Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

Σχετικά έγγραφα
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Subiecte Clasa a VIII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Curs 1 Şiruri de numere reale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Sisteme liniare - metode directe

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 4 Serii de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Subiecte Clasa a VII-a

Integrala nedefinită (primitive)

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Interpolarea funcţiilor.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

MARCAREA REZISTOARELOR

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

riptografie şi Securitate

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

prin egalizarea histogramei

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Noţiuni introductive

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Algebra si Geometrie Seminar 9

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Criptosisteme cu cheie publică III

Subiecte Clasa a VIII-a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

I. Noţiuni introductive

V O. = v I v stabilizator

Electronică anul II PROBLEME

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Cap.2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II)

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie


Proiectarea Algoritmilor 2. Scheme de algoritmi Divide & Impera

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

METODE NUMERICE: Laborator #7 Calculul valorilor proprii si vectorilor proprii prin metodele puterii. Metoda Householder

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Stabilizator cu diodă Zener

1.3. Erori în calculele numerice

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Calculul şi utilizarea Transformatei Fourier Discrete

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.


II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Subiecte MATLAB. = ax + ay, = bx y xz, = cz + xy

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

Metode de sortare. Se dau n numere întregi, elemente ale unui vector a. Se cere să se aranjeze elementele vectorului a în ordine crescătoare.

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Cap2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode iterative

Tablouri unidimensionale

INTRODUCERE ÎN PROGRAMAREA MATLAB

Transcript:

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN, in cursul zilei de luni, oricand intre orele 8-16, in afara zilelor in care se dau colocviile. 1

1 Setul 1 (pregatire pentru colocviul 1) // 1 Adunarea a doua numere. Scrieti un script care aduna doua numere intregi/reale si afiseaza suma lor in consola. Salvati scriptul creat si executati-l. 2 Compara numere. Scrieti o functie care compara doua numere reale a si b. (a) Daca a > b afiseaza a cu un text sugestiv. (b) Daca a < b afiseaza b cu un text sugestiv. Salvati functia si executati-o. In cate moduri poate fi executata aceasta functie? 3 Suma elementelor a doi vectori (a) Pe hartie: Generati doi vectori de lungime 5 cu valori alese de voi. (b) Pe hartie: Determinati vectorul ale carui elemente reprezinta suma elementelor cu acelasi index ale celor doi vectori. (c) Pe calc: Scrieti o functie care calculeaza vectorul-suma de la punctul anterior si afiseaza rezultatul. (d) Pe calc: Scrieti un program principal sub forma de script care initializeaza cei doi vectori, apeleaza functia si afiseaza rezultatul ei. Indicatie: Ce modificari va suferi functia scrisa initial? (e) Pe calc: Executati programul principal. 4 Reprezentarea grafica a vectorilor (a) Pe calc: Generati automat un vector care sa contina valorile 20, 40, 60, 80, 100. Acest vector va reprezenta dimensiunea problemei. Indicatie: linspace (b) Pe hartie: Generati un vector de lungime 5 cu valori reale intre 20 si 100, in ordine crescatoare. Acest vector va reprezenta timpul masurat pentru rezolvarea unei probleme oarecare. (c) Pe calc: Initializati vectorul cu valorile de la punctul anterior. (d) Pe calc: Reprezentati grafic cei doi vectori (timp vs. dimensiunea problemei) prin puncte. Adaugati graficului un titlu relevant, denumiti axele si stabiliti limitele axelor. Indicatie: plot, title, xlabel, ylabel, axis. (e) Pe calc: Initializati un nou vector, cu valorile: 0.00006, 0.0003, 0.004, 0.02, 0.5. Acest vector contine erorile calculate pentru fiecare dimensiune a problemei. (f) Pe calc: Reprezentati pe acelasi grafic si acest vector (erori vs. dimensiunea problemei), prin puncte unite de o linie. Puteti spune doar uitandu-va pe grafic care este valoarea erorii pentru dimensiune 40? 5 Produsul scalar a doi vectori (a) Pe hartie: Generati doi vectori de lungime 4 cu valori alese de voi. (b) Pe hartie: Calculati produsul scalar al celor doi vectori. (c) Pe hartie: Incercati sa va imaginati structura codului care ar calcula produsul scalar, scrieti pseudocodul. (d) Pe calc: Implementati o functie care realizeaza produsul scalar a doi vectori de dimensiune N.

ce date de intrare ar trebui sa aiba functia? de cati indecsi este nevoie, intre ce valori? (e) Pe calc: Scrieti un program principal care apeleaza functia si testati-l pentru vectorii generati de voi la punctul a) 6 Ce face algoritmul urmator? functia nume (n, x, a) intreg n tablou real x(n), a(n, n), rez(n) intreg i, j pentru i = 1, n rez i = 0 pentru j = 1, n rez i = rez i + a ij x j intoarce rez (a) Pe hartie: Scrieti ce reprezinta fiecare variabila de intrare (ce tip de date, ce dimensiuni, eventual (b) Pe hartie: Scrieti ce reprezinta variabila/ele de iesire (ce tip de date, ce dimensiuni, eventual (c) Pe hartie: Identificati structurile de decizie (care sunt conditiile?) si repetitive (care sunt indecsii?). (d) Pe hartie: Comentati fiecare linie de cod. (e) Pe hartie: Identificati ce face algoritmul. (f) Pe calc: Implementati algoritmul si testati-l intr-un program principal. (g) Pe hartie: Care este complexitatea algoritmului din punct de vedere al timpului de calcul (T=O(?)) in functie de dimensiunea problemei (care este aceasta)? (h) Pe hartie: Care este complexitatea algoritmului din punct de vedere al necesarului de memorie (M=O(?)) in functie de dimensiunea problemei? (i) Pe calc: Puteti optimiza algoritmul prin reducerea timpului de calcul? Daca da, modificati programul implementat.

7 Evaluarea unui polinom P (x) = a 0 + a 1 x 1 + a 2 x 2 +... + a n x n = a 0 + (a) Pe hartie: Generati un polinom de gradul 3. (b) Pe hartie: Evaluati polinomul generat pentru x=2. n a i x i (c) Pe hartie: Incercati sa va imaginati structura codului care ar evalua polinomul, scrieti pseudocodul. (d) Pe calc: Implementati o functie care evalueaza un polinom de gradul N. ce date de intrare ar trebui sa aiba functia? de cati indecsi este nevoie, intre ce valori? (e) Pe calc: Scrieti un program principal care apeleaza functia si testati-l pentru polinomul generat de voi la punctul a) 8 Ce face algoritmul urmator? i=1 procedura nume (n, x) intreg n, i tablou real x(n) i = 1 cat timp (i n) daca (x i 0) scrie x i i = i + 1 retur (a) Pe hartie: Scrieti ce reprezinta fiecare variabila de intrare (ce tip de date, ce dimensiuni, eventual (b) Pe hartie: Scrieti ce reprezinta variabila/ele de iesire (ce tip de date, ce dimensiuni, eventual (c) Pe hartie: Identificati structurile de decizie (care sunt conditiile?) si repetitive (care sunt indecsii?). (d) Pe hartie: Comentati fiecare linie de cod. (e) Pe hartie: Identificati ce face algoritmul. (f) Pe calc: Implementati algoritmul si testati-l intr-un program principal. (g) Pe hartie: Care este complexitatea algoritmului din punct de vedere al timpului de calcul (T=O(?)) in functie de dimensiunea problemei (care este aceasta)? (h) Pe hartie: Care este complexitatea algoritmului din punct de vedere al necesarului de memorie (M=O(?)) in functie de dimensiunea problemei? (i) Pe calc: Puteti optimiza algoritmul prin reducerea timpului de calcul? Daca da, modificati programul implementat.

9 Dezvoltarea in serie Taylor a functiei y = cos(x) y = cos(x) = 1 x2 2! + x4 4! x6 6! + x8 8!... (a) Pe hartie: Alegeti o valoare pentru x 0 (in radiani, ex. π/4, π). (b) Pe hartie: Incercati sa va imaginati structura codului care ar evalua functia cosinus. Care va fi valoarea initiala a sumei? Cati termeni veti adauga la suma pentru a va asigura ca va apropiati de valoarea exacta? (c) Pe calc: Implementati o functie care evalueaza functia cosinus pentru o valoare x si o eroare de trunchiere impusa. ce date de intrare ar trebui sa aiba functia? puteti calcula termenii recursiv? (d) Pe calc: Scrieti un program principal care apeleaza functia si afiseaza valoarea intoarsa. Pentru verificare, afisati si valoarea intoarsa de functia din Matlab cos(x).testati programul pentru cateva valori, inclusiv cea aleasa de voi la punctul a). (e) Pe calc: Modificati codul astfel incat eroarea de trunchiere sa fie mai mica decat eroarea de rotunjire. Indicatie: se modifica eroarea impusa. 10 Ce face algoritmul urmator? procedura who am i(n, a, b, x) tablou real a(n, n), b(n), x(n) pentru k = 1, n 1 pentru i = k + 1, n pentru j = k + 1, n p = a ik /a kk a ij = a ij a kj p b i = b i b k p x n = b n /a nn pentru i = n 1, 1, 1 s = b i pentru j = n, i + 1, 1 s = s a ij x j x i = s/a ii retur (a) Pe hartie: Scrieti ce reprezinta fiecare variabila de intrare (ce tip de date, ce dimensiuni, eventual (b) Pe hartie: Scrieti ce reprezinta variabila/ele de iesire (ce tip de date, ce dimensiuni, eventual (c) Pe hartie: Identificati structurile de decizie (care sunt conditiile?) si repetitive (care sunt indecsii?). (d) Pe hartie: Comentati fiecare linie de cod.

(e) Pe hartie: Identificati ce face algoritmul. (f) Pe calc: Implementati algoritmul si testati-l intr-un program principal. (g) Pe hartie: Care este complexitatea algoritmului din punct de vedere al timpului de calcul (T=O(?)) in functie de dimensiunea problemei (care este aceasta)? (h) Pe hartie: Care este complexitatea algoritmului din punct de vedere al necesarului de memorie (M=O(?)) in functie de dimensiunea problemei? (i) Pe calc: Puteti optimiza algoritmul prin reducerea timpului de calcul? Daca da, modificati programul implementat. 11 Produsul a doua matrice (a) Pe hartie: Generati doua matrice de dimensiune 3x3 cu valori alese de voi. (b) Pe hartie: Calculati produsul celor doua matrice. Pe calc: Verificati rezultatul in Matlab. (c) Pe hartie: Incercati sa va imaginati structura codului care ar calcula produsul celor doua matrice, desenati, scrieti pseudocodul. (d) Pe calc: Implementati o functie care realizeaza produsul a doua matrice de dimensiuni NxN. ce date de intrare ar trebui sa aiba functia? de cati indecsi este nevoie, intre ce valori? (e) Pe calc: Scrieti un program principal care apeleaza functia si testati-l pentru matricele generate de voi la punctul a) (f) Pe calc: Completati programul principal astfel incat sa masoare si sa afiseze timpul de calcul al produsului celor doua matrice. Indicatie: tic, toc (g) Pe calc: Modificati codul astfel incat sa calculeze timpul de calcul pentru produsul a doua matrice de dimensiuni 100x100, 500x500, 1000x1000, 5000x5000 generate automat (valori aleatorii) si sa afiseze graficul Timp vs. Dimensiunea problemei (nr. de linii/coloane). ============