Elemente de execuţie (EE). Organe de acţionare (OA). Organe de execuţie (OE).

Σχετικά έγγραφα
1. ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

L4. Studiul organelor de acţionare electrice de curent alternativ

Transformata Laplace


Transformări de frecvenţă

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro


5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

V O. = v I v stabilizator

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Integrala nedefinită (primitive)

riptografie şi Securitate

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Capitolul 6 6. SURSE DE ALIMENTARE DE CURENT CONTINUU

LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols

I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată.

Capitolul 30. Transmisii prin lant

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Subiecte Clasa a VIII-a

Curs 4 Serii de numere reale

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Curs 1 Şiruri de numere reale

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

MARCAREA REZISTOARELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Subiecte Clasa a VII-a


L14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii

Stabilizator cu diodă Zener

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Analiza sistemelor liniare şi continue

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Amplificatoare liniare

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Proiectarea sistemelor de control automat

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

STUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU

S MAQ-f i. Cosω i t. + Σ - Gen. ω t. Sinω i t. F.F.E. Figura 6 Suma semnalelelor recepţionate de staţia de bază -reprezentare schematică.

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

5.1. Noţiuni introductive

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).


Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59.

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Transcript:

Elemente de execuţie (EE). Organe de acţionare (OA). Organe de execuţie (OE). Într-un item de reglare automată elementul de execuţie (EE) ete amplaat între regulator şi proce (fig. ). Proceul împreună cu elementul de execuţie (EE) şi traductorul mărimii de ieşire (T y ) aparţin părţii fixate (PF) din tructura itemului de reglare automată. u T u y* EC + _ ε Regulator x c EE x m x p Proce y x r T y Partea fixată - PF Fig.. Sitem de reglare automată Elementul de execuţie (EE) ete alcătuit din două părţi componente: organul de acţionare (OA) şi organul de execuţie (OE), (fig. 2). Fig.2. Element de execuţie Elementul de execuţie (EE) îndeplineşte două roluri în itemul de reglare automată: un rol informaţional şi un rol energetic. Rolul informaţional preupune tranmiterea emnalului de comandă x c de la ieşirea regulatorului la intrarea proceului ub forma mărimii de execuţie x m. Rolul energetic e referă la vehicularea unor fluxuri de energie şi de maă, preluate de la ure de energie exterioare W E, şi aplicate la intrarea proceului automatizat. Vehicularea fluxurilor de energie e realizează cu ajutorul organelor de execuţie (OE), acţionate de către organe de acţionare (OA) corepunzătoare care pot fi privite, în marea majoritate a cazurilor, ca nişte elemente generatoare de forţă au cuplu. Adeea, între organele de acţionare OA şi organele de execuţie OE, e introduc lanţuri cinematice, limitatoare de cură şi limitatoare de efort, prin intermediul cărora e aigură potrivirea caracteriticilor acetora şi aigurarea unei funcţionări igure. Organul de acţionare OA, numit şi ervomotor, trebuie deci ă aigure tranformarea mărimii de comandă xc într-o mărime intermediară x' c capabilă ă acţioneze aupra organului de execuţie OE. Performanţele taţionare şi dinamice ale organelor de acţionare OA, împreună cu cele ale organelor de execuţie OE, influenţează performanţele buclelor de reglare din care fac parte. La alegerea tipului de OA e au în vedere: corelarea puterii dezvoltate de OA cu puterea cerută de OE, precizia şi iguranţa în funcţionare, viteza de răpun, poibilităţi de reglare a vitezei de acţionare, poibilitatea reverării enului de acţionare, urele de energie diponibile.

În cazul unor reglări nepretenţioae drept OA electrice e foloec electromagneţii. Prin cuplarea acetora cu robinete de reglare rezultă aşa numitele electroventile de reglare, (fig. 3.a). Fig.3. Elemente de execuţie bipoziţionale Aemenea OA e pot foloi numai în cazul comenzilor bipoziţionale, când, dacă e preupune o viteză de deplaare infinită a armăturii mobile şi o inerţie reduă a fluxurilor vehiculate, mărimea de execuţie variază în alturi, putând lua doar două valori: una maximă x mm şi alta minimă x mm. În ceea ce priveşte valoarea medie a mărimii de execuţie, aceata poate lua divere valori, în funcţie de raportul t a /t d (fig. 3.b). Ca urmare mărimea de ieşire a intalaţiei tehnologice comandate va varia în funcţie de acelaşi raport t a /t d. Un aemenea mod de comandă a fluxurilor de energie şi de maă de la intrarea proceelor indutriale uneori nu ete poibilă şi nici neceară datorită inerţiei acetor fluxuri comandate cât şi datorită inerţiei pieelor aflate în mişcare a căror punere în funcţiune ar neceita puteri foarte mari (deci în cazul gabaritelor mari). Ca urmare, în locul OA cu viteză de acţionare foarte mare (de tip electromagnet) unt foloite OA (de tip ervomotor electric, hidraulic au pneumatic), cuplate cu OE prin intermediul unor reductoare de viteză care, pe lângă rolul de reducere a vitezei, îndeplinec şi funcţia de aigurare a unor anumite caracteritici funcţionale (fig. 4). Fig.4. Element de execuţie cu ervomotor Aemenea OA au viteză contantă de execuţie şi unt reveribile. Preupunând că ω ( t ) = K SM x c ( t ) () 2

şi definind raportul de tranmiie al reductorului de viteză Rv, prin i = ω 2 / ω (2) rezultă dependenţa dintre deplaarea liniară H(t) a armăturii mobile a ventilului de reglare de cea a mărimii de comandă x c (t): K 2( t )dt = KHiKSM xc( t )dt = H( t ) = Hω KH KOA xc( t ) dt (3) în care: - K H ete coeficientul de tranformare a mişcării de rotaţie a armăturii mobile a ventilului cu viteza unghiulară ω 2 în mişcare de tranlaţie (mecanim şurub piuliţă) pentru cura H(t); - K OA = iksm ete factorul de amplificare al OA alcătuit din ervomotorul electric SM şi reductorul de viteză R v. Pentru mărimea de execuţie x m ( t ) = Q( t ) furnizată de robinetul de reglare RR (OE), rezultă dependenţa: în care xm ( t ) = KRRH( t ) = KRRKH KOA xc( t )dt = KOAKOE xc( t ) dt (4) - K RR ete factorul de amplificare al robinetului de reglare; - K OE = KH KRR ete factorul de amplificare al robinetului de reglare RR (OE). Funcţia de tranfer a elementului de execuţie EE are expreia: X ( ) K K G ( ) m OA OE = = Xc( ) KOE (5) care evidenţiază comportarea pur integratoare a unor aemenea EE, conform reprezentării din figura 5, cu timpul de integrare: T i = = KOA iksm (6) Funcţia de tranfer a elementului de execuţie depinde de factorul de amplificare al OA şi de factorul de amplificare al OE. Fig.5. Comportarea dinamică a EE cu ervomotor electric 3

Se obervă că pentru x c ( t ) = U = ct. viteza ervomotorului electric ete ω = ct. iar mărimea de execuţie furnizată de EE, x m ( t ) = Q( t ), creşte liniar. Când x c = U = 0, ω ( t ) = 0, iar x m ( t ) = Q( t ) = ct. În figura 6 ete prezentată comanda tripoziţională a unui EE cu ervomotor electric. Fig.6. Comanda tripoziţională a EE cu ervomotor electric Diagrama de variaţie în timp a mărimii de execuţie x m ( t ) = Q( t ) pentru comandă tripoziţională, arată că armătura mobilă a robinetului de reglare (OE) poate ocupa divere poziţii, extreme au intermediare, au altfel pu OE e opreşte în poziţia în care a fot urprin în momentul dipariţiei emnalului de comandă x c = U = 0. Aceată poziţie depinde de viteza de acţionare a OA, de durata de acţionare şi de valoarea raportului de tranmiie. EE cu ervomotor electric, cu comandă tripoziţională, pot aigura o reglare preciă dacă în regimul taţionar OE ocupă o poziţie intermediară ( între valorile extreme x mm şi x mm ) care aigură realizarea valorii taţionare dorite a parametrului reglat. Atunci când regulatorul are o lege de reglare PI au PID, iar mărimea de eroare ε 0, mărimea de comandă x c = ct, iar mărimea de execuţie x m (t) trebuie ă rămână la o valoare contantă care ă aigure realizarea valorii taţionare dorite a parametrului reglat. Dacă EE are ca OA un ervomotor electric, comportarea de tip integrator a ervomotorului electric face ca mărimea de execuţie ă creacă au ă cadă, x m ct, chiar când mărimea de comandă x c = ct, iar performanţele de regim taţionar ale itemului de reglare ( ε S = 0 ) ă nu poată fi realizate. Pentru a e obţine, în acete cazuri, o dependenţă proporţională între mărimile de comandă şi de execuţie e utilizează poziţionere conform chemei prezentate în figura 7. În figura 7, A ete un amplificator (în cazul general, electronic, pneumatic au hidraulic), iar T p un traductor de poziţie. Ca urmare bucla ubordonată, formată din E C, A, OA şi T p ete de fapt un ervomecanim, realizând proporţionalitatea între xc şi x'c. Amplificatorul A, robinetul de reglare OE şi traductorul de poziţie T p unt elemente neinerţiale, cu funcţiile de tranfer: G A( ) = K A (7) G OE( ) = K OE (8) G Tp( ) = K Tp (9) 4

Fig.7. Element de execuţie cu poziţioner OA (ervomotorul electric SM şi reductorul de viteză R v ) are funcţia de tranfer GOA ( ) = (0) în care T i ete definit prin relaţia (6). Pentru funcţia de tranfer a EE cu poziţioner e obţine expreia: unde: K A KOE T G ( ) i + K A KT K = EE TEE + K T K OE i T i KT K AKT. () (2) Răpunul la variaţia în treaptă a mărimii de comandă corepunde în acet caz unei comportări dinamice de tipul P cu graficul din figura 7. Fig.7. Comportarea dinamică a EE cu poziţioner Se precizează faptul că ervomotoarele electrice (SME), utilizate ca OA în itemele automate, e deoebec faţă de motoarele electrice convenţionale prin aceea că ele unt proiectate şi realizate pentru a funcţiona într-un regim tranzitoriu intermitent au continuu, dat fiind caracterul aleator al mărimilor perturbatoare care acţionează aupra proceelor automatizate. 5