SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Σχετικά έγγραφα
MOTOARE DE CURENT CONTINUU

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

C U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas

MARCAREA REZISTOARELOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

V O. = v I v stabilizator

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

LOCOMOTIVE ELECTRICE


5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ


Maşina sincronă. Probleme

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Asist.ing. Teodor V. Chira

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

13. ACŢIONĂRI ELECTRICE SPECIALE PENTRU ROBOŢI INDUSTRIALI

Sistem de conversie a energiei eoliene în energie electrică, sincron cu rețeaua de curent alternativ

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

riptografie şi Securitate

Integrala nedefinită (primitive)

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

NOŢIUNI DE CONVERSIE ELECTROMECANICĂ A ENERGIEI. 1. Proprietăţi ale materialelor magnetice

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

I X A B e ic rm te e m te is S

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Capitolul 14. Asamblari prin pene

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

SIGURANŢE CILINDRICE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 4 Serii de numere reale

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice


Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

MĂSURAREA VITEZEI. ( t)

CAP. 13. ACŢIONAREA PRIN SERVOMOTOARE DE CURENT CONTINUU

Curs 1 Şiruri de numere reale

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Fig. 1. Schema de forţă a unui invertor trifazat.

BARDAJE - Panouri sandwich

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Subiecte Clasa a VII-a

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

CAP.5. MAŞINI ŞI TRANSFORMATOARE ELECTRICE

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE

SISTEME ELECTROMECANICE CU APLICATII IN INDUSTRIA AUTO SEM - Curs 9 1

z a + c 0 + c 1 (z a)

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

5. MODELAREA MAŞINII DE CURENT CONTINUU

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

2.Power Electronics. Facultatea de Informatică Univ. Al. I. Cuza Iaşi

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006


TRADUCTOARE PENTRU MARIMI GEOMETRICE

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

5.1. Noţiuni introductive

Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE

TRADUCTOARE DE TURAŢIE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

L4. Studiul organelor de acţionare electrice de curent alternativ

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Transcript:

SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Cuprins_10 Actionare cu motoare asincrone (continuare); Actionare cu motoare sincrone ( I ) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2

Motoare electrice asincrone (continare) Scheme electrică de acţionare a unui motor electric asincron monofazat Prof. dr. ing. Valer DOLGA 3

Schema de reversare a mişcării pentru un servomotor asincron monofazat M cu înfăşurări nesimetrice. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 4

Schema de comandă pentru un servomotor asincron cu înfăşurări simetrice Pentru schimbarea sensului de rotaţie se utilizează cuplarea condensatoarelor C1 şi C2 care asigură defazarea de curent necesară în înfăşurările servomotorului. Un condensator este întotdeauna şuntat prin unul dintre tiristoare. Pentru schimbarea sensului de rotaţie tiristorul T1 este blocat iar tiristorul T2 este deschis (şi invers). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 5

Schema principială de utilizare a unui servomotor asincron bifazat într-un echipament de prelucrare prin electroeroziune Prof. dr. ing. Valer DOLGA 6

Schema principială a unui astfel de sistem de actionare liniara. Servomotorul electric SE antrenează, prin intermediul reductorului R, transmisia şurub-piuliţă TSP. Piuliţa estecuplată rigid cu tija T care are o mişcare de translaţie. Limitatoarele de cursă LC1 şi LC2 asigură respectarea mişcării tijei T în limitele cursei mecanice impuse. Schema electrică de alimentare şi comandă Prof. dr. ing. Valer DOLGA 7

Motoarele sincrone (după caracterul alimentării): motoare cu alimentare continuă Sisteme de actionare cu motoare sincrone motoare cu alimentare discontinuă sau motoare pas cu pas. Motoarele sincrone (după principiul de conversie al energiei): motoare sincrone cu excitaţie electromagnetică; motoare sincrone cu magneţi permanenţi; motoare sincrone cu reluctanţă variabilă; motoare sincrone cu histerezis. Motorul sincron clasic: Statorul motorului sincron este asemănător cu statorul motorului de inducţie - este format dintr-o armătură feromagnetică statoricăşio înfăşurare trifazată statorică; Rotorul motorului sincron este format dintr-o armătură feromagnetică rotorică şio înfăşurare rotorică de curent continuu. Înfăşurarea rotorică (de excitaţie) a motorului parcursă de curent continuu creează un câmp magnetic fix faţă de rotor. Acest câmp se lipeşte de câmpul magnetic învârtitor statoric şi rotorul se roteşte sincron cu acesta. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 8

Schema principiala a motoruluisincron cu magnet permanent Dintre argumentele care recomanda aceste motoare se pot aminti: lipsa colectorului si a tuturor contactelor alunecatoare care inrautatesc functionarea constanta de timp termica este favorabila posibilitatea realizarii unui cuplu masic (Cuplu / masa) de valori ridicate prin utilizarea unor curenti intensi prin indus. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 9

Motorul sincron monofazat este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fără magneţi permanenţi pe rotor. motoarele sincrone monofazate necesită un câmp magnetic învârtitor ce poate fi obţinut fie folosind o fază auxiliară şi condensator fie folosind spiră în scurtcircuit pe polii statorici. se folosesc în general în acţionări electrice de puteri mici precum sistemele de înregistrare şi redare a sunetului şi imaginii. Motorul pas cu pas Motorul pas cu pas - motor sincron cu poli aparenţi peambelearmături. La apariţia unui semnal de comandă pe unul din polii statorici rotorul se va deplasa până când polii săi se vor alinia în dreptul polilor opuşi statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol în pol, de unde şi denumirea sa de motor pas cu pas. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo unde este necesară precizie ridicată (hard disc, copiatoare). Constructiv m.p.p. se clasifica in: m.p.p. cu reluctanta magnetica variabila m.p.p. cu magnet permanent m.p.p. hibride Prof. dr. ing. Valer DOLGA 10

Schema principiala a m.p.p. cu reluctanta magnetica variabila M.p.p. cu reluctanta magnetica variabila: avantaje principale - frecventa maxima de comanda atinge limite relativ mari si deci se pot realiza viteze ridicate; constructie mecanica simpla; poate fi realizat pentru o gama larga de pasi unghiulari; este bidirectional daca dispune de un numar marit de faze. dezavantaje - nu memoreaza pozitia si nu dezvolta cuplu electromagnetic in lipsa alimentarii fazelor statorice; oscilatii importante ale rotorului la alimenatarea unei singure faze statorice la un moment dat. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 11

Schema principiala a m.p.p. cu magnet permanent Avantaje: dezvolta un cuplu de fixare a rotorului chiar in cazul nealimentarii fazelor; consum energetic mai redus; rotorul are o miscare amortizata datorita prezentei magnetului permanent. Dezavantaje: performantele motorului sunt afectate de variatia caracteristicilor magnetilor permanenti; tensiunea electromotoare indusa in infasurarea de comanda are valori ridicate. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 12

M.p.p. liniar EM 1, EM 2 electromagneti N-S magnet permanent Prof. dr. ing. Valer DOLGA 13

Ω = 2πf p reglarea vitezei se poate realiza numai prin variatia frecventei "f" de alimentare (modificarea numarului "p" de perechi de poli nefiind acceptabila). modificarea frecventei se poate realiza pe baza convertoarelor cu comutatie externa independenta sau convertoare conduse de motor Caracteristica mecanica a motorului sincron Prof. dr. ing. Valer DOLGA 14

Actionarea cu motoare sincrone cu magnet permanent Prof. dr. ing. Valer DOLGA 15

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 16

Actionarea cu motoare pas cu pas Prof. dr. ing. Valer DOLGA 17

1 2 3 Prof. dr. ing. Valer DOLGA 18

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 19

θ p = s 0 360 2 p p r negru rosu albastru verde Prof. dr. ing. Valer DOLGA 20

[ ] [ ] d i R + [ ψ ] = [ u ] k dt k k J d 2 dt θ m 2 + k v dθ dt m + M r = M e Prof. dr. ing. Valer DOLGA 21