BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Σχετικά έγγραφα
Sistemul cardiovascular

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

Electrofiziologia fibrei miocardice

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

V O. = v I v stabilizator

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Fiziologia fibrei miocardice

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice


Subiecte Clasa a VII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

MARCAREA REZISTOARELOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Fenomene electrice şi magnetice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.1. Noţiuni introductive

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Curs 1 Şiruri de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Curs 4 Serii de numere reale

Integrala nedefinită (primitive)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.


* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

A1. Valori standardizate de rezistenţe

Subiecte Clasa a VIII-a

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

3.5. Forţe hidrostatice

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ELECTROTERAPIE. Prof. univ. dr. Sidenco Elena Luminita

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Captura imaginilor. este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

I X A B e ic rm te e m te is S

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

riptografie şi Securitate

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.


Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Curs 6 FENOMENE DE TRANSPORT

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Analiza bivariata a datelor

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.


ELECTROCARDIOGRAMA (ECG)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Transcript:

PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI PROTEICI NEPERMEANŢI

IONI PERMEANŢI Ţ : Na +, K +, Cl - PERMEABILITĂŢ ĂŢI I RELATIVE : P K : P Na : P Cl = 1: 0,04 : 0,45 CONCENTRAŢII IONICE (mm) : Na + K + Cl - INT: 10 140 5 EXT: 140 5 100

μ μ i = e (egalarea potenţialelor electrochimice)

POTENŢIAL MEMBRANAR DE REPAUS MĂSURARE: TEHNICA DE MICROELECTROD ELECTROD PASIV (SUPRAFATĂ MARE) ELECTROD ACTIV (SUPRAFATĂ MICĂ)

Gerard, Ling, 1949

POTENŢIAL NERNST DE ECHILIBRU: E i E e = 2,3 R T [ ion] lg z F [ ion ] FORMULA GOLDMAN HODGKIN KATZ: KATZ: e i E i E e = 2,3 R T F lg P P Na Na [ Na [ Na + + ] ] e i + + P P K K [ K [ K + + ] ] e i + + P P Cl Cl [ Cl [ Cl ] ] i e CONVENŢIE: E MR VALORI TIPICE = Ei Ee = Ei ( Ee = 0)

POTENŢIALE NERNST PENTRU IONII PERMEANŢI PENTRU IONII DE SODIU: E Na = E i E e = R T [ Na ] e 140 2,3 lg = 0,0606 lg = z F [ Na] 10 i 65 mv Na + : + 65 mv Na + ESTE DEPARTE DE STAREA DE ECHILIBRU! (PERMEABILITATE REDUSĂ PENTRU Na + )

PENTRU IONII DE POTASIU: R T [ K ] e 5 EK = Ei Ee = 2,3 lg = 0,06 lg = 87 z F [ K] 140 i mv K + : 87 mv K + ESTE F. APROAPE DE STAREA DE ECHILIBRU (PERMEABILITATE MARE PENTRU K + )

PENTRU IONII DE CLOR: R T [ Cl ] i 4 ECl = Ei Ee = 2,3 lg = 0,06 lg = 89 z F [ Cl] 100 e mv Cl - : 89 mv Cl - ESTE F. APROAPE DE STAREA DE ECHILIBRU (PERMEABILITATE MARE PENTRU Cl - )

TENDINŢA TRANSPORTULUI PASIV ION: K + Cl - Na + Δc I E E I E I ΔΕ E I I E E I TOTAL 0 0 E I

EXCITABILITATEA MEMBRANEI CELULARE DEFINIŢIEIE STIMUL MODIFICĂRI ALE UNOR FACTORI EXTERNI CE AU CA EFECT MODIFICĂRI FIZIOLOGICE LA NIVELUL CELULEI STIMULATE (RĂSPUNS CELULAR) CLASIFICAREA STIMULILOR DUPĂ NATURA FACTORULUI EXTERN: MECANICI ELECTRICI CHIMICI LUMINOŞI

DUPĂ INTENSITATE: SUBLIMINAR: stimul slab, de intensitate mai mică decât pragul, care determină un răspuns local nespecific LIMINAR: stimul de intensitate egală cu pragul, care genereazăă un răspuns ă celular l specific SUPRALIMINAR: stimul de intensitate mai mare decât pragul; generează un răspuns de aceeaşi amplitudine ca şi stimulul liminar DESTRUCTIV: stimul de intensitate foarte mare, care determină ă un răspuns ă nespecific materializat t prin modificări ireversibile la nivelul celulei stimulate

TIPURI DE RĂSPUNS CELULAR a) NESPECIFIC: proporţional cu intensitatea stimulului uşoară depolarizare a membranei celulare b) SPECIFIC: POTENŢIAL LOCAL declanşat at de aplicarea unui u stimul supraliminar a depolarizare puternică a membranei celulare POTENŢIAL DE ACŢIUNE

POTENŢIALUL LOCAL (ELECTROTONIC) PL = k lg S Legea Weber - Fechner

POTENŢIALUL DE ACŢIUNE

FAZELE POTENŢIALULUI DE ACŢIUNE 1. L = PERIOADA DE LATENŢĂ 2. PP = PREPOTENŢIAL 3. A = PERIOADA ASCENDENTĂ (DEPOLARIZARE) 4. D = PERIOADA DESCENDENTĂ (REPOLARIZARE) 5. PpN = POSTPOTENŢIAL NEGATIV 6. PpP = POSTPOTENŢIAL POZITIV

CARACTERISTICI o APARE LA APLICAREA UNUI STIMUL SUPRALIMINAR o IMPLICĂ Ă O PRONUNŢAT ATĂ Ă DEPOLARIZARE A MEMBRANEI CELULARE o RESPECTĂ LEGEA TOT SAU NIMIC o FRECVENŢA DE REPETIŢIE IE A POTENŢALELOR DE VÂRF DEPINDE LOGARITMIC DE INTENSITATEA STIMULULUI ν = const lg S Legea lui Adrian o SE PROPAGĂ Ă ÎN TOATE DIRECŢIILE, FĂRĂ PIERDERI ÎN AMPLITUDINE

În repaus: DEPLASĂRI IONICE Permeabilitatea pentru K + este mare ionii de K + sunt aproape de echilibru Permeabilitatea pentru Na + este mică După aplicarea stimulului: ionii de Na + sunt departe de echilibru Permeabilitatea pentru Na + creşte influx de Na + proces în avalanşă!!!

potenţialul de membrană creşte - 80 mv +30 mv (ionii de Na + se apropie de echilibru ΔE Na = + 65 mv) La sfârşitul ş fazei ascendente: Faţa a internă a membranei este pozitivată Gradientul de potenţial electric pentru K + îşi schimbă sensul (I E) Începe efluxul ionilor de K + Permeabilitatea pentru Na + scade mult (ionii de Na + sunt aproape de echilibru)

Pe parcursul fazei descendente: Efluxul de K + devine predominant repolarizarea membranei Pe parcursul postpotenţialului t l i negativ: Efluxul de K + scade (ionii de K + se apropie de starea de echilibru) Potenţialul membranar scade lent spre valoarea de repaus Pe parcursul postpotenţialului pozitiv: Restabilirea concentraţiilor ionice (pompa de Na + /K + ) hiperpolarizarea membranei

ETAPE ALE POTENŢIALULUI DE ACŢIUNE D.P.D.V. AL EXCITABILITĂŢ ĂŢII PERIOADA REFRACTARĂ ABSOLUTĂ (faza ascendentăşi începutul fazei descendente) PERIOADA REFRACTARĂ RELATIVĂ (sfârşitul fazei descendente) PERIOADA DE HIPEREXCITABILITATE (postpotenţial negativ) PERIOADA DE HIPOEXCITABILITATE (postpotenţial pozitiv)