Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

Σχετικά έγγραφα
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Curs 4. ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending)

Curba caracteristica a unui otel de înalta rezistenta

Structuri de Beton Armat și Precomprimat

Curs 1 Şiruri de numere reale

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică

CONFORMAREA STRUCTURILOR METALICE LA ACŢIUNI SEISMICE ÎN CONCEPŢIA NORMATIVULUI P100-1/2004 COMPARATIV CU PREVEDERILE EXISTENTE (P100-92)

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

FIŞA DISCIPLINEI. 2.7 Evaluarea Examen Examen. Curs Aplicaţii Curs Aplicaţii Stud. Ind. S L P S L P. 3.2 din care curs 3. 3.

Integrala nedefinită (primitive)

METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Rezistenţa Materialelor I,II (Sem. 3, 4) Conf.dr.ing. Doina BOAZU. Asist.dr.ing. Elena Felicia BEZNEA

ELEMENTE DE REZISTENTA MATERIALELOR

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Subiecte Clasa a VII-a

MARCAREA REZISTOARELOR

V O. = v I v stabilizator

Subiecte Clasa a VIII-a

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

FLAMBAJUL BARELOR DREPTE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

IV. STATICA SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE. GRINZI CU ZĂBRELE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 4 Serii de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

FORŢE INTERIOARE. EFORTURI. DIAGRAME DE EFORTURI.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Cuprins. 5. CALCULUL STRUCTURII 5.1. Criterii de proiectare pentru stări limită ultime

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1


MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

P R O I E C T. GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ, indicativ GP 124

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Stabilizator cu diodă Zener

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Capitolul 30. Transmisii prin lant

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Structuri de Beton Armat și Precomprimat

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Concept de arhitectura structurala*

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL. Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate

COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Autor: Zlateanu Tudor, prof. univ. dr. ing. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

EXEMPLE DE CALCUL. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali.

- Grinzile sprijină (se descarcă) pe diafragme, stâlp şi pe alte grinzi.

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI. ORDIN Nr. 2/N/ din:

ÎNCOVOIEREA BARELOR DREPTE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII REFERAT DE APROBARE

TERMOCUPLURI TEHNICE

STATICA CONSTRUCȚIILOR CADRE STATIC NEDETERMINATE

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

IPCT STRUCTURI SRL PROIECT NR. 16/2008

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

PROIECT Instruc iuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construc ii metalice cu uruburi de înalt rezisten pretensionate , Indicativ C

ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII METALICE CU ŞURUBURI DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ PRETENSIONATE. Faza 2 Redactarea II

P100-1/PROIECTAREA SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL 2 - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL Redactarea a I-a

Inginerie Seismică Laborator INGINERIE SEISMICĂ SEMINAR (dupa P )

8. Proiectarea seismică a structurilor din beton armat

CALCULUL DE REZISTENTA SI STABILITATE AL GRINZILOR CU INIMA PLINA

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE REZERVORULUI

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Transcript:

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea elementelor structurale din otel o Rezistenta sectiunii+efectul rigiditatii elementelor structurale (L,A,I,E) (Rezistenta elemetelor structurale) Comportarea si calculul elementelor structurale din otel in domeniul post-elastic (elasto-plastic) Solicitarea la oboseala a elementelor structurale din otel. Probleme specifice comportării si calculului elementelor din otel cu pereţi subţiri formate la rece. Bibliografie: Eurocode 3, Partile: o 1.1 (EN 1993-1-1) Elemente generale o 1.3 (EN 1993-1-3) Elemente din otel cu pereţi subţiri formate la rece o 1.5 (EN 1993-1-5) Placi plane încărcate in planul lor o 1.8 (EN 1993-1-8) îmbinări o 1.9 (EN 1993-1-9) Calculul la oboseala Construcţii cu structura metalica (C.DALBAN) EDP, Bucureşti 1997 Calculul structurilor metalice Eurocode 3 : Exemple de calcul (D.Dubina, J. Rondal, I.Vayas) 1997 Calculul si proiectarea constructiilor din profile metalice din profile metalice cu pereti subtiri formate la rece(d.dubina, V.Ungureanu ) Vol.I, Colectia LINDAB, 2004. 1

REZISTENTA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN OTEL Bare Fire Placi Compunere solidarizare Grinzi si stalpi cu zabrele Grinzi si stalpi cu inima plina Cadre Arce Structuri din placi plane si curbe Calculul de rezistenta si stabilitate a structurilor din bare depinde de clasa sectiunilor:1,2,3,4 Clasa 1 : plastica, cu capacitatea de rotire plastica pentru a forma articulatii plastice. Clasa 2 : plastica, fara capacitate de rotire plastica suficienta. Clasa 3 : elastica Clasa 4 : elastica cu sctiune redusa (efectiva sau eficace) Valorile de calcul a rezistetelor depind de clasa sectiunilor: 2

3

4

5

BARE SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE Calculul de rezistenta Solicitarea se aplica centric Intindere Compresiune grinzi cu zabrele (prinse articulat in noduri si cu forte aplicate in noduri) structuri din bare articulate simple (laminate sau sudate) Sectiuni compuse 6

7

SOLIDARIZAREA BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA DIN ELEMENTE APROPIATE Corniere alaturate: Distante intre solidarizari: l 1 40 50i 1 compresiune l 1 80i 1 intindere Corniere in fluture Fururi Profile U alaturate 8

SECTIUNEA NETA Sectiunea neta se obtine scotand din sectiunea bruta slabirile produse de gaurile suruburilor sau alte goluri. Probleme apar la barele intinse. t p t p d d b s s s b A net = A br - 2(d t) 2(d t) = slabirea 2 1 p s s s A net,1 = A br,1 (d t) A net,2 = A br,2 2(d t) A b p p s t dt 2 2 net,2 = [2( / 2) + + ] 2 Calculul se va face pentru aria neta minima. Verificare BARE INTINSE Ed N N Ed t, 1.0 (1) N : Valoarea de calcul a efortului (fortei) de intindere din actiuni. N : Forta capabila (rezistenta de calcul) a barei solicitatela intindere(tractiune), care t, in cazul in care exista slabiri se calculeaza cu sectiunea neta. Pentru sectiuni cu slabiri : N = min( N, N ) (2) t, pl, u, (in sectiunea bruta) N pl, (in dreptul gaurilor de fixare) A f y = (3); M = 1.0 0 M0 N u, = 0.9A net f u M 2 (4); = 1.25 M 2 9

Pentru imbinari de categoria C (EN 1993-1.8) rezistente la lunecare la stare limita ultima: Anetf u Nu, = Nnet, = (5) M0 Dimensionare: N N = 1 f A (6) Ed t, y M0 sau N N = 1 f A (7) Ed t, u net M 2 din (6), spre exemplu => M A 0 nec NEd (8) f y sau din (7): M 2 Anet, nec NEd (9) fu In principiu dimensionarea se face cu (8) si apoi daca este cazul se face verificarea in sectiune neta. Verificare: N N N N Ed c, c, c, BARE COMPRIMATE (verificare de rezistenta) 1.0 (10) A f y =, ptr. sectiuni de clasa 1, 2 si 3. (11) M0 Aeff f = M0 y, ptr. sectiuni de clasa 4. (12) unde A eff este aria sectiunii efective sau eficacecalculata cu latimea eficace. b "b" a) t "a" b b) t 10

SECTIUNEA EFECTIVA SAU EFICACE LA BARE COMPRIMATE p<pcr p>pcr p>pcr p (x) (x) (x) beff/2 b beff/2 b 0 σ < σ cr.. σ cr < σ max < f y.. σ cr < σ max = P = pb = t σ ( x) dx ( tb ) fy (12) A eff beff eff ( t b ) eff = ρ b (13) λp 0.22 ρ = (14) λ 2 p f y b / t λ = p σ = 28.4ε (15) cr 2 k σ 2 kσπ E t σ cr = 2 12(1 ) b k σ : coeficientul de valoare λ p : zveltetea relative sau :redusa a placii. f y 11

LATIMEA EFECTIVA: Coeficientul de valoare b k σ = 0.425 b k σ = 1.28 b k σ = 4 b k σ k σ = 6.97 Observatie: In cazul variatiei liniare (gradient) σ ( x) pe sectiune, valorile k σ, respectiv ρ se modifica. Sectiuni efective (compresiune centrica) eficace La sectiunile monosimetrice, pozitia centrului de greutate al sectiunii effective poate fi diferit de cel al sectiunii brute. 12

Dimensionare: BARE COMPRIMATE ex. dim (11) A nec f M 0 y N Ed Alcatuirea grinzilor cu zabrele: GRINZI CU ZABRELE 13

Recomandari pentru alcatuire: h r = inaltimea la reazem h r =(1/15...1/17)l h r =(1/13...1/17)l pentru prindere articulata. pentru prindere rigida. Elemente componente ale sectiunilor: 14

Nod cu suruburi : Nod sudat: 15

16