Lucrarea XXIX OBŢINEREA TEMPERATURILOR COBORÂTE CU AJUTORUL BĂII TERMOSTATICE Studiul unor fenomene fizice la diferite temperaturi (înalte, coborâte şi intermediare) cât şi dependenţa lor de temperatură, într-un domeniu cât mai extins de temperatură, se realizează în mod curent în laboratoarele de cercetare şi de producţie. În aceste cazuri este necesar un sistem care să asigure obţinerea şi menţinerea îndelungată a unei temperaturi dorite, din domeniul de temperatură ales, cât şi trecerea rapidă la o altă temperatură. Unele dintre dispozitivele simple, folosite în acest scop, este baia termostatică refrigerentă. Cu ajutorul ei pot fi realizate termostatări (în interiorul băii sau în exterior) la temperaturi cuprinse între 14 şi +5 C (în cazul în care agentul frigorific este azotul lichid). Principiul de funcţionare a băii termostatice În principiu, o baie termostatică constă dintr-un recipient (Fig. 1) în care se află o substanţă de lucru 2 (de obicei un lichid volatil, având temperatura de solidificare coborâtă), sursa caldă 3, sursa rece 4, agitatorul 5, dispozitivul de măsurare a temperaturii 6, un dispozitiv care comandă funcţionarea surselor de căldură, pus în funcţiune de 6. În baie se pot realiza mai multe regimuri termice şi anume: 1) Dacă funcţionează numai sursa caldă, avem regim de încălzire şi temperatura substanţei de lucru creşte continuu. 2) Dacă funcţionează numai sursa rece, avem regim de răcire a băii şi temperatura substanţei de lucru scade continuu. 3) Dacă funcţionează concomitent ambele surse astfel încât cantitatea de căldură degajată de sursa caldă în unitatea de timp să fie Fig. 1 preluată de sursa rece, tot în unitatea de timp, avem regim de termostatare (menţinerea temperaturii substanţei de lucru constantă). Din punct de vedere teoretic, limitele de temperatură superioară şi inferioară, între care se poate lucra cu baia termostatică, sunt temperatura sursei calde, respectiv temperatura sursei reci. Practic, aceste temperaturi limită, între care se poate lucra cu baia, sunt determinate de substanţa de lucru folosită. Astfel, 239
temperatura cea mai coborâtă care se poate realiza trebuie să fie cu cca 2-3 C mai mare decât temperatura de solidificare a substanţei de lucru, iar temperatura cea mai ridicată trebuie să fie cu circa 2-3 C sub temperatura de fierbere a substanţei de lucru. În tabelul 1 sunt indicate câteva lichide, folosite în baia termostatică drept substanţă de lucru, şi domeniul de temperatură ce se poate realiza. Tabelul 1 Lichidul Temperatura de solidificare în C Temperatura de fierbere în C Domeniul practic de temperatură ce se poate realiza ( C) Alcool tehnic - 117 78-7 + 4 Acetonă - 95 56,5-9 + 1 Eter propilic - 122 9-1 + 3 Eter butilic - 98 142-8 + 7 Izopentan - 16 28-14 + 1 Descrierea băii termostatice folosite Schematic dispozitivul este reprezentat în Fig. 2. Părţile sale componente sunt: Fig. 2 1 cuvă din oţel inox 2 izolaţie termică 3, 4 capace din oţel şi din plastic 5 robinet pentru golire 6 schimbător de căldură (sursa rece) cu o circulaţie de azot lichid, confecţionat din oţel inox 7 termometru cu rezistenţă 8 încălzitor electric (sursă caldă) 9 agitator cu elice 1 racord de alimentare cu azot lichid 11 sifon suplu, izolat în plastic, cu electrovană (robinet comandat electric) pentru racordare la vasul cu azot lichid 12 pupitru de comandă, racordat la termometru, agitator, electrovană, alimentat de la reţeaua de 22 V. 24
Baia termostatică cuprinde 12 l de alcool tehnic. În acest caz, domeniul de temperatură ce se poate realiza este 7 C +4 C. Pupitrul de comandă a băii termostatice este compus din (Fig. 3): 1 comutator ce permite alegerea regimului de funcţionare a băii. Acesta are trei poziţii: - încălzire - răcire - încălzire şi răcire, 2 potenţiometru gradat în C pentru fixarea temperaturii în baie la valoarea dorită, 3 comutator pentru alegerea regimului de lucru (manual sau automat), 4 comutator pentru pornire-oprire motor agitator, 5 două becuri de semnalizare care indică sursa care funcţionează în acel moment: - roşu, funcţionează sursa caldă, - verde, funcţionează sursa rece, 6 aparat pentru măsurarea temperaturii. Modul de lucru Scopul lucrării este de a obţine în baie temperaturi coborâte şi de a etalona un dispozitiv de măsurare a temperaturii (termocuplu) la aceste temperaturi. A etalona un termocuplu înseamnă a stabili şi reprezenta grafic dependenţa dintre t.e.m. generată de termocuplu şi temperatură. Conform tabelului 1, domeniul de temperatură care se realizează este 7 +4 C. Etalonarea se va face de la temperatura camerei, cca +2 C, până la 7 C, din 5 în 5 C. În acest scop se vor efectua următoarele operaţiuni: 1. Se introduce în baie, prin orificiul din capac, termocuplul de etalonat, apoi capetele termocuplului se racordează la miliampermetru care măsoară t.e.m. generată. 2. Se umple cu azot lichid butelia aparatului. Se introduce în butelie tija de transfer şi se racordează aceasta la schimbătorul de căldură al băii. Se racordează apoi orificiul tijei de transfer al azotului lichid la reductorul de presiune al unei butelii de azot gazos. Se presurizează butelia cu azot lichid la o presiune de max.,5 bar. Presiunea azotului gazos din butelie se va citi la manometru cu care este dotată tija de transfer. Atenţiune: Operaţiunile de mai sus se vor executa numai în prezenţa laborantului sau a cadrului didactic din laborator. 3. Comutatorul 3 de la pupitru de comandă se aduce în poziţia manual. Comutatorul 1 se aduce în poziţia răcire. Se introduce ştekerul pupitrului la priza specială de ~22 V. 241
4. Se citeşte temperatura din baie la aparatul de măsură 6. Se fixează cu ajutorul potenţiometrului 2 o temperatură mai mică cu 5 C decât cea indicată de aparatul 6. Se porneşte agitatorul, folosind comutatorul 4. Becul verde se va aprinde. 5. Când temperatura se apropie de valoarea aleasă, cu potenţiometrul 2 se comută 1 în poziţia încălzire şi răcire. Se aşteaptă ca becurile verde şi roşu să se aprindă alternativ. În acest caz se realizează termostatarea băii şi temperatura rămâne constantă (în limitele preciziei băii ±,5 C). Se notează această temperatură. Se notează indicaţia milivoltmetrului la care este racordat termocuplu (pentru detalii privind termocuplu vezi lucrarea nr. I). 6. Se fixează cu ajutorul potenţiometrului 2 o temperatură mai coborâtă cu cca 5 C decât cea citită anterior, apoi se repetă operaţiunile de la punctul 5. 7. În modul descris la punctele 5 şi 6 se va coborî treptat temperatura până la 7 C. 8. După efectuarea măsurătorilor la această temperatură, se întrerupe accesul azotului gazos în butelia cu azot lichid, se trece în mod obligatoriu comutatorul 1 în poziţia răcire, se opreşte funcţionarea agitatorului, apoi pupitrul este scos de la priză. 9. Se va trasa graficul E (t.e.m.) = F(t C) şi se va calcula sensibilitatea medie a termocuplului folosit. Se va aplica calculul erorilor asupra sensibilităţii termocuplului. 242
TABELE CONŢINÂND CONSTANTE FIZICE NECESARE EFECTUĂRII LUCRĂRILOR PRACTICE Presiunea vaporilor de apă saturaţi (p s în torr, g n = 9,8665 m/s 2 T a b e l 1 t, C p s, torr t C p s torr t, C p s torr 4,581 1 9,198 2 17,512 1 4,924 11 9,831 21 18,626 2 5,29 12 1,54 22 19,23 3 5,679 13 11,217 23 21,43 4 6,94 14 11,972 24 22,351 5 6,536 15 12,771 25 23,729 6 7,6 16 13,617 26 25,181 7 7,55 17 14,511 27 26,79 8 9 1 8,36 8,599 9,198 18 19 2 15,457 16,456 17,512 28 29 3 28,318 3,12 31,792 T a b e l 2 Unele constante ale gazelor ρ = densitatea gazului în condiţii fizice normale; d = densitatea relativă; t t = temperatura de topire la 1,13 1 5 N/m 2 ; t f = temperatura de fierbere la 1,13 1 5 N/m 2 ; λ v = căldura latentă specifică de vaporizare; p c = presiunea critică; t = temperatura critică d t Gazul ρ t f λ v 1 4 p c 1 5 t c kg/m 3 t C C J/kg N/m 2 C Aer (fără CO 2 ) 1,293 193 2,9 28 Amoniac,771,68 77,7 33,4 136,7 85 133 Azot 1,251,79 21, 195,8 2,6 25 147 CO 2 1,977 56,6 78,5 59,36 55 31 Clor 3,214 1,56 11, 34,1 28,21 58 144 Heliu,179,15 272 268 2 268 Hidrogen,9,6 259,2 252,8 45,98 1 24 Oxid de azot 1,34 163,7 15,2 54 93 Oxid de 1,25,79 27 192 26 139 carbon Oxigen 1,429 1,13 218,8 182,9 21,32 38 19 243
Vâscozitatea gazelor şi vaporilor (η 1 5 dap)(kg m 1 s 1 ) formula lui Sutherland (1893): η = kt 3/2 (T + C)) T a b e l 3 t,c 2 5 1 15 2 25 3 C Azot 1,66 1,74 1,88 2,8 2,29 2,46 2,63 2,8 1,4 Argon 2,12 2,22 2,42 2,71 2,96 3,21 3,44 3,67 1,42 Benzen,7,75,81,94 1,8 1,2 Hidrogen,84,88,93 1,3 1,13 1,21 1,3 1,39,72 Aer 1,71 1,81 1,95 2,18 2,39 2,58 2,77 2,95 1,17 Heliu 1,86 1,94 2,8 2,29 2,5 2,7 2,9 3,7 Ptotoxid 1,37 1,46 1,6 1,83 2,4 2,25 2,46 2,65 2,6 de azot Oxigen 1,92 2, 2,18 2,44 2,68 2,9 3,1 3,3 1,25 Metan 1,3 1,9 1,19 1,35 1,48 1,61 1,74 1,86 1,64 Neon 2,98 3,1 3,29 3,65 3,96 4,25 4,53,56 Vapori de 1,28 1,47 1,66 1,84 2,1 6,5 apă Gaz 1,17 1,26 1,4 1,63 1,86 2,7 2,27 2,46 3,6 sulfuros Alcool 1,9 1,2 1,36 1,52 etilic Acid carbonic 1,38 1,46 1,63 1,86 2,7 2,29 2,49 2,67 2,4 Oxid de 1,66 1,77 1,89 2,1 2,29 2,46 2,64 2,79 1,2 carbon Clor 1,23 132 1,45 1,69 1,89 2,1 2,3 2,5 3,5 Cloroform,94 1,2 1,12 1,29 1,46 1,6 Etilenă,97 1,3 1,12 1,28 1,41 1,54 1,66 1,79 2,26 Vâscozitatea unor gaze η 1 5 (în da P)(kg m 1 s 1 ) la presiuni înalte Gazul t,c p, atm 5 1 3 6 9 Azot 25 1,87 1,99 2,66 3,87 4,95 5 1,97 2,8 2,67 3,7 4,7 75 2,7 2,17 2,68 3,61 4,42 Acid 4 1,81 4,83 carbonic Etilena 4 1,34 2,88 244
Conductivitate termică (χ 1 6, W/m grd) a gazelor (χ =,25 (9γ 5) η c v, γ = c p /c v ) T a b e l 4 Gazul Temperatura t, C 2 1 1 5 Argon 1,9 1,62 2,11 3,6 Clor,72 Heliu 5,84 1,59 14,15 17,6 Hidrogen 5, 11,23 16,84 21,6 38,9 Kripton,88 1,1 Neon 4,65 5,7 Azot 1,58 2,43 3,12 5,42 Oxigen 1,59 2,44 3,25 Xenon,51,7 1 1 1 Aer 1,58 2,41 3,17 7,6 Amoniac 2,18 3,38 Acid carbonic 1,45 2,23 7,9 Oxid de carbon 1,51 2,32 3,4 Etan 1,8 Etilenă 1,64 Freon 12,85 1,35 Hidrogen 1,2 sulfurat Metan 1,88 3,2 Oxid de azot 1,54 2,38 Protoxid de azot 1,51 Gaz sulfuros,77 Vapori de apă 1,58 2,35 5,7(5 C) 245
Exponentul adiabatic Gazul t, C γ Monoatomice Argon 1,667 Heliu 1,63 Kripton 19 1,689 Xenon 19 1,666 Neon 19 1,642 Vapori de mercur 31 1,666 c p γ = pentru gaze şi vapori c v T a b e l 5 Gazul t, C γ Triatomice (continuare) Sulfură de carbon 1,239 CS 2 Bioxid de carbon 411 3 5 1,3 1,22 1,2 Biatomice Azot 2 1,41 Oxid de azot 1,394 Hidrogen 417 1,47-8 Oxigen 514 1,4 Oxid de carbon 18 1,297 Aer (uscat) 79,3 1,45 17 1,41-2 5 1,357 9 1,32 Aer uscat (2 atm) 1,828 Aer uscat (2 atm) 79,3 2,333 Triatomice Protoxid de azot 1,324 Peroxid de azot 15 1,31 N 2 O 4 NO 2 Amoniac NH 3 1,336 Ozon 1,29 Vapori de apă 1 1,334 Gazul sulfuros 1634 1,26 Gazul sulfuros 5 1,2 Hidrogen sulfurat H 2 S 1,34 Poliatomice Acetilenă C 2 H 2 1,26 Benzen C 6 H 6 2 1 Benzen C 6 H 6 99,7 1,15 Metan CH 4 1,313 Bromură de metil 1,274 Iodură de metil 1,286 Clorură de metil 193 1,279 Propan C 3 H 8 1,13 Alcool metilic 99,7 1,256 Alcool etilic 53 1,133 Alcool etilic 99,8 1,134 Acid acetic 136,5 1,147 Cloroform CHCl 3 2441 1,11 Cloroform CHCl 3 99,8 1,15 Tetraclorură de 1,13 carbon CCl 4 Etan C 2 H 6 1,22 Bromură de etil 1,188 Clorură de etil 22,7 1,187 Etilenă C 2 H 4 V 1,264 Eter etilic 122 1,24 Eter etilic 99,7 1,112 246
Călduri specifice ale gazelor şi vaporilor T a b e l 6 Gazul t, C c p, (J/kg grd la 76 torr) N 2 O 2613 892 NO 13171 971 NO 2 2767 68 Ar 15 523 Aer (uscat) 2 16 1 111 5 192 1 1192 1 18 Aer (1 atm) 8 192 CS 2 8619 67 C 1 H 16 179249 2118 CH 4 11223 1917 CHCl 3 (C 2 H 5 ) 2 O 27118 25111 63 1791 Gazul t, C c v, (J/kg grd) N 2 732 Ar 2 3122 H 2 5 15 Aer 718 CO 1 18 95 12 H 2 O vapori 1 143 CO 2 55 691 Observaţie. Pentru N 2, c v =,732 +,67 t. Pentru H 2, c v scade cu creşterea densităţii şi cu scăderea tensiunii. Pentru aer, c v =,718 +,,1167 ρ, unde ρ este densitatea în g/ml. Pentru CO 2, c v =,691 +,889 ρ + 1,42 ρ 2. 247
T a b e l 7 Coeficienţii termici ai gazelor folosite în termometrie (Presiunea iniţială p = 1 3 torr, intervalul de temperatură: (t, t) = 1 C) Gazul He H 2 N 2 aer Ne 3,6588 3,6735 3,6728 3,662 3,6744 3,6744 α p. 1 3 3,658 α v. 1 3 3,665 3,66 3,6617 Coeficienţii termici ai câtorva gaze (p presiunea iniţială, (t t) intervalul de temperatură) T a b e l 8 Gazul p, torr t t, C α p 1 3 grd 1 α v 13grd 1 Aer 23 2.1 4 167 1 3,6643 3,887 O 2 18 23 66 1 atm 167 1 1 4,86 3,6652 3,6738 CO 23 167 3,6648 CO 2 76 24 52 1 3 1 167 1 1 3,669 3,6756 3,773 3,741 3,667 3,6981 3,7262 N 2 O SO 2 NH 3 Ar N 2 76 76 76 65 2 atm 1 3 atm 1 1 5 1 1 1 3,719 3,93 3,854 4,34 2,18 3,676 3,845 3,668 248
Unele constante ale corpurilor lichide σ = coeficientul de tensiune superficială la 18 C; η = coeficientul de frecare internă la 18 C; α = coeficientul de dilatare la 18 C; c = căldura specifică la 18 C; λ t = căldura latentă de topire; λ v = căldura latentă de vaporizare; T a b e l 9 4 Lichidul σ 1 3 η 1 3 α 1 5 c t t t f α 1 4 t c p c 1 2 N/m grd 1 J/kg K C C J/kg C N/m 2 α t 1 J/kg Acetonă 23,3,337 131 2174 94,3 56,7 52,25 235 53,329 Acid acetic 26, 1,27 17 29 16,6 118,5 37,62 322 57,328 18,81 Alcool etilic 22, 1,22 11 2424 114 78,3 84,44 243 63,995 Alcool metilic 22,8,632 122 258 97 64,7 11,77 24 79,993 Alcool propilic 23,6 2,39 95 2383 127 96, 68,13 26 51,996 Anilină 43, 4,6 85 2148 6,2 184,2 43,47 426 53,329 8,78 Apă 72,8 1,5 18 4176 1, 225,34 374 27,182 33,31 Benzen 29,,673 124 171 5,5 8,2 39,29 288 47,996 12,71 Cloroform 27,,579 126 978 63,7 61,2 22,15 26 55,995 923,36 Glicerină 66, 13,93 5 2424 2, 29, 17,56 Mercur 5 1,59 18 138 38,9 356,7 28,42 147 1,17 Pentan,244 16 2178 16 27,9 21 43,996 Sulfură de carbon 32,,382 121 13 112 46,2 35,53 273 73,327 Ţitei Toluen 26, 28,6,613 92 19 2132 1731 95,1 11,8 36,37 32 42,663 249
T a b e l 1 Tensiunea superficială a apei la temperaturi de la C la 8 C t C σ 1 3 (N/m) t C σ 1 3 (N/m) 75,49 4 69,54 5 74,75 45 68,6 1 74,1 5 67,8 15 73,26 55 66,9 2 72,53 6 66, 25 71,78 65 65,1 3 71,3 7 64,2 35 7,29 75 63,3 T a b e l 11 Tensiunile superficiale ale unor gaze condensate faţă de vaporii lor, la diverse temperaturi Substanţa t C σ 1 3 (N/m) Substanţa C σ 1 3 (N/m) 271,6,354 2 23,1 18,3 He 27,1,224 193,1 15,7 268,9,98 183,1 13,2 Ne 248,4 244,9 5,61 4,44 Ar 188,1 183,1 13,2 11,9 258,1 2,83 N 2 23,1 1,53 H 2 255,1 2,32 193,1 8,27 253,1 1,98 183,1 6,16 25
T a b e l 12 Temperatura de fierbere a apei la diferite presiuni H presiunea barometrică în torr (1 torr = 1,33322 1 2 N/m 2 ) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 96,12 8,14 8,18 8,22 8,26 8,3 8,34 8,38 8,42 8,45 8,49 98,49 8,53 8,57 8,61 8,65 8,69 8,72 8,76 8,8 8,84 8,88 98,88 8,91 8,95 8,99 9,3 9,7 9,1 9,14 9,18 9,22 9,26 H în 99,26 9,29 9,33 9,37 9,41 9,44 9,48 9,52 9,56 9,59 9,63 torr 99,63 9,67 9,7 9,74 9,78 9,82 9,85 9,89 9,93 9,96, 1,,4,7,11,15,18,22,26,29,33,37,37,4,44,48,51,55,58,62,66,69,73,73,76,8,84,87,91,94,98 1,2 1,5 1,9 5 1 15 2 25 3 35 4 45 Căldura specifică a apei la diferite temperaturi T a b e l 13 t C J/kg grd t C J/kg grd 4218,4 55 4172,48 42,9 6 4174,98 4188,4 65 4177,49 418, 7 418,49 4175,57 75 4182,93 417,8 8 4185,85 4168,71 85 4188,75 4167,88 9 4191,7 4167,88 95 4194,63 4168,71 1 4197,97 251
Densitatea apei şi a mercurului la diverse temperaturi T a b e l 14 t C Apa Mercur t C Apă Mercur 1 3 kg/m 3 1 3 kg/m 3 1 3 kg/m 3 1 3 kg/m 3 1 2 3 4 5 6 7 1 2,999841,99992,999941,999965,999973,999965,999941,99992,9997,99823 13,5951 13,5951 13,5951 13,5951 13,5951 13,5951 13,5951 13,5951 13,574 13,5458 3 4 5 6 7 8 9 1 15 2,995646,99221,9884,98231,97779,9718,96531,95835,9173,8628 13,5213 13,497 13,4725 13,4482 13,424 13,4 13,3758 13,3518 13,2326 13,1144 Densitatea unor lichide T a b e l 15 Denumirea Formula chimică ρ 1 3 kg/m 3 Temperatura C Acetona Acid acetic Alcool amilic Alcool etilic Alcool metilic Anilină Apă Benzen Cloroform Eter sulfuric Glicerină Mercur Nitrobenzen C 3 H 6 O C 2 H 4 O 2 C 5 H 12 O C 2 H 6 O CH 4 O C 6 H 7 N H 2 O C 6 H 6 CHCl 3 C 4 H 1 O C 3 H 8 O 3 Hg C 6 H 5 O 2 N,792 1,49,815,789,792 1,15 1,,879 1,483,716 1,26 13,596 1,21 2 18 4 2 18 18 Unele constante termice ale corpurilor solide T a b e l 16 Denumirea coeficient de dilatare ( 1 C) căldura specifică la 18 C(J/kgK) conductivitatea termică la căldura latentă de topire temperatura de topire C 252
1 4 (grd 1 ) 18 C (J/m sk) λ 1 3 (J/kg) 1 2 3 4 5 6 Abanos 1379 Alamă,188,193 383 18,68 cca 9 Aliaj Wlood 167 125,4 3,511 65,5 Alpaca,184 397 29,26 cca 1 Aluminiu,238 895 2,64 321,24 cca 658,7 Argint,197 254 422,18 87,78 96,5 Aur,145 134 292,6 66,462 163 Bismut,135 13 7,94 52,855 271 Bronz,171,212 435 58,52 Cadmiu,316 238 91,96 57,99 32,9 Calciu 711 81 Carbon Diamant,12 46 Carbon grafit,79 669 154,66 Ceară 7,115,2 176,814 63 Cobalt,124 431 243,276 149 Constantan,152 418 22,57 Cositor,23 23 65,63 58,52 231,9 Crown,9 669,669 Cuarţ,134 794 6,688 Cuarţ,8 794 13,794 Cuarţ topit,6 1,3 Cupru,167 393 384,56 17,556 183 Ebonit,84,167 Faianţă,4 1,45 Fier,121 497 58,52 9,752 153 Flint,79 52,585 Fontă,114,12 Gheaţă,51 145 2,58 33,285 Invar,9 45,98 Iridiu,66 1338 58,52 235 Magnolin,238 Magneziu,261 145 138,84 3,9 651 Manganiu,181 418 21,736 Molift,4,58 1379,29 Nichel,128 46 58,52 24,369 1432 3,514 Nicrom,123 cca 11 Osmiu,68 129 25 Oţel,16 52 45,98 Paladiu,118 247 7,224 1557 Parafină 1,74,7,29 14,672 3836 Platină,91 117 69,388 177 Plută 2884,418 Potasiu,38 711 96,14 6,563 62,3 Sodiu 2,26 1233 133,76 13,251 97,5 253
Stejar,5,5 1379,29 Stuf 1,18 731 2,9 3,917 16,8119,2 Tantal 66 1379 54,34 28 Wolfram,45 155 158,84 38 Zinc,291 389 11,77 11,746 419,4 T a b e l 17 Sensibilitate medie (1 C) a câtorva termocuple Termocuplul S,µ V/grd Platinăplatină + rodiu 6,4 Constantanargint 41 Cupruconstantan 4 Fiernichel 3352 Bismutfier 92 Telurplatină 55 T a b e l 18 Variaţia sensibilităţii câtorva termocuple cu temperatura Temperatura C S, µv/grd cupruconstantan S, µv/grd platinăplatinărhodiu 2 38 5,8 1 44,5 7,2 2 5 8,4 3 54,9 9,1 4 58 9,6 5 6 9,9 T a b e l 19 Corecţiile lui Harkins pentru metoda stalagmometrică de determinare a tensiunii superficiale R/V 1/3 f(r/v 1/3 ) R/V 1/3 f(r/v 1/3 ), 1, 1,,698 3,7256 1,5 6179 35 711 1,1 628 4 6828 1,15 647 45 6669 1,2 6535 5 6515 1,25 6521 55 6362 1,3 641 6 625 1,35 623 65 6171 1,4 633 7 693 1,45 5847 75 632 1,5 5673 8 6 1,55 5511 254
85 5992 1,6 5352 9 5998 95 634 Variaţia vâscozităţii apei cu temperatura T a b e l 2 Temperatura ( C) Vâscozitatea η 1 3 [dap] Temperatura t( C) 1,775 25,895 1 1,39 3,73,79 12 1,288 39,32,667 13,5 1,183 47,3,582 15 1,143 55,54,57 17 1,15 64,2,449 17,5 1,65 72,54,4 19,1 1,31 8,75,362 2 1,12 9,1,32 22,2,958 98,9,3 Vâscozitatea η 1 3 [dap] 255