Lucrare de laborator N-6. Potentiometru automat cu echilibrare prin urmarire. KSP-4 Scopul lucrarii:

Σχετικά έγγραφα
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB


L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

MARCAREA REZISTOARELOR

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

V O. = v I v stabilizator

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

TERMOCUPLURI TEHNICE


4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

riptografie şi Securitate

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

Electronică anul II PROBLEME

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

SIGURANŢE CILINDRICE

Circuite electrice in regim permanent

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Transformata Laplace

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1


PROBLEME DE ELECTRICITATE

Subiecte Clasa a VIII-a

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Transformări de frecvenţă

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 1 Şiruri de numere reale

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Integrala nedefinită (primitive)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Curentul electric stationar

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Difractia de electroni

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Subiecte Clasa a VII-a

GENERALITATI CONECTAREA IN CIRCUIT

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

Transcript:

Lucrare de laborator N-6. Potentiometru automat cu echilibrare prin urmarire. KSP-4 1. Scopul lucrarii: A face cunostinta cu destinatia, constructia, datele tehnice si cu metoda de verificare metrologica. 2. Destinatia si datele tehnice principale Potentiometru automat KSP-4 este destinat pentru masurarea si înregistrarea pe banda a temperaturii. Aparatul are mai multe modificatii în dependenta de tipul traductorului de temperatura folosit, care este indicat pe panoul principal. Astfel aparatul investigat este destinat pentru lucru în complect cu termocuplu cromel - copel (CC) (Însemnarea prescurtata în limba rusa - xk). În afara de aceasta exista modificatii pentru termocuplu cromel - aliumel (CA), Platinarhodii platina (P t R h -P t ) si pentru traductoare pirometrice de tipul RK- 15, RK-25. Modificatiile se deosebesc între ele prin schemele de masurare adoptate, constructia ramânând aceeasi. Aparatul este adaptat pentru instalare stationara în încaperi cu temperatura mediului exterior de la 5 pâna la 50 0 C si umiditatile relative de la 30 pâna la 80 procente. Banda de masurare a temperaturii 0-150 0 C. Eroare de baza a aparatului în dependenta de modificarea poate fi de ±0,25 si ± 0,50 procente din valoarea nominalizata. În calitate de valoarea nominalizata se ea limita superioara a diapazonului de masurare daca valoarea 0 se gaseste la începutul scalei sau suma valorilor absolute a limitelor de masurare daca aparatul 0 se gaseste în intervalul din diapazonul de masurare. 3. Descrierea constructiei Constructiv aparatul consta dintr-un corp metalic si sasiul, care poate fi scos sau introdus partial sau în întregime din el pe niste conductoare fixate pe peretii laterali a corpului. Pe panoul din spate a sasiului este fixat motorul bifazat de tipul RD - 09 folosit pentru deplasarea caretei cu acul indicator si penita de înregistrare a semnalului de temperatura pe banda. În partea de jos a sasiului Nicolae Beldiman 1

sunt situate elementele schemei de masurare: rezistoarele, reocordurile si dispozitivele de reglare pozitionala. Reocordul este un element principal a aparatului si consta dintr-o sârma cu rezistenta calibrata înfasurata în forma de spirala cu un pas constant pe o sârma izolata. Datorita acestei constructii rezistenta unui sector de reocord este proportionala cu lungimea acestuia. Rezistentele schemei de masurare situata pe o plata speciala sunt confectionate în forma de bobine din sîrma de manganina având o rezistenta constanta nedependenta de temperatura mediului înconjurator. Panoul cu bobinele sunt închise cu ajutorul unui ecran metalic. Alimentarea aparatului - de la reteaua de curent alternativ cu tensiunea de 220Vsi frecventa 50Hz.Tensiunea se conecteaza cu ajutorul unor cleme situate pe panoul din spate a aparatului. Conectarea alimentarii aparatului se face cu ajutorul unui întrerupator situat pe panoul principal în partea dreapta cu inscriptia??????. Tot acolo este situat si întrerupatorul pentru deplasarea benzii de înregistrare. Termocuplul se conecteaza direct sau prin intermediul conductoarelor de compensare. Cutia cu bornele de conectare a traductoarelor e situata la fel pe panoul din spate a aparatului. 4. Schema principala a aparatului si principiul de functionare. Schema principala a aparatului este prezentata in fig. 1. Schema consta din urmatoarele elemente principale conectate consecutive: puntea electrica, termocuplul TC si blocul modulatorului amplificator MA. În afara de aceste elemente esentiale aparatul mai contine un redresor - stabilizator pentru alimentarea puntii, un motor bifazat reversiv pentru deplasarea caretei cu acul indicator si un al doilea motor pentru deplasarea benzii de înregistrare a semnalelor de temperatura(în desen nu e reprezentat). Puntea electrica folosita în aceasta schema îndeplineste doua functii În primul rând ea e folosita în calitate de element compensator pentru introducerea automata a corectiei la temperatura capetelor libere a termocuplului, care de obicei se mentin la temperatura mediului înconjurator(si Nicolae Beldiman 2

nu la 0 0 C). Puntea folosita este neechilibrata având rezistentele confectionate din manganina (deci nedependente de temperatura mediului înconjurator) în afara de rezistenta R9 confectionata din sârma de cupru, rezistenta caruia depinde de temperatura mediului exterior. Puntea se echilibreaza la temperatura capetelor libere a termocuplului egala cu zero grade C. În acest caz tensiunea din diagonala de masurare Uab este nula si puntea nu introduce în circuit nici o tensiune suplimentara. Daca temperatura capetelor libere e diferita de zero grade C atunci puntea se dezechilibreaza datorita schimbarii rezistentei rezistorului R9 si deci în diagonala de masurare ab apare tensiunea Uab calculata în astfel încât sa compenseze valoarea corectiei care trebuie introdusa în acest caz. Puntea este alimentata cu curent continuu de la blocul RS care îndeplineste functia de redresare a curentului alternativ de la retea si de stabilizare a tensiunii de curent continuu la iesire astfel ca puntea sa fie alimentata cu un curent stabil. Termocuplul este conectat în schema prin intermediul unui filtru format din rezistentele Rf1, Rf2 si Rf3 si condensatoarele C1, C2, care protejeaza modulatorul-amplificator MA de semnalele perturbatoare induse sub actiunea câmpurilor electromagnetice exterioare. Semnalului termocuplului sumat cu semnalul corectiei generat de punte se aplica la intrarea modulatorului amplificator MA. Modulatorul acestui bloc transforma semnalul de curent continuu primit în semnal de curent alternativ care este amplificat de amplificatorul A si folosit pentru alimentarea unei faze a motorului M. A doua faza a acestui motor este alimentata direct de la retea. Primind alimentarea prin cele doua faze, motorul începe sa lucreze deplasând caretca indicatoare si contactul mobil a reocordului. În felul acesta puntea începe sa se dezechilibreze si în diagonala ab apare un semnal care compenseaza pâna la zero grade C t. e. m. a termocuplului. Când tensiunea de la intrarea blocului MA devine nula, motorul si împreuna cu el caretca se opreste în pozitia în care acul indicator indica valoarea temperaturii masurata corespunzatoare f. e. compensate a termocuplului. Deci a doua functie a puntii consta în generarea tensiunii de Nicolae Beldiman 3

compensare a termocuplului prin dezechilibrarea puntii a f. e. a termocuplului prin dezechilibrarea acesteia. 5. Metoda de controlare metrologica a aparatului. În conditiile lucrarii de laborator controlul metrologic a aparatului se face dupa o programa simplificata care include urmatoarea : - controlul exterior a aparatului - controlul functionarii aparatului - controlul erorii de baza 1.Controlul exterior a aparatului se face cu scopul de a determina deteriorarile, care pot influenta functionarea normala a acestuia. 2. Controlul functionarii aparatului se face cu scopul de a determina daca aparatul prezentat la controlul metrologic este functional si indicatiile acestuia corespund cu rezultatul masurarilor efectuate prin alte metode. Controlul functionarii se face îndeplinind urmatoarele operatii : - se conecteaza la aparat termocuplul de tipul CC(XK) respectând polaritatea electrozilor - se actioneaza instalatia de încalzire a unui curent de aer la viteza minimala de încalzire - se masoara temperatura curentului de aer în trei puncte cu ajutorul unui termometru si cu termocuplu CC conectat la aparat si se compara rezultatele obtinute. Daca indicatiile sunt apropiate si nu se observa devieri substantiale se va trece la etapa urmatoare de control. 3. Controlul erorii de baza a aparatului. Controlul erorii de baza se efectueaza în urmatoarele conditii - temperatura mediului înconjurator 20 +- 2 C ; - umiditatea relativa a aerului de la 30 % pîna la 80% ; - lipsesc vibratiile loviturile care influenteaza lucrul aparatului - tensiunea de alimentare se deosebeste de cea nominala cu +-2% cu un coeficient de armonice pâna la 5% Nicolae Beldiman 4

- frecventa retelei de 50+- 1 Hz - câmpurile magnetice si electrice exterioare lipsesc. În calitate de aparate etalon se folosesc aparatele a caror erori nu depasesc valoarea de 1/3 din valoarea erorii de baza permisa a aparatului controlat. Controlul metrologic trebuie de început dupa o încalzire prealabila a aparatului de 2 ore. Controlul se efectuaza prin metoda comparatiei indicatiilor aparatului unui potentiometru având o clasa superioara de exactitate (potentiometru PP-63 ). Potentiometrul se conecteaza la aparatul controlat dupa schema prezentata in figura 2. Aparatul KSP-4 se conecteaza cu ajutorul conductoarelor de compensare (conductoarele din aliajele Cromel si Copel ) iar capetele acestora se mentin la temperatura de 0 C si se unesc cu potentiometru prin intermediul a unor conductoare din Cu. Controlul metrologic se efectueaza îndeplinind urmatoarele operatii - Se controleaza curentul de lucru a potentiometrului PP-63. - Potentiometrul se trece in regim de masurare si se masoara tensiunea corespunzatoare diviziunii initiale,,δ a scalei,,e care este valoarea corectiei introdusa de punte. - Pentru fiacre diviziune cifrata a scalei aparatului cu ajutorul potentiometrului se determina tensiunea de compensare a termocuplului Ε. - Cu ajutorul tabelelor de gradare a termocuplurilor CC (XK) se determina f.e.m. termica corespunzatoare fiecarei diviziuni cifrate a scalei aparatului E 0 inclusiv si a diviziunii finale Ef. Eroarea de baza a aparatului investigat se determina din relatia = E e E 0 E f Nicolae Beldiman 5

Datele obtinute se inscriu in tabela alcatuita dupa forma N0 Curent 1 Temperatura cifrata pe scala 0 30 150 E0 E e E f (%) Concluzii: rezultatele controlului metrologic se formuleaza pentru fiecare etapa a controlului. Nicolae Beldiman 6