Pag. 2/16 1. SCOP: Procedura prezinta modalitati de decontaminare in cazul expunerii interne si/sau a contaminarii radioactive a epidermei a expusilor profesional. 2. DOMENIU: Procedura se aplica la decontaminarea persoanelor expuse profesional din, subiecti ai expunerii interne si/sau contaminarii radioactive la nivelul epidermei atat la expunere normala cat si potentiala. 3. DEFINITII SI PRESCURTARI: 3.1. Definitii Accident nuclear - eveniment nuclear care afecteaza instalatia si provoaca iradierea sau contaminarea populatiei sau mediului peste limitele permise de reglementarile in vigoare. Activitate A - marime caracteristica unei populatii statistice de radionuclizi aflate intr-o stare energetica data, la un moment dat, definita ca raportul : A = unde dn este numarul mediu de transformari nucleare spontane din starea energetica considerata in intervalul dt. Semnul minus indica micsorarea numarului de nuclee radioactive. Unitatea de masura in SI este dezintegrari/s numita Becquerel (Bq). Constringere a dozei valoarea determinata din practicile de radioprotectie, care nu trebuie depasita, impusa unei marimi dozimetrice protective. Nivelul de constringere este mai mic decit limitele legale. Contaminare radioactiva contaminarea unui material, a unei suprafete, a unui mediu oarecare saua unei pesoane cu substante radioactive. Contaminarea radioactiva inseamna prezenta substantelor radioactive pe o suprafata, in cantitati care depasesc 0,4Bq/cm 2 pentru emitatori beta si gama si emitatori alfa de joasa toxicitate, sau 0,04 Bq/cm 2 pentru ceilalti emitatori alfa. Doza absorbita - marime dozimetrica fundamentala, definita ca energia medie d ε comunicata de radiatia ionizanta unitatii de volum si masa unitatii de volum iradiat dm: dε D = dm Unitatea de masura: Gray (Gy), 1 Gy=1 J/kg. Unitate tolerata: rad; 1Gy=100 rad. Doza absorbita angajata- marimea D(τ) definita ca: t0 +τ dn dt ( τ) = D( t) D & t 0 dt
Pag. 3/16 unde t 0 reprezinta momentul incorporarii, D & (t) este debitul dozei absorbite la momentul t iar τ este timpul scurs de la incorporare. Cand τ nu este specificat se va considera a fi 50 ani. Unitatea de masura: Gray (Gy), 1 Gy=1 Jkg -1. Unitate tolerata: rad; 1 Gy=100 rad. Doza echivalenta angajata - marimea H T (τ), definita ca: t0 +τ H T (τ)= H& t0 T (t) dt unde t 0 reprezinta momentul incorporarii, H & T (t)dt este debitul dozei echivalente la momentul t in organul T iar τ este timpul scurs de la incorporare. Cand nu este specificat se va considera de 50 ani. Unitate de masura: Sievert (Sv). Unitate tolerata: rem; 1 Sv=100 rem Debitul dozei absorbite- doza absorbita in unitatea de timp. Unitatea de masura 1 Gy/s. Dozimetrist persoana ce poseda cunostintele necesare si efectueaza masurari radiometrice. Incident nuclear orice evenimant nuclear care se petrece in interiorul unei zone de lucru si provoaca iradierea sau contaminarea expus profesional sau a locului de munca, peste limitele admise. Incorporare In sens calitativ - patrunderea in organism a radionuclizilor din mediul inconjurator ; In sens cantitativ activitatile radionuclizilor care patrund in organism din mediul inconjurator. Material radioactiv orice material in orice stare de agregare care prezinta fenomenul de radioactivitate, inclusiv deseurile radioactive. Nivel de exceptare pentru o anumita sursa ce contine un tip dat de radionuclid, este valoarea activitatii sau activitatii specifice sub care o practica asociata acestei surse este exceptata de la cerintele de autorizare de Autoritatea Competenta sau de organisme internationale. Nivelele de exceptare pentru fiecare radionuclid sunt cuprinse in NFSR. Plan de interventie ansamblu de masuri care se aplica in caz de accident nuclear. Radiatie ionizanta - orice radiatie corpusculara sau elctromagnetica capabila de a produce procese primare sau secundare de ionizare. Radionuclid nucleu radioactiv. Reglementari norme tehnice, metodologice, ghiduri, instructiuni, proceduri sau conditii tehnicoorganizatorice privind autorizarea si controlul activitatilor nucleare, obligatorii in domeniul nuclear, emise de autoritatea competenta. Sursa orice emitator de radiatii ionizante, orice material radioactiv si orice generator de radiatii ionizante. Sursa inchisa - orice material radioactiv incorporat solidar intr-un material nedispersabil, sau inchis intr-un invelis etans si inactiv, care prezinta o rezistenta mecanica, termica sau fizico-chimica,
Pag. 4/16 suficiente pentru a impiedica in conditii normale de utilizare, orice dispersie sau imprastiere a materialului radioactiv continut si orice posibilitate de decontaminare Sursa deschisa - orice material radioactiv care in conditii normale de utilizare, se poate dispersa provocand contaminari. Zona de lucru incaperile, amenajarile, sau teritoriul incadrat intr-un perimetru detreminat in interiorul caruia se desfasoara activitatea 3.2. Prescurtari: CNCAN Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare RAPSEN Colectivul Radioprotectie si Securitate Nucleara ICRU International Commission on Radiation Units and Measurements NFSR -- Norme Fundamentale de Securitate Radiologica 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1. Legea 111/1996* privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; 4.2. Norme de Securitate Radiologica: NSR-01 Norme Fundamentale de Securitate Radiologica; NSR-02 Norme de Securitate Radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi, noiembrie 2001; NSR-03 Norme de Securitate Radiologica privind proceduri de autorizare, noiembrie 2001; NSR-05 Norme de autorizare a lucrului cu surse de radiatii in exteriorul incintei special amenajate, mai 2002; NSR-06 Norme de dozimetrie individuala, octombrie 2002; NTR-01 Norme Fundamentale de Transport in siguranta a materialelor radioactive, februarie 2002; NSN-15 Norme de Dezafectare a obiectivelor si instalatiilor nucleare, decembrie 2002; NPF-01 Norme de Protectie Fizica in domeniul nuclear, noiembrie 2001; NGN-01 Norme de control de Garantii in domeniul Nuclear, noiembrie 2001; NGN-02 Lista detaliata a materialelor, dispozitivelor, echipamentelor si informatiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare si a altor dispozitive nucleare explozive, septembrie 2002; 4.3. BSS - International Basic Safety Standards for Protection against Ionizing Radiation and for the Safety of the Radiation Sources, IAEA Safety Series no 115, Vienna, 1996; 4.4. ICRU 51, Quantities and Units in Radiation Protection, 1993; 4.5. Los Alamos Radiation Monitoring Notebook, LA-UR-00-2584, June 2000( Feb.2001 update) 4.6. NCRP 65 - Management of persons accidentally contaminated with radionuclides, 1980 4.7. Safety Reports Series No.2 Diagnosis and treatment of radiation injuries, IAEA, Vienna,1998 4.8. MC, cod MC-00-00, in vigoare 4.7. NMC 07 Norme privind cerintele specifice pentru sistemul de management al calitatii aplicate activitatilor de faricare a produselor si de furnizare a serviciilor destinate instalatiilor nucleare, septembrie 2003 4.8. Normele Generale de Protectia Muncii, 1996.
Pag. 5/16 5. RESPONSABILITATI: 5.1. Dozimetrist Efectueaza masurari conform procedurii proprii in vederea identificarii persoanelor contaminate Cere informatii asupra cauzei, naturii si extinderii contaminarii Preleveaza frotiuri; Ia masuri urgente si actioneaza pentru limitarea si/sau evitarea extinderii contaminarii asupra altor persoane sau a obiectelor Coordoneaza echipa pe care o formeaza ad-hoc din personalul prezent la locul unde se efectueaza masurarile, pentru interventia primara in caz de urgenta pana la sosirea echipelor specializate Intra in zona contaminata cu valori ce depasesc limitele legale pe proprie raspundere sub semnatura daca acest lucru nu este aprobat de responsabilul cu securitatea radiologica Completeaza Buletinul de control decontaminarea cod -01 Semneaza si supune spre avizare responsabilului cu securitatea radiologica Buletinul de control decontaminarea cod -01 Semnaleaza verbal situatiile neconforme; Inregistreaza buletinele de control decontaminare si le arhiveaza 5.2. Responsabilul cu securitatea radiologica Stabileste necesarul de echipament de protectie si aparatura pentru efectuarea decontaminarii ; Verifica dozimetristii privind folosirea aparaturii si echipamentului de protectie Verifica echipamentele de protectie si aparatura inainte si dupa efectuarea masurarilor; Verifica existenta vizei metrologice a aparaturii; Stabileste in functie de riscul radiologic anticipat etapele si modalitatea de decontaminare ; Instruieste din punctul de vedere al securitatii radiologice dozimetristii ; Tine evidenta dozelor personale si a rezultatelor analizelor medicale; Tnunta seful de colectiv/departament depasirea constrangerilor dozelor personale; propune sefului de colectiv/departament aprobarea sau interdictia lucrului persoanelor expuse profesional in zone contaminate radioactiv ; Coordoneaza efectuarea decontaminarii ; Dispune efectuarea masurarilor nivelelor de contaminare si prelevarea probelor biologice Semneaza Buletinul de control decontaminarea cod -01; 5.3. Seful de colectiv/departament asigurara echipamentul de protectie, aparatura si materialele necesare efectuarii decontaminarii ocroteste persoana contaminata. intrevine in caz de urgenta nucleara conform Planului de Interventie ; notifica superiorii asupra evenimentelor care i-au fost semnalate ;
Pag. 6/16 5.4 Responsabilul AC din RAPSEN verifica periodic respectarea prevederilor prezentei proceduri; 5.5 Persoana expusa profesional contaminata furnizeaza informatiile necesare stabilirii cauzei, naturii si extinderii contaminarii actioneaza pentru limitarea si/sau evitarea extinderii contaminarii asupra sa si a altor persoane sau obiecte ; se supune controlului contaminarii la iesirea din zona de lucru sau ori de cate ori este cazul ; respecte masurile de protectie radiologica in zonele de lucru contaminate radioactiv sau cu surse deschise notifica dozimetristul daca suspecteaza contaminarea vreunei persoane se supune operatiilor de decontaminare refuza pe proprie raspundere si sub semnatura operatiile de decontaminare. 6. CONDITII PREALABILE Contaminarea unei persoane poate fi expunere interna (de aici inainte denumita contaminare interna) si/sau contaminarea epidermei (de aici inainte denumita contaminare externa). Contaminarea externa poate fi la nivelul pielii, mucoasei nazale, urechii externe, ochilor, etc (organe externe). Contaminarea interna presupune incorporarea de radionuclizi in organism si se poate produce prin inhalare, ingestie, rani, transfer transdermic. Consecintele asupra sanatatii ca urmare a contaminarii depind de : - calea de incorporare - modelul distributiei - locul de depozitare al radionuclizilor in organism (organul critic) - natura si energia radiatiilor emise de radionuclizii contaminanti - marimea activitatii in/pe organism - forma fizico-chimica a contaminantilor - timpul efectiv de injumatatire Sunt asigurate echipamente si facilitati de decontaminare: - Ecluza trebuie sa cuprinda : - Camera de decontaminare dotata cu echipamente pentru spalarea persoanelor contaminate ranite si nevatamate; apa contaminata rezultata va fi trimisa catre facilitati de reciclare sau in functie de nivelul activitatii, de stocare/tratare; - Vestiar - Trusa de prim ajutor - Costume chirurgicale; - Folii de plastic, benzi pentru fizxare; - Capsule chirurgicale; - Manusi de plastic sau de cauciuc; - Pansamente sterile; - Costume de protectie sau acoperiri curate pentru pacienti si sosete; - Supraincaltari de plastic; - Prosoape mari; - Aparate de ras si spuma de ras pentru aerosoli; - Bisturie pentru indepartarea bandajelor si excizarea ranilor ;
Pag. 7/16 - Saci de plastic mari pntru colectarea hainelor contaminate; - Tuburi de oxigen pentru echipa de decontaminare; - Placute de avertizare (ex.: Atentie! Pericol de contaminare, Nu intrati ); - Dozimetre personale (camere de ionizare cu citire directa ) si dozimetre TLD - Banda adeziva de uz medical ; - Containere marcate si ustensile pentru colectarea probelor biologice ; - Paturi; - Etichete si placute adezive pentru marcarea materialelor si tesuturilor contaminate; - Sticle specimen (cu formol daca facilitatile de congelare nu sunt disponibile); - Caiete, hartii, ustenile de scris; - Radiometre portabile beta-gamma, precum si instrumente pentru detectarea debitelor de doza scazute (pana la 250 µgy/h) si inalte (pana la 5 mgy/h); - Role de hartie absorbanta; - Consumabile specifice pentru decontaminare: sapun si detergenti obisnuiti, ser fiziologic, solutie salina izotonica, carbune activ, sulfat de bariu, (abrazivi), KMnO 4 (permanganat de potasiu, sulfit acid de sodiu pentru a indeparta petele contaminate), inalbitori (hipoclorit de sodiu NaOCl 5%).Toate aceste articole trebuie depozitate intr-o cutie special marcata ; - Cosuri pentru deseuri, haine sau alte obiecte contaminate - Echipamente portabile sau fixe de ecranare beta-gamma pentru tratamentul persoanelor contaminate cu activitati mari (beta gamma); Este amenajata o camera pentru decontaminare : pardoseala camerei trebuie acoperita cu hartie de filtru (sau absorbanta), incaperea va fi inchisa si etichetata "contaminata". Toate celelalte zone de lucru vor fi tinute curate, daca este posibil. Cu exceptia cazului in care camera este prevazuta cu o instalatie separata de ventilatie sau aer conditionat echipat cu filtre coloidale (ultrafiltrare), sistemul de ventilatie trebuie oprit pe durata operatiunilor de decontaminare pentru a preveni extinderea contaminarii transferabile. PROCEDURA: In cazul contaminarii expus profesional este anuntat responsabilul cu securitatea radiologica pentru a asigura coordonarea masurilor de protectie. Accesul in zona contaminata va fi inchis si se intreprind masuri pentru a determina extinderea si severitatea contaminarii. Intraga zona contaminata va fi delimitata si se va marca pentru avertizarea asupra pericolului de contaminare Dispozitivele de ventilatie sunt controlate (eventual oprite) pentru a preveni raspandirea contaminarii. Se intocmeste un raport detaliat al evenimentului : pentru fiecare individ se stabilesc localizarea in timpul evenimentului, indatoririle de serviciu, caile de iesire pe care le-a urmat si unde s-a deplasat imediat dupa eveniment. Pentru fiecare persoana implicata in eveniment se va consemna unde poate fi contactata dupa parasirea zonei de lucru, avand in vedere cazul in care citirea dozimetrului personal releva expunerea semnificativa sau daca este necesara chestionarea in legatura cu detalii privind expunerea sau ranirea altei persoane implicate. Se va stabili o zona (perimetru) intermediara sau zona de tranzitie unde persoanele si materialele ce ies din zona contaminata sunt masurate. Adiacent se va stabili o zona fara contaminare curata in care personalul este obligat sa poarte echipamente de protectie si supraincaltari
Pag. 8/16 Dozimetrele individuale ale tuturor persoanelor implicate se colecteaza si sunt trimise la laboratorul autorizat pentru obtinerea rezultatelor Se efectueaza masurari ale contaminarii si echipamentelor conform procedurii cod AC-PL-RAPSEN-03 In cazul in care sunt identificate persoane contaminate se actioneaza in functie de starea de sanatate si extinderea contaminarii astfel : - La personele care au suferit rani grave asistenta medicala de urgenta va avea prioritate. Cand o viata este pusa in pericol imediat, pacientul va trebui sa primeasca primul ajutor si sa fie transportat la spital, indiferent de nivelul contaminarii. Se notifica spitalul de sosirea persoanei/persoanelor contaminate. - Daca insa starea de sanatate permite, se realizeaza decontaminarea partiala sau completa a pacientilor raniti inainte ca acestia sa fie trimisi la spital. Toate echipamentele de lucru contaminate vor fi indepartate si se introduc in pungi din plastic inchise ermetic. Persoana este transporata in camera de decontaminare in care podeaua a fost acoperita cu hartie absorbanta, zona izolata, toate obiectele neesentiale indepartate iar personalul care efectueaza decontaminarea poarta costume de protectie (manusi, supraincaltari, masti respiratorii etc) - In cazul contaminarii extinse decontaminarea epidermei pacientului se va face prin spalare minutioasa cu apa calduta si sapun sau detergent. Spalarea se face la dus sau pe targa, cu o perie moale sau bureti, panza din materiale moi insa fara a provoca iratatii, ce pot duce la incorporarea substantelor contaminante. De asemenea se fac spalaturi la ochi, la nivelul foselor nazale si al urechii externe si apoi se sterg cu tampoane din bumbac. Spalarile ochilor si urechilor se realizeaza prin irigare usoara cu solutie salina isotonica. Se incepe cu decontaminarea ranilor daca sunt prezente, si se continua cu zona cea mai contaminata. Se iriga ranile in mod repetat cu ser fiziologic dupa care se poate transporta la spital pentru interventie chirurgicala.toate materialele folosite la spalare se introduc in pungi din plastic, se eticheteaza pentru a fi masurate. Se specifica numele persoanei, locul de unde a fost prelevat, momentul prelevarii. - In cazul contaminarii locale se identifica zonele contaminate si se marcheaza. Zonele inconjuratoare se acopera cu foi din plastic si se fixeaza marginile cu benzi. Se umezeste suprafata contaminata, se freaca usor cu sapun apoi se clateste cu apa din abundenta. Se repeta acest ciclu si se observa modificarile nivelului contminarii prin masurari succesive. Un ciclu nu trebuie sa dureze mai mult de 2-3 minute, dupa care se face o scurta pauza pentru a permite epidermei sa-si revina. Cand, in urma masurarii, se constata indepartarea contaminarii, zona se usuca cu tampoane. In caz de contaminare locala nu se recomanda dusul sau imersia completa in apa ca prima masura de decontaminare intrucat poate conduce la raspandirea contaminarii pe alte zone ale corpului. Varfurile degetelor, parul, fosele nazale si canalele urechii sunt regiunile in care decontaminarea este mai dificila si trebuie efectuata cu deosebita precautie.parul se samponeaza si se clateste de mai multe ori iar daca aceasta nu este suficient pentru indepartarea substantelor radioactive se taie sau se rade.taierea unghiilor, de asemenea, usureaza decontaminarea varfului degetelor. In cazul contaminarii extremitatilor transpiratia obtinuta prin acoperire cu manusi din plastic sau cauciuc contribuie la decontaminare. Daca nu se poate obtine decontaminarea prin aceste metode este necesara cunoasterea radionuclizilor contaminanti pentru a stabili etapele urmatoare. De cele mai multe ori este necesara interventia chirurgicala pentru indepartarea zonei contaminate. - Pentru a determina daca prin transfer transdermic sau prin ranile deschise s-a produs incorporarea de radionuclizi se preleveaza de probe biologice. Se tine cont ca absorbtia unui
Pag. 9/16 radionuclid in forma ionica sau alta forma solubila este foarte rapida in zonele in care reteaua capilara este direct expusa. - Urina Pacientul va trebui sa-si colecteze intreaga cantitate de urina intr-un recipient etichetat cu data, numele si ora colectarii. Colectarea probelor trebuie sa se realizeze astfel incat sa se evite contaminarea accidentala a recipientelor. Se vor folosi manusi de plastic de unica folosinta in timpul colectarii probelor. Pentru a se estima concentratia activitatii radionuclizilor incorporati in organism, probele de urina se vor colecta la fiecare 24 de ore in primele 3-4 zile dupa contaminare. Aaliza rezultatelor se se va face in functie de modelul de excretie adecvat. In cazul incorporarii de apa tritiata concentratia tritiului in urina este aceeasi ca in apa din organism si poate fi folosita pentru analiza continutului global de tritiu din organism si implicita a dozei angajate, fara a folosi un model de excretie. - Fecale Oricand este posibil dupa evenimentul care a condus la contaminare, toate materiile fecale trebuie colectate folosind saci de plastic care se pun in ambalaje de hartie cilindrice. Folosirea unei toalete ecologice portabile este convenabila pentru colectarea de probe biologice, care vor fi inghetate sau refrigerate spre pastrare. In scopul colectarii de probe biologice vor fi instruiti pacientii, iar in cazul colectarii in spital, aceste instructiuni speciale vor fi reamintite medical. Estimarea ratelor de excretie a materialelor radioactive prin intermediul fecalelor se bazeaza pe colectarea pe o durata de 3-4 zile. O singura proba poate fi utilizata doar pentru selectarea persoanelor contaminate dintre cele suspect contaminate. - Sange Probele de sange sunt sursa directa de a evidentia contaminarea si estimarea nivelului contaminarii in circulatia sistemica. Sunt deosebit de utile in cazul contaminarii cu HTO, 59 Fe si 51 Cr. In alte cazuri pot oferi informatii limitate datorita transferului rapid si depozitarii in tesuturi si organe critice. - Probe de tesut In cazul contaminarii localizate, cu radionuclizi cu radiotoxicitate mare (ex. elementele transuraniene) la o rana este necesar sa se excizeze contaminarea cat mai curand posibil. Analiza tesutului excizat poate furniza informatii asupra radionuclizilor si concentratiilor acestora pentru a se stabili daca persoana trebuie asistata in continuare si luate alte masuri protective (administrare de DTPA, a se vedea tabelul din anexa) In cazul contaminarii interne procedurile recomandate la tratarea persoanelor care au suferit incorporare acuta de radionuclizi au in vedere reducerea dozei absorbite si prin urmare si a riscului de aparitie de efecte vatamatoare asupra sanatatii. Acest scop se poate atinge prin reducerea absorbtiei si depozitarii in organe/tesuturi si accelerarea eliminarii sau excretiei. Reducere absorbtiei gastrointestinale se poate obtine prin spalaturi stomacale, emetice usoare, purgative pentru a accelera indepartarea radionuclizilor, carbune activ, albastru de Prusia (impotriva cesiului), sulfat de bariu pentru a absorbi substantele radioactive. Principiile folosite la decontaminarea interna sunt : dilutie, blocare, chelare ( trecerea radionuclizilor in combinatii complexe), fixare si eliminare a contaminantului In cazul incorporarii prin inhalare spalaturile nasofaringiene si bucale sunt utile pentru micsorarea transferului catre organism In caz de ingestie se administreaza purgative pentru substantele insolubile si diuretice pentru a forta eliminarea contaminantilor solubili. Mucoasele nazale si bucale sunt alte cai rapide de incorporarea a radionuclizilor iar spalaturile nazale si bucale cu solutii izotonice reduc nivelul contaminarii si transferului in circulatia sistemica.
Pag. 10/16 Agentii de retinere a contaminarii (complexanti) sau dilutiile izotopice pot descreste apreciabil incorporarea radionuclizilor in tesuturi metabolic stabile (tesutul osos), din care eliminarea este practic imposibila. Se pot utiliza proceduri specifice de accelerarea eliminarii si impiedicare a raspandirii in circulatia sistemica sau a depozitarea in organe/tesuturi, in functie de tipul si calea metabolica a radionuclizilor contaminanti. Acestea includ agenti de blocarea, dilutia si inlocuirea radionuclizilor incorporati. De exemplu pentru iodul radioactiv care se concentreaza indeosebi in tiroida blocarea functionarii glandei prin administrarea de iod stabil (iodura de poatsiu) va preveni asimilarea iodului radioactiv. Eficacitatea tratamentului este puternic dependenta de timp, astfel administrarea dupa 4 ore de la contaminare va rezulta o descrestere cu 50 % a dozei angajate la nivelul tiroidei. Daca administrarea se face dupa o zi de la contaminare aceasta va fi ineficienta. In caz de contaminare cu tritiu trebuie consumate fluide in cantitati mari pe o perioada de o saptamana si in acelasi timp administrate diuretice. In tabele din anexa sunt prezentate modalitati de decontaminare interna pentrui diferiti radionuclizi. Pentru ca acesti agenti sa fie eficienti administrarea lor trebuie efectuata cat mai curand posibil dupa contaminare. In tabelele de mai sus sunt prezentate masurile protective aplicate persoanelor implicate in accident in functie de izotopul contaminant. Se efectueaza determinari la contorul de corp uman pentru a evidentia indepartare sau nu a contaminarii In caz de expunere simultana la contaminare si la campuri externe de radiatii se va evalua pentru fiecare individ implicat in eveniment daca a suferit expuneri externe semnificative la campuri de radiatii penetrante gamma. O simpla analiza a cicumstantelor accidentului ar trebui sa fie suficinta pentru a scote din calcul aceasta posibilitate. Citirea fotodozimetrelor sau dozimetrelor TLD va furniza date relevante ce vor fi inregistrate cat de curand posibil. Pentru cazurile in care dozimetrul individual nu este disponibil conditia clinica a pacientului va da informatii despre expuneri externe semnificative. Pacientii care dezvolta migrene si stari de voma in primele 24 h dupa iradiere vor trebui spitalizati. Pentru acestia se va face o analiza a nivelului globulelor albe in sange la fiecare 3 12 ore. Se va anunta spitalul pentru a-si mobiliza resursele in vederea tratarii pacientilor. Evaluarea pacientului contaminat - dupa ce pacientul a fost decontaminat, a efectuat controlul de corp uman, se va nota o istorie detaliata a evenimentelor la care a participat, se va completa Buletinul de control decontaminare personal cod -01 Buletinele se arhiveaza 8. CRITERII DE ACCEPTARE Masurarile contaminarii se efcetueaza numai cu aparate de masura verificate metrologic si potrivite radiatiilor masurate- tip si domeniu de energie; Masurarile de contor de corp uman se efectueaza de organismul acreditat CNCAN Decontaminarile epidermei sau in caz de contaminare interna se efectueaza de persoane specializate Refuzul operatiunilor de decontaminare se face pe proprie raspundere, prin semnatura 9. FORMULARE SI INREGISTRARI 9.1 Anexa 1 : Buletinul de control decontaminare personal -01 9.2 Anexa 2 : Tabelele cu masurile protective in functie de radionuclidul incorporat.
Pag. 11/16 SPECIMEN FATA Anexa 1 Departamentul/Colectivul -01 Cod Nr. buletin data Nr.exemplare.. Nr.anexe. BULETIN DE CONTROL DECONTAMINARE PERSONAL (decontaminarea epidermei.) Identificare : Nume.. Prenume...varsta..sex. Clasificare A B NA Istoricul contaminarii Localizarea suprafatei contaminate pe corp.. Marimea suprfatei contaminate [cm 2 ] :. Tipul contaminarii : fixata nefixata Starea epidermei : sanatoasa rana deschisa iritata alta.. Radionuclizi contaminanti : Aparatura folosita ( tip, serie, verif. metrologica, tip de radiatii masurate, plaja energetica, domeniu de masura ) Tipul masurarii... Fondul natural Valori masurate (conform localizarii in schita) Metode de decontaminare folosite..nr. cicluri de decontaminare... Valori masurate la sfarsitul decontaminarii :.. Masurarile au fost efectuate de : nume prenume.semnatura... Observatii... Responsabil cu securitatea radiologica Intocmit Contor de corp uman : valoare radionuclid data.ora Masurarile au fost efectuate de : nume.prenume..semnatura.
Pag. 12/16 SPECIMEN VERSO Schita pentru indicarea zonelor contaminate Punctul de masura Valoare masurata Intocmit
Radionuclid Rnc. Compus chimic 22 Na NaCl Organ Timp de injumatatire critic Fizic Efectiv Biologic Tot corpul 2,602 a 10,87 zile 11 zile Masuri protective Spalaturi stomacale, se administreaza impreuna cu diureticele solutie 0,9% de NaCl (clorura de sodiu). Observatii 36 Tot Cl Cloruri corpul 3,01 105 a 0,628 10 5 a 0,079 a (vezi 22 Na) - 39 Masca cu oxigen si cresterea Ar Ar (gaz) Plamani 269 a - - ventilatiei pulmonare. 41 Ca 54 Mn 55 Fe 59 Ni CaCO 3 ; Ca(HCO 3 ) 2 Mn-Fe, ca impuritate in toate otelurile si MnO, Mn(OH) 2 în solutii. Fe C (in toate otelurile); Fe 2 O 3 ; FeO ; Fe(OH) 2 Aliaje, Ni Fe în oteluri speciale si ca Ni in acoperiri electrolitice 63 Ni (vezi 59 Ni) 137 Cs Cs 2 O, CsCl osos 1,03 10 5 a ~ 10 5 ani Spalaturi stomacale, urmate de administrarea de diuretice, purgative si calciu (oral sau intravenos). Ficat 312,7 zile 23,14 zile 25 zile Se administreaza diuretice. Splină 2,7 a 1,02 an 600 zile osos osos Tot corpul 7,5 10 4 a 222 Rn Rn (gaz) Plamani 3,823 zile 100,1 a 782,1 zile 800 zile 30,17 a 70 zile 140 zile Spalaturi stomacale, urmate de administrarea DFOA (deferoxiamina) pe cale orala în cazul inhalarii sau ingestiei accidentale ce a dus la expuneri masive. Se administreaza Fe III 4[Fe II (CN) 6 ] (albastru de prusia), purgative si se fac spalaturi stomacale. Ventilatie la nivelul spatiilor de locuit si utilizarea unor filtre pentru apa şi aer. - Argonul se poate gasi in enclave gazoase in materialele de constructii. Nu este asimilat de organismul uman. O expunere masiva ar putea justifica administrarea intravenoasa a sării de sodiu a EDTA (acidul etilendiaminotetraacetic), 50 mg/kg corp dizolvat in 500 ml soluţie 5% de glucoza (in apa sau solutie izotonica) intr-o perioada de 3-4 ore pentru a evita tetania. Cantitatea administrata trebuie sa nu depaseasca 3g în 24 de ore. Infuziile zilnice pot fi administrate timp de 5 zile, procedura putind fi repetata dupa o pauza de 6 zile daca este necesar. Intramuscular: 1giniţial, urmat de administrarea a 4 doze de 500mg la 4 ore(doza maxima fiind de 6g în 24 de ore). Oral: pana la 8g pentru a preveni absorbtia prin intestin. Intravenos: la fel ca intramuscular si infuzia sa nu de- paseasca 15 mg/kg corp si pe ora. Rasinile schimbatoare de ioni ar trebui sa fie la fel de eficiente ca albastrul de prusia, dar nu au fost folosite inca pe oameni. Descendentii radonului sunt activi chimic, ramanand in plamani iar cei α-activi putand produce cancerul pulmonar. Anexa 2.1 Pag. 13/16
Radionuclid Timp de injumatatire Rnc. Compus chimic Organ critic Fizic Efectiv Biologic 129 I 242 Cm 238 U NaI si alte ioduri, precum si iod elementar in solutie Saruri si oxizi micsti cu Am. UO 2 (pulbere sinterizata), U-Al (aliaj), UO 3, U 3 O 8 Tiroidă 15,7 10 6 a ~ 10 6 a 138 zile Ficat. 163,2 zile 155 zile Rinichi; plamani (inhalare) si oase (ingerare) 4468 10 6 a 15 zile (rinichi) 15 zile (rinichi), 300 zile (oase) si 100 zile (organism) Masuri protective Spalaturi stomacale si KI (iodura de potasiu). Imediat dupa expunere ar trebui administrata o tableta de KI (300mg), iar ioduri stabile ar trebui administrate pe 7-14 zile pentru a preveni acumularea 129 I in tiroida prin schimb izotopic. Pentru a fi eficienta se administreaza o doza de 390mg KI, cat de curand posibil dupa expunere. Spalaturi stomacale si purgative, urmate de administrarea de DTPA. Pentru ranile contaminate trebuiesc urmate tratamentele si precautiile standard. DTPA (acid dietilentriaminopentaacetic) Observatii Succesul fixarii iodului stabil in tiroida depinde de administrarea cat mai rapida a KI. Absorbtia sarurilor solubile de Cm din plamani este rapida. Datorita solubilitatii in mediile biologice a compusilor Cm, terapia cu DTPA trebuie inceputa cat se poate de rapid dupa expunere. DTPA trebuie administrat in primele 4 ore de la expunere pentru a fi eficient. NaHCO 3 (bicarbonatul de sodiu) protejeaza rinichii de leziuni. Estimarea expunerii interne este posibila prin analizarea urinei pacientului imediat dupa contaminare. 235 U vezi 238 U vezi 238 U 703,8 10 6 a vezi 238 U vezi 238 U vezi 238 U vezi 238 U 90 Sr SrCO 3, SrCl 2 osos 28,6 a 18,3 a 18000 zile si 500 zile pentru inhalare accidentala. Se administreaza fosfat de aluminiu (gel): oral, o singura doza de 100mL cu apa cat de curand posibil dupa expunere; sulfat de magnesiu sau saruri ale acidului alginic (alginat de sodiu de ex.) si spalaturi stomacale. 90 Y Y 2 O 3, Y(OH) 3 osos 64,1 ore 64 ore 18000 zile DTPA (acid dietilentriaminopentaacetic) 144 Ce Ce(OH) 3, CeO 2, CeCl 3 osos 284,3 zile 280 zile 1500 zile 152 Eu Oxizi: Eu 2 O 3 ; halogenuri: EuCl 3 si hidroxizi Rinichi 13,6 a 3,1 a 1480 zile Se fac spalaturi stomacale si se administreaza purgative precum si DTPA (acid dietilentriaminopentaacetic pentru inhalare), CaDTPA si ZnDTPA. Spalaturi stomacale si purgative, urmate de administrarea de DTPA. Se iau in considerare corticosteroizii, dar reactiile adverse trebuiesc puse in balanta cu ameliorarile starii pacientului. Se poate folosi CaEDTA (sarea de calciu a acidului etilendiaminotetraacetic), daca CaDTPA (sarea de calciu a DTPA) nu este disponibila imediat Complexarea 144 Ce din organism ar trebui demarata imediat ce a fost hotarat tratamentul. Se poate folosi CaEDTA, daca CaDTPA nu este disponibila imediat. Anexa 2.2 Pag. 14/16
Radionuclid Rnc. Compus chimic 3 H T 2 O, HTO, DTO, hidrocarburi: C x H y Organ Timp de injumatatire critic Fizic Efectiv Biologic cutanat 12,28 a 12 zile 12 zile 60 Co Aliaje Tot corpul 5,271 a 10 zile 9,54 zile 14 C 241 Am 94 Nb CO, CO 2,carbonati Am 2 O 3, prezinta toate starile de oxidare intre II- VII, dar III este starea cea mai comuna. NbO 2, Nb 2 O 5,NbI 4 Masuri protective Ingerare fortata de apa, cu precautie la persoanele suferind de afectiuni cardiovasculare sau renale. Imediat ce expunerea acuta este recunoscuta, individul trebuie sa isi colecteze urina pe cat se poate de complet, iar prima proba va fi salvata ca masura de control impotriva posibilitatii expunerilor anterioare nerecunoscute. In functie de toleranta organismului se vor introduce fortat 3-4 L de apa pe zi. Rezultatele analizelor pentru tritiu a probelor de urina zilnice se pot folosi la determinarea eficacitatii tratamentului, calculand T 1/2 efectiv rezultant. Spalaturi stomacale, urmate de administrarea de diuretice, purgative şi calciu (oral sau intravenos). Tot corpul 5730 a 10 zile 10-12 zile Nu se cunoaste tratament disponibil. osos 432,2 a 139 a 49,9 zile Tot corpul 20300 a 33,5 zile 760 zile Indiferent de calea contaminarii interne, tratamentul expunerii interne consta in administrarea imediata a DTPA (acid dietilentriaminopentaacetic, ca ZnDTPA sau CaDTPA). Observatii Este necesara colectarea de probe pentru masurarea radiatiilor beta de energie joasa (nedetectabile pentru masuratorile externe datorita autoabsorbtiei) emise de 3 H (tritiu), accesibila in laborator Timpul efectiv de injumatatire al 3 H este de 30 zile in grasimi si de 450 de zile in sistemul osos mineral. 3 H ajunge in organism pe toate cele 3 cai (inhalare vapori de apa tritiata, HDO, ingestie, transfer transdermic) si devine rapid dispers in tot corpul. 3 H molecular (gazos) nu este asimilat de organism. Penicilamina poate fi luata in considerare pentru terapie in expuneri masive. Sill (1964) a gasit timpii de injumatatire biologici variind intre 70 şi 177 de zile. Intr-un caz timpul de injumatatire biologic efectiv a fost de 2 ani. Numeroase studii efectuate pe pacienti umani sugereaza ca o fractie apreciabila de izotopi ai cobaltului este retinuta cu un timp de injumatatire biologic mult mai mare decat valoarea de 10 zile folosita de ICRP (1968). Trebuiesc colectate probe (incluzand si probe de sange) pentru determinarea activitatii de 14 C in laborator, datorita radiatiilor beta de energie joasa emise de 14 C (nedetectabile pentru masuratorile externe datorita autoabsorbtiei) Tratamentul cu CaEDTA il poate substitui pe cel cu CaDTPA, dar este mult mai putin eficient. CaDTPA ar trebui administrat prioritar la extirparea chirurgicala a ranilor contaminate. CaDTPA a fost mai eficient decat ZnDTPA la complexarea Am. Terapia cu DTPA trebuie inceputa imediat dupa expunere pentru a fi eficienta. Anexa 2.3 Pag. 15/16
Radionuclid Rnc. Compus chimic 241 Pu 239 Pu 238 Pu PuO 2, Pu 2 O 3, PuO PuO 2, Pu 2 O 3, PuO PuO 2, Pu 2 O 3, PuO Organ Timp de injumatatire critic Fizic Efectiv Biologic osos osos osos 14,4 a 200 a 200 a (tot corpul); 100 a (schelet) si 40 a (ficat) Masuri protective Se administreaza imediat CaDTPA (intravenos: max. 13g in 14 zile; doza variind in functie de expunere intre 0,25 si 1g/zi) pentru a preveni contaminarea sistemica. La contaminarea cu Pu a epidermei intacte, se spala zona contaminata cu apa si detergenti, neavand loc absorbtii sistemice semnificative atata timp cat epiderma ramane intacta. Ranile contaminate (leziuni ale tesutului epitelial sau arsuri) sunt spalate si irigate initial, apoi fiind necesar ajutorul de specialitate: complexarea Pu si indepartarea chirurgicala a leziunilor pentru a evita raspandirea sistemica. Pentru PuO 2 (cea mai frecventa combinatie chimica a Pu in aerosoli) se recomanda folosirea prompta a CaDTPA sau ZnDTPA. Singura metoda eficienta pentru indepartatrea particulelor de PuO 2 din plamani sunt spalaturile bronhopulmonare, doctorul trebuind sa puna in balanta riscul tehnicii si cel al iradierii interne produse de Pu (repetatrea acestei proceduri poate indeparta intre 25-50% din Pu retinut in plamani). Observatii Se poate folosi CaEDTA, daca CaDTPA nu este disponibila imediat, dar este mai putin eficient. Complexarea 241 Pu din organism ar trebui demarata imediat ce a fost hotarat tratamentul. Initial poate fi folosita DFOA, daca CaDTPA nu este disponibila. Poate prezenta 5 stari de oxidare (de la +3 la +7) si o tendinta accentuata de a forma combinatii complexe in mediul biologic monomerii cu Pu sunt convertiti cel putin la forme polimere. Liganzii biologici de care se poate lega plutoniul cuprind proteine, aminoacizi, fosfolipide, acizi grasi si alti metaboliti. Principalele cai de contaminare interna sunt inhalarea si ranile contaminate; ingestia si transferul transdermic duc la o absorptie mica si nu sunt cai de expunere importante. Tratamentul nu este necesar dupa ingestie, datorita absorbtiei reduse. 24131a 197 a vezi 241 Pu vezi 241 Pu vezi 241 Pu 87,75 a 63 a vezi 241 Pu vezi 241 Pu vezi 241 Pu Anexa 2.4 Pag. 16/16