10. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ
|
|
- Ερατώ Μανωλάς
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ermotehnică 2 0. SCHMBĂOARE DE CĂLDURĂ Schimbătoarele de căldură sunt dispozitive în interiorul cărora, un agent termic cald, numit agent termic primar, transferă căldură unui agent termic mai rece, numit agent termic secundar. ransferul se poate face direct, prin amestecarea celor doi agenţi termici, sau indirect, prin intermediul unei suprafeţe de transfer. Au fost concepute schimbătoare în care agenţii termici evoluează diferit. Astfel, se deosebesc schimbătoare în care:! ambii agenţi îşi păstrează starea de agregare,! un agent termic îşi modifică starea de agregare,! ambii agenţi îşi schimbă starea de agregare. După regimul de funcţionare se disting:! schimbătoare de căldură care funcţionează în regim staţionar, numite recuperatoare;! schimbătoare de căldură care funcţionează în regim nestaţionar, care pot avea o funcţionare aciclică şi se numesc acumulatoare, sau pot avea o funcţionare ciclică, şi se numesc regeneratoare[]. După soluţia constructivă privind comportamentul la dilatare, schimbătoarele pot fi:! rigide, schimbătoare care nu au posibilitatea de a prelua solicitările mecanice provenite din dilatare;! elastice, schimbătoare care prin soluţia constructivă sau prin echiparea cu anumite dispozitive pot prelua eforturile provenite din dilatare. Schimbătoarele de căldură sunt folosite în multe domenii ale tehnicii, în literatura de specialitate fiind întâlnite sub denumirile de: răcitor, încălzitor, preîncălzitor, baterie de încălzire, condensator, vaporizator, generator de abur, amestecător, acumulator, scrubber etc. Mărimea caracteristică unui schimbător de căldură este sarcina termică, Q, adică fluxul termic schimbat între cei doi agenţi: (0.) Q = ka m unde A- suprafaţa de transfer termic, k-coeficient specific total de transfer de căldură, m -diferenţa medie a temperaturilor celor doi agenţi termici. În ceea ce priveşte schimbătoarele de căldură, relaţia (0.) conduce la trei tipuri de probleme şi anume probleme de: proiectare, adică determinarea suprafeţei de transfer, A; verificare, adică determinarea sarcinii termice, Q ; exploatare, adică determinarea coeficientului k şi a diferenţei de temperatură. m
2 22 ermotehnică 0..Recuperatoare de căldură fără schimbarea stării de agregare a agenţilor termici Agentul termic primar circulă printr-un fascicul de ţevi, iar agentul termic secundar circulă în spaţiul din exteriorul ţevilor, în spaţiul dintre manta şi ţevi. Recuperatoarele funcţionează în regim permanent. Circulaţia agentului secundar poate fi în contracurent cu curgerea agentului primar (fig. 0.a), în echicurent (în acelaşi sens, fig. 0.b), încrucişată (fig. 0.c), sau oarecare (fig. 0.d). Agent primar Agent secundar Agent primar Agent secundar a) b) Agent primar Agent secundar Agent primar Agent secundar c) d) Fig.0..Scheme de circulaţie a agenţilor termici în schimbătoare de căldură, fără schimbarea stării de agregare: a) în contracurent; b) în echicurent; c) încrucişată; d)mixtă Cele mai utilizate sunt schimbătoarele în contracurent. În figura 0.2 este reprezentată variaţia temperaturii celor doi agenţi termici în funcţie de mărimea suprafeţei de transfer. Fig.0.2 Variaţia temperaturii celor doi agenţi termici în funcţie de mărimea suprafeţei de transfer, în cazul unui schimbător cu circulaţie în contracurent A
3 ermotehnică 23 Sarcina termică este dată de relaţia (0.) în care diferenţa medie de temperatură este: θ θ ' '' (0.2) m = ; unde s-a notat θ = 2 şi θ = 2 θ ln θ ' '' ' 2 -temperatura agentului termic primar la intrarea în schimbător, -temperatura agentului termic primar la ieşirea din schimbător, - temperatura agentului termic secundar la intrarea în schimbător, '' 2 - temperatura agentului termic secundar la ieşirea din schimbător. Fig.0.3 Schiţa unui schimbător de căldură, fără schimbarea fazei agenţilor termici În figura 0.3 este reprezentat un schimbător de căldură elastic. Schimbătorul este construit în formă de U, ceea ce îi oferă elasticitate, prevenind astfel avarierea din cauza fenomenelor de dilatare-contractare. Acest tip de schimbător echipează puncte termice şi este folosit şi la construcţia răcitoarelor de ulei. Sunt notate temperaturile de intrare şi ieşire ale celor doi agenţi termici. Schimbătoarele sunt prevăzute cu robinet de golire pentru purjarea periodică a schimbătorului, astfel încât să se elimine suspensiile solide care l-ar putea obtura.. Schimbătoarele de căldură în echicurent au sarcina termică dată de aceeaşi relaţie (0.) în care se consideră diferenţa de temperatură exprimată tot prin relaţia (0.2): θ θ ' ' m =, dar în care semnificaţia notaţiilor este: θ = 2 şi θ ln θ θ '' = '' 2
4 24 ermotehnică În fig. 0.4 este reprezentată variaţia temperaturii celor doi agenţi termici, în funcţie de suprafaţa de transfer termic,a. Întotdeauna, la acest tip de schimbător, temperatura 2 <, diferenţa recomandată fiind: " " K. Fig.0.4 Variaţia temperaturii celor doi agenţi termici în funcţie de mărimea suprafeţei de transfer, în cazul unui schimbător cu circulaţie în echicurent A Ecuaţia de bilanţ termic pentru o anumită suprafaţă de schimb A, în cazul în care nici unul dintre agenţii termici nu suferă vreo schimbare de fază se poate scrie []: ' '' " ' (0.3) Q = η m c p( ) = m2 c p2 ( 2 2 ) ka m unde m, 2 -debitul masic al agentului primar, respectiv secundar, cp,2 -căldura specifică a agentului primar, respectiv secundar, η -randamentul schimbătorului. Agenţii termici sunt mai bine utilizaţi în cazul schemei de circulaţie în contracurent. Agentul termic secundar poate avea o temperatură finală mai ridicată în cazul schimbătorului cu circulaţie în contracurent faţă de acelaşi schimbător la care circulaţia s-ar face în echicurent. În concluzie, pentru încălzirea agentului secundar cu aceeaşi diferenţă de temperatură, la schimbătorul cu circulaţie în contracurent debitul masic necesar este mai mic, deci şi pierderile de sarcină sunt mai mici [2]. De asemeni, comparând două schimbătoare de căldură care lucrează între aceleaşi valori ale temperaturii şi care au acelaşi coeficient de transfer de căldură, k, se constată că acelaşi flux termic poate fi schimbat printr-o suprafaţă de transfer mai mică în cazul schimbătorului în contracurent. Acestea sunt numai câteva argumente pentru a sublinia faptul că schimbătoarele cu circulaţia în contracurent sunt mai eficiente decât cele cu circulaţia în echicurent.
5 ermotehnică Radiatorul maşinilor termice Radiatorul maşinilor termice este un recuperator de căldură în care agentul primar este apa care circulă prin sistemul de răcire al acestor maşini, evacuând către aerul exterior o anumită cantitate de căldură. Bilanţul termic se scrie: " "" " "" (0.4) ( ) ( ) " "" "" " + + Q = η m c = m c ka 2 2 p 2 p unde m, 2 -debitul masic de apă, respectiv aer, cp,2 -căldura specifică a apei, respectiv a aerului, η -randamentul schimbătorului. La radiatorul cu ţevi cu aripioare, în suprafaţa A de transfer termic intră suprafaţa exterioară a ţevilor, plus o treime din suprafaţa nervurilor.. Nervurarea ţevilor este o modalitate de intensificare a transferului termic. 0.2.Recuperatoare cu schimbarea fazei de agregare a agenţilor termici Căldura primită/cedată de agentul care îşi schimbă faza nu mai poate fi scrisă cu ajutorul ecuaţiei calorice. Ea poate fi dedusă ca diferenţă între entalpia stării finale şi entalpia stării iniţiale a agentului: (0.5) Q = m( h f hi) unde Q-cantitatea de căldură primită/cedată de agentul termic care îşi schimbă faza; m-masa agentului; h i -entalpia specifică iniţială a agentului care îşi schimbă faza; h f -entalpia specifică finală a agentului care îşi schimbă faza. Se menţine convenţia conform căreia căldura primită de un agent termic este pozitivă, iar cea cedată este negativă. Valorile entalpiei specifice, h, se iau din tabele de apă şi abur [5,8]. Se atrage atenţia că în unele lucrări de specialitate, entalpia specifică este notată cu i. În tabelul 9 din anexa sunt date valori ale entalpiei specifice a apei, h l, şi aburului, h g în stare de saturaţie, în funcţie de temperatură. În tabel s-a notat cu h lg căldura latentă. Entalpia specifică a apei subrăcite (aflată la temperatură mai mică decât cea de saturaţie) se poate citi tot în acest tabel, în coloana h l. Entalpia specifică a aburului supraîncălzit se citeşte în tabele speciale [5,8]. Raportând relaţia (0.5) la timp, se obţine o egalitate între fluxuri: (0.6) Q = ( ) m h f h i Relaţiile (0.5) şi (0.6) pot fi utilizate în orice proces de încălzire/răcire, indiferent dacă agentul îşi schimbă starea de agregare sau nu. În timpul schimbării fazei, dacă presiunea rămâne constantă, agentul termic care condensează, respectiv vaporizează are temperatura constantă, temperatura de
6 26 ermotehnică saturaţie, s. Dacă se ia în considerare numai evoluţia agentului termic la temperatura s, deci agentul intră şi iese din schimbător la temperatura de saturaţie, fluxul termic cedat/primit în timpul condensării/vaporizării este dat de relaţia: = (0.7) Q ml v unde lv -căldura masică latentă de vaporizare a agentului (aceeaşi şi în cazul condensării). În cazul recuperatoarelor cu schimbarea fazei agenţilor termici, nu se poate defini o schemă de circulaţie a agenţilor termici. Dintre recuperatoarele care intră în această categorie amintim: -condensatoarele, în care agentul termic primar, sub formă de vapori, condensează; -vaporizatoarele, în care agentul termic secundar, sub formă lichidă, vaporizează. În cazul condensatoarelor, fig.0.5a, bilanţul termic se scrie: (0.8) Q = η m lv = m2 c p2 ( 2 2 ) = ka m unde lv -căldura masică de vaporizare a agentului primar; c p2 -căldura specifică, la presiune constantă, a agentului secundar, η -randamentul schimbătorului. s " ' S Fig.0.5a.Diagrama temperaturii într-un condensator ( s -temperatura de saturaţie la care se desfăşoară condensarea) În cazul unui vaporizator, temperaturile evoluează în schimbător aşa cum este indicat în fig.0.5b. Relaţia de bilanţ termic este următoarea: (0.9) Q = η m c p( ) = m2 lv = ka m
7 ermotehnică 27 ' s " A Fig.0.5b.Diagrama temperaturii într-un vaporizator ( s -temperatura de saturaţie la care se desfăşoară vaporizarea) În acest tip de recuperatoare se poate schimba sensul de circulaţie a agenţilor. Nici eficienţa, nici temperatura de la ieşire a agentului termic nu se modifică. Dacă într-un schimbător de căldură ambii agenţi îşi schimbă starea de agregare, diagrama temperaturilor poate fi cea din fig.0.6. Fiecare agent, în acest exemplu, intră şi iese din schimbător la temperatura sa de saturaţie, s, respectiv s2. Construcţia poate fi făcută şi cu circulaţia agenţilor în contracurent. Diagramele prezentate sunt numai câteva exemple de evoluţii ale temperaturii în schimbătoare de căldură. s s2 Fig.0.6.Diagrama temperaturii într-un schimbător în echicurent, în care ambii agenţi îşi schimbă starea de agregare[2] A Depunerea de piatră în pe pereţii schimbătoarelor îngustează secţiunea de trecere a agenţilor termici. Stratul de piatră depus modifică coeficientul de tansfer termic global, k, al schimbătorului. În fig.0.7 este reprezentat un fragment de perete plan pe care s-a depus un strat de piatră, de coeficient de conducţie termică λ p şi grosime δ p. Stratul de piatră diminuează intensitatea transferului termic, acţionând ca un izolator. Coeficientrul speciifc total de transfer termic, k, este dat de relaţia: (0.8) k = + α i δ λ δ + λ p p + α e
8 28 ermotehnică λ λ p i, α i o e, α e δ δ p x Fig.0.7 Câmpul de temperatură într-un perete plan pe care s-a depus un strat de piatră Grosimea stratului de piatră creşte în timp. Obturarea spaţiilor de trecere a agenţilor termici modifică debitele acestora şi, implicit, sarcina schimbătorului. Înlăturarea stratului de piatră se face periodic. Întrebări test.schimbătoarele de căldură care funcţionează în regim staţionar poartă numele de : a) recuperatoare ; b) acumulatoare; a) b) c) c) regeneratoare. 2.Radiatorul maşinilor termice este un schimbător de căldură în care transferul termic se face: a) direct, prin amestecarea celor doi agenţi termici; b) indirect, prin intermediul unei suprafeţe de transfer; a) b) c) c) prin schimbarea stării de agregare a agenţilor termici. 3.Mărimea caracteristică unui radiator este sarcina termică Q = ka m, unde: a) k-exponentul adiabatic al agentului în stare gazoasă;... b) A-aria suprafeţei de transfer termic; a) b) c) c) m -diferenţa medie a temperaturilor celor doi agenţi termici. 4.În cazul condensatoarelor, care sunt recuperatoare cu schimbarea fazei de agregare a agenţilor termici, sarcina termică se scrie Q = η m l, unde l v reprezintă: v a)temperatura de saturaţie la care se desfăşoară condensarea;... b)lucrul mecanic tehnic; a) b) c) c)căldura masică de vaporizare a agentului primar. 5. Recuperatoarele cu circulaţia agenţilor în contracurent, spre deosebire de cele în echicurent, care au aceleaşi caracteristici, prezintă: a)un debit mai mare de agent primar;... b)un debit mai mic de agent primar; a) b) c)
9 ermotehnică 29 c)întotdeauna o temperatură finală a agentului secundar mai mică decât temperatura finală a agentului primar. 6. Care dintre următoarele relaţii se poate utiliza pentru calculul fluxului termic primit/cedat de un agent termic care parcurge un proces în care este posibil să-şi schimbe starea de agregare: a) Q = m c ;... p ; a) b) c) b) Q = ( ) Q m h f h i m l c) = v. 7. Obturarea spaţiilor de trecere a agenţilor termici la recuperatoare, prin depunerea de piatră modifică: a) debitele acestora şi, implicit, sarcina schimbătorului;... b)coeficientul de transfer termic global, k; a) b) c) c)temperatura iniţială a agentului primar. Problema Radiatorul unui motor termic are sarcina Q = 60kW. Radiatorul funcţionează în contracurent, iar temperaturile celor doi agenţi termici sunt indicate în figura 0.2. Coeficientul specific total de transfer de căldură este k = 200 W 2. Să se calculeze suprafaţa A de transfer de căldură a m K aparatului. Rezolvare Sarcina termică a radiatorului este dată de relaţia: Q = ka m în care diferenţa medie de temperatură este: m θ θ ' '' = ; unde s-au notat θ = 2 = = 48K θ ln θ θ = 2 = = [K] =355 5K =307 =290 =285 A [m 2 ]
10 30 ermotehnică Fig.0.2 Variaţia temperaturii celor doi agenţi termici în funcţie de mărimea suprafeţei de transfer la recuperatorul cu circulaţie în contracurent Se obţine 5 48 m = = 9,0K 5 ln 48 Suprafaţa de transfer termic va fi: Q 60 0 A = = = 7,65m k 00 9,0 m 3 2 Problemă propusă 0.2. Un schimbător de căldură, de tip recuperator, are ca agent termic primar apa şi ca agent secundar aerul. Debitul de apă este kg m = 2 s, iar debitul de aer este m = kg 2. Apa se răceşte de la 363K s ' = la '' = 343K. Aerul se încălzeşte de la ' = 283K la '' = 350K. Cunoscând căldurile specifice c p _ apa = 4,95 kj şi c kg K p _ aer =,005 kj, să se calculeze kg K randamentul recuperatorului. Întrebări test.a; 2.b; 3.b,c; 4.c; 5.b,c; 6.b; 7.a,b. RĂSPUNSUR Ş REZOLVĂR Problemă 0.2.Rezolvare Sarcina recuperatorului este dată de relaţia: ' '' ( ) = m2 c ( ) c p p2 2 2 Q = η m Randamentul recuperatorului va fi: η m2 = m c c p _ aer p _ apa ( 2 2 ) ' '' ( ),005 = 2 4,95 ( ) ( ) = 0,38
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραFizică. pentru. Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare. Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară.
Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară. 9. Schimbatoare de caldură. 9.2 Procese fizice specifice pasteurizării, sterilizării termice si ale liofilizării (criodesicării).
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA
a. Agentul frigorific 1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA MARIMI DE INTRARE b. Debitul masic de agent frigorific lichid m l kg/s c. Debitul masic de agent frigorific
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα1. PROIECTAREA UNEI BATERII DE RĂCIRE A AERULUI
1. PROIECTAREA UNEI BATERII DE RĂCIRE A AERULUI a. Sarcina termică Φ 0 kw b. Agentul frigorific c. Temperatura medie a aerului rece t am C d. Umiditatea relativă a aerului φ ai % e. Răcirea aerului t a
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCONDENSAREA. o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE
CONDENSAREA CONDENSAREA o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: Racire; Racire si comprimare simultana; o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE Scopul
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραSCHIMBATOARE DE CALDURA
SCHIMBATOARE DE CALDURA SCHIMBATOARE DE CALDURA o Sunt aparate utilizate in industrie pentru realizarea unor OPERATII insotite de trecerea CALDURII (ENERGIEI TERMICE): de la un loc la altul; de la o materie
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSisteme dinamice. VI. Modelarea matematică a sistemelor. Studiul de caz D Schimbător de căldură multitubular în manta
Sisteme dinamice VI. Modelarea matematică a sistemelor Studiul de caz D Schimbător de căldură multitubular în manta 1. Descrierea Modelului Ca un exemplu de sistem cu transfer de energie şi masă, vom descrie
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi
Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα1. PROIECTAREA UNUI VAPORIZATOR MULTITUBULAR ORIZONTAL CU FIERBEREA AGENTULUI ÎN VOLUM MARE
1. PROIECTAREA UNUI VAPORIZATOR MULTITUBULAR ORIZONTAL CU FIERBEREA AGENTULUI ÎN VOLUM MARE a. Agentul frigorific b. Mediul răcit c. Debitul masic de agent frigorific m 2 kg/s d. Temperatura de iesire
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότερα1.10. Lucrul maxim. Ciclul Carnot. Randamentul motoarelor
2a temperatura de inversie este T i =, astfel încât λT i şi Rb λ>0 pentru T
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL PROPAGARII CĂLDURII PRINTR-UN METAL
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ BN 9 STUDIUL PROPAGARII CĂLDURII PRINTR-UN METAL 005 STUDIUL PROPAGĂRII CĂLDURII PRINTR-UN
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότερα