Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme"

Transcript

1 Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.2.ALCHENE Exerciţii şi probleme E.P Denumeşte conform IUPAC următoarele alchene: A CH 3 CH 3 CH 2 C 3 C 4 H C 5 CH 3 C 2 H CH 3 C 6 H 2 C 1 H 3 C 7 H 3 3-etil-4,5,5-trimetil-2-heptenă B CH 3 CH 3 C 2 = C 3 C 4 C 5 H 2 C 1 H 3 CH 3 CH 3 C 6 H 3 2,3,4,4-tetrametil-2-hexenă 1

2 C H 2 C 1 = C 2 C 3 H 2 C 4 H CH 3 CH 3 C 5 H 2 C 6 H 3 2,4-dimetil-1-hexenă D C 5 H 3 C 4 H C 3 = C 2 C 1 H 3 CH 3 CH 3 CH 3 2,3,4-trimetil-2-pentenă E.P Scrie formulele de structură pentru următoarele alchene şi stabileşte care dintre ele prezintă izomerie geometrică. Scrie formulele de structură ale izomerilor geometrici posibili : a). 2-butenă; b). 2-metil-2-butenă; c). 3-etil-3-hexenă; d). 3-metil-2-pentenă: e) 2,3-dimetil-3-hexenă. Rezolvare: 2

3 Alchenele a, d şi e prezintă izomerie geometrică cis-trans. H C 4 H 3 C 1 H 3 \ C 2 = C 3 \ H a1 trans -2-butena H \ C 2 = C 3 \ H C 1 H 3 C 4 H 3 a2 cis -2-butena Alchenele b şi c nu prezintă izomerie geometrică, deoarece în cazul alchenei b, de atomul de C 2 angajat în legătură dublă se leagă 2 radicali metil : (-CH 3 şi -C 1 H 3 ), iar în cazul alchenei c, de atomul de C 3 angajat în legătură dublă se leagă 2 radicali etil :(-CH 2 -CH 3 şi C 2 H 2 -C 1 H 3 ) 3

4 CH 3 C 4 H 3 C 1 H 3 \ C 2 = C 3 \ H b 2-metil -2-butena Nu prezintă izomerie geometrică CH 3 CH 2 C 5 H 2 C 6 H 3 C 1 H 3 C 2 H 2 \ C 3 = C 4 \ H c 3-etil -3-hexena Nu prezintă izomerie geometrică 4

5 H C 4 H 2 C 5 H 3 \ C 2 = C 3 \ C 1 H 3 CH 3 d1 trans-3-metil -2-pentena C 1 H 3 C 4 H 2 C 5 H 3 \ C 2 = C 3 \ H CH 3 d2 cis-3-metil -2-pentena 5

6 C 1 H 3 C 2 H CH 3 C 5 H 2 C 6 H 3 \ C 3 = C 4 \ H e1 CH 3 trans-2,3-dimetil -3-hexena CH 3 \ C 3 = C 4 \ H C 1 H 3 C 2 H C 5 H 2 C 6 H 3 e2 CH 3 cis-2,3-dimetil -3-hexena 6

7 E.P O alchenă are în stare de vapori densitatea în raport cu oxigenul 2,1875. Determină formula moleculară a alchenei şi scrie formulele de structură ale alchenelor izomere cu alchena determinată. Rezolvare: Formula moleculară a alchenei este C n H 2n M C n H 2n = 12n + 2n = 14n g/ mol M O 2 = 2*16 = 32 g/ mol d O2 = Malchenă/ MO2 d O2 = 14n/ 32 = 2, n = 32*2, n = 70 n = 5 C 5 H 10 Avem izomerie de catenă şi de poziţie a dublei legături: Deosebiri de catenă catenă liniară şi ramificată H 2 C 1 = C 2 H C 3 H 2 C 4 H 2 C 5 H 3 1-pentenă H 3 C 1 HC 2 = C 3 H C 4 H 2 C 5 H 3 2-pentenă 7

8 H 2 C 1 = C 2 C 3 H 2 C 4 H 3 CH 3 2-metil-1-butenă H 3 C 1 C 2 = C 3 H C 4 H 3 CH 3 2-metil-2-butenă H 3 C 4 C 3 H HC 2 = C 1 H 2 CH 3 3-metil-1-butenă E.P Se ard 2,8 g alchenă necunoscută. Ştiind că, la 1 atm şi 25 0 C, 2 g de alchenă ocupă un volum de 872,6 ml, se cere: a) determină formula moleculară a alchenei; b) calculează volumul de aer, măsurat în condiţii normale, cu 20 % O 2 necesar arderii celor 2,8 g alchenă; c) izomerul alchenei cu cel mai scăzut punct de fierbere este barbotat într-o soluţie de apă de brom. 8

9 Scrie ecuaţia reacţiei chimice care are loc şi calculează masa de apă de brom de concentraţie 2% care poate fi decolorată de 1,4 g alchenă. Rezolvare : Formula moleculară a alchenei este C n H 2n M C n H 2n = 12n + 2n = 14n g/ mol V molar = 22, 4 litri (c.n.) Aducem volumul în c.n. : To = K T = = K V = 0,8726 litri V/T = Vo/To de unde Vo = V*To/ T = 0,8726*273/298 = 0,8 litri alchenă îm c.n. Vo = 0,8 litri alchenă şi cântăresc 2 g. 22,4 litri alchenă..14n g alchenă 0,8 litri alchenă.. 2 g alchenă 14n = 22,4*2/0,8 = 56 14n = 56 n = 4 deci formula moleculară este C 4 H 8 2,8 g x litri C 4 H 8 + 6O 2 4CO 2 + 4H 2 O alchenă oxigen Dioxid de carbon apă 56 g 6*22,4 litri 9

10 M C 4 H 8 = 4*12 + 8*1 = 56 g/ mol x= 2,8*6*22,4/ 56 = 6,72 litri O litri aer.20 litri O litri N 2 V aer 6,72 litri O 2..? litri N 2 V aer = 6,72*100/ 20 = 33,6 litri aer cu 20 % O 2 Izomerii pentru alchena C 4 H 8 sunt: H 2 C 1 = C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 1-butenă H 3 C 1 HC 2 = C 3 H C 4 H 3 2-butenă H 2 C 1 = C 2 C 3 H 3 CH 3 2-metil-propenă (izobutenă) Izobutena are punctul de fierbere cel mai scăzut datorită ramificaţiei. 1,4 g m d C 4 H 8 + Br 2 C 4 H 8 Br 2 izobutena brom 1,2-dibromo-2 metilpropan 56 g 160 g 10

11 M C 4 H 8 = 4*12 + 8*1 = 56 g/ mol M Br 2 = 2*80 = 160 g/ mol m d = 1,4*160/ 56 = 4 g Br 2 m s =? c p = 2 % Br g soluţie c p m s..m d m s = 100*4/ 2 = 200 g soluţie Br 2 de concentraţie 2 % Br Br H 2 C 1 = C 2 C 3 H 3 Br 2 H 2 C 1 C 2 C 3 H 3 CH 3 CH 3 2-metil-propenă 1,2-dibromo-2-metil-propan izobutenă 11

12 E.P Raportul maselor molare a două alchene omoloage este 0,666. Determină formulele moleculare ale celor două alchene. 7 g amestec echimolecular format din cele două alchene este supus arderii. Calculează volumul de CO 2, măsurat la 27 0 C şi 2 atm, care se degajă în urma arderii. Rezolvare : Formula moleculară a unei alchenei este C n H 2n M C n H 2n = 12n + 2n = 14n g/ mol Formula moleculară a unei alchenei este C n+1 H 2(n+1) M C n+1 H 2(n+1) = 12(n+1) + 2(n+1)*1 = (14n + 14) = 14(n+1) g/ mol 0,666 = 2/3 Raportul maselor molare : 14n/14(n +1) = 2/ 3 n/(n+1) = 2/ 3 3n = 2(n+1) 3n = 2n + 2 n = 2 n +1 = 3 Avem etenă C 2 H 4 şi propenă C 3 H 6. (formulele moleculare) H 2 C = CH 2 etena şi H 2 C = CH CH 3 propena 12

13 Avem 7 g amestec echimolecular de etenă şi propenă. M etenă = 2*12+ 4*1 = 28 g/ mol M propenă = 3*12+6*1 = 42 g/mol Notăm cu a numărul de moli de etenă din 7 g amestec. Tot a va fi şi numărul de moli de propenă din 7 g amestec. Calculăm masa pentru a moli etenă, respectiv propenă şi le adunăm şi primim masa amestecului adică 7 g. 28a + 42a = 7 70a = 7 a = 0,1 moli de etenă; a = 0,1 moli propenă. Metoda 1 0,1 moli x litri C 2 H 4 + 3O 2 2CO 2 + 2H 2 O etenă oxigen Dioxid de carbon apă 1 mol 2*22,4 litri 0,1 moli y litri C 3 H 6 + 9/2O 2 3CO 2 + 3H 2 O propenă oxigen Dioxid de carbon apă 1 mol 3*22,4 litri x = 0,1*2*22,4/ 1 = 4,48 litri CO 2 y = 0,1*3*22,4/ 1 = 6,72 litri CO 2 V 0 CO 2 = x + y = 4,48 + 6,72 = 11,2 litri CO 2 se degajă în c.n. 13

14 Calculăm numărul de moli de CO 2 22,4 litri CO 2.1 mol CO 2 11,2 litri CO 2..n moli CO 2 n = 11,2*1/ 22,4 = 0,5 moli CO 2 PV = nrt unde P = 2 atm, iar t = 27 0 C, n = 0,5 moli şi R = 0,082 litru/ atm*mol*grad; T = = K Se calculează V =? V = 0,5*0,082*300/ 2 = 6,15 litri CO 2 la presiunea de 2 atm şi la temperatura de 27 0 C. Metoda 2 0,1 moli n1 C 2 H 4 + 3O 2 2CO 2 + 2H 2 O etenă oxigen Dioxid de carbon apă 1 mol 2 moli 0,1 moli n2 C 3 H 6 + 9/2O 2 3CO 2 + 3H 2 O propenă oxigen Dioxid de carbon apă 1 mol 3 moli n1 = 2*0,1/ 1 = 0,2 moli CO 2 n2 = 3*0,1/ 1 = 0,3 moli CO 2 14

15 n = n1 + n2 n = 0,2 + 0,3 = 0,5 moli CO 2 PV = nrt unde P = 2 atm, iar t = 27 0 C, n = 0,5 moli şi R = 0,082 litru/ atm*mol*grad; T = = K Se calculează V =? V = 0,5*0,082*300/ 2 = 6,15 litri CO 2 la presiunea de 2 atm şi la temperatura de 27 0 C. E.P Se dă schema de reacţii: 1) CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 A + B (reacţia are loc la temperaturi < C) 2) CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 C + D (reacţia are loc la temperaturi < C) 3) C + HCl E 4) F + HCl E Ştiind că C este alchena cu cel mai mic număr de atomi de carbon care prezintă izomerie geometrică, iar B este cel mai mic alcan care formează la monoclorurare fotochimică doi compuşi izomeri, se cere: a) Determină substanţele necunoscute din schemă şi scrie ecuaţiile reacţilor chimice corespunzătoare. b) Calculează masa de n-pentan supusă cracării în ecuaţiile 1) şi 2) ştiind că amestecul gazos obţinut conţine 20 % A în procente de volum şi 44,8 litri (c.n.) compus C. Rezolvare : 15

16 1) CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 2 C = CH 2 + H 3 C - CH 2 CH 3 unde A este H 2 C = CH 2 etena, iar B este H 3 C - CH 2 CH 3 propanul. Propanul formează la monoclorurare fotochimică doi compuşi izomeri : 1-cloropropan H 3 C - CH 2 CH 2 - Cl 2-cloropropan H 3 C CH(Cl) CH 3 (1) A B CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 2 C = CH 2 + H 3 C - CH 2 CH 3 n-pentan < C etenă propan 2) CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 3 C - HC = CH -CH 3 + CH 4 unde C este 2-butena H 3 C - HC = CH - CH 3, iar D este CH 4 metanul. (2) C D CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 3 C - HC = CH - CH 3 + CH 4 n-pentan < C 2-butenă metan H C 4 H 3 C 1 H 3 \ C 2 = C 3 \ H C 1 trans -2-butena 16

17 H \ C 2 = C 3 \ H C 1 H 3 C 4 H 3 C 2 cis -2-butena Alchena C : 2-butena H 3 C - HC = CH - CH 3 prezintă izomerie geometrică cis-trans (C 1,C 2 ). C (3) E H 3 C - HC = CH - CH 3 + HCl H 3 C (Cl)CH CH 2 - CH 3 2-butenă 2-clorobutan F (4) E H 2 C = CH CH 2 - CH 3 + HCl H 3 C (Cl)CH CH 2 - CH 3 1-butenă 2-clorobutan H 3 C 1 C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 Cl E : 2-clorobutan 2-clorobutan 17

18 V molar = 22,4 litri/ mol Considerăm un amestec de gaze de 100 litri obţinut la cracarea n-pentanului conform reacţiilor (1) şi (2) format din : 20 litri etenă (A) 20 litri propan (B) 30 litri 2-butenă (C) 30 litri metan (D) = litri (1) 20 litri 20 litri CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 2 C = CH 2 + H 3 C - CH 2 CH 3 n-pentan < C etenă (A) propan (B) 22,4 litri 22,4 litri 22,4 litri 30 litri (2) 30 litri 30 litri CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 3 C - HC = CH - CH 3 + CH 4 n-pentan < C 2-butenă (C) metan (D) 22,4 litri 22,4 litri 22,4 litri V n-pentan = = 50 litri 50 litri C 5 H litri (1) 30 litri (2) 100 litri C 5 H 12.% (1) % (2) % (1) = 40 % procente de volum % (2) = 60 % procente de volum Se obţin 44,8 litri de alchenă C : 2-butenă. 18

19 x litri (1) x litri x litri CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 2 C = CH 2 + H 3 C - CH 2 CH 3 n-pentan < C etenă (A) propan (B) 22,4 litri 22,4 litri 22,4 litri 44,8 litri (2) 44,8 litri 44,8 litri CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 3 C - HC = CH - CH 3 + CH 4 n-pentan < C 2-butenă (C) metan (D) 22,4 litri 22,4 litri 22,4 litri (x ) litri n-pentan..x litri (1)..44,8 litri (2) 100 litri n-pentan..40 % (1) 60 litri (2) x = 40*44,8/ 60 = 29,87 litri (x + 44,8)= 29, ,8 = 74,67 litri n-pentan supus cracării. M C 5 H 12 = 5* *1 = 72 g/ mol V molar = 22,4 litri/ mol 22,4 litri n-pentan..72 g n-pentan 74,67 litri n-pentan.m pentan m pentan = 74,67*72 / 22,4 = 240 g n-pentan. E.P Masa unui amestec echimolecular de etan şi etenă, trecut, împreună cu H 2, peste un catalizator de nichel la temperatura de C şi presiunea de 200 atm, creşte cu 0,2 g. Calculează masa iniţială a amestecului de etan şi etenă. 19

20 Rezolvare : x moli 0,2 g H 2 C = CH 2 + H 2 H 3 C CH 3 etenă hidrogen Ni etan 1 mol 2 g M H 2 = 1+1 = 2 g/ mol x = 1*0,2/ 2 = 0,1 moli etenă C 2 H 4 deci vom avea şi 0,1 moli etan C 2 H 6 (amestec echimolecular) M C 2 H 4 = 2*12 +4*1 = 28 g/ mol M C 2 H 6 = 2*12 + 6*1 = 30 g/ mol 1 mol etenă 28 g 0,1 moli etenă m1 m1 = 0,1*28/ 1 = 2,8 g etenă 1 mol etan.30 g 0,1 moli etan m2 m2 = 0,1*30/ 1 = 3 g etan masa amestecului = m1 + m2 = 2,8 + 3 = 5,8 g E.P Precizează care dintre următoarele reacţii chimice nu sunt scrise corect. Corectează aceste ecuaţii ale reacţiilor chimice. a) H 2 C 1 = C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 + HCl Cl C 1 H 2 C 2 H 2 C 3 H 2 C 4 H 3 20

21 Este incorectă deoarece adiţia se face conform regulii lui Markovnikov iar halogenul adică clorul se va lega de atomul de carbon cel mai sărac în hidrogen, adică cel mai substituit şi anume C 2. Reacţia corectă este : H 2 C 1 = C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 + HCl C 1 H 3 (Cl)C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 H 3 C 1 C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 Cl 2-clorobutan ************************************************************ b) H 2 C = CH- CH 3 + H-OH H 3 C CH(OH) CH 3 (în prezenţă de Ni) Este incorectă deoarece adiţia apei are loc în mediu acid şi nu în prezenţă de Ni. Reacţia corectă este : H 2 C = CH- CH 3 + H-OH H 3 C CH(OH) CH 3 (în mediu acid) ************************************************************ c) CH 3 HC = C(CH 3 ) 2 + HBr CH 3 CH 2 C(Br)(CH 3 ) 2 Reacţia este corectă. H 3 C 1 C 2 H C 3 H 3 H 3 C 4 C 3 H 2 C 2 C 1 H 3 b) OH c) CH 3 Br 21

22 E.P La trecerea unui amestec de propan şi propenă printr-un vas cu apă de brom de concentraţie 3 %, masa vasului creşte cu 2,1 g. La arderea cu o cantitate stoechiometrică de oxigen, a aceluiaşi amestec se degajă 22,4 litri gaze (apa se consideră în stare de vapori). 22

23 Calculează compoziţia în procente de masă a amestecului de hidrocarburi şi masa de apă de brom care este decolorată de respectivul amestec de hidrocarburi. Rezolvare : Creşterea masei vasului cu apă de brom de concentraţie 3 % de 2,1 g reprezintă masa de propenă care a adiţionat brom, în timp ce propanul a intrat şi a ieşit din vas. x g 3a litri 4a litri C 3 H 8 + 5O 2 3CO 2 + 4H 2 0 propan oxigen dioxid de carbon apă 44 g 3*22,4 litri 4*22,4 litri 2,1 g 3b litri 3b litri C 3 H 6 + 9/2O 2 3CO 2 + 3H 2 0 propenă oxigen dioxid de carbon apă 42 g 3*22,4 litri 3*22,4 litri M C 3 H 8 = 3*12 + 8*1 = 44 g/mol M C 3 H 6 = 3*12 + 6*1 = 42g/ mol (7a +6b ) = 22,4 litri 3b = 2,1*3*22,4/ 42 = 3,36 litri CO2 7a + 3,36 + 3,36 = 22,4 7a = 22,4 6,72 7a = 15,68 a = 15,68/ 7 = 2,24 litri x = 44*3*2,24/ 3*22,4 = 4,4 g propan 23

24 masa amestecului = 4,4 g propan + 2,1 g propenă = 6,5 g 6,5 g amestec.4,4 g propan 2,1 g propenă 100 g amestec..% propan % propenă % propan = 100*4,4/ 6,5 = 67,69 % propan % propenă = 32,31 % propena 2,1 g m d C 3 H 6 + Br 2 C 3 H 6 Br 2 propenă brom 1,2-dibromopropan 42 g 160 g M Br 2 = 2*80 = 160 g/mol m d = 2,1*160/ 42 = 8 g Br 2 m s =? c p = 3 % Br g soluţie c p m s..m d m s = 100*8/ 3 = 266,66 g soluţie Br 2 de concentraţie 3 % H 2 C = CH CH 3 + Br 2 Br - CH 2 - CH(Br) - CH 3 propenă + Br 2 1,2-dibromopropan 24

25 E.P Scrie formulele de structură şi denumeşte alchenele care formează prin oxidare cu KMnO 4 + H 2 SO 4 : Rezolvare : a) CH 3 CH 2 COOH + CH 3 COOH (acid propanoic + acid acetic); b) ca unic produs CH 3 COOH (acid acetic); c) CO 2 + H 2 O + CH 3 CH 2 COOH (acid propanoic); d) CH 3 CO CH 3 + CH 3 CH 2 CO CH 3 (acetonă + butanonă); e) ca unic produs CH 3 CO CH 3 (acetonă). a) C 5 H 3 C 4 H 2 HC 3 = C 2 H C 1 H 3 2-pentenă b) C 1 H 3 HC 2 = C 3 H C 4 H 3 2-butenă c) H 2 C 1 = C 2 H - C 3 H 2 - C 4 H 3 1-butenă d) 2,3-dimetil-2-pentenă H 3 C 1 C 2 = C 3 C 4 H 2 C 5 H 3 CH 3 CH 3 2,3-dimetil-2-pentenă e) 2,3,-dimetil-2-butenă H 3 C 1 C 2 = C 3 C 4 H 3 CH 3 CH 3 2,3-dimetil-2-butenă 25

26 26

27 E.P Se barbotează într-o soluţie slab bazică de KMnO 4, etenă. Ştiind că s-au decolorat 200 ml soluţie de KMnO 4 de concentraţie 0,1 M se cere : Rezolvare : a) calculează volumul de etenă (c.n.) care a reacţionat; b) masa de precipitat obţinut în urma reacţiei; c) raportul molar C 2 H 4 : KMnO 4. 3H 2 C=CH 2 + 2KMnO 4 + 4H 2 O 3HO-CH 2 -CH 2 -OH + 2MnO 2 + 2KOH x litri 0,02 moli y g 3H 2 C=CH 2 + 2KMnO 4 + 4H 2 O 3HO-CH 2 -CH 2 -OH + 2MnO 2 + 2KOH etenă etandiol dioxid de mangan (pp.brun) 3*22,4 litri 2 moli 2*87 g Egalarea reacţiei se face prin metoda redox : C -2-1e - C -1 oxidare *6 Mn 7+ +3e - Mn 4+ reducere *2 6C -2-6e - 6C -1 2Mn 7+ +6e - 2Mn 4+ Calculăm numărul de moli de KMnO 4 din 200 ml soluţie de KMnO 4 de concentraţie 0,1 M : 27

28 1000 ml soluţie.0,1 moli KMnO ml soluţie n moli KMnO 4 n = 200*0,1/ 1000 = 0,02 moli KMnO 4 V molar = 22,4 litri/ mol M MnO 2 = *16 = 87 g/ mol x = 3*22,4*0,02/ 2 = 0,672 litri etenă = 672 ml etenă (c.n.) y = 0,02*2*87/ 2 = 1,74 g MnO 2 dioxid de mangan (precipitat brun) raportul molar C 2 H 4 : KMnO 4 = 3 : 2 (vezi egalarea reacţiei) E.P ,44 litri de amestec de etenă, propenă şi butenă se supun arderii cu 89,6 litri O 2. În urma arderii se obţine un amestec gazos care trecut prin soluţie de KOH îşi micşorează volumul cu 44,8 litri. Ştiind că în amestecul iniţial raportul masic C 2 H 4 : C 4 H 8 = 1 : 6 se cere : a) calculează compoziţia, în procente de volum, a amestecului de alchene supus arderii; b) calculează volumul de gaze obţinut în urma arderii. Apa este considerată în stare de vapori. Rezolvare : a moli 3a moli (1) 2a moli 2a moli C 2 H 4 + 3O 2 2CO 2 + 2H 2 O etenă oxigen ardere dioxid de apă carbon 1 mol 3 moli 2 moli 2 moli b moli 4,5b moli (2) 3b moli 3b moli C 3 H 6 + 9/2O 2 3CO 2 + 3H 2 O propenă oxigen ardere dioxid de apă 28

29 carbon 1 mol 4,5 moli 3 moli 3 moli c moli 6c moli (3) 4c moli 4c moli C 4 H 8 + 6O 2 4CO 2 + 4H 2 O butenă oxigen ardere dioxid de apă carbon 1 mol 6 moli 4 moli 4 moli d moli (4) d moli O 2 O 2 oxigen în exces oxigen în exces 1 mol 1 mol V molar = 22,4 litri/ mol Avem sistemul : (a +b +c)*22,4 = 13,44 (3a + 4,5b +6c + d)*22,4 = 89,6 (2a + 3b + 4c)*22,4 = 44,8 44,8 litri reprezintă volumul de CO 2 reţinut de soluţia de KOH. M C 2 H 4 = 2*12 + 4*1 = 28 g/ mol M C 4 H 8 = 4*12 + 8*1 = 56 g/ mol Avem a moli de etenă C 2 H 4 şi c moli de butenă C 4 H 8. 29

30 raportul masic C 2 H 4 : C 4 H 8 = 1 : 6 28a : 56c = 1 : 6 a/2c = 1/6 c = 3a c = 3a (a +b +c)*22,4 = 13,44 (3a + 4,5b +6c+d)*22,4 = 89,6 (2a + 3b + 4c)*22,4 = 44,8 c = 3a (a +b +c) = 0,6 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 (2a + 3b + 4c) = 2 c = 3a (a +b +3a) = 0,6 (2a + 3b + 12a) = 2 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 c = 3a (a +b +3a) = 0,6 30

31 (2a + 3b + 12a) = 2 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 **************************************************************************** c = 3a b = (0,6 4a) 14a + 3b = 2 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 c = 3a b = 0,6 4a 14a + 3(0,6-4a) = 2 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 c = 3a b = 0,6 4a 14a -12a = 2 1,8 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 c = 3a b = 0,6 4a 2a = 0,2 31

32 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 a = 0,1 moli etenă b = 0,2 moli propenă c = 0,3 moli butenă d = 1 mol de O 2 în exces Amestecul de alchene conţine: (a + b + c) = 0,6 moli 0,6 moli amestec 0,1 moli etenă..0,2 moli propenă..0,3 moli butenă 100 moli amestec.% etenă..% propenă % butenă % etenă = 100*0,1/ 0,6 = 16,66 % C 2 H 4 % propenă = 100*,02/ 0,6 = 33,33 % C 3 H 6 % butenă = 100*0,3/ 06 = 50 % C 4 H 8 % de moli = % de volum Volumul de gaze rezultat la arderea amestecului =? reacţia CO 2 H 2 O O 2 în exces 1 2a 2a nimic 2 3b 3b nimic 3 4c 4c nimic 4 nimic nimic 1 mol Total moli (2a + 3b + 4c) (2a + 3b + 4c) 1 mol 2* (2a + 3b + 3c)*22,4 + 22,4 = 2*44,8 + 22,4 = 112 litri amestec de gaze obţinut la ardere 32

33 Acest amestec de gaze conţine CO 2, H 2 O şi O 2 în exces : 44,8 litri CO 2, 44,8 litri H 2 O şi 22,4 litri O 2 în exces E.P Scrie ecuaţia reacţiei chimice de oxidare a propenei cu K 2 Cr 2 O 7 şi H 2 SO 4. Precizează în ce raport molar reacţionează propena cu K 2 Cr 2 O 7 şi ce volum de soluţie de H 2 SO 4 de concentraţie 1 M se consumă la oxidarea a 0,5 moli propenă. Rezolvare : K 2 Cr 2 O 7 + 4H 2 SO 4 K 2 SO 4 + Cr 2 (SO 4 ) 3 + 4H 2 O + 3[O] O -2-2e - O 0 oxidare *3 2Cr 6+ +6e - 2Cr 3+ reducere *1 3O -2-6e - 3O 0 oxidare 2Cr 6+ +6e - 2Cr 3+ reducere H 2 C=CH-CH 3 + 5[O] CO 2 + H 2 O + CH 3 -COOH 3H 2 C=CH-CH 3 + 5K 2 Cr 2 O H 2 SO 4 3CO 2 + 3CH 3 -COOH + 5K 2 SO 4 + 5Cr 2 (SO 4 ) H 2 O 0,5 moli n moli 3H 2 C=CH-CH 3 + 5K 2 Cr 2 O H 2 SO 4 3CO 2 + 3CH 3 -COOH + 5K 2 SO 4 + 5Cr 2 (SO 4 ) H 2 O propenă portocaliu acid acetic verde 3 moli 20 moli 33

34 Egalarea reacţiei se face prin metoda redox : C -2-6e - C +4 oxidare *3 C -1-4e - C +3 oxidare *3 2Cr 6+ +6e - 2Cr 3+ reducere *5 3C -2-18e - 3C +4 oxidare 3C -1-12e - 3C +3 oxidare 10Cr e - 10Cr 3+ reducere raport molar C 3 H 6 : K 2 Cr 2 O 7 = 3 : 5 n = 0,5*20/ 3 = 3,33 moli H 2 SO 4 1 litru soluţie..1 mol H 2 SO 4 V litri soluţie.3,33 moli H 2 SO 4 V = 3,33*1/ 1 = 3,33 litri soluţie H 2 SO 4 de concentraţie 1 M. E.P Prin oxidarea cu soluţie acidulată de KMnO 4 a unui amestec de butene se obţine un amestec de acid acetic CH 3 COOH şi acetonă CH 3 CO CH 3 în raport molar de 1: 1. Denumeşte cele două butene supuse oxidării şi calculează raportul lor molar în amestecul iniţial. Rezolvare : Oxidarea energică a alchenelor are loc cu KMnO 4 în prezenţă de H 2 SO 4. Legătura dublă se rupe total. 2KMnO 4 + 3H 2 SO 4. K 2 SO 4 + 2MnSO 4 + 3H 2 O + 5[O] 34

35 O -2-2e - O 0 oxidare *5 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *2 5O -2-10e - 5O 0 oxidare 2Mn e - 2Mn 2+ reducere Numărul electronilor cedaţi este întotdeauna egal cu numărul electronilor acceptaţi. 0,5a moli (1) a moli H 3 C - HC = CH - CH 3 + 4[O] 2CH 3 - COOH 2-butenă KMnO 4 acid acetic 1 mol H 2 SO 4 2 moli a moli (2) a moli (CH 3 ) 2 C = CH 2 + 4[O] H 3 C CO CH 3 + CO 2 + H 2 O izobutenă KMnO 4 acetonă 1 mol H 2 SO 4 1 mol Raport molar acid acetic : acetonă = 1 : 1 Notăm cu a numărul de moli de acid acetic obţinut. acid acetic : acetonă = a : a raport molar 2-butenă : izobutenă = 0,5a : a = 1 : 2 Oxidarea energică a alchenelor are loc cu KMnO 4 în prezenţă de H 2 SO 4. Legătura dublă se rupe total : 35

36 Redox (oxidarea 2-butenei) 5H 3 C-HC=CH-CH 3 +8KMnO 4 +12H 2 SO 4 10CH 3 - COOH +4K 2 SO 4 +8MnSO 4 +12H 2 O C -1-4e - C +3 oxidare *10 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *8 10C -1-40e - 10C +3 oxidare 8Mn e - 8Mn 2+ reducere Redox (oxidarea izobutenei) 5(CH 3 ) 2 C = CH 2 +8KMnO 4 +12H 2 SO 4 5H 3 C CO CH 3 +5CO 2 +4K 2 SO 4 +8MnSO 4 +17H 2 O C 0-2e - C +2 oxidare *5 C -2-6e - C +4 oxidare *5 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *8 5C 0-10e - 5C +2 oxidare 5C -2-30e - 5C +4 oxidare 36

37 8Mn e - 8Mn 2+ reducere E.P Completează următoarele ecuaţii ale reacţiilor chimice şi egalează-le prin metoda redox. Rezolvare : Redox -a a) H 2 C =CH-CH 2 -CH 3 + K 2 Cr 2 O 7 + H 2 SO 4 b) H 3 C-HC=CH-CH 3 + KMnO 4 + H 2 SO 4 c) CH 3 -HC=C(CH 3 )-CH 3 +KMnO 4 + H 2 SO 4 d) H 2 C=CH 2 + KMnO 4 + H 2 O 3H 2 C=CH-CH 2 -CH 3 + 5K 2 Cr 2 O H 2 SO 4 3CO 2 + 3CH 3 -CH 2 -COOH + 5K 2 SO 4 + Egalarea reacţiei se face prin metoda redox : C -2-6e - C +4 oxidare *3 C -1-4e - C +3 oxidare *3 2Cr 6+ +6e - 2Cr 3+ reducere *5 3C -2-18e - 3C +4 oxidare 3C -1-12e - 3C +3 oxidare 10Cr e - 10Cr 3+ reducere + 5Cr 2 (SO 4 ) H 2 O 37

38 Redox b 5H 3 C-HC=CH-CH 3 +8KMnO 4 +12H 2 SO 4 10CH 3 - COOH +4K 2 SO 4 +8MnSO 4 +12H 2 O C -1-4e - C +3 oxidare *10 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *8 10C -1-40e - 10C +3 oxidare 8Mn e - 8Mn 2+ reducere Redox c 5H 3 C-HC=C(CH 3 )-CH 3 +6KMnO 4 +9H 2 SO 4 5CH 3 -COOH + 5CH 3 -CO-CH 3 +3K 2 SO 4 + C -1-4e - C +3 oxidare *5 C 0-2e - C +2 oxidare *5 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *6 5C -1-20e - 5C +3 oxidare 5C 0-10e - 5C +2 oxidare 6Mn e - 6Mn 2+ reducere Redox d 3H 2 C=CH 2 + 2KMnO 4 + 4H 2 O 3HO-CH 2 -CH 2 -OH + 2MnO 2 + 2KOH +6MnSO 4 +9H 2 O 3H 2 C=CH 2 + 2KMnO 4 + 4H 2 O 3HO-CH 2 -CH 2 -OH + 2MnO 2 + 2KOH etenă etandiol dioxid de mangan (pp.brun) Egalarea reacţiei se face prin metoda redox : 38

39 C -2-1e - C -1 oxidare *6 Mn 7+ +3e - Mn 4+ reducere *2 6C -2-6e - 6C -1 2Mn 7+ +6e - 2Mn 4+ E.P Politetrafluoroetena, teflonul, este stabilă între C şi C şi inertă la acţiunea agenţilor chimici, chiar la temperatură ridicată. Se cere: 39

40 Rezolvare : a) scrie ecuaţia reacţiei chimice de polimerizare prin care se obţine teflonul; b) calculează masa moleculară a teflonului care are gradul de polimerizare c) scrie două utilizări practice ale teflonului. F F F F n C 1 = C 2 ( C 1 C 2 ) n F F F F tetrafluoroetena politetrafluoroetena n F 2 C = CF 2 -(F 2 C CF 2 ) n - M C 2 F 4 = 2*12 + 4*19 = 100 g/mol n = 1600 M teflon = 100*1600 = g/mol Utilizari: Teflonul este utilizat ca material electroizolant, la confecţionarea unor echipamente speciale, la acoperirea vaselor de bucătărie. E.P Se dă schema de reacţii : C 5 H 12 C 2 H 6 + A (reacţia are loc la temperaturi < C) n A (A) n 40

41 Scrie formula moleculară a substanţei A şi ecuaţiile reacţiilor chimice corespunzătoare schemei. Calculează masa de polimer obţinută dacă s-a plecat de la 0,5 kg pentan de puritate 72 % şi fiecare reacţie a avut loc cu un randament de 60 %. Rezolvare : C 5 H 12 C 2 H 6 + H 2 C = CH CH 3 (reacţia are loc la temperaturi < C) n H 2 C = CH(CH 3 ) [H 2 C - CH(CH 3 )] n A este propena H 2 C = CH CH 3 H 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 H 3 C CH 3 + H 2 C = CH CH 3 n-pentan < C etan propenă n H 2 C = CH(CH 3 ) [H 2 C - CH(CH 3 )] n propenă polipropenă 0,5 kg pentan impur = 500 g pentan impur 100 g pentan impur..72 g pentan pur..28 g impurităţi 500 g pentan impur a g pentan pur.(500-a) g impuriţăţi a = 500*72/ 100 = 360 g pentan pur η = 60 % pentru ambele reacţii M C 5 H 12 = 5* *1 = 72 g/ mol M C 3 H 6 = 3*12 + 6*1 = 42 g/ mol 360*60 /100 = 36*6 g pentan propenă 360*40/ 100 = 36*4 g pentan pentan 41

42 36*6 g cracare x g H 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 H 3 C CH 3 + H 2 C = CH CH 3 n-pentan < C etan propenă 72 g 42 g 36*4 g H 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 H 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 n-pentan < C n-pentan netransformat în produs util x = 36*6*42/ 72 = 3*42 g propenă = 123 g propenă x*60/ 100 = 3*42*60/ 100 = 75,6 g propenă polipropenă x*40/ 100 = 3*42*40/ 100 = 50,4 g propenă propenă 75,6 g 75,6 g n H 2 C = CH(CH 3 ) [H 2 C - CH(CH 3 )] n propenă polipropenă 42 g 42 g 50,4 g 50,4 g n H 2 C = CH(CH 3 ) n H 2 C = CH(CH 3 ) propenă propenă nereacţionată Masa de polimer = 75,6 g polipropenă 42

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Exerciţii şi probleme E.P.2.3. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchine: Se numerotează catena cea mai lungă ce conţine şi legătura triplă începând de la capătul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Exerciţii şi probleme E.P.2.5. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele hidrocarburi aromatice mononucleare: Determină formula generală a hidrocarburilor aromatice mononucleare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani Fişă de lucru RANDAMENT. CONVERSIE UTILĂ. CONVERSIE TOTALĂ 1. Randament A. Hidrocarburile alifatice pot fi utilizate drept combustibili, sau pot fi transformate în compuşi cu aplicaţii practice. 1. Scrieţi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme Capitolul 1- INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme ***************************************************************************** 1.1. Care este prima substanţă organică obţinută

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile:

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: CAP. 4. ALCHENE 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. se mai numesc şi parafine B. se mai numesc şi olefine C. au formula generală C nh 2n D. se mai numesc şi acetilene E. au structură

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM

CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM LICEUL TEORETIC TRAIAN CONSTANŢA CLAS a X-a VARIANTA II CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM - 2017 La întrebările de la 1-20, alege un singur răspuns: 1. Sunt adevarate urmatoarele afirmații cu

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli LIEUL TEORETI GRIGORE ANTIPA BOTOŞANI - ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli Subiectul A: Indicaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false, completând cu litera

Διαβάστε περισσότερα

Subiectul II (30 puncte) Varianta 001

Subiectul II (30 puncte) Varianta 001 Subiectul II (30 puncte) Varianta 001 Compuşii cloruraţi obţinuţi din hidrocarburile alifatice au importante aplicaţii practice. 1. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice, prin care se obţin din metan: monoclorometan,

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3.

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3. CLASA a X-a 1. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin: a) efectuarea analizei elementare calitative; b) invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării; c) testarea solubilităţii;

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

14. Se dă următorul compus:

14. Se dă următorul compus: CLASA a XI-a 1. Care din următorii compuşi este un derivat halogenat vicinal: a) 1,2-dicloropropanul; b) 1,1-dicloropropanul; c) 1-bromopropanul; d) 2-bromo-2-metilpropanul; e) 1,3,5-tricloropropanul.

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările

CLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările CLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările Subiectul I 20 Fiecare item are un singur răspuns corect. Notaţi în tabel cu X numai răspunsul corect. Pentru

Διαβάστε περισσότερα

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice inisterul Educaţiei şi Tineretului al Republicii oldova Colegiul Pedagogic Ion Creangă, Bălţi Liceul Teoretic Ion Creangă etoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice Autor Postolache

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Capitolul Hidrocarburi CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d)

Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d) Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d) FILIERĂ TEHNOLOGICĂ profil tehnic, profil resurse naturale şi protecţia mediului SUBIECTUL I (30 puncte)

Διαβάστε περισσότερα

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Reactia de amfoterizare a aluminiului Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea

Διαβάστε περισσότερα

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a 1. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin: a) efectuarea analizei elementare calitative; b) invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării; c) testarea

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Farmacie*

Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Farmacie* Universitatea UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS din GALAŢI Facultatea de Medicină şi Farmacie, Specializarea Farmacie Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie,

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II)

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Varianta 9 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Rezolvarea problemelor la chimie prin metoda algebrică

Rezolvarea problemelor la chimie prin metoda algebrică Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Colegiul Pedagogic Ion Creangă, Bălţi Liceul Teoretic Ion Creangă Rezolvarea problemelor la chimie prin metoda algebrică Autor: Postolache Ion,

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Subiectul III (30 puncte) Varianta 001

Subiectul III (30 puncte) Varianta 001 Subiectul III (30 puncte) Varianta 001 Proteinele şi zaharidele sunt compuşi organici cu acţiune biologică. 1. Scrieţi formula de structură pentru o tripeptidă P care conţine glicină, valină şi serină

Διαβάστε περισσότερα

2. ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. 2.1 Aspecte generale. 2.2 Reacţii între oxidanţi şi reducatori. Chimie Analitică

2. ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. 2.1 Aspecte generale. 2.2 Reacţii între oxidanţi şi reducatori. Chimie Analitică . ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. Aspecte generale În cazul unui echilibru de forma: Donor Acceptor + π (.) Dacă particula π este electron avem un echilibru cu transfer de electroni sau un echililibru

Διαβάστε περισσότερα

ΑΠΑΝΤΗΣΕΙΣ. Άρα ο μέγιστος κβαντικός αριθμός του (n) που περιέχει ηλεκτρόνια είναι n = 3.

ΑΠΑΝΤΗΣΕΙΣ. Άρα ο μέγιστος κβαντικός αριθμός του (n) που περιέχει ηλεκτρόνια είναι n = 3. 1 ΠΑΝΕΛΛΑΔΙΚΕΣ ΕΞΕΤΑΣΕΙΣ Δ ΤΑΞΗΣ ΕΣΠΕΡΙΝΟΥ ΓΕΝΙΚΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΔΕΥΤΕΡΑ 0 ΜΑΪΟΥ 016 - ΕΞΕΤΑΖΟΜΕΝΟ ΜΑΘΗΜΑ: ΧΗΜΕΙΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ (ΠΑΛΑΙΟ ΣΥΣΤΗΜΑ) ΘΕΜΑ Α Α1. β Α. α Α. γ Α. δ Α. δ ΑΠΑΝΤΗΣΕΙΣ ΘΕΜΑ Β Β1.α.

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GALAȚI OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE EDIȚIA a XLIX-a GALAȚI 5-10 APRILIE 2015 Proba teoretică Clasa a VIII-a Subiectul I (20

Διαβάστε περισσότερα

MODEL DE SUBIECT Chimie organică (nivel I / nivel II)

MODEL DE SUBIECT Chimie organică (nivel I / nivel II) Bun venit dragi elevi! Am speranţa, că ciclul de emisiuni destinate pregătirii examenului de Bacalaureat-proba de Chimie organică sau Chimie anorganică şi generală, va fi util pentru alegerea voastră.

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE

INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE Cap. 1. INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE 1. Chimia organica are ca obiect de studiu: a. sinteza de compusi organici si stabilirea structurii acestora; b. stabileste influenta pe care o au substantele organice

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii trigonometrice

Ecuatii trigonometrice Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE CHIMIE CORIOLAN DRĂGULESCU 2017

CONCURSUL DE CHIMIE CORIOLAN DRĂGULESCU 2017 Universitatea Politehnica Timişoara Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului Clasa a IX-a Chimie anorganică CONCURSUL DE CHIMIE CORIOLAN DRĂGULESCU 2017 1. (2 p) Precizaţi poziţia în sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu

Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu Ediția a-5-a, 18 noiembrie 2017, Iași Clasa a XII-a, secțiunea a-2-a: Chimie Aplicată în Protecția Mediului Alegeţi răspunsul corect

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

VERONICA ANDREI. CHIMIE ORGANICĂ PENTRU BACALAUREATteorie și probleme rezolvate Ediție revizuită

VERONICA ANDREI. CHIMIE ORGANICĂ PENTRU BACALAUREATteorie și probleme rezolvate Ediție revizuită VERONICA ANDREI CHIMIE ORGANICĂ PENTRU BACALAUREATteorie și probleme rezolvate Ediție revizuită 2018 Chimie organică pentru bacalaureat-veronica Andrei Referent științific: prof. Viorel Mihăilă Liceul

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE CHIMIE etapa judeţeană

OLIMPIADA DE CHIMIE etapa judeţeană Clasa a VIII-a OLIMPIADA DE CHIMIE etapa judeţeană Str. General Berthelot nr. 28-30, Sector 1, Cod 010168, Bucureşti Tel: +40 (0)21 405 62 21 Fax: +40 (0)21 313 55 47 www.edu.ro DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Concurs Acad. Cristofor Simionescu Clasa a IX-a - chimie Toate subiectele sunt obligatorii, 1 singur răspuns corect.

Concurs Acad. Cristofor Simionescu Clasa a IX-a - chimie Toate subiectele sunt obligatorii, 1 singur răspuns corect. oncurs Acad. ristoor Simionescu lasa a IX-a - chimie Toate subiectele sunt obligatorii, 1 singur răspuns corect. 1. Într-un atom de magneziu, care are Z = 12 şi A = 24: a) numărul protonilor = b) numărul

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 3. ALCANI. B. clorura de metil C. bromura de metil D. iodura de metilen E. cloroformul

CAP. 3. ALCANI. B. clorura de metil C. bromura de metil D. iodura de metilen E. cloroformul CAP. 3. ALCANI 1. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n- alcanii C. n-alcanii sunt

Διαβάστε περισσότερα

Numele și prenumele elevului: Unitatea de învățământ:

Numele și prenumele elevului: Unitatea de învățământ: clasa 9 Numele și prenumele elevului: Unitatea de învățământ: Concurs "Academician Cristofor Simionescu" - Ediția a IV-a - 2016 Formular de concurs Clasa a IX-a Toate subiectele sunt obligatorii, un singur

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE CHIMIE ORGANICĂ

PROBLEME DE CHIMIE ORGANICĂ FNDUL SCIAL EURPEAN Programul peraţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

TEST VI CHIMIE ORGANICA

TEST VI CHIMIE ORGANICA TEST VI CHIMIE ORGANICA 1. AlegeŃi afirmańia adevărată: A. prin analiza elementală calitativă nu se pot determina elementele prezente într-un compus organic B. în compuşii organici sunt preponderente legăturile

Διαβάστε περισσότερα

CULEGERE DE PROBLEME pentru Concursul de Chimie Organică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVERSITATEA POLITEHNICA

CULEGERE DE PROBLEME pentru Concursul de Chimie Organică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVERSITATEA POLITEHNICA Sabina-Violeta NIȚU Sorina RAN CULGR PRLM pentru Concursul de Chimie rganică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVRSITATA PLITHNICA TIMIȘARA Timișoara 2014 1 CUPRINS I.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

ΧΗΜΕΙΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ Γ ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ 2002

ΧΗΜΕΙΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ Γ ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ 2002 ΧΗΜΕΙΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ Γ ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ 2002 ΕΚΦΩΝΗΣΕΙΣ ΘΕΜΑ 1 ο Για τις ερωτήσεις 1.1-1.4 να γράψετε στο τετράδιό σας τον αριθμό της ερώτησης και δίπλα το γράμμα που αντιστοιχεί στη σωστή απάντηση.

Διαβάστε περισσότερα

CHIMIE. clasa a X-a frecvenţă redusă. prof. Bucaciuc Camelia

CHIMIE. clasa a X-a frecvenţă redusă. prof. Bucaciuc Camelia CHIMIE clasa a X-a frecvenţă redusă prof. Bucaciuc Camelia HIDROCARBURI ALIFATICE I ALCANI (PARAFINE) 1. DEFINITIE: Se numesc alcani(parafine) hifrocarburile alifatice saturate aciclice. 2. FORMULA GENERALA:

Διαβάστε περισσότερα