Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Σχετικά έγγραφα
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

V O. = v I v stabilizator


i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE


Stabilizator cu diodă Zener

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Electronică anul II PROBLEME

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp


LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Circuite cu diode în conducţie permanentă

STABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1


M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

CIRCUITE LOGICE CU TB

Curs 4 Serii de numere reale

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Capitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

F I Ş Ă D E L U C R U 5

SURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Integrala nedefinită (primitive)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 1 Şiruri de numere reale

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

MARCAREA REZISTOARELOR

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

PROBLEME DE ELECTRICITATE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

DETECTOR DE NIVEL - exemplu de proiectare -

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

TRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU

5.1. Noţiuni introductive

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Transcript:

ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate; 1. Generalităţi Stabilizatorul de tensiune este un circuit care se interpune între redresor şi sarcină, având rolul de a menţine constantă tensiunea la bornele sarcinii, într-un anumit domeniu de variaţie a tensiunii de alimentare, curentului prin sarcină şi temperaturii. Ansamblul redresor-stailizator constituie o sursă de alimentare stabilizată. Figura 1. Schema bloc a unei surse de alimentare stabilizată 2. Parametri de calitate ai stabilizatoarelor Tensiunea la ieşirea stabilizatoarului (V) depende de tensiunea de intrare (V N ), curentul prin sarcină ( ) şi temperatură (T). Pentru variaţii restranse ale acestor mărimi se poate face aproximaţia liniară, 1 V ( VN ) O ( ) + ST ( T ) SV în care intervin principalii parametri ai stablizatorului. Aceştia pot fi determinaţi practic ca raport de creşteri finite, în condiţiile lor de definiţie: VN - S V coeficientul de stabilizare, S V, T const ; V 1

V - O rezistenţa de ieşire, O VN, T const V - S T coeficientul de senzitivitate la temperatură, S T VN, T const T Uneori coeficientul de stabilizare SV se defineşte în condiţiile:, Tconst. Coeficientul respectiv este putin diferit ca valoare faţă de cel definit mai sus dar se măsoară mai usor. Un alt parametru important al stabilizatorelor este raportul dintre variaţile relative ale tensiunilor de intrare şi ieşire, în condiţiile de definiţie ale SV, numit factor de stabilizare: VN / VN V F a SV V / V VN Stabilizatoarele de tensiune continuă se clasifică în: - Stabilizatoare parametrice, bazate pe dispozitive ce au tensiunea la borne constantă, indiferent de valoarea curentului ce le străbate; - Stabilizatoare cu reacţie negativă care, la rândul lor, pot fi cu amplificator de eroare sau fara amplificator de eroare; fiecare dintre acestea pot fi cu element de reglaj serie sau cu element de reglaj paralel; - Stabilizatoare în comutaţie; 3. Stabilizator parametric cu D şi resistor de balast Schema de principiu este reprezentată în Figura 2: Figura 2 Pentru D acceptăm modelul din Figura 3a care este echivalentul modelului din Figura 3b: 2

Figura 3a Figura 3b Să observăm că, acceptând referinţele din Figura 2 pentru mărimile i şi v, avem: -pentru 0 v V curentul prin D este nul (contact deschis); -pentru i > 0 rezultă v V ct ( i > 0 ) Ne propunem să trasăm grafic caracteristica de transfer direct v O v O (v ) cu v reglabil din sursa de tensiune continuă V CC, 0<v <20V, şi V dată de catalog, V <20V(V CC ) max. a tensiuni v <V, D are i 0 (contact deschis) şi circuitul devine ca în Figura 4: ezulută din Figura 4: Figura 4 vo + v vo v i + v 3

elaţiile de mai sus arată că pentru dreaptă cu panta +. 0 < + V funcţia de transfer v O (v ) este o v < (1 ) a creşterea tensiunii de intrare, atunci când v devine v V (din relaţia necesar ca v ( 1+ ) v v este V ), dioda D intră în regim de străpungere şi se comportă ca o sursă ideală de tensiune de valoare V ct. Pentru v ( 1+ ) V circuitul echivalent va fi ca în Figura 5: O Figura 5 ezultă: vo V ct vo V i v V i i V + elaţiile de mai sus arată că: -circuitul stabilizează tensiunea v O ; -Dacă ct şi v creşte, rezultă creşterea curentului prin D. Orice D reală poate funcţiona pâna la o valoare i M. Din acest motiv v nu poate creşte oricât ci numai până la: 4

i M v (1 + ) V + M elaţiile deduse conduc la graficul din Figura 6: Modul de lucru Figura 6 -Se realizează circuitul din Figura 2 cu D 9V1 ( M 30mA) (V CC ) max 20V, 180Ω şi 540Ω. -Se modifică tensiunea din intrare între 0 şi 20V spre a se trasa grafic caracteristica v O v O (v ). Se determină pe caracteristică zona de stabilizare şi se compară cu Figura 6. 4. Stabilizator serie, cu reacţie, fără amplificator de eroare Circuitul pentru surdiul experimental este prezentat în figura următoare: Figura 7. Stabilizator serie, cu reacţie, fară amplificator de eroare 5

Stabilizatorul propriuzis constă din stabilizatorul parametric 1, D care furnizează tensiunea de referinţă V EF, ce se aplică pe baza tranzistorului de control serie Q S. Sarcina este formată din rezistorul, ce limitează valoarea maximă a curentului, şi potenţiometrul P, cu ajutorul caruia se poate varia curentul furnizat de stabilizator. Tranzistorul de control Q S este conectat serie cu sursa de tensiune şi sarcina, în conexiune de repetor pe emitor. V VEF VE V VD Funcţionarea circuitului este următoarea: diferenţa dintre tensiunea de referinţă şi tensiunea de sarcină (eroarea de tensiune) este aplicată pe baza tranzistorului de reglaj serie Q S, actionând în sensul anulării erorii (reacţie negativă). Modul de lucru - se aplică V N 12[V] şi se verifică calitativ funcţionarea circuitului la modificarea poziţiei cursorului P (curentul variază iar tensiunea V se menţine aproximativ constantă); - Pentru V N 12[V], reglaţi din P curentul prin sarcină la valaorea de 20[mA]. Determinaţi apoi caracteristica V (V N ) la constant, cu pas de 1[V], in intervalul V N 0 20[V]. eprezentaţi grafic caracteristica determinata experimental şi determinaţi domeniul în care stabilizatorul funcţionează normal. Explicaţi alura caracteristicii şi marcaţi punctul corespunzător deschiderii D. - Din graficul trasat anterior determinaţi coeficientul de stabilizare S V, folosind două puncte cât mai distanţate din doemniul de stabilizare. - Pentru V N 12[V], determinaţi două puncte de pe caracteristica de sarcină V ( ) corespunzătoare poziţiilor extreme ale potenţiometrului. eprezentaţi grafic caracteristica de sarcină şi determinaţi rezistenţa de ieşire a stabilizatorului. 4. Stabilizator serie, cu reacţie şi amplificator de eroare Circuitul pentru surdiul experimental este prezentat în figura următoare: Figura 8. Stabilizator serie, cu reacţie şi amplificator de eroare 6

În funcţionarea normală, căderea de tensiune pe rezistenţa prot este ma mică decât tensiunea de deschidere V D a tranzistorului, încât acesta este blocat şi nu intervine în funcţionarea circuitului. Tensiunea de referinţă este furnizată de stabilizatorul parametric 4, D, conectat la tensiunea de ieşire (stabilizată). În această schemă tensiunea V EF este comparată cu un eşantion al tensiunii de ieşire, [ 3 /( 2 + 3 )]V, iar eroarea este aplicată la intrarea tranzistorului amplificator Q A. Din colectorul tranzistorului Q A, eroarea amplificată se aplică pe baza tranzistorului de control serie Q S şi acţionează în sensul anulării erorii (reacţie negativă). În regim normal se pot scrie relaţiile: 3 2 V VEF + VE ( QA ) V 1 ( VEF + VE ( QA) ) 2 + 3 + 3 Tranistorul Q prot asegura protecţia stabilizatorului la supracurent. Când curentul prin VD sarcină depăşeşte valoarea max, tranistorul Qprot se deschide şi canalizează prot curentul spre minusul sursei de alimentare, scade curentul prin baza Q S, curentul prin sarcină şi deci tensiunea pe sarcină. Modul de lucru - se reiau paşii de la punctul anterior; - se verifică functonarea circuitului de protecţie şi se determină: curentul max la care protecţia intră în acţiune şi tensiunea V E la tranzistorul Q prot ; 7