Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

5.1. Noţiuni introductive

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

Curs 4 Serii de numere reale

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3.

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Subiecte Clasa a VII-a

Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Integrala nedefinită (primitive)


EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba E/F

Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d)

Reactia de amfoterizare a aluminiului

MARCAREA REZISTOARELOR

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CONCURSUL DE CHIMIE CORIOLAN DRĂGULESCU 2017

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 1 Şiruri de numere reale

Subiecte Clasa a VIII-a

ΟΜΟΣΠΟΝ ΙΑ ΕΚΠΑΙ ΕΥΤΙΚΩΝ ΦΡΟΝΤΙΣΤΩΝ ΕΛΛΑ ΟΣ (Ο.Ε.Φ.Ε.) ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ ÄÉÁÍüÇÓÇ

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Rezolvarea problemelor la chimie prin metoda algebrică

CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

14. Se dă următorul compus:

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Ερωηήζεις Πολλαπλής Επιλογής

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Βασικές γνώσεις Χημείας Λυκείου (Α, Β, Γ)

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

ΧΗΜΕΙΑ ΔΙΑΓΩΝΙΣΜΑ ΠΡΟΣΟΜΟΙΩΣΗΣ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ ΑΠΑΝΤΗΣΕΙΣ ΘΕΜΑ Α. Α1 β Α2 δ Α3 β Α4 γ Α5 β Α6 ΣΩΣΤΗ Α7 ΣΩΣΤΗ Α8 ΣΩΣΤΗ Α9 ΣΩΣΤΗ Α10 ΛΑΝΘΑΣΜΕΝΗ

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2.1. Να χαρακτηρίσετε τις επόμενες προτάσεις ως σωστές (Σ) ή λανθασμένες (Λ);

γ) Βa(ΟΗ) 2 (aq) + ΗBr(aq)

INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ 2015 Β ΦΑΣΗ Γ ΓΕΝΙΚΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΘΕΤΙΚΗ ΧΗΜΕΙΑ ÅÍ-ÔÁÎÇ ΕΚΦΩΝΗΣΕΙΣ

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE

CHIMIE. clasa a X-a frecvenţă redusă. prof. Bucaciuc Camelia

ΕΠΑΝΑΛΗΠΤΙΚΑ ΘΕΜΑΤΑ 2015 Β ΦΑΣΗ Α ΓΕΝΙΚΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΧΗΜΕΙΑ ΕΚΦΩΝΗΣΕΙΣ

ΧΗΜΕΙΑ Α ΛΥΚΕΙΟΥ ΚΕΦΑΛΑΙΟ 4

panagiotisathanasopoulos.gr

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile:

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

ΙΑΝΟΥΑΡΙΟΣ 2010 Πειράματα Χημείας Χημικές αντιδράσεις και ποιοτική ανάλυση ιόντων

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Επαναληπτικά Θέµατα ΟΕΦΕ Γ' ΛΥΚΕΙΟΥ ΘΕΤΙΚΗ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗ ΧΗΜΕΙΑ ΑΠΑΝΤΗΣΕΙΣ

XHMEIA Α ΛΥΚΕΙΟΥ GI_A_CHIM_0_3499 ΜΑΡΑΓΚΟΥ ΝΙΚΗ

ΙΑΦΑ Φ ΝΕΙ Ε ΕΣ Ε ΧΗΜΕ Μ Ι Ε ΑΣ ΓΥΜΝ Μ ΑΣΙΟΥ H

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

ΗΛΙΑΣΚΟΣ ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΑ. Γενικής Παιδείας Χημεία Α Λυκείου ΥΠΗΡΕΣΙΕΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ ΥΨΗΛΟΥ ΕΠΙΠΕΔΟΥ. Επιμέλεια: ΒΑΣΙΛΗΣ ΛΟΓΟΘΕΤΗΣ

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu

LICEUL TEORETIC TRAIAN CONSTANŢA CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Subiectul II (30 puncte) Varianta 001

V O. = v I v stabilizator

ΙΑΓΩΝΙΣΜΑ 1 Ο ( 1 Ο ΚΕΦΑΛΑΙΟ)

Χηµεία Α Γενικού Λυκείου

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΟ Μ.Ε. ΣΥΜΒΟΛΟ ΤΡΑΠΕΖΑ ΘΕΜΑΤΩΝ Α ΛΥΚΕΙΟΥ ΑΝΤΙ ΡΑΣΕΙΣ

ΧΗΜΕΙΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ Γ ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ 2002

2 η ΕΞΕΤΑΣΤΙΚΗ ΠΕΡΙΟΔΟΣ. Ημερομηνία: Σάββατο 4 Μαΐου 2019 Διάρκεια Εξέτασης: 3 ώρες ΕΚΦΩΝΗΣΕΙΣ

I X A B e ic rm te e m te is S

ΛΥΜΕΝΕΣ ΑΣΚΗΣΕΙΣ ΑΣΚΗΣΗ

Transcript:

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de substituţie. (poate/ nu poate) 2. 2-butina nu poate forma acetiluri. (poate/ nu poate) 3. Acetilurile metalelor tranziţionale sunt stabile faţă de. (sunt/ nu sunt) 4. Atomii de hidrogen din acetilenă au caracter slab acid. (acid/ bazic) HC CH + 2[Ag(NH 3 ) 2 ]OH Ag + - :C C: - Ag + + 4NH 3 + 2H 2 O Acetilenă reactiv Tollens Acetilură de diargint (I) amonia c Reacţia de substituţie la alchinele cu legătura triplă marginală. HC CH + 2[Cu(NH 3 ) 2 ]Cl Cu + - :C C: - Cu + + 4NH 3 + 2HCl Acetilenă clorură de diaminocupru (I) Acetilură de dicuprică (I) amoniac Acid clorhi dric Reacţia de substituţie la alchinele cu legătura triplă marginală. HC CH + 2Na Na + - :C C: - Na + + H 2 Acetilenă Acetilură disodică (I) hidrogen Reacţia de substituţie la alchinele cu legătura triplă marginală. Alchinele care au o legătură triplă marginală formează acetiluri. Atomul de hidrogen care se leagă de un atom de carbon ce participă la o legătură triplă poate fi substitut cu un metal : Na, 1

K, Cu (I), Ag etc. (Caracterul slab acid al acetilenei HC CH şi al alchinelor cu legătură triplă marginală HC C -R ) CH 3 C C CH 3 2-butină 2 nu formează acetiluri Acetilurile metalelor tranziţionale sunt stabile faţă de. Sunt precipitate stabile faţă de adică nu reacţionează cu apa. Ag + - :C C: - Ag + Acetilură de diargint (I) Cu + - :C C: - Cu + Acetilură de dicuprică (I) Acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase reacţionează cu apa şi pun în libertate acetilena: Na + - :C C: - Na + + 2H 2 O HC CH + 2NaOH acetilură disodică (I) Acetilenă Ca +2 - :C C: - + 2H 2 O HC CH + Ca(OH) 2 acetilura de calciu carbid Acetilenă Acetilena este solubilă în şi prezintă un caracter slab acid datorită triplei legături 2

δ+ H δ- C C δ- H δ+, ea formează acetiluri cu metalele. Na + - :C C: - Na + Ag + - :C C: - Ag + Cu + - :C C: - Cu + II. La următoarele întrebări alege un singur răspuns corect. 5. Volumul de hidrogen, măsurat în condiţii normale, degajat în urma reacţiei a 5,2 g C 2 H 2 acetilenă cu 9,2 g Na, este: A. 8,96 litri; B. 4,48 litri; -răspuns corect C. 2,24 litri; D. 44,8 litri. 5,2 g x = 9,2 g y litri HC CH + 2Na Na + - :C C: - Na + + H 2 Acetilenă sodiu Acetilură disodică (I) hidrogen 26 g 2*23 g 22,4 litri M C 2 H 2 = 2*12 +2*1 = 26 g/ mol A Na = 23 g/ mol V molar = 22,4 litri/mol x = 5,2*2*23/ 26 = 46*0,2 = 9,2 g Na y = 22,4*5,2/ 26 = 4,48 litri H 2 (vezi B) 3

6. Se tratează 2 moli de acetilenă cu reactiv Tollens în exces. Considerând că se consumă întreaga cantitate de acetilenă, se obţine o masă de precipitat alb-gălbuie egală cu: A. 133 g; B. 266 g; C. 484 g; D. 480 g. răspuns corect 2 moli m g HC CH + 2[Ag(NH 3 ) 2 ]OH Ag + - :C C: - Ag + + 4NH 3 + 2H 2 O Acetilenă reactiv Tollens Acetilură de diargint (I) precipitat alb-gălbui 1 mol 240 g amoniac M C 2 Ag 2 = 2*12 +2*108 = 240 g/ mol m = 240*2 / 1 = 480 g C 2 Ag 2 (vezi D) Rezolvare: 7. Masa soluţiei de azotat de argint, AgNO 3 de concentraţie 20 %, necesară preparării reactivului Tollens care reacţionează stoechiometric cu 200 g propină de puritate 80 % este: A. 3400 g; -răspuns corect B. 6800 g; C. 680 g; D. 1760 g. 100 g propină impură.80 g propină pură..20 g impurităţi 200 g propină impură x g propină pură.(200 x) g impurităţi 4

x = 200*80/ 100 = 160 g propină pură CH 3 -C CH + [Ag(NH 3 ) 2 ]OH CH 3 -C C: - Ag + + 2NH 3 + H 2 O propină reactiv Tollens Acetilură de argint (I) precipitat alb-gălbui AgNO 3 + NaOH AgOH + NaNO 3 AgOH + 2 NH 3 [Ag(NH 3 ) 2 ]OH (reactiv Tollens) M C 3 H 4 = 3*12 + 4*1 = 40 g/ mol M AgNO 3 = 108 + 14 + 3*16 = 170 g/ mol m d g 160 g amonia c AgNO 3 [Ag(NH 3 ) 2 ]OH + CH 3 -C CH azotat de reactiv Tollens propină pură argint 170 g 40 g m d = 170*160/ 40 = 680 g AgNO 3 m s =? g soluţie AgNO 3 de concentraţie 20 % c p = 20 % AgNO 3 100 g soluţie c p m s.m d m s = 100*m d /c p = 100*680/ 20 = 3400 g soluţie AgNO 3 de concentraţie 20 % (vezi A) 8. Masa de acetilură de de dicupru (I) care se poate obţine din 48,872 litri acetilenă la 25 0 C şi 1 atm, este egală cu: 5

A. 152 g; B. 304 g; - răspuns corect C. 154 g; D. 308 g. 2 moli m g HC CH + 2[Cu(NH 3 ) 2 ]Cl Cu + - :C C: - Cu + + 4NH 3 + 2HCl Acetilenă clorură de diaminocupru (I) 1 mol 152 g acetilură de dicupru (I) amoniac Acid clorhi dric P = 1 atm R = 0,082 l*atm/ mol*grad t 0 C = 25 0 C T 0 = 273 0 K T = 273 +25 = 298 0 K V = 48,872 litri acetilenă PV = nrt 1*48,872 = n*0,082*(273 + 25) n = 48,872/0,082*298 = 2 moli acetilenă M C 2 Cu 2 = 2*12 + 2*64 = 24 + 128 = 152 g/ mol m = 2*152/ 1 = 304 g acetilură de dicupru (I) (vezi B) 6

III. La următoarele întrebări răspunde cu: A. dacă enunţurile 1), 2), 3) sunt adevărate; B. dacă enunţurile 1), 3) sunt adevărate; C. dacă enunţurile 2), 4) sunt adevărate; D. dacă enunţul 4) este adevărat; E. dacă enunţurile 1), 2), 3), 4) sunt adevărate sau false. 9. Acetilena: Nr. Adevărat / Fals Răspuns 1 are caracter slab acid. adevărat 2 reacţionează cu fals argintul cu formare de acetilură de diargint (I) B 3 în reacţie cu calciu adevărat formează acetilura de calciu. 4 cu sodiu participă la o reacţie de adiţie. fals Acetilena este solubilă în şi prezintă un caracter slab acid datorită triplei legături δ+ H δ- C C δ- H δ+, ea formează acetiluri cu metalele. Na + - :C C: - Na + Ag + - :C C: - Ag + Cu + - :C C: - Cu + HC CH + Ag NU 7

HC CH + 2[Ag(NH 3 ) 2 ]OH Ag + - :C C: - Ag + + 4NH 3 + 2H 2 O Acetilenă reactiv Tollens Acetilură de diargint (I) precipitat alb-gălbui amoniac HC CH + Ca Ca +2 - :C C: - + H 2 Acetilenă calciu acetilură de calciu hidrogen HC CH + 2Na Na + - :C C: - Na + + H 2 Acetilenă Acetilură disodică (I) hidrogen Reacţia de substituţie la alchinele cu legătura triplă marginală. 10. Acetilura de calciu: Nr. Adevărat / Fals Răspuns 1 este un compus ionic. adevărat 2 se numeşte uzual carbid. adevărat 3 se obţine prin reacţia directă adevărat a acetilenei cu calciu, la E temperatură ridicată 4 reacţionează cu apa, cu refacerea acetilenei. adevărat HC CH + Ca Ca +2 - :C C: - + H 2 Acetilenă calciu acetilură de calciu carbid hidrogen Ca +2 - :C C: - + 2H 2 O HC CH + Ca(OH) 2 acetilura de calciu carbid Acetilenă 8

11. Acetilura de dicupru (I): Nr. Adevărat / Fals Răspuns 1 se obţine prin reacţia directă a acetilenei cu fals cupru la temperatură ridicată. D 2 reacţionează cu apa, fals cu refacerea acetilenei. 3 este un compus solubil în. fals adevărat 4 în stare uscată, prin lovire şi la încălzire, explodează. HC CH + Cu NU HC CH + 2[Cu(NH 3 ) 2 ]Cl Cu + - :C C: - Cu + + 4NH 3 + 2HCl Acetilenă clorură de diaminocupru (I) acetilură de dicupru (I) precipitat amoniac Acetilurile metalelor tranziţionale sunt stabile faţă de. Sunt precipitate stabile faţă de adică nu reacţionează cu apa. Ag + - :C C: - Ag + Acetilură de diargint (I) Acid clorhi dric Cu + - :C C: - Cu + Acetilură de dicuprică (I) 12. Pot forma acetiluri: 9

Nr. Adevărat / Fals Răspuns 1 1-butina adevărat 2 2-pentina fals 3 propina adevărat 4 3- hexina fals B Alchinele care au o legătură triplă marginală formează acetiluri. Atomul de hidrogen care se leagă de un atom de carbon ce participă la o legătură triplă poate fi substitut cu un metal : Na, K, Cu (I), Ag etc. (Caracterul slab acid al acetilenei HC CH şi al alchinelor cu legătură triplă marginală HC C -R ) H 3 C - C CH propina H 3 C CH 2 - C CH 1-butina Ambele pot forma acetiluri: CH 3 -C CH + [Ag(NH 3 ) 2 ]OH CH 3 -C C: - Ag + + 2NH 3 + H 2 O propină reactiv Tollens Acetilură de argint (I) precipitat alb-gălbui amonia c CH 3 -CH 2 -C CH + [Ag(NH 3 ) 2 ]OH CH 3 -CH 2 -C C: - Ag + + 2NH 3 + H 2 O 1-butină reactiv Tollens Acetilură de argint (I) precipitat alb-gălbui amoni ac 10