Monitorizarea calitatii aerului UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ SPECIALIZAREA INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

Transcript

1 m S t ,3 8 S t m S t7 J iu J iu m S t7 4 2 v.m a n a s tiri v.s a r p e lu i v.l u n c ii 4 6 V is in a M a r e 4 1,3 2 4 v.lu i A n g h e l L a c u l H a n u l D o c to ru lu i Monitorizarea calitatii aerului pag.1 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ SPECIALIZAREA INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj PROIECT DE DIPLOMĂ E 2 3,7 g r d W G S 8 4 E 2 3,7 5 E 2 3,8 E 2 3,8 5 g r d 4 m S t N44,27 grd WGS84 N44,3 grd WGS84 N44,35 N44,4 grd WGS84 O b e d in P a lilu la C E T a CET Isalnita Jiu C o m b in a tu l C h im ic C r a io v a Doljchim R o v in e C r a 5 ( B r e a s - Statia R e g io n a labreasta - R e f) (Cra5) regional L e a m n a d e J o s C ra 4 ( Is a ln ita - In d u s tria l) B u c o v a t I s a ln ita Statia Isalnita (Cra4) industrial Iz v o ru l R e c e C e r n e le Jiu F lo r e s ti S im n ic u d e S u s A lb e s ti C r a 3 ( M a ria Statia Billa (Cra3) T a n a s e ) trafic industrial C r a 2 ( P r im a r ie ) Lab. mobile Statia PPrimarie a n o u e x te r io r (Cra2) fond C r a 1 ( C a le a B u c u r e s ti-p ia ta ) M o fle n i P o p o v e n i F a c a i B r a n is t e CET Simnic Statia Calea Bucuresti (Cra1) trafic S im n ic u d e J o s Electroputer e MA IUG DAEWOO M is c h ii N N44,27 grd WGS84 N44,3 grd WGS84 N44,35 grd WGS84 N44,4 grd WGS84 Aeroportul P r e a jb a m S t E 2 3,7 g r d W G S 8 4 E 2 3,7 5 E 2 3,8 g r d W G S 8 4 E 2 3,8 5 Coordonator ştiinţific: ABSOLVENT : Prof.dr.ing. Daniela ROŞCA Constantin ŞULEA A.P.M.: Ing. Ionel BALA CRAIOVA

2 FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ Agenţia pentru SPECIALIZAREA Protecţia Mediului Dolj INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE pag.2 Monitorizarea factorilor de mediu in Craiova pulberi CRAIOVA 27

3 pag.3 CUPRINS Pagina 1. Introducere Originile si volumul suspensiilor 1.2. Efectele particulelor 1.3. Proprietati specifice 2. Legislatie In Uniunea Europeana 2.2. In Romania 3. Reteaua de monitorizare Realizarea unei imagini asupra punctelor de masura pentru monitoring 3.2. Cum trebuie sa arate infrastructura de monitorizare a aerului 3.3. Organizarea reţelei de supraveghere 3.4. Principii ce stau la baza proiectării reţelei de monitorizare 4. Alcătuirea atmosferei. Metode generale de determinare si recoltare Atmosfera si pulberile 4.2. Metode generale de determinare si recoltare Recoltarea particulelor solide Determinarea conţinutului de funingine Determinarea pulberilor în suspensie Metode de masura a PM1 Metoda gravimetrica Metoda absorbtiei radiatiei β (atenuarea radiatiei β) Metoda microbalantei oscilante cu element conic TEOM Modelarea dispersiei poluantilor 5. Calitatea aerului in Europa, Romania, Oltenia Situatia calitatii aerului si a monitoringului in Europa 5.2. Calitatea aerului in Romania 5.3. Calitatea aerului in Oltenia 5.4. Calitatea aerului in Craiova Reteaua de monitorizare Structura retelei de monitorizare Procesarea, managementul si validarea datelor Starea mediului in Interpretarea datelor din Interpretarea datelor anului Luna ianuarie 6.2. Luna februarie 6.3. Luna martie 6.4. Luna Aprilie 6.5. Luna mai 6.6. Situatia genrala a lunilor ianuarie-mai 6.7. Situatia pe intervale orare 7. Concluzii... 76

4 pag.4 1. Introducere Calitatea atmosferei este considerata activitatea cea mai importanta in cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facandu-se resimtite atat de catre om cat si de catre celelalte componente ale mediului. Poluarea atmosferica, in contextul civilizatiei bazata pe dezvoltarea industriala si urbana, face parte din viata noastra cotidiana si ramane un factor major negativ, cu toate ca in ultimii ani s-au realizat progrese importante in sensul diminuarii efectelor directe. Poluanţii din atmosferă sunt substanţe străine de compoziţia normală a aerului şi pot fi împărţiţi în două categorii (suspensii si gaze), în funcţie de starea de agregare în care se găsesc dispersaţi în stratul atmosferic din vecinătatea solului. Aerul pe care îl respirăm conţine un anumit număr de poluanţi de diverse tipuri: gaze (SO 2, NO x, CO, HCl, Cl 2, HC, COV, COS etc.), pulberi (cenuşi, ciment etc.), aerosoli (ceaţă, spori, polen etc.), microorganisme (bacterii, ciuperci, mucegaiuri) şi ocazional emisii radioactive. In multe cazuri, emisiile de particule materiale in atmosfera constituie o problema majora si evidenta, in context general (industria cimentului, siderurgie, termocentrale, traficul auto etc) si particular, asociate cu mirosuri sau continut biologic (industria alimentara, ferme zootehnice, statii de epurare etc). Suspensiile sau aerosoli sunt particule lichide sau solide cu diametre cuprinse între 1-,1µm. La dimensiuni mari stabilitatea în atmosferă este redusă, astfel încât sistemul dispers nu se poate constitui, iar la dimensiuni mai mici decât,1 µm dispersia este similară dispersiilor moleculare şi are o stabilitate deosebit de ridicată. Aerosolii după dimensiunile lor se comportă în atmosferă astfel: aerosolii cu diametrele mai mari de 1 µm au stabilitatea scăzută în aer, sedimentează cu viteză uniform accelerată în atmosfera imobilă, iar capacitatea de difuzie este mică; aerosolii cu diametrele cuprinse între 1 -,1µm sedimentează în atmosfera imobilă cu viteză uniformă conform legii lui Stokes, stabilitatea sistemului dispers precum şi capacitatea de difuzie sunt medii; aerosolii cu diametre mai mici decât,1 µm nu se depun în atmosfera imobilă ci se mişcă brownian, stabilitatea sistemului dispers precum şi capacitatea de difuzie sunt foarte mari. Primele doua categorii sunt considerate pulberi sedimentabile, iar cea de-a treia categorie se masoara ca pulberi in suspensie. Particule în suspensie În cadrul acestui poluant se înscriu particulele solide netoxice cu diametrul mai mic de 2 de µm. Dintre acestea, cele cu dimensiuni micronice şi submicronice pătrund prin tractul respirator în plămâni, unde se depun umed. Atunci când cantitatea inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea care poate fi eliminată natural, apar disfuncţii ale plămânului, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge.aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiorespiratorii. Pulberile în suspensie din atmosferă afectează ochii conducând la oboseala vizuală sau la afecţiuni de mai lungă durată. În cazul în care particulele conţin substanţe toxice ca, de exemplu, metale grele adsorbite pe particulele solide, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasmă şi în sânge a ionilor metalici conducând, în funcţie de metal şi de doză, la tulburări generale foarte serioase.pulberile sunt considerate noxe atât pentru industrie cât şi pentru mediul înconjurător. Suspensiile de particule fine în aer reprezintă fenomene naturale. Ele devin un risc pentru sănătate atunci când sunt depăşite anumite praguri de concentraţie.

5 pag Originile şi volumul emisiilor Sursele de poluare a atmosferei cu particule sunt foarte multe, cele mai importante fiind sursele care emit pulberi. Daca nu luam in considrerare sursele naturale (vulcanismul, pulberile desertice si eroziunea solului, vegetatia care emite polen si aerosoli terpenici, incendiile de paduri, aerosolii marini si microorganismele) si ne referim doar la sursele antropice ajungem la o enumerare nesfirsita: Industria: Siderurgia care emite cantitati importante de oxizi de fier; Indusria metalelor neferoase la nivel de elaborarea metalelor si obtinerea de aliaje; Industria materialeor de constructie reprezentata prin productia de ciment si lianti; Cocseriile si industriile adiacente; Industria chimica si petrochimica; Activitatile de constructii si santierele; Industriile de ingrasaminte; Incineratoarele de deseuri menajere; Sursele de ardere fixe (termocentrale, cazane, incalzirea casnica); Sursele de ardere mobile (autoturisme, locomotive, avione, vapoare) Orientativ, 5% din emisiile antropice de pulberi sunt provocate de sursele industriale, 25% de catre sursele mobile si 25% de catre cele fixe. Dupa tipul de emisie, sursele de poluare cu pulberi pot fi diferentiate in: emisii dirijate sau punctuale (cosuri cu tiraj natural ori fortat); emisii nedirijate sau fugitive (nu sunt echipate cu sisteme de colectare); emisii difuze (surse extinse sau multe surse mici care nu pot fi evaluate individual: trafic auto, santiere, activitati domestice). Diferenta intre sursele fugitive si cele difuze este greu de realizat, evaluarea cantitativa este la fel de dificila. In mod uzual se fac evaluari ale nivelelor de emisie pentru pulberi pe grid mediu sau des, in functie de tipul de program de evaluare (EMEP, OECD, PHOXA, locale) Efectele particulelor Efecte asupra fiinţelor umane În mediul industrial, unde se găsesc concentraţii relativ ridicate de particule de natură bine definită, efectele patologice sunt cunoscute. De exemplu, două maladii sunt recunoscute ca profesionale si indemnizabile: boala datorată prafului de azbest şi silicoza, provenind de la inhalaţia de particule de sliciu cristalizat. În atmosfera urbană aceste pulberi se găsesc la concentraţii inferioare celor din mediile industriale, prin urmare nu se observă efectele specifice. Totodată, un efect propriu al zonelor prafuite este iritaţia căilor respiratorii; efectele specifice sunt în principal datorate substanţelor adsorbite pe pulberi, de exemplu, efectul cancerigen al benzopirenului adsorbit pe cenuşile negre. Efecte asupra vegetaţiei Depozitele de praf pe frunze formează un ecran intre frunza propriu-zisă şi razele soarelui; şi modifică asimilaţia clorofiliană. Pulberile acide produc, la punctul de contact cu celulele florilor şi frunzelor, necroze locale.

6 pag Proprietăţi specifice Una dintre proprietăţile particulelor este sedimentabilitatea, care caracterizează recăderea pulberilor pe sol. Factorii care guvernează sedimentabilitatea sunt: starea de turbulenţă a atmosferei viteza vantului altitudinea emisiei viteza ascensionala verticală a emisiilor masa şi dimensiunile particulelor Traiectoria unei particule, intr-un curent gazos este rezultanta tuturor forţelor care se exercita asupra ei: gravitaţia, efectele electrostatice datorate prezenţei sarcinilor electrice de pe suprafaţa sa, direcţia curenţilor de aer, gradientul termic, mişcarea browniana prin impact cu alte particule etc. Particulele pot fi "precipitate" pe o suprafaţă rece în urma efecului de gradient termic şi a marii tensiuni superficiale. Pe suprafata particulelor inerte pot fi adsorbite substanţe toxice şi germeni vii prezenţi în aer. Atunci când particulele sunt inhalate, ele sunt filtrate selectiv prin sistemul respirator prin următoarea modaliate: la nivelul foselor nazale sunt reţinute particulele superioare la 7µm; de-a lungul traheo-bronşic, cilii reţin particulele de mărime cuprinsă între 7 şi 3µm; la nivelul plămânului ajung particule mai mici de 3µm, iar numai cele inferioare la 2µm ajung în spaţiile respiratorii; în alveole sunt reţinute cele mai mici de 1µm. Fig. 1.1 Zonele de retinere a particulelor

7 pag.7 2. Legislatie 2.1. In Uniunea Europeana Legislatia europeana cu privire la calitatea aerului este construita pe principii clare. Primul dintre acestea este acela ca Statele Membre sa-si imparta teritoriul intr-un numar de zone si aglomerari. In aceste zone si aglomeratii, Statele Membre trebuie sa adopte metode de masura a nivelului de poluare a aerului folosind metode de masura si modelare si alte tehnici empirice. Unde nivelele sunt ridicate, Statele Membre trebuie sa pregateasca un plan sau program de calitate a aerului pentru a asigura conformitatea cu valorile limita specifice pentru fiecare poluant. Informatiile despre calitatea aerului trebuie prezentate publicului. Directiva Cadru privind Calitatea Aerului In 1996, Consiliul de Mediu a adoptat Directiva Cadru 96/62/EC privind Managementul şi Estimarea Calităţii Aerului. Această Directivă revizuie legislaţia existentă anterior şi introduce noi standarde de calitate a aerului pentru poluanţii aerului nereglementaţi anterior, stabilind programul de dezvoltare a directivelor privind o gamă largă de poluanţi ai aerului. Lista poluanţilor atmosferici de luat în considerare include dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particulele, plumbul şi ozonul - poluanţi controlaţi de obiectivele deja existente privind calitatea aerului - şi benzen, monoxid de carbon, hidiocarburi poliaromatice, cadmiu, arsen, nichel şi mercur. Scopul general al Directivelor Cadra privind Calitatea Aerului este de a defini principiile de bază ale unei strategii comune pentru: definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului în UE, proiectarea pentru a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane şi asupra mediului ca întreg; estimarea calităţii aerului în statele membre pe bază de criterii şi metode comune; obţinerea informaţiilor adecvate privind calitatea aerului şi asigurarea că aceste informaţii vor fi disponibile publicului, printre altele folosind pragurile de alertă; menţinerea calităţii aerului acolo unde acesta este bun şi îmbunătăţirea acestuia în alte cazuri. In acest scop statele membre vor desemna la nivele corespunzătoare autoritatea competentă şi organismele responsabile pentru: implementarea acestor directive; estimarea calităţii aerului; aprobarea procedeelor de măsurare (metode, echipament, reţele, laboratoare); asigurarea acurateţii măsurării prin procedee de măsurare şi verificarea menţinerii unei astfel de acurateţe prin aceste procedee, în particular prin controale interne de calitate, desfăşurate, printre altele, în acord cu cerinţele standardelor europene de calitate; analiza metodelor de estimare; coordonare pe teritoriul lor a programelor comunitare de asigurare a calităţii, organizate de Comisie.

8 pag.8 Directivele Fiice privind Calitatea Aerului Directiva Cadru privind Calitatea Aerului a fost urmată de aşa numitele "Directive Fiică" care stabilesc valorile limită numerice şi valorile ţintă pentru fiecare dintre poluanţii identificaţi. In ciuda stabilirii limitelor de calitate a aerului şi a pragurilor de alertă, obiectivele directivelor fiică sunt de a armoniza strategiile de monitorizare, metodele de măsurare, calibrare şi metodele de estimare a calităţii aerului pentru a ajunge la măsuri comparabile cu cele din UE şi să asigure informarea definitivă a publicului. Prima Directivă Fiică(199/3/EC) referitoare la valorile limită pentru NO X, SO 2, Pb, şi PM! din aer, a intrat în vigoare în anul 1999 (modificata de Decizia 21/744/CE). A Doua Directivă Fiică (2/69/EC), legată de valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din aer, a intrat în vigoare pe 13 decembrie 2. Propunerea Comisiei pentru A Treia Directivă Fiică privind stratul de ozon a apărut la 9 iunie 1999 sub numele de COM şi va înlocui probabil Directiva curentă privind stratul de ozon (92/72/CE). Directiva fiică nr. 4 privind valorile limita la Cd, As, Ni, Hg, HAP din aerul înconjurător Poluant Concentratie Perioada de mediere Depasiri permise intrun an Dioxid de 35 µg/m 3 1 ora 24 sulf(so 2 ) 125 µg/m 3 24 ore 3 Dioxid de azot 2 µg/m 3 1 ora 18 (NO 2 ) 4 µg/m 3 1 an n/a PM 1 5 µg/m 3 24 ore 35 4 µg/m 3 1 an n/a Plumb (Pb).5 µg/m 3 1 an n/a Monoxid de carbon (CO) Meadia 1 mg/m 3 maxima la 8 ore Benzen.5 µg/m 3 1 an n/a Ozon 12 µg/m 3 maxima la 8 Meadia ore n/a 25 days averaged over 3 years Arsenic (As) 6 ng/m 3 1 an n/a Cadmiu (Cd) 5 ng/m 3 1 an n/a Nichel (Ni) 2 ng/m 3 1 an n/a Hidrocarburi aromatice 1 ng/m 3 (expressed as concentration of Benzo(a)pyrene) 1 an n/a Tab Valorile limita pentru poluanti CEN standard EN Metoda de referinţă pentru eşantionarea şi măsurarea PM1 Directiva Consiliului nr. 9/313/EEC privind accesul liber la informatia de mediu 1999/3/CE, Anexa V Determinarea depăşirilor pragurilor superior şi inferior de evaluare Depăşirile pragurilor superior şi inferior de evaluare trebuie să fie determinate pe baza concentraţiilor înregistrate în ultimii 5 ani în care există date suficiente. Un prag de evaluare va fi considerat a fi fost depăşit, dacă, în timpul acelor 5 ani, numărul total al depăşirilor concentraţiei numerice a pragului este de trei ori mai mare decât numărul de depăşiri permis pe an. 2/69/CE, Anexa III Un prag de evaluare va fi considerat a fi fost depăşit dacă a fost depăşit în timpul a trei ani diferiţi din aceşti ultimi /3/CE, Anexa V; 2/69/CE, Anexa III Acolo unde sunt disponibile date pe o perioadă mai mică de 5 ani, statele membre pot combina campanii de măsurare de scurtă durată în timpul perioadei din an şi în locaţii care sunt probabil tipice pentru cele mai înalte nivele de poluare cu rezultate obţinute din informaţii de la inventarele de emisii şi modelare, pentru a determina depăşirile pragurilor superior şi inferior de evaluare.

9 pag In Romania Ordin nr. 592/22 Ordin pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM1 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. (publicare in : M.Of. nr. 765 din ) data adoptare / emitent act: 25 iunie 22 / Miniserul Apelor si Protectiei Mediului Pentru evaluarea fiecarui poluant sunt definite prin OM 592/22: valori limita ale concentratiilor (VL) marja de toleranta (MT) pragul inferior de evaluare (PIE) pragul superior de evaluare (PSE) Concentratia Konzentration Toleranzmarge Marja de toleranţă Fig Explicativa la VL, MT, PIE, PSE Grenzwert Valoare limită Prag Obere superior Beurteilungsschwelle de determinare Untere Beurteilungsschwelle Prag inferior de determinare Richtlinie A intrat în tritt in vigoare Kraft directiva Zeitpunkt, Momentul începând ab dem der cu Grenzwert care trebuie eingehalten păstrată werden valoarea muss limită Zeit Timp Valoare limită măsurători obligatorii în toate aglomerările şi în alte zone: Pot fi suplimentate cu alte metode Concentraţia maximă într-o zonă Pragul superior de evaluare Măsurători obligatorii, însă cerinţele sunt reduse, în toate aglomerările şi în alte zone: Pot fi suplimentate cu alte metode (modele, prelevare pasivă/aleatorie..) Pragul inferior de evaluare (LAT) Estimare obiectivă, modele, prelevare aleatorie/pasivă, etc. suficiente. Excepţie: poluanţii pentru care s-a stabilit un prag de alertă (SO2, NO2)

10 pag.1 OM 592/22 OM 592/22 OM 592/22 intra in vigoare Fig. 2.2 Explicativa la VL, MT Ordin nr. 712/199/126/23 Ordin pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. (publicare in : M.Of. nr. 145 din ) data adoptare / emitent act: 24 septembrie 23 / Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului 9 octombrie 23 / Ministerul Economiei si Comertului 3 februarie 24 / Ministerul Administratiei si Internelor In prezent, in Romania, accesul liber al publicului la informatia de mediu se asigura prin Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, Legea nr.86/2 pentru ratificarea Conventiei Aarhus, Ordinul ministrului MAPM nr.1325/ privind participarea publicului, prin reprezentantii sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor si legislatiei privind mediul, iar pentru garantarea dreptului la informatia de mediu si accesul la justitie se aplica procedura de contencios administrativ, conform Legii nr.29/199 privind contenciosul administrativ. Pentru transpunerea totala a prevederilor acquis-ului comunitar in acest domeniu se vor elabora urmatoarele acte normative: Hotarare de Guvern privind informatia de mediu, care va detalia aspecte procedurale de acces la acest tip de informatie, furnizarea informatiei de mediu aflata in posesia institutiilor guvernamentale cu stabilirea conditiilor de disponibilizare a informatiei de mediu Ordine de ministru pentru aprobarea normelor metodologice si reglementarilor de colectare, prelucrare, raportare si disponibilizare a informatiei de mediu Hotarare de Guvern privind tarifele pentru informatia de mediu. Ordin nr. 883/545/859/25 Ordin pentru aprobarea Programului national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. (publicare in : M.Of. nr. 884 din ) data adoptare / emitent act: 13 septembrie 25 / Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor 26 septembrie 25 / Ministerul Economiei si Comertului 29 septembrie 25 / Ministerul Administratiei si Internelor

11 pag.11 OUG 195/25 privind protectia mediului aprobata cu completari si modificari prin Legea 265/26 Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 243/2 privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/21. Hotărârea Guvernului nr. 731/24 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei Hotărârea Guvernului nr. 738/24 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei Hotărârea Guvernului nr. 586/26 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului (SNEGICA) Hotărârea Guvernului nr. 543/24 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/22 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România Ordin MMGA 35/ privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului Prin concentraţie medie lunară (sau anuală) se înţelege media aritmetică a concentraţiei medii zilnice obţinute în perioada respectivă. Pentru calcului concentraţiei medii lunare, sunt necesare minimum 15 valori medii zilnice, iar pentru calculul concentraţiei medii anuale sunt necesare minim 1 de valori medii zilnice. Concentraţia maximă admisibilă mg/m 3 Substanţa poluantă Proba medie de scurtă durată Probă medie zilnică (24 h) (3 mim) Pulberi in suspensie,5,15 Tab.2.1. Concentratia maxima admisa la pulberi in suspensie

12 Poluant Valoarea limita VL (µg/mc Marja de toleranta MT 26 (µg/mc) Prag inferior de evaluare PIE (µg/mc) Prag superior de evaluare PSE (µg/mc) Timp de mediere Nr de depasiri permise Limita ptr. protectia NO h 18 ori / an Populatie an Nu e cazul Populatie 21 NOx an Nu e cazul Ecosisteme 27 SO PM h 24 ori/an Populatie h 3 ori/an Populatie an Nu e cazul Ecosisteme h 35 ori/an Populatie 27 an Nu e cazul Populatie 27 5 * h 7 ori/an Populatie 21 2 ** 1 14 an Nu e cazul Populatie 21 Pb an Nu e cazul Populatie 27 Tabel Valori limita p entru VL, MT, PSE, PSI Anul intrarii in vigoare a VL UE Monitorizarea calitatii aerului pag.12

13 pag.13 VALORI LIMITĂ ADMISIBILE PENTRU PULBERI Nr. crt. Denumirea substanţei Valoare limită 8 ore Observaţii 1. Cuarţ(pulbere),1 mg/m 3 Fracţie respirabilă 2. Cristobalit (pulbere),5 mg/ m 3 Fracţie respirabilă 3. Tridimit (pulbere),5mg/ m 3 Fracţie respirabilă 4. Azbest (amestec de fibre, inclusiv cel care conţine crisotil) (pulbere) C,3 fibre/ cm 3 Fracţie respirabilă 5. Fibre de sticlă cu filament continuu (pulbere) 1 fibra/ cm 3 Fracţie respirabilă 6. Lână de sticlă (pulbere) 1 fibra/ cm 3 Fracţie respirabilă 7. Lână de rocă (pulbere) 1 fibra/ cm 3 Fracţie respirabilă 8. Lânăde furnal (pulbere) 1 fibra/ cm 3 Fracţie respirabilă 9. Fibre de sticlă pentru scopuri speciale 1 fibra/cm 3 Fracţie respirabilă 1. Lemn (esenţătare) (pulberi)c*) 5 mg/m 3 Fracţie totală 11. Lemn (esenţă moale) 5 mg/ m 3 Fracţie totală 12. Lemn de cedru (pulberi),5 mg/ m 3 Fracţie totală 13. Bumbac (pulberi) 1 mg/ m 3 Fracţie totală 14. Faină de grâu (pulberi),5 mg/ m 3 Fracţie totală 15. Celuloză (pulberi) 1mg/ m 3 Fracţie totală 16. Cereale (pulberi) 4 mg/ m 3 Fracţie totală 17. Cărbune, cocs, grafit (SiO2 sub 5%) (pulberi) 2 mg/ m 3 Fracţie totală 18. Carbură de siliciu 1 mg/ m 3 Fracţie totală (carborund) (pulbere) 5 mg/ m 3 Fracţie respirabilă 19. Caolin(pulbere) 2 mg/m3 Fracţie totală 2. Ipsos şi gips (pulbere) 1 mg/ m 3 Fracţie totală 5 mg/ m 3 Fracţie respirabilă 21. Marmură (pulbere) 1 mg/ m 3 Fracţie totală 5 mg/ m 3 Fracţie respirabilă 22. Mică (pulbere) 3 mg/ m 3 Fracţie totală 23. Ciment Portland (pulbere) 1 mg/ m 3 Fracţie totală 24. Talc fărăfibre de azbest (pulbere) 2 mg/ m 3 Fracţie totală 25. Tutun (pulbere) 1 mg/ m 3 Fracţie totală 5 mg/ m 3 Fracţie respirabilă Tab Valori limita pe categorii pentru pulberi *) fracţie inhalabilă; dacă pulberea de lemn de esenţă tare este amestecată cu pulbere de lemn de alt tip de esenţă, valoarea limită se aplică la suma cantităţilor

14 tuturor pulberilor de lemn prezente în amestecul respectiv. pag.14 TAXELE pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, încasate de la operatorii economici Nr. Crt. Emisii de poluanţi în atmosferă Taxa de încasat 1. Pulberi,2 lei (RON)/kg 2. Oxizi de azot,4 lei (RON)/kg 3. Oxizi de sulf,4 lei (RON)/kg 4. Poluanţi organici persistenţi 2 lei (RON)/kg 5. Metale grele: - plumb 12 lei (RON)/kg - cadmiu 16 lei (RON)/kg - mercur 2 lei (RON)/kg Tab Taxe pulberi 3. Reteaua de monitorizare 3.1 Realizarea unei imagini asupra punctelor de masura pentru monitoring Criterii de determinare a numărului minim de locuri de probă pentru staţiile de măsurare stabilite: Pentru dioxidul de azot, particule (PM 1, PM 2,5 ), benzen şl monoxid de carbon, sistemul ar trebui să includă cel puţin o staţie urbană de fond şi o staţie orientată spre trafic, dacă aceasta nu creşte numărul de staţii de probă. Numărul de puncte de probă pentru măsurătorile fixate de apreciere a conformării cu valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, particule (PM,, PM 2 5 ), plumb, benzen şi monoxid de carbon Populaţia unei zone sau aglomerări (mii loc.) Dacă concentraţiile depăşesc pragurile de sus ale estimării Dacă concentraţiile maxime se situează între pragurile de estimare de sus şi cele de jos Pentru SO 2 şi NO 2, în aglomerările unde concentraţiile maxime se situează sub pragul de jos -25 l 1 Neaplicabil Tab Numarul de statii la numarul de locuitori (Sursa: Date din OM 592/22 MAPM) Surse punctuale (staţionare) Pentru estimarea poluării în vecinătatea surselor staţionare, numărul punctelor de probă pentru măsurătorile fixate ar trebui calculat luând în considerare densităţile de emisie, curba probabilă de distribuţie a poluării aerului şi expunerea potenţială a populaţiei. Protejarea ecosistemelor sau a vegetaţiei ar trebui determinată raportat la măsurarea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxid de azot, particule (PM 1, PM 2,5 ), şi plumb.

15 pag.15 Numărul minim de locuri de probă pentru măsurătorile fixate de estimare a conformării la valorile limită pentru protecţia ecosistemelor şi vegetaţiei în alte zone decât aglomerările este prezentată în tabelul următor: Concentraţiile maxime depăşesc pragul de sus al Concentraţiile maxime se situează între pragul de estimării sus şi pragul de jos al estimării O staţie la fiecare 2. km 2 O staţie la fiecare 4. km 2 Sursa: Sate din OM 592/22 MAPM 3.2 Cum trebuie sa arate infrastructura de monitorizare a aerului In România, reţeaua de monitorizare a poluării aerului furnizează de regulă informaţii despre nivelul următorilor poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particule suspendate şi o serie de alţi poluanţi specifici (amoniac, H 2 S etc). Măsurătorile sunt necesare în scopul de a stabili: concetraţiile maxime şi minime în 24 de ore; frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile CM A (în 24 de ore); concentraţia medie anuală. Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului a fost îmbunătăţită între anii a ajuns la un nivel ridicat, prin creşterea numărului staţiilor de monitorizare şi prin creşterea numărului de indicatori monitorizaţi de o staţie. Tab Staţiile de monitorizare a calităţii aerului în România (1997-2) Anul Numărul total de staţii de Numărul de indicatori Numărul de analize cercetare monitorizaţi pe staţie efectuate (Sursa: xxx Documentul de Poziţie al României Capitolul 22 Protecţia Mediului Acceptarea Acquis-ului comunitar, MAPN, Bucureşti 21) Cele mai multe dintre măsurători sunt efectuate utilizând probe manuale sau semiautomate, cu probe analizate prin metode chimice sau gravimetrice originale stabilite de Ministerul Sănătăţii. Proba manuală este efectuată la un interval de 24 de ore, în vreme ce proba semiautomată necesită 3 minute/mostră la fiecare 3 ore (8 pe zi). Sistemul de monitoring integrat are la bază sistemul naţional de supraveghere a calităţii apelor, aerului şi solului. In domeniul supravegherii continue a calităţii aerului s-a impus de către organismele specializate organizarea a trei tipuri de staţii: supravegherea poluării de fond (bază); supravegherea poluării regionale; supravegherea poluării locale (de impact). Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare. Supravegherea poluării de fond a aerului, interesează umanitatea în ansamblu pentru că încălcarea reglementărilor în vigoare aduce modificări ireversibile în compoziţia chimică a unor straturi de aer şi ca urmare, pot rezulta consecinţe grave pentru întreaga biosferă. Aceste staţii execută determinări asupra urmelor de poluanţi care au pătruns în "aerul curat", ceea ce corespunde calităţii aerului deasupra spaţiului limită planetar (peste 22 km). La nivelul

16 pag.16 solului, se poate găsi o asemenea calitate a aerului, numai la distanţe foarte mari de sursele industriale. Concentraţiile poluanţilor din aer şi precipitaţii, măsurate în aceste zone constituie indicatori preţioşi pentru evaluarea poluării la nivel regional şi global. Pentru supravegherea poluării de fond, în ţara noastră s-au organizat staţii la Fundata (Bran), la Rarău, Turia (Covasna), Parâng, Semenic, Stâna de Vale, după instrucţiunile Organizaţiei Meteorologice Mondiale. Locaţii de monitorizare Zone urbane 4 Trafic, surse 35 PM [µg/m³] locale Fig. 3.1 Locatii de monitorizare Mediu rural Mediu urban Mediu regional Mediu semisferic / natural Contribuţia urbană Supravegherea poluării regionale permite urmărirea gradului de poluare a aerului intermediar. între starea de fond şi poluarea industrială, adică la depărtări corespunzătoare de sursele industriale, pentru a reprezenta aerul curat neafectat de surse sau activităţi antropice. Supravegherea continuă a acestei stări interesează atât din punct de vedere al nivelului atins de poluarea industrială internă cât şi de posibilităţile de transport de masă în context transfrontier între ţările vecine. Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. Supravegherea, continuă a poluării locale prezintă în primul rând un interes naţional. Poluarea de impact afectează atât în mod direct cât şi indirect lanţul alimentar şi sănătatea umană. Supravegherea poluării locale se organizează de regulă în zone puternic poluate, pentru supravegherea acestei poluări există organizate la nivel naţional observatoare şi laboratoare care studiază starea şi evoluţia nivelului de poluare în zonele acestor oraşe, elaborându-se proiecte, progame şi strategii. In reţeaua de supraveghere a poluării de impact se efectuează măsurători privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile în suspensie, pulberile sedimentabile şi o serie de poluanţi specifici, stabilindu-se: - concentraţiile maxime şi minime pe 24 ore; - frecvenţa de depăşire a concentraţiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore; - concentraţiile medii anuale.

17 pag.17 De activitatea de monitorizare a aerului răspunde Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului prin INMHGA - o reţea pentru monitoringul poluării de impact funcţionează şi în cadrul Ministerului Sănătăţii. Monitoringul calităţii aerului se face în flux informaţional, rapid şi lent. Monitoringul este un sistem informaţional cu scopuri multiple, legat în mod indispensabil de managementul mediului. Sistemul de monitoring este un sistem de observaţii şi măsurători periodice semnificative ale elementelor de mediu şi ale indicativului de calitate, în spaţiu şi în timp conform cu un program prestabilit Organizarea reţelei de supraveghere Proiectarea unei reţele de supraveghere monitorizare presupune stabilirea: numărul şi poziţia punctelor de recoltare a probelor şi determinarea parametrilor; frecvenţa şi mijloacele de colectare a probelor de aer; baza instrumentală pentru analiza parametrilor de calitate ai aerului; baza de date şi informaţii; condiţiile hidrometeorologice de climă şi relief din zona monitorizată. Pentru amplasarea punctelor de măsurare, au prioritate: zonele cu concentraţie mare a poluanţilor (acestea se stabilesc în general pe baza modelării dispersiei şi transportului poluanţilor sau pe baza unor măsurători preliminare); zonele dens populate (numărul punctelor se stabileşte prin STAS - câte unul pentru cca. 2-3 locuitori); locurile situate pe traseele principale de curgere a aerului la pătrunderea în zona urbană (ceea ce are rolul să pună în evidenţă contribuţia surselor exterioare zonei de interes); zonele proiectate a fi dezvoltate ori sistematizate. 3.4 Principii ce stau la baza proiectării reţelei de monitorizare Reţeaua trebuie să fie proiectată astfel încât cu datele obţinute sa poată fi reprodus cât mai fidel şi cât mai complet câmpul concentraţiilor reale din zonă, astfel încât să poată fi realizate practic următoarele: - evaluarea tendinţei calităţii aerului; - evaluarea eficacităţii strategiilor de combatere a poluării atmosferice; - validarea sau calibrarea unor modele de dispersie. cu datele obţinute din reţeaua de supraveghere, să poată fi estimată contribuţia unor surse individuale la câmpul global, al concentraţiilor, pentru a se putea acţiona asupra limitării emisiilor la sursele potenţial poluatoare.

18 pag Alcătuirea atmosferei. Metode generale de determinare si recoltare 4.1 Atmosfera si pulberile Atmosfera, adică învelişul gazos al Pământului se împarte în: troposferă, stratosfera, mezosferă, termosferă şi exosferă. Din punct de vedere al poluării mediului ambiant ne interesează mai ales troposferă şi stratosfera, în straturile superioare având de a face deocamdată numai cu stratul de ozon (ozonosfera). Exosfera 5 km Termopauza Termosfera 2 C 9 km Mezopauza Mezosfera +2 C 35 km Stratopauza Stratosfera 8-15 km Tropopauza Troposfera km Fig Stratificarea atmosferei Caracteristicile diferenţiale ale troposferei şi stratosferei provin în primul rând din profilul termic vertical. Spre exemplu, în troposferă, temperatura scade cu înălţimea, pe când în stratosfera domneşte izotermia. Separarea lor fizică se face prinaşa numita tropopauză, a cărei înălţime depinde de latitudinea locului considerat şi de anotimp: până la 16 km la ecuator şi doar 8 km la poli. E interesant de amintit că temperatura tropopauzei este mai scăzută la ecuator (-85 C) decât la poli (-5 C). Dinamica maselor de aer din stratosfera, ne mai interesează şi din punct de vedere al răspândirii agenţilor poluanţi la acel nivel. S-au făcut experienţe foarte interesante pentru a se determina caracteristicile curenţilor stratosferici şi experienţa zborurilor stratosferice a dus la concluzia neaşteptată că acolo există aşa numiţii curenţi-fulger cu viteze de până ia 5 km/h care bat de la vest spre est. Prezenţa lor a fost o veritabilă surpriză, deoarece se credea mai înainte că, spre deosebire de troposferă care are un gradient de temperatură, nori şi vânturi, stratosfera izotermă ar trebui să fie liniştită. O explicare a acestei stări de fapt, cu vânturi atât de puternice, este dată de separarea moleculelor cu moment cinetic mare prin combinarea agitaţiei termice cu viteza de rotaţie terestră. în direcţia vestest, vitezele se adună, deci vor da un moment cinetic mare, pe când în direcţia est-vest se face diferenţa vitezelor şi, ca atare, va rezulta un moment cinetic scăzut. Aceşti curenţi foarte rapizi explică rapida dispersare a deşeurilor radioactive ale exploziilor nucleare (şi în special hidrogenice) pe întreaga emisferă, cu un maxim tocmai în regiunile de canalizare a acestor curenţi. Ionosfera -1 C -5 C C -5 C C

19 pag.19 Dacă temperatura scade mai repede cu înălţimea, atunci straturile superioare de aer vor fi mai dense decât cele inferioare şi vor "cădea" peste cele de mai jos: vom avea deci cazul unei instabilităţi verticale. Dacă generarea de poluanţi se face în straturile inferioare ale atmosferei, atunci această instabilitate verticală va da posibilitatea ca ei să fie împrăştiaţi mai repede în volumul atmosferei, deci concentraţiile locale ale agenţilor poluanţi vor scădea mai repede Tab Timpii de staţionare în troposferă a unor agenţi poluanţi Agentul poluant Timpul de staţionare SO 2 NO S Fluor CO Hidrocarburi Praful 1-6 zile 1-3 zile 3-7 zile,3 ani 1-2 zile 3-7 zile Pentru comparaţie amintim că. unele gaze radioactive, cum ar criptonul-85, poate să stea în atmosferă zeci de ani, deoarece fiind gaz zerovalent, nu este influenţat de procesele chimice şi fizice, ci numai de dezintegrarea radioactivă. Prafurile industriale (pulberi) Sunt deosebit de toxice (dacă conţin compuşi de Pb, Cd, P) şi nocive provocând alterări mecanice ale ţesutului aparatului respirator. Un îoc aparte îl ocupă poluarea datorată fabricilor de ciment. Se estimează ca în procentul uscat la faza de măcinare se elimină în atmosferă sub formă de praf 1-3% din materia primă prelucrată (calcar+argilă). Aceasta se dispersează pe distanţe mari ducând la depuneri de 5-1 t/km 2 /an în zonele limitrofe reducând transparenţa atmosferei şi diminuând procesele de fotosinteză, deci reducând producţia agricolă. In ceea ce priveşte pulberile metalurgice se estimează că se pierd în atmosferă cca. 8 kg pulberi/t de fontă, 4 kg/t oţel şi 45 kg/t aluminiu. Aerosolii Aerosolii reprezintă o categorie de poluanţi formată din particule solide sau lichide, dispersate într-un mediu gazos - aer. Acestea au dimensiuni cuprinse între 1-,1 µm dispersate în mediu gazos. Stabilitatea lor în aer este determinată în special de mărimea particulelor, cele mai mari sedimentând repede, iar cele cu dimensiuni submicronice putând persista mult timp în atmosferă. Tab Viteza de sedimentare a particulelor în funcţie de diametru Diametrul particulei în µm Viteza de sedimentare 1 4,2 m/sec 5 2,82 m/sec 1,3 m/sec 5 75,2 mm/sec 1 3,1 mm/sec 5,75 mm/sec,5,356 mm/sec.,1,12 mm/sec <,1,1 mm/sec

20 pag.2 Pulberile sedimentabile şi în suspensie Pulberile sedimentabile sau praful surit reprezentate de particule cu diametrul de 2 um şi densităţi care le favorizează depunerea conform legii gravitaţiei. După ce sunt emise în atmosferă acestea se depun pe sol, vegetaţie etc. Pulberile în suspensie (ceaţă şi fum) sunt reprezentate de particule de dimensiuni mai mici (diametrul<2 µm) care rămân în aer timp îndelungat şi au un comportament asemănător gazelor. Pulberile sedimentabile şi în suspensie formează particulele aeropurtate totale. Pulberile, în funcţie de dimensiuni şi comportarea în atmosferă, se pot clasifica în: pulberi sedimentabile constituite din particule cu diametral mai mare de lµm rezultate din procese mecanice, construcţii de drumuri, pulverizarea solului de către autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria materialelor de construcţii sau ca urmare a acţiunii de eroziune a vantului asupra solului. Acesta categorie se caracterizează printr-o stabilitate mică în atmosferă deoarece se sedimentează în funcţie de mărime, cu o viteză uniform accelerată. Pulberi în suspensie, cu diametrul particulelor cuprins între 1-,1 µm, rezultate în special din procesele industriale: industria metalurgică, fabricarea acidului sulfuric, fabricarea celulozei etc. Stabilitatea în atmosferă a acestor pulberi este determinată de mărimea particulelor, iar în absenţa curenţilor de aer se sedimentează cu o viteză uniformă, conform legii lui Stokes. Pulberi în suspensie, cu diametrul particulelor sub,1 µm, provin din combustibili şi diverse reacţii chimice şi fotochimice. Acest grup de particule se caracterizează printr- o mişcare întâmplătoare, continuă - mişcare browniană - datorită ciocnirilor cu moleculele fazei disperse. In aceste condiţii particulele din acest domeniu de mărime, practic nu se sedimentează. Persistenţa lor în atmosferă depinde de posibilitatea întâlnirii cu alte particule, cu care prin coagulare formează agregate, care datorită mărimii se sedimentează. Compoziţia chimică a pulberilor este foarte variată şi dependentă de natura surselor de poluare astfel: Pulberile emise de centralele termice care ard cărbune sunt formate din particule de cărbune şi o serie de oxizi ca: Fe 2 O 3, MgO, CaO, A1 2 O 3, Na_O, K 2 O, precum şi hidroxid de siliciu, sulfaţi şi fosfaţi. Pulberile emise de oţelării pot conţine până la 9% fier sub formă de Fe 2 O 3, iar pulberile emise de fabricile de ciment sunt un amestec de oxizi în care predomină CaO, CaCO 3 Autovehiculele cu motoare diesel emit particule de funingine, iar cele cu motoare cu explozie care consumă benzină privitoare la obligativitatea cunoaşterii nivelelor de emisie şi imisie.

21 pag Metode generale de determinare si recoltare Recoltarea impurităţilor din aer se realizează de obicei prin sedimentare pentru particule mai mari, care foloseşte principiul gravitaţiei, şi prin aspiraţie, care se execută după următoarea schemă generală: - un dispozitiv de aspiraţie, reprezentat de un sistem de vaccum (pompă, sistem hidraulic), situat astfel faţă de celelalte dispozitive încât aerul aspirat trece prin el numai după ce a trecut prin dispozitivul de reţinere şi măsurare; - un dispozitiv de măsurare a debitului sau volumului total de aer recoltat, care constă dintr-un debitmetru uscat, umed, rotametra, reometra, etc. - un dispozitiv de reţinere a substanţei analizate, care constă dintr-un filtru uscat, umed, sau o suprafaţă de impact, unde se reţine substanţa urmărită. In timpul recoltării se fac determinări de temperatură şi presiune. Recoltarea impurităţilor din atmosferă se diferenţiază în ceea ce priveşte recoltarea particulelor solide, a gazelor şi vaporilor Recoltarea particulelor solide. Aceasta se realizează prin cele două categorii de metode: sedimentare şi aspiraţie. a) Recoltarea prin sedimentare. Particulele sedimentabile se recoltează în vase de sticlă de formă cilindrică cu dimensiuni mari şi forme variabile, sau cu ajutorul dispozitivului de recoltare în formă de pâlnie cu dimensini standardizate. De regulă, se utilizează un vas cilindric cu diametral de circa 2 mm şi înălţimea de circa 3 mm. Uneori vasul se pune într-o cutie de protecţie. Recoltarea durează 1-15 zile, după care urmeaza determinarea gravimetrică a sedimentului total, a substanţelor minerale, organice, precum şi a unor substanţe ca: plumb, cupru, fluor, sulfaţi, fier, hidrocarburi policiclice aromatice, etc. 1. Sită de protecţie din oţel inoxidabil 2. Palme 3. Dop de etanşare 4. Vas colector 5. Suporţi 6. Racord Fig Dispozitiv de recoltare a particulelor sedimentabile 1. Vas cilindric de stică cu diametrul de 2 cm şl înălţimea de 3 cm 2. Cutie de protecţie Fig Vas pentru recoltarea particulelor sedimentabile

22 pag.22 Exprimarea rezultatelor se face în grame pe metru pătrat pe lună sau tone pe kilometru pătrat pe an. In afara vaselor pentru determinarea particulelor sedimentabile se mai utilizează plăci curate sau unse cu o substanţă adezivă de pe care se pot efectua şi numărători şi dimensionări de particule (conimetrie). b) Recoltarea prin aspiraţie - se execută după aceeaşi schemă indicată la recoltarea în general, pentru particule solide, cu unele particularităţi. Forţa de aspiraţie se obţine în mod obişnuit prin utilizarea de pompe electrice, cu ajutorul cărora se realizează aspiraţie de 1-5 1/min, cu o depresiune de 4-7 cm Hg şi posibilitatea de funcţionare continuă pe un interval de 24 h şi chiar mai mult. Debitmetrele clasice utilizate constau dintr-un gazometru, un tub Pitot, un rotametru, un reometru sau un micromanometru. Reţinerea particulelor aspirate se realizează cu dispozitive care funcţionează pe baza unuia dintre fenomenele următoare: filtrare, impact, precipitare termică şi electrostatică. Filtrarea se realizează prin filtre de hârtie, filtre membranoase, filtre fibroase şi filtre organice. Mecanismul de reţinere este de natură mecanică si electrică. Fig Filtrul de hârtie şi pâlnia ZEITZ pentu recoltare de funingine din atmosferă Rezultatele se obţin prin compararea petelor rezultate cu etaloane de concentraţie cunoscută. Debitul de aspiraţie a aerului prin aceste filtre variază în raport cu structura lor şi cu substanţele cercetate, variind de la câţiva litri pe minut şi o cantitate totală de aer de câteva sute de litri pentru o probă, până la debite de zeci de mii de metri cubi de aer pentru o probă (de exemplu, la determinarea substanţelor cancerigene sunt necesari 1-2 m 3 ). In ultimul timp, se utilizează instalaţii bazate pe acelaşi principiu al filtrării, cu schimbarea automată a probelor după recoltarea unui anumit volum de aer, atingerea unui anumit grad de intensitate a petei de culoare, etc. De asemenea, citirea se poate efectua şi înregistra automat, sub formă de diagramă. Impactul reprezintă metode de reţinere a particulelor prin interpunerea pe traiectul curentului de aer a unei suprafeţe de care se izbesc particulele, reducându-li-se viteza şi deviindu-le direcţia, fapt ce favorizează reţinerea lor, în timp ce aerul îşi continuă drumul şi iese afară din dispozitiv. Reţinerea se poate efectua pe suprafeţe solide sau în mediu lichid. Cele mai cunoscute dispozitive din această categorie sunt impingerul, reprezentativ pentru recoltarea în mediu lichid şi impactorul în cascadă, pentru recoltarea uscată, care prezintă şi avantajul că particulele se separă după dimensiuni. c) Termoprecipitarea este procedeul de deviere a particulelor solide dintr-un jet slab de aer, datorită diferenţei de temperatură a pereţilor unei camere mici prin care trece aerul, particulele se depărteză de un filament încălzit şi se depun pe lamele reci aflate lateral de acesta. Electroprecipitarea este un fenomen analog, camera de recoltare fiind însă puternic încărcată electric, astfel încât particulele se încarcă, electric şi se depun pe: supafeţe de semn contrar, de pe care se examinează. Metodele expuse anterior se utilizează atât pentru recoltarea probelor din atmosfera liberă cât şi din conducte de ventilaţie şi coşuri de evacuare a gazelor. în acest ultim caz este necesară uneori o adaptare a dispozitivelor pentru a corespunde unor condiţii speciale (presiune, temperatură, densitate a pulberilor, etc).

23 pag.23 Stabilirea numărului minim de puncte de prelevare în funcţie de diametral coşului Diametrul coşului 5-15 mm mm mm mm mm 5 Peste 12 mm 6 Numărul minim de puncte de prelevare în secţiune Tab Înălţime mică a coşului Transmisie Coş înalt Fig Dispersia fumului la un cos Distanţă faţă de sursă Apoi, prelevarea trebuie să respecte compoziţia reală a agenţilor poluanţi, atât din punct de vedere fizic (mărimea particulelor) cât şi a compoziţiei chimice. Această condiţie poate fi modificată atunci când prelevarea se face separat pe dimensiuni de particule sau când se utilizează absorbanţi chimici, care separă componenţii poluanţi după reactivitatea lor chimică. Uneori este foarte importantă condiţia ca prelevarea să fie izocinetică, adică viteza curentului de aer ce pătrunde în sonda de prelevare sau ajunge în colector să fie egală cu viteza generală a curentului de aer din care se face prelevarea. In acest fel se asigură menţinerea compoziţiei după dimensiuni a substanţelor particulare. Colectorii de particule pot fi integrali, adică de tipul celor care captează toate particulele din aer, spre deosebire de cei care diferenţiază particulele după granulometria lor. Din prima categorie fac parte filtre de cele mai variate construcţii. Aşa, spre exemplu, se utilizează filtre de celuloză cu o eficacitate de 4-98% în reţinerea particulelor din aer. Acestea au avantajul că se descompun uşor (spre exemplu, la probele pentru analiza radiochimică) nelăsând reziduu semnificativ care să interfereze în analizele chimice sau radiochimice. In schimb, au dezavantajul că se îmbâcsesc şi din această cauză creşte rezistenţa dinamică faţă de fluxul de aer, deci nu se vor putea păstra mult timp în condiţii identice de prelevare. Filtrele de celuloză amestecate cu fibre de azbest sunt mai rezistente la acţiunea agenţilor corozivi şi dau o eficienţa de reţinere superioară: 96-99%. Sunt foarte durabile, dar sunt mai

24 pag.24 puţin utilizate la prelevări pentru dozări radiochimice ulterioare deoarece nu se descompun în timpul prelucrărilor chimice. Filtrele de fibră de sticlă au o eficacitate de reţinere de peste 99%. Sunt utilizabile şi la temperaturi ridicate şi se îmbâcsesc mai puţin decât cele precedente. Au totuşi dezavantajul că sunt scumpe şi fragile. Rezistă la tratamente chimice analitice lăsând însă să se extragă substanţele prelevate. Filtrele din materiale organice sintetice dau şi ele o bună eficacitate de reţinere şi se utilizează din ce în ce mai mult în scopuri analitice. Membranele filtrante sunt constituite din geluri poroase şi seci de acetat sau nitrat de celuloză. Avantajul lor specific constă în faptul că diametrul porilor, deci capacitatea de reţinere glanulometrică a particulelor poate fi reglată - prin procedee de fabricaţie - de la 1 nm la 1 µm. Membranele se pretează la prelucrări radiochimice ulterioare prelevării, deoarece se dizolvă în anumiţi solvenţi organici sau se descompun cu agenţi oxidanţi. Ele reţin foarte bine şi particulele submicronice, deşi la o dimensiune redusă a porilor rezistenţa dinamică creşte foarte mult. Membranele metalice sunt constituite din filme foarte subţiri, fabricate din metale, cum ar fi argintul. Condiţia cerută pentru fabricaţie este ca filmul să prezinte o oarecare porozitate. Membranele din argint au avantajul ca reţin şi iodul-şi în general, halogenii-odată cu impurităţile sub formă de particule. Filtrele se pun pe un suport etanş şi aerul se absoarbe printr-un aspirator dotat cu un dispozitiv de măsurare a volumului de aer vehiculat prin filtru. Pentru colectarea particulelor din aer se pot utiliza şi alte fenomene fizice, cum ar fi efectul unor gradienţi (de temperatură, electrici, etc). Spre exemplu, într-un gradient de câmp electric se va produce electroforeza, deoarece aerosolii sunt încărcaţi din punct de vedere electric. Prin această metodă se pot colecta particule cu dimensiuni de la 1 nm la 5 µm. Un alt efect similar, utilizat pentru depunerea particulelor din aer este termoforeza - efect care se manifestă într-un câmp termic cu un gradient cât mai accentuat - şi prin care se colectează particule cu dimensiuni între 1 nanometru şi 1 micrometri. El se utilizează destul de rar, în special când se captează particule pentru a fi studiate la microscopul electronic. Practic, efectul se realizează prin trecerea curentului de aer cercetat printr-un filament metalic încălzit şi un colector mai rece. In literatură se mai amintesc şi metodele de prelevare a aerosolilor bazate pe fotoforeză, efect care se manifestă în prezenţa unui flux puternic de lumină şi difuzoforeză, efect care apare în prezenţa unui gradient de concentraţie a vaporilor. Aceste metode fac o prelevare selectivă a particulelor şi din această cauză nu pot fi folosite în aparatele pentru prelevarea integrală. O separare chiar mai clară după granulometrie se face cu aparate de prelevare bazate pe efectul de inerţie Fig Conturarea obstacolului în impactori.curentul de aer încărcat cu particule vine de la stânga. Particula A părăseşte -din cauza inerţiei - linia de curent şi se ciocneşte de obstacol Dacă un curent de aer, încărcat cu aerosoli, întâlneşte un perete perpendicular pe direcţia curentului, se vor produce curenţi de conturare (de înconjurare) a obstacolului. Particulele mai mari, datorita inerţiei lor mai accentuate, nu vor putea fi antrenate rapid de aceşti curenţi şi se vor izbi de perete, care le va reţine, dacă este acoperit cu un strat de

25 pag.25 adeziv. Particulele mai mici vor fi însă antrenate de curenţii de conturare şi vor trece de obstacol. Viteza curenţilor de conturare depinde de forma geometrică a canalului de scurgere a aerului. Deci, prin modificarea acestei forme (a ajutajului), se vor putea aranja în serie impactori cu ajutajele de dimensiuni diferite, care vor colecta particulele de aer după granulometria lor. Particulele coloidaie, care nu sunt reţinute pe impactori, se colectează în final pe filtre absolute Determinarea conţinutului de funingine 1. Principiul metodei Metoda se bazează pe dizolvarea particulelor de funingine în acetonă, obţinânduse o soluţie de culoare neagră, a cărei absorbantă se măsoară pe lungimea de undă de 41 nm. 2. Aparatură Spectrofotometru prevăzut cu cuve cu drum optic de 1cm; Pompă de recoltare cu debit minim de 1 l/min; Cutii de material plastic, cu capac, cu diametrul de 4-6mm; Pensă de laborator; Eprubete gradate de 15 cm 3 sau 25 cm 3 ; Filtru-membrană, solubil în acetonă, cu diametrul porilor mai mic de 1 um (tip Synpor sau Millipor). Instalaţie pentru luarea probelor: pâlnie (1); conductă de sticlă sau material plastic (2,) cu diametrul interior de circa 88 mm; Observaţie - Conducta (2) este necesară în cazul în care instalaţia se montează în interiorul unei. clădiri. Ea trebuie să depăşească zidul clădirii (11) cu cel puţin 1m; Fig Instalaţie pentru luarea probelor suport filtru (3) cu cameră de protecţie a probei (4), bucşă cu filet (5), filtru-membrană cu sită de susţinere (6); tuburi de cauciuc sau din material plastic inert (7); dispozitiv pentru măsurarea volumului de aer (debitmetru, contor de gaze etc.) (8); dispozitiv de reglare a debitului de aer (9); dispozitiv pentru aspirarea aerului (1). 3. Modul de recoltare Se montează instalaţia de luare a probelor conform figurii. Se numerotează filtrul pe margine şi se montează în suport. După recoltarea probei, se ia filtrul cu o pensă şi se păstrează în cutii cu capac din material plastic, cu proba recoltată în partea superioară (vizibilă). Pentru recoltarea unei probe se trec prin filtru min.3 litri aer. 4. Reactivi - acetonă; - acid azotic d = 1,42; - soluţii etalon de funingine.

26 pag.26 a) Soluţie etalon de rezervă. Se aprinde, sub o nişă în funcţiune, o bucată din material plastic (polistiren, polimetacrilat), al cărui vârf de flacără fumegând se ţine la gura unui pahar de laborator de 4 cm 3, suspendat cu gura în jos. După ce pereţii interiori ai paharului s-au înnnegrit puternic cu funingine (aproape complet), se lasă proba să se răcească la temperatura camerei. Cu aproximativ 8 cm 3 acetonă, se spală funinginea de pe pereţii vasului, antrenând-o cu o baghetă cu cauciuc. Soluţia obţinută, se transvazează într-un balon cotat de 1 cm unde se agită puternic minim 5 min. Se completează la semn cu acetonă, se omogenizează şi se lasă în repaus 9 min. pentru decantarea particulelor mari de funingine. Cu multă atenţie, evitând agitarea, se transvazează aproximativ 8 cm 3 din soluţia de funingine într-un balon cotat de 1 cm 3. Se aduce la semn cu acetonă şi se omogenizează prin agitare puternică, obţinând astfel soluţia etalon de rezervă. In paralel, se pregăteşte o capsulă de sticlă cu capac, astfel: se demineralizează şi degresează complet capsula cu amestec sulfocromic, se spală cu apă distilată şi acetonă, se usucă în etuvă la min. 15 C timp de 3 min, se răceşte la exicator timp de 3 min. şi se cântăreşte imediat. Capsula descoperită şi capacul astfel pregătite se reintroduc în etuvă la 15 C. Cu ajutorul unui cilindru gradat, după o omogenizare avansată a soluţiei de rezervă, se măsoară 25 cm 3 care se pun cantitativ în capsula de sticla din etuvă. După 3 min., timp în care acetona s-a evaporat şi se constată vizual uscarea funinginei din capsulă, se acoperă şi se transferă în exicator unde se răceşte 3 min. şi se cântăreşte imediat. Prin diferenţa dintre masa capsulei cu şi fără funingine, se obţine cantitatea de funingine din 25 cm 3 soluţie etalon de rezervă. De exemplu, în 25 cm 3 soluţie etalon de rezervă s-au determinat gravimetric 21 µg funingine. Intr-un cm 3 soluţie de rezervă sunt 84 µg funingine. b) Soluţie etalon de lucru, preparată din soluţie etalon de rezervă prin diluare cu acetonă, astfel ca 1 cm 3 să conţină 5 µg funingine. 5. Mod de lucru 5.1 Proba luată, se susţine cu pensa şi, cu foarfecele, i se îndepărtează porţiunea de filtru numerotată. Se pliază cu suprafaţa pe care s-a recoltat proba în interior şi se introduce într-o eprubeta gradată. Peste filtru se pun 4 cm 3 acetonă şi 1 cm 3 acid azotic şi se agită până la completa dizolvare. Dacă filtrul nu se dizolvă la temperatura camerei, eprubeta cu proba se agită şi se încălzeşte la o sursă de căldură fără flacără. După dizolvarea filtrului, proba se răceşte şi se completează cu acetonă la 5 cm 3. In mod asemănător se pregăteşte o probă martor, dizolvând un filtru neutilizat Probele astfel pregătite se agită şi se citesc absorbantele la spectrofotometru în max. 3 min după agitare, în cuve cu drumul optic de 1 cm, faţă de acetonă. Citirea unei serii de probe se face cu spectrofotometrul deschis, corectând de câte ori este necesar absorbanta zero pentru cuva cu acetonă şi verificând în mod asemănător indicaţia zero a pectrofotometrului închis. Se scade absorbanta probei martor din absorbanta probei de analizat Se citeşte pe curba de etalonare cantitatea "C" de funingine conţinută în probă, corespunzătoare absorbantei determinate sau prin multiplicarea valorii absorbantei probei cu factorul de pantă F P M. 6. Trasarea curbei de etalonare şi calculul factorului de panta Intr-o serie de 1 eprubete gradate, se introduc reactivii în ordinea şi cantităţile indicate în tabelul de mai jos.

27 pag.27 Eprubeta Solutia etanol de.1 lucru, cm 3 Acetona, cm 3 Acid azotic, cm 3 Funingine, cm 3 Soluţiile etalon astfel obţinute se omogenizează şi se măsoară absorbanta fiecăreia la lungimea de undă de 41 nm, conform punctului 4.2. Se trasează curba de etalonare, înscriind pe abscisă conţinutul de funingine al soluţiilor etalon în micrograme, iar pe ordonată absorbantele corespunzătoare. Se calculează factorul de pantă (F P ) pentru fiecare absorbantă obţinută, cu formula: F p = C c / A e [ug/diviziuni] in care C e = conţinutul de funingine al soluţiei etalon, în micrograme; A c = absorbanta corespunzătoare soluţiei etalon, în diviziuni. 7. Calculul şi exprimarea rezultatelor Conţinutul de funingine se exprimă în miligrame pe metru cub aer şi se calculează cu una din formule. Funingine r = C / V [mg/m 3 ] în care C = conţinutul de funingine din proba de aer citit pe curba de etalonare, în micrograme; V = volumul de aer recoltat în litri. După 3 minute se măsoară extincţia soluţiei la spectrofotometru, la lungimea de undă de 45 nm, în cuvă cu grosimea stratului de 1 cm, faţă de o soluţie de referinţă formată din 4 cm 3 reactiv Nessler şi 46 cm 3 soluţie absorbantă. Valoarea obţinută pentru extincţie se citeşte pe curba de etalonare şi se află concentraţia corespunzătoare de amoniac din proba fotometrată, în µg. 8. Trasarea curbei de etalonare In şase baloane cotate de câte 5 cm 3 se introduc reactivii în ordinea şi în cantităţile indicate în tabelul de mai jos. Soluţie absorbantă, cm Soluţie etalon B, cm Reactiv Nesslcr, cm < Soluţie absorbantă, cm J în completare până la 5 cm 3 Conţinut de NH 3, µg Se omogenizează conţinutul baloanelor şi după 3 minute se măsoară extincţia fiecărei soluţii etalon la lungimea de undă de 45 nm, în cuvă cu grosimea stratului de 1 cm, faţă de soluţia zero ca soluţie de referinţă. Curba de etalonare se trasează înscriind pe ordonată extincţiile probelor etalon, iar pe abscisă concentraţiile corespunzătoare de amoniac, în ug. 9. Calculul Amoniac (NH 3 ) = c / V (mg/m 3 ) în care: c = conţinutul de amoniac, în proba fotometrată, în ug; V - volumul de aer recoltat, în dm 3.

28 pag Determinarea pulberilor în suspensie 1. Principiul metodei Metoda constă în aspirarea unui volum de aer pe filtre de membrană cu dimensiunea medie a porilor de µm şi cântărirea pulberilor depuse pe filtru. 2. Aparatură Instalaţia de recoltare a probelor va fi constituită din următoarele piese, legate în serie prin tuburi de material plastic inert sau de cauciuc:portfiltru cu filtru, contor de gaze, uscat, sensibil pentru măsurarea unuivolum de aer cu un debit de.6-6 m 3 /oră,dispozitiv de aspiraţie. 3. Modul de recoltare Portfiltru, cu diametrul util de 25-5 mm, va ii confecţionat dintr-un material inert ca: oţel inoxidabil, material plastic etc. şi va fi prevăzut cu un suport filtru (placă poroasă, placă perforată, sită), care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să susţină filtrul fără pierderi, formare de cute sau canale şi să nu permită deplasarea sau ruperea acestuia, să asigure o filtrare uniformă pe întreaga suprafaţă. Filtrul se expune cu faţa în jos pentru a-1 feri de intemperii şi a preveni depunerea particulelor sedimentabile. Filtrele de membrană, confecţionate din acetat sau nitrat de celuloză, vor avea diametrul mediu al porilor de,8-.85 µm. Filtrele se vor manipula cu penseta. Inaintea recoltării probelor, filtrele se vor examina cu atenţie, pentru ca acestea să nu prezinte deteriorări sau neuniformităţi. Pentru transportul şi identificarea filtrelor se folosesc cutii cu capac, confecţionate din material plastic, pe care se notează datele necesare. Recoltarea probelor se face prin aspirarea aerului cu un debit de 15-4 l/minut. 4. Modul de lucru Inainte de recoltarea probelor, filtrele se condiţionează timp de 24 ore, prin uscare într-un exsicator cu perclorat de magneziu sau clorură de calciu. Se cântăresc cu precizia de.1 g şi se expun pentru recoltarea probelor. După recoltare, filtrele cu probe se condiţionează ca mai sus şi apoi se cântăresc cu aceeaşi precizie. Operaţia de cântărire se efectuează imediat după scoaterea din exicator. Observaţie - Ca armare a manipulării şi a trecerii aerului prin ele, filtrele se electrizează, ceea ce poate conduce la măsurări eronate, ca urmare a apariţiei forţelor electrostatice de respingere între filtre şi balanţă. Pentru anihilarea acestui efect, se introduce sub talerul balanţei o sursă de radiaţii ionizante (raze α). 5. Trasarea curbei de etalonare Nu prezintă. 6. Calculul Diferenţa dintre masa filtrului după expunere şi masa filtrului înainte de expunere reprezintă cantitatea totală de pulberi în suspensie din probă. Conţinutul de pulberi în suspensie se calculează cu ajutorul relaţiei: Pulberi în suspensie = m, - m 2 / V (mg/m 3 ) in care: m l ~ masa filtrului după expunere, în mg, m 2 masa filtrului înainte de expunere, în mg, V - volumul de aer aspirat, în m 3

29 pag Metode de masura a PM1 1. Metoda gravimetrica Intrare Magazie filtre curate Magazie filtre folosite Incalzire; Cantarire Senzor temperatura Incalzire Pompa Fig Principiul dispozitiv de masura PM1 gravimetric

30 O pompa trage aer din ambient cu un debit constant intr-un dispozitiv special unde particulele sunt separate in functie de marime. Particulele filtrate sunt apoi colectate pe un filtru special care apoi este cantarit. Cantarirea are loc intr-un mediu controlat din punct de vedere al temperaturii si umiditatii. Volumul total de aer aspirat se cunoste de la un contor si diferenta de greutate a filtrului, dintre intrare si iesire din dispozitiv, sunt folosite la stabilirea concentratiei de particule in micrograme pe metru cub (µg/m 3 ). Aparatul de masura trebuie sa functioneze intr-un domeniu de temperatura cuprins intre -3 C si +45 C. pag.3 Fig Dispozitiv de masura PM1 gravimetric Analizoare de referinţă (EN 12341) Analizor de volum mic cu orificiu pentru PM1 (2.3 m³/h) Analizor de volum mare cu orificiu pentru PM1 (68 m³/h) WRAC (77.9 m³/h) Condiţionarea şi căntărirea filtrului 48 h la 2 ± 1 C şi r.h. 5 ± 5 % acurateţea balanţei: 1 µg Interferente Particulele pot fi pierdute in timpul procedurii de luare din dispozitiv si cantarire, mai ales daca filtrul este expus la caldura; Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final; Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul diverselor operatii si luarii filtrelor; Conditiile meteo pot influenta debitul de aer. Metode de calibrare temperature ( C) 21 2,8 2,6 2,4 2,2 2 19,8 19,6 19,4 19,2 19 temperature date relative humidity Fig Exemplu de umiditate relativă şi temperatură, pe durata a 48 de ore de condiţionare a filtrului într-o cameră de rel. humidity (%) - calibrarea interfetei de achizitie - calibrare zero cu gaz zero prin cartuse de retinere a poluantilor - calibrare span pe tuburi de permeatie - calibrare cap de scala din butelie etalon - calibrare multipunct din butelie etalon si sistem de dilutie Măsurarea PM1 (EN 12341) Funcţionare şi parametri relevanţi Principiul de măsurare se bazează pe colectarea pe un filtru a unei fracţiuni de PM1 din PM şi determinarea gravimetrică a masei Prelevatoare de referinţă (EN 12341) Prelevator cu vol. mic cu gură de intrare pentru PM1 (2.3 m³/h) Prelevator cu vol. mare cu gură de intrare pentru PM1 (68 m³/h) WRAC (77.9 m³/h) Calibrarea vitezei de curgere Condiţionarea şi cântărirea filtrului 48 h la 2 ± 1 C şi r.h. 5 ± 5 % acurateţea balanţei: 1 µg 1,, µg = 1 g

31 pag Metoda absorbtiei radiatiei β (atenuarea radiatiei β) Razele Beta sunt radiatii emise de electroni in timpul dezintegrari nucleare a elementelor radioactive. Astfel de elemente radioactive care pot fi folosite sunt Krypton-85 sau Carbon-14. Particulele Beta, electroni cu energie in domeniul,1-,1 MeV (1 megaelectron volt = joules), sunt atenuate conform unei functii exponentiale aproximate cand trec prin suspensiile depuse pe un filtru banda. Analizoarele autonate folosesc o banda filtru continua, la inceput masoara atenuarea la banda neexpusa si apoi masoara atenuarea dupa ce prin banda a trecut aerul ambiental. Atenuarea masurata se converteste intr-o masura de masa a filtrului, astfel incat filtrele nu necesita apoi masuratori de laborator pentru variatia de masa. Aparatul de masura trebuie sa functioneze intrun domeniu de temperatura cuprins intre -3 C si +45 C. Unele dispozitive sunt oferite cu protectie la temperatura, care este optionala. La instrumentele noi, mai mult sau mai putin incalzite, este ceruta reducerea si pierderea componentelor volatile din masa. Fig Principiul de masura prin absorbtia radiatiei β Interferente Particulele pot fi pierdute in timpul procedurii de luare din dispozitiv si cantarire, mai ales daca filtrul este expus la caldura; Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final; Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul diverselor operatii si luarii filtrelor; Conditiile meteo pot influenta debitul de aer; Desi masurarea in timp real, pe pozitii, ofera imbunatatiri semnificative la mutarea (rularea) filtrului si asupra procesului de analiza, emisiile beta si procesul de detectare prezinta, suplimentar, cerinte de mentinere pe pozitie. Fig Dispozitiv de masura prin absorbtia radiatiei β

32 pag Metoda microbalantei oscilante cu element conic (TEOM-tapered element oscillating microbalance) Colectarea prafului grosier pe filru Placute Sticla conica Fig Principiul de masura prin TEOM Aerul este adus in elementul conic de sticla cu un filtru atasat. Elementul oscileaza cu o frecventa caracteristica care creste o data cu cresterea masei acumulata pe filtru. Aparatul de masura trebuie sa functioneze intr-un domeniu de temperatura cuprins intre -3 C si +45 C. Unele dispozitive sunt oferite cu protectie la temperatura, car eeste optionala. Interferente Particulele pot fi pierdute in timpul vibrarii, mai ales daca filtrul este expus la caldura; Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final; Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul operatiilor; Conditiile meteo pot influenta debitul de aer; Desi masurarea in timp real ofera imbunatatiri semnificative la mutarea filtrului si asupra procesului de analiza, echipamentele TEOM prezinta, suplimentar, cerinte de intretinere.

33 pag Modelarea dispersiei poluantilor Module utilizate : module de gestionare a datelor de emisie module de gestionare a datelor de calitatea aerului module de gestionare a datelor meteo modulul de modelare facilitati pentru analiza si prezentarea datelor suport GIS Datele de intrare folosite in modelare : datele legate de surse de emisie: parametri fizici ai surselor punctuale (surse punctuale-cosuri): inaltime, diametru, viteza de evacuare, temperatura; date de emisie pentru surse punctuale, debite masice, cantitati anuale de poluant emise datele de emisie pentru sursele de suprafata si cele de trafic distribuite in celulele grilei de calcul timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse in model: punctuale sau de suprafata; date meteo orare date legate de reteaua de receptori: grila de calcul de dimensiune x km cu rezolutia spatiala de 2,5 km Exemple de modele utilizate în Germania simplu: AUSTAL 2 realizat de APM germană pentru eliberarea autorizaţiei către operatori în conformitate cu TA Luft-ul german 22 TALBO, IMMISnet: modele Gaussiene multiplume (penaj) complex: CALGRID realizat de FU Berlin pentru APM germană EURAD (Cuibul 4 cu rezoluţie 1x1 km) conditii necesare pentru aplicare PC suficient pentru modele simple Expertiză limitată în funcţie de complexitatea modelului Date detaliate de emisie care să se potrivească cu rezoluţia modelului Vânt 2-D, profil vertical de temperatură sau clasă de stabilitate Din 22 noul model Langrangian de dispersie AUSTAL2, care include modulul de dispersie a mirosurilor Dezvoltare sponsorizată de APM germană Licenţe publice disponibile gratuit ( Pachet comercial suplimentar cu interfaţă utilizator

34 5. Calitatea aerului in Europa, Romania, Oltenia 5.1. Situatia calitatii aerului si a monitoringului in Europa pag.34 Sursa: air-climate.eionet.europa.eu/docs/meetings/11emissions.ppt Fig Harta emisiilor PM1 in Europa Fig PM1 antropogen simulat: omiţând sarea de mare şi praful spulberat de vânt

35 pag.35 Fig Sare de mare Legend: Fig PM1 in 24 Europa Sursa: European Topic Center on Air and Climate Change

36 pag.36 Statii de monitorizare automata la nivelul anilor 24, baza de date disponibila pe site-ul Agentiei Europene de Mediu neactualizata la nivelul anului 27. Station: 1: RO2A, MM-BM4,, +47 4'33", '4", Industrial, urban, Nr. 4 Nod de presiune. Station: 2: RO65A, BUC - B1,, '33", +26 3'36", Background, urban, ARPM. Station: 3: RO72A, BUC - B8,, '", +26 6'", Background, rural, Balotesti. Station: 4: RO68A, BUC - B4,, '45", +26 8'54", Industrial, urban, Berceni. Station: 5: RO7A, BUC - B6,, '44", +26 7'15", Traffic, urban, Cercul Militar. Station: 6: RO69A, BUC - B5,, '42", +26 3'8", Industrial, urban, Drumul Taberei. Station: 7: RO71A, BUC - B7,, +44 2'56", +26 2'1", Background, suburban, Magurele. Station: 8: RO67A, BUC - B3,, '26", +26 9'4", Traffic, urban, Mihai Bravu. Station: 9: RO66A, BUC - B2,, '4", '5", Industrial, urban, Titan. Station: 1: RO6A, CL-CL1,, +44 8'25", '3", Background, urban, Chiciu. Station: 11: RO61A, CL-CL2,, '25", +27 2'2", Background, urban, DSV. Station: 12: RO39A, SB-CM3,, +46 8'15", '3", Industrial, urban, Observator. Station: 13: RO1A, SB-SB1,, '2", +24 1'2", Background, urban, Sediu APM Sibiu. Station: 14: RO42A, MS-MS2,, '11", '1", Background, urban, Sediul APM Targu Mures. Station: 15: RO11A, TM-TM1,, '", '", Background, urban, B-dul M. Viteazul.

37 pag.37 Fig PM2.5 in 24 Europa Sursa: European Topic Center on Air and Climate Change Fig PM1 in 24 Europacu depasiri pe numar de zile Sursa: European Topic Center on Air and Climate Change

38 pag Calitatea aerului in Romania Agentii pentru Protectia Mediului in Romania Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova - Regiunea 4-SV Oltenia o Agentia pentru Protectia Mediului Dolj o Agentia pentru Protectia Mediului Gorj o Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti o Agentia pentru Protectia Mediului Olt o Agentia pentru Protectia Mediului Valcea Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti o Agentia pentru Protectia Mediului Arges o Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi o Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita o Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu o Agentia pentru Protectia Mediului Prahova o Agentia pentru Protectia Mediului Teleorman Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti o Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti o Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati o Agentia pentru Protectia Mediului Galati o Agentia pentru Protectia Mediului Braila o Agentia pentru Protectia Mediului Buzau o Agentia pentru Protectia Mediului Constanta o Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea o Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau o Agentia pentru Protectia Mediului Bacau o Agentia pentru Protectia Mediului Botosani o Agentia pentru Protectia Mediului Iasi o Agentia pentru Protectia Mediului Neamt o Agentia pentru Protectia Mediului Suceava o Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu o Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu o Agentia pentru Protectia Mediului Alba o Agentia pentru Protectia Mediului Brasov o Agentia pentru Protectia Mediului Covasna o Agentia pentru Protectia Mediului Harghita o Agentia pentru Protectia Mediului Mures Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca o Agentia pentru Protectia Mediului Cluj o Agentia pentru Protectia Mediului Bihor o Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita Nasaud o Agentia pentru Protectia Mediului Maramures o Agentia pentru Protectia Mediului Satu Mare o Agentia pentru Protectia Mediului Salaj Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara o Agentia pentru Protectia Mediului Timis o Agentia pentru Protectia Mediului Caras-Severin o Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara o Agentia pentru Protectia Mediului Arad

39 Situatia in Romania pag.39 Sursa: European Topic Center on Air and Climate Change Fig Distributia spatiala a pulberilor in Romania 5.3. Calitatea aerului in Oltenia Surse de emisie de pe teritoriul zonei: Surse punctuale (surse industriale, productie de energie electrica si termica ) Surse de suprafata stationare (incalzirea rezidentiala) Surse liniare (trafic rutier) Judet Tip sursa de poluare NO x (t/an) SO 2 (t/an) PM1 (t/an) Pb (t/an) Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Regiunea 4 Surse Punctuale Surse liniare- trafic Surse de suprafata stationare Total Surse Punctuale Surse liniare- trafic Surse de suprafata stationare Total Surse Punctuale Surse liniare- trafic Surse de suprafata stationare Total Surse Punctuale Surse liniare- trafic Surse de suprafata stationare Total Surse Punctuale Surse liniare- trafic Surse de suprafata stationare Total Surse Punctuale Surse liniare- trafic Surse de suprafata stationare Total Tab Situatia pe judete a surselor si cantitatilor

40 pag.4 Distributia spatiala a surselor punctuale din Regiunea IV - SV Drobeta Tr. Sev. Rovinar Motru Tg. Jiu Tg. Carb. Ticleni Turceni Dragasani Rm. Valcea 158 de unitati industriale 415 cosuri de evacuare grila de calcul x km Fig Sursele punctuale in Oltenia Filiasi Craiova Slatina Caracal Calafat

41 pag.41 Distributia spatiala a concentratiei medii zilnice de PM1 in Regiunea IV (VL27) Sursa: ICIM Fig Distributia concentratiilor medii zilnice de PM1 in Oltenia Distributia spatiala a concentratiei medii anuale de PM1 in Regiunea IV (VL27) Sursa: ICIM Fig Distributia concentratiilor medii anuale de PM1 in Oltenia

42 pag.42 GORJ - 25 Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile Pulberile care impurifica atmosfera în judetul Gorj au o naturã diversã în functie de sursele ce le genereazã, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatãri de cariere, depozite de zgura si cenusã, halde de steril, trafic rutier, producatori de materiale de constructii. Compozitia pulberilor este functie de tipul sursei. În judetul Gorj, sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sunt: pentru zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatãrile miniere de carierã, traficul rutier; pentru zona Bârsesti: SC SIMCOR VAR SA Oradea. punct de lucru Tg. Jiu, SC LAFARGE-ROMCIM SA. Uzina Tg. Jiu, SC Macofil SA, traficul rutier; pentru zona Turceni: Complexul Energetic Turceni, traficul rutier; pentru zonele Motru, Mãtãsari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatãrile miniere de carierã, traficul rutier; pentru zona Meri: Cariera Meri; pentru zona Telesti: Statia de asfalt Telesti. În anul 25, APM Gorj a efectuat determinãri de pulberi în suspensie fractiunea PM 1 pe perioadã de mediere 24h, conform O.M. 592 / 22, în mai multe puncte din municipiul Tg. Jiu (Statia Meteo, Paralela 45, Victoria-centru, SC Fibrocim SA), Rovinari (Primarie) si Motru (Rosiuta). S-a constatat cã 8% din concentratiile medii zilnice înregistrate depãsesc valoarea limitã (5 µg/mc) iar 56% depãsesc valoarea limitã + marja de toleranþã (66.67 µg/mc). Valoarea maximã înregistratã este µg/mc în zona Motru punctul Rosiuta. Brebinaru. Indicatorul pulberi sedimentabile s-a determinat în 52 puncte de prelevare de pe raza judetului Gorj, amplasate în zonele: Târgu Jiu, Rovinari, Turceni, Bârsesti, Motru, Mãtãsari, Meri, Tg. Cãrbunesti, Plesa, Timiseni, Jilt si Telesti. Rezultatele obtinute pentru indicatorul pulberi sedimentabile au condus la urmãtoarele concluzii : Cantitatile maxime lunare au depãsit CMA lunarã (17 g/m 2 lunã) în zonele: Rovinari (max = 118,22 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 62,3% Turceni (max = 19,98 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 2,8% Rosiuta - Motru (max = 235,88 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 67,8% Matasari (max = 27,3 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 6% Jilt (max = 35,61 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 23,5 % Telesti (max = 19,79 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 5,6 % Timiseni (max = 75,83 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 7,2 % Plesa (max = 35,75 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 41,7 % Tg. Carbunesti (max = 39.1 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 5 %

43 În fig. se prezintã evolutia cantitãtilor medii lunare pentru pulberi sedimentabile. pag.43 Fig Cele mai importante contributii au grupele de activitãti : arderi în energeticã (55,32%) si industrii de transformare si instalatii de ardere neindustriale (39,87%). Fig Evolutia emisiilor de pulberi rezultate din industria energeticã existentã în judetul Gorj, redatã în fig. indicã o tendintã descendentã ca urmare a lucrãrilor de retehnologizare efectuate precum si a limitãrii functionãrii instalatiilor mari de ardere nemodernizate. Fig

44 pag.44 Poluarea de fond Poluarea de fond reprezintã poluarea existentã în zonele în care nu se manifestã direct influenta surselor de poluare. Reteaua de monitorizare a calitãtii aerului în judetul Gorj nu include statii de supraveghere a poluãrii de fond (statii amplasate în zone conventional curate, la altitudini de 1-15 m si la distante de minimum 2 km de centre populate, drumuri, cãi ferate, obiective industriale, etc.). Poluarea de impact Poluarea de impact este poluarea produsã în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. Sistemul de monitorizare a calitãtii aerului Sistemul de monitorizare a calitãtii aerului în judetul Gorj include echipamente tehnice necesare colectãrii, prelucrãrii si transmiterii datelor privind calitatea aerului. APM Gorj a efectuat monitorizarea poluantilor gazosi SO2, NO2 si NH3 în zonele: - Tg. Jiu - 3 puncte de prelevare (probe medii 24 h), - Rovinari - 1 punct de prelevare (probe medii 24 h), - Turceni - 1 punct de prelevare (probe 3.), - Motru - 1 punct de prelevare (probe 3.). În ceea ce priveste pulberile, reteaua de monitorizare cuprinde: - 52 puncte de prelevare pentru pulberi sedimentabile - puncte alternative de prelevare pentru pulberi în suspensie fractiunea PM1. În scopul monitorizarii calitãtii aerului pe teritoriul judetului Gorj, în anul 25 s-au efectuat 388 analize (însumând 388 indicatori) privind poluantii mentionati mai sus. Prin prelucrarea statisticã a valorilor medii zilnice ale concentratiilor poluantilor s-au determinat urmãtorii indicatori: - Concentratii maxime si minime pe 24 h - Frecventa de depãsire a CMA - Concentratii medii lunare Pentru zona Tg. Jiu, pe lângã medierea în timp s-a efectuat si o mediere spatiala pentru cele 3 puncte de prelevare (APM, STATIA METEO, SNLO). Zone critice sub aspectul poluãrii atmosferei În judetul Gorj pot fi nominalizate ca zone critice, zonele de influentã ale marilor poluatori, respectiv: - Rovinari. poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Rovinari SA si exploatãrile miniere (frecventa depãsirilor la indicatorul pulberi sedimentabile în punctele de prelevare situate în aceastã zonã variazã în intervalul - 1%) - Zonele limitrofe exploatãrilor miniere de carierã, respectiv: Rosiuta (depãsiri la indicatorul pulberi sedimentabile - frecventa depãsirilor variazã în intervalul - 1%), Timiseni, Mãtãsari, Pinoasa, Jilt. - Turceni - poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Turceni SA (frecventa depãsirii la indicatorul pulberi sedimentabile variazã în intervalul - 8.3%).

45 MEHEDINTI pag.45 Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile In judetul Mehedinti nu exista surse de pulberi care sa prezinte interes. Starea pulberilor in suspensie in ultimi ani este prezentata in tabelul urmator: Emisii anuale de PM 1(t/an) Judetul Mehedinti Emisii anuale , , , ,7 1624, , , ,3 Tab Retreaua de monitorizare in Mehedinti Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei Ca surse tipice cu posibil potential de poluare se pot considera ROMAG PROD, prin emisiile de H2S si ROMAG TERMO, care prin cantitatile de CO2, SO2, NOx, pulberi in suspensie eliberate in atmosfera au o contributie esentiala in totalul noxelor din judet. RAAN Suc. ROMAG TERMO RAAN SUC ROMAG PROD Pe aria judeţului nu s-au consemnat zone cu situaţii critice permanente în poluarea atmosferică.

46 Valcea Emisiile de pulberi în suspensie (PM 1 şi PM 2,5 ) pag.46 In judeţul Valcea emisiile de pulberi în suspensie de tip PM 1 şi PM 2,5 nu s-au măsurat din lipsa aparaturii adecvate. Incepând din anul 27 urmează a se face astfel de măsurători, odată cu punerea în funcţiune a staţiilor automate de monitorizare calitate aer, ce vor intra in compunerea reţelei naţionale de monitorizare. La nivelul judeţului Vâlcea măsurătorile sistematice privind concentraţiile de poluanţi in atmosferă se efectuează cu ajutorul unei reţele de monitorizare constituită din şapte puncte de prelevare (cinci puncte la nivelul platformei Chimice Rămnicu Vălcea, unde este concentrată peste jumătate din activitatea judeţului si două puncte la nivelul municipiului). Configuraţia reţelei de monitorizare imisii, tipurile de poluanţi, numărul de determinări, concentraţia medie anuală pe fiecare punct de prelevare şi poluant în parte, frecvenţa depaşirii CMA conform STAS 12574/1987 sunt redate în tabelul de mai jos. Tab Reteaua de supraveghere si monitorizare a calitatii aerului Nr. crt Punct monitorizare APM Valcea (zona Rm. Valcea) Grup Scolar Forestier (zona Rm. Valcea Nord) S.C. B.M. Company (zona Cazanesti) S.C. Comat S.A. (zona Raureni) S.C. Vilmar S.A. (zona Stolniceni) I.C.S.I (zona Govora sat) S.C. Favil S.A. (zona Rm. Valcea Sud) Tip statie Statie urbana Statie trafic Statie industriala Statie industriala Statie industriala Statie industriala Statie urbana Poluanti monitorizati Metoda NH 3, NO 2, SO 2, PM 1 manuala HCl, NO 2, SO 2 manuala HCl, NH 3, SO 2 manuala HCl, NH 3, NO 2 manuala HCl, NH 3, Cl 2 manuala HCl, NH 3, TSP manuala HCl, NH 3, TPS manuala La statia APM Valcea s-au determinat urmatoarele valori pentru PM1 Staţia Tip poluant Număr determinări Concentraţia anuală sau zilnică µg/mc Frecvenţa depăşirii VL sau CMA (STAS 12574/1987) APM Vălcea PM Zone critice sub aspectul poluării atmosferei. - Platforma Chimică Rm. Vălcea Oltchim, USG, CET, Vilmar - Depozitul de zgură şi cenuşă al CET Govora - Centrele urbane şi naţionale al CET Govora - Zona industrială a SC Elvila Sucursala Carpatina din Rm. Valcea - Exploatările de cărbune de suprafaţă de la Berbeşti Alunu - Exploatarea de calcar de la Bistriţa

47 OLT pag.47 Calitatea factorului de mediu aer este controlată şi supravegheată de APM Olt şi se realizează prin existenţa a 3 puncte de control de prelevare pentru poluanţii gazoşi monitorizaţi, pe probe medii zilnice (24 ore). În municipiul Slatina reţeaua de monitorizare privind calitatea aerului cuprinde atât puncte de prelevare pentru poluanţii gazoşi cât si puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile. Ca arie de răspândire a punctelor de prelevare a poluanţilor gazoşi aceasta se prezintă astfel: APM Slatina - indicatorii monitorizaţi sunt: SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie şi F; SC OLTINA SA - indicatorii monitorizaţi sunt: SO2, NO2, NH3 şi F; A.C.R. Slatina - indicatorii monitorizaţi sunt: SO2, NO 2 şi F; Din determinările efectuate se constată că valorile concentraţiilor poluanţilor gazoşi se încadrează în limitele maxim admise conform Ordin MAPM 592/22 şi STAS 12574/87. În perioada de analiză s-au prelevat şi s-au analizat gravimetric un număr de 34 probe de pulberi sedimentabile în punctele fixe de prelevare din oraşele: Slatina, Balş, Caracal, Corabia, iar valorile concentraţiilor au fost comparate cu limitele stabilite prin STAS /87 privind condiţiile de calitate a aerului din zonele protejate, respectiv 17 g / m 3 / lună. Astfel a rezultat faptul că au depăşit valoarea maximă admisă specificată 3 probe astfel: Corabia Celeiu( 21,55), Slatina str. Nucilor(2,27) şi Buiceşti Andreoiu( 22,86). Poluarea cu PM1 Concentratia medie anuala - depaseste VL27 (4 µg/m3) in zonele oraselor Caracal, Corabia, Slatina, Bals, Dragasani, Rm. Valcea, Craiova, Segarcea, Bailesti, Filiasi, Calafat, Strehaia, Turceni, Rovinari, Motru, Tg. Jiu si Drobeta-Turnu Severin. - depaseste VL21 (2 µg/m3), PIE si PSE in intreaga zona Concentratia medie zilnica - depaseste VL in zona oraselor Craiova, Bailesti, Drobeta-Turnu Severin, Tg. Jiu, Caracal si Corabia - sub VL in restul Regiunii

48 Monitorizarea calitatii aerului pag Calitatea aerului in Craiova Reteaua de monitorizare Supravegherea calitatii aerului se realizeaza prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calitatii aerului, fiind formata din 5 statii automate, obtinute prin Programul PHARE RO 22/ , care au fost amplasate conform criteriilor prevazute in Ord.592/22: - statia Calea Bucuresti (Cra1) - statie de trafic, locatia respectiva fiind cea mai aglomerata din punct de vedere al traficului; Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Primarie - statia Primarie (Cra2) - statie de fond urban, situata intr-o zona neexpusa direct traficului si industriei; - statia Billa (Cra3) - statie mixta - industriala si de trafic, aflata sub influenta ambelor termocentrale, a Combinatului Chimic Doljchim si a retelei de trafic greu din vestul orasului; Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Billa - statia Isalnita (Cra4) - statie industriala, situata in mediu suburban, aflata sub influenta Combinatului Chimic Doljchim si a termocentralei CET I; - statia Breasta (Cra5) - statie de fond regional, situata la distanta de toate sursele de poluare majore din aglomerare; - 2 laboratoare mobile cu care se pot face masuratori in diverse puncte ale regiunei. Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Breasta Indicatorii monitorizati prin intermediul echipamentelor care functioneazã continuu au fost stabiliti conform Ord. 592/22, care transpune în legislatia românã prevederile Directivelor Europene referitoare la calitatea atmosferei: dioxidul de sulf, oxizii de azot, ozonul, oxidul de carbon, pulberi materiale PM1, substante organice volatile - benzen, toluen, etilbenzen si xileni, fiecare statie fiind prevãzutã cu analizoarele corespunzãtoare tipului în care a fost încadratã. Douã dintre statii sunt prevãzute cu senzori meteo (Primãria si Isalnita). Tab.5.4 Statiile din Craiova si parametrii masuratii

49 pag.49 E 2 3, 7 g r d W G S 8 4 E 2 3, 7 5 E 2 3, 8 E 2 3, 8 5 g r d m S t m S t 7 4 m S t , N44,27 grd WGS84 N44,3 grd WGS84 N44,35 N44,4 grd WGS O b e d in m S t 7 C E T I s a CET Isalnita C o m b in a tu l C h ic Doljchim C r a io v a J iu R o v in e Jiul C r a 5 ( B r e a s - Statia R e g io n a labreasta - R e f) (Cra5) regional J iu L e a m n a d e J o s B u c o v a t P a lilu la I s a ln ita Statia Isalnita (Cra4) industrial C r a 4 ( I s a ln it a - I n d u s tr ia l) Iz v o r u l R e c e C e r n e le Jiul RETEAUA AUTOMATA DE MONITORIZARE F lo r e s ti A CALITATII AERULUI DIN CRAIOVA S im n ic u d e S u s M is c h ii A lb e s t i V i s in a M a r e v. L u n c ii v. M a n a s ti r i S im n ic u d e J o s C r a 3 ( M a r ia Statia Billa T a n a s e )(Cra3) trafic industrial Lab. mobile C r a 2 ( P r im a r ie ) P a n o u e x t e r io r Statia Primarie (Cra2) fond v. l u i A n g h e l v. S a r p e lu i C r a 1 ( C a le a B u c u r e s t i- P ia t a ) M o f le n i P o p o v e n i F a c a i B r a n is t e CET Simnic Statia Calea Bucuresti (Cra1) trafic Electroputere MAT IUG DAEWOO N L a c u l H a n u l D o c t o r u lu i N44,27 grd WGS84 N44,3 grd WGS84 N44,35 grd WGS84 N44,4 grd WGS84 Fig Aeroportul P r e a jb a 3 9 6, 3 8 S t m S t7 4 5 E 2 3, 7 g r d W G S 8 4 E 2 3, 7 5 E 2 3, 8 g r d W G S 8 4 E 2 3, 8 5

50 pag Structura retelei de monitorizare ANPM Panou hol Universitate Server local Server APM local APM GSMconnection GSMconnection GSMconnection Panou Universitate Cra1 Cra2 Cra3 Cra4 Fig Structura retelei de monitorizare Cra5 Panou Primarie Fluxul de colectare a datelor - statiile sunt interogate de server la intervale presetate (1h), - transmisia se face prin GSM, - datele sunt stocate pe server si in fiecare statie, - se pot solicita rapoarte pe intervale de 3 min, 1h, 24 h, lunare sau anuale, - din server se transmit date la panoul intern (Universitate) si la panoul extern (English Park), - serverul APMDj trimite datele la serverul de la ANPM, - pe baza datelor colectate se intocmesc rapoartre lunare catre ANPM, Prefectura Craiova si alte documente privitoare la calitatea aerului.

51 pag.51 Transmisia datelor: Datele validate se transmit zilnic, la panoul extern (English Parc) ca medii zilnice, Ultima medie zilnica de date validate este constituita din datele din ziua anterioara, Transmisia de medii din ziua anterioara a creat fenomene de confuzie in randul cetatenilor, deoarece se asteptau la date on line. Conform Ordinului 592/23 obligatia de transmisie date se refera la o data la interval de 24 ore Datele afisate se rotesc continuu, trecand de la o statie la alta, La fiecare statie sunt afisati toti indicatorii si valorile limita. Datele validate se transmit zilnic, la panoul intern (Universitate), ca medii orare din ziua anterioara. Panoul intern este de tip Touch-Screen si permite vizualizarea datelor de la fiecare statie in mod tabelar sau diagrama. Se pot citi informatii referitoare la efectele fiecarui poluant asupra sanatatii umane Procesarea, managementul si validarea datelor Serverul care se ocupa cu interogarea statiilor si stocarea datelor, care se afla la laboratorul agentiei de mediu, are intalat programul EdaC 2 (Environmental Data Gathering and Presentation Center) care este un program specializat pentru achizitii date. Acest program permite realizarea: Transferului de date de la statiile automate catre server ; Interpretarea datelor pe zile, saptamani, luni, ani ; Selectarea statiei si selectarea datelor; pentru fiecare statie pe fiecare poluant; Validarea sau nevalidarea datelor; Crearea unei baze de date; Adaugarea de noi statii; Crearea de rapoarte Diverse functii de prelucrare a datelor disponibile Procesarea datelor I: Semnalul de masura din analizor (in ma) este convertit in unitati de masura ppm si apoi transmis transmis sistemului de achizitie continuu si transformat de acesta in unitatile de masura corespunzatoare (micrograme/mc sau mg/mc, in afara de analizorul continuu de PM unde raspunsul este in micrograme/mc) Sistemul de achizitie (data logger+pc) calculeaza mediile orare pentru fiecare indicator si le valideaza in cazul in care are 75 % din datele necesare calcularii acestei medii (pe raportul provenit din statii datele sunt insotite de simbolul K); in

52 pag.52 cazul in care analizorul nu a realizat suficiente masuratori pentru a putea fi validata media orara, sistemul calculeaza media insa o prezinta insotita de simbolul N; daca nu avem date pe o ora, in locul acestora apare simbolul C Toate datele (masura, calibrari, alarme, istoric evenimente) se pastreaza nedefinit in PC statie, in arhive separate. Procesarea datelor II: Datele din statii se downloadeaza automat la intervale de 6 ore (intervalul de timp poate fi modificat dupa nevoi, tinand cont si de aspectele economice), Daca transmisia automata esueaza, datele se pot chema din statii prin single download manual Daca sunt alarme, fiecare statie transmite alarma in server in timp real, Toate datele (date brute masuratori, alarme, calibrari, istoric evenimente) sunt stocate separat in server. Validarea datelor: Datele preluate de la statii reprezinta pentru server date brute In fiecare dimineata un operator uman verifica datele brute in functie de: o Starea de functionare a analizorului (zero, span, parametri de functionare) o Domeniul de variatie a valorilor, o Conditiile meteo, o Prezenta alarmelor Datele verificate devin date valide si sunt stocate separat. Transmisia datelor: Datele validate se transmit la: Zilnic, la panoul extern (English Parc) ca medii zilnice, Zilnic, la panoul intern (Universitate), ca medii orare, La 1-2 zile la serverul de la LNRCA-ANPM Bucuresti, toate datele (validate, alarme, calibrari), La nivel de LNRCA-ANPM Bucuresti datele se certifica si sunt transmise spre institutiile europene Starea mediului in 26 Pulberi în suspensie (PM1 si PM2.5) În cazul pulberilor materiale PM1, monitorizate continuu la statiile de trafic, de fond urban si respectiv de fond regional, se observã depãsirea maximei anuale admise prevãzutã în Ord.595/22 la statiile din oras. Limita maximã admisã pentru media zilnicã în 26 (57 µg/mc) a fost depãsitã în dese cazuri la statia de trafic si la Maria Tãnase (Billa). Sursele majore ale pulberilor în aglomerarea Craiova sunt procesele de ardere din termocentrale si cele provenite din activitãtile domestice (încãlzire), haldele de cenusã ale termocentralelor, traficul, dar si santierele de constructii, cum a fost cel din zona Billa.

53 pag.53 Tab Valori medii lunare 26 Fig Prin asezarea geograficã în zona de Câmpie a Dunãrii, cât si datoritã unor factori geoclimatici si hidrometeorologici specifici, judetul Dolj prezintã o serie de particularitãti privind poluarea cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile. Solul friabil nisipos din zonã de sud si cea centralã a judetului permite antrenarea de cãtre curentii de aer predominanti din directia E-V si S-V N-E a particulelor materiale. Ca urmare a acestui fapt, datorat si distrugerii perdelelor forestiere de protectie, în perioadele secetoase vânturile sezoniere antreneazã mari cantitãti de pulberi în suspensie care adeseori produc un disconfort pentru locuitorii din zonã. În imediata vecinãtate a haldelor de zgurã si cenusã, a centralelor termoelectrice, Isalnita si Simnic, datoritã insuficientelor mãsuri de fixare a cenusii se produc antrenãrii eoliene care afecteazã localitãtile limitrofe.

54 pag.54 Tab Calitatea aerului ambiental in 26 la statiile de masura

55 pag.55 Zone critice sub aspectul poluãrii atmosferice În judetul Dolj existã mai multe astfel de zone critice si anume: Platforma industrialã Isalniþa (Doljchim si CET I Isalnita) emite o serie de poluanti în atmosferã (oxizi ai sulfului si azotului, monoxid si dioxid de carbon, compusi organici volatili, pulberi), genereazã volume mari de ape uzate industriale si produce cantitãti mari de deseuri (cenusa si sterilul provenite de la termocentralã). La cele douã halde de cenusa: cea de la Isalnita si cea de la Valea Mãnãstirii se produc spulberãri de praf în conditii de vânt uscat. Platforma industrialã de la Podari are un impact mai scãzut asupra mediului. Platforma de sud-est (Electroputere, M.A.T., Reloc, I.U.G.) genereazã în atmosferã emisii de poluanti si zgomot. Traficul auto si feroviar produce emisii de poluanti chimici, pulberi si zgomot, cele mai afectate artere fiind: N. Titulescu, Calea Bucuresti si B-dul Decebal În zona Calafat si Bãilesti nu avem zone critice. Centrala nuclearã de la Kozlodui reprezintã un potential pericol de poluare radioactivã în caz de accident. Pânã în prezent nu au fost mãsurate depãsiri. În zona limitrofã fluviului Dunãrea, vara au loc antrenãri de pulberi de pe solurile nisipoase, instabilizate.

56 pag Interpretarea datelor din 26 Distribuţia provizorie a surselor pentru PM1 pe baza datelor disponibile privind emisiile şi calitatea aerului in Craiova 3 Calea Bucuresti data Jan-May background ~49 ug/m3 PM1 [µg/m³] PM1 = 44,8 CO + 39, background CO ~.2 mg/m³ CO [mg/m³] PM1 din trafic = PM1 total PM1 non-trafic PM1 din trafic = 66 µg/m³ 49 µg/m³ = 17 µg/m³ PM1 din trafic = 26% din total 3 Calea Bucuresti data Jan-May PM1 [µg/m³] traffic Calea Bucuresti Linear (traffic Calea Bucuresti) PM =,46 NOx + 43,3 background 52 µg/m³ 47 µg/m³ NOx [µg/m³] background NOx 9-2 ug/m³

57 PM [µg/m³] PM abordarea analizei/distribuţiei surselor pag.57 Calea Buc. PM1 = 66 µg/m³ Puncte fierbinţi de trafic/locale Contribuţia urbană: trafic & alte surse Fond urban suburban Fond regional Fond la scară mare Breasta PM1 = 43 PM 1 Craiova data from Calea Bucuresti 25 2 Breasta 24 Per. Gleitender Durchschnitt (Calea Bucuresti) 24 Per. Gleitender Durchschnitt (Breasta) PM1 [ug/m³] PM1 din trafic = PM1 total (Cal Buc) PM1 non-trafic PM1 din trafic = 66 µg/m³ 49 µg/m³ = 17 µg/m³ PM1 din trafic = 26% din total la Cal Buc PM1 urban = PM1 total (Cal Buc) fond regional (Breasta) PM1 urban = 66 µg/m³ 43 µg/m³ = 23 µg/m³ Alte surse urbane = PM1 urban PM trafic Alte surse urbane = 23 µg/m³ 17 µg/m³ = 6 µg/m³ Calitatea datelor privind PM1 încă foarte incertă!!

58 pag.58 Distribuţia simplă a surselor in Craiova simple source apportionment for PM1 for Craiova urban traffic 26% other urban sources 9% regional background 65% Atribuirea mai detaliată a surselor noxe din trafic 9% non-noxe din trafic rutier 1% încălzire domestică & solvenţi 9% altele 2% agricultură 4% fond regional # Industrie & centrale 22% Industrie &centrale 3% road traffic exhaust 11% trafic local fond urban altele 3% încălzire domestică & solvenţi 3% non-noxe din trafic 15% noxe din trafic 1% non-noxe din trafic rutier 7% PM scară mare = PM rural PM Regional = PM Periferiaoraşului PM rural PM urban = PM fondurban PMPeriferiaoraşului PM local = PM punctfierbinte PM fondurban

59 pag Interpretarea datelor anului 27 Datele masuratorilor pe fiecare zi din perioada 1 ianuarie 27 si 14 mai 27 se gasesc in Anexa. 6.1.LUNA IANUARIE 1 ianuarie 27 ora Calea Bucuresti Billa Breasta minimum maximum media pm1 pm1 1 ianuarie luni ora 2 ianuarie marti ora Calea Bucurest i Billa Breast a Billa Breasta In aceasta zi avem o depasire totala a limitelor prevazute pentru pulberi, valoarea maxima fiind de 55 µg/m 3 pe Calea Bucuresti. 12 ianuarie vineri Cauza produceri acestor varfuri sunt artificiile de la miezul noptii. 12 Ziua de 2 ianuarie prezinta si ea un 1 interes deosebit. Putem obsera valori sub 5 8 µg/m 3 pana la ora 11, datorita lipsei de activitati, urmatoarele ore au o crestere 6 Billa continua ajungandu-se la ora 18 la un maxim 4 Breasta al zilei de 25 µg/m 3. 2 Zilele urmatoare au un aspect normal, cu valori de varf in jurul orelor 7-9, 11-14, pm1 ora Calea Bucuresti

60 pag.6 La Billa se pot observa valori mai mari, in special dupa ora 18, fata de celelalte zone, datorita traficului mai intens, starea proasta a 14 ianuarie duminica strazilor si existenta celor doua 35 supermarketuri: Billa si Real, care atrag un 3 numar mare de autovehicule. Aceste 25 Calea autovehicule au cel putin o pornire, in acest 2 Bucuresti perimetru, sursa importanta de poluare; se 15 Billa stie ca la pornire autotuirsmele au ardere 1 Breasta proasta, la o turatie mica (cea de relantiu) 5 arderea nu este suficient de buna ca cea de la peste 1.8 rot/min. Aceste maxime, de dupa ora 18, au valori diferite in functie de ziua din saptamana. In zilele de vineri pana duminica acestea ating calori de ordinul sutelor de µg/m 3. Nu se poate spune acelasi lucru in zilele din cursul saptamanii unde media se situeaza in jurul valorii de 6-8 µg/m 3. Valori importante se pot observa in ziua de 17 ianuarie, unde avem doua varfuri de 23 µg/m 3. Statia Breasta si Billa ating la ora 12 valori apropiate; o posibila cauza a acetor depasirii fiind zona industriala de la vestul orasului: Termocentrale Isalnita si Combinatul chimic. Valori importante sunt inregistrate in ziua de 23 spre 24 ianuarie, unde s-au inregistrat valori in jurul a 2 µg/m 3. pm1 pm1 pm ora 15 ianuarie luni ora 17 ianuarie miercuri Calea Bucuresti Billa Breasta Calea Bucuresti Billa Breasta ora 23 ianuarie marti 24 ianuarie miercuri pm ora Calea Bucuresti Billa Breasta pm ora Calea Bucuresti Billa Breasta

61 pag LUNA FEBRUARIE 15 februarie joi Luna februarie incepe cu valori normale ale PM1 sub limita de 5 µg/m 3 avand mici depasiri in perioada orelor de varf. Valor mari, in jurul a 1 µg/m 3, incep sa se inregistreze de pe 9 februarie pe Calea Bucuresti, celelalte statii nefunctionand. Valori mari se inregistreaza in noptile de 11, 12 si 13 februarie cand si statia Breasta, statie de fond regional, inregistreaza valori apropiate de celelalte statii, intre 1-15 µg/m 3, in aceasta pm1 pm ora Calea Bucuresti Billa Breasta situatie problema traficului fiind eliminata. 22 februarie joi Zilele urmatoare se incadreaza in domeniul normalului. 2 februarie prezinta un 25 varf dupa ora 19, varf inregistrat si de statia 2 Breasta. Acest valori mari se inregistreaza 15 Calea Bucuresti Billa pana pe 21 febr. la ora Breasta 22 februarie inregistreaza la statiile Cal. Buc. si Billa, la ora 2, o valoare in jurul 5 lui 23 µg/m 3, o influenta posibila fiind partea de este sau nord a orasului. ora Zilele urmatoare au un aspect normal pana pe 27 cand in a doua jumatate a zilei valorile cresc peste 5 µg/m 3. Ultima noapte a lui februarie are valori apropiate de 15 µg/m 3 la Billa si Breasta LUNA MARTIE 3 martie d Primele zile ale lui martie au valori in jurul valorii de 12 µg/m 3 la Cal. Bucuresti si Billa. Pe 3 martie dupa ora 2, statiile Billa si Breasta au valori de peste 12 µg/m 3, sursa posibila de poluare fiind platforma industriala Isalnita. 5 si 6 martie prezinta valoari de peste 12 µg/m 3 seara dupa ora 2 la statia Breasta si pe 6 la celelalte doua statii Calea Bucuresti Billa Breasta 6 martie mierc 5 martie marti pm o Calea Bucuresti Billa Breasta Calea Bucuresti Billa Breasta

62 pag.62 O alta depasire mare este in noaptea 9-1 martie unde se poate observa ca la ora 21 toate statiile masoara aproximativ aceea valoare. Zilele urmatoare prezinta tot felul de variatii mai mult sau mai putin obisnuite. pm martie marti o Calea Bucuresti Billa Breasta pm martie sam o Calea Bucuresti Billa Breasta 16 martie prezinta evolutia cresterilor concentratiei de PM1 incepand cu Cal.Buc., Billa si apoi Breasta. 17 martie dum 16 martie sam pm Calea Bucuresti Billa Breasta pm Calea Bucuresti Billa Breasta o o 18 martie luni 19 martie marti pm Calea Bucuresti Billa Breasta pm Calea Bucuresti Billa Breasta o o Zilele 2-31 martie statiile au probleme tehnice; la unele lipsind valorile iar la altele valorile sunt eronate.

63 pag martie 31 martie ora Calea Bucuresti Billa Breasta hour Calea Bucuresti Billa Breasta minimum minimum maximum maximum media media LUNA APRILIE Inceputul lui aprilie debuteaza cu probleme la statiile automate, nefiind disponibile date. In zilele 2-9 aprilie avem date disponibile de la statiile Breasta si Billa. Aceste zile au variatii mai mult sau mai putin obisnuite. 2 aprilie 4 aprilie 1 12 pm ora Billa Breasta pm ora Billa Breasta

64 pag.64 5 aprilie 6 aprilie pm ora Billa Breasta pm ora Billa Breasta Dupa 1 aprilie avem disponibile date la toate statiile, date care se incadreaza in normalitate. 12, 13 si 14 aprilie prezinta varfuri dupa ora 19 intre 1-12 µg/m aprilie 13 aprilie pm ora Calea Bucuresti Billa Breasta pm ora Calea Bucuresti Billa Breasta seara. Pana pe 2 aprilie valorile se incadreaza in limite normale, avand cateva varfuri dimineata si 18 aprilie 17 aprilie ora Calea Bucuresti Billa Breasta pm ora Calea Bucuresti Billa Breasta Pe 2 aprilie avem un varf de peste 12 µg/m 3 pe Cal. Bucuresti, varf resimtit si de statia Breasta cateva ore mai tarziu. Din aceasta diagrama putem trage concluzia ca norul de poluare are 2 aprilie directia este-vest, o sursa posibila de poaluare venind din aceasta directie. pm ora b Calea Bucuresti Breasta Intre 2-26 aprilie statia Billa nu functioneaza, aceasta perioada se incadreaza in normalitate la celelalte statii. Noaptea de 27 spre 28 aprilie este marcata de un varf la Billa si Breasta in jurul valorii de 11 µg/m 3 seara dupa ora 21.

65 pag.65 3 aprilie Noptile zilelor de 29 si 3 aprilie ne arata ca poluarile maxime sunt in perioada de noapte. pm Calea Bucuresti Billa Breasta ora 6.5. LUNA MAI Inceputul lui mai de buteaza cu valori normale cu varfuri dupa ora 22. Valorile maxime ale zilelor 4 si 5 mai sunt inregistrate noaptea. 3 mai joi 4 mai vineri pm Calea Bucuresti Billa Breasta pm Calea Bucuresti Billa Breasta ora ora 5 mai sambata 6 mai duminica pm Calea Bucuresti Billa Breasta pm Calea Bucuresti Billa Breasta ora ora Pana pe 9 mai lucrurile sunt normale, la aceasta data apare o coincidenta perfecta intre statiile Billa si Breasta. 12 mai prezinta foarte bine inf luienta traficului in week-end mai miercuri Calea Bucuresti Billa Breasta PM mai sambata Calea Bucuresti Billa Breasta ora ora

66 pag.66 Zilele de 13 si 14 mai prezinta influenta traficului, in perioada de seara, la cele doua supermarketuri Billa si Real. PM mai duminica Calea Bucuresti Billa Breasta PM mai luni Calea Bucuresti Billa Breasta ora ora

67 Situatia generala a lunilor Ianuarie-Mai Statia Breasta pag.67 Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Breasta PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

68 pag.68 Statia Billa Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Billa 25 2 PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

69 pag.69 Statia Calea Bucuresti Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Cal. Buc 25 2 PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

70 Situatia pe intervale orare pag.7 Orele -8 statia Calea Bucuresti Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Cal BUC PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ora

71 pag.71 Orele -8 statia Billa Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Billa PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

72 pag.72 Orele -8 statia Breasta Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Breasta PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

73 pag.73 Orele 8-16 statia Calea Bucuresti Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Cal. BUC PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

74 pag.74 Orele 8-16 statia Billa Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Billa PM ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

75 pag.75 Orele 8-16 statia Breasta Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Breasta PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

76 pag.76 Orele statia Calea Bucuresti Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Cal. Buc PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

77 pag.77 Orele statia Billa Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Billa PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

78 pag.78 Orele statia Breasta Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Media Billa PM Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai ziua

79 pag Concluzii Calitatea aerului este intr-o continua imbunatatire datorita reducerii activitatiilor industriale, a retehnologizarilor efectuate in ultimii ani si a constrangerilor din partea agentiilor de mediu pentru conformarea la normele de poluare. Ar fi de preferat ca reteaua de monitorizare din Craiova sa aiba, in plus, o statie automata pentru masurarea poluantilor din zona de est a orasului, zona statiei meteo (Banu-Maracine) Fig.7.1. Aceasta ar permite realizarea unei imagini, cat mai concrete, asupra influentei calitatii aerului a urmatorilor factori: pulberilor antrenate de vant, care vin din zona nisipoasa de sud a judetului Dolj si Olt; aeroportului; complexului energetic Simnic; zona industriala: Electroputere, IUG, MAT, RELOC, DAEWOO; o posibila sursa de poluare care poate provenii din zona de est a regiunii. Metoda de masura a PM1 (scatteringul), folosita in statiile automate, prezinta anumite anomalii in privinta masurarii. Aceasta anomalie consta in capacitatea slaba de filtrare a particulelor de apa, care pot influenta rezultatul masuratorii. O metoda, posibil mai buna, ar fi folosirea unor celule laser care sa numere particulele, asemanatoare aparatelor foto. Realizarea unei colaborari intre Agentia de Protectia Mediului Dolj si Agentia Nationala de Meteorologie, pentru obtinerea de date meteo cu privire la: directia, viteza, durata vantului; temperatura aerului, precipitatiile. Aceste date fiind necesare la modelarea, interpretarea si verificarea datelor obtinute de la statiile automate. Din datele prezentate in capitolul 6, avem depasiri importante ale PM1. Aceste depasiri ajung pana la 2 µg/m 3 in perioada de noapte. Sursele posibile ale acestor poluarii fiind zonele industriale si complexele energetice. Exista varianta ca pe timp de noapte acestea sa foloseasca un carbune mai prost din punct de vedere ar arderilor, rezultand mai multa cenuse, funingine. De asemenea dispozitivele de retinere a pulberilor, electrofiltrele, sa nu fie utilizate la capacitatea corespunzatoare. Din evolutia prezentata nu se poatre ajunge la o situatie simetrica, generala. Nu putem spune ca avem repetari de date in functie de zile, ore de varf, sfarsit de saptamana. Nu se poate ajunge la o situatie generala datorita probabilitatii reduse de a avea aceleasi conditii meteo in aceleasi perioade. Valorile lunare sunt in descrestere din ianuarie spre mai, cauza acestei descresterii fiind reducerea cantitatilor de combustibili fosili folositi pentru incalzire. Concluzia acestor interpretari de date este: perioada de noapte, cuprinsa intre 1 ianuarie mai 27, este mai puluata decat perioada de zi, din punct de vedere al PM1.

80 pag.8 BIBLIOGRAFIE 1. Bolile provocate de pulberi şi prevenirea lor / Bernar Barhad Bucureşti : Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Protecţia mediului înconjurător : Manual universitar / Nicolae Ciobanu Craiova : Sitech, Protecţia şi depoluarea aerului : îndrumător proiectare / Cristinel Racoceanu, Roxana- Gabriela Popa Craiova : Sitech, Studiul de audit al centralelor termoelectrice / Cristinel Racoceanu Craiova : Sitech, Utilaje şi instalaţii tehnologice pentru protecţia mediului / Mihnea Glodeanu Craiova : Universitaria, Calitatea mediului / Elena Gavrilescu, Ion Olteanu vol.3 - Metode de analiză şi monitorizare a aerului Craiova : Universitaria 7. Strategii de mediu / Maria Călinoiu Craiova : Sitech, Protecţia mediului înconjurător / Barbu Cristina Mihaela Craiova : Sitech, Calitatea aerului / Sergiu Tumanov Editura Tehnică, Protecţia şi ingineria mediului / prof.univ. Vladimir Rojanschi, conf.dr. Florina Bran, ing. Gheorghiţă Diaconu Bucureşti : Editura Economică, Protecţia mediului / Valer Teuşdea Bucureşti : Fundaţia România de Mâine, Poluarea mediului ambiant / Liciniu Ioan, Ciplea şi Alexandru Ciplea vol I, II Bucureşti : Editura Tehnică, Poluarea mediului şi sănătatea / Prof. Dr. Sergiu Mănescu Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Termoenergetica şi mediul : măsuri pentru reducerea poluării mediului datorită arderii combustibililor clasici / Ioana Ionel Bucureşti : Editura Tehnică, Protecţia mediului în regiunea Oltenia Craiova : "Oltenia Environmental Euro-Info Center", agentia europeana de mediu European Environment Information and Observation Network

81 pag.81 E 2 3, 7 g r d W G S 8 4 E 2 3, 7 5 E 2 3, 8 E 2 3, 8 5 g r d N44,27 grd WGS84 N44,3 grd WGS84 N44,35 N44,4 grd WGS O b e d in m S t , 3 8 S t m S t 7 P a lilu la C E T I s a CET Isalnita Jiul C o m b in a tu l C h ic Doljchim C r a io v a J iu R o v in e C r a 5 ( B r e a s - Statia R e g io n a labreasta - R e f) (Cra5) regional L e a m n a d e J o s J iu I s a ln ita Statia Isalnita C r a 4 ( I s a ln it a - I n d u s tr ia l) B u c o v a t m S t 7 (Cra4) industrial Iz v o r u l R e c e 4 m S t C e r n e le Jiul M o f le n i RETEAUA AUTOMATA DE MONITORIZARE A lb e s t i F lo r e s ti A CALITATII AERULUI DIN CRAIOVA S im n ic u d e S u s INBUNATATITA v. M a n a s ti r i C r a 3 ( M a r ia Statia Billa T a n a s e )(Cra3) trafic industrial Lab. mobile P o p o v e n i B r a n is t e C r a 2 ( P r im a r ie ) P a n o u e x t e r io r Statia Primarie (Cra2) fond v. S a r p e lu i v. L u n c ii CET Simnic Statia Calea Bucuresti (Cra1) trafic C r a 1 ( C a le a B u c u r e s t i- P ia t a ) F a c a i S im n ic u d e J o s m S t7 4 5 Electroputere MAT IUG V i s in a M a r e DAEWOO P r e a jb a M is c h ii N 4 1, v. l u i A n g h e l L a c u l H a n u l D o c t o r u lu i N44,27 grd WGS84 N44,3 grd WGS84 N44,35 grd WGS84 N44,4 grd WGS84 Fig.7.1. Reteaua de monitorizare imbunatatita Aeroportul Statia Banu Maracine E 2 3, 7 g r d W G S 8 4 E 2 3, 7 5 E 2 3, 8 g r d W G S 8 4 E 2 3, 8 5

82