Tipuri de celule sub microscopul optic

Σχετικά έγγραφα
Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic


Reflexia şi refracţia luminii.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Laborator L3 3. Analiza microscopica prezentarea microscopului metalografic si a metodei de analiza

Subiecte Clasa a VII-a

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

V O. = v I v stabilizator

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

STUDIUL MICROSCOPULUI

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

riptografie şi Securitate

Integrala nedefinită (primitive)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

MULTIMEA NUMERELOR REALE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Lab06: Extragerea trăsăturilor şi selecţia trăsăturilor. Aplicaţie pentru recunoaşterea obiectelor bazată pe formă.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

5.1. Noţiuni introductive

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietăţile şi natura luminii, modul de producere a acesteia, şi legile propagării şi interacţiunii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit


ΕΙΣΑΓΩΓΗ ΣΤΗ ΒΙΟΛΟΓΙΑ

Captura imaginilor. este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei)

Subiecte Clasa a VIII-a

Criptosisteme cu cheie publică III

Curs 1 Şiruri de numere reale

LUCRAREA NR. 3 DETERMINAREA DISTANŢEI FOCALE A OGLINZILOR SFERICE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Noţiuni de optică. Ochiul uman

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Capitolul 14. Asamblari prin pene

METODE ŞI TEHNICI DE MICROSCOPIE ÎN METROLOGIA TEXTILĂ

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

re se reconstituie imaginea obiectului.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

BARDAJE - Panouri sandwich

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Laborator 5 INTERFEROMETRE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

sin d = 8 2π 2 = 32 π

5. Biofotonica. radiatii IR microunde unde radio. spectrul vizibil nm. Fig Domeniul undelor electromagnetice

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Transcript:

Tipuri de celule sub microscopul optic Termenul de celulă a fost introdus de R. Hooke în cartea sa Micrographia publicată în 1665 în care descrie observaţii făcute cu microscopul şi telescopul. Microscopul utilizat de Hooke expus la National Museum of Health and Medicine in Washington, DC. Imagini originale din Micrographia Celulele din scoarţa arborelui de plută Capul unei muste Purece

Tipuri de microscoape Microscopul - din Greceşte: μικρός, mikrós, "mic" şi σκοπεῖν, skopeîn, "a vedea" - un instrument utilizat pentru a observa obiectele sau detaliile prea mici pentru pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Caracteristicile principale ale unui microscop: 1. Puterea de mărire raportul dintre dimensiunea obiectului şi a imaginii obiectului 2. Rezoluţia distanţa minimă la care două puncte pot fi decelate ca fiind diferite. 3. Contrast diferenţa de luminozitate dintre două părţi ale imaginii. Tipuri de microscop: 1. Microscop optic utilizează o sursă de lumină pentru a vizualiza proba, 1590?, rezoluţie 0,2 m, puterea de mărire ~1500x 2. Microscopul cu raze X utilizează razele X pentru a scana proba, 1950, rezolutie: 10 nm; puterea de mărire 100 000x 3. Microscopul electronic utilizează o sursă de electroni ce scanează sau traversează proba A) microscopul electronic cu baleiaj (scanning electron microscope, SEM) 1935, rezoluţie 0,4 nm, puterea de mărire 250,000x B) microscopul electronic cu transmisie (transmission electron microscope, TEM) 1931, rezoluţie maxim 0,05 nm, puterea de mărire: 50 000 000x. 4. Microscopul cu sondă de baleiaj (scanning probe microscope SPM) utilizează un vârf foarte fin ce scaneză proba, 1981, rezoluţia: la nivel atomic puterea de mărire 1 000 000x 5. Alte tipuri: microscopul cu neutroni,

Microscopul optic - un instrument ce foloseşte lumina vizibilă şi un sistem de lentile pentru a mări obiectele sau detaliile prea mici pentru pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Istoria microscopului optic pe scurt: Secolul XII - Salvino D'Armate produce primele lentile ce măreau imaginea obiectului 1950 - Zacharias Jansen, producător de ochelari, dezvoltă un microscop compus din 2 lentile montate într-un tub 1609 Galileo Galilei dezvoltă un microscop compus cu o lentilă concava şi una convexă 1665 apare cartea lui Robert Hooke 1674 - Anton van Leeuwenhoek produce un microscop cu o putere de mărire suficientă pentru a putea observa bacteriile 1826 - Joseph Jackson Lister produce primele lentile acromate Tipuri de microscop optic: A) microscopul simplu cu o singură lentilă - lupa B) microscopul compus cu cel puţin două lentile 1) microscopul cu fond clar cel mai comun microscop, proba este iluminată direct cu lumina vizibilă, proba de analizat trebuie să fie colorată şi translucidă 2) microscopul cu contrast de fază proba este iluminată direct în lumină vizibilă, folosit pentru vizualizarea probelor incolore şi transparente 3) microscopul cu fond întunecat - proba este iluminată indirect cu lumină vizibilă, observatorul percepe razele refractate, difractate sau reflectate, proba pare sa lumineze 4) microscopul cu fluorescenţă proba este iluminată direct însă este vizualizată doar lumina emisă, proba trebuie să conţină flourocromi ce au fluorescenţă 5) microcopul cu UV - proba este iluminată direct cu lumină UV 6) microscopul cu lumină polarizată pentru vizualizarea probelor ce conţin substanţe optic active

Microscopul optic Microscop cu fond clar Microscop cu fond întunecat Microscop cu contrast de fază Microscop cu fluorescenţă Microscop cu lumină polarizată

Componentele microscopului optic cu fond clar 1. ocular 2. revolver (sau portobiective) 3. obiective 9. cavaleri şi dispozitiv port-probă 4. viză macrometrică 5. viză micrometrică 6. platină sau masă cu scară Vernier 8. diafragmă de câmp şi condensator Abbe 7. sursă de lumină lamele lame Stereomicroscop 2 microscoape în unul, putere de mărire mai mică, dar imagine stereo!!!!!

Etapele de utilizare a microscopului 1. ALEGEREA OCULARULUI (7 x / 10 x / 16 x ) - avem la dispoziţie doar unul 2. ALEGEREA OBIECTIVULUI ( se începe cu un obiectiv mic obiectiv de 10x ) 3. FIXAREA LAMEI CU PREPARAT PE MASA PORT-OBIECT CU AJUTORUL CAVALERILOR 4. FIXAREA CONDENSORULUI LA PUTERE MAXIMA 5. SE DESCHIDE DIAFRAGMA DE CAMP LA 3 4 6. PRIVIND IN OCULAR SE APROPIE OBIECTIVUL CU VIZA MACROMETRICĂ (GROSIERA) 7. IMAGINEA APARUTA SE CLARIFICA CU VIZA MICROMETRICĂ (FINĂ) 8. SE DESCHIDE DIAFRAGMA DE CAMP LA 1/1 (COMPLET) 9. SE REGLEAZA INTENSITATEA LUMINII DIN CONDENSOR 10. SE SCHIMBĂ OBIECTIVELE PE RÂND LA 20x, 40x 11. IMAGINEA SE CLARIFICĂ CU MICROMETRICĂ (FINĂ)