UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)

Σχετικά έγγραφα
SEMINAR FIZICA SEM 2. Unitati de masura.sisteme de referinta. Vectori.Operatori

Unităţi de măsură. Unităţi fundamentale

Εισαγωγή Σε Βασικές Έννοιες Της Φυσικής

2 Mărimi, unități de măsură și relații de conversie

Φυσικές και χημικές ιδιότητες

Procesul de măsurare

Anexa 1 Marimi masurabile clasificate dupa gradul cu care acestea apar în legile electromagnetismului

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

1.2.3 MIJLOACELE ELECTRICE DE MĂSURAT

Unitate de măsură (Prefixe SI)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

1.5 Γνωριμία με το εργαστήριο Μετρήσεις

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

1. Unitati si prefixe SI

Μετρήσεις. Η διαδικασία να μπορούμε να ποσοτικοποιήσουμε εκείνο για το οποίο μιλάμε και να το εκφράσουμε με αριθμούς ονομάζεται μέτρηση.

Laborator biofizică. Noţiuni introductive

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

ΕΡΓΑΣΤΗΡΙΟ ΕΝΟΡΓΑΝΗΣ ΑΝΑΛΥΣΗΣ

5.1. Noţiuni introductive

NOȚIUNI GENERALE DE METROLOGIE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

CAPITOLUL 1 MĂRIMI FIZICE ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Sistemul de mărimi şi unităţi CGS (centimetru-gram-secundă)

Explicarea legăturii metalice cu ajutorul M.L.V. şi M.O.M.

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Μετρήσεις. Μέτρηση: η σύγκριση μιας φυσικής ποσότητας με μια μονάδα μέτρησης. Μονάδα μέτρησης: ένα καθορισμένο πρότυπο μέτρησης Ατσάλινη ράβδος

ΦΥΣΙΚΗ Α ΛΥΚΕΙΟΥ. Επιμέλεια Σημειώσεων : Ελένη Κασούτσα ΕΙΣΑΓΩΓΙΚΟ ΚΕΦΑΛΑΙΟ-ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΟ ΒΟΗΘΗΜΑ

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

ELECTROMAGNETISM.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Noțiuni termodinamice de bază

ΗΜΥ 100 Εισαγωγή στην Τεχνολογία ιάλεξη 3

Παράρτημα 1: Μονάδες, Διαστάσεις και Μετατροπές (Units, Dimensions, and Conversions) 1 Υδρολογικές Ποσότητες

FORMULE ŞI RELAŢII FOLOSITE ÎN ELECTROTEHNICĂ

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

ΔΙΕΘΝΕΣ ΣΥΣΤΗΜΑ ΜΟΝΑΔΩΝ (S.I.)

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

3. Reguli si conventii de stil pentru exprimarea unitatilor de masura

Φυσικές Μετρήσεις ΣΚΟΠΟΣ

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Διάλεξη 2. Ηλεκτροτεχνία Ι. Κυκλώματα συνεχούς και Ηλεκτρομαγνητισμός. Α. Δροσόπουλος

Στοιχεία εισαγωγής για τη Φυσική Α Λυκείου

Κλίμακα των δυνάμεων του 10.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

ΕΙΣΑΓΩΓΗ ΣΤΗ ΧΗΜΙΚΗ ΜΗΧΑΝΙΚΗ

Chimie Anorganică. e Chimie

ΗΜΥ 100 Εισαγωγή στην Τεχνολογία ιάλεξη 6

Cursul 7. Conducția electrică în izolațiile solide; mecanisme de conducție in volum

I. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DIVIZIUNILE MECANICII. PRINCIPIILE MECANICII CLASICE SISTEME ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

Integrala nedefinită (primitive)

MĂRIMI ELECTRICE Voltul (V)

STRUCTURA MOLECULELOR

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Με την ολοκλήρωση αυτής της άσκησης ο σπουδαστής θα πρέπει:

CURS BIOFIZICĂ SEM 2. Istoric. Unitati de masura.sisteme de referinta. Vectori.Operatori

SIGURANŢE CILINDRICE

2. Rezistența electrică (R) Ohm (Ω) 1Ω = 1kg A -2 m 2 s Rezistivitatea (ρ) Ohm metru (Ω m) 1Ω m = 1kg A -2 m 3 s -3

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Algebra si Geometrie Seminar 9

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

2 η ΕΡΓΑΣΤΗΡΙΑΚΗ ΑΣΚΗΣΗ

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Difractia de electroni

Reflexia şi refracţia luminii.

Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional

a. P = b. P = c. P = d. P = (2p)

Capabilitati de etalonare si masurare 1/ 7

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

UnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă

BARDAJE - Panouri sandwich

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

ΕΙΣΑΓΩΓΗ ΣΤΗ ΧΗΜΙΚΗ ΜΗΧΑΝΙΚΗ

ΕΝΟΤΗΤΑ Ι ΗΛΕΚΤΡΟΣΤΑΤΙΚΟ ΠΕ ΙΟ

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Transcript:

PARTEA I BIOFIZICA MOLECULARĂ 2

CURSUL 1 Sisteme de unităţiţ de măsură. Atomi şi molecule.

UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ Măsurarea mărimilor fizice Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale) Sistem Internaţional de Unităţi (SI) (1960, a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi) mărimi fundamentale mărimi derivate (aria, volumul, densitatea, viteza etc.) mărimi suplimentare (unghi plan şi unghi solid)

MĂRIMI FUNDAMENTALE ALE S.I. Mărime fizică Unitate de măsură Simbol lungime metru m masă kilogram kg timp secundă s intensitatea curentului electric amper temperatură absolută Kelvin K cantitate de substanţă mol mol intensitate luminoasă candelă Cd A

Unitatea de lungime (metrul) a 10 7 parte din distanţa dintre Polul Nord şi Ecuator (1792); distanţa dintre două repere gravate în vecinătatea capetelor unei bare confecţionate ţ dintr-un aliaj de platină şi iridiu (Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi, Paris) ; lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în timp de 1 / 299.792.458 secunde (1983)

Unitatea de masă (kilogramul) masa unui litru de apă aflată la presiune atmosferică normală şi temperatura de 3,98 o C; masa unui cilindru având înălţimea şi diametrul egale cu 39 mm, confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu (Biroul Internaţional ţ de Măsuri şi Greutăţi) ţ Unitatea t secundară ă (unitatea t atomică ă de masă) a 12-a parte din masa izotopului 12 C. 1 u.a.m. = 1,6605402 10 27 kg 7

Unitatea de timp (secunda) Secunda este durata a 9.192.631.770 perioade ale radiaţiei ce corespunde tranziţiei între două nivele energetice ale stării fundamentale a atomului de Cesiu 133 (1967, a 13-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi) 8

Ordinul de mărime 8 = 3,28 10 8 328.460.587 = 10 Exemple: 134527 =? 0,000572 =? Multipli, submultipli 3 1mm= 10 m 1kg = 3 10 g

Prefixe submultipli Prefix submultiplu pico nano micro mili centi deci Simbol p n μ m c d Factor conversie 10 12 10 9 10 6 10 3 10 2 10 1 o 1 A = 10 10 m

Prefixe multipli Prefix multiplu deca hecto kilo mega giga tera Simbol da h k M G T Factor conversie 10 1 10 2 10 3 10 6 10 9 10 12 11

Prefixe multipli, submultipli Prefix submultiplu pico nano micro mili centi deci Simbol p n μ m c d Factor conversie 10 12 10 9 10 6 10 3 10 2 10 1 Prefix multiplu deca hecto kilo mega giga tera Simbol da h k M G T Factor conversie 10 1 10 2 10 3 10 6 10 9 10 12 o 1 A = 10 10 m

1 m = 10? cm 2 cm 1 dm = 10? mm 2 mm + Temă: prelungiti scara pentru a afla o 1A =? 10 cm; 1 μm = 10? dm 5 dm 1 mm = 10? m 3 m o 3? 10 A = 10 μm

Excepţii: 1 min. = 60 s 1 h = 60 min = 3600 s 1 zi = 24 h = 1440 min. = 86400 s Sistem Tolerat de Unităţi (C.G.S) Mărime fizică Unitate de măsură Simbol lungime centimetru cm masă gram g timp secundă s 14

ATOMI DEMOCRIT (Teoria atomistă a structurii materiei, 460 î.e.n) STRUCTURĂ NUCLEU A Z X ATOMOS = INDIVIZIBIL 238 U 92 (99,9 %) PROTONI m p = 1 u.a.m; q p = + e NEUTRONI m n = 1 u.a.m. q n = 0 NOR ELECTRONIC C ELECTRONI m e = 1/1835 u.a.m; q e = - e 1 u.a.m. = 1,66 10-27 kg; e = 1,6 10-19 C 15

16

17

orbital de tip s 18

orbitali de tip p 19

orbitali de tip d 20

21

MOLECULE FORŢE Ţ INTRAMOLECULARE LEGĂTURA IONICĂ LEGĂTURA COVALENTĂ ENERGIA DE LEGĂTURĂ W = ENERGIA NECESARĂ RUPERII LEGĂTURII W<0 ATRACŢIE W STABILITATEA 22

LEGĂTURA IONICĂ MECANISM: ATRACŢIA ELECTROSTATICĂ ÎNTRE IONI F = 1 4πε ε o r q q 1 2 2 r EXEMPLU: NaCl Na (Z = 11): 1s 2 2s 2 2p 6 3s 1 Cl (Z = 17): 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 5 ENERGIE DE LEGĂTURĂ: 10 100 kcal/mol 23

24

Na 1e Na + Cl + 1e Cl CARACTERISTICI: DURITATE TEMPERATURĂ DE TOPIRE RIDICATĂ DISOCIERE ÎN APĂ (ε r = 80) 25

LEGĂTURA COVALENTĂ MECANISM: TIPURI: PUNERE ÎN COMUN DE ELECTRONI DUPĂ DIRECŢIA DE ÎNTREPĂTRUNDERE LEGĂTURĂ σ, 10 100 kcal/mol LEGĂTURĂ π, 30 70 kcal/mol DUPĂ SIMETRIE o LEGĂTURĂ POLARĂ (atomi diferiţi) o LEGĂTURĂ NEPOLARĂ (atomi identici) 26

27

28

FORŢE Ţ INTERMOLECULARE d 3 4 Å 0,5 10 kcal/mol DE TIP VAN DER WAALS F = F atractie + F respingere A U = + 6 r r B 12 (LENNARD- JONES) termen atractiv termen repulsiv 29

POTENŢIALUL LENNARD-JONES 30

DE TIP ELECTROSTATIC ION ION U 1 = 4 πε q 1 q r 2 ION DIPOL Moment electric dipolar: μ = q d [ μ] = 1 Debye = 3.336 10-30 C m 31

Dipol electric Interacţiune ion dipol U θ = 1 q μ 4πε r unghiul dintre μ si 1 = cosθθ 2 r r = vectorul de poziţie al centrului dipolului faţă de ion 32

Exemplu: hidratarea ionilor Cifre de coordinaţie: Na + 8, K + 4, Cl 2, Ca 2+ 10 33

34

DIPOL DIPOL U = 1 4πε μ1μ2 f ( θ ) 3 r Exemplu: legătura de hidrogen 35