Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector)

Σχετικά έγγραφα
SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE Mediatorii chimici AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA. 1. Glutamatul (Glu)

1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare

Fiziologia fibrei miocardice

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

I. MUŞCHIUL SCHELETIC

Electrofiziologia fibrei miocardice

CURS 5 ( ) FIZIOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC

Structura fibrei musculare:

FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR (SCV)

CURS 2 I. TRANSPORTUL PASIV

CURS II FIZIOLOGIE MG I B. ENDOCITOZA - endocitoză de apă, molecule de nutrimente şi fragmente de membrană celulară

V O. = v I v stabilizator

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal


MARCAREA REZISTOARELOR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Sistemul cardiovascular

riptografie şi Securitate

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Sistemul Cardiovascular

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Integrala nedefinită (primitive)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

SIGURANŢE CILINDRICE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 1 histologie (Curs introductiv), anul I, sem. 1, 2017/2018

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 1 Şiruri de numere reale

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Subiecte Clasa a VII-a

Organizarea membranelor celulare si functiile membranare

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 4 Serii de numere reale

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

5.1. Noţiuni introductive

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

+ + REACŢII NUCLEARE. Definitie

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Tipuri de celule sub microscopul optic

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

ΕΘΝΙΚΟ ΜΕΤΣΟΒΙΟ ΠΟΛΥΤΕΧΝΕΙΟ ΔΙΕΠΙΣΤΗΜΟΝΙΚΟ ΔΙΑΤΜΗΜΑΤΙΚΟ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΩΝ ΣΠΟΥΔΩΝ (Δ.Π.Μ.Σ.) «ΠΕΡΙΒΑΛΛΟΝ ΚΑΙ ΑΝΑΠΤΥΞΗ»

Proprietăţile pulberilor metalice

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Subiecte Clasa a VIII-a

Sistemele de semnalizare intracelulare în patofiziologia tulburării afective bipolare. Prep. Univ. Dr. Romoșan Radu Conf. Univ. Dr.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

STELA-GABRIELA JELEA MARIAN JELEA CITOLOGIE HISTOLOGIE EMBRIOLOGIE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Curs 6 Rețele Neuronale Artificiale

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

COMPARTIMENTALIZAREA CELULEI EUCARIOTE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d


Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα

Transcript:

1 SINAPSA Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector) Tipuri de sinapse - chimice mediatori chimici, unidirecţionale, latenţă (aprox. 0,5 msec), oboseală - electrice Recapitulare structură sinapsă 1. ZONA PRESINAPTICĂ Neuron inactiv vezicule ancorate de citoschelet sinapsină evită eliberarea inutilă legarea de zonele active prin proteine SNARE SNARE = soluble N-ethylmaleimide-sensitove factor activating protein receptors v-snare pe vezicule ex.: sinaptobrevina t-snare pe membrana ţintă ex.: sintaxina 2. FANTA 3. ZONA POSTSINAPTICĂ Receptori: IONOTROPI deschid canale ionice direct METABOTROPI cascade enzimatice mesageri de ordinul II Mediatorii chimici (neurotransmiţătorii) 1. sintetizaţi în neuron 2. eliberaţi din regiunea presinaptică după stimulare cantitate suficientă pentru a induce o modificare observabilă specifică în regiunea postsinaptică 3. mecanism specific de îndepărtare din fantă 4. aplicarea exogenă aceleaşi efecte ca şi eliberarea endogenă Tipuri de mediatori chimici 1. Molecule mici: vezicule mici, clare Stimulatori, ACh, CA, Glutamat, Serot Inhibitori GABA, Glicina - sinteză în toate zonele neuronului enzime citoplasmatice - împachetare în vezicule buton terminal - membranele veziculelor: sintetizate în corpul celular transport anterograd rapid reciclate - eliberare doar din ZONE ACTIVE

2 2. Neuropeptide: opiodide, neurohormoni vezicule mari, dense pot coexista în aceeaşi veziculă Ach + VIP etc. 3. Substanţe cu efect de mediator gaze: NO, CO; etc. nu se găsesc în vezicule liposolubile... şi efecte retrograde (NO) Etapele transmiterii sinaptice în sinapsa chimică 1. Stimularea neuronului presinaptic PA 2. Influx Ca2+ influx Ca 2+ Ca-calmodulină activare CaM Kinaza II fosforilarea sinapsinei eliberarea veziculelor migrare către zonele active 3. Exocitoza veziculelor cu mediator chimic 4. Formarea complexelor MC-R 5. Potenţialele postsinaptice 1. PPSE deschidere canale Na + sumaţie: Spaţială: PPSE concomitente Temporală: PPSE repetate cu frecvenţă mare EXEMPLE! 2. PPSI deschidere canale K + sau Cl - hiperpolarizare EXEMPLE! 6. PPSE sumaţie prag PA / PPSI hiperpolarizare 7. Inactivare PARTICULARITĂŢILE TRANSMITERII SINAPTICE 1. Propagare unidirecţională 2. Întârziere sinaptică 3. Oboseala sinaptică mecanism de protecţie lipsă epilepsie inhibarea receptorilor postsinaptici sau inhibare presinaptică epuizare MC 4. Facilitarea posttetatnică plasticitatea 5. Sensibilitate la hipoxie ATP sinteza MC 6. Inhibarea

PLASTICITATEA SINAPTICĂ capacitatea de modificare a funcţionarii sinapselor chimice 1. Mecanisme homo-sinaptice modificări în cadrul neuronului presinaptic deprimare pe termen lung (ex.: cerebel, stimulare sincronă prelungită) potenţare pe termen lung timpurie posttetatnică - după o serie de stimulări tetatnice - durata: 1-3 h târzie - după mai mult de 4 serii de stimulări tetatnice - durată 24 h 2. Mecanisme hetero-sinaptice influenţe din partea altor neuroni stimulatori sau inhibitori care intră în contact cu neuronul presinaptic facilitarea presinaptică stimulare eliberare MC utilizează eliberare de: Serot inhibiţie presinaptică utilizează eliberare de GABA 3

4 ŢESUTUL MUSCULAR - celule cu capacitate contractilă CONDUCERE EFAPTICĂ (de la o celulă la altă) + - STRIAŢII + - muşchi neted miocard single-unit muşchi neted muşchi scheletic multi-unit FIBRA MUSCULARĂ STRIATĂ - celule cilindrice, lungi (10-30 cm) - polinucleate mai multe celule fuzionate sinciţiu anatomic - sarcolemă membrana celulară - reţea de tubi transversali T - sarcoplasmă citoplasma fibrei musculare - numeroase mitocondrii - reticul sarcoplasmic bine dezvoltat tubi longitudinali + cisterne în vecinătate tubilor T - TRIADĂ: tub T + cele două cisterne învecinate - organite specifice miofibrile - compoziţia muşchiului: - apă - substanţe organice şi anorganice predomină: K+, Mg2+, fosfaţi şi proteine - proteinele musculare: - mioglobina O 2 - proteine citoscheletale - proteine contractile: actina şi miozina - proteine reglatoare: troponina şi tropomiozina - proteine de ancorare : α-actinina, titina, nebulina, distrofina cu dispoziţie FOARTE ordonată! STRIAŢII - MIOFIBRILELE = organit specific - miofilamente subţiri: ACTINĂ, tropomiozină, troponină - miofilamente groase: MIOZINĂ - discuri clare = banda I (izotropă) Actină membrana Z - discuri întunecate = banda A (anizotropă) Miozină + Actină banda luminoasă H (Miozină) membrana M - sarcomer = unitatea morfofuncţională a miofibrilelor în muşchii striaţi - spaţiul cuprins între două membrane Z succesive - 1 disc întunecat + 2 ½ disc clar 1. MIOZINA - miofilamente groase în centrul sarcomerului (disc întunecat) - 2 lanţuri grele coada dublu helix cap globular 2 situsuri active: legare de actină; activitate ATP-azică - 2 lanţuri uşoare

5 2. ACTINA - actina globulară G subunitate situs activ legare de miozină - actina fibrilară F - dublu helix actină F 3. TROPOMIOZINA - 2 lanţuri (α, β) - în excavaţia dintre cele două filamente ale actinei F - 1 moleculă tropomiozină 7 molecule actină G - acoperă situsurile active ale actinei în repaus 4. TROPONINA - ataşată de tropomiozină - 3 subunităţi: T legare de tropomiozină C legare 4 ioni Ca 2+ I menţine tropomiozina deasupra situsului activ al actinei 5. PROTEINE DE ANCORARE - α-actinina leagă între ele filamentele de actină formează membrana Z - titina componentă elastică rezistenţă la întindere; interconectează mb. Z - nebulina inextensibilă; conectată cu α-actinina şi complexul actină miozină; ajută la alinierea filamentelor de actină - distrofina + glicoproteinele asociate solidarizează actina cu sarcolema şi cu matricea extracelulară