26. REZIDENȚIAT REZIDENȚIAT

Transcript

1 CUPRINS: 1. ATI BOLI INFECȚIOASE CARDIOLOGIE Cardiologie Cardiologie Cardiologie Insuficiență Cardiacă HTA PNEUMOLOGIE Pneumologie Penumologie CHIRURGIE Chirurgie Chirurgie DERMATOLOGIE NUTRIȚIE ȘI DIABET Obezitatea la adult ENDOCRINOLOGIE GASTROENTEROLOGIE GERIATRIE NEUROLOGIE OFTALMOLOGIE OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE ONCOLOGIE O.R.L ORTOPEDIE PEDIATRIE PEDOPSIHIATRIE PSIHIATRIE RADIOLOGIE REUMATOLOGIE HEMATOLOGIE NEFROLOGIE MEDICINĂ INTERNĂ UROLOGIE Urologie Urologie REZIDENȚIAT REZIDENȚIAT

2 ATI Stopul cardio-respirator 1. In clasificarea etiologiei stopului cardiac se regăsesc următoarele, cu excepția: A. Infarct miocardic B. Intoxicatii C. Ritm cardiac D. Hipoxie E. Inecul 2. Disocierea electromecanica se intalneste in urmatoarele patologii: A. Embolia pulmonara masiva B. Infarct miocardic C. Soc circulator D. Disectia aortica E. Cardiomiopatie hipertrofica 3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Principala cauza a stopului cardiac nu este IMA B. Etiologia stopului cardiac va fi clasificata in functie de cauza C. Fibrilatia ventriculara declanseaza intotdeauna un stop cardiac D. Tahicardia ventriculara nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite circumstante E. FV nu este spontan reversibila 4. Urmatoarele sunt manevre de baza in reanimarea cardio-pulmonara: A. Notarea debutului reanimarii B. Masaj cardiac la un ritm de 80 compresii pe minut C. Alternanta a 20 compresii toracice la 5 insuflari D. Eliberarea cailor aeriene E. Intubatia si ventilatia trebuie realizate cat mai repede 5. Alcalinizarea nu este indicata decat in caz de: A. Hiperpotasiemie B. Hipopotasiemie C. Stopul cardiac in cadrul unei intoxicatii cu stabilizanti de membrana D. Infarct miocardic E. Soc cardiogen 6. Care afirmatii sunt corecte: A. Hipotermia terapeutica vizeaza protejarea creierului de aminoacizii neuroexcitanti B. In caz de stop cardiac prin asistolie se administreaza 2 mg de adrenalina 3

3 C. Stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 10% din cazuri D. FV nu este spontan reversibila E. In absenta unei cai venoase adrenalina nu se poate administra 7. In cadrul reanimarii specializate afirmatiile urmatoare sunt false: A. Adrenalina nu este singura catecolamina indicata in caz de asistolie B. Lidocaina nu mai este recomandata ca tratament antiaritmic C. Scopul injectiei cu adrenalina este de a restabilii tonusul venos D. Adrenalina exercita in mod normal o actiune batmotropica E. Dupa administrarea unui SEE se recomanda reluarea manevrelor RCP Starea de şoc 8. In socul hipovolemic: A. Pacientul este tahicardic B. Predomina vasodilatatia periferica C. Predomina vasoconstrictia periferica D. Organismul se adapteaza prin bradicardie E. O cauza poate fi ingestia masiva de lichide 9. Socul cardiogen: A. Se datoreaza scaderii functiei de pompa cardiaca B. DC scade C. Infarctul miocardic poate determina soc cardiogen D. Tensiunea arteriala creste reactiv in stare de soc cardiogen E. Pulsul periferic nu se modifica, doar cel central 10. Socul anafilactic: A. Prezinta vasodilatatie masiva B. Constrictia cailor aeriene se asociaza cu o crestere a TA C. Stimularea simpatica cu eficienta scazuta D. Stimulare simpatica cu eficienta crescuta E. Este un raspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numar mare de alergeni Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară 11. Semnele clinice functionale ale trombozei venoase profunde sunt: A. Durere spontana la nivelul gambei B. Durere provocata la nivelul gambei C. Durere de-a lungul traiectului venos D. Pierderea capacitatii de balans a gambei E. Semnul Homans 4

4 12. Semnele clinice generale ale trombozei venoase profunde sunt: A. Febra > 38 grade C B. Subfebrilitate C. Tahicardie clasic progresivă D. Bradicardie E. Simptome congestive cardiace drepte 13. Tratamentul trombozei venoase profunde are următoarele caracteristici: A. Se recomandă odihna la pat B. În caz de insuficientă renală severă pacientul se spitalizează C. Contentia venoasă poate preveni maladia postflebitică pentru o perioadă minima de doi ani D. Contentia venoasă nu poate preveni maladia postflebitică pentru o perioadă minima de doi ani E.INR tintă este de Tratamentul antitrombotic preventiv în tromboza venoasă profundă are următoarele indicatii: A. Pacientii medicali cu vârstă > 40 ani, imobilizati, care prezintă decompensare cardiacă sau respiratorie acută B. Pacienti cu vârstă < 40 ani, mobilizati, care prezintă o infectie severă C. Pacient cu vârsta > 75 ani, cu antecedente trombembolice venoase, insuficientă cardiacă si sindrom mieloproliferativ D. Pacienti chirurgicali tratati prin chirurgie ortopedică a membrului inferior E. Pacienti chirurgicali tratati prin chirurgie urologică non celioscopică 15. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt: A. Dispnee, polipnee, tuse, hemoptizie B. Bradicardie, sincopă, anxietate C. Simptome congestive cardiace drepte D. Simptome congestive cardiace stangi E. Palpitatii, tahicardie si anxietate 16. În embolia pulmonară, radiografia toracică: A. Poate fi normala B. Poate reflecta atelectazie în bandă C. Poate reflecta opacitate triunghiulară pe fond pleural D. Opacitate clasică a unui camp pulmonar E. Semnul Westermarck 17. Scorul Wells cuprinde următorii parametrii: A. Frecventă cardiaca > 80 bat/min > +1.5 B. Semne clinice de tromboză venoasă profundă > +3 5

5 C. Hipotensiune > +1 D.Antecedente de tromboembolism venoas sau de embolie pulmonară > +1.5 E. Febră > Durata tratamentului anticoagulant după un prim accident tromboembolic: A. În caz de anticoagulant de tip lupic: tratament prelungit până la 2 ani B. În prezenta unui factor favorabil reversibil: trei luni C. În absenta unui factor favorabil: 3 până la 6 luni D. În caz de neoplazie evolutivă: până la disparitia neoplaziei E. În caz de deficit de antitrombină: 6 luni, în absenta riscului de sângerare. 19. Evaluarea riscului în embolia pulmonară se bazeaza pe trei criterii: A. Hipotensiune arteriala B. Disfunctie cardiacă stângă vizibilă la ecografie C. Disfunctie cardiacă dreaptă vizibilă la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP D. Asocierea trombozei venoase profunde a membrelor inferioare E. Afectarea miocardică demonstrată de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C 20. Tratamentul simptomatic în embolia pulmonară masivă cuprinde: A. Oxigenoterapie cu debit mic, pentru obtinerea unei saturatii a hemoglobinei în oxigen, în sângele periferic > 98% B. Intubare si ventilare mecanică în caz de hipoxie severă C. Două căi venoase centrale D. Expansiunea volemică în prima instantă prin cristaloide sau coloide E. Spitalizare si reanimare 21. La un pacient cu embolie pulmonara, radiografia pulmonara poate decela: A. Atelectazie in banda B. Hipertransparenta unui camp pulmonar C. Supraelevatia domului pleural D. Pleurezie E. Hipertransparenta spatiului pleural 22. La un pacient cu embolie pulmonara, electrocardiograma poate decela: A. Tahicardie sinusala B. Bloc de ramura dreapta C. Bloc de ramura stanga D. Unde negative in V1, V2, V3 E. Unda S in D3, unda Q in D1 6

6 23. La un pacient cu embolie pulmonara: A. ECG poate fi normal B. Radiografia pulmonara poate fi normala C. Gazele sanguine arteriale pot fi normale D. Modificarile ECG, atunci cand apar, sunt specifice emboliei pulmonare E. Modificarile radiologice, atunci cand apar, snt specifice emboliei pulmonare 24. Aspectul ECG de tip S1Q3 (una S in D1 si unda Q in D3) poate apare in: A. Embolie pulmonara B. Infarct miocardic acut C. Insuficienta cardiaca acuta dreapta D. Insuficienta cardiaca acuta stanga E. Criza de astm bronsic 25. In diagnosticul de certitudine al emboliei pulmonare A. Un nivel al d-dimerilor < 500 micrograme/litru exclude diagnosticul de embolie pulmonara B. CT toracic cu substanta de contrast permite diagnosticul de certitudine C. Angio-computer tomografia spirala este investigatia de electie pentru diagnosticul de ceritudine D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie perfuzie poate conduce la diagnosticul corect E. Rezonanta magneica nucleara este utila in cazurile in care computertomografia este neconcludenta 26. Urmatoarele simptome sunt semne de gravitate la un pacient cu embolie pulmonara: A. Hipotensiunea arteriala B. Hipertensiunea arteriala C. Insuficienta cardiaca dreapta D. Scaderea nivelului seric al peptidului natriuretic de tip B (BNP) E. Cresterea concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C 27. Fac parte din semnele clinice definitorii pentru tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare A. Durerea la nivelul gambei B. Febra constant crescuta peste 39 grade C C. Tahicardie D. Edem inflamator al gambei E. Claudicatie intermitenta 7

7 28. In strategia diagnostica pentru managementul pacientului cu suspiciune de tromboza venoasa profunda (TVP): A. d-dimeri negativi la un pacient cu semne clinice nespecifice exclud TVP B. d-dimeri pozitivi implica obligativitatea efectuarii unui Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare C. d-dimerii nu sunt diagnostici pentru TVP D. Eco-Doppler venos al vaselor membrelor inferioare are capacitatea de a confirma diagnosticul la pacientul cu suspiciune clinica de TVP E. Eco-Doppler venos pozitiv al membrelor inferioare nu impune inceperea tratamentului medicamentos anti TVP 29. *Tratamentul curativ in TVP are urmatoarele tinte terapeutice: A. obtinerea unui aptt de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica) B. obtinerea unui aptt de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina fractionata (cu greutate moleculara mica) C. obtinerea unui aptt de 1,5-2,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina sodica D. obtinerea unui aptt de 2,5-3,5 ori mai mare decat valorile normale daca se foloseste heparina sodica E. obtinerea unui INR tinta intre 2 si 3 daca se foloseste heparina sodica 30. In tratamentul curativ al TVP: A. in cazul heparinelor fractionate, dozele sunt: bolus 80 U / kg, urmat de 500 U/kg/zi in perfuzie continua B.se administreaza heparine cu greutate moleculara mica daca cleareance-ul de creatinina este > 30 ml / min C. INR tinta in tratamentul cu anticoagulante orale este 1,5-2,5 D. repausul la pat este obligatoriu pentru a preveni mobilizarea trombilor E. suprapunerea tratamentului cu heparine / anticoagulante orale trebuie facuta cel putin 5 zile 31. Tratamentul preventiv al TVP cuprinde: A. antiinflamatorii nonsteroidiene B. antiagregante plachetare C. heparine cu greutate moleculara mica D. antivitamine K E. inhibitori selectivi ai factorului Xa 32. Tratamentul preventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti chirurgicali: A. pacienti supusi unor operatii oncologice B. pacienti supusi unor interventii pe cord deschis C. pacienti supusi unor interventii endoscopice urologice 8

8 D. pacienti supusi unor interventii de amploare pe tractul digestiv E. pacienti supusi unor interventii de stabilizare a coloanei vertebrale 33. Tratamentul peventiv al TVP se indica urmatoarelor tipuri de pacienti cu patologie medicala: A. pacienti sub 40 de ani, neinternati, neimobilzati la pat, cu decompensare severa respiratorie B. pacienti peste 40 de ani, neinternati, imobilizati la pat, cu infectii severe C. pacienti peste 40 ani, internati, cu decompensare cardiaca severa D. pacienti cu sindrom mieloproliferativ, doar la varsta peste 75 de ani E. pacienti cu sindrom mieloproliferativ imobilizati la pat 34. Diagnosticul emboliei pulmonare cuprinde: A. dispnee B. polipnee C. dureri toracice D. tahicardie E. asociere obligatorie cu semne de tromboza venoasa profunda 35. * Urmatoarele semne / simptome nu fac parte din simptomatologia emboliei pulmonare: A. turgescenta venelor jugulare B. hipotensiunea arteriala C. tusea D. hemoptizia E. hematemeza 9

9 RĂSPUNSURI Stopul cardio-respirator 1. A, B, D, E 2. A, D 3. C, D, E 4. A, D, E 5. A, C 6. A, D 7. A, C Starea de şoc 8. A, C 9. A, B, C 10. A, C Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară 11. A, B, C, E 12. B, C 13. B, C, E 14. A, C, D, E 15. A, C, E 16. A, B, C, E 17. B, D 18. B, C, D 19. A, C, E 20. B, D, E 21. A, B, C, D 22. A, B, D 23. A, B, C 24. A, C, E 25. A, C, D 26. A, C, E 27. A, C, D 28. A, B, D 29. C 30. B, E 31. C, E 32. A, D, E 33. B, C, E 34. A, B, C, D 35. E 10

10 BOLI INFECTIOASE Febra acuta la adult 1*. Termenul de febră acută recentă se referă la febra ce durează de: A: peste 20 de zile B: 5-20 de zile C: mai putin de 5 zile D: 3-10 zile E: mai putin de 20 de zile 2*. La toxicomanii pe cale intravenoasă, etiologia febrei acute poate fi: A: infectie urinară B: hepatită alcoolică acută C: pancreatită acută D: tuberculoză E: endocardită dreaptă 3*. Pentru febra acută neînsotită de semne de tolerantă dificilă se recomandă: A: antibioticoterapie B: antiinflamatoare nesteroidiene C: antiinflamatoare steroidieine D: tratament simptomatic E: antivirale 4. Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: A: infectia cu HIV B: pneumopatia prin inhalare C: infetie urinară D: hepatită alcoolică acută E: pancreatita acută 5. Dintre substantele pirogene fac parte: A: interleuchinele B: lizozimul C: factorul de necroză tumorală D: interferonul E: lactoferina 6. Din categoria pacientilor cu risc crescut de a face febra acuta fac parte A: nou-nascutii B: gravidele C: homosexualii D: subiectii cu proteze valvulare E: subiectii recent operati 11

11 7. Care sunt urgentele infectioase în fata unei febre acute: A: meningoencefalita B: meningita bacteriană C: faringoamigdalita virală D: septicemia E: endocardita infectioasă 8. Dintre patologiile neinfectioase, pot fi cauză de febră acută urmatoarele : A: bolile metabolice B: intoxicatia cu fier la menopauză C: osteoporoza D: meningoencefalita acuta E: tumorile hematologice 9. Marcati afirmatiile false in ceea ce priveste etiologia febrei acute: A: in cazul unei etiologii bacteriene febra poate fi semnul unei infectii cu HIV B: o buna toleranta a febrei si o vindecare spontana ne sugereaza o etiologie virala C: alergiile medicamentoase nu sunt o cauza de febra acuta D: la pacientii sondati febra poate fi cauza unei infectii de tract urinar E: la toxicomani pe cale intravenoasa febra poate fi cauzata de o infectie cu HIV, de o celulita, de endocardita stanga 10*. Functia de termoreglare este asigurată de: A: hipotalamus B: hipofiză C: trunchiul cerebral D: suprarenale E: corticosuprarenale Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului 1.* In fata unei suspiciuni de meningita infectioasa trebuie facut de urgenta: A: o ecografie abdominala B: ionograma serica C: radiografii de sinusuri D: examenul LCR E: radiografie toracica 2.* In meningita infectioasa antibioticele se administreaza inainte de punctia lombara in caz de: A: febra peste 39 grade C B: pacient obnubilat C: purpura fulminans D: pacient varstnic sondat urinar 12

12 E: prezenta unui sindrom meningean 3*: Meningita cu pneumococi are urmatoarele caracteristici cu exceptia: A: debut brutal B: este frecventa la pacientii varstnici C: frecventa la pacientii purtatori ai unei brese osteomeningiene D: frecventa la etilici E: nu apar tulburari de vigilenta 4. *Care dintre urmatoarele conditii nu apare în cursul evolutiei unei meningite cu LCR purulent? A. soc septic B. coma, epilepsie, hidrocefalie C. Sindrom de hipertensiune intracraniana D. coagulare intravasculara diseminata (CIVD) E. dezvoltare de xantoame 5.* În cazul unui pacient diagnosticat cu meningită de etiologie probabil infecţioasă, care dintre situaţiile următoare nu corespunde cu suspiciunea etiologică? A: copii mici, nevaccinati, cu focare supurative în sfera ORL se suspicionează implicarea Haemophilus influenzae B: tineri ce prezintă un sindrom purpuric se suspicionează implicarea Neisseria meningitidis C: pacient cu elemente de meningoencefalită acută, recent întors dintr-o călătorie în ţările scandinave se suspicionează neuropaludismul D: LCR clar, cu predominenţa limfocitelor şi hipoglicorahie- se suspicionează neurotuberculoza E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evoluţie spontană bună se suspicionează etiologia virală 6. Identificati afirmatiile false: A: diagnosticul de meningita se stabileste daca in examenul LCR identificam > 5 elemente/ mm3 B: diagnosticul de meningita se stabileste daca in examenul LCR identificam > 50 elemente/ mm3 C: diagnosticul de meningita purulenta se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor nu sunt polinucleare D: diagnosticul de meningita cu lichid clar se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor sunt limfocite E: diagnosticul de meningita cu lichid clar se stabileste daca in examenul direct din LCR majoritatea elementelor sunt eozinofile 13

13 7. Meningitele neinfectioase sunt : A: iatrogene postchimioterapie intratecala B: tumorale C: date de herpes virus D: imunoalergice E: date de virusul HIV 8: Meningita cu Hemophillus influenzae este : A: meningita cu lichid purulent B: meningita cu lichid clar C: examenul bacteriologic direct din LCR arata prezenta bacililor Gram negativ D: examenul bacteriologic direct din LCR arata prezenta bacililor Gram pozitiv E: LCR este limfocitar si hipoglicorahic 9*: Care dintre urmatoarele nu este o complicatie a meningitelor purulente: A: Soc septic, coma, epilepsie B: Tulburari hidroelectrolitice C: Sechele intelectuale D: Tulburari imunoalergice E: Tulburari de mers 10. Care dintre următoarele meningite se declară serviciului epidemiologic? A: meningita meningococică B: meningita pneumococică C: meningita tuberculoasă D: meningita cu Listeria monocytogenes E: meningita cu Haemophilus influenzae 11. Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este: A: Meningita neinfectioasa B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR normal D: Meningismul este satelit virozelor E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii parameningiene active Gripa 1. * Virusurile gripale sunt: A: virusuri ARN B: virusuri ADN C: responsabile de infectii respiratorii cronica la om si la animal D: patru tipuri de virusuri gripale sunt patogene la om E: nici un raspuns nu este corect 14

14 2. * În care dintre situatii, diagnosticul de gripă este improbabil A: bolnav cu manifestări de viroză respiratorie în context epidemic gripal B: simptome respiratorii şi contact recent cu un pacient confirmat cu gripă C: debut brusc al unei suferinţe respiratorii de aspect viral, dupa o incubaţie scurtă (1-3 zile) D: tablou clinic caracterizat de febră ridicată, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameţeli E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoză şi hipereozinofilie 3.* Care complicaţie nu apare în infecţia cu virusul gripal? A: suprainfecţii bacteriene B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficienţă cardiaca gravă sau valvulopatii grave C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice D: sindromul de detresa respiratorie acută E: anizocorie 4. Forma simpla de infectie cu virusul gripal este caracterizata prin : A: febra inalta C B: frisoane, astenie C: detresa respiratorie acuta D: anorexie E: pneumopatiei cu pneumococ 5. Care afirmatie legata de infectia cu virusul gripal este adevarata: A: incubatia este de 1-3 zile B: incubatia este de 7 zile C: contetul epidemic nu este important pentru a stabilii diagnosticul de gripa D: perioada de contagiozitate se intinde de la 6 zile inaintea aparitiei semnelor clinice la 2-3 zile dupa aparitia acestora E: suprainfectiile bacteriene sunt responsabile de o mare parte din decese 6.* Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamentul gripei este falsă? A: în prezent se utilizează următoarele antivirale cu acţiune specifică: oseltamivir, zanamivir, amantadină B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc decât în cazurile de suprainfecţie dovedită C: este indicată hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate D: se utilizează medicamente antalgice, respectiv antipiretice E: se indică repausul fizic 15

15 7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevărate? A: virusul gripal penetrează celular cu ajutorul neuraminidazei B: după penetrare virusul gripal se replică intracelular C: eliberarea noilor virioni este facilitată de catre hemaglutinină D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determină liză celulară şi reacţii inflamatorii E: suprainfecţiile bacteriene apar obligatoriu în evoluţia gripei 8. Următoarele categorii de persoane au indicaţie de vaccinare antigripală: (pg. 323) A: sugarii peste vârsta de 3 luni B: vârstnicii (peste 65 de ani) C: persoanele cu suferinţe bronhopulmonare cronice D: gazdele speciale care prezintă deficite imunitare celulare (mai ales infecţia HIV) E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumină Infectia cu HIV 1. * Gasiti afirmatia falsa despre istoria naturala a infectiei cu HIV: A: manifestarile clinice ale infectiei cu virusul HIV sunt dominate de infectiile oportuniste B: faza de primo-infectie este deseori simptomatica C: in faza de latenta apare o diminuare progresiva a CD4 D: faza simptomatica sau boala SIDA este legata de un deficit imun grav E: principalele enzime ale virusului Hiv sunt transcriptaza inversa, proteaza, integraza 2. * Diagnosticul infectiei cu HIV se bazează pe: A: tipare limfocitara CD4/CD8 B: test ELISA combinat de generatia a patra C: determinarea nivelului limfocitelor CD4 D: test genotipic de rezistentă E: imunofenotipare 3. *Care este cea mai frecventă infectie oportunistă întâlnită la pacientii infectati cu HIV: A: pneumocistoza pulmonară B: toxoplasmoza cerebrală C: criptococoza D: sarcomul Kaposi E: leucoencefalopatia multifocală progresivă 16

16 4.* Profilaxia primară pentru pneumocistoză şi toxoplasmoza la pacientii infectati cu HIV se face cu: A: foscarnet B: fluconazol C: pirimetamină D: ganciclovir E: cotrimoxazol 5.* Cea mai frecventă localizare a infectiei cu citomegalvirus la pacientii infectati cu HIV este: A: hepatică B: ganglionară C: pulmonară D: retiniană E: cerebral 6. Principalele enzime din structură HIV sunt: A: transcriptaza inversă B: proteaza C: neuraminidaza D: integraza E: hemaglutinina 7. Tratamentul antiretroviral in infectia HIV A: scade morbiditatea si mortalitatea B: reface partial capacitatea imuna a pacientului infectat cu HIV C: este indicat daca pacientul este simptomatic D: este indicat daca pacientul are CD4 <200/mm3 E: la o valoare a CD4 intre /mm3 tratamentul antiretroviral este indicat indiferent de incarcatura virala 8.* Cea mai frecventa tumora care apare in evolutia infectiei Hiv este: A: limfomul B: sarcomul Kaposi C: carcinomul gastric D: carcinomul bronho-pulmonar cu celule mici E: limfoamele primitive cerebrale 9. Toxicitatea antiretroviralelor se manifesta astfel: A: toxicitate digestiva B: hepatotoxicitate C: tulburari ale metabolismului lipidic D: ototoxicitate E: aplazie medulara 17

17 10. Profilaxia transmiterii materno-fetale a infectiei cu HIV cuprinde: A: tratarea mamei pe timpul sarcinii B: alimentatia la sân a nou-nascutului timp de 6 săptămâni C: profilaxia cu cotrimoxazol D: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-născut timp de 6 săptămâni E: nasterea asistata de o echipa antrenata 11. În legatură cu leucoencefalopatia multifocală progresivă sunt adevărate afirmaţiile: A: este determinata de Cryptococcus neoformans B: se manifestă prin tulburări neurologice grave C: este o suferintă demielinizantă D: se tratează cu voriconazol E: este determinată de virusul JC 12: Clasificarea CDC in infectia cu virusul HIV: A. stadiul A= primoinfectie, faza de latenta B. stadiul B = faza de latenta C. stadiul C= simptome definind SIDA D. clasa biologica 1= CD4>500 /mm3 E. clasa biologica 3= CD4 intre /mm3 Boli cu transmitere sexuala 1. Managementul unei IST cuprinde : A: Profilaxia primară şi secundară B: Tratamentul curativ C: Vaccinarea anti-hpv indiferent de vârstă D: Profilaxia recidivelor E: Tratamentul factorilor de risc 2. In cadrul tratamentului sifilisului, reactia Herxheimer consta in: A: sangerari gingivale B: febra C: anorexie D: eruptie cutanata E: poliadenopatii 3*. Diagnosticul de IST nu se poate stabili folosind : A: TPHA, VDRL B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C: Serologie HIV 1 şi 2 D: Prelevat uretral sau vaginal E: Hemoleucograma 18

18 4. *Care dintre următoarele infecţii nu este o infectie cu transmitere sexuala A: Infecţia stafilococica B: Infecţiile cu gonococ C: Infecţiile cu chlamidia D: Sifilisul E: Ectoparazitozele (scabia şi pediculozele) 5. Chlamydia trachomatis A: este frecvent implicata in uretrite si cervicite B: portajul latent favorizeaza diseminarea bacteriei C: la nou nascut se poate intalnii forma oftalmica dupa infectarea din timpul nasterii D: este responsabila de sterilitatea tubara E: nici o varianta nu este corecta 6. In cadrul sifilisului se disting urmatoarele stadii A: stadiul primar caracterizat prim aparitia sancrului sifilitic B: stadiul primar : sancrul dur este localizat mai ales la nivelul mucoasei vaginale si mucoasei bucale C: Stadiul secundar caracterizat prin aparitia rozeolei sifilitice D: stadiul secundar: leziunile tardive numite sifilide sunt foarte contagioase E: sifilisul tertiar caracterizat prin aparitie manifestarilor viscerale dupa zeci de ani de evolutie 7. *Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu transmitere sexuală (IST) este falsa: A: În prezenţa unei IST se vor căuta întotdeauna alte IST B: Se va insista asupra măsurilor de profilaxie C: IST cuprind şi formele asimptomatice de boală D: Se vor depista şi trata partenerii sexuali E: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc Infectiile nosocomiale 1.* Referitor la infecţiile nosocomiale sunt false următoarele aspecte A: sunt infecţii asociate îngrijirilor medicale B: sunt infecţii asociate automedicatiei la dimiciliu C: sunt infecţii asociate activităţilor de profilaxie D: sunt infecţii asociate activităţilor de diagnostic E: sunt infecţii asociate activităţii de îngrijire curativă 2.* Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: A: este obligatorie B: depinde de decizia medicului curant 19

19 C: nu poate duce la despagubiri deoarece nu se poate demonstra producerea infectiei in timpul managementului medical D: toate variantele sunt corecte E: nici o varianta nu e corecta 3. *Cele mai frecvente infectii nosocomiale sunt: A: Infectiile de plaga operatorie B: Infectiile urinare C: Pneumopatiile infectioase D: Infectiile de tract digestiv E: Micozele 4. Pneumopatiile infectioase nosocomiale sunt caracterizate prin: A: aparitia febrei, a expectoratiei purulente B: semne radiologice: hiperinflatie pulmonara C: semne biologice: izolarea unui germen din exudatul faringian sau nazal D: izolarea unui germen intr-un prelevat din caile respiratorii inferioare E: factor de risc:intubarea endotraheala 5.* Infecţiile nosocomiale de plagă operatorie se caracterizeaza prin: A: aspect clinic: prezenta eritemului migrans B: serologic: teste bacteriologice pozitive C: microbiologic: cultură pozitivă dintr-o probă recoltată de la nivelul plăgii operatorii D: semne clinice si biologice apărute în primele 10 zile de la momentul intervenţiei, indiferent de tipul acesteia E: semne clinice si biologice aparute în decurs de 3 luni de zile de la intervenţie, în cazul implantării de material străin 6. Semnele biologice pe care se bazează diagnosticul pneumopatiile infectioase nosocomiale sunt: A: hemoculturi pozitive B: leucopenie cu limfocitoză C: izolarea unei bacterii din expectoraţie D: leucocitoză cu neutrofilie E: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar 7. Infectiiile legate de catetere sunt: A: intotdeauna nosocomiale B: mai frecvente la cateterele centrale decat la cele periferice C: rareori nosocomiale D: diagnosticul este stabilit de o cultura pozitiva a cateterului E: diagnosticul este stabilit de o hemocultura pozitiva 20

20 Septicemiile 1. *: Bacteriemia este definita ca fiind: A: o infecţie sistemică confirmată B: o infecţie asociată cu disfuncţia unui organ C: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecţioasă sau neinfectioasa D: prezenta de bacterii în sânge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi E: nici o varianta de mai sus 2. * Socul septic este definit ca fiind: A: sepsis cu hipotensiune arteriala persistenta B: sepsis cu hipertensiune arteriala C: sepsis cu disfunctie hematologica D: sepsis insotit de coma E: sepsis grav cu hipotensiune arterială persistentă în ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puţin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive) 3. * In sepsis avem urmatoarele, cu EXCEPTIA: A: febra B: infectie confirmata C: frecventa cardiaca >90 bpm D: frecventa respiratorie <20/min E: leucocitoza 4. Semnele de gravitate imediata asociate sepsisului sunt: A: hipertensiune, tahicardie B: hipotensiune cu tulburari de perfuzie tisulara C: scaderea locala a temperaturii cutanate D: oligurie E: cianoza, marmorare 5. Probele de hemocultura in sepsis: A: se recolteaza inainte de instituirea unui tratament antibiotic B: se recolteaza de preferinta in puseu febril C: se recolteaza 2 flacoane pe serie de hemoculturi : unul pentru mediu aerob si unul pentru mediu anaerob D: in endocardita hemoculturile se recolteaza doar in puseu febril E: in mod normal probele de hemocultura nu sunt pastrate decat 30 zile 6. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevărate? A: este iniţial probabilistic, ghidat de contextul clinic şi epidemiologic B: este iniţiat de urgenţă după recoltarea probelor microbiologice 21

21 C: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioadă de zile, sau mai mult D: se face per os, în monoterapie, pe o perioadă de cel puţin 3 săptămâni E: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice Diareea acuta si deshidratarea la adult 1. Diareea acuta la adult se defineste ca fiind: A: emisie de mai mult de 5 scaune moi sau lichide B: emisie de mai mult de 2 scaune moi sau lichide C: survine brusc D: cea mai mare parte a diareilor acute sunt autolimitate E: majoritatea diareilor acute sunt de cauza neinfectioasa 2. Deshidratarea severa este descrisa ca fiind: A: legata de un teren fragil B: este de cele mi multe ori vorba de o deshidratare intracelulara C: apare hipertensiunea ortostatica D: venele jugulare externe colabate E: deshidratarea globala este insotita de sete mai intensa, uscaciunea mucoaselor, febra, tulburari neuropsihice 3. Sindromul gastroenteritic este definit ca: A: diaree banala, putin severa B: afectare intestinala C: sindrom septic moderat D: risc de deshidratare severa E: risc de soc septic 4. * Care din urmatoarele nu poate descrie sindromul holeriform: A: Afectarea intestinala prin mecanism toxic B: Afectarea intestinala prin mecanism toxinic C: sindrom septic moderat D: deshidratare severa cu risc de deces in lipsa unei asistente medicale adaptate E: evolutie rapid favorabila 5. *În etiologia sindromului dizenteric este implicat: (pg ) A: clostridium perfrigens B: calicivirus C: rotavirusuri D: shigella sp. E: vibrio cholerae 22

22 6. *În diareea acută, coprocultura pe medii selective este indicată în caz de: A: sindrom dizenteric B: sindrom gastroenteritic C: diaree > 5 zile D: diaree aparută după un tratament antibiotic E: diaree aparută după chimioterapie 7. *Diareea calatorilor este data de: A: Vibrio cholerae B: Campilobacter jejuni C: Bacillus cereus D: Clostridium perfringens E: E. Coli enterotoxinogen 8. Salmonelozele pot fi descrise ca sindroame dizanterice avand urmatoarele caracteristici: A: cele minore, non-tifice responsabile de majoritatea toxinfectiilor alimentare colective B: responsabile de febrele tifoide si paratifoide C: citoliza hepatica si leucopenie D: sindrom apendicular E: complicatie postinfectioasa : poliradiculonevrita acuta Guillan-Barre 9. * Tratamentul în diareea acută implică: A: spitalizare obligatorie B: rehidratare parenterală în caz de deshidratare severă C: modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului intestinal în suspciunile de diaree invazivă D: rehidratare orală în caz de deshidratare severă E: antibioticoterapie empirică, indicată în toate cazurile de diaree acută, până la elucidarea cauzei 10. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele aspecte: A: clinic: erupţie rozeoliformă, puls disociat, scaune diareice B: biologic: leucocitoză, citoliza hepatică C: biologic: leucopenie, citoliză hepatică D: coprocitologic: hematii şi eozinofile abundente E: hemoculturile şi serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului Profilaxia tetanosului 1. Tetanosul este definit ca fiind: A: o boala infectioasa B: o parazitoza C: data de un bacil Gram negativ, aerob: Clostridium tetani 23

23 D: boala este data de efectul neurogen al exotoxinei bacilului E: Toxina blocheaza eliberarea de neurotransmitatori la nivel sinaptic 2. Tabloul clinic al tetanosului cuprinde : A: incubatia medie este de o saptamana dar poate varia intre 3-30 zile B: in faza de prodrom apare trismusul C: trismusul este reductibil, asociat cu un sindrom febril D: contracturile musculare sunt generalizate responsabile de opistotonus E: progresia bolii este lenta si ireversibila 3. Tratamentul curativ in caz de tetanos implica: A: curatarea si debridarea plagii B: antibioterapie C: corticoterapie D: seroterapie E: anticoagulare profilactica 4. Managementul unui caz de tetanos implica: A: plaga se curăţă şi se debridează B: plaga se acoperă cu unguente grase şi se pansează ocluziv C: se practică antibioterapie (Penicilina G administrată i.v.) D: se practică seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei) E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic 5. Complicatiile specifice tetanosului sunt : A: complicaţii tromboembolice B: suprainfecţii pulmonare (prin aspiraţie) C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsură D: sindroame disautonome E: decompensarea tarelor preexistente 6. Diagnosticul de tetanos trebuie avut în vedere in urmatoarele situatii: A: plăgi cutanate sau mucoase B: plăgi ce creaza condiţii locale de anaerobioză (ischemie, necroze) C: paralizii simetrice, flasce, descendente D: trismus decelat la o persoană în vârsta E: sugar provenit din ţări în curs de dezvoltare, ce prezinta dificultăţi de alimentare 24

24 RASPUNSURI CORECTE Febra acuta la adult 1. C 2. E 3. D 4. B, D, E 5. A, C, D 6. A, B, D, E 7. A, B, D, E 8. A, E 9. A, C, E 10. A Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului 1. D 2. C 3. E 4. E 5. C 6. B, C, E 7. A, B, D 8. A, C 9. D 10.A, C 11.A, D, E Gripa 1. A 2. E 3. E 4. A, B, D 5. A, E 6. A 7. B, D 8. B, C, D HIV 1. B 2. B 3. A 4. E 5. D 6. A, B, D 7. A, B, C, D 8. B 9. A, B, C 10.A, D, E 11.B, C, E 12.A, C, D Boli cu transmitere sexuala 1. A, B, D, E 2. B, D, E 3. E 4. A 5. A, B, C, D 6. A, C, D, E 7. E Infectiile nosocomiale 1. B 2. A 3. B 4. A, D, E 5. C 6. A, C, E 7. A, B, D Septicemiile 1. D 2. E 3. D 4. B, C, D, E 5. A, B, C 6. A, B, C, E Diareea acuta și deshidratarea la adult 1. B, C, D 2. A, D, E 3. A, B 4. E 5. D 6. A 7. E 8. A, B, C 9. B 10.A, C, E Profilaxia tetanosului 1. A, D, E 2. A, B, D 3. A, B, D 4. A, C, D, E 5. A, B, D, E 6. A, B, D, E 25

25 CARDIOLOGIE 1 Starea de rău pierderea cunoştinţei, criza comiţială la adult 1*. Sincopa este definită drept: A. stare de rău debutată rapid, B. pierderea completă a stării de conştienţă de scurtă durată, C. pierderea incompletă a stării de conştienţă, D. pierderea completă a stării de conştienţă de durată lungă, E. pierderea completă a stării de conştienţă însoţită de convulsii 2. În etiologia sincopelor intră cauze: A. cardiace, B. vasculare, C. reflexe, D. renale, E. digestive 3. Dintre cauzele cardiace ale sincopei fac parte: A. tahicardia ventriculară, B. fibrilaţia atriala cu conducere foarte rapida, C. torsada vârfurilor, D. sindromul W-P-W, E. sincopa vaso-vagală 4. Dintre cauzele cardiace ale sincopelor fac parte: A. stenoza aortică strânsă, B. cardiomiopatia hipertrofică, C. hipotensiunea ortostatică D. tumori intracardiace obstructive, E. stenoza pulmonară 5. Dintre sincopele de cauza vasculara fac parte: A. hipotensiunea arterială B. disautonomia neurovegetativă C. sincopa postmictională D. sincopa tusivă E. sincopa din atacul de panică 6. Dintre cauzele vasculare ale sincopei pot fi următoarele: A. hipotensiunea arterială B. hipersensibilitatea sinocarotidiană C. furtul din artera subclaviculară D. disautonomia neurovegetativă E. drop-atacul 26

26 7. Dintre cauzele non cardiovasculare ale sincopei fac parte: A. criza de epilepsie B. hipersensibilitatea sino-carotidiană C. criza de isterie D. accidentul ischemic tranzitor E. drop-atacul 8. Pentru încadrarea etiologică a sincopei au valoare: A. prodroamele şi semnele funcţionale (angină, dispnee, palpitaţii, etc.) B. pierderea completă sau incompletă a stării de conştienţă C. pierderea completă, de durată, a stării de conştienţă D. existenţa unei perioade postcritice cu semne funcţionale E. existenţa unei boli cardiace cunoscute sau a unui tratament antiaritmic sau antihipertensiv cunoscut 9. Pentru diagnosticul etiologic al sincopei nu au valoare: A. durata pierderii stării de conştienţă B. prodroamele sau semnele funcţionale de însoţire C. pierderea de urină şi muşcarea limbii D. existenţa unei boli cardiace, neurologice, psihice E. date culese de la martori sau pacient 10. Valoarea ECG în stabilirea etiologiei sincopei constă în: A. identificarea ritmului inimii B. identificarea unor tulburări de conducere atrio-ventriculare sau intra-ventriculare C. identificarea ischemiei miocardice D. excluderea ischemiei miocardice E. identificarea unei anomalii electro-fiziologice 11. Bilanţul probelor biologice efectuat post sincopă, are valoare în: A. evidenţierea dezechilibrului hidro-electrolitic B. evidenţierea ischemiei miocardice C. excluderea ischemiei miocardice D. evidenţierea unor toxice E. verificarea glicemiei 12. Pentru etiologia sincopei pot fi luate în considerare: A. hipo sau hiperpotasemia B. hiperglicemia C. hipoglicemia D. evidenţierea unor toxice (medicamente sau substanţe) E. hipercalcemia 27

27 13*.Spitalizarea se efectuează în următoarele situaţii cu excepţia: A. hipotensiunea ortostatică cu necesitatea unor adaptări terapeutice complexe B. existenţa unei boli cardiace în evoluţie C. sincopa vasovagală cu revenire rapidă, fără modificări pe ECG D. existenţa unor modificări neurologice E. sincopa recurentă 14. Ecocardiograma are valoare în următoarele situaţii: A. diagnosticarea bolilor valvulare B. depistarea shunturilor intracardiace C. aprecierea performanţei cardiace D. aprecierea chineticii segmentare E. depistarea unor anomalii electro-fiziologice 15. În diagnosticarea tulburărilor de ritm sau de conducere drept cauze ale sincopei au valoare: A. electrocardiograma de repaus B. monitorizarea Holter ECG C. telemetria D. explorarea electro-fiziologică şi studiul vulnerabilităţii ventriculare E. tilt testul Boala cardiacă ischemică. Durerea toracică acută şi cronică. 16*. Durerea toracică de tip junghi, cu sediul latero-toracic, activată de palpare şi intensificată de inspir profund este caracteristică durerii din: A. angină B. disecţie de aortă C. afectare pericardică D. afectare pleurală E. esofagită 17*. Durerea toracică din angină are sediul caracteristic: A. dorsal B. latero-toracic sau la baza toracelui C. transfixiant sau migrator D. epigastric E. retro- şi mediosternal în bara sau cervical 18. Iradierea durerii toracice din angină are următoarele sedii, cu excepţia: A. de la epigastru la gât B. în fălci C. în umăr D. în membrele superioare E. intercostal. 28

28 19. Care sunt semnele respiratorii asociate durerii toracice? A. tuse B. expectoraţie C. hematemeză D. dispnee E. disfagie 20. La examenul clinic în durerea toracică, semnele cardiovasculare caracteristice disecţiei de aortă sunt: A. puls paradoxal, B. asimetrie tensională, C. ischemie a membrelor, D. suflu de insuficienţă aortică, E. abolirea pulsului periferic. 21.* În durerea toracică, ECG este dificil de interpretat în următoarele cazuri, cu excepţia: A. stimulator cardiac B. tulburări hidroelectrolitice (hipopotasemia) C. tratament digitalic D. blocul major de ramura dreaptă E. bloc de ramura stângă 22. În durerea toracică supradenivelarea segmentului ST remisă după administrarea nitroglicerinei sugerează: A. spasm coronarian B. pericardită acută C. sindrom Prinzmetal D. anevrism ventricular stâng E. infarct pe cale de constituire 23*. În durerea toracică, creşterea troponinei se întâlneşte în următoarele situaţii, cu excepţia: A. angină instabilă complicată cu infarct rudimentar B. endocardită infecţioasă C. embolie pulmonară D. miopericardită virală E. ischemie miocardică funcţională secundară şocului (hemodinamic) 24. În durerea toracică şi suspiciune de embolie pulmonară, se recomandă efectuarea: A. troponinei B. mioglobinei C. titrului ASLO 29

29 D. D-dimerilor E. saturaţiei O În durerea toracică, ecocardiograma este indicată în următoarele situaţii: A. durere la deglutiţie, B. pentru aprecierea cineticii segmentare şi globale C. în diagnosticul de urgenţă al suferinţei pericardice D.în diagnosticul de urgenţă al patologiei aortei ascendente (transesofagiană) E. durere epigastrică 26. Atitudinea terapeutică în disecţia de aortă include: A. controlul strict al TA B. chirurgie de urgenţă în disecţia de tip B (fără afectarea aortei ascendente) C. tratament medical în disecţia aortei ascendente (tip A) D. instituirea de urgenţă a tratamentului anticoagulant E. control tensional optimal +/- endoproteză vasculară în ischemia de organ (în disecţiile de tip B) 27. Atitudinea terapeutică în embolia pulmonară presupune: A. tratament antibiotic B. tromboliză în şoc hemodinamic C. se efectuează ECG, radiografie pulmonară, D-dimeri şi saturaţia în O 2 D. confirmarea trombozei venoase profunde prin eco Doppler E. confirmara emboliei prin angioct spiralat sau scintigrafie pulmonară 28*. Următoarele afecţiuni abdominale pot cauza durere toracică, cu excepţia: A. abces subfrenic B. colica biliară C. apendicita acută D. pielonefrită E. pancreatita acută 29. Durerea toracică necesită spitalizare pentru supraveghere de ore în următoarele situaţii, cu excepţia: A. bilanţul enzimatic şi ECG rămân nemodificate B. durerea e persistentă cu anomalii minime ale ECG C. angină stabilă la un coronarian cunoscut, fără modificări noi pe ECG sau enzimatice D. pacientul are cumul de factori de risc pentru ateroscleroză E. pacientul este sub tratament anti-ischemic, cu modificări pe ECG 30

30 Angina pectorală şi infarctul miocardic.angina stabilă 30*. Raportul dintre aportul/consumul de oxigen al miocardului (MVO 2 ) nu este influenţat de: A. frecvenţa cardiacă B. frecvenţa respiratorie C. tratament cu beta-blocante D. tensiunea parietală a miocardului E. tratamentul antianginos cu nitraţi 31. Caracteristic pentru durerea aginoasa tipica de efort: A. apare la acelaşi tip de efort B. se remite la întreruperea efortului C. apare în egală măsura la efort şi în repaus D. nu este influenţată de întreruperea efortului E. nu răspunde la administrarea de nitroglicerina 32. Simptomele care se asociază frecvent durerii de tip anginos sunt: A. dispneea B. respiraţia şuierătoare C. tusea D. palpitaţiile E. anxietatea 33*. Tratamentului anginei stabile include, cu excepţia: A. corecţia factorilor de risc cardio-vasculari B. antiagregant plachetar C. tratament anticoagulant de durată D. derivaţi nitraţi E. beta-blocant Infarctul miocardic în fază acută 34. Sindromul coronarian acut are următoarele caracteristici: A. este o durere toracică cu caracter de angină B. poate surveni de novo, cu durată prelungită C. poate apărea la pacienţi cu antecedente coronariene D. poate apărea la pacienţi fără antecedente coronariene E. electrocardiograma este normală în episodul dureros Sindromul coronarian acut cu supradenivelare permanentă a segmentului ST 35. SCA cu ST+ poate fi consecinţa: A. ocluziei coronariene incomplete B. disecţiei coronariene C. emboliei coronariene D. spasmului coronarian 31

31 E. ocluziei coronariene complete prin fisura plăcii de aterom 36. Durerea anginoasă din SCA cu ST+ permanenta are următoarele caracteristici: A. durează mai puţin de 30 de minute B. cedează la administrare de nitraţi C. durează mai mult de 30 minute, frecvent D. nu cedează la administrare de nitraţi E. se datorează unui spasm coronarian 37*. În SCA ST+ cu ischemie constituită în teritoriul inferior, pot exista modificări pe ECG în derivaţiile: A. DII, DIII, avf B. V5,V6 C. V1,V2,V3 D. V3,V4 E. DI, avl 38. În SCA cu ST + se adoptă următoarea atitudine: A. tratament ambulator, cu supraveghere prin medicul de familie B. internare de urgenţă în unitatea coronariană C. tratament cu nitraţi în caz de EPA și Prinzmetal D. reperfuzie prin angioplastie coronariană E. reperfuzie prin tromboliză 39. Tratamentul cu betablocanţi în SCA cu ST+ este indicat înaintea revascularizării în următoarele situaţii: A. infarctul inferior B. tahicardie ventriculară susţinută C. şocul cardiogenic D. infarctul de ventricul drept E. HTA severă 40*. Dintre complicaţiile precoce ale infarctului acut, fac parte următoarele tulburări de ritm cu excepţia: A. fibrilaţia ventriculară B. blocurile atrioventriculare C. tulburările de ritm atriale D. extrasistole ventriculare sistematizate E. ritmul idioventricular accelerat 41*. Stadiul II în clasificarea internaţională Killip a infarctului implică următoarele: A. şoc cardiogenic B. edem pulmonar acut cu raluri pulmonare care depăşesc jumătate din câmpurile pulmonare 32

32 C. edem pulmonar acut cu raluri pulmonare care nu depăşesc jumătate din câmpurile pulmonare D. infarct miocardic necomplicat cu absenţa ralurilor crepitante la ascultaţia pulmonară E. stopul cardio-respirator resuscitat Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanentă a segmentului ST 42. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanentă a segmentului ST cuprinde următoarele situaţii: A. angina pectorală stabilă B. angina de repaus C. angina Printzmetal D. angina crescendo E. angina de novo 43*. Sindromul coronarian acut ST- se datorează : A. spasmului coronarian prelungit B. emboliei în coronară C. rupturii plăcii de aterom D. scăderii TA sub o limită E. hipoxemiei prelungite 44*. În sindromul coronarian acut ST- necroza este : A. transmurală B. netransmurală C. subendocardică D. subepicardică E. nedefinită 45. Din punct de vedere al leziunilor coronariene, în sindromul coronarian cu STsunt caracteristice: A. leziuni tritronculare subocluzive, complexe B. există reţea de colaterale care permite să nu se constituie infarct transmural C. leziunea coronariană este monotronculară D. leziunea coronariană este monotronculară, ocluzivă E. leziuni multitronculare subocluzive care favorizează recidiva anginei şi evoluţia spre insuficienţă cardiacă 46. Examenul clinic în sindromul coronarian acut ST-, are în vedere: A. excluderea unor diagnostice ca: embolia pulmonară, disecţia de aortă, insuficienţa respiratorie cronică, etc. B. analiza factorilor care au modificat caracterul anginei (tulburări de ritm şi sau de conducere, anemie, hipoxemie, etc) C. identificarea complicaţiilor (insuficienţă cardiacă stângă, dreaptă, şoc, etc.) 33

33 D. determinări aterosclerotice la distanţă: carotide, artere periferice, aorta abdominală, etc. E. starea cerebrală 47. Examenele complementare pentru încadrarea sindromului coronarian acut fără ST-, constau în : A. electrocardiograme seriate, în special în episod dureros B. enzimele miocardice, troponina/cpk C. radiografia toracică D. probe ventilatorii E. ecocardiogramă 48*. Atitudinea terapeutică în faţa pacientului cu sindrom coronarian acut ST- este: A. reprezintă o urgenţă si se internează B. reprezintă o urgenţă şi se internează în unitatea coronariană C. se pune în repaus la domiciliu D. se trimite la investigaţii complementare în ambulator E. se fixează tratament şi îşi continuă activitatea 49. Tratamentul în sindromul coronarian acut ST- va consta în : A. derivaţi nitraţi i.v. (administrare controlată cu seringa automată) B. anticoagulant C. anti glicoproteină IIb/IIIa (Reopro, Integrilin,etc) D. sedarea durerii E. tromboliză 50. Examenele complementare post infarct acut ST+ cu angioplastie, sunt : A. electrocardiograma (ST supradenivelat persistent) B. ecocardiograma C. angioct D. Holter ECG E. explorarea izotopică de repaus şi de efort 51. Tratamentul post infarct acut urmăreşte: A. consolidarea tratamentului post- revascularizare B. controlul factorilor de risc C. controlul insuficienţei cardiace D. profilaxia morţii subite E. cicatrizarea zonei infarctizate 52. Tratamentul post infarct acut stentat se efectuează cu: A. aspirină mg/zi B. clopidogrel 75mg/zi sau prasugrel 10mg/zi C. betablocanţi 34

34 D. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei E. anticoagulant 53. Inhibitorii influxului de calciu se utilizează în tratamentul post infarct în următoarele situaţii: A. dacă pacientul are insuficienţă cardiacă B. dacă pacientul este hipertensiv C. dacă prezintă angină vasospastică post infarct D. dacă betablocanţii sunt contraindicaţi E. dacă angina post infarct nu răspunde la betablocanţi plus nitraţi Prescrierea şi supravegherea unui tratament antitrombotic.tromboliticele 54*. Tromboliticele sunt substanţe care lizează cheagul prin: A. liza cheagului alb şi roşu B. liza reţelei de fibrină C. efect antiagregant plachetar D. efect anticoagulant E. efect vasodilatator 55. Acţiunea tromboliticului se produce între următoarele elemente: A. plasminogen B. tpa C. plasmină D. fibrină E. chinine 56. Tromboliticele utilizate în prezent în infarctul acut sunt: A. alteplaza B. tenecteplaza C. fondaparinux D. streptochinaza E. inhibitorii glucoproteinei IIb/IIIa 57*. Tratamentul trombolitic este indicat în: A. infarctul miocardic cu supradenivelare ST în primele 12 ore B. orice infarct miocardic acut în primele 6 ore C. orice infarct miocardic acut indiferent de timpul scurs de la debut D. infarctul miocardic acut cu şoc cardiogen E. infarctul miocardic acut cu stop cardiac resuscitat 58. Tromboliza se efectuează şi în alte afecţiuni: A. embolia pulmonară cu tulburare hemodinamică B. tromboza ocluzivă a unei proteze valvulare 35

35 C. accidentul vascular cerebral ischemic în primele 3 ore, la care s-a exclus hemoragia intracraniană D. orice accident vascular cerebral E. ocluzia unui cateter venos central cu cameră 59. Contraindicaţiile absolute ale tratamentului trombolitic sunt: A. malformaţie vasculară cerebrală sau tumoră intracraniană B. traumatism sau intervenţie chirurgicală mare cu vechime <21 zile C. sângerare gastro-intestinală cu vechime <1 lună D. coagulopatie cunoscută E. vârsta > 70 ani 60*. Contraindicaţiile relative ale tratamentului trombolitic sunt, cu o excepţie: A. hemoragia cerebromeningee cu vechime > 1 an B. sarcina şi perioada postpartum < 1 săptămâna C. hipertensiunea arteriala > 180 mm Hg D. ciroza hepatică E. endocardita infecţioasă Heparinele 61. Efectul anticoagulant al heparinei nefracţionate se datorează blocării factorilor: A. factorul IIa (blochează acţiunea trombinei) B. factorul V C. factorul IXa D. factorul Xa E. factorul XIa 62. Heparinele cu greutate moleculară mică au efect anticoagulant prin blocarea factorilor: A. blocarea factorului IIa B. blocarea factorului Xa C. blocarea factorului V D. blocarea factorului VII, E. nici un efect pe factorii enumeraţi 63. Tratamentul cu heparină nefracţionată este indicat în următoarele situaţii: A. prevenţia tromboflebitei profunde şi a emboliei pulmonare B. tratamentul tromboflebitei profunde C. tratamentul emboliei pulmonare D. sincopă E. disfuncţia nodului sinusal 36

36 64. Tratamentul cu heparină nefracţionată este indicat în următoarele situaţii: A. accidentul vascular cerebral ischemic de origine embolică B. proteză valvulară mecanică C. sincopă D. Sindrom coronarian acut cu ST+ E. Sindrom coronarian acut cu ST- 65. Trecerea de la tratamentul cu heparine, la tratamentul cu antivitamină K se efectuează după cum urmează: A. precoce, în ziua 1 sau ziua 2 dacă există necesitatea tratamentului anticoagulant prelungit B. se continuă administrarea heparinei în doză eficientă până când INR este în zona terapeutică C. se opreşte administrarea heparinei când se începe administrarea antivitaminei K D. se opreşte administrarea heparinei când INR este eficient E. tratamentul cu antivitamina K se poate începe la un interval de ore sau zile după tratamentul cu heparină Antivitamine K 66*. Antivitaminele K (familie de medicamente) au efect anticoagulant reducând sinteza hepatică a următorilor factori dependenţi de vitamina K, cu o excepţie : A. factorul II (protrombina) B. factorul V C. factorul VII (proconvertina) D factorul X (Stuart) E. factorul IX (antihemofilic B) 67. Antivitaminele K (familie de medicamente) au efect anticoagulant prin mecanism complex: A. reduc sinteza hepatică a proteinelor C şi S (anticoagulante) B. reduc sinteza factorilor de coagulare dependenţi de vitamina K C. interferează cu medicamente care influenţează tranzitul intestinal D. interferează cu medicamente care se metabolizează în ficat E. reduc agregarea trombocitelor 68. Durata tratamentului anticoagulant cu antivitamine K este diferită în funcţie de: A. localizarea trombozei venoase profunde B. condiţiile de apariţie (factor de risc tranzitoriu: chirurgie, traumatism, imobilizare, tratament hormonal etc,) pentru embolie pulmonară C. asocierea tromboflebitei profunde sau a emboliei pulmonare cu cancer D. timpul de rezoluţie al tromboflebitei profunde E. recurenţa tromboflebitei profunde sau a emboliei pulmonare 37

37 69. Factorii de risc tromboembolic la purtătorii de proteze valvulare sunt: A. înlocuire valvulară cu proteză mecanică în poziţia mitrală, tricuspidă, sau pulmonară B. antecedente de embolie arterială (cerebrală, membrele inferioare) C. fracţia de ejecţie a VS <35% D. vârsta E. atriul stâng dilatat > 50mm 70. Tratamentul cu antivitamine K este contraindicat la pacienţii cu: A. proteze valvulare biologice B. pacienţi cu cateter central C. sarcină sau alăptare D. hemoragie în curs E. intervenţie chirurgicală recentă pe creier sau ochi 71. În timpul tratamentului cu antivitamine K se verifică: A. eficienţa prin determinarea INR B. probele hepatice şi renale C. hemograma inclusiv trombocitele D. glicemia E. lipidele Antiagregante plachetare 72. Agregarea plachetară se poate activa pe următoarele căi: A. prin sinteza prostaglandinelor, prin intermediul ciclooxigenazei B. prin sinteza adenozin-difosfatului în membranele celulare C. prin activarea receptorilor GP IIb/IIIa prin fibrinogen D prin intermediul vitaminei K E prin intermediul factorilor proteinelor C, S 73. Aspirina are următoarele efecte: A. inhibă ciclooxigenaza, B. reduce sinteza de prostaglandine, C. reduce sinteza factorilor de coagulare la nivelul ficatului, D. reduce sinteza de tromboxan, E. reduce sinteza de fibrină 74. Indicaţiile aspirinei sunt: A. sindromul coronarian acut ST+ şi ST- B. post infarct acut C. angină stabilă D. post accident vascular cerebral E. embolii arteriale 38

38 75. Indicaţiile tratamentului cu inhibitori de GP IIb/IIIa sunt: A. sindrom coronarian acut ST + cu tromb masiv B. sindromul coronarian ST- cu risc crescut C. angioplastie coronariană dificilă D. post by pass aorto-coronarian E. post implant de proteză valvulară 39

39 Răspunsuri corecte 1) B 2) A,B,C, 3) A, B, C, D 4) A, B, D, E 5) A, B 6) A, B, C, D 7) A, C, D, E 8) A, D, E 9) A, C 10) A, B, C, E 11) A, B, D, E 12) A, C, D, E 13) C 14) A, B, C, D 15) A, B, C, D 16) D 17) E 18) A, E 19) A, B, D 20) B, C, D, E 21) D 22) A, C 23) B 24) A, D, E 25) B, C, D 26) A, E 27) B, C, D, E 28) C 29) A, C 30) B 31) A, B 32) A, D, E 33) C 34) A, B, C, D 35) B, C, E 36) C, D 37) A 38) B, C, D, E 39) B, E 40) B 41) C 42) B, D, E 43) C 44) C 45) A, B, E 46) A, B, C, D 47) A, B, C, E 48) B 49) A, B, C 50) A, B, D, E 51) A, B, C, D 52) A, B, C, D 53) B, C, D, E 54) B 55) A, B, C, D 56) A, B, D 57) A 58) A, B, C, E 59) A, B, C, D 60) A, 61) A, C, D, E 62) A, B 63) A, B, C 64) A, B, D, E 65) A, B, D 66) B 67) A, B, C, D 68) A, B, C, E 69) A, B, C, E 70) C, D, E 71) A, B, C 72) A, B, C 73) A, B, D 74) A, B, C, D 75) A, B, C 40

40 CARDIOLOGIE 2 *1. Criteriile majore Duke pentru diagnosticul endocarditei bacteriene: a. Hemoculturi pozitive b. Predispozitii genetice c. Febră > 38C d. Fenomene imunologice e. Anevrism micotic *2. Tratamentul endocarditei bacteriene pe proteză se face cu: a. Vancomicina b. Rifampicina c. Aminozide d. Toate de mai sus e. Nici un răspuns corect *3. Profilaxia endocarditei bacteriene se face cu: a. 2g Amoxicilină p.o. b. 3g Amoxicilină p.o. c. 2g Amoxicilină i.v. d. În caz de alergie la amoxicilină se utilizează clindamicină 600mg i.v. e. În caz de alergie la amoxicilină se utilizează clindamicină 2g p.o. *4. Tratamentul chirurgical se recomandă de urgentă la pacientul cu endocardită bacteriană în: a. Insuficientă cardiacă severă secundară unei regurgitări masive b. Insuficientă aortică fără semne clinice de insuficientă cardiacă c. Endocardită fungică d. Endocardită cu microorganisme multirezistente e. Vegetatii <10 mm 5.Următoarele afirmatii sunt adevărate despre tratamentul anticoagulant: a. Se indică la pacientii cu proteză valvulară mecanică b. Se indică la pacientii cu bioproteză toata viața c. Nu se indică la pacientii cu proteză valvulară mecanică d. Se indică atât la pacientii cu bioproteză, cât si la cei cu proteză mecanică pentru toată viața e. În cazul protezelor valvulare mecanice, tratamentul anticoagulant se face toată viata *6. Examenul ecografic de referintă la bolnavul cu proteză se face post operator la un interval de: a săptămâni b. 2-4 săptămâni c. 3 luni 41

41 d. 6 luni e. Nici un răspuns corect 7. Au un risc ridicat de endocardită bacteriană pacientii cu: a. Proteză valvulară b. Antecedente de endocardită infectioasă c. Cardiopatii congenitale operate cu succes d. Bicuspidie aortică e. Prolaps de valvă mitrală *8. Supradenivelarea de ST concavă în sus, fără semne în oglindă întâlnim în: a. Sindromul coronarian acut b. Infarctul miocardic c. Pericardită d. Miocardită e. Tulburări de conducere 9. Reducerea frecventei cardiace în fibrilatia atrială se poate face cu: a. Digitalice b. Betablocante c. Antagonisti calcici dihidropiridinici d. Amiodaronă e. Nu este necesar controlul frecvenței cardiace *10. Tahicardia ventriculară sustinută are o durată de peste: a. 60s b. 30s c. 1 minut d. 2 minute e. 60 minute *11. Frecventa activitătii atriale în flutter-ul atrial este în mod obisnuit de: a. 150 b. 300 c. 600 d. 250 e Pe electrocardiogramă extrasistolele ventriculare: a. Sunt precedate de unda P b. Reprezintă depolarizare ventriculare precoce, largă c. Nu sunt precedate de undă P d. Pot fi organizate în dublete, triplete, salve e. Peste 3 ESV se vorbește despre tahicardie ventriculară 42

42 *13. Cauze de extrasistole ventriculare si tahicardie ventriculară: a. Revărsat pericardic b. Cardipatie ischemică c. Stimulare adrenergică d. După medicamente (digitala) e. Toate de mai sus *14. În blocul AV de gr.ii de tip 1 (Wenckebach), blocarea undelor P se face: a. Intermitent b. După alungirea progresivă a intervalului PR c. Undele P nu sunt blocate d. Nu apar unde P e. Undele P sunt total disociate de undele R 15. Electrocardiograma în blocul de ramură dreaptă arată: a. QRS > 120ms în caz de bloc complet b. RSR în V1 c. S larg în DIII, avf, V1, V2 d. Aspect Q1S3 e. RSR în V6 16. Medicamente ce pot determina tulburări de conducere AV: a. Betastimulatorii b. Digitala c. Imipraminice d. Inhibitori ai canalelor de calciu bradicardizanti e. betablocante *17. Antiaritmice de recomandat în preventia recidivelor de fibrilatie atriale la vârstnicii cu patologie cardiacă severă: a. Sotalol b. Dronedarona c. Flecainida d. Amiodarona e. Metoprolol 18. Clasificarea în functie de durata de evolutie a unui acces de fibrilatie atriala: a. Paroxistică b. Persistentă c. Permanentă d. Subacută e. Cronică 43

43 19. Electrocardiograma în fibrilatia atrială: a. Absenta activitatii electrice atriale organizate b. Ritm neregulat c. Complex QRS intotdeauna ingust d. Ritm ventricular regulat e. Unde P prezente *20. Etiologia insuficientei aortice bifati răspunsul incorect: a. Sifilis b. Bicuspidia c. Degenerativă d. Reumatismală e. Medicamentoasă *21. Coronarografia, in cadrul bilantului preoperator al insuficientei aortice, nu este indicată la: a. Barbat > 40ani b. Femei tinere c. Suspiciune de cardiopatie ischemica d. Pacienti cu cel putin un factor de risc cardiovascular e. Femei la menopauză 22. Medicatia de primă intentie în insuficienta aortică este cu: a. IEC b. Nitrate c. Betablocante d. Digitala e. Blocante de calciu 23. Insuficienta mitrală functională presupune: a. Fuziunea comisurilor b. Dilatarea inelului mitral c. Defect de coaptare a valvelor prin tractiunea de cordaje d. Valve si cordaje îngrosate e. Valve calcificate 24. Caracteristicile bolii Barlow sunt: a. Clickul mezosistolic b. Suflul telesistolic c. Etiologia reumatismală d. Afectarea valvei aortice e. Prezenta unei comunicări interventriculare 44

44 *25. Aria stenozei aortice strânse este: a. <1.5cm2 b. <1cm2 c. <0.5cm2 d. <2cm2 e. <2.5cm2 *26. Gradientul mediu într-o stenoză aortică strânsă este: a. >80mmHg b. >40mmHg c. >30mmHg d. <30mmHg e. <40mmHg *27. Prognosticul la pacientul cu stenoză aortica si insuficientă cardiacă este: a. 5 ani b. 3 ani c. 2 ani d. 1 an e. 4 ani *28. Suflu mezosistolic cu iradiere în spite de roată întâlnim în: a. defectul septal atrial b. defectul septal ventricular c. persistenta de canal arterial d. stenoză mitrală e. stenoză aortică *29. În insuficienta aortică severă valorile TA diastolice sunt: a. >80mmHg b. <50mmHg c. <30mmHg d. <40mmHg e. <60mmHg *30. În insuficienta mitrală se recomandă tratament chirurgical la presiuni pulmonare: a. PAPs>20mmHg b. PAPs>50mmHg c. PAPs>30mmHg d. PAPs>40mmHg e. PAPs>60mmHg 45

45 31. Auscultatia în stenoza aortică: a. se face în inspir b. se face în expir c. suflul este aspru d. iradiază la nivelul vaselor gâtului e. se aude în mezosistolă 32. Semnele functionale de stenoză aortică sunt: a. angină b. sincopă c. dispnee d. vărsături e. palpitaţii 33. Următoarele afirmatii despre endocardita infectioasă sunt false: a. Bacilii gram negativi determină mari distructii tisulare b. Febra este întotdeauna prezentă c. La toxicomani cel mai frecvent este afectată valva tricuspidă d. Antibioterapia se instituie de urgentă, înaintea recoltării probelor pentru hemocultură e. Tratamentul implică antibioterapie în doze puternice, iv, bactericidă 34. Factori de prognostic negativ pentru endocardită sunt: a. vârsta<60 ani b. soc septic c. endocardită cu fungi d. diagnostic cu întârziere e. teren debilitat 35. Pentru 'endocardita posibilă' sunt necesare: a. 2 criterii majore b. 1 criteriu major + 1 criteriu minor c. 3 criterii minore d. 5 criterii minore e. 1 criteriu major + 3 criteriu minore 36. Tratamentul chirurgical al endocarditei are următoarele indicatii hemodinamice: a. EPA masiv b. soc c. insuficientă cardiacă d. infectie necontrolată e. toate răspunsurile sunt corecte 46

46 37. Persistenta febrei după 7 zile de tratament antibiotic instituit pentru endocardita infectioasă are următoarele cauze: a. anevrism micotic b. tratament antibiotic neadaptat c. abces paravalvular d. pericardită e. complicatii embolice 38. Semnul Musset: a. se întâlneste în insuficienta aortică b. este prezent în cazul stenozei mitrale c. reprezintă balansarea capului la fiecare bătaie cardiacă d. reprezintă dublu suflu intermitent crural e. nici un răspuns nu e corect 39. Insuficienta mitrală acută este determinată de: a. ruptură de cordaje b. sindromul Ehler-Danlos c. mixom al atriului stâng d. disfunctie ischemică a pilierilor e. sclerodermie 40. Boala Barlow: a. poate evolua cu insuficientă aortică b. poate evolua cu insuficientă mitrală c. auscultatia este normală d. auscultatia percepe în mod clasic un click mezosistolic urmat de suflu telesistolic e. suflul poate fi holosistolic în caz de insuficientă mitrală importantă 41. Complicatiile insuficientei mitrale sunt: a. fibrilatia atrială b. endocardită bacteriană c. insuficientă cardiacă stângă d. blocuri atrio-ventriculare e. moarte subită prin tulburări de ritm ventriculare 42. Următoarele afirmatii sunt adevărate: a. bicuspidia aortică se asociază frecvent cu dilatarea aortei ascendente b. stenoza aortică determină hipertrofie de tip concentric c. suprafata normală a valvei aortice de aproximativ 3 cm 2 d. hippus pupilar se întâlneste în insuficienta aortică 47

47 e. suflul din insuficienta mitrală este diastolic, în jet de vapori ce iradiază în axilă *43. Următoarele afirmatii sunt adevărate despre complexul QRS, cu exceptia: a. QRS<5mm se întâlneste în caz de mixedem si revărsat pericardic b. S din V1 + R din V5/V6 25 mm semnifică o hipertrofie ventriculară stângă c. undele Q sunt fiziologice în avr d. alungirea duratei complexului QRS se întâlneste în blocuri de ramură sau preexcitatie e. durata normală este sub 80 ms 44. Undele Q de necroză se caracterizează prin: a. amplitudine 30% din cea a undei R b. durata 40 ms c. repartizarea pe un teritoriu coronarian d. amplitudine 50% din cea a undei R e. nici un răspuns corect 48

48 RASPUNSURI: 1) A 2) D 3) A 4) A 5) A,E 6) A 7) A,B 8) C 9) A,B 10) B 11) B 12) B,C,D,E 13) E 14) B 15) A,B 16) B,C,D,E 17) D 18) A,B,C 19) A,B 20) E 21) B 22) A,E 23) B,C 24) A,B 25) B 26) B 27) C 28) B 29) B 30) B 31) B,C,D,E 32) A,B,C,E 33) B,D 34) B,C,D,E 35) B,C 36) A,B,C 37) A,B,C,E 38) A,C 39) A,D 40) B,D,E 41) A,B,C,E 42) A,B,C,D 43) B 44) A,B,C 49

49 CARDIOLOGIE 3 PERICARDITA ACUTĂ 1*. Pericardita acută implică obligatoriu : A. prezenţa unui lichid pericardic B. inflamaţia la nivelul pericardului C. apariţia unei pericardite constrictive D. apariţia hemopericardului E. absenţa unui lichid pericardic 2. Complicaţiile pericaricarditei acute sunt următoarele: A. hemopericard B. tamponada cardiacă C. pericardita cronică constrictivă D. miocardiopericardita E. sindrom febril 3. Durerea pericardică se caracterizează prin: A. este de scurtă durată B. cedează la inpirul profund C. cedează la tuse D. insensibilă la trinitrină E. calmată în poziţia şezândă 4. Frecătura pericardică se caracterizează prin: A. zgomot constant B. zgomot variabil în timp C. se aude mai bine în ortostatism D. persistă în apnee E. dispare în apnee 5. Care din următoarele modificări ECG sunt prezente în pericardită acută: A. negativarea undelor T B. aplatizarea undelor T C. subdenivelate de segment ST concav D. supradenivelarea segmentului PQ E. tulburări de ritm atrial. 6. Care din următoarele modificări ECG sunt prezente în pericardită acută: A. tahicardie sinusală B. amplitudinea complexului QRS mai mică decât 5 mm C. amplitudinea complexului QRS mai mică decât 10 mm D. alternanţă electrică E. bradicardie sinusală 50

50 7. Modificări radiologice în pericardita acută sunt: A. revărsat pleural B. aspectul de cord în carafă C. aspect normal radiologic D. buton aortic calcificat E. calcificări pleurale 8*. Cauza cea mai frecventă de pericardită acută este: A. post-infarct B. tuberculoza C. virală D. mixedematoasă E. neoplazică 9. Cauze rare de pericardită acută sunt: A. insuficienţă renală B. insuficienţă hepatică C. reumatism articular acut D. boala Hodgkin (RADIOTERAPIA DIN LH) E. pericardita purulentă RASPUNSURI: 1) B 2) B,C,D 3) D,E 4) B,D 5) A,B,E 6) A,B,D 7) A,B,C,E 8) C 9) A,C,D,E 51

51 PATOLOGIA AORTEI, ARTERELOR PERIFERICE ŞI PATOLOGIA VENOASĂ A MEMBRELOR INFERIOARE 1. Printre etiologiile rare ale anevrismului de aortă abdominală (AAA) se numără: A. boala Marfan B. boala Takayasu C. aterosecleroza D. boala Elher-Danlos E. hipertensiunea arterial 2. Factorii de risc implicaţi în apariţia anevrismului de aortă abdominală sunt: A. sexul feminin B. sexul masculin C. fumatul D. hipertensiunea arterială E. diabetul zaharat 3. * Examenul cel mai simplu de depistare şi diagnosticare în urgenţă a anevrismelor de aortă abdominale este reprezentat de: A. RMN B. CT abdominal C. Aortografia D. Ecografia abdominală E. Endoscopia superioară 4. CT abdominal în boala anevrismală : A. permite măsurarea dimensiunii anevrismului B. vizualizează trombul intra-anevrismal C. apreciază gradul de calcificare al peretelui aortic D. înlocuieşte IRM în caz de insuficienţă renală E. nu prezintă niciun interes 5. Printre complicaţiile anevrismului de aortă abdominală se numără: A. ruptura B. grefa bacteriană C. emboliile D. compresiile E. insuficienţa cardiacă 6. * Care dintre următoarele afirmaţii privind ruptura anevrismului de aortă abdominală în duoden este adevărată: A. este o complicaţie foarte rară B. se însoţeşte de dureri abdominale şi hemoragie digestivă inferioară minimă C. este o complicaţie frecventă D. se însoţeşte de edeme ale membrelor inferioare 52

52 E. este acompaniată de sindrom "blue toe" 7. Compresiile anevrismelor de aortă abdominale pot fi la nivelul: A. venei cave inferioare B. venei cave superioare C. duodenului D. aparatului urinar E. traiectelor nervoase 8. Compresiile duodenale ale anevrismului de aortă abdominală se pot manifesta prin: A. hidronefroză B. edeme periferice C. colică renală D. vărsături E. tulburări de tranzit 9. Care dintre următoarele reprezintă indicaţii de tratament în anevrismul de aortă abdominală: A. anevrism cu evoluţie rapidă B. anevrism cu diametrul de sub 2cm C. anevrism simptomatic D. anevrism cu diametrul mai mare sau egal de 5cm E. anevrism cu semne de compresie 10. Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt: A. embolia distală B. emboli gazoşi C. emboli de colesterol D. fals anevrism E. hematom la locul puncţiei 11. Care dintre următoarele afirmaţii privind măsurarea transcutanată a presiunii în oxigen este adevărată: A. se indică în stadiile de ischemie III si IV Leriche Fontaine B. se indică în stadiul de ischemie I Leriche Fontaine C. o valoare cuprinsă între 10 şi 30mmHg traduce prezenţa unei hipoxii continue D. o valoare peste 35mmHg este dovada unei hipoxii critice E. se indică în aprecierea insuficienţei venoase cronice 53

53 12. * Care dintre următoarele afirmaţii privind fiziopatologia ischemiei acute a membrelor este falsă: A. ischemia provoacă liză celulară B. ischemia provoacă alcaloză metabolică C. ischemia provoacă eliberare de potasiu intracelular D. ischemia provoacă hiperkaliemie E. ischemia provoacă eliberare de ioni H+ 13. Printre semnele clinice caracteristice ischemiei acute de membru se numără: A. membru cald, tumefiat, roşu B. membru rece, palid apoi cianotic C. scurtarea timpului de recolorare cutanată D. alungirea timpului de recolorare cutanată E. pulsuri prezente 14. * Care dintre următoarele reprezintă mecanisme embolice ale ischemiei acute de membru: A. disecţia postcateterism B. phlegmatia cerulae C. arterita Behcet D. arterita Horton E. stenoza mitrală 15. Printre cauzele cardiace implicate în mecanismul embolic de aparitie al ischemiei acute de membru se numără: A. stenoza mitrală B. fibrilaţia atrială C. endocardita D. mixomul atrial E. blocul major de ramură stângă 16. Semnele neurologice indicatoare de gravitate în ischemia acută de membru sunt: A. hiperestezia B. anestezia C. hipoestezia D. deficitul motor E. tulburări trofice cutanate 17. Bilanţul preoperator clasic în ischemia acută de membre cuprinde: A. grupa sanguina B. radiografie toracică C. examen Astrup D. căutarea de anticorpi antitrombocitari E. hemogramă 54

54 18. În caz de ischemie acută de membru se suspicionează embolie pe artere sănătoase în faţa următoarelor caracteristici: A. ischemie severă francă B. debut subacut C. abolirea celorlalte pulsuri D. numerosi factori de risc cardiovasculari E. debut brutal 19. * Abolirea celor două pulsuri femurale semnifică: A. obstrucţie iliacă sau femurală comună B. ocluzie a arterelor gambei C. obstrucţie a arterei poplitee D. obstrucţie a bifurcaţiei aortice E. obstrucţie a femuralei superficiale 20. Embolectomia cu sondă Fogarty: A. abordează sub anestezie triunghiul lui Scarpa B. este de elecţie în prezenţa leziunilor ateromatoase C. este de preferat în caz de obstrucţie înaltă D. este utilă în tratamentul emboliilor pe artere sănătoase E. se poate complica cu leziuni ale peretelui 21. Care dintre următoarele afirmaţii privind simpatectomia în tratamentul bolii ateromatoase sunt adevărate: A. se indică în dureri de decubit cu ISD > 0,3 B. se utilizează în practică la bifurcaţia femuralei C. se indică în tulburări trofice limitate D. este puţin utilizată E. se poate complica cu degenerescenţă de grefon 22. Indicaţiile terapeutice în stadiul I al clasificării Leriche Fontaine sunt: A. managementul factorilor de risc B. tratamentul medicamentos cu antiagregant+statine+ieca C. heparine cu greutate moleculară mică D. bilanţ multifocal o dată la 2 ani E. chirurgie de revascularizare 23. Se pretează la pontaj prin proteză Dacron sau venă safenă următoarele situaţii: A. stenoze complexe, întinse, cu dilatare anevrismală B. stenoze neaccesibile angioplastiei C. ischemie critică fără gest de revascularizare posibil D. stenoze strânse, proximale, unice, puţin calcificate E. tulburără trofice limitate 55

55 24. *Gestul cel mai important al managementului ischemiei acute de membru este: A. tratamentul analgezic B. protejarea membrului inferior ischemic C. înlăturarea obstacolului arterial D. heparinoterapie E. terapie antiagregantă plachetară 25. * Care dintre următoarele afirmaţii privind anevrimul de aortă abdominal este falsă: A. ateroscleroza este responsabilă de peste 90% dintre anevrisme B. la examenul clinic apare ca o masă pulsatilă, expansivă, indoloră, cu suflu C. semnul De Bakey traduce poziţia subhepatică a anevrismului D. cel aterosclerotic este mai frecvent la bărbaţi E. este în general asymptomatic 26. Diagnosticul diferenţial al ischemiei cronice de membre, în prezenţa claudicaţiei intermitente se face cu: A. anevrismul arterial B. coarctaţia de aortă C. stenoza aortică D. canal lombar strâmt E. claudicaţia medulară 27. În cazul ischemiei critice de membru, tabloul clinic cu prognostic local şi general negativ este definit prin: A. dureri de decubitus B. gangrene picior/degete de cel puţin 15 zile C. tensiune arterială sistolică sub 100mmHg la gleznă D. tensiune arterială sistolică sub 50mmHg la haluce E. tensiune arterială sistolică sub 50mmHg la gleznă 28. Sindromul de fisurare retroperitoneală a anevrismului de aortă abdominală se manifestă prin: A. colaps moderat B. dureri abdominale spontane C. masă batantă, dureroasă la palpare D. radiculagie E. sindrom de "blue toe" 29. Durerile de decubitus din arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare impun diagnostic diferenţial cu: A. cardiopatia hipertensivă B. neuropatia diabetică C. polinevrita alcoolică 56

56 D. canal lombar strâmt E. nefropatia diabetică 30. Arteriografia, angio-ct şi/sau angio-rmn sunt sistematic realizate în caz de : A. ischemie stadiul I Leriche B. ischemie stadiul III Leriche C. înainte de revascularizare D. ischemie de efort E. ischemie stadiul IV Leriche 31. Insuficienţa venoasă cronică are printre factorii favorizanţi : A. Tromboflebita superficială B. Obezitatea C. Imobilizarea prelungită D. Vârsta E. Sarcina 32. *Varicele : A. Sunt determinate de insuficienta venoasă cronică B. Apar datorită unor tromboze superficiale C. Sunt mai frecvente la femei D. Sunt o anomalie anatomică a uneia sau mai multor vene superficiale E. Nu determină niciodată insuficienţă venoasă cronică 33. Insuficienţa venoasă cronică : A. Se asociază întotdeauna cu obstrucţie venoasă B. Afectează numai sistemul venos profund C. Este o disfuncţie a istemului venos prin incontinenţă valvulară D. Poate afecta şi sistemul venos superficial E. Este întotdeauna dobândită 34. Reţeaua venoasă profundă : A. Este satelită arterelor B. Este formată din venele safenă internă şi externă C. Nu are anastomoze cu reţeaua superficială D. Conţine etajul sural, femural şi inghinal E. Nu este satelită arterelor 35. *Venele perforante : A. Fac parte numai din reţeaua venoasă superficială B. Reprezintă anastomoza între cele două reţele venoase C. Apar numai în insuficienţa venoasă cronică D. Comunică cu venele comunicante E. Sunt satelite arterelor 57

57 36. Returul venos este asigurat prin : A. Incontinenţa valvulelor B. Pompa musculară surală C. Dilatarea venoasă D. Apăsarea boltei plantare E. Presiunea reziduală a reţelei venoase 37. Mecanismul patologic în insuficienţa venoasă cronică este reprezentat de : A. Presiunea negativă generată de respiraţie B. Continenţa valvulelor C. Distrucţia valvulelor D. Inflamare locală asociată cu hipoxemia tisulară E. Pompa musculară crurală 38. Agenezia venelor profunde : A. Este mai frecventă la femei B. Determină apariţia varicelor secundare C. Este un defect congenital D. Nu determină apariţia varicelor E. Sunt secundare distrucţiei valvulare 39. În insuficienţa venoasă cronică, manifestările clinice sunt reprezentate de : A. Mialgii de efort B. Pierderea pilozităţii, modificări ale unghiilor, C. Jenă în ortostatism D. Parestezii ale gambelor, care se ameliorează la mişcare E. Senzaţia de tegumente reci 40. La examenul fizic într-o insuficienţă venoasă cronică, se poate evidenţia : A. Incontinenţa valvulară, prin tehnica Schwartz B. Paloarea tegumenelor după efort şi expunere la frig C. Edem, uneori însoţit de insuficienţă limfatică D. Tulburări trofice tegumentare E. Varice 41. * Tulburări trofice făra ulcer apar în : A. Insuficienţa venoasă cronică clasa 0 B. Insuficienţa venoasă cronică clasa 3 C. Nu apar în insuficienţa venoasă cronică D. Insuficienţa venoasă cronică clasa 1 E. Insuficienţa venoasă cronică clasa 2 58

58 42. Ecografia Doppler venoasă a membrelor inferioare este necesară : A. Pentru diagnosticul varicelor B. In cazul prezenţei ulcerelor mb. inf C. În tromboflebitele superficiale D. Pentru un bilanţ prescleroză E. Pentru confirmarea unei tromboze venoasa 43. Flebitele superficiale : A. Sunt complicaţii ale unei imobilizări prelungite B. Au semnul Homans pozitiv C. Se numesc şi paraflebite D. Apar în mod fiziologic, cu vârsta E. Prezintă un cordon venos indurat 44. Complicaţiile insuficienţei venoase cronice sunt : A. Rupturi de varice B. Gangrenă uscată C. Eczemă cu prurit D. Gangrenă umedă E. Paraflebită 45. * Teleangectaziile : A. Sunt leziuni eritemato-scuamoase B. Sunt zone nevasculare C. Au sediu perimaleolar D. Sunt dilatări ale plexului venos din dermul superficial E. Apar datorită inflamaţiei ţesutului celular subcutanat 46. Ulcerul varicos : A. Este unic B. Are margini netede C. Este de mici dimensiuni D. Este localizat pe laba piciorului E. Afectează iniţial pulpa degetelor 47. Tulburările trofice din insuficinţa venoasă cronică sunt repreyentate de : A. Anhidroză B. Leziuni eritemato-scuamoase C. Aspect marmorat al tegumentelor D. Dermită ocră E. Teleangectazii 59

59 48. În insuficienţa venoasă cronică se indică : A. Tratament antiagregant B. Vaccinare antitetanică C. Coborârea membrului inferior D. Mersul pe jos E. Ortostatism prelungit 60

60 RASPUNSURI: 1) A,B,D 2) B,C,D,E 3) D 4) A,B,C 5) A,B,C,D 6) A 7) A,C,D,E 8) D,E 9) A,C,D,E 10) A,C,D,E 11) A,C 12) B 13) B,D 14) E 15) A,B,C,D 16) B,C,D,E 17) A,B,C,E 18) A,E 19) D 20) A,C,D,E 21) A,C,D 22) A,D 23) A,B 24) C 25) C 26) A,B,D,E 27) A,B,E 28) A,B,C 29) B,C 30) B,C,E 31) B,D,E 32) D 33) C,D 34) A,D 35) B 36) B,D 37) C,D 38) B,C 39) A,C,D 40) A,C,D,E 41) E 42) B,D,E 43) C,E 44) A,C,E 45) D 46) A,B 47) B,D,E 48) B,D 61

61 INSUFICIENŢA CARDIACĂ 1. În insuficienţa cardiacă se pot administra: a) IECA sau ARA II. b) Diuretice tiazidice. c) Blocante calcice. d) Beta-blocante. e) Antialdosteronice. 2. Etiologia insuficientei cardiace prin tulburări ale funcţiei de pompă: a) Stenoză aortică, coarctaţie de aorta. b) Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva. c) Diabet zaharat. d) Lupus sistemic. e) Insuficienta mitrala acuta sau cronica. 3. In insuficienta cardiaca NYHA III: a) Nici o limitare a activitatii fizice. b) Dispnee ca urmare a activitatii obisnuite, chiar usoare. c) Dispnee ca urmare a activitatii fizice importante. d) Fara jena in repaus. e) Limitare franca a activitatilor. 4. Digitalicele in insuficienta cardiaca: a) Nu modifica prognosticul, dar raman utilizabile ca antihipertensive daca hipertensiunea persista in ciuda diureticelor, a IECA si a β-blocantelor. b) Nu amelioreaza mortalitatea, dar reduce frecventa spitalizarilor. c) Indicate in caz de fibrilatie atriala permanenta cu transmiterea ventriculara rapida in context de insuficienta cardiaca sau insuficienta cardiaca refractara (std. IV) in ciuda unui tratament maximal. d) Efectele lor asociaza o vasodilatatie arteriala ( a postsarcinii) si o vasodilat. venoasa ( presarcinii). e) Se pot da in caz de trombi endocavitari. 5. Etiologia I.C. diastolice: a) Hipertrofie miocardica (HTA, stenoza Ao, CMHO). b) Cardiopatie ischemica. c) Cardiopatie restrictiva. d) Tireotoxicoza. e) Pericardita constrictiva. 6. Edeme unilaterale, prin obstacol de intoarcere venoasa se pot intalni in: a) Tromboflebita. b) Erizipel. c) Filarioza. 62

62 d) Insuficienta cardiaca. e) Metastaza ganglionara a unui cancer. 7. Contraindicatii Diuretice tiazidice: a) HTA, edeme de origine renala, hepatica sau cardiaca. b) Insuficienta renala cronica c) Tulb. hidro-electrolitice necorectate (hiponatremie<130mmol/l, hipokalemie). d) Encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa. e) Alergie la sulfamide. 8. In EPA cu TAs>100mmHg: a) Repaus la pat, pozitie semisezanda, picioare atarnate. b) Oxigenoterapie nazala. c) Diuretice cu actiune lent a pe cale orala, diuretice tiazidice. d) Diuretice cu actiune rapida pe cale i.v.: Furosemid ~ 1mg/kg pentru a se obtine o diureza/24h de ~ 2-3 l. e) Amine cu activitate inotropa: Dobutamina. 9. Transplantul cardiac contraindicatii: a) Varsta: de ani. b) Insuficienta cardiaca refractara sub tratament maximal. c) Neoplazie. d) Varsta>60-65 de ani. e) Insuficienta hepatica sau renala. 10.In Insuficienta cardiaca clasa NYHA III se pot administra: a) IECA si/sau ARA II. b) β-blocante. c) Diuretice tiazidice. d) Diuretice de ansa (in caz de semne congestive). e) Digitalice. 11.Factori de prognostic negative in Insuficienta cardiaca: a) stdadiul III/IV NYHA. b) Varsta inaintata. c) FEVS normala. d) FEVS prabusita. e) Tulburari ventriculare de ritm. 12.Tulburarile functiei de pompa apar in: a) Miocardita b) Persistenta canal arterial c) Insuficienta aortica si mitrala acuta 63

63 d) Boli de sistem : LES e) Diabet 13.Insuficienta ventriculara dreapta: care din afirmatiile de mai jos enumerate sunt corecte: a) Apare in stenoza aortica stransa b) Apare in stenoza mitrala stransa c) Apare in HTA d) Apare in infarctul miocardic de ventricul drept e) Apare in displazie aritmogena de VD 14.Insuficienta cardiaca cu debit crescut nu apare in: a) Hipertiroidism b) Anemie cronica c) Hipotiroidism d) Carenta de vitamina B6 e) Boala Paget. 15.*Stadalizarea NYHA este folosita pentru: a) Hipertensiunea arteriala b) Insuficienta circulatorie venoasa c) Hipercolesterolemie d) Infarctul miocardic e) Insuficienta cardiaca. 16. Ascultatia cardiaca in cadrul insuficientei cardiace releva urmatoarele: a) Bradicardie b) Galop c) Zgomotul 1 accentuat in focarul aortic d) Zgomotol 2 accentuat in focarul pulmonar e) Tahicardie. 17.*Restrictia hidrica in cazul de hiponatremie de diluatie este: a) 1000 ml/zi b) ml/zi c) 2000 ml/zi d) < ml/zi e) ml/zi. 18. IECA in tratamentul insuficientei cardiace: afirmatii corecte: a) Tratament de referinta in insuficienta cardiaca stanga b) Preventie remodelare ventriculara c) Reduce mortalitatea prin vasoconstrictie arteriala si venoasa d) Se vor da in doze descrescatoare 64

64 e) Betablocantele sunt indicate in caz de intoleranta la IEC. 19. Betablocantele afirmatii eronate: a) Reduce mortalitatea cardio vasculara b) Se introduc in acelasi timp cu IECA si diuretice c) Cresc numarul de spitalizari d) Cresc numarul de morti subite e) Amelioreaza jena functionala 20. Resincronizarea ventriculara prin implantare de pacemaker tricameral afirmatii corecte: a) Insuficienta cardiaca clasa NYHA I/II b) Insuficienta cardiaca clasa NYHA III/IV c) FEVS % d) QRS larg (> sau egal 120 m/s) e) QRS < sau egal 120 m/s 21. Defibrilatorul implantabil afirmatii corecte: a) Stop cardiac prin FV sau TV fara cauza acuta sau reversibila b) TV sau FV in faza acuta a unui sindrom coronarian acut necesita implantare defibrillator c) Stop cardiac prin fibrilatie atriala necesita implantare defibrilator d) TPSV nu necesita defibrilator implantabil e) Toate afirmatiile sun corecte 22. Insuficienta ventriculara dreapta poate fi determinate de: a) Miocardita virala. b) Cordul pulmonar cronic. c) Displazie aritmogena de ventricul drept. d) Tahiaritmii supraventriculare (Fibrilatie atriala). e) Stenoza mitrala stransa. 23. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare in: a) Carenta de tiamina. b) In tromboembolismul pulmonar. c) Hipertiroidism. d) Bronhopneumopatia obstructiva cronica. e) Hipertensiune arteriala pulmonara. 24.In insuficienta cardiaca: a) Intarirea zgomotului II in focarul pulmonar este dovada unei HTAP asociate. b) Ralurile sibilante nu pot apare in examinarea unui pacient cu semne si simptome de insuficienta ventriculara stanga. 65

65 c) Clasa NYHA III denota o limitare franca a activitatilor fizice. d) Edeme ale membrelor inferioare sunt caracteristice pentru insuficienta cardiaca stanga. e) Edemul pulmonar acut este manifestarea clinica cea mai severa a insuficientei ventriculare stangi. 25. Indicatiile de resincronizare ventriculara prin implant de pacemaker tricameral sunt: a) Insuficienta cardiaca clasa NYHA III-IV sub tratament medical optim. b) Pacientul care a supravietuit unei morti subite cardiace. c) Fractia de ejectie a ventriculului stang 30%. d) Prezenta blocului de ramura stanga. e) Dilatare marcata a VS (DTDVS>45mm/m 2 ). 26. Mecanismele compensatorii la nivel cardiac in insuficienţa cardiacă sunt: a) Tahicardie b) Scaderea fracţiei de ejecţie c) Cresterea fracţiei de ejecţie d) Dilatarea ventricolului stâng e) Hipertrofia ventriculului stâng 27. Mecanismele compensatorii la nivel periferic in insuficienţa cardiacă sunt: a) Activarea adrenergică b) Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron c) Activarea factorului natriuretic atrial d) Inhibarea simpaticului e) Dilatarea ventriculului stang 28. Cauze de Insuficienţă cardiacă cu debit crescut sunt: a) Hipertiroidismul b) Anemia cronică c) Stenoza aortică d) Carenţa de tiamină(vit B1) e) Diabet 29.Cauze de insuficienţă cardiacă prin supraincărcare de presiune: a) Hipertensiunea arterială b) Lupus sistemic c) Periarterita nodoasă d) Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă e) Stenoza aortică 66

66 30. Cauze de Insuficienţă ventriculară dreapta: a) Insuficienţa ventriculară stangă evoluată b) Stenoză mitrală strânsă c) Cordul pulmonar cronic d) Feocromocitom e) Infarct miocardic de ventricul drept 31. Insuficienţa cardiacă clasa NYHA I se caracterizează prin: a) Incapacitate de a efectua vreo activitate fizică b) Fară dispnee sau oboseală in timpul activitaţilor obişnuite c) Fară jenă in repaus d) Nici o limitare a activitaţilor fizice e) Simptome care pot sa apară şi in repaus 32.*Insuficienţa cardiacă NYHA II se caracterizează prin: a) Dispnee la eforturi fizice importante b) Fară limitare a activităţilor zilnice c) Simptome care pot sa apară şi in repaus d) Dispnee la eforturi obisnuite e) Dispnee şi in repaus 33. La examenul clinic in Insuficienţa cardiacă intalnim: a) Tahicardie b) Scăderea presiunii presiunii arteriale c) Edeme ale membrelor inferioare d) Zgomot de galop e) Raluri umede predominant la varfurilor pulmonare 34. Electrocardiograma in Insuficienţa cardiacă poate evidenţia: a) Tahicardie sinusala b) Hipertrofie ventriculară stangă sau dreaptă c) Semnele in favoarea unei etiologii d) Fibrilaţie atrială e) Numai blocul de ramură dreaptă 35.Radiografia toracica in Insuficienţa cardiacă poate evidentia: a) Cardiomegalie b) Zone de condensare ( radio-opace) la vârfurile pulmonare c) Zone radiotransparente d) Semne de edem pulmonar acut e) Revarsat pleural 67

67 36. Care afirmaţii sunt adevărate: a) BNP<100pg/ml, NT-proBNP<400pg/ml şi dispnee, este foarte probabil de origine cardiacă b) BNP= pg/ml, NT-proBNP= pg/ml şi dispnee, este foarte probabil de origine pulmonară c) BNP>400pg/ml şi NT-proBNP>2000pg/ml şi dispnee, este puţin contributiv d) BNP şi NT-proBNP au interes in scop diagnostic si prognostic e) BNP<100pg/ml şi NT-proBNP<400pg/ml şi dispnee, este foarte probabilă de origine pulmonară 37.*De la ce valoare a Fractiei de ejecţie se poate vorbii de insuficienţă cardiacă sistolică: a) >60% b) <60% c) >40% d) <40% e) <50% 38. Factori de decompensare in Insuficienţa cardiacă pot fi: a) Regimul hiposodat b) Tulburările de ritm şi de conducere c) Valvulopatia acută d) Oprirea tratamentului e) Puseu hipertensiv 39. Factori de prognostic negativi in insuficienţa cardiacă sunt: a) Vârsta tânara b) Fara antecedente de moarte subita resuscitata c) Stadiul I/ II NYHA d) Nivelul BNP crescut e) FEVS prăbusită 40. Factori de prognostic negativ biologici in Insuficienţa cardiaca sunt: a) Nivelul BNP crescut b) Hiponatremia c) Insuficienţa renala d) Hipernatremia e) Nivelul BNP scazut 41. Diureticele au urmatoarele recomandări in Insuficienţa cardiacă: a) Tratamentul simptomatic al supraincărcarii hidrosaline b) Reduc mortalitatea cardio- vasculara c) Diuretic de ansa in edem pulmonar acut 68

68 d) Indicaţie de diuretic economisitor de potasiu in tratamentul de fond al insuficienţei cardiace e) Tratamentul de referinţă al insuficienţei cardiace stăngi 42. Tratamentul farmacologic al Insuficienţei cardiace cuprinde: a) Diureticele b) IECA c) Betablocante d) Inotroape negative e) Digitala 43. Care medicamente reduc mortalitatea cardio-vasculara: a) Diureticele b) IECA c) Derivaţii nitraţii d) Digitala e) Betablocante 44. Tratamentul nefarmacologic al Insuficienţei cardiace cuprinde: a) Resincronizare ventriculara b) Defibrilator implantabil c) Asistenţă circulatorie d) Transplantul cardiac e) Valvuloplastie in caz de valvulopatii usoare 45. Cauze de Insuficienţă cardiaca diastolică: a) Hipertrofia miocardică b) Pericardita constrictivă c) Cardiopatii restrictive d) Cardiopatia ischemică e) Hipotensiunea arterială, stenoza mitrala 46. In Edemul pulmonar acut cu TAs>100mmHg se recomandă: a) Oxigenoterapie b) Betablocante c) Hidratare d) Furosemid e) Derivaţi nitraţi 47. In Edemul pulmonar acut cu TAs<100mmHg se recomandă: a) Oxigenoterapie b) Dobutamină c) Furosemid d) Derivaţi nitraţi 69

69 e) Betablocante 48. In Insuficienţa cardiacă NYHA III (FEVS<40%) urmatoarele diuretice sunt recomandate: a) De ansa b) Osmotice c) Tiazidice d) Economisitoare de potasiu e) Inhibitori ai anhidrazei carbonice 49. Factori de prognostic negativi echocardiografici in insuficienţa cardiacă sunt: a) FEVS prabusită b) Cardiopatia ischemică c) Rezistenţe pulmonare crescute d) ORS larg e) Disfuncţie VD 70

70 REZULTATE: 1. A,C,D,E 2. ABE 3. BDE 4. BC 5. ABCE 6. ABCE 7. BCDE 8. ABD 9. CDE 10.ABDE 11.ABDE 12.BC 13.B,D,E 14.CD 15.E 16.BDE 17.D 18.AB 19.BCD 20.BD 21.AD 22.BCE 23.AC 24.ACE 25.AD 26.ADE 27.ABC 28.ABD 29.ADE 30.ABCE 31.BCD 32.A 33.ABCD 34.ABCD 35.ADE 36.DE 37.D 38.BCDE 39.D, E 40.ABC 41.ABCD 42.ABCE 43.ABE 44.ABCD 45.ABCD 46.ADE 47.ABC 48.AD 49.ACE 71

71 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ 1. * HTA este definită printr-o: a) TA sistolică = mm Hg, TA diastolică = mm Hg b) TA sistolică 140 mm Hg, TA diastolică 90 mm Hg c) TA sistolică = mm Hg, TA diastolică = mm Hg d) TA sistolică > 180 mm Hg, TA diastolică > 110 mm Hg e) TA sistolică < 140 mm Hg, TA diastolică 85 mm Hg 2. *Prevațența HTA esențială este % din cazuri: a) 10 b) 15 c) 25 d) 90 e) Următorii nu sunt factori de risc cardio-vasculari: a) Vârsta < 50 ani la bărbat b) Vârsta > 60 ani la femeie c) Tabagismul d) Infarct miocardic înainte de vârsta de 55 ani la o rudă de grad I de sex masculin e) Colesterolul seric < 100mg/dl 4. Semne clinice ale HTA: a) Infarct miocardic, angor, revascularizare coronară b) Insuficiență cardiacă congestivă c) Pancreatită acută d) Retinopatie avansată: hemoragii sau exudate, edem papilar e) Proteinurie < 30 mg/24h 5. Printre sfaturile igieno-dietetice ale tratramentului HTA esențiale sunt: a) Limitarea aportului de sare (5-6g/zi) b) Sedentarismul c) Tratamentul celorlalți factori de risc d) Creșterea consumului de lipide saturate e) Normalizarea greutății 6. Tratamentul medicamentos debutează: a) Cu o monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament b) În caz de persistență a HTA după respectarea regulilor igieno-dietetice c) Din start în caz de risc cardio-vascular crescut d) Cu administrare de alfa-blocante și antihipertensoare centrale e) Cu administrare de diuretice sau beta-blocante sau IECA 72

72 7. Hipertensiunea arterială cu risc cardio-vascular crescut este: a) HTA de gradul III b) HTA de gradul I c) În caz de prezență a diabetului zaharat și/sau Sindrom Metabolic d) Afectarea de organ țintă e) În caz de boală cardio-vasculară sau renală 8. Dintre cele 5 clase terapeutice de medicamente antihipertensive utilizate de prima intentie fac parte: a) Diureticele b) Alfa-blocantele c) Beta-blocantele d) IECA e) Antihipertensoarele centrale 9. Medicamentele antihipertensive utilizate în a doua intenție sunt: a) Alfa-blocantele b) Antihipertensivele centrale c) Diureticele d) IECA e) Sartani 10. Medicamentele antihipertensive recomandate în sarcină: a) Metildopa b) Labetalolul c) Inhibitori calcici d) Beta-blocantele e) Diureticele 11. HTA secundară se va avea în vedere în următoarele situații: a) Falsa HTA, HTA de halat alb b) HTA la subiectul tânăr c) HTA resitență d) HTA cu apariție sau agravare rapidă e) HTA la pacientul cu stenoză strânsă de arteră renală unilaterală sau bilaterală 12. HTA secundară iatrogenă poate apărea după consum de: a) Simpaticomimetrice/vasoconstrictoare nazale b) Inhibitori de pompă de protoni c) Corticoizi d) Inhibitori de receptori H 2 Histaminergici (Ranitidină, etc.) e) Estroprogestative 73

73 13. HTA secundară poate apărea după următoarele toxice: a) Alcool b) Cocaină c) Amfetamină d) Mușcătura de insecte e) Veninul de șarpe 14. Care din următoarele nefropatii pot duce la HTA secundară: a) GNA și IRA b) GNC c) Litiaza renală d) PNA e) Nefropatii interstițiale cronice 15. HTA renovasculară: a) Apare la pacienții cu stenoză de arteră renală unilaterală sau bilaterală b) Are ca și cauze: ateroscleroza, mai rar fibrodisplazia, disecția sau stenoza posttraumatică c) Poate apărea asimetrie de dimensiunea rinichilor d) Apare un suflu lombar sau paraombilical e) Tratamentul constă în administrare de IECA dacă stenoza arteră renală bilaterală 16. În Feocromocitom întâlnim: a) Tumoră cu celule cromatofine care secretă glucocorticoizi b) Triada: cefalee-transpirații-palpitații c) Dozarea metanefrinelor și normetanefrinelor urinare pe 24 ore d) Dozarea cortizolului plasmatic e) Tratament chirugical suba alfa- și beta- blocante 17. Alte cauze de HTA secundară sunt: a) Coarctația de Aortă b) Neoplasmul de colon transvers c) Boala Cushing d) Hipertrofia de prostată e) Hiperparatiroidia 18. Cauza de HTA secundară sunt: a) Acromegalia b) Coarctația de aortă c) Neoplasmul mamar d) Hipertiroidismul e) Boala Cushing 74

74 19. Răsunetul visceral în HTA malignă semnifică: a) AVC, encefalopatie b) Eclampsie c) Cardiopatia hipertensivă d) Nefropatia hipertensivă, retinopatia hipertensivă e) Nefroangioscleroză malignă 20. *Criza acută hipertensivă semnifică: a) Creșterea brutală a TA peste 140 mm Hg = TA sistolică și/sau o TA diastolică 85 mm Hg b) Creșterea brutală a TA, peste 180 mmhg=ta sistolică și/sau TA diastolică 110 mm Hg la un pacient de obicei normotensiv c) TA > 180/110 mm Hg însoțită de suferință viscerală d) TA > 180/110 mm Hg însoțită de retinopatie hipertensivă severă e) TA = 140/85 mm Hg 21. HTA malignă semnifică: a) Criză acută de hipertensiune (TA>180/110 mm Hg) însoțită de suferință viscerală și de retinopatie hipertensivă severă b) Infarct miocardic și TA > 180/110 mm Hg c) Disecție de aortă și TA > 180/110 mm Hg d) Nefropatie hipertensivă și TA > 140/85 mm Hg e) Retinopatie hipertensivă severă și TA=140/85 mm Hg 22. Medicamentele utiliziate în HTA malignă sunt: a) Inhibitorii calcici de primă intenție b) Derivații de nitrați în a doua intenție c) Diureticele de primă intenție d) Alfa-blocantele în a doua intenție e) Beta-blocantele 23. Care din afirmațiile privind factorii de risc cardiovasculari globali nu este adevărată: a) LDL c 1,6 g/l (4,1 mmol/l) b) HDL c 0,4 g/l (1 mmol/l) c) LDL c 0,4 g/l (1 mmol/l) d) HDL c 0,4 g/l (1 mmol/l) e) HDL c 1,6 g/l (4,1 mmol/l) 24. Printre semnele de afectare a organelor țintă se numără: a) HVS (hipertrofie ventriculară stângă) b) HVD (hipertrofie ventriculară dreaptă) c) Microalbuminurie = mg/zi 75

75 d) Microalbuminurie = 500 mg/zi e) Grosimea intimă medie < 0,9 mm 25. *Care dintre examinările de mai jos nu sunt utile pentru depistarea afectării organelor țintă în HTA: a) Acid uric seric b) Colesterol total, LDL, HDL c, TG post prandial c) EKG de repaus d) Fund de ochi e) Hemoglobina și hematocritul 26. *Aportul de sare recomandat pentru un pacient diagonsticat cu HTA este: a) 2-3 g/zi b) 3-4 g/zi c) 5-6 g/zi d) 1-2 g/zi e) 10 g/zi 27. *În cazul HTA esențială necomplicată tratamentul de prima intenție recomandat este: a) IECA b) Diuretice tiazidice c) ARA II d) Beta blocante e) Antialdosteronice 28. Tratamentul recomandat în HTA asociată cu sindromul metabolic este: a) IEC b) Diuretice tiazidice c) ARA II d) Betablocante e) Anticalcice 29. *Tratamentul de elecție în cazul HTA la vârstnici este: a) Betablocante b) Anticalcice c) Diuretice tiazidice d) IEC e) Antidosteronice 30. În cazul HTA asociată cu antecedente de AVC sau AIT tratamentul nu se efectuează cu: a) Diuretice tiazidice b) IECA c) Metildopa 76

76 d) Anticalcice e) Beta blocante 31. *HTA secundară reprezintă: a) 5% din cazurile de HTA b) 10% din cazurile de HTA c) 5-10% din cazurile de HTA d) 1-5% din cazurile de HTA e) 2-3% din cazurile de HTA 32. Feocromocitomul care din afirmații nu sunt adevărate: a) Tumora cu cromatofine, malignă b) Tumora cu sediul în medulo suprarenală în 50% din cazuri c) Tumora secretantă de catecolamine d) Tratament chirurgical sub betablocante în exclusivitate e) Este utilă dozarea metanefrinelor și normetanefrinelor urinare pe ora 33. Tratamentul antihipertensiv la pacienții care au suferit un infarct acut de miocard nu trebuie să conțină: a) Betablocante b) Blocante de canale de Calciu c) Diuretice tiazidice d) IECA (ARA II după intoleranța la IECA) e) Anticalcice bradicardizante: Verapamil, Diltiazem 34. În hipertensiunea arterială malignă: a) Valoarea TA sistolice 180 mm Hg și TA diastolice 130 mm Hg b) Poate determina disecție acută de aortă c) Are ca manifestare neurologică majoră eclampsia d) Poate produce nefroangioscleroza benignă e) Tratamentul de elecție antihipertensiv este cu inhibitori calcici intravenous (Nicardipina 5-10 mg/h) 35. *În tratamentul HTA necomplicată de primă intenție sunt: a) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei b) Beta-blocantele c) Blocanții receptorilor angiotensinei ( ARA ) d) Diureticele e) Blocanții de canale de Calciu 36. În tratamentul HTA esențială: a) Aportul de sare trebuie să fie redus la ~5-6g/zi b) Trebuie suplimentat aportul de lipide saturate c) Tratamentul se începe ca monoterapie sau biterapie cu doze mici 77

77 d) Se recomandă administrarea de acizi grași nesaturați e) TA țintă trebuie obținută la ~4 săptămâni de tratament în monoterapie, în caz contrar se recurge la asocieri medicamentoase 37. HTA secundară: a) Reprezintă 80-85% din cazurile de HTA b) HTA malignă c) HTA la subiectul tânăr d) HTA rezistentă e) HTA cu apariție sau agravare rapidă 38. HTA din feocromocitom: a) Tumoră benignă în 90% cazuri, ce secretă catecolamine, cu sediul în medulosuprarenală în 90% cazuri b) Semne evocatoare: triada cefalee-transpirații-palpitații cu flush cutanat în cursul puseelor de TA c) Confirmarea e mai dificilă prin dozarea metanefrinelor și normetanefrinelor urinare /24h d) Depistarea prin ecografie Doppler arterială a aortei și a ramurilor acesteia e) Tratamentul chirurgical sub α - și β blocante 78

78 Răspunsuri: 1. B 2. D 3. AE 4. ABD 5. ACE 6. ABCE 7. ACDE 8. ACD 9. AB 10.ABCD 11.BCDE 12.ACE 13.ABC 14.ABE 15.ABCD 16.BCE 17.ACE 18.ABDE 19.ABE 20.B 21.ABC 22.ABD 23.ABCE 24.AC 25.B 26.C 27.B 28.ACE 29.B 30.CDE 31.C 32.ABDE 33.BCE 34.BE 35.D 36.ACE 37.BCDE 38.ABCE 79

79 PNEUMOLOGIE 1 ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT 1. * Urmatoarele afirmatii sunt false privind anamneza in diagnosticul alergiei respiartorii la adult: A. Precizarea conditiilor de mediu B. Modul de viata obisnuit si cel ocazional C. Antecedente personale si familiale ale atopiei D. Circumstantele de aparitie a simtomelor E. Existenta tabagismului si animalelor domestice nu influenteaza aparitia alergiei respiratorii 2. * Care din urmatorii nu reprezinta pneumoalergeni: A. Pisici si caini B. Mucegaiuri C. Gandaci de bucatarie D. Acarieni E. Paianjeni 3. Rinita usoara se caracterizeaza prin: A. Somnul este normal B. Somnul este perturbat C. Activitatile scolare sau profesionale sunt normale D. Simptome putin jenante E. Simptome jenante 4. Rinita persistenta se caracterizeaza prin: A. Simptome < de 4 zile pe saptamana B. Simptome >de 4 saptamani C. Simptome >de 4 zile pe saptamana D. Simptome <de 4 saptamani E. Nici un raspuns corect 5. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind testele de provocare specifice ( nazal, bronsic, conjunctival): A. Reprezinta declansarea unei reactii alergice la nivelul mucoasei prin expunearea acesteia la alergenul suspectat B. Se realizeaza dupa oprirea terapiei antialergice C. Se realizeaza in timpul episodelor infectioase D. Necesita supraveghere medicala prelungita pe mai multe ore E. Sunt frecvent necesare pentru diagnosticul alergologic de practica curenta 80

80 6. Argumentarea atitudinii terapeutice in alergiile respiratorii se face prin : A. In rinitele intermitente de prima intentie sunt antihistaminicele B. Desensibilizarea este eficienta la subiectii care au o forma severa de febra fanului C. Desensibilizarea trebuie avuta in vedere in rinita intermitenta moderata spre severa D. Eficacitatea tratamentului este evaluata la 3 luni E. In rinitele persistente si moderate pana la severe se administreaza de prima intentie corticoterapie inhalatorie 7. * Diagnosticul alergiei la adult implica: A. Anamneza B. Hemoleucograma C. Teste cutanate D. Teste multi-alergenice de depistaj E. Toate variantele sunt corecte 8. Dozarea IG E specifice in diagnosticul alergiei respiratorii: A. Este de prima intentie B. Este in general limitata la 5 pneumoalergeni C. Este inutila daca testele cutanate sunt negative D. Este utila cand exista discordante intre istoricul clinic si testele cutanate E. Este inutila daca examenul clinic este putin evocator 9. Care sunt afirmatiile adevarate privind testele cutanate in diagnosticul alergiei respiartorii: A. Cauta prezenta anticorpilor specifici ai unui alergen la nivelul mastocitelor cutanate B. Tehnica cea mai utilizata este prick-test C. Nu sunt sensibile si specifice D. Testul este pozitiv cand diametrul papulei citit la 15 minute este <de 3 mm E. Exista o reactie tardiva la 6 ore caracterizata printr-un eritem, induratie si disestezii la locul punctiei. Astmul 1. * Astmul este: A. afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene B. afectiune infectioasa acuta a cailor aeriene C. afectiune inflamatorie acuta a cailor aeriene superioare D. afectiune infectioasa acuta a cailor aeriene inferioare E. nici una din cele de mai sus 81

81 2. Simptomele astmului sunt: A. raluri crepitante B wheezing C. dispnee D. opresiune toracica E. tuse 3. Astmul este: A. cea mai frecventa boala infectioasa la copil B. o boala inflamatorie care se vindeca cu varsta C. cea mai frecventa boala cronica la copil D. o boala care se vindeca complet sub tratament adecvat E. o boala cu predispozitie genetic 4. La examenul fizic al unui pacient cu astm se constata: A. raluri sibilante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungite B. paloare C. wheezing D. cresterea secretiilor nazale E. constitutie astenica 5. *La probele functionale respiratorii efectuate in suspiciunea de astm bronsic se constata: A. disfunctie ventilatorie obstructiva ireversibila B. disfunctie ventilatorie obstructiva reversibila C. disfunctie ventilatorie restrictiva reversibila D. probe normale E. disfunctie ventilatorie mixta 6. *Disfunctia ventilatorie obstructiva este definita prin diminuarea: A. VEMS B. CV C. indice PEF D. raport VEMS / CV E. nici una din cele de mai sus 7. Pentru ca tulburarea ventilatorie obstructiva sa fie definita ca reversibila, ea trebuie sa aiba: A. VEMS masurat dupa inhalarea bronhodilatatorului sa fie mai mare cu cel putin 300 ml fata de valoarea initiala B. VEMS masurat post-bronhodilatator sa fie mai mare, indiferent de procent C. VEMS post-bronhodilatator sa fie mai mare cu cel putin 200 ml fata de initial 82

82 D. Raportul VEMS post -VEMSpre / VEMS teoretic trebuie sa fie cel putin peste 12 % E. VEMS post-bronhodiltatie sa fie mai mare cu cel putin 20% fata de valoarea initiala 8. Semne de gravitate in astm: A. dificultatea de vorbi sau de a tusi B. frecventa respiratorie > 30 respiratii/minut C. PEF < 30 % decat cel teoretic D. raguseala E. contractura muschilor pectorali 9. Astmul instabil este caracterizat prin: A. variatii mari diurne ale obstructiei bronsice (variatia PEF > 30%) B. agravare in zori C. cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti inhalatori D. cresterea frecventei crizelor E. nici una din cele de mai sus 10. Astmul este stadializat dupa cum urmeaza: A. astm intermitent B. astm persistent usor C. astm persistent moderat D. astm persistent sever E. astm persistent extrem TUBERCULOZA 1. * Dintre medicamentele contraindicate in sarcina se numara: A. Izoniazida B. Pirazinamida C. Etambutol D. Rifampicina E. Rifabutina 2. * Bilantul hepatic ( monitorizarea transaminazelor) la pacientul aflat sub tratament antituberculos se face : A. La 15 zile dupa initierea tratamentului si apoi o data pe luna pana la sfarsitult ratamenului B. La 1 saptamana dupa initierea tratamentului C. O data la 6 luni D. Trimestrial E. O data la 3 luni 83

83 3. * Confirmarea bacilului Koch prin cultura se efectueza pe mediul: A. Chapman B. Sabouraund C. Lowenstein-Jensen D. Geloza simpla E. Leifson 4. TBC pulmonara comuna se caracterizeaza prin: A. Subfebrilitati B. Transpiratii nocturne C. Hemoptizie D. Tuse prelungita E. Febra 5. Afirmatii false privind TBC miliara sunt: A. Alterarea rapida a starii generale B. Starea generala este pastrata C. Febra D. Subfebrilitati E. Dispnee pentru forma evoluata 6. Quadriterapia antituberculoasa prescrisa adultului este: A. Izoniazida B. Pirazinamida C. Rifampicina D. Etambutolul E. Procainamida 7. Care este tratamentul rezervat copiilor cu TBC in timpul primei faze de 2 luni: A. Izoniazida B. Streptomicina C. Rifampicina D. Pirazinamida E. Kanamicina 8. Educatia terapeutica cuprinde: A. Implicarea pacientului si familiei lui B. Intelegerea bolii C. Respectarea tratamentului D. Dezvoltarea rezistentei E. Cunoasterea modalitatilor de transmitere a tuberculozei si preventia acesteia 84

84 9. Medicatia antituberculoasa se va administra: A. Intr-o singura priza B. In doua prize C. Dimineata a jeun D. Tinand seama de interactiunile medicamentoase in cazul utilizarii rifampicinei E. La mare distanta de mese 10. TBC miliara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Alterarea rapida a starii generale B. Dispnee posibila pentru forma evoluata C. Infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori sau segment apical al lobilor inferiori D. BK prezent la examenul direct microscopic E. Diagnostic prin biopsii bronsice/hepatice/medulare: granulom epiteloid si giganto-celular cu necroza cazeoasa 11. Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului antituberculos cuprinde: A. Hemograma B. Transaminaze, Bilirubina, Fosfatazaalcalina si Gamma GT C. Sideremia D. Serologia de depistare a hepatitelor B si C E. La copil acest bilant poate fi adaptat fiecarui caz 12. Monitorizarea terapiei antituberculoase implica: A. Bilant hepatic la 15 zile dupa initierea tratamentului B. Rx toracica in a doua luna de tratament C. Examen bacteriologic intre a 15-a si a 30-a zi de tratament D. Al doilea examen ocular in a doua luna de tratament cu Etambutol E. Bilant hepatic o data la 2 luni 13. Localizari TBC extrapulmonare de retinut sunt: A. Ganglionara B. Pericardita C. Hepato-splenica D. Cutanata E. Osoasa 14. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculoza este adevarata: A. Contagioasa in special pe cale aeriana B. Agentul patogen este bacilul Koch C. Cea mai frecventa este tuberculoza miliara D. Nu este o boala contagioasa E. Nu este o boala vindecabila 85

85 BPOC 1. Emfizemul panlobular (pink puffer) prezinta: A. hemoglobina normala B. CPT foarte crescut C. PaO2 normala (scazuta doar la efort) D. VEMS / CV scazut E. Nici unul de mai sus 2. Semnele de alarma care impun ventilatia mecanica: A. epuizare respiratorie (respiratie abdominala paradoxala, tuse ineficienta) B. tulburari de constienta (confuzie, somnolenta, coma) C. PaO2 < 45 mmhg D. PaCO2 > 70 mmhg E. ph > 7,40 3. Radiografia toracica in emfizemul panlobular prezinta: A. distensie ++++ B. hiperclaritate difuza C. inima in picatura D. artera pulmonara de dimensiune normala E. cardiomegalie 4. * Factori de risc in aparitia BPOC sunt, cu exceptia: A. tabagismul+++ B. deficit de alfa1-antitripsina C. infectiile cailor aeriene superioare D. aero contaminante profesionale E. praful de piatra 5. Examenul clinic in BPOC prezinta: A. hipocratism digital B. pierdere in greutate C. cresterea diametrului antero-posterior al toracelui D. ventilatie cu buze tuguiate E. toate cele de mai sus sunt false 6. Bronhodilatatori cu actiune scurta: A. fenoterol + bromura de ipratropium B. bromura de ipratropium C. bromura de tiotropium D. salmeterol E. salmeterol + fluticazona 86

86 7. Bronhodilatatori cu actiune prelungita: A. bromura de ipratropium B. fenoterol + bromura de ipratropium C. bromura de tiotropium D. salmeterol E. fenoterol 8. Descrierea principiilor monitorizarii de lunga durata, obiective: A. tratarea simptomelor (tuse, expectoratie, etc) B. ameliorarea tolerantei la efort si a starii generale de sanatate (calitatea vietii) C. tratarea factorilor de risc (tabagismul in special) D. nu diminua mortalitatea E. preventia si tratarea complicatiilor si exacerbarilor (suprainfectie, decompensare respiratorie, etc) 9. * Stadiul II, BPOC moderat, caracteristici: A. VEMS / CV < 0,70, VEMS post-bronhodilatator > 80% decat cel teoretic B. VEMS / CV < 0,70, 50% < VEMS < 80% decat cea teoretica C. VEMS / CV < 0,70, 30% < VEMS <50% decat cel teoretic D. VEMS /CV < 0,70, VEMS < 30% sau VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei respiratorii E. VEMS / CV > 0,70, 50% < VEMS < 80% decat teoretic 10. Criterii de gravitate ale BPOC: A. SaO2 < 90% B. PaCO2 > 45 mmhg C. Edeme ale membrelor inferioare D. SaO2 > 95% E. Nici un raspuns corect Infectiile bronhopulmonare la adult 1. Pneumonia acuta: A. Este o afectiune potential grava care poate sa angajeze prognosticul vital B. Este comunitara, daca survine dupa 48 de ore de la internare C. Are ca semne clinice sugestive: tuse cu expectoratie, dispnee, dureri toracice, febra si anomalii auscultatorii (raluri bronsice) D. Se poate confirma printr-o radiografie toracica pe care se evidentiaza o opacitate parenchimatoasa tipica, localizata, cu bronhograma aerica E. Survine brutal sau in absenta infectiei cailor respiratorii superioare 87

87 2. Factorii de risc pentru mortalitate in pneumopatia acuta sunt: A. Varsta peste 55 ani B. Insuficienta cardiaca congestiva C. Persoane institutionalizate D. Tabagismul E. Spitalizarea in cursul anului 3. In cazul unei penumonii acute, spitalizarea se recomanda in urmatoarele situatii: A. Esec al antibioterapiei de prima intentie B. factori de risc absenti C. Istoric de pneumonie in antecedente D. Leucopenie sau leucocitoza usoara E. Anomalii ale hemostazei 4. Scorul CrB65 de apreciere a gravitatii unei penumonii cuprinde urmatoarele criterii: A: confuzie B: frecventa respiratorie > 30 / min C: Presiunea arteriala sistolica < 90 mmhg sau presiunea arteriala diastolica < 60 mmhg D.: varsta 65 E. Toate cele de mai sus sunt gresite 5. Elementele sugestive pentru diagnosticul de pneumonie acuta penumococica sunt: A. Debut brutal B. Junghi toracic C. Febra inalta D. Subiect peste 40 de ani si/sau cu comorbiditati asociate E. Nici una din cele de mai sus 6. * Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul antibiotic in pneumonia comunitara acuta sunt false: A.Trebuie intotdeauna sa actioneze impotriva Streptococcus pneumoniae daca exista prezumtia de pneumopatie alveolara B. In cazul unei pneumopatii la adultul tanar fara factori de risc, fara semne de gravitate si care nu evoca o pneumopatie alveolara, macrolidul oral este justificat in prima intentie C. Durata tratamentului in cazul infectiei suspectate sau documentate cu Mycoplasma pneumoniae sau Chlamydia pneumoniae este de 7-10 zile D.Calea de administrare i.v. trebuie sa fie inlocuita cu calea orala cand bolnavul este apiretic si conditia lui clinica stabila E. Nici una din afirmatiile de mai sus 88

88 7. Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae: A. Are un debut acut, cu febra inalta, frisoane B. Se insoteste de rinofaringita, tuse seaca, astenie, mialgii, cefalee C. Radiologic: opacitate alveolara sistematizata D. Diagnosticul = serologie E. Nu se asociaza cu o hiperreactivitate bronsica reziduala 8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la pneumoniile nosocomiale: A. Semnele apar obligatoriu dupa ore de spitalizare B. Are ca si factori favorizanti: varsta inaintata, antecedente bronhopulmonare, EPA, soc, coma, insuficienta renala, ventilatia mecanica, alimentatia enterala C. Are o rata a mortalitatii de 10% D. Reprezinta prima cauza de infectie nosocomiala E. Printre germenii cauzali frecvent intalniti se numara Stafilococul aureus si bacilii Gram negativi 9. Bronsita acuta: A. Este o inflamatie a bronhiilor si/sau bronhiolelor datorata consumului de tutun B. Debuteaza printr-un catar al cailor aeriene superioare, urmat de afectare descendenta rinobronsica C. Tabloul clinic are 2 faze: faza seaca, cu tuse chintoasa, chinuitoare, arsuri retrosternale, astenie, febra si faza productiva, cu expectoratie seromucoasa sau mucopurulenta D. Examenul citobacteriologic al sputei este absolut necesar pentru diagnostic E. Radiografia sinusurilor si a fetei poate fi indicata pentru depistarea unei sinuzite cronice sau a unei infectii focale care ar fi putut sa fie la originea bronsitei acute 10. In cazul exacerbarii bronsitei cronice la un pacient cunoscut cu BPOC: A. Febra reprezinta un criteriu in favoarea originii infectioase a exacerbarii si permite distinctia intre o origine virala sau bacteriana B. Radiografia toracica este recomandata in toate cazurile C. In absenta unei pneumopatii, instituirea antibioterapiei depinde de stadiul bronsitei cronice si de prezenta sau absenta criteriilor clinice ale lui Anthonisen D.Existenta a cel putin 2 dintre urmatoarele 3 criterii clinice: cresterea volumului expectoratiei, cresterea purulentei expectoratiei sau accentuarea dispneei, evoca originea bacteriana a exacerbarii E. Nici una dintre variantele de mai sus 89

89 Hemoptizia 1. *Hemoptizia reprezinta eliminarea unei sangerari de origine: A. Stomatologica B. ORL C. Digestiva D. Cutanata E. Nici un raspuns corect 2. Examinari de prima intentie, sistematice in hemoptizie: A. Hemoleucograma B. Radiografia toracica C. Electrocardiograma D. Fibroscopie bronsica E. CT toracic 3.Complicatiile hemodinamice ale hemoptiziei: A. Bradicardie B.Tahicardie C. Hipotensiune arteriala D. Oligoanurie E. Hipertensiune arteriala 4. Hemoptizia poate fi: A. Hemoptizie fudroaianta : deces in cateva minute, intubatie in extrema urgenta B. Hemoptizie masiva< ml/24 ore C. Hemoptizie masiva> 200ml o data sau > ml/24 ore D. Hemoptizie in cantitate mica: simpla sputa sanguinolenta 50 ml/24 ore E. Hemoptizie masiva<200ml o data 5. CT toracic ( cu exceptia cazului de hemoptizie masiva) ajuta adeseori la diagnosticul patologiei cauzale: A. Cancer bronhopulmonar B. Tuberculoza pulmonara comuna in forma ulcero-cazeoasa bacilifera C. Bronsiectaziile D. Abcesul pulmonar E. Nici un raspuns corect 6.*Hemoptizia: A. Eliminarea de sange rosu aerat pe gura, provenit din caile aeriene subglotice, in timpul unui efort de tuse B. Nu necesita supraveghere spitaliceasca, in hemoptizie cu cantitate mica C. Hemoptizia ucide prin spolierea sanguina D. Semnele de anemie acuta sunt frecvente E. Hemoptizia nu ucide prin asfixie 90

90 7. Cauze clasice de hemoptizie la un pacient tuberculos: A. Recidiva BK B. Cancerul bronhopulmonar C. Aspergilom (grefa in cavitatea deterjata) D.Hemoragie digestiva superioara E. Sangerarea din varice esofagiene Pneumopatia interstitiala difuza 1. Semnele clinice evocatoare ale unei pneumopatii interstitiale difuze sunt: A.Dispneea de efort B. Tusea productiva C. Istoric de expunere profesionala la pulberi D.Hemoptizia E. Prezenta la auscultatie a ralurilor sibilante 2. Urmatoarele medicamente pot sta la originea unei pneumopatii interstitiale difuze: A.Amiodarona B. Penicilina C. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D.Betablocantele E. Nici unul din cele enumerate mai sus 3. Aspectele radiologice intalnite intr-o pneumopatie interstitiala difuza pot fi: A.Opacitati infiltrative nesistematizate, confluente, cu bronhograma aerica B. La debut, aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de micronoduli C. Mai tarziu, prezenta de traverse fibroase, mai mult sau mai putin confluente si retractii parenchimatoase, cu aspect de fagure de miere D.Olighemie focala E.Aspect global de plamani mici 4. Investigatiile paraclinice necesare elucidarii diagnosticului unei pneumopatii interstitiale difuze sunt: A.Tomografia computerizata in sectiuni fine de inalta rezolutie B. Examenul bacteriologic al sputei C. Probele functionale respiratorii D.Fibroscopia bronsica cu lavaj bronho-alveolar E. Toate cele de mai sus 5. *In cadrul diagnosticului diferential al unei pneumopatii interstitiale difuze la imunodeprimati intra urmatoarele afectiuni: A. Pneumocistoza B. Tuberculoza C. Pneumopatia cu citomegalovirus D. Toxoplasmoza 91

91 E. Toate cele de mai sus 6. Urmatoarele modificari gazometrice apar pe parcursul evolutiei unei pneumopatii interstitiale difuze: A.Initial, hipoxie si hipercapnie B.Gazometria este normala la debut, cu aparitia hipoxemiei in cursul efortului C.Ulterior apare efect de shunt (hipoxie cu hipocapnie) D. In fazele finale apare acidoza respiratorie E. Hipoxia poate fi corectata prin administrarea de oxigen pur 7. Modificarile probelor functionale respiratorii care pot fi observate intr-o pneumopatie interstitiala difuza sunt: A. Disfunctie ventilatorie obstructiva B. Scaderea raportului Tiffneau (VEMS/CV) C. Scaderea capacitatii pulmonare totale (CPT) sub 80% D. Scaderea atat a VEMS-ului cat si a CV, cu mentinerea raportului Tiffneau in limite normale E. Cresterea raportului DLCO/VA 8. * Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la rezultatele analizei lichidului obtinut prin lavaj bronho-alveolar in cazul unei suspiciuni de pneumopatie interstitiala difuza: A. Cresterea numarului de limfocite (alveolita limfocitara) poate fi intalnita in: sarcoidoza, pneumopatia de hipersensibilitate, limfom, lupus, pneumopatie medicamentoasa B. Cresterea numarului de neutrofile se intalneste in: fibroza pulmonara primitiva, sclerodermie, poliartrita reumatoida C. Alveolita cu hipercelularitate majora este sugestiva pentru histiocitoza X D. Prezenta corpilor azbestozici in cantitate semnificativa este sugestiva pentru o azbestoza E. Nici unul din cele de mai sus 9. *Biopsia pulmonara in cazul suspiciunii unei pneumopatii interstitiale difuze: A. Este absolut necesara pentru stabilirea diagnosticului B. Poate fi obtinuta cu ocazia unei fibroscopii, procedura fiind lipsita de orice riscuri C. Se poate realiza prin toracoscopie chirurgicala sau prin toracotomie deschisa D. Se poate realiza prin punctie toracica ghidata tomografic E. Nici o varianta nu este corecta 92

92 10. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la etiologia pneumopatiilor interstitiale difuze: A. Sarcoidoza este responsabila de 40% din cazuri B. Fibroza pulmonara primitiva debuteaza la o varsta medie de 30 ani, prezinta rar semne extrarespiratorii, iar la auscultatie se deceleaza raluri crepitante tipice C. Alveolita alergica extrinseca se datoreaza inhalarii de prafuri organice si se caracterizeaza printr-o alveolita limfocitara D. Histiocitoza X afecteaza subiecti tineri care consuma cantitati importante de tutun E. Dintre colagenoze, sclerodermia prezinta cel mai frecvent afectare pulmonara de tip pneumopatie interstitiala difuza DISPNEEA ACUTĂ SI CRONICĂ 1. Examinările de primă intenţie care trebuie realizate in prezenţa oricărei dispnei, sunt: A.Radiografia toracică (faţă+profil dacă e posibil); B. Gazometrie arterială în aerul ambiant C. Electrocardiograma D.Ecocardiografia E. Spirometria 2. În cazul dispneei acute, în prima etapă pot fi identificate următoarele semne de gravitate: A.Semne de insuficienţă respiratorie acută: dispnee cu ortopnee, cianoză, transpiraţii, polipnee, tiraj intercostal, respiraţie abdominală paradoxală B. Semne de insuficienţă respiratorie cronică : cianoză, transpiraţii, polipnee, tiraj intercostal, respiraţie abdominală paradoxală C. Consecinţe hemodinamice: tahicardie > 110/min, semne de şoc, colaps D.Semne neuropsihice: agitaţie, asterixis, comă E. Ampliaţii respiratorii diminuate 3. În prezenţa semnelor de toleranţă dificilă, se recurge la gesturi de urgenţă: A.Oxigenoterapie B. La nevoie ventilaţie pe mască C. Dezobstrucţia căilor aeriene D.Monitorizare EKG E. Traheotomie 4. În cazul în care dispneea este urmată de stop cardiac, se recurge la: A.Tratament etiologic B. Fibroscopie C. Intubatie 93

93 D.Masaj cardiac E. Laringoscopie 5. În cazul dispneei acute cauzate de prezenţa unui obstacol pe căile aeriene superioare, se va practica înlăturarea obstacolului prin: A. Deschiderea gurii B. Laringoscopie (Mac Gill) C. ± Fibroscopie D. + Intubaţie E. Bronhoscopie 6. În dispneea acută, a doua etapă constă în eliminarea următoarelor patologii extracardiorespiratorii, care necesită monitorizare specifică: A.Anemie acută şi/sau severă: hemoragie, hemoliză. B. Acidoză metabolică: acidocetoză, insuficienţă renala severă, intoxicaţii cu etilen glicol C. Patologii neurologice D.BPOC stadiul sever E. Consumul de droguri 7. A treia etapă de orientare diagnostică, in dispnee acută, constă în efectuarea: A. Măsurarea fluxului expirator de vârf B. Fibroscopie bronşică C. Ecografie cardiacă D. Ecografie abdominală E. Cateterism cardiac drept 8. Cauzele dispneei inspiratorii zgomotoase (dispnee laringiană), cu risc fatal de asfixie, sunt: A. Bronhopneumopatia obstructivă cronică B. Edemul glotei (edemul Quincke) C. Epiglotita infecţioasă (Haemofilus) D. Cancerul laringian E. Cancerul tiroidian 9. Printre cauzele dispneei expiratorii cu wheezing şi/sau raluri bronşice (sibilante sau ronflante), se regăsesc: A. Decompensarea acută a BPOC B. Astm paroxistic C. Epiglotita infecţioasă D. Edem pulmonar acut E. Cancerul laringian 94

94 10. Dispneea cronică este cauzată de următoarele afecţiuni cardiace: A. Insuficienţă cardiacă stângă B. Tamponadă pericardică C. Pericardită cronică constrictivă D. Stop cardiac E. Fibrilaţie atrială paroxistică 11. Ortopneea este cauzată de: A. Insuficienţa cardiacă stângă B. Tamponada cardiacă C. Paralizie diafragmatică bilateral D. Bronhopneumopatie obstructivă cronică compensată E. Astm bronşic acut grav 12. Stadiul II NYHA, al insuficienţei cardiace, nu presupune: A. Dispnee la eforturi uşoare, cu limitare importantă a activităţii fizice B. Dispnee de repaus (sau la cel mai mic efort) C. Nici o limitare a activităţii fizice D. Dispnee la eforturile cele mai intense ale activităţii cotidiene E. Dispnee cu ortopnee Tusea la adult (si tratament) 1. Principalele cauze in tusea acuta sunt: A. refluxul gastro- esofagian B. pneumopatia acuta infectioasa C. edemul pulmonar D. astmul bronsic E. sinuzita cronica 2. Tusea cronica cu radiografie toracica anormala, cu opacitate localizata: A. tuberculoza pulmonara B. cancerul brohopulmonar C. bronsiectazia localizata D. fibroza pulmonara E. insuficienta cardiaca stanga 3. Tusea cronica cu radiografie toraciac anormala, cu opacitati interstitiale difuze: A. adenopatie mediastinala B. sarcoidoza C. pneumocistoza la pacientul imunodeprimat D. fibroza pulmonara E. insuficienta cardiaca stanga 95

95 4. Tusea cronica cu radiografie toracica normala: A. sinuzita cronica B. astmul bronsic C. refluxul gastroesofagian D. cancerul bronhopulmonar E. adenopatie mediastinala 5. *Tusea acuta, principalele cauze: A. infectia cailor aeriene superioare B. sinuzita cronica C. reflux gastroesofagian D. bronsita cronica E. bronsiectazia 6. Tratamentul simptomatic in tuse la adult: A. moleculele antitusive nu sunt contraindicate in caz de hipersecretie bronsica B. se prescrie atunci cand tratamentul etiologic este imposibil sau insuficient pentru a controla tusea C. moleculele antitusive trebuie administrare cu precautie la pacientul cu insuficienta respiratorie cronica, la varstinc si copilul mic D. se va tine seama si de sevrajul tabagic E. nu se tine cont de sevrajul tabagic 7. Complicatii datorate tusei: A. Pneumotorax B. Pneumomediastin C. ruptura de muschi drepti abdominali D. embolie gazoasa cerebrala E. nici o varianta corecta 8. *Tusea in bronsita cronica apare: A. predominant in timpul schimbarilor de pozitie B. la efort C. la trezire D. trezeste pacientul din somn E. in cursul deglutitiei 9. Tusea cronica poate aparea in: A. cancer bronsic B. astm bronsic C. bronsita cronica D. reflux gastro-esofagian E. embolia pulmonara 96

96 10. Codeina, antitusiv cu actiune centrala, are urmatoarele efecte secundare: A. somnolenta B. depresie respiratorie C. constipatie D. agitatie psihomotorie E. risc de dependenta 97

97 RASPUNSURI Alergii respiratorii 1. E 2. E 3. A, C, D 4. B, C 5. A, B, D 6. A, B, C, E 7. E 8. B, C, D, E 9. A, B, E Astm 1. A 2. B, C, D, E 3. C, E 4. A, C, D 5. B 6. D 7. C, D 8. A, B, C 9. A, B, C, D 10.A, B, C, D TBC 1. B 2. A 3. C 4. A, B, C, D 5. B, D 6. A, B, C, D 7. A, C, D 8. A, B, C, E 9. A, C, D, E 10.A, B, E 11.A, B, D, E 12.A, B, D 13.A, B, C, E 14.A, B BPOC 1. A, B, C, D 2. A, B, C, D 3. A, B, C, D 4. C 5. A, B, C, D 6. A, B 7. C, D 8. A, B, C, E 9. B 10.A, B, C Infectiile bronhopulmonare adult 1. A, D, E 2. B, C, E 3. A, E 4. A, B, C, D 5. A, B, C, D 6. C 7. B, D 8. A, B, E 9. B, C, E 10.C, D Hemoptizia 1. E 2. A, B, D, E 3. B, C, D 4. A, C, D 5. A, B, C, D 6. A 7. A, B, C la Pneumopatia interstitiala difuza 1. A, C 2. A, B, D 3. B, C, E 4. A, C, D 5. E 6. B, C, E 7. C, D 8. E 9. C 10.A, C, D, E Dispeneea acuta si cronica 1. A, B, C 2. B, C, D 3. A, B, C 4. C, D 5. A, B, C, D 6. A, B, C 7. A, B, C, E 8. B, C, D 9. A, B, D 10. A, C 11. A, B, C, E 12. A, B, C, E Tusea la adult (si tratament) 1. B, C, D 2. A, B, C 3. B, C, D, E 4. A, B, C 5. A 6. B, C, D 7. A, B, C, D 8. C 9. A, B, C, D 10.A, B, C, E 98

98 PNEUMOLOGIE 2 SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE AL ADULTULUI 1* In SDRA intalnim A. Insuficienta respiratorie acuta care nu necesita ventilatie asistata B. Raport PaO2 /FiO2 <200 C. Edem pulmonar cardiogenic D. Nu are loc o crestere a permeabilitatii alveolocapilare E. Mortalitate in aprox 50,3% din cazuri 2* SDRA are: A. Indicatie larga a fibroscopiei alveolare pentru lavaj B. Evocarea toxicitatii medicamentoase nu este necesara C. CT ul toracic cuantifica mai bine importanta leziunilor D. Perturbarea principala a SDRA este hipovolemia E. Proprietatile elastice ala plamanului nu sunt afectate 3* Diagnosticul diferential in SDRA se face cu: A. Pneumopatia grava cu Pneumocistis carinii pentru context de infectie HPV B. Hemoragie alveolara C. Pneumotoraxul cu supapa D. Tratamentul cronic cu corticoterapice E. Socul hemoragic 4* Managementul SDRA: A. Uneori se foloseste almitrina pentru vasodilatatia zonelor neventilate B. Antibioterapia este intotdeauna necesara C. Ventilatia mecanica nu este necesara D. Pacientul se spitalizeaza intotdeauna in reanimare E. Nicio varianta nu este corecta 5. Factori de risc in aparitia SDRA sunt, cu exceptia: A. Traumatismele toracice B. Sindromul Mendelson C. Sindromul Mendeleev D. Acidocetoza diabetica E. Sindromul Raynaud 6. Principiile de diagnostic etiologic in SDRA: A. Indicatie larga a fibrobronhoscopiei bronsice pentru lavaj bronhoalveolar B. Se va evoca intotdeauna o toxicitate medicamentoasa C. Se vor elimina cauzele abdominale D. CT toracic nu prezinta interes pentru diagnosticul pozitiv si etiologic E. CT toracic prezinta interes pentru diagnosticul pozitiv si etiologic 99

99 7. In etiologia SRDA sunt factori de risc urmatoarele: A. Pneumopatia bacteriana B. Fumuri non toxice C. Vascularite D. Intoxicatii medicamentoase voluntare sau accidentale E. Diverse proceduri medicale 8. In managementul situatiilor de urgenta in SDRA: A. Se limiteaza inflatia hidrosodata sub supraveghere stricta a diurezei, uneori cu necesitatea hemodiafiltrarii continue B. Se administreaza almitrina pentru vasodilatatia zonelor neventilate C. Se administreaza almitrina pentru vasconstrictia zonelor neventilate D. Se incearca reducerea HTAP si a shuntului intrapulmonar E. Administrarea de dioxid de azot(no2) 9. Principiile de diagnostic etiologic in SDRA cuprind, cu exceptia: A. Importanta contextului B. Indicatii reduse a fibroscopiei bronsice cu lavajbronhoalveolar C. Se vor elimina cauzele abdominale D. Nu se efectueaza ecografie abdominala E. Se fecetueaza radiografia abdominala pe gol RASPUNSURI 1. B 2. C 3. B 4. D 5. C; E 6. A; B; C; D 7. A; C; D; E 8. A; C; D 9. B; D 100

100 AFECTIUNILE PLEUREI 1* Pneumotoracele defineste: A. Prezenta fiziologica de aer la nivelul cavitatii pleurale B. Prezenta patologica de aer la nivelul cavitatii pleurale C. Prezenta de aer subdiafragmatic D. Plamani expansionati radiologic E. Opacefierea completa a unui hemitorace 2* Semnele clinice in pneumotorace sunt: A. Durere instalata insidios B. Durere brusca C. Tusea cu hemoptizie D. Tusea cu expectoratie mucopurulenta E. Matitate la percutie 3* Pneumotoracele spontan primitiv: A. Adulti tineri, longilini cu neta predominanta masculina B. Adulti tineri, longilini, cu neta predominanta feminina C. Adulti in varsta, longilini cu neta predominanta masculina D. Fumatul nu este un factor favorizant E. Nicio varianta corecta 4* Toracoscopia medicala sau chirurgicala: A. Este realizata frecvent sub anestezie locala B. Nu presupune crearea unui pneumotorax C. Nu are eficacitate inferioaa biopsiei pleurala orbeste D. Nu se plaseaza un tub de dren toracic E. Este intotdeauna urmata de efectuarea unui CT toracic 5. Pneumotoracele posttraumatic: A. Complica un traumatism toracic cu sau fara o plaga transfixianta B. Poate fi consecutiv unei fracturi costale C. Poate fi asociat cu un hemotorax D. Nu include pneumotoraxul iatrogen E. Nu include ventilatia mecanica 6. In managementul pneumotoraxului sunt incluse urmatoarele, cu exceptia: A. Eforturile violente sunt nepermise timp de trei luni B. Calatoriile cu avionul sunt permise C. Suflatul in lumanare este permis D. Suflatul in trompeta este permis E. Contraindicatie pe termen lung pentru scufundarile submarine 101

101 7. Boli sistemice cauzatoare de revarsate pleurale sunt: A. Poliartrita reumatoida B. Boala Wegener C. Sindromul Sjorgen D. Sindromul Munchausen E. Sindromul Raynaud 8. Patologiile gastointestinale ce pot cauza pleurezie sunt: A. Pancreatita (cresterea amilazei in lichidul pleural) B. Pancreatita(cresterea lipazei in lichidul pleural) C. Chirurgia abdominala D. Toxicitatea medicamentoasa E. Scleroza de varice 9. Alte cauze de pleurezii sunt, cu exceptia: A. Azbestoza B. Pleurezie post radioterapie C. Chilotorax D. Urinotorax E. Pneumotorax compresiv RĂSPUNSURI 1. B 2. B 3. A 4. C 5. A,B,C 6. A,B,D 7. A,B,C 8. A,C,D,E 9. D,E 102

102 TUMORILE PLAMANULUI 1* Simptome ale cancerului bronhopulmonar sunt: A. Aparitia sau agravarea unei tuse sau a dispneei B. Episod infectios pulmonar care treneaza sau recidiveaza in acelasi teritoriu C. Hemoptizie D. Semne generale: pierdere in greutate, anorexie, astenie, mai rar febra E. Toate de mai sus 2* Cancerele pulmonare cu celule mici: A. Reprezinta 20% din tumorile secundare ale plamanului B. Baza tratamentului este chirurgia C. Baza tratamentului este chimioterapia D. Nu apare afectare mediastinala E. Toate variantele false 3* In sindromul de vena cava superioara: A. Cauzele sunt intotdeauna maligne B. Poate fi determinat de limfom C. Poate fi determinat de varicele esofagiene D. Este datorat unei formatiuni tumorale intraabdominale E. Nicio varianta nu este corecta 4. Semnele CBP inglobeaza: A. Aparitia sau agravarea tusei sau a dispneei B. Anorexie C. Metastaze revelatoare D. Sindrom paraneoplazic E. Tahicardie 5. Limfangita carcinomatoasa se observa cu precadere in: A. Limfoame B. Cancerele plamanului C. Cancerele sanului D. Melanomului malign E. Cancerele stomacului 6. Determinarile secundare pulmonare: A. Reprezinta al doilea sediu de diseminare maligna dupa ficat B. Caile de diseminare sunt limfatica si hematogena C. Sunt frecvente in cancerul de colon D. Sunt frecvente diseminarile tardive dupa cancer de rinichi sau de san E. Sunt cel mai frecvente in limfoame 103

103 RASPUNSURI 1. E 2. C 3. B 4. A; B; C; D 5. A; B; C; E 6. A; B; C; D 104

104 INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA 1* Insuficienta respiratorie cronica restrictiva reprezinta: A. Afectarea pompei cardiace B. Afectarea pompei respiratorii C. Afectarea schimbului pulmonar D. Afectarea pulmonara prin aspiratie de corpi straini E. Pneumotoracele cu supapa 2* Etiologia insuficientei respiratorie cronice restrictive: A. Origine cerebrala sau medulara B. Poliradiculonevrita(sdr. Claude Bernard Horner) C. Poliradiculonevrita(sdr. Boerhave) D. Poliradiculonevrita(sdr. Raynaud) E. Poliradiculonevrita(sdr. Rokitanski) 3* Afectarea jonctiunii neuromusculare apare in urmatoarele, cu exceptia: A. Tetanos B. Miastenie C. Botulism D. Miozite E. Poliradiculonevrita 4* Fumatul este factor de risc in insuficienta respiratorie cronica restrictiva: A. Nu B. Da, pentru ca poate cauza disfunctie respiratorie mixta C. Da, pentru ca se asociaza cu CBP D. Toate variantele corecte E. Nicio varianta corecta 5*Ameliorarea functie respiratorii se face prin urmatoarele, cu exceptia: A. Kinetoterapie respiratorie B. Oxigenoterapie de lunga durata C. Ventilatie spontana cu presiune pozitiva expiratorie D. Ventilatie sponatna cu presiune negativa expiratorie E. Nicio varianta corecta 6* In insuficienta respiratorie cronica restrictiva: A. In timpul unei afectari musculare va trebui combatuta hipoventilatia alveolara B. In timpul unei afectari mecanice nu exista influenta asupra compliantei toracopulmonare C. Pacientii cu IRC mecanica fac hipertensiue pulmonara in procent mai mic D. Toate variantele corecte E. Nicio varianta corecta 105

105 7* Care din urmatoarele nu influenteaza capacitatea respiratorie: A. Pectusu l excavatum B. Cifoscolioz a C. Spondilita anchilozanta D. Toracoplastia E. Toate variantele corecte 8. In insuficienta respiratorie cronica datorata unei afectari neurologice sunt intalnite: A. Poliradiculonevrita B. Sindromul Guillan Barre C. Sindromul de apertura toracica superioara D. Miastenia E. Botulismul 9. In insuficienta respiratorie cronica restrictiva mecanica sunt adevarate: A. Afectare parietala cifoscoloza B. Afectare parietala pectus excavatum C. Afectare parietala coasta cervicala D. Afectare parietala toracoplastia E. Afectare parietala sindrom Poland 10. Exista deformari toracice fara rasunet respirator: a. Toracoplastia b. Cifoscolioza c. Pectusul excavatum d. Coasta cervicala e. Aplazia marelui pectoral 11. Ameliorarea oxigenarii se face: a. Kinetoterapie respiratorie b. Oxigenoterapie de scurta durata c. Ventilatie asistata d. Ventilatie spntana cu presiune pozitiva expiratorie e. Oxigenoterapie de lunga durata 12. Tratamentul etiologic in IRC cu exceptia: a. Chirurgie corectoare a unei scolioze b. Chirurgie corectoare a unui pectus excavatum c. Decorticare pleurala d. Stimularea diafragmului in afectiuni neurologice e. Toracoscopia diagnostic 106

106 RASPUNSURI: 1: B 2:A 3:E 4:B 5:D 6:A 7:A 8:A,B,D,E 9:A,D 10: C,D,E 11:A,C,D,E 12:B,E 107

107 CHIRURGIE I 1. * Precizati care din factorii de mai jos nu este incriminat in etiologia cancerului de colon: A. Boala Crohn; B. Rectocolita ulcerohemoragica; C. Polipoza familiala adenomatoasa; D. Antecedentele de boala ulceroasa; E. Acromegalia 2. * Cea mai frecventa forma anatomopatologica a tumorilor colonului este: A. Limfomul malign B. Fibrosarcomul C. Plasmocitomul D. Carcinomul cu celule scuamoase E. Adenocarcinomul 3. Confirmarea dignosticului in tumorile colonului si rectului se face prin: A. Colonoscopie B. Coloscaner C. Gastroscopie D. Clisma cu substante de contrast hidrosolubile E. Ecografie abdominala 4. * Cea mai frecventa complicatie a cancerului de colon stang este: A. Durerea colicativa B. Febra C. Ocluzia intestinala D. Tromboflebite migrante E. Icter 5. Obiectivele tratamentului chirurgical cu intentie de radicalitate a colonului stang sunt: A. Exereza larga a tumorii primare si a segmentului colic purtator cu margini de cel putin 5 cm B. Exereza larga a tumorii primare si a segmentului colic purtator cu margini de cel putin 2 cm C. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza colorectala D. Limfadectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E. Hemicolectomie stanga 6. Factorii de risc in aparitia cancerului gastric sunt: A. Ulcerul gastric; B. Antecedente familiale de cancer gastric; 108

108 C. Polipoza familiala adenomatoasa; D. Maladia Menetrier; E. Acromegalia 7. * Tabloul clinic la pacientii cu tumori de stomac este format din: A. Alterarea starii generale B. Dureri epigastrice C. Hematemeza D. Melena E. Toate raspunsurile 8. Confirmarea diagnosticului in tumorile gastrice se face prin: A. Endoscopie superioara B. CT cervico-toraco-abdomino-pelvin C. Colangiografie D. Ecoendoscopie E. Toate raspunsurile 9. Markeri tumorali specifici tumorilor gastrice sunt: A. ACE B. Ca 19-9 C. Ca125 D. Ca 19-8 E. Toate raspunsurile 10. Tratamentul pentru cancerul antral are urmatoarele principii: A. Gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala B. Limfadectomie C. Examen anatomopatologic D. Examen clinic E. ERCP 11. Monitorizarea pe termen al pacientilor cu tumori gastrice cuprinde: A. Examen clinic B. Limfadectomie C. CT toraco abdominal D. Markeri tumorali E. Endoscopie superioara 12. *Diagnostic aproape cert in cazul carcinomului hepatocelular este prin dozajul: A. Alfa-feroproteinei >300ng/ml B. Alfa-feroproteinei >500ng/ml C. ALAT D. ASAT 109

109 E. Alfa-feroproteinei >150ng/ml 13.Principalii factori prognostici in carcinomul hepatocelular sunt: A. Scorul Child B. Dimensiunea si numarul tumorilor C. Hemoleucograma D. Biochimie urina E. Ascita 14. Care dintre afirmatiile privind tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt adevarate? A. Chimioterapie preoperatorie +++ B. Rezectie completa (in una sau mai multe etape) C. Uneori, asocierea unor tehnici de distrugere localizata D. Sfincterotomie endoscopica E. Aport suplimentar de vitamina B12 pe cale intramusculara pe toata durata vietii 15. Diagnosticul pozitiv de tumora esofagiana se stabileste clinic pe baza urmatoarelor elemente, cu exceptia: A. Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier B. Tuse la deglutitie - pe calea falsa C. Pierderi hidroelectrolitice mari D. Disfonia -paralizia nervului recurent stang E. Disfagie 16. Confirmarea diagnosticului unei tumori esofagiene se face pe baza urmatoarelor explorari paraclinice: A.Irigografie B. Endoscopie inalta: biopsie+ anatomopatologie; localizarea cancerului C. Tomografie cervicotoracoabdominopelvina D.Ultrasonografie standard E. Ecoendoscopie 17. In caz de tumora esofagiana rezecabila, urmatoarele patologii prezinta contraindicatie de interventie chirurgicala: A.Ciroza B sau C B. Insuficienta respiratorie C. Stadiul III A cu T3N1Mo D.Insuficienta cardiaca E. Aderenta tumorii la aorta, bronhii, trahee,nervii recurenti, metastaze, ganglioni celiaci 110

110 18. Semnele comune clinice ale tumorilor pancreasului sunt urmatoarele: A. Dezechilibru al diabetului/ aparitia diabetului B. Pancreatita acuta C. Alterarea starii generale D. Aparitia icterului E. Scadere in greutate 19. Factorii principali incrimanati in aparitia tumorilor pancreasului sunt: A. HTA B. Fumatul C. Pancreatita cronica D. Stresul E. Diabetul, antecedentele familiale de cancer pancreatic 20. Tomografia (CT) toracoabdominopelvina in cancerele pancreasului indica: A. Evidentiere puternica in timpul arterial B. Masa pancreatica hipodensa C. Bilant local: raport al tumorii cu vasele(vena porta, artera mezenterica superioara) D. Identificare a metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza E. Diminuarea contrastului in timpul portal 21. In caz de tumora pancreatica nerezecabila la un pacient inoperabil, tratamentul consta in: A. Chimioterapie B. Venotonice cu utilitate discutabila C. Radiochimioterapie D. Insulinoterapie E. Oxigenoterapie 22. Urmatoarele afirmatii despre traumatismele abdominale sunt adevarate, cu exceptia: A. Contuziile abdomenului se incadreaza cel mai adesea in cadrul unui politraumatism B. 80% din cazurile de politraumatism prezinta contuzii abdominale C. Splina si ficatul sunt cele mai afectate organe D. Ecografia abdominala ofera primele elemente ale diagnosticului de contuzie abdominala E. Pancreasul este organul cu cea mai mare rata de afectare 23. Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal sunt: A. Radioterapie B. Stabilitate hemodinamica C. Interventii in caz de urgenta (eviscerare, peritonita, plaga penetranta) 111

111 D. Nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate E. Fara cazuri de urgenta (eviscerare, peritonita, plaga penetranta) 24. In traumatismul splinei apar urmatoarele semne clinice : A. Fracturi ale ultimelor coaste stangi B. Identificarea unei instabilitati hemodinamice C. Se evidentiaza semnul Bouchacourt D. Trismus E. Toate de mai sus 25. *Imagistic, diagnosticul de traumatism hepatic se evidentiaza prin: A. Ecografie insotita de CT in caz de stabilitate hemodinamica B. Hemoperitoneu C. Hematom D. Leziuni vasculare(vene suprahepatice, vena porta, artera hepatica) E. Toate de mai sus 26. Care sunt complicatiile traumatismelor hepatice: A. Coagulopatia de consum B. Embolia gazoasa in caz de plaga a venelor suprahepatice C. Hipotermia D. Hemobilia: angiocolita + hemoragie digestiva E. Biliomul/ coleperitoneul 27. Factorii de risc in aparitia volvusului sigmoidian sunt : A. Varsta peste 50 de ani B. Varsta peste 70 de ani C. Vonstipatia D. Megadolico-sigmoid E. Interventii chirurgicale anterioare 28. Diagnosticul volvusului sigmoidian: A. Meteorism voluminos simetric B. Radiografie abdominala simpla/ CT: niveluri colice in U inversat C. Abdomen suplu, mobil cu respiratia D. Meteorism voluminos asimetric E. Episoade repetate de rectoragie cantitativ reduse 29.Tratamentul ocluziei pe brida in prezenta semnelor de severitate este: A. Doar tratament medical B. Laparotomie: explorare, prelevare de lichid peritoneal C. Laparotomie pastrarea bridei D. Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire 112

112 E. Laparotomie - verificarea vitalitatii intestinului subtire in absenta necrozei- rezectie, anatomopatologie +/- restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala. 113

113 RASPUNSURI 1: D 2: E 3: A;B;D 4: C 5: A;C;D;E 6: A;B;D 7: E 8: A;B;D 9: A;B 10: A;B;C 11: A;C;D;E 12: B 13: A;B;E 14: A ;B ;C 15 : A;C 16: B;C;E 17: A;B;D;E 18: A;B;C;E 19: B;C;E 20: B;C;D 21: A;C 22: B;E 23: B;D;E 24: A;B 25: E 26: B;D;E 27: B;C;D 28:B;D 29: B;D 114

114 CHIRURGIE II Apendicita acuta 1. *Principala cauză de apariţie a apendicitei acute este: A. Obstrucţia cu ascarizi B. Obstrucţia cu stercoliţi C. Hipertrofia ţesutului limfoid D. Obstrucţia cu bariu E. Obstrucţia cu sâmburi 2. *Care dintre urmatoarele afirmatii legate de anatomia apendicelui este corecta: A. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea retrocecala B. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea mezoceliaca C. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea pelvina D. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea laterocecala E. Cea mai frecventa pozitie anatomica este cea subhepatica 3. *Din punct de vedere fiziopatologic infectia apendiculara se produce cel mai adesea pe cale: A. Limfatica B. Hematogena arteriala C. Hematogena venoasa D. Endogena E. Exogena 4. Ecografia abdominala este o explorare absolut necesara pentru diagnosticul apendicitei acute. Care din urmatoarele afirmatii legate de aceasta explorare sunt corecte: A. Prezenta lichidului liber periapendicular B. Diametrul apendicelui creste peste 8 mm C. Apendicele se vizualizeaza doar in 40% din cazuri D. Intotdeauna se vizualizeaza stercolitul E. Peretele apendicelui are o dimensiune de peste 3 mm 5. In cazul unui plastron apendicular tratamentul consta in: A. Lavaj intraabdominal B. Apendicectomie imediata C. Apendicectomie la distanta D. Tratament medical initial- antibioterapie imediata E. Drenaj percutanat 6. Care din urmatoarele elemente nu sunt caracteristice computer tomografiei: A. Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva pozitiva B. Este examinarea cu cea mai buna valoare predictiva negative 115

115 C. Deceleaza intarirea conturului mucoasei apendiculare D. Deceleaza diminuarea conturului mucoasei apendiculare E. Deceleaza infiltrarea grasimii periapendiculare Hernia parietala 1. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Hernia se exteriorizeaza printr-un orificiu natural B. Hernia se exteriorizeaza printr-un punct slab datorat unei incizii efectuate in prealabil C. Eventratiile apar prin orificii ne-naturale D. Eventratiile apar prin orificii naturale E. Evisceratia se caracterizeaza prin absenta peritoneului din jurul viscerelor 2. Care din urmatoarele afirmatii legate de evisceratii sunt corecte: A. Apar prin orificii ne-naturale B. Viscerele sunt acoperite de peritoneu C. Visecerele nu sunt acoperite de peritoneu D. Apar prin orificii natural E. Cel mai frecvent apar la nivelul orificiului ombilical 3. Care dintre elementele examenului clinic al bolnavului cu hernie sunt corecte: A. Palpare unilateral B. Palpare bilateral C. Palpare in ortostatism D. Palpare in decubit dorsal E. Efortul de tuse al pacientului 4. In cazul unei hernii strangulate diagnosticul clinic va decela: A. Masa tumorala ireductibila B. Masa tumorala partial reductibila C. Durere D. Prezenta pulsiunii la efortul de tuse E. Absenta pulsiunii la tuse 5. Principala complicatie a unei hernii este strangularea. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Durere majora in strangularea intestinului subtire B. Durere estompata in strangularea intestinului subtire C. Varsaturi precoce in strangularea intestinului subtire D. Varsaturi tardive in strangularea intestinului subtire E. Blocarea tardiva a tranzitului in strangularea colonului 116

116 Litiaza biliara 1. Tabloul biologic in cazul unei colecistite acute cuprinde: A. Colestaza B. Sindrom inflamator C. Lipaza normala D. Citoliza E. Absenta colestazei si a citolizei 2. Tabloul clinic in cadrul unei colecistite acute cuprinde: A. Durere in hipocondrul drept insotita de aparare muscular B. Durere in hipocondrul drept neinsotita de aparare muscular C. Sindrom febril D. Sindrom icteric E. Fara semne de ocluzie intestinala 3. Formele clinice ale colecistitei cronice litiazice sunt: A. Litiaza coledociana B. Cancerul vezicular C. Colecistita scleroatrofica D. Vezicula de portelan E. Fistula biliara 4. Care din urmatoarele afirmatii legate de ileusul biliar sunt corecte: A. Este o ocluzie intestinala B. Colecistectomia este absolut necesara in timpul interventiei care va rezolva ocluzia intestinala C. Aerobilia este prezenta D. Sindromul icteric este prezent E. Aceasta complicatie apare ca urmare a aparitiei unei fistule intre colecist si duoden 5. * Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul ileusului biliar nu este corecta: A. Necesita spitalizare de urgenta B. Tratament simptomatic C. Laparotomie, enterectomie, extragere calcul, sutura intestinului D. Colecistectomie obligatoriu E. De cele mai multe ori colecistectomia se efectueaza in timpul doi 6. *Elementele care compun triada Charcot sunt: A. Febra, frison, icter B. Durere, febra, icter C. Durere, febra, oprire de tranzit 117

117 D. Aparare musculara, oprire de transit, icter E. Oprire de transit, icter, febra 7. Care din urmatoarele forme anatomo-clinice nu fac parte din colecistitele acute: A. Piocolecist B. Colangita C. Abces subhepatic D. Peritonita biliara E. Pancreatita acuta 8. * Cea mai sensibila examinare in situatia unei litiaze de cale biliara principal este: A. Colangio-RMN B. Colangiografia intraoperatorie C. Ecografia D. Ecoendoscopia E. ERCP Pancreatita acuta 1. Care din urmatoarele afirmaţii legate de alte etiologii ale pancreatitei acute sunt false: A. Hipercalcemia insotita de hiperparatiroidism B. Hipercalcemia insotita de hipoparatiroidism C. Hiperlipidemia in cazurile cu hipertrigliceridemie tip I,IV,V D. Hiperlipidemia in cazurile cu trigliceridemie normal E. Exista forme genetice 2. Elementele de gravitate ale unei pancreatite acute sunt: A. Durerea transixianta B. Obezitatea C. Semnele de soc D. Cresterea lipazei de 5 ori E. Echimozele pe flancuri 3. *Care din urmatoarele afirmatii in ceea ce priveste computer tomografia abdominala intr-o pancreatita acuta este falsa: A. Este absolut necesara la intrenarea pacientului B. Este indicata la internare in cazul dubiilor de diagnostic C. Este utila pentru diagnosticul pozitiv D. Este utila pentru diagnosticul complicatiilor E. In afara dubiilor de diagnostic este indicat sa fie efectuata in 48 ore de la internare 118

118 4. *Complicatiile locale ale unei pancreatite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Colectiile B. Abcese C. Retentia lichidiana peripancreatica D. Perforatia E. Infectia necrozei pancreatice 5. Complicatiile generale ale unei pancreatite acute sunt: A. Insuficienta multipla de organ B. Sepsis C. Hiperglicemie D. Hipoglicemie E. Insuficienta renala acuta 6. *Complicatiile generale ale unei pancreatite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Insuficienta multipla de organ B. Sepsis C. Hiperglicemie D. Hipoglicemie E. Insuficienta renala acuta cu hipocalcemie Peritonita acuta 1. Peritonita primitiva corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia: A. Tuberculozei B. Fistulei anastomotice C. Infectiilor cu fungi D. Infectarea ascitei E. Infectiilor intraabdominale in cadrul dializei peritoneale 2. Peritonita secundara corespunde urmatoarelor situatii cu exceptia: A. Tuberculozei B. Fistulei anastomotica C. Infectiilor cu fungi D. Infectarea ascitei E. Perforatiilor diverticulare 3. *Consecintele sistemice ale unei peritonite acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Soc septic B. Insuficienta renala C. Acidoza metabolica D. Alcaloza metabolica E. Insuficienta respiratorie 119

119 4. * Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare este incorecta: A. In mecanismele de aparare este implicat peritoneul B. In mecanismele de aparare este implicat epiploonul C. In mecanismele de aparare este implicat sistemul complement D. Agentii infectiosi sunt de regula polimicrobieni E. Agentii infectiosi sunt de regula monomicrobieni 5. * Care din urmatoarele afirmatii legate de peritonitele acute secundare sunt corecta: A. Principalul factor de prognostic este tipul de interventie chirurgicala care va fi efectuata B. Principalul factor de prognostic este intervalul de la debut la interventia chirurgicala C. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de promptitudinea masurilor de reanimare D. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de tipul de antibioterapie care este instituit E. Principalul factor de prognostic al bolii este dependent de umplerea volemica si corectarea tulburarilor hidroelectrolitice 6. In ceea ce priveste tratamentul etiologic al peritonitei acute urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. Calea de abord este intotdeauna laparotomia B. Abordul laparoscopic este contraindicat C. Abordul laparoscopic poate fi o solutie in cazul perforatiei duodenale D. Lavajul cavitatii peritoneale trebuie facut cu 5 litri de ser fiziologic E. Lavajul cavitatii peritoneale trebuie facut cu litri de ser fiziologic 7. Semnele imagistice de gravitate in situatia unei peritonite extrahospitaliere sunt: A. Pneumoperitoneu B. Pneumatoza parietala C. Pileflebita D. Lichid intraperitoneal E. Aeroportie 120

120 RASPUNSURI Apendicita : 1: B 2: D 3: D 4: A,B,E 5: C,D 6: A,D Hernia parietala 1:A,C,E 2:A,C 3:B,C,D,E 4:A,C,E 5:A,C Litiaza biliara 1:B,C,E 2:A,C,E 3:B,C,D,E 4:A,C,E 5:D 6:B 7:B,E 8:D Pancreatita acuta 1:B,D 2:B,C,E 3:A 4:C 5:A,B,C,E 6:D Peritonita acuta 1:B,C 2:A,C,D 3:D 4:E 5:B 6:A,B,D 7:B,C,E 121

121 DERMATOLOGIE Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micotice *1.Alegeti afirmatia gresita referitoare la infectiile cutaneo-mucoase bacteriene: A. Diagnosticul este in majoritatea cazurilor paraclinic B. Exista factori favorizanti locali C. Se impart in foliculare si nefoliculare; D. Diabetul este factor favorizant general E. Nu exista vaccin impotriva acestor infectii *2.Alegeti afirmatia corecta despre furuncul: A. E o infectie superficiala a foliculului pilo-sebaceu B. Clinic apare febra C. Manipularea intempestiva este o circumstanta favorizanta D. In stafilococia maligna a fetei nu apare febra E. Formele complicate se trateaza doar cu antibioterapie locala, antiseptice locale si reguli de igiena. 3.Despre tratementul infectiilor cutanate stafilocice se poate afirma: A. Nu necesita scutire medicala de la scoala decat daca sunt forme severe B. Formele severe necesita spitalizare si antibioterapie iv C. Formele moderate se trateaza doar cu toaleta cu apa si sapun, antiseptic sau antibiotic topice D. Formele localizate se trateaza cu toaleta locala antiseptice sau antibiotice topice E. Oxacilina, pristinamicina sau acid fusidic sunt antibiotic active pe stafilococul auriu 4.Alegeti afirmatiile corecte despre impetigo: A. Foarte frecventa la copil B. Nu necesita scutire medicala de la scoala C. Febra este absenta D. E nevoie de prelevari in caz de suspiciune de MRSA,epidemie sau colectivitate E. Complica alta dermatoza care trebuie investigate 5.Epidermoliza stafilocica se caracterizeaza prin: A. Diagnosticul diferential principal este toxidermia B. Se prezinta ca un eritem difuz C. Apare o dezlipire epidermica superficiala Nicolski D. Apare la nivelul marilor pliruri E. Starea generala e alterata, febra 122

122 6.Despre ectima se poate afirma: A. Este favorizata de microtraume B. De obicei localizata pe membrele inferioare C. Este o infectie cutanata micotica D. Este o infectie cutanata foliculara E. Apare adesea pe un teren imunodeprimat 7.Diagnosticul erizipelului cuprinde: A. Este clinic B. De certitudine este anatomo-patologic C. Hemocultura se efectueaza in caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatie D. In caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatie este necesara efectuarea de examinari complementare E. Hemograma, VSH, CRP, CPK, BU se efectueaza in toate cazurile de erizipel 8.Fasceita necrotizanta se caracterizeaza prin: A. Favorizata de administrarea aintiinflamatoarelor nesteroidiene B. Se prezinta local prin local zone violacee necrotice, hipoestezice C. Nu constituie o urgenta medico-chirurgicala D. Este o complicatie generala a erizipelului E. Biologic apare sindrom inflamator major si mioliza biologica 9. Alegeti afirmatiile adevarate despre tratamentul erizipelului sever sau al pacientului cu comorbiditati A. Necesita internare intr-o sectie medicala in toate cazurile B. Pregatirea cuprinde aplicarea unei cai de abord venos si oprierea AINS C. Tratamentul simptomatic consta in antialgice si reechilibrare hidroelectrolitica daca este necesar D. Tratamentul etiologic consta in monoantibioterapie activa asupra stafilococului E. Tratarea caii de intrare face parte din tratamentul etiologic 10.Candidozele se caracterizeaza prin: A. Sunt infectii oportuniste cu bacterii B. Sunt cauzate de ciuperci de tip levuri C. Favorizate de factori locali si generali D. Examenele paraclinice nu sunt necesare E. Confirmarea se face prin examen micologic 11.Tabloul clinic al candidozelor cutanate cuprinde: A. Candidoza marilor pliuri se caracterizeaza prin marginea difuza, faramitata de mici pete eritematoase B. Candidoza comisurilor labiale se manifesta ca perles fisurat si macerat 123

123 C. Candidoza pliurilor mici se manifesta ca perles fisurat si macerat D. Intertrigo interdigitoplantar e o candidoza a pliurilor mici E. Candidoza marilor pliuri e uneori pustuloasa sau/si descuamativa 12.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul candidozelor: A. Suspiciunea este clinica B. Confirmarea se face prin examen micologic C. Examenul micologic cuprinde examen direct si cultura D. Cultura se face pe mediul Drigalski E. Cultura se face pe mediul Sabouraud 13.Tratamentul candidozelor consta in: A. Suprimarea factorilor favorizanti daca este posibil B. Toaleta cu sapun acid C. Toaleta cu sapun alcalin D. Tratament antifungic local E. Tratamentul antifungic general 14.Care din urmatoarele medicamente sunt antifungice: A. Amfotericina B B. Ciclopiroxolamina C. Terbinafina D. Fluconazol E. Voseptol 15.Care din urmatoarele caracteristici apartin dermatofitilor: A. Nu afecteaza mucoasele B. Afecteaza atata pielea cat si mucoasele C. Sunt intotdeauna patogene D. Sunt oportuniste E. Se clasifica dupa modul de transmitere:antropofil, zoofil, geofil 16.Ce este kerionul? A. Este o infectie micotica datorata candidei B. Infectie micotica datorata unei ciuperci filamentate keratinofile C. Infectie dermatofitica datorata unui tropism pilar D. Tricofitie nesupurata cu inflamatie minora E. Tricofitie supurata cu inflamatie majora, legata de un raspuns imun excesiv al gazdei impotriva dermatofitului 17.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la examenul cu lampa Wood A. Arata o fluorescenta galben-verzuie a firelor de par pentru dermatofitoza cu Microsporum B. Fluorescenta este absenta pentru dermatofitoza cu Tricophyton 124

124 C. In cazul dermatofitozei cu Microsporum fluorescenta e absenta D. Fluorescenta e absenta in cazul dermatofitozelor E. Dermatofitoza cu Microsporum are o fluorescenta violet 18.Alegeti afirmatiile gresite referitoare la tratamentul dermatofitozelor: A. Afectarile mult extinse ale pielii glabre se trateaza doar cu tratament local B. Tratamentul general in afectarea ungheala dureaza 2 saptamani C. Este necesara scutire medicala de la scoala D. In caz de agent antropofil este necesara examinarea familiei E. In caz de agent zoofil este necesara tratarea animalului 19.Pitiriazisul versicolor se caracterizeaza prin: A. Afectiune cauzata de o ciuperca de tip levura B. Ciuperca responsabila se numeste Malassezia furfur denumita in trecut Pytyrosporum ovale C. Agentul microbian responsabil este intotdeauna patogen D. Agentul microbian responsabil este saprofit al epidermului E. Se trateaza cu derivati topici ai imidazolului 20.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tabloul clinic din pitiriazisul versicolor: A. Apare in special la adultul tanar B. Apare in special la sugari C. Macule cu scuame fine de culoare roz/bej D. Maculele pot deveni hipocrome E. Leziunile apar pe partea superioara a trunchiului 125

125 RASPUNSURI: 1 A 2 C 3 BDE 4 ACDE 5 ABDE 6 ABE 7 ACD 8 ABE 9 BCE 10 BCE 11 ABDE 12 ABCE 13 ACDE 14 ABCD 15 ACE 16 BCE 17 AB 18 AB 19 ABDE 20 ACDE 126

126 Diabetul zaharat tip 1 şi 2 la adult DIABET ZAHARAT *1. Care dintre următoarele enunţuri nu permite orientarea diagnosticului către tipul 1 de diabet zaharat? A. Debutul rapid sau supraacut al simptomelor B. Prezenţa obezităţii C. Sindromul poliuro-polidipsic intens D. Tabloul clinic şi biologic de cetoză E. Prezenţa autoanticorpilor antiglutamat decarboxilază (GAD65) *2. Care dintre următoarele afirmaţii nu caracterizează evoluţia diabetului zaharat de tip 1? A. Posibilitatea remisiei parţiale sau totale B. Apariţia cetoacidozei în absenţa tratamentului C. Apariţia complicaţiilor macroangiopatice în caz de tratament insuficient D. Creşterea ponderală importantă E. Apariţia complicaţiilor microangiopatice în caz de tratament insuficient *3. La un pacient cu diabet zaharat de tip 1, peptidul C pozitiv în timpul primilor 5 ani semnifică: A. Instabilitate glicemică mare B. Probabilitate crescută de apariţie a cetoacidozei diabetice C. Echilibru glicemic uşor de obţinut D. Iminenţa apariţiei retinopatiei diabetice E. Prezenţa unei mutaţii a genei HNF1α *4. Pentru diagnosticul diabetului zaharat de tip 2 se vor exclude următoarele, cu o excepţie. Care este aceasta? A. Diabetul iatrogen B. Cancerul de pancreas C. Citopatia mitocondrială D. Diabetul insipid E. Diabetul genetic 5. Pe baza cărora dintre următoarele valori se poate defini diabetul zaharat? A. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,2 g/l într-o zi B. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,2 g/l în două ocazii diferite C. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,26 g/l într-o zi D. Glicemie à jeun în sânge venos mai mare de 1,26 g/l în două ocazii diferite E. Glicemie în orice moment al zilei mai mare de 2 g/l 127

127 6. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cetoacidoza diabetică sunt adevărate? A. Poate fi manifestarea inaugurală a diabetului zaharat, mai ales la copii B. Pacienţii sunt întotdeauna comatoşi C. Pacienţii prezintă comă în formele severe de acidoză (ph <7,1) D. Se poate remite spontan E. Este favorizată de un episod infecţios şi/sau întârzierea tratamentului 7. Dintre caracteristicile diabetului de tip 1 lent sau LADA fac parte: A. Debut la vârste precoce B. Prezenţa cetoacidozei la diagnostic C. Prezenţa anticorpilor anti-gad65 D. Insulinodependenţă după 5-10 ani de evoluţie E. Transmitere autozomal dominantă 8. Remisia parţială sau totală a diabetului zaharat de tip 1: A. Apare la majoritatea cazurilor B. Este favorizată de insulinoterapia intensivă şi precoce C. Are durată medie de 3 săptămâni D. Permite reducerea sau chiar întreruperea tranzitorie a insulinoterapiei E. Apare predominant la fete 9. În diabetul MODY 3: A. Sunt prezenţi anticorpi anti-gad65 B. Insulinoterapia este necesară C. Transmiterea se face autozomal dominant D. Peptidul C este absent E. Se consemnează o mutaţie a genei HNF1α 10. Diabetul endocrin se poate întâlni în: A. Nanismul hipofizar B. Acromegalie C. Mixedem D. Boala Addison E. Boala Conn 11. Fenotipul clinic al diabetului zaharat de tip 2 este caracterizat prin: A. Vârsta la diagnostic peste 40 de ani B. Asocierea dislipidemiei şi a sindromului metabolic C. Prezenţa hipertensiunii arteriale D. Evoluţia frecventă către cetoacidoză E. Prezenţa excesului ponderal 128

128 12. Bilanţul iniţial al pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 cuprinde: A. Determinarea peptidului C B. Efectuarea ecografie de tiroidă C. Investigarea factorilor de risc cardio-vascular D. Depistarea complicaţiilor microangiopatice E. Depistarea complicaţiilor macroangiopatice 13. Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin: A. Hipoglicemie B. Acidoză metabolică C. Producţie de corpi cetonici D. Hiperglicemie E. Acidoză respiratorie 14. Următorii pot funcţiona ca factori favorizanţi ai cetoacidozei diabetice: A. Prezenţa unei infecţii B. Administrarea unei doze duble de insulină C. Lăuzia D. Stresul psihic E. Sarcina 15. Simptome ale cetoacidozei diabetice sunt: A. Deshidratare globală B. Dureri abdominale C. Tremurături D. Dispnee Kussmaul E. Respiraţie Cheyne Stokes 16. Faza de cetoză simplă se caracterizează rpin: A. Dureri abdominale B. Stare de comă C. Sindrom poliuro-polidipsic D. Dispnee Kussmaul E. Hipotermie 17. Biologic, cetaocidoza diabetică se caracterizează prin: A. ph arterial >7,4 B. Corpi cetonici urinari prezenţi C. Glicemie plasmatică >1,50 g/dl D. ph arterial <7,30 E. Hemoglobina <11 g/dl 129

129 *18. Mecanismul de apariţie a cetoacidozei diabetice este reprezentat de: A. Instituirea tratamentului cu insulină B. Existenţa fenomenului de insulinorezistenţă C. Carenţa profundă de insulină D. Accentuarea producţiei hepatice de glucoză E. Lipsa de răspun la glucagon 19. Obiectivele tratamentului cetoacidozei diabetice cuprind: A. Eliminarea excesului de apă B. Restaurarea volemiei C. Administrare de glucoză 33% D. Corectarea carenţei insulinice E. Tratarea factorului declanşator 20. Rehidratarea hidroelectrolitică în cetoacidoza diabetică se face în felul următor: A. 10 l la 24 de ore B. 1 l în cursul primei ore C. Cu ser glucozat 5%, când glicemia este >2,50 g/l D. Se va administra bicarbonat dacă ph-ul este mai mare de 7,1 E. 6 l la 24 de ore *21. Următoarele afirmaţii sunt adevărate privind coma hiperosmolară, cu EXCEPŢIA: A. Apare la subiectul în vârstă, cu multe comorbidităţi, frecvent instituţionalizat B. Monitorizarea clinică (conştienţă, frecvenţă respiratorie, puls, TA, diureză, glicemie capilară) este indicat a se face o dată pe zi C. Monitorizarea biologică este indicată la 4 ore D. Pacienţii au de obicei diabet zaharat tip 2 necunoscut anterior sau neglijat E. Apariţia ei este favorizată de infecţii, tulburări digestive (diaree, vărsături) *22. Care afirmaţie este adevărată în ceea ce priveşte tratamentul comei hiperosmolare A. Nu necesită tratament cu insulină rapidă, fiind suficientă administrarea de insulină bazală subcutanat B. Rehidratarea se va face exclusiv pe cale orală, în funcţie de toleranţa digestivă a pacientului C. Kaliemia se va corecta imediat, indiferent dacă pacientul are sau nu diureză D. Se administrează numai insulină rapidă subcutanat, de la început E. In total se vor administra între 6-10 litri de soluţii perfuzabile în primele 24 de ore de tratament 130

130 23. Acidoza lactică poate apărea în următoarele circumstanţe: A. Supradozaj insulinic B. Intoxicaţie cu oxid de carbon C. Insuficienţă hepatică avansată D. Supradozaj de derivaţi de sulfoniluree E. Stări de şoc 24. Care din următoarele caracterizează acidoza lactică legată de administrarea metforminului: A. Este frecventă B. Are ca substrat inhibiţia moderată de către metformin a neoglucogenezei hepatice şi renale C. Este favorizată de prezenţa insuficienţei renale D. Are mortalitate mare (aproximativ 50% din cazuri) E. Rolul metforminului în patogenie este confirmat de dozarea concentraţiei sale serice 25. Tabloul clinic şi biologic din acidoza lactică include: A. Crampe musculare difuze, dureri abdominale şi toracice B. Poliurie C. Alcaloză metabolică minimă sau ph normal D. Hiperlactacidemie E. Hipoglicemie severă, cu convulsii *26. Diagnosticul de acidoză lactică presupune: A. Hiperglicemie > 250 mg/dl B. Bicarbonat plasmatic > 20 mmol/l C. Nivelul de lactat sangvin peste 5-6 mmol/l D. Corpi cetonici urinari prezenţi în cantitate crescută E. ph între 7,35 şi 7, Modificarile anatomice intalnite in microangiopatia diabetica sunt: A. Formarea de anevrisme B. Porozitate excesiva a membranei bazale C. Ruptura peretelui capilar D. Tromboza capilarelor anormale E. Placa de aterom 28. Stadiile evolutive ale retinopatiei diabetice sunt: A. Retinopatia diabetica neproliferativa B. Retinopatia hipertensiva C. Retinopatia diabetica preproliferativa si proliferativa D. Retinopatia pigmentara E. Retinopatia diabetica proliferativa complicata 131

131 *29. Forma cea mai severa de afectare oculara in diabetul zaharat este: A. Retinopatia neproliferativa B. Retinopatia preproliferativa C. Retinopatia proliferativa D. Maculopatia ischemica E. Retinopatia hipertensiva 30. Tratamentul retinopatiei diabetice consta in: A. Controlul bun al glicemiei B. Controlul bun al tensiunii arteriale C. Controlul bun al greutatii corporale D. Fotocoagulare cu laser in retinopatia diabetica preproliferativa cu risc de agravare rapida si proliferativa E. Vitrectomie in caz de hemoragii intravitreene *31. Dupa debutul diabetului zaharat, varful incidentei nefropatiei diabetice este intre: A. De la debut B. 3-5 ani C. 5-7 ani D. 7-9 ani E ani 32. Prima etapa a nefropatiei diabetice se caracterizeaza prin: A. Tensiune arteriala crescuta B. Tensiune arteriala normala C. Microalbuminurie crescuta D. Microalbuminurie normala E. Filtrat glomerular scazut 33. Nefropatia diabetica patenta se caracterizeaza prin: A. Glomeruloscleroza Kimmelstiel si Wilson B. Tensiune arteriala crescuta C. Microalbuminurie D. Macroalbuminurie E. Tensiune arteriala normala 34. Tratamentul nefropatiei diabetice cuprinde: A. Renuntarea la fumat B. Reducerea aportului proteic C. Controlul glicemic cat mai apropiat de ideal D. Controlul strict al valorilor tensiunii arteriale E. Cresterea aportului de sare 132

132 *35. Valorile tinta ale tensiunii arteriale in nefropatia diabetica patenta trebuie sa fie sub: A. 130/80 mmhg B. 140/90 mmhg C. 135/85 mmhg D. 145/95 mmhg E. 150/100 mmhg 36. Neuropatia diabetica se poate manifesta prin: A. Mononevrita B. Polineuropatie C. Hemipareza D. Parapareza E. Neuropatie vegetativa 37. Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin: A. Afectare unilaterala B. Afectare bilaterala C. Afectare distala initial D. Debut prin parestezii E. Evolutie progresiva spre partea proximala a membrelor inferioare *38. Simptomatologia dureroasa din cadrul polineuropatiei diabetice se exacerbeaza predominant: A. Diurn B. Nocturn C. La mers D. In ortostatism E. Postprandial 39. Manifestarile clinice intalnite in neuropatia diabetica vegetativa sunt: A. Hipotensiunea arteriala ortostatica B. Tahicardia sinusala C. Ejacularea retrograda D. Sindromul diareic nocturn E. Parestezii la nivelul membrelor inferioare 40. Macroangiopatia diabetica cuprinde: A. Insuficienta coronariana B. Accidentele vasculare cerebrale C. Arteriopatia membrelor inferioare D. Retinopatia diabetica E. Nefropatia diabetica 133

133 41. Stadiile arteriopatiei membrelor inferioare sunt: A. Stadiul 1: fara simptome B. Stadiul 2: claudicatie intermitenta C. Stadiul 3: durere de decuit D. Stadiul 4: necroza E. Stadiul 5: mal perforant plantar 42. Complicatiile pe termen lung ale diabetului zaharat sunt: A. Microangiopatia diabetica B. Macroangiopatia diabetica C. Tulburarile trofice D. Cetoacidoza diabetica E. Complicatiile oculare 43. Malul perforant plantar se caracterizeaza prin: A. Ulceratie cutanata B. Aparitie in punctele de presiune ale plantei piciorului C. Marginile plagii sunt atone D. Necroza distala E. De obicei este nedureroasa prin prezenta neuropatiei diabetice 44. Infectiile urinare in diabetul zaharat se pot manifesta prin: A. Cistita B. Pielonefrita acuta C. Glomerulonefrita acuta D. Sindrom nefrotic E. Insuficienta renala acuta *45. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul diabetului propriu-zis sunt adevarate, cu exceptia: A. Regim sarac in alimente cu indice glicemic crescut B. Antidiabetice orale si/sau insulina C. Echilibrarea cat mai buna a diabetului prin incercarea de a scadea HbA1c sub 7% (recomandarile americane ale Asociatiei Diabetologilor Americani, ADA) D. Regim bogat in alimente cu indice glicemic crescut E. Echilibrarea diabetului cu obtinerea unei HbA1c sub 6,5% (recomandarile internationale ale Federatiei Internationale de Diabet, IDF si ale Inaltei Autoritati de Sanatate franceze, HAS) *46. Principiile generale ale atitudinii terapeutice in diabetul de tip 1 cuprind urmatoarele, cu exceptia: A. Transferul cunostintelor prin educatie individuala sau de grup B. Verificarea comportamentului C. Definirea obiectivelor terapeutice personalizate si acceptate 134

134 D. Obiectiv ideal: HbA1c <6% E. Evitarea complicatiilor acute si cronice ale diabetului OBEZITATEA LA ADULŢI 1. Obiectivele tratamentului obezităţii sunt: A. Pierdere în greutate 5-10% din greutatea maximă B. Ameliorarea calităţii vieţii C. Menţinerea scăderii ponderale obţinute D. Scăderea ponderală în ritmul 2 până la 3kg/ lună E. Pierdere în greutate 20% din greutatea iniţială în 3 luni 2. Componente ale tratamentului obezităţii sunt următoarele: A. Consilierea nutriţională B. Tratamentul cu sulfonilureice C. Practicarea regulată de exerciţii fizice de intensitate moderată D. Consiliere psihologică E. Tratamentul cu orlistat 3. Complicaţii ale gastroplastiei cu inel ajustabil: A. Sindromul Dumping B. Vărsături C. Intoleranţă alimentară D. Deplasarea inelului E. Dilatarea pungii gastrice 4. Complicaţii ale by-pass-ului gastric: A. Carenţe de fier B. Denutriţie C. Sindromul Dumping D. Creştere ponderală E. Carenţe de vitamine 5. Contraindicaţiile chirurgiei bariatrice A. Tulburări severe ale comportamentului alimentar B. Dependenţă de alcool C. Tulburări mentale D. Incapacitatea pacientului de a participa la o supraveghere medicală pe parcursul vieţii E. Eşecul tratamentului nutriţional, medical şi pshihoterapeutic aplicat corect timp de 6-12 luni 135

135 6. Comorbidităţi şi complicaţii ale obezităţii sunt următoarele: A. Sindrom de apnee în somn B. Hipertensiune arterială C. Diabet zaharat tip 2 D. Steatohepatită nonalcoolică E. Denutriţie *7. Care sunt substanţele farmacologice utilizate în tratamentul obezităţii: A. Metformin B. Simvastatină C. Fenofibrat D. Orlistat E. Insulină *8. Circumferinţa taliei: A. Se corelează cu cantitatea de grăsime intraabdominală B. Nu se corelează cu grăsimea viscerală C. Nu se corelează cu risc cardiovascular D. > 80 cm, la femei, este normală E. >94 cm, la bărbaţi, este normală 9. Evaluarea pacientului cu obezitate include: A. Numai ancheta alimentară B. Cântărirea şi calcularea IMC C. Măsurarea circumferinţei abdominale D. Determinarea glicemiei E. Bilanţ lipidic *10. Care este valoarea indicelul de masa corporala (IMC) ce defineste statusul de supraponderal: A. 18,5-24,9 kg/m 2 B. < 18,5 kg/m 2 C ,9 kg/m 2 D. > 40 kg/m 2 E ,9 kg/m Sindromul metabolic include: A. Obezitate androida B. Insulinorezistenta C. Hiperuricemie D. Steatoza hepatica E. Intoleranta la glucoza sau diabet zaharat 136

136 12. Cauzele obezitatii secundare: A. Hipotiroidism B. Hipertensiune arteriala C. Hiperuricemie D. Genetica E. Hipercorticism 13. Care dintre cele de mai jos fac parte din complicatiile endocrine ale obezitatii: A. Micoze ale pliurilor B. Diabet zaharat tip 2 C. Hipogonadism masculin D. Sindrom metabolic E. Gonartroza *14. Obezitatea morbida este definita prin: A ,9 kg/m 2 B ,9 kg/m 2 C. < 18,5 kg/m 2 D. > 40 kg/m 2 E ,9 kg/m Complicatiile obezitatii sunt: A. Cardio-vasculare B. Respiratorii C. Hematologice D. Osteoarticulare E. Cutanate *16. Greutatea normala este definita printr-un IMC de: A. 18,5-24,9 kg/m 2 B ,9 kg/m 2 C. < 18,5 kg/m 2 D. > 40 kg/m 2 E ,9 kg/m Ce complicatii respiratorii poate determina obezitatea la adult: A. Hipersudoratie B. Sforait nocturn C. Sindrom de apnee in somn D. Hipogonadism masculin E.Dispnee de efort 137

137 18. Ce tipuri de cancer poate determina obezitatea la femei: A. Colon B. San C. Col uterin D. Endometru E. Prostata 19. Complicatiile cardiovasculare ale obezitatii cuprind: A. Accidente vasculare cerebrale B. Hipertensiune arteriala C. Dificultati erectile D. Boli tromboembolice E. Hipersomnolenta diurna 138

138 RASPUNSURI DIABET : 1. B 2. D 3. C 4. D 5. DE 6. ACE 7. CD 8. BD 9. BCE 10.BE 11.ABCE 12.CDE 13.BCD 14.AE 15.ABD 16.AC 17.BD 18.C 19.BDE 20.BE 21.B 22.E 23.BCE 24.BCDE 25.AD 26.C 27.ABCD 28.ACE 29.D 30.ABDE 31.E 32.BD 33.ABD 34.ABCD 35.A 36.ABE 37.BCDE 38.B 39.ABCD 40.ABC 41.ABCD 42.ABCE 43.ABCE 44.AB 45.D 46.D OBEZITATE : 1. ABCD ( pag 1279 ) 2. ACDE ( pag 1279 ) 3. BCDE ( pag 1279 ) 4. ABCE ( pag 1279 ) 5. ABCD ( pag 1279 ) 6. ABCD ( pag 1279 ) 7. D ( pag 1279 ) 8. A ( pag 1278 ) 9. BCDE ( pag 1278 ) 10.C ( pag 1276 ) 11.ABE ( pag 1276 ) 12.ADE ( pag 1276 ) 13.BCD ( pag 1277 ) 14.D ( pag 1276 ) 15.ABDE ( pag ) 16.A ( pag 1276 ) 17.BCE ( pag ) 18.BCD ( pag 1277 ) 19.ABD ( pag 1276 ) 139

139 ENDOCRINOLOGIE COMPLEMENT SIMPLU: 1.*Testul de confirmare a hipertiroidiei este reprezentat de: A. Concentratia scazuta a FT 4 plasmatic B. Valoarea scazuta a TSH-ului seric C. Scintigrafia tiroidiana cu I 123 sau Tc 99m D. Valoarea crescuta a TSH-ului seric E. Valoarea scazuta a FT 3 2.*Tratamentul hipertiroidiei consta in: A. Administrarea de antitiroidiene de sinteza (ATS) toata viata B. Administrarea tratamentului supresiv cu L-Thyroxin in cazul adenomului toxic C. Administrarea timp de 18 luni a ATS, in cazul bolii Graves-Basedow D. Tratament cu antiinflamatorii in cazul hipertiroidismului din sarcina E. Iod radioactiv in tiroidita de Quervain 3.*Nodulul tiroidian: A. Reprezinta o tumefiere difuza a tiroidei B. Este frecvent la copii C. Exclude prezenta unui cancer tiroidian D. Poate prezenta hipertiroidie E. Scintigrafia tiroidiana evidentiaza intotdeauna un nodul rece 4.*Principalele cauze de hipotiroidism sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia uneia: A. Dupa nastere B. Excesul de iod C. Hemoragie la nivel tiroidian D. Autoimuna E. Administrarea antitiroidienelor de sinteza 5. * Gusa simpla reprezinta: A. Cresterea focala din cauza unor structuri nodulare B. Cresterea difuza in volum a tiroidei C. Prezenta gusii la copii de varsta scolara, cu o prevalenta sub 10% D. Prezenta nodulilor tirodieni la nivelul ambilor lobi ai tiroidei E. Prezenta gusii la copii de varsta scolara, cu o prevalenta peste 10% 6.*Schimbarea posologiei in cadrul tratamentului hipotiroidiei impune determinarea TSH-ului dupa: A. 2 luni B. 2 saptamani 140

140 C. 4-5 saptamani D. 2-3 saptamani E. 10 zile 7.* Consistenta gusii (apreciata palpatoric) din boala Basedow este: A. Moale, pufoasa B. Omogena, parenchimatoasa C. Ferma, cu suprafata regulata D. Dura, cu suprafata neregulata E. Nici o varianta corecta 8.* In insuficienta tireotropa ( mixedemul central), diagnosticul hormonal releva: A. TSH normal sau scazut, asociat cu FT4 scazut B. TSH crescut, asociat cu FT4 scazut C. TSH scazut, asociat cu FT4 crescut D. TSH crescut, asociat cu FT4 crescut E. nici una de mai sus 9.* Principalele cauze de mixedem la adult sunt: A. Tiroidita cronica autoimuna B. Tiroidectomia C. Tratamentul cu iod radioactiv D. Excesul sau carenta de iod E. Toate de mai sus 10.*Diagnosticul hormonal de certitudine pentru depistarea hipertiroidismului: A. TSH frenat B. TSH normal C. FT4 scazut D. FT4 crescut si TSH normal E. FT3 scazut 11.*Tratamentul de substitutie cu levotiroxina in hipotiroidie se face astfel: A. La debut se administreaza doze de atac B. Se scad progresiv dozele C. Administrarea este matinala D. Administrarea se face inainte de culcare E. Se administreaza in trei prize 12.*Diagnosticul diferential al nodulului tiroidian se face cu: A. Chist tiroidian B. Chist de duct tireoglos C. Tumora cervicala extratiroidiana D. Tiroidite cronice sau subacute cu varianta nodulara 141

141 E. Toate variantele de mai sus sunt corecte 13.*Caracteristicile nodulilor tiroidieni suspecti sunt: A. Nodul hipoecogen, imprecis delimitat B. Prezenta microcalcificarilor in nodul C. Hipervascularizat la ecografia Doppler D. Toate variantele de mai sus sunt corecte E. Toate variantele de mai sus nu sunt corecte 14. *Scintigrafia tiroidiana arata un nodul cald fixant izolat in: A. Boala Basedow B. Gusa hipertiroidizata C. Adenomul toxic D. Carcinomul tiroidian diferentiat E. Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto. 15. *Complicatiile tiroidectomiei sunt: A. Hipoparatiroidia temporara B. Hipoparatiroidia definitiva C. Paralizia de recurent D. Hemoragii E. Toate de mai sus INTREBARI COMPLEMENT MULTIPLU: 1. Semnele si simptomele hipotiroidiei sunt reprezentate de: A. Palpitatii B. Astenie C. Termofobie D. Scadere ponderala cu apetit crescut E. Bradicardie 2. In tiroidita cronica autoimuna: A. Anticorpii anti- TPO sunt pozitivi B. Anticorpii anti-receptor TSH sunt negativi C. Gusa este difuza D. Anticorpii anti-calcitonina sunt pozitivi E. Gusa poate fi absenta 3. In hipotiroidie, tratamentul de substitutie cu hormoni tiroidieni: A. Se administreaza in 3 prize zilnice B. Initial se administreaza in doza de incarcare, care apoi se scade treptat C. Se administreaza toata viata D. Se administreaza doar pana la normalizarea TSH-ului seric, apoi se intrerupe 142

142 E. Preparatele de electie sunt cele de levo-tiroxina 4. Care din urmatoarele afirmatii privind gusa endemica sunt adevarate? A. Apare in excesul de iod B. Poate sa apara postpartum C. Prezinta ca si complicatie cretinismul D. Se defineste ca prezenta gusii la scolari, in proportie de >10% E. Apare la >20% dintre varstnici 5. Complicatiile gusii sunt reprezentate de: A. Disfonie B. Sindrom de vena cava inferioara C. Hipertiroidie D. Disfagie E. Afazie 6. Tratamentul gusii consta in: A. Administrarea de L-Thyroxin B. Medicamente care blocheaza secretia de hormoni tiroidieni C. Corticoterapie D. Tiroidectomie E. Administrarea de iod 7. Semnele suspecte pentru un nodul tiroidian malign sunt reprezentate de: A. Nodul moale, aderent B. Dimensiuni < 1 cm C. Prezenta adenopatiilor cervicale D. Prezenta semnelor de compresie E. Cresterea rapida a nodulului 8. Evaluarea unei gusi nodulare cuprinde in mod uzual: A. Ecografia tiroidiana B. Dozarea tireoglobulinei serice C. Radiografia tiroidiana D. Punctia biopsie cu ac fin E. Toate cele de mai sus 9. Care dintre urmatoarele afirmatii privind hipertiroidia indusa de amiodarona sunt adevarate: A. In tipul I exista o patologie tiroidiana preexistenta B. Tipul II se trateaza cu antitiroidiene de sinteza C. Tipul I necesita intreruperea amiodaronei D. Scintigrafia tiroidiana si ecografia tiroidiana ajuta la stabilirea tipului patogenic 143

143 E. In tipul I se poate continua administrarea amiodaronei 10. Monitorizarea tratamentului cu antitiroidiene cuprinde determinarea urmatorilor parametri: A. TSH, FT 4 B. Creatinina serica C. ASAT, ALAT D. Glicemie E. Hemograma 11. Examenul clinic al gusii prin palpare poate evalua: A. Simetria lobilor B. Dinamica evolutiva C. Prezenta durerii D. Contextul familial E. Prezenta adenopatiilor satelite 12. Complicatiile tiroidectomiei pot fi urmatoarele: A. Hipocalcemia B. Hipoglicemia C. Paralizia recurentiala D. Edemul laringian E. Hiperpartiroidismul 13. Semnele specifice bolii Basedow sunt: A. Durerea cervicala acuta B. Gusa uninodulara C. Gusa cu suflu la auscultatie D. Mixedemul pretibial E. Gusa polinodulara 14. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza se recomanda in: A. Nodulul toxic tiroidian B. Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto C. Gusa simpla difuza D. Tiroidita De Quervain E. Boala Basedow 15. Urmatoarele semnele clinice pot fi intalnite in hipotiroidism: A. Infiltratia cutanata B. Vergeturi violacee C. Bradicardie D. Tahicardie sinusala E. Disparitia treimii externe a sprancenelor 144

144 16. Hipotiroidismul poate avea urmatoarele cauze: A. Autoimuna B. Excesul de iod C. Iatrogena D. Traumatisme abdominale severe E. Carenta de iod 17. Urmatoarele medicamente pot induce hipotiroidie iatrogena: A. Prednison B. Amiodarona C. Bisoprolol D. Interferon E. Calcitonina 18. In boala Graves Basedow apar urmatoarele semne: A. Crestere in greutate B. Constipatie C. Gusa cu suflu la auscultatie D. Exoftalmie E. Mixedem pretibial 19. Tratamentul hipertiroidiei cuprinde: A. Beta-blocante B. Amiodarona C. Tratament chirurgical D. Radioiod-terapie E. Toate cele de mai sus 20. Diagnosticul hormonal al hipotiroidismului presupune : A. TSH scazut, FT4 crescut B. FT3 nu are nici o relevanta C. TSH crescut, FT4 scazut D. TSH scazut E. FT4 crescut 21. In hipotiroidie pot aparea urmatoarele complicatii : A. Fibrilatie atriala B. Insuficienta coronariana C. Blocuri de ramura D. Coma mixedematoasa ( foarte rara) E. Depresie 145

145 22. In cretinismul endemic apar: A. Retard statural, mixedem B. Predominant tulburari neurologice C. Surditate D. Hipertiroidie E. Retard mintal reversibil 23. In cazul unui nodul tiroidian, factorii de risc pentru malignitate sunt reprezentati de: A. varsta sub 20 ani sau peste 60 ani B. sexul masculin C. antecedente familiale de carcinom medular sau MEN tip2 D. consistenta parenchimatoasa, mobilitatea cu deglutitia E. antecedente de iradiere cervicala in copilarie 24. In nodulii tiroidieni sunt necesare urmatoarele explorari: A. Ecografia tiroidiana B. Scintigrama tiroidiana (selectiv) C. Dozarea TSH D. Punctie aspirativa cu ac subtire E. Toate afirmatiile de mai sus nu sunt corecte 25. Diagnosticul clinic in hipotiroidism cuprinde: A. Astenie B. Bradicardie C. Tegumente infiltrate D. Tahicardie E. Neliniste psiho-motorie 26. In hipotiroidie pot sa apara urmatoarele modificari: A. Hipercolesterolemie B. Cresterea CK C. Anemie macrocitara D. Hiperglicemie E. Hiponatremie 27. Complicatiile cardiace ale mixedemului la adult sunt reprezentate de: A. Pericardita mixedematoasa B. Blocuri de ramura C. Tahiaritmie D. Insuficienta coronariana E. Toate de mai sus 146

146 28. Durata tratamentului in hipertiroidii: A. Depinde de tipul de hipertiroidism B. Se face toata viata C. Consta in administrare de antitiroidiene de sinteza (ATS), aproximativ 18 luni in boala Basedow D. 1-2 luni de antiinflamatorii in tiroidita De Quervain E. Nici o varianta corecta 29. In evaluarea completa a unui nodul tiroidian intra: A. Dozarea TSH-ului. B. Ecografia tiroidiana C. Punctia aspirativa cu ac fin la toti nodulii de peste 1 cm D. Scintigrafia tiroidiana cu Tc 99 sau I123, in cazul in care TSH-ul este scazut E. Nici o varianta corecta 30. Scintigrafia alba ( absenta captarii) se intalneste in: A. Tiroidita De Quervain B. Hipertiroidia factitia C. Hipertiroidia dupa amiodarona tip II D. Adenomul toxic E. Boala Basedow 31. Scintigrafia fixanta se intalneste in: A. Boala Basedow B. Adenomul toxic C. Gusa multiheteronodulara D. Hipertiroidismul dupa interferon E. Toate de mai sus 32. Tratamentul specific al hipertiroidiei cuprinde : A. Repaus cu intreruperea activitatii profesionale B. Sedare C. Beta blocante D. Antitiroidiene de sinteza E. Solutie Lugol 33. Monitrorizarea tolerantei tratamentului cu ATS se face prin : A. Bilant hepatic regulat B. Bilant renal regulat C. Hemograma D. TRAb E. Toate de mai sus 147

147 34. Hipertiroidismul indus de amiodarona tip I are urmatoarele caractere: A. nu presupune o patologie tiroidiana preexistenta B. scintigrafia este cel mai adesea fixanta C. ecografia Doppler arata hipervascularizatie tiroidiana D. tratamentul nu presupune intreruperea drogului E. tratamentul impune ATS 35. In hipertiroidia indusa de amiodarona tip II: A. scintigrafia tiroidiana este hipercaptanta B. scintigrafia tiroidiana este alba C. ecografia Doppler este normala D. ecografia Doppler arata hipervascularizatie E. nici una de mai sus 148

148 RASPUNSURI: Complement Simplu 1 B 2 C 3 D 4 C 5 B 6 C 7 B 8 A 9 E 10 A 11 C 12 E 13 D 14 C 15 E Complement multiplu 1 BE 2 ABCE 3 CE 4 CD 5 ACD 6 ADE 7 CDE 8 AD 9 ACD 10 ACE 11 ACE 12 ACD 13 CD 14 AE 15 ACE 16 ABCE 17 BD 18 CDE 19 ACD 20 BC 21 BCDE 22 ABC 23 ABCE 24 ABCD 25 ABC 26 ABCE 27 BD 28 ACD 29 ABCD 30 ABC 31 ABC 32 DE 33 AC 34 BCE 35 BC 149

149 GASTROENTEROLOGIE Hemoragia digestiva 1. * Următoarele afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară sunt adevărate, cu excepţia : A. se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenă şi/sau rectoragie dacă este foarte abundentă B. deseori este gravă C. provine din tubul digestiv situat în aval de unghiul duodenojejunal D. cauze dominate de patologia ulceroasă şi hipertensiunea portală E. se poate manifesta prin rectoragie dacă este foarte abundentă 2. Printre diagnosticele diferenţiale ale hemoragiei digestive superioare se numără: A. hemoptizie B. epistaxis C. sângerare de origine bucală D. consum de tomate E. consum de sfeclă roşie 3. În cazul pacienţilor cu hemoragie digestivă superioară, măsurile de reanimare cuprind: A. eliberarea căilor aeriene superioare şi chiar poziţie laterală de securitate B. oxigenoterapie C. două căi venoase periferice sau cale centrală în funcţie de gravitate D. monitorizarea saturaţiei centrale a oxigenului E. transfuzii indiferent de valoarea hemoglobinei iniţiale 4. În caz de suspiciune de hemoragie digestivă superioară, conduita cuprinde: A. iniţierea cât mai rapidă a unui tratament farmacologic empiric cu inhibitori de pompă de protoni în doze crescute B. endoscopie digestivă superioară în urgenţă la pacienţii instabili hemodinamic C. endoscopie digestivă superioară la pacientul a jeun de 4 ore D. endoscopia digestivă superioară în scop diagnostic şi terapeutic (hemostază endoscopică) E. droguri vasoactive splahnice (octreotid), cu administrare subcutană, în caz de hipertensiune portală cunoscută sau suspectată 5. Metodele de hemostază endoscopică în caz de hemoragie digestivă superioară cuprind: A. injectarea de adrenalină B. injectare de vasopresină C. metode termice D. montarea de clipuri în cazul varicelor esofagiene 150

150 E. montarea de ligaturi elastice pentru leziunile ulcerate 6. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea Forrest a hemoragiei digestive superioare de cauză ulceroasă sunt adevărate: A. Clasificarea IA cuprinde hemoragia în jet B. Clasificarea IIA cuprinde ulcer acoperit cu cheag aderent C. Pentru Forrest IIC tratamentul cuprinde IPP IV timp de 72 de ore D. Pentru Forrest III tratamentul cuprinde IPP per os E. Leziunile IA-IIA necesită hemostază endoscopică Ulcerul gastric şi duodenal. Gastrita 1. *Următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastric sau duodenal sunt adevărate, cu excepţia: A. se remarcă o scădere semnificativă a incidenţei după anii 1990 şi după aplicarea strategiilor de eradicare a Helicobacter pylori B. ulcerul duodenal este de aproximativ 3 ori mai frecvent C. infecţia cu Helicobacter pylori este întâlnită mai frecvent în ulcerele gastrice D. consumul de aspirină sau AINS reprezintă factori ce pot determina apariţia ulcerului E. apariţia ulcerului este rezultatul unui dezechilibru între factorii de agresiune ai mucoasei şi factorii de protecţie 2. Tabloul clinic şi biologic al ulcerului peptic poate cuprinde: A. durere epigastrică de tip crampă sau foame dureroasă, ritmată de mese B. asimptomatic, descoperire întâmplătoare la o endoscopie efectuată pentru alt motiv C. relevat prin apariţia unei complicatii D. dureri atipice localizate retrosternal E. anemie megaloblastică 3. Anamneza şi examenul clinic al pacienţilor cu ulcer peptic includ: A. consum de AINS B. consum de antibiotice C. se evaluează alterarea stării generale, prezenţa maselor abdominale,a adenopatiilor (excluderea unei neoplazii) D. examenul clinic relevă apărare musculară în caz de ulcer necomplicat E. este prezent întotdeauna clapotajul 4. La pacienţii cu ulcer peptic, endoscopia digestivă superioară: A. este examenul cheie pentru diagnostic B. permite efectuarea de biopsii gastrice pentru identificarea infecţiei cu H.pylori 151

151 C. permite biopsierea ulcerelor gastrice şi duodenale, cu scopul de a exclude un cancer D. permite precizarea sediului leziunii ulceroase E. are valoare similară examenului baritat 5. Evaluarea posttratament a ulcerului peptic include: A. Controlul eradicării Helicobacter pylori printr-un test respirator invaziv B. efectuarea unui control endoscopic la 6 săptămâni, în caz de ulcer duodenal C. efectuarea unui control endoscopic pentru a evalua cicatrizarea ulcerului gastric şi pentru a preleva noi biopsii (din cicatrice) pentru excluderea unui cancer D. posibilitatea verificării eradicării Helicobacter pylori prin prelevarea endoscopică de biopsii gastrice E. efectuarea unui control endoscopic la 3 săptămâni, în caz de ulcer gastric 6. Complicaţiile ulcerului duodenal sunt reprezentate de: A. hemoragia digestivă superioară B. malignizarea C. perforaţia D. stenoza E. pancreatita 7. Următoarele afirmaţii referitoare la stenoză, ca şi complicaţie a ulcerului peptic, sunt adevărate, cu excepţia: A. este o complicaţie rară, cu localizare piloroduodenală preferenţială B. se manifestă prin vărsături alimentare postprandiale precoce C. diagnostic endoscopic, cu prelevare de biopsii pentru excluderea unui cancer D. tratamentul este exclusiv chirurgical E. se administrează tratament medical de primă intenţie (IPP doză mare per os) Icterul 1. Printre cauzele principale ale icterului cu bilirubină neconjugată se numără: A. hemoliza B. sindromul Gilbert, deficit parţial de glucuronoconjugare a bilirubinei cu transmitere autozomal dominantă C. sindromul Gilbert care afectează 5% din populaţie D. sindromul Gilbert, ce necesită aplicarea de tratament specific E. sindromul Gilbert, caracterizat prin creşterea moderată a bilirubinei neconjugate, Hb normală, bilanţ hepatic normal 152

152 2. * Cauzele icterului de origine extrahepatică includ următoarele afecţiuni, cu excepţia: A. cancerul cefalic pancreatic B. litiaza biliară C. ciroza biliară primitivă D. colangita sclerozantă primitivă E. colangiocarcinomul 3. Cauzele icterului de origine intrahepatică sunt reprezentate de: A. obstrucţia căilor biliare intrahepatice de origine tumorală sau infiltrativă B. ciroza hepatică C. colangita sclerozantă primitivă D. litiaza biliară E. distrugerea canaliculelor biliare Hepatite 1. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la virusurile hepatotrope sunt adevarate? A. virusul Delta este un virus defectiv B. VHE este foarte des intalnit in tarile occidentale C. VHA poate fi la originea unei hepatite cronice D. VHA si VHE sunt responsabile de hepatite acute care pot fi in mod exceptional fulminante E. toate variantele de mai sus sunt corecte 2. * Faza fulminanta a unei hepatite acute virale are urmatoarele caracteristici: A. indicele de protrombina este frecvent >25% B. encefalopatia hepatica apare la mai mult de 2 saptamani dupa aparitia icterului C. mortalitate in absenta tratamentului prin insuficienta hepatica D. tratamentul nu necesita spitalizare E. tratamentul nu ia in considerare niciodata transplantul hepatic 3. In hepatita acuta virala A urmatoarele afirmatii sunt false: A. infectia este cel mai adesea asimptomatica B. intotdeauna se cronicizeaza C. contaminarea este posibila pe cale parenterala D. incubatia dureaza intre 2 si 6 saptamani E. nu exista tratament specific 4. Contaminarea cu virusul B se poate produce pe urmatoarele cai: A. materno-fetala B. sexuala C. fecal-orala 153

153 D. parenterala E. toate variantele de mai sus sunt corecte 5. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta virala B sunt adevarate? A. trecerea la cronicitate este frecventa la adult B. se recomanda supravegherea serologiei pentru a verifica vindecarea spontana C. prezenta Ac anti-hbs este semn de vaccinare ineficienta D. nu exista un tratament specific pentru hepatita virala acuta B la adult E. Ag HBs este absent 6. In hepatita cronica virala B urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. nu este necesar cuantificarea AND-ului viral prin PCR B. punctia biopsie hepatica ramane standardul de aur pentru evaluarea activitatii si a fibrozei C. bilantul biologic include si cautarea virusului Delta D. se va cere ecografie abdominala odata la 3 ani E. ecografia abdominala este utila si pentru depistarea unui carcinom hepatocelular 7. Masurile nespecifice de tratament in hepatita cronica virala B includ: A. vaccinarea anturajului B. interzicerea fumatului C. limitarea consumului de alcool D. raporturi sexuale protejate in cazul persoanelor nevaccinate E. alimentatia bogata in proteine 8. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala C sunt adevarate? A. nu are manifestari extrahepatice B. se cronicizeaza in aproximativ 70% din cazuri C. incubatia dureaza 2 saptamani D. contaminare pe cale fecal-orala E. infectia initiala este adesea asimptomatica 9. Efectele secundare ale tratamentului cu interferon si ribavirina sunt urmatoarele: A. trombocitoza B. anemie feripriva C. sindrom pseudogripal dupa injectie D. anemie hemolitica E. trombocitopenie 154

154 10. * Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita Delta este falsa? A. punctia biopsie hepatica este indicata pentru a aprecia activitatea si fibroza B. infectia acuta este cel mai adesea asimptomatica C. tratamentul se bazeaza pe interferon pegilat si ribavirina D. exista un risc mare de recidiva la intreruperea tratamentului E. diagnosticul se bazeaza pe detectarea Ac anti-delta in ser 11. Hepatita virala E are urmatoarele caracteristici: A. contaminarea este pe cale parenterala B. incubatia dureaza 2-6 saptamani C. infectia acuta este cel mai adesea asimptomatica D. trecerea la cronicitate apare doar la subiectii imunodeprimati E. diagnosticul este serologic: Ac anti-vhe si ARN viral in sange sau scaun 12. Cauzele frecvente de citoliza <10 N sunt urmatoarele: A. hepatite virale cronice B si C B. hepatopatie alcoolica C. hepatita virala acuta A D. hepatita medicamentoasa E. boala celiaca 13. Cauzele frecvente de citoliza > 10N sunt urmatoarele: A. sindromul Budd Chiari B. steatohepatita nonalcoolica C. hepatita data de paracetamol, daca este ingerata o doza > 15 g D. hepatita acuta virala B E. hepatita acuta virala A 14. Care dintre urmatoarele sunt cauze benigne de colestaza extrahepatica? A. pancreatita cronica B. colangiocarcinomul C. ampulomul vaterian D. litiaza caii biliare principale E. colangita sclerozanta primiva 15. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze maligne de colestaza extrahepatica? A. colangita sclerozanta primitiva B. colangiocarcinomul C. adenocarcinomul pancreatic cefalic D. pancreatita cronica E. parazitoze ale cailor biliare 155

155 16. Cresterea izolata a ү-gt apare in urmatoarele situatii: A. pancreatita acuta B. intoxicatia alcoolica cronica C. litiaza biliara D. consum cronic de medicamente inductoare enzimatice E. hepatita acuta B CIROZA HEPATICĂ 1. Cauze rare ale cirozei hepatice A. hepatite virusale A sau B B. hepatita autoimună C. ciroza biliară primitivă D. boală Wilson E. deficit de lactază 2. Etiologia cirozei hepatice A. colestază extrahepatică prelungită B. deficit de alpha1 antitripsină C. steatohepatita D. hipercolesterolemia E. chistul biliar 3. În ciroza hepatică apare următoarea simptomatologie A. circulaţie colaterală abdominală B. hipertensiune pulmonara C. ascită D. encefalopatie E. icter 4. Clasificarea Child-Pugh cuprinde următorii parametri A. gradul varicelor esofagiene B. INR C nr. de trombocite D gradul encefalopatiei E. bilirubina 5. Complicaţiile ascitei din ciroza hepatică pot fi A. peritonita bacteriană spontană B. ascita refractară la tratament C. ocluzie intestinală D. abces renal E. hemoragie cerebrala 156

156 6..* Encefalopatia hepatică A. poate apare ca o complicaţie a cirozei hepatice B. pacientul prezintă afazie motorie C. deficitul motor e mai frecvent pe stanga D. frecvent apare deviaţie oculară la dreapta E. este indusă de creşterea hipertensiunii intracraniene 7. Diagnosticul diferenţial al encefalopatiei hepatice include A. accidentul vascular cerebral B. hematomul subdural C. etilismul acut D. coma mixedematoasa E. meningita 8. * Sindromul hepatorenal A. apare la debutul cirozei hepatice B. apare la pacienţii cu pielonefrită cronică C. poate fi declansat de o infectie D. este caracteristic sindromul nefrotic E. apare hematuria macroscopică 9. *În sindromul hepatorenal A. Dializa este obligatorie B. singurul tratament eficient este transplantul hepatic C. Se tratează cu aminoglicozide D. Se administrează albumină E. Se administrează vasopresoare PATOLOGIA HEMOROIDALĂ 1. Umatoarele afirmatii despre hemoroizi sunt adevarate; A. Hemoroizii externi sunt situati prin definitie sub linia pectinee B. Hemoroizii interni sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee C. Hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee D. Hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee E. Se vorbeste despre boala hemoroidala atunci cand hemoroizii devin simptomatici sau se manifesta clinic 2. Factorii favorizanti pentru aparitia hemoroizilor: A. Sunt putini factori favorizanti incriminati, dar foarte bine demonstrati B. Numerosi factori favorizanti sunt incriminati, dar foarte putini au fost demonstrati C. Rolul probabil al tulburarilor de tranzit si in special al constipatiei asociate eforturilor de defecatie 157

157 D. Perioadele vietii genitale (sarcina si post-partum) care pot favoriza aparitia manifestarilor clinice E. Rolul discutabil al antecedentelor familiale 3. Tabloul clinic in patologia hemoroidala: A. Diagnosticul unei patologii hemoroidale este exclusiv clinic B. Tromboza hemoroidala externa se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune, care nu provoaca trezirea din somn C. Tromboza hemoroidala externa se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, ritmata de scaune, care provoaca trezirea din somn D. Tromboza hemoroidala interna se manifesta ca o durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune, care nu provoaca trezirea din somn E. Sangerarile si/sau prolapsul sunt manifestarile cele mai frecvente ale patologiei hemoroidale interne 4. * Dupa clasificare lui Goligher hemoroizii interni sunt descrisi: A. In 3 stadii B. In 5 stadii C. In 4 stadii D. in 2 stadii E. Clasificarea lui Goligher nu se foloseste pentru clasificarea hemoroizilor interni 5. Tromboza hemoroidala interna: A. Este mai rara fata de tromboza hemoroidala externa B. Este mai frecventa fata de tromboza hemoroidala externa C. Tuseul rectal precum si anuscopia trebuie evitate in urgenta pentru ca sunt inutile si dureroase D. Tuseul rectal precum si anuscopia sunt obligatorii in urgenta E. Tuseul rectal releva unul sau mai multi noduli fermi si durerosi corespunzand unor trombi 6. Tratamentul medicamentos de prima intentie in majoritatea cazurilor in tromboza hemoroidala externa: A. Antalgice/AINS B. Reglarea tranzitului C. Topice (creme si/sau supozitoare) D. Venotonice cu utilitate discutabila E. Interventia chirurgicala nu se recomanda 158

158 7. Dintre tratamentele patologiei hemoroidale interne: A. Sunt patru atitudini posibile B. Topicele locale si venotonicele au utilitate discutabila C. Exista trei tehnici instrumentale care trebuie cunoscute: scleroza, fotocoagularea cu infrarosii si ligatura elastica D. Nu este necesara limitarea eforturilor excesive de defecatie E. Tratamentele chirurgicale nu sunt recomandate BOALA CROHN ŞI RUH 1. *Următoarele afirmaţii despre rectocolita ulcerohemoragică sunt adevărate A. este o afecţiune inflamatorie a peretelui gastric B. leziunile tipice sunt la nivelul intestinului subţire C. este indusă de deficitul de lactază D. tutunul este factor protector E. evoluează cu ulcere profunde şi stenoze strânse 2. În rectocolita ulcero-hemoragică A. inflamaţia este transmurală B. leziunile încep din rect C. leziunile sunt limitate superior la nivelul colonului D. leziunile sunt discontinue, cu zone de mucoasă normală E. pot apare ulceraţii superficiale 3. Rectocolita ulcero-hemoragică A. evoluează fără fistule sau stenoze B. histologic apare granulomul epiteloid C. are risc de apariţie a cancerului colorectal D. supravieţuirea la 5 ani de la diagnostic este sub 50% E. poate evolua cu megacolon toxic 4. Indicaţia de colectomie la pacienţii cu rectocolită ulcero-hemoragică A. RUH rezistentă la tratament B. Neoplasm de colon C. Proctita ulcero-hemoragică D. Colita acuta grava E. Displazia uşoară 5. Complicaţiile posibile ale rectocolitei ulcero-hemoragice sunt A. denutriţia B. megacolonul toxic C. perforaţia D. tromboza de carotide E. cancerul colorectal 159

159 6. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Boala Crohn evoluează cronic, în pusee B. E posibilă modificarea fenotipului bolii de la un puseu la altul (poate deveni fistulizantă sau stenozantă) C. Recidiva este frecventă D. Tutunul este protector E. Supravieţuirea la 5 ani este sub 10% 7. Complicaţiile posibile ale bolii Crohn sunt A. fistule B. abcese C. tromboza de sinus cavernos D. stenoze E. cancer colorectal 8. Manifestările extradigestive ale bolilor inflamatorii cronice ale intestinului subtire sunt: A. uveite B. mastite C. artrite D. eritem nodos E. purpură trombocitopenică 9. Indicatorii unei forme severe de colita acuta grava A. peste 6 scaune/zi B. temperatura normala C. hemoglobină sub 10,5g/dl D. tahicardie E. VSH peste 30mm/h 10. Criteriile endoscopice de gravitate în bolile inflamatorii intestinale sunt A. ulceraţii extinse B. ulceraţii delabrante C. ulceraţii profunde D. neoplasm E. diverticulită 160

160 RASPUNSURI Hemoragia digestiva 1. C 2. A, B, C, E 3. A, B, C 4. A, D 5. A, C, D 6. A, D, E Ulcerul gastric şi duodenal. Gastrita 1. C 2. A, B, C 3. A, C 4. A, B, D 5. C, D 6. A, C, D 7. B, D Icterul 1. A, C, E 2. C 3. A, B, E Hepatite 1. A, D 2. C 3. B, C 4. A, B, D 5. B, D 6. B, C, E 7. A, C, D 8. B, E 9. C, D, E 10.C 11.B, C, D, E 12.A, B, D 13.C, D, E 14.A, D, E 15.B, C 16.B, D Ciroza hepatica 1. B, C, D 2. A, B, C 3. A, C, D, E 4. D, E 5. A, B 6. A 7. A, B, C, E 8. C 9. D Patologia hemoroidala 1. A, B, E 2. B, C, D, E 3. A, B, E 4. C 5. A, C, E 6. A, B, C, D 7. A, B, C Boala Crohn si RUH 1. D 2. B, C, E 3. A, C, E 4. A, B, D 5. A, B, C, E 6. A, B, C 7. A, B, D, E 8. A, C, D 9. A, C, D, E 10.A, B, C 161

161 GERIATRIE 1. Care sunt stadiile îmbătrânirii, după vârstă? A. Bătrâni tineri ani B. Bătrâni ani C. Bătrâni bătrâni (longevivi) peste 85 ani D. Presenescenţă ani E. Vârstnici ani 2. Cauzele înbătrânirii la nivel celular sunt: A. Glicozarea proteinelor B. Stresul oxidativ C. Acumularea de radicali liberi D. Alterarea ADN-ului E. Alungirea telomerelor ADN 3. La îmbătrânirea vasculară întâlnim: A. Diminuarea calităţii şi cantităţii fibrelor elastice în peretele arterelor mari B. Scăderea sensibilităţii receptorilor alfa adrenergici C. Scăderea sensibilităţii baroreceptorilor D. Scăderea sensibilităţii receptorilor beta adrenergici E. Scăderea sensibilităţii chemoreceptorilor 4. Consecinţele clinice ale îmbătrânirii vasculare: A. Creşterea presiunii arteriale sistolice B. Diminuarea presiunii arteriale diastolice C. Creşterea presiunii arteriale medii D. Tendinţe de hipotensiune ortostatică E. Tendinţe de colaps vascular 5. Hipotensiunea ortostatică este accentuată de: A. Hiperhidratare B. Medicamente C. Deshidratare D. Fumat E. Probleme venoase 6. Modificările degenerative cardiace la nivel celular sunt: A. Diminuarea progresivă a numărului de miocite B. Hipertrofia miocitelor restante C. Fibroză micardică D. Tumescenţa grăsoasă a miocitelor E. Fibre elastice în exces 162

162 7. Răspunsul la efort ȋn îmbătrânirea cardiacă este dat de : A. Compensarea prin scăderea volumului bătaie B. Scăderea sensibilităţii receptorilor adrenergici C. Compensarea prin creşterea volumului bătaie D. Creşterea mai puţin accentuată a frecvenţei cardiace E. Debit cardiac normal la efort 8. Modificările anatomice ȋn îmbătrânirea aparatului respirator sunt: A. Diminuarea amplitudinii mişcărilor cutiei toracice B. Diminuarea funcţiilor ciliare C. Cresterea suprafeţelor de schimb gazos D. Prezenţa cifozei E. Prezenţa anchilozei articulaţiilor condro-costale 9. Consecinţele îmbătrânirii aparatului respirator sunt: A. Diminuarea volumului expirator (VEMS) B. Diminarea accentuată a PO2 C. Diminuarea eficacităţii tusei D. Toleranţă scăzută la febră E. Toleranţă scăzută la infecţii 10. Caracteristici ale îmbătrânirii funcţiei renale: A. Diminuarea fluxului sanguin renal B. Diminuarea numărului de nefroni C. Diminuarea capacităţii de diluţie şi concentrare D. Diminuarea activităţii eritropoetinei E. Diminuarea activităţii sistemului renină-angiotensină-aldosteron 11. Consecinţele clinice ale îmbătrânirii renale sunt: A. Frecvenţa crescută a hiper sau hiponatremiei B. Frecvenţa crescută a deshidratărilor extracelulare C. Toleranţa crescută la regim desodat D. Absenţa complicaţiilor renale iatrogene E. Insuficienţă renală acută în caz de afecţiuni extrarenale 12. Imbătrânirea neurocognitivă anatomică constă din: A. Diminuarea numărului de neuroni din coarnele posterioare B. Rarefierea substanţei albe C. Diminuarea neuronilor corticali D. Diminuarea numarului de neuroni din nucleul bazal E. Ingustarea suprafeţei ventriculare 163

163 13. Imbătrânirea neurocognitivă funcţională constă din: A. Diminuarea capacităţii de învăţare B. Creşterea atenţiei C. Creşterea timpului de reacţie D. Creşterea gradului de percepţie pentru nou E. Creşterea gradului de adaptare socio-profesională 14. Sindroamele confuzionale se întâlnesc în: A. Orice fel de stress B. Preoperator C. Administrarea de medicamente tonice-cerebrale D. Patologia medicală acută E. Intervenţii chirurgicale prelungite 15. La îmbătrânirea sistemului muscular intâlnim: A. Creşterea masei musculare B. Diminuarea progresivă a forţei musculare C. Mărirea masei grăsoase D. Prezenţa sarcopeniei E. Redistribuirea masei musculare 16. Consecinţele fizice ale îmbătrânirii sistemului muscular: A. Mărirea tensiunii musculo-tendinoase B. Dificultăţi de deplasare C. Mers rapid după repaus D. Deplasare dificilă după imobilizare E. Risc mărit de cădere 17. Principiile fundamentale ale prevenţiei îmbătrânirii sunt: A. Creşterea duratei somnului diurn B. Activitatea fizică prelungită C. Reducerea activităţii intelectuale D. Stimularea activităţii sociale E. Izolarea de familie şi prieteni 18. Principiile prevenirii patologiei la vârstnici: A. Tratarea tardivă a afecţiunilor cronice evolutive B. Vaccinare C. Profilaxia bolilor cardio-vasculare D. Alimentaţie bogată în proteine E. Consumul sistematic de alcool şi tutun 164

164 19. Efectele îmbătrânirii patologice sunt: A. Prezenţa patologiilor evolutive B. Diminuarea progresivă a autonomiei C. Prezenţa a diverse handicapuri D. Diminuarea afecţiunilor acute E. Prezenţa acţiunilor intelctuale performante 20. Cele mai frecvente afecţiuni ale vârstnicului sunt: A. Afecţiuni cardio-vasculare B. Hipertensiunea arterială C. Fibrilaţia atrială D. Diabetul E. Infecţii acute streptococice 21. Alte afecţiuni frecvente ale vârstnicului sunt: A. Reumatism articular acut B. Diabet zaharat C. Boli neuro-degenerative D. Osteoartroze multiple E. Intoleranţă la fructoză 22. Vulnerabilitatea vârsticului se caracterizează prin: A. Creşterea capacităţii de adaptare B. Diminuarea rezervelor funcţionale C. Motilitate mărită D. Micşorarea gradului de dependenţă E. Adaptare limitată la stresul psihic 23. Regulile managementului la vârstnicul bolnav sunt: A. Identificarea rapidă a patologiilor acute B. Identificarea patologiilor rare C. Activitatea în echipă multidisciplinară D.Aadaptarea la calitatea şi speranţa de viaţă a pacientului E. Evitarea decompensărilor afecţiunilor cronice în cascadă 24. Managementul vârstnicului bolnav cuprinde: A. Omiterea automedicatiei B. Reconstituirea anamnezei C. Cunoasterea tratamentului pacientului D. Examen clinic complet E. Ignorarea antecedentelor 165

165 25. Alte date privind managementul pacientului vârstnic: A. Examenul clinic complet B. Contactarea medicului curant (de familie şi /sau specialist) C. Ignorarea automedicaţiei D. Evaluarea tratamentelor anterioare E. Studierea factorilor psiho-sociali asociaţi acestuia 26. Se pot întâlni la pacientul varstnic spitalizat: A. Complicaţii nosocomiale B. Regres psihomotor C. Crestere in greutate D. Depresie reacţională E. Accidente iatrogene medicamentoase 27. Riscul iatrogen la vârstic este cauzat de: A. Modificări ale mucoasei bucale B. Supradozarea medicamentelor liposolubile C. Modificări farmacocinetice ale medicamentelor prescrise D. Modificarea volumelor de distribuţie E. Subdozarea medicamentelor hidrosolubile 28. Reguli de prescriere în geriatrie: A. Lipsa de comunicare şi coordonare între medicii prescriptori B. Lipsa reevaluarii tratamentelor prescrise C. Urmărirea administrării medicamentelor conform posologiei D. Trierea medicamentelor E. Utilizarea medicamentelor expirate 29. In momentul prescrierii reţetei trebuie: A. Să se stabilească data următorului control B. Reţeta scrisă de mână să fie lizibilă C. In reţetă să nu apară modul de administrare a medicaţiei D. Să nu se ia in considerare patologiile asociate E. Să fie asigurată informarea corectă a tuturor medicilor implicaţi în consultarea pacientului 30. După prescrierea reţetei trebuie: A. Să se renunţe la supravegherea pacientului B. Să se înceteze tratamentul la atingerea rezultatelor estimate C. Să se continue tratamentul în cazul apariţiei efectelor adverse D. Să se verifice raportul beneficiu/risc în mod regulat E. Să se mărească doza fără a se verifica modul de administrare 166

166 RASPUNSURI 1. ABC 2. ABCD 3. ACD 4. ABD 5. BCE 6. ABC 7. BCD 8. ABDE 9. ACDE 10.ABCE 11.ABE 12.BC 13.AC 14.ADE 15.BCD 16.BDE 17.BD 18.BC 19.ABC 20.ABCD 21.BCD 22.BE 23.ACDE 24.BCD 25.ABDE 26.ABDE 27.CD 28.CD 29.ABE 30.BD 167

167 NEUROLOGIE 1. * Sindromul Wallenberg este A. un sindrom cu afazie si apraxie B. un model de sindrom altern C. deficit senzitivomotor crural D. sindrom frontal E. prima cauza de handicap dobandit 2. * Infarctul sylvian superficial presupune A. Hemiplegie masiva proportionala B. Sindrom cerebelos C. Diplegie faciala D. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial E. Tetraplegie 3. * Bolile de artere mici sunt responsabile de A. Infarcte prin embolizare B. Infarcte de dimensiuni mici numite lacunare C. Infarcte situate in general superficial D. Infarcte masive E. Hemoragii subdurale 4. * Care din urmatoarele examinari paraclinice nu se efectueaza de urgenta în cazul unui infarct cerebral A. Electromiografie B. Eco-Doppler cervical C. ECG D. Hemoleucograma E. Ionograma 5. * Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa A. Antiplachetare B. Tratament antitrombotic C. Preventia hiperglicemiei D. Trombolitic E. Anticoagulant 6. * Complicatiile precoce ale hemoragiei meningiene cuprind: A. Vasospasm arterial B. Epilepsie C. Complicatii de decubitus D. Epilepsie secundara E. Sechele motorii 168

168 7. * Complicatiile pe termen mediu ale hemoragiei meningiene sunt A. Moarte subita in timpul rupturii de anevrism B. Complicatii de decubitus C. Hidrocefalie acuta D. Hidrocefalie cu presiune normala E. Sechele motorii sau cognitive 8. * Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din sindromul pseudobulbar A. Mersul cu paşi mici B. Tulburarile sfincteriene C. Diplegia faciala D. Rasul si plansul spasmodic E. Sindromul piramidal bilateral 9. Infarctul sylvian complet presupune: A. Ocluzia arterei cerebrale mijlocii B. Ocluzia arterei carotide interne C. Deficit senzitivomotor predominant faciobrahial D. Dizartrie si mana neindemanatica E. Starea de constienţa este normală 10. Infarctul arterei cerebrale anterioare presupune: A. Deficit senzitivomotor crural (predominant membru inferior) B. Deficit senzitivomotor crural (predominant membru superior) C. Sindrom frontal D. Agnozie vizuala E. Alexie 11. Infarctul cerebral posterior superficial presupune: A. Hemianopsie laterala omonima controlaterala B. Cecitate corticala daca infarctul este bilateral C. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial D. Alexie E. Confuzie 12. Sindroamele alterne sunt A. Consecutive afectarii trunchiului cerebral B. Consecutive afectarii unui emisfer cerebral C. Asociate cu afectare senzitiva si/sau motorie in hemicorpul controlateral D. Asociate cu afectare senzitiva si/sau motorie in hemicorpul de aceeasi parte cu leziunea E. Afectarea nervilor cranieni de aceeasi parte cu leziunea 169

169 13. Sindromul Wallenberg A. Este un sindrom cu hemiplegie masiva proportionala B. Presupune hemiplegie pura in caz de afectare a capsulei itnerne C. Anestezie termoalgezica hemicorporala de partea opusa leziunii D. Anestezia hemifetei de partea leziunii E. Vertij si nistagmus rotator 14. Sindromul locked-in presupune A. Tetraplegie cu diplegie faciala si mutism B. Tetrapareza cu dipareza faciala si autism C. Stare de constienta normala D. Stare de constienta alterata E. Persistenta clipitului pleoapelor si a miscarilor orizontale ale globilor oculari 15. Infarctul lacunar presupune: A. Hemiplegie pura in caz de afectare a capsulei interne B. Hemianestezie isolata in caz de afectare a talamusului C. Hemipareza si ataxie in caz de afectare protuberantiala sau a coroanei radiata D. Tetaplegie E. Diplegie faciala si mutism 16. Sindromul pseudobulbar presupune: A. Sindrom piramidal bilateral B. Mers cu pasi mici C. Tulburari sfincteriene D. Dementa E. Cecitate corticala 17. Mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral presupun: A. Ateroscleroza B. Boala arterelor mici C. Boala de aorta abdominala D. Insuficienta renala E. Cardiopatii emboligene 18. Bolile arterelor mici sunt A. La originea infarctelor de dimensiuni mici B. Legate cel mai adesea de HTA C. Legate cel mai adesea de diabet dezechilibrat D. Responsabile de formarea de placi de aterom E. Responsabile de infarcte cerebrale profunde 170

170 19. Emboliile de origine cardiaca sunt: A. Consecutive cardiopatiilor emboligene B. Consecutive insuficientei cardiace cel mai adesea C. Consecutive infarctului miocardic recent D. Consecutive unor boli ale atriului stang E. Responsabile de 50% din infarctele cerebrale 20. Cauze care trebuiesc cautate la adultul tanar (<45 ani) cu AVC A. Endocardita infectioasa B. Cardiopatii emboligene C. Lipohialinoza D. Ateroscleroza E. Disectia unei artere cervical 21. Disectia unei artere cervicale A. Reprezinta a doua cauza de infarct cerebral la adultul tanar (<45 ani)\ B. Tratamentul este antitrombotic sistematic (aspirina sau anticoagulant) C. Este cauzata de fibrilatia auriculara D. Este responsabila de 25 % din infarctele cerebrale E. Este datorata lipohialinozei 22. Imagistica cerebrala in infarctul cerebral presupune A. CT cerebral initial normal B. CT cerebral initial cu semne tardive de ischemie C. CT cerebral cu semne precoce de ischemie uneori D. CT cerebral cu vizualizarea trombului hipodens E. Aspectul de prea frumoasa sylviana = tromb hiperdens intravascular 23. AIT ul este A. Aparitia unui deficit motor care regreseaza in 24 ore (noua definitie) B. Aparitia unui deficit motor care regreseaza in 24 ore (vechea definitie) C. Deficit neurologic care dureaza in general mai putin de o ora D. Fara dovada vreunui infarct acut la examinarile imagistice E. Deficit neurologic datorat unei ischemii retiniene 24. Semiologia evocatoare de AIT este: A. Cecitate monoculara tranzitorie B. Tulburari de limbaj C. Hemianopsie laterala omonima D. Diplegie faciala E. Tulburari motorii si/sau senzitive unilaterale 171

171 25. Managementul initial al ischemiilor cerebrale presupune urmatoarele cu exceptia A. Spitalizare de urgenta B. Repaus la pat C. Exercitii fizice cat mai precoce inainte de efectuarea tuturor investigatiilor D. Scaderea imediata a tensiunii arteriale ce depaseste 150/90 mmhg E. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil 26. Tratamentul antitrombotic în infarctul cerebral presupune: A. Tratament antiplachetar dubla antiagregare de prima intentie B. Tratament antiplachetar cu aspirina cel mai bun raport eficacitate/cost C. Se administreaza imediat ce este posibil in vederea tratamentului fibrinolitic D. Uneori se foloseste Clopidogrel E. Asocierea Clopidogrel + Aspirina este obligatorie in primul an 27. Tratamentul anticoagulant eficace: A. Are putine indicatii B. Riscul de transformare hemoragica e mai mare decat beneficiul asteptat C. Indicaţie sigura e limitata la AIT de origine cardioembolica certa D. Este indicat in infarct cerebral datand de mai putin de 4 ore si 30 de minute E. Are cel mai bun raport eficacitate cost 28. Tratamentul neurochirurgical in infarctul cerebral: A. Intra in discutie frecvent B. In cazul infarctului cerebelos cu efect de masa C. In cazul infarctului emisferic cu edem cerebral malign estensiv D. Doar daca nu exista risc de angajare cerebrala E. In cazul aparitiei hipotensiunii intracraniene 29. Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral presupune: A. Antiplachetare B. Fibrinoloza intravenoasa C. Statine D. Repaus total E. Anti-HTA 30. Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica A. Tratamentul cardiopatiei B. Tratament antitrombotic pe termen lung C. Antiaritmice D. Imunosupresoare E. Corticoide 172

172 31. Hematoamele intraparenchimatoase A. Au o semiologie identica cu infarctul B. Au o semiologie diferita de infarct C. Diagnosticul se bazeaza pe imagistica cerebrala D. Diagnosticul este eminamente clinic E. Sunt accidente cerebrale hemoragice 32. Hematoamele din hipertensiunea arteriala A. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante (lipohialinoza) B. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante (ateroscleroza) C. Sunt consecinta embolismului cardiac D. Sunt consecinta traumatismului cranian E. Sunt asociate cu leucopatie extinsa (leucoaraioza) 33. Hematoamele intraparechimatoase aparute sub tratament anticoagulant A. Apar deseori in timpul supradozarii B. Apar deseori in contextul unui puseu HTA C. Sunt hematoame cu localizare in special lobară D. Nu necesită consult neurochirurgical E. Nu necesita consult de radiologie interventionala 34. Hemoragia meningiana A. Prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian B. In contextul unui traumatism cranian C. Ruptura de anevrism D. Prezenta sangelui intraparenchimatos E. Are ca mecanism cardioembolismul 35. Tumorile intracraniene intraparenchimatoase se pot manifesta prin: A. Sindrom HIC B. Deficit neurologic central C. Crize epileptice D. Cefalee E. Toate enunţurile anterioare sunt false 36. Cancerul primitiv în metastazele cerebrale poate fi situat la nivel: A. Pulmonar B. Mamar C. Col D. Piele (melanom) E. Renal 173

173 RĂSPUNSURI 1. B 2. D 3. B 4. A 5. A 6. A 7. B 8. C 9. A, B, E 10.A, C 11.A, B, D, E 12.A, C, E 13.C, D, E 14.A, C 15.A, B, C 16.A, B, C, D 17.A, B, E 18.A, B, C, E 19.A, C, D 20.A, B, E 21.A, B 22.A, C, E 23.B, C, D, E 24.A, B, C, E 25.C, D 26.B, D 27.A, B, C 28.B, C 29.A, C, E 30.A, B, C 31.A, C, E 32.A, E 33.A, B 34.A, B, C 35.A, B, C, D 36.A, B, D, E 174

174 OFTALMOLOGIE 1. Neuropatia optica ischemica anterioara acuta - examene complementare: A. Camp vizual Goldmann B. Ecografie C. Bilant cardio-vascular D. Angiografie cu fluoresceina E. Examen de laborator: VS, PCR 2. Semnele clinice ale obstructiei de vena centrala a retinei ale fundului de ochi: A. Vene dilatate si sinuoase B. Vase de neoformatie retiniene C. Hemoragii retiniene D. Noduli albi, pufosi E. Edem papilar 3. Semnele clinice ale obstructiei de artera centrala a retinei ale fundului de ochi: A. Vene turgescente B. Edem papilar C. Edem retinian ischemic D. Artere ingustate E. Cireasa maculara 4. Semnele functionale ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului: A. Durere oculara B. Senzatie de corp strain C. Cefalee D. Scaderea acuitatii vizuale E. Greturi 5. Semnele clinice ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului: A. Camera anterioara ingusta B. Midriaza areactiva C. Tensiune oculara normala D. Ochi rosu E. Mioza 6. Neuropatia optica retrobulbara etiologie: A. poliartrita reumatoida B. glaucom neovascular C. scleroza multipla D. lupus E. Intoxicatie alcoolo-tabagica 175

175 7. Uveita anterioara- semne clinice: A. Tonus ocular normal B. Effect Tyndall C. Sinechii irido-cristaliniene D. Precipitate pe endoteliul corneean E. Secretii conjunctivale abundente 8. Scaderea brutala sau rapid progresiva a acuitatii vizuale cu ochi alb nedureros apare in: A. Hemoragie intravitreana B. Obstructive de artera centrala a retinei C. Uveita anterioara D. Keratita E. Obstructive de vena centrala a retinei 9. Keratita acuta apare la pacientii: A. Cu conjunctivita B. Cu glaucom C. Purtatori de lentile de contact D. Cu dezlipire de retina E. Cu sindrom de ochi uscat 10. Conjunctivitele virale: A. Apar in context epidemic B. Intereseaza ambii ochi C. Prezinta adenopatie pretragiana D. Secretii muco-purulente E. sunt contagioase 11. Criterii de gravitate a unei conjunctivite bacteriene: A. Chemozis B. Scaderea acuitatii vizuale C. Cresterea tensiunii oculare D. Lacrimare abundenta E. Secretii purulente abundente 12. Uveita anterioara - semne functionale: A. Ochi rosu B. Durere oculara C. Secretie conjunctivala D. Cerc perikeratic E. Acuitate vizuala normal 176

176 13. Tratamentul conjunctivitei alergice: A. Lavaje oculare B. Instilatii antibiotice C. Antidegranulante mastocitare D. Coliruri histaminice E. Evitarea alergenului 14. Episclerita: A. Apartine ochiului rosu B. Dispare dupa aplicarea locala de vasoconstrictor C. Se trateaza cu instilatii cu antibiotice D. Se trateaza cu cortizon local E. Se trateaza chirurgical RASPUNSURI: 1.A,C,D,E 2.A,C,D,E 3.B,C,D,E 4.A,C,D,E 5.A,B,D 6.C,D,E 7.B,C,D 8.A,B,E 9.A,C,E 10.A,B,C,E 11.A,B,D,E 12.A,B,D 13.A,C,D,E 14.A,B,D 177

177 OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE 1.* Următoarele elemente de diagnostic ale sarcinii extrauterine sunt adevărate, cu excepţia: A. Nivel al beta-hcg-ului >1500U/l cu absenţa sacului intrauterin B. Evoluţie atipică a beta hcg C. Progesteronemia > 25ng/ml D. Durere violentă sincopală, tahicardie, hipotensiune, apărare abdominală E. Vizualizarea unui sac gestaţional extrauterin 2. Contraindicaţiile tratamentului medical în sarcina extrauterină sunt: A. Hemodinamică instabilă B. Beta hcg seric > 2000UI/l C. Hematosalpinge > 4cm la ecografie D. Scor Fernandez 6 E. Dureri abdominale severe 3. Factorii de risc pentru sarcina extrauterină sunt: A. Vârsta > 35 ani B. Antecedente de salpingită C. Antecedente de intervenţii chirurgicale tubare d. Alcoolismul E. Menarha precoce 4.* Modificările fiziologice în timpul sarcinii sunt următoarele, cu excepţia: A. Scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor: VSH B. Proteinurie < 300 mg/l C. Creşterea fosfatazei alcaline D. Leucocite < mmc E. Trombocite > /mmc 5. Care sunt semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcină în primul trimestru A. Col violaceu, gleră cevicală absentă B. Creşterea volumului uterului, cu uter moale, mai accentuat la nivelul istmului C. Ascultaţia bătăilor cordului fetal cu stetoscopul Pinard D. Greţuri matinale, polakiurie, tensiune la nivelul sânilor E. Palparea fundului uterin la nivelul ombilicului 6. Care sunt examenele paraclinice obligatorii în timpul primei consultaţii a femeii ȋnsărcinate : A. Grupa sanguină şi factorul Rh B. VDRL şi TPHA C. Depistarea biochimică a sarcinilor cu risc de trisomie

178 D. Serologia rubeolei şi a toxoplasmozei, cu excepţia cazurilor deja imunizate E. Proteinuria şi glicozuria 7. EcografiA la săptămâni de amenoree are următoarele indicatii : A. Stabilirea exactă a vârstei de sarcină B. Diagnosticul sarcinilor multiple C. Depistarea trisomiei 21 prin măsurarea translucenţei nucale D. Diagnosticul precoce al retardului de creştere intrauterină E. Depistarea precoce a unor malformaţii severe 8.* Suplimentarea cu acid folic ȋn sarcină se face în felul următor: A. Se va administra acid folic tuturor gravidelor în doza de 5 mg/zi B. Nu este necesară administrarea tuturor gravidelor C. Nu se administrează femeilor cu medicaţie antiepileptică D. Se va administra preconcepţional acid folic 0.4mg/zi femeilor fără antecedente de defecte de tub neural E. Pentru a fi eficientă prevenţia trebuie începuta de la săptămâni de amenoree 9. Următoarele afirmaţii definesc o cardiotocografie normală: A. Ritm bazal: bătăi/min B. Prezenţa decelerărilor tardive C. Prezenţa oscilaţiilor de bătăi/min D. Ritmul bazal bătăi/min E. Prezenţa acceleraţiilor 10. Următoarele afirmaţii despre delivrenţă sunt adevărate: A. Delivrenţa spontană placenta iese fără nici o intervenţie externă B. Delivrenţa spontană placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului ombilical C. Delivrenţa dirijată extracţia manuală a placentei şi membranelor D. Delivrenta naturală placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului ombilical E. Delivrenta dirijata placenta iese ajutată de tracţiunea cordonului ombilical 11.* Următoarele elemente se monitorizează în timpul travaliului, cu excepţia: A. Culoarea lichidului amniotic B. Prezenţa globului uterin C. Pulsul, tensiunea arterială, temperatura D. Ștergerea şi dilataţia colului E. Dilataţia colului şi altitudinea prezentaţiei 179

179 12. Preeclampsia severă este definită: Tas 160 mmhg şi/sau Tad 110 mmhg sau asociată cu unul dintre semnele următoare: A. Dureri în epigastru, greţuri, vărsături B. Trombocite > C. Sindrom HELLP D. Cefalee pesistentă, hiperreflectivitate osteotendinoasă, tulburări de vedere E. Dureri în lombă, greţuri, vărsături 13 Indicaţiile extracţiei fătului în caz de preeclampsie sunt: A. Trombocitopenie < B. Hematom subcapsular hepatic C. Eclampsie D. Retard de creştere intrauterină uşor fără anomalii Doppler E. ASAT de 3 ori mai mare decât valoarea normală 14.* Următoarele afirmaţii despre eclampsie sunt adevărate, cu excepţia: A. Poate fi prima manifestare a preeclampsiei B. Se tratează în funcţie de rezultatul CT sau IRM C. Se administrează tratament anticonvulsivant D.Sulfatul de magneziu este metoda de elecţie pentru prevenirea recidivelor E. Se aşează pacienta în poziţie laterală de siguranţă 15. Care poate fi etiologia unei metroragii în primul trimestru de sarcină: A. Sarcina extrauterină B. Sarcina oprită în evoluţie C. Placenta praevia centrală D. Mola hidatiformă E. Avort în curs 16. Consecinţele fetale şi neonatale ale diabetului gestaţional sunt: A. Avort spontan B. Malformaţii fetale C. Hipoglicemie neonatală D. Retard de creştere intrauterină E. Exces de lichid amniotic 17. Cauzele morţii fetale intrauterine sunt: A. Diabetul B. Chorioamniotita C. Sindromul transfuzor transfuzat în sarcinile monocoriale D. Sindromul transfuzor transfuzat în sarcinile dicoriale E. Anomalii cromosomiale fetale 180

180 18. Următoarele afirmaţii despre hematomul retroplacentar sunt adevărate: A. Simptome: metroragie, contracţii B. Simptome: metroragie fără contracţii C. Se însoţeste rar de preeclampsie D. Complicaţii: şoc hemoragic, coagulare intravasculară diseminată E. Este o complicaţie a preeclampsiei severe 19. Sindromul HELLP se caracterizează prin: A. Hemoliză, citoliză, trombocitopenie B. Uneori poate fi incomplet C. Este o complicaţie a preeclampsiei D. Nu apare niciodată post partum E. Se tratează doar cu hipotensoare 20. Suspicionăm o preeclampsie în cazul unei HTA de novo, asociate cu unul din semnele următoare: A. Retard de creştere intrauterină B. Trombocite < C. Anemie de diluţie D. Exces de lichid amniotic E. Creşterea ASAT peste valoarea normală 21. Cauzele uterine ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt: A. Cancer endometrial B. Polip endometrial C. Cancer ovarian D. Fibromul uterin E. Chistul ovarian 22*. Sângerarea genitală între perioadele menstruale se numește: A. Menometroragie B. Spaniomenoree C. Metroragie D. Hipomenoree E. Menoragie 23. Hematomul retroplacentar se caracterizează prin: A. Uter de lemn B. Anomalii ale ritmului cardiac fetal C. Metroragie redusa negricioasa D. Hemoragie genitala deseori abundenta E. Ritm cardiac fetal normal 181

181 24.Sindromul premenstrual se caracterizează prin : A. Mastodinie ciclică B. Dureri pelvine C. Dismenoree D. Iritabilitate E. Diagnosticul nu se pune niciodata clinic 25*. La femeile aflate în menopauză este vorba despre o hipertrofie endometrială dacă acesta este : A. >8 mm B. >5 mm C. <1 cm D. >1 cm E. >7 mm 26*. Factorul major de risc pentru cancerul endometrial este: A. Obezitatea B. Hipertiroidismul C. Endometrioza D. Hirsutismul E. Coxartroza 27. Etiologia metroragiei specifică sarcinii ar fi: A. Sarcina molară B. Fibromul uterin C. Sarcina extrauterină D. Cancerul de col uterin E. Placenta praevia 28. Tratamentul sindromului de ovar polichistic consta în: A. Reducerea greutății B. Drilling ovarian C. Anticoncepționale orale D. Antihipertensive E. Antidiabetice orale 29. Tratamentul fibroamelor uterine constă în: A. Miomectomie prin laparotomie sau laparoscopie în cazul fibroamelor interstițiale și subseroase B. Embolizarea arterelor uterine C. Histeroscopie cu rezecția fibromului submucos intracavitar dacă acesta este > 4cm D. Ovarectomie E. Agoniști de GNRH 182

182 30. Bilanțul în caz de sângerare genitală în afara sarcinii constă în: A. Examinare clinică B. Eco pelvin abdominal și transvaginal C. Frotiu cervicovaginal D. Hemograma E. Feritinemia 31. În cazul vaginitei bacteriene (Gardnerella vaginalis): A. Leucoreea este albă, inodoră B. Leucoreea este gri, urât mirositoare (peste putred) C. Aspectul colului este normal D. Exocervicita este prezentă E. Tratamentul este cu Metronidazol 2g per os, doză unică 32. În vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis: A. Leucoreea este verde, urât mirositoare B. Sunt prezente arsurile vaginale și dispareunia C. Aspectul colului uterin este normal D. Poate apare metroragie E. Sunt necesare raporturi sexuale protejate până la vindecare 33. În cadrul micozei vaginale (Candida albicans): A. Leucoreea este verde, inodoră B. Este prezent eritemul vaginal C. Tratamentul este cu metronidazol 2g per os, doza unică D. Apare disuria și dispareunia E. Pruritul este intens *34. În caz de vaginoză bacteriană (Gardnerella + bacterii anaerobe), testul pentru anaerobi se face cu: A. Hidroxid de sodium (NaOH) B. Clorura de potasiu (KCl) C. Hidroxid de potasiu (KOH) D. Clorura de sodiu (NaCl) E. Iodura de potasiu (KI) 35. Elementele de diagnostic clinic ale salpingitei sunt: A. Dureri abdominopelvine de localizare și intensitate variabile B. febra C. Metroragie abundentă D. Leucoree purulentă sau murdară E. Amenoree 183

183 *36. Diagnosticul diferențial al salpingitei se face cu: A. Sarcina ectopică B. Chisturile ovariene C. Cistita D. Apendicita E. Toate variantele de mai sus 37. Tratamentul salpingitei implică: A. Bi antibioterapie cu spectru larg, activă pe bacteriile aerobe și anaerobe B. Administrare de analgezice și antiinflamatoare C. Spitalizare D. Chiuretaj uterin hemostatic E. La femeile tinere se recomandă o laparoscopie înainte de începerea antibioterapiei 38. Elementele clinice sugestive în diagnosticul endometritei sunt: A. Prezența unei formațiuni dureroase laterouterine B. Febra C. Dureri la mobilizarea uterină D. Dureri în hipocondrul drept E. Prezența unui context post partum sau post avort 39. În cazul abcesului trompei uterine (piosalpinge), se va efectua: A. Histerectomie totală B. Laparoscopie cu drenaj și evacuare a puroiului C. Puncția fundului de sac Douglas D. Extragerea DIU, dacă este instalat E. Histerosalpingografie 40. Complicațiile pe termen mediu și lung ale infecțiilor genitale înalte sunt: A. Aderențele pelvine însotite de dureri cronice B. Apariția chistului dermoid C. Infertilitatea tubară D. Atrofia mucoasei vaginale E. Sarcina extrauterină 41. *Prezența unuia din următoarele semne evocă natura organică a chistului ovarian: A. Una sau mai multe vegetatii intrachistice B. Diametrul chistului mai mare sau egal cu 6cm, indiferent de aspectul ecografic C. Componența solidă D. Caracter multilocular E. Toate răspunsurile sunt corecte 184

184 42. Semne ecografice ale malignității: chist organic însoțit de unul sau mai multe semne: A. Ascita B. Importanța componentei solide C. Existenta vegetațiilor D. Vascularizație centrală și indice de rezistență Doppler scăzut E. aspect ecografic hipoecogen 43. Piosalpinxul: A. Este un abces tubar sau tubo-ovarian B. Reprezintă o complicație a salpingitei și apare de mai multe ori pe sterilet C. Simptome: dureri, febră sau subfebrilitate D. Sindrom biologic neinflamator E. Poate apărea ȋn caz de imunosupresie 44. Particularități ale chisturilor dermoide: A. Chisturi dermoide = teratoame mature B. Tumori benigne ale ovarelor C. Conține grasime, fanere, dinți, fragmente de os D. La radiografia simplă se pot vedea opacități (dinți) E. La ecografie aspect hipoecogen 45. Cancerul ovarian semne de depistare: A. Vârsta medie a femeii de ani B. Metroragie C. Colecție pleurală D. Dureri pelvine E. Fără anomalii citologice în frotiul de depistare 46. Bilanț preterapeutic în caz de masă ovariană suspectă: A. Markeri tumorali CA 125, ACE±, CA19-9 B. Marker tumoral PSA 124 C. CT toraco abdominal și pelvin D. RMN abdomino pelvin E. ecografie abdomino pelvină 47. Semne clinice ale tumorilor mamare benigne: A. Formațiune rotundă B. Mobilă C. Fără retragere cutanată supraiacentă D. Bine delimitate E. Cu margini neregulate 185

185 48. Lipomul mamar: A. Proliferare benignă a țesutului adipos înconjurat de o capsulă B. Masă moale, mobilă, nedureroasă C. Vârsta medie 45 de ani D. Mamografic o zonă hiperclară înconjurată de o capsulă fină și opacă E. Tratament chirurgical mastetctomie 49. Factori de risc pentru cancerul mamar: A. Antecedente personale de cancer mamar B. Prima sarcină tardivă C. Absența alăptării D. Absența tratamentului de substituție hormonală E. Obezitate 186

186 RASPUNSURI 1. C 2. ACE 3. ABC 4. A 5. ABD 6. ABDE 7. ABCE 8. D 9. ACE 10.AD 11.B 12.ACD 13.ABC 14.B 15.ABDE 16.ABCE 17.ABCE 18.ADE 19.ABC 20.ABE 21.ABD 22.C 23.ABC 24.ABCD 25.B 26.A 27.ACE 28.ABCE 29.ABE 30.ABDE 31.BCE 32.ABE 33.BDE 34.C 35.ABD 36.E 37.ABCE 38.BCE 39.BD 40.ACE 41.E 42.ABCD 43.ABCE 44.ABCD 45.ABCD 46.ACDE 47.ABCD 48.ABCD 49.ABCE 187

187 ONCOLOGIE 1. Oncogenele sunt: A. gene supresoare tumorale B. gene care codifică proteine implicate în reglarea ciclului celular C. gene care codifică proteine implicate în semnalizarea celulară D. gene care pot transforma o celulă normală într-una malignă dacă sunt afectate E. gene recesive 2. Genele supresoare tumorale sunt: A. antioncogene B. oncogene C. regulatori pozitivi ai creşterii celulare D. gene dominante E. gene care pot fi afectate somatic sau germinal 3. Care din următoarele alterări moleculare sunt caracterstice unei celule maligne: A. potenţialul invaziv şi metastatic B. rezistenţa la apoptoză C. potenţialul de neoangiogeneză D. potenţialul de transmitere de la mamă la făt E. potenţialul de imortalizare 4. Neoangiogeneza: A. reprezintă capacitatea tumorii de a elabora vase de neoformaţie sanguine în interiorul ei B. devine indispensabilă când tumora atinge dimensiuni de peste 5 cm C. poate fi inhibată cu ajutorul bevacizumab-ului D. poate fi inhibată cu ajutorul interferonului alpha şi interleukinei-2 E. este controlată de anumiţi factori cum sunt VEGF, FGF sau PDGF 5. Terapiile moleculare ţintite: A. reprezintă o revoluţie a tratamentului oncologic clasic B. sunt citostatice de ultimă generaţie C. au apărut după al doilea război mondial D. se adresează unor anomalii moleculare tumorale E. sunt tot mai puţin utilizate astăzi 6. *În funcţie de tipul histologic, cancerele pot fi clasificate în: A. tumori bine diferenţiate, mediu diferenţiate sau nediferenţiate B. carcinoame, sarcoame, tumori embrionare, de origine ectodermică sau mixte C. tumori G1, G2 sau G3 188

188 D. tumori invazive vascular, limfatic sau perineural E. tumori localizate, avansate locoregional sau metastatice 7. *Markerii tumorali au valoare diagnostică şi prognostică doar în: A. sarcoame B. cancere de cap şi găt C. tumori germinale D. tumori de origine ectodermică E. nici o variantă nu este corectă 8. *Cancerele de ovar şi uter se clasifică pe stadii conform clasificării: A. Dukes B. FIGO C. Breslow D. Clark E. toate variantele sunt corecte 9. Clasificarea TNM: A. poate fi clinică sau histopatologică B. tumora se clasifică în funcţie de mărime sau profunzimea invaziei C. absenţa invaziei ganglionare se notează N1 D. este esenţială în majoritatea cancerelor E. permite stabilirea strategiei terapeutice 10. *Care este cel mai important factor de risc oncologic: A. alcoolul B. tutunul C. infecţiile virale D. factorii profesionali E. radiaţiile solare 11. *Tutunul creşte riscul de cancer în anumite localizări, cu EXCEPŢIA: A. cancerului din sfera ORL B. cancerului gastric C. cancerului de vezică urinară D. cancerului de pancreas E. cancerului de corp uterin 12. Care din următorii factori sunt recunoscuţi ca factori de risc profesional: A. azbestul B. alcoolul C. arsenicul D. tutunul E. hepatita C 189

189 13. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte referitor la factorii de risc profesional: A. azbestul poate determina cancer mamar B. aminele aromatice pot determina cancer de vezică urinară C. radiaţiile ionizante pot determina leucemie D. praful de lemn poate determina cancer al pancreasului E. hepatita C profesională poate determina cancer renal 14. Alimentaţia joacă rol în apariţia cancerului: A. gastric B. mamar C. de col uterin D. colorectal E. cutanat 15. *În carcinogeneza umană sunt implicate o serie de virusuri cu EXCEPŢIA: A. virusurilor papiloma umane B. virusului HIV C. virusurilor hepatitice B şi C D. virusului variolic E. virusului Ebstein Barr 16. *Care din următoarele infecţii sunt factor de risc pentru cancerele din sfera anală: A. infecţia cu virusurile papiloma umane B. infecţia cu Helicobacter pylori C. infecţia cu virusul HIV D. infecţia cu virusurile hepatitice B şi C E. infecţia cu virusul Ebstein Barr 17. Factorii hormonali sunt implicaţi în cancerele: A. testiculare B. mamare C. de prostată D. de penis E. de col uterin 18. Care din următorii factori reprezintă factori de risc pentru cancerele cutanate: A. expunerea excesivă la soare B. obezitatea C. fumatul D. fototipul deschis la culoare E. infecţiile cu HTLV1 şi 2 190

190 19. Pentru a fi eficiente, metodele de depistare precoce a cancerelor trebuie să fie: A. fiabile B. ieftine C. sensibile D. specifice E. neinvazive 20. *Cele mai importante politici de screening se desfăşoară pe următoarele localizări de cancer, cu EXCEPŢIA: A. cancerului mamar B. cancerului colorectal C. cancerului hepatic D. cancerului de prostată E. cancerului de col uterin 21. Prevenţia oncologică poate fi: A. primară evitarea factorilor de risc B. primară depistarea precoce a unui cancer C. secundară împiedicarea apariţiei unui al doilea cancer prin chimioprofilaxie D. terţiară depistarea precoce a unei recidive E. quaternară comportament social oncopreventiv 22. LAM pot fi: A. de novo B. secundare unui sindrom mielodisplazic C. secundare unui sindrom mieloproliferativ D. induse de agenţi citotoxici E. nici o variantă nu este corectă 23. Semne clinice care pot fi întâlnite la un pacient cu leucemie acută sunt: A. febră B. splenomegalie C. hepatomegalie D. sindrom hemoragic E. nici o variantă nu este corectă 24. *Pentru diagnosticul leucemiei acute este obligatorie prezenţa în măduva osoasă a cel puţin : A. 20% blaşti B. 80% blaşti C. 50% blaşti D. 100% blaşti E. prezenta blaştilor nu este obligatory 191

191 25. Diagnosticul leucemiilor acute se bazează pe: A. hemoleucogramă B. tomografie computerizată C. rezonanţă magnetică nucleară D. mielogramă E. imunofenotipare 26. *LAM 7 reprezintă: A. leucemie acută mielomonocitară B. leucemie acută promielocitară C. leucemie acută monoblastică D. leucemie acută mieloblastică E. leucemie acută megacarioblastică 27. În leucemia acută: A. hemoleucograma este întotdeauna anormală B. leucocitoza este obligatorie C. anemia este obligatorie D. trombocitoza este caracteristică E. numărul leucocitelor poate varia de la leucopenie la hiperleucocitoză 28. *Fenotipul leucemiei limfatice cronice este: A. B în 5% din cazuri, T în 95% din cazuri B. B în 95% din cazuri, T în 5% din cazuri C. B în 75% din cazuri, T în 25% din cazuri D. B în 25% din cazuri, T în 75% din cazuri E. B în 50% din cazuri, T în 50% din cazuri 29. Leucemia limfatică cronică stadiul C se caracterizează prin : A. prognostic bun B. anemie şi/sau trombocitopenie C. supravieţuire medie de 12 ani D. nu necesită tratament specific E. prognostic prost 30. Hemoleucograma unui pacient cu leucemie limfatică cronică poate prezenta: A. anemie B. trombocitopenie C. limfocitoză D. hemoleucograma este întotdeauna normală E. niciuna din variante nu este corectă 192

192 31. Diagnosticul diferential al leucemiei limfatice cronice se face cu: A. leucemia cu tricoleucocite B. limfoame C. boala Waldenstrom D. limfocitoza reacţională E. leucemiile acute 32. Diagnosticul pozitiv al leucemiei limfatice cronice se bazează pe: A. hemoleucogramă B. mielogramă C. demonstrarea clonalităţii limfocitelor D. biopsie ganglionară E. biopsie osteomedulară 33. *Următoarele semne şi simptome pot să apară în limfoame: A. febră B. transpiraţii nocturne C. scădere ponderală D. adenopatii E. toate variantele de mai sus 34. Formele histologice ale bolii Hodgkin sunt: A. scleroza nodulară B. bogată în limfocite C. celularitate mixtă D. depleţie limfocitară E. mycosis fungoides 35. * Stadiul I în clasificarea Ann Arbor a limfoamelor Hodgkin presupune: A. un singur teritoriu ganglionar afectat B. cel puţin 2 teritorii ganglionare afectate de aceeaşi parte a diafragmului C. cel mult 2 teritorii ganglionare afectate de aceeaşi parte a diafragmului D. afectare ganglionară supra- şi subdiafragmatică E. afectare visceral 193

193 RASPUNSURI 1. B, C, D 2. A, E 3. A, B, C, E 4. A, C, E 5. A, D 6. B 7. C 8. B 9. A, B, D, E 10.B 11.E 12.A, C, E 13.B, C 14.A, B, D 15.D 16.A 17.B, C 18.A, D 19.A, B, C, D 20.C 21.A, D 22.A, B,C, D 23.A, B, C, D 24.A 25.A, D, E 26.E 27.A, E 28.B 29.B, E 30.A, B, C 31.A, B, C, D 32.A, B, C 33.E 34.A, B, C, D 35.A 194

194 ORL 1. Care din urmatoarele afirmatii despre otalgie sunt corecte: A. Otalgia este durerea localizata de pacient la nivelul sau In interiorul urechii B. Inervatia senzoriala a urechii externe este asigurata de nervul auriculotemporal C. Nervul auriculotemporal este o ramura a nervului facial D. Otalgia poate apare prin stimularea fibrelor nociceptive care inerveaza urechea externa și urechea medie E. Otalgia poate reprezenta localizarea eronata a unei dureri provenite dintr-o structura limitrofa acesteia 2. Urmatoarele reprezinta otalgii de origine otologica: A. Miringita virala B. Artrita temporo-mandibulara C. Osteita osului temporal D. Mastoidita E. Parotiditele 3. Urmatoarele date despre otita medie acuta (OMA) a adultului sunt false: A. OMA este rara B. Cazurile de febra sunt frecvente C. Formele produse de modificarile de presiune sunt rare D. Tabloul clinic este dominat de otalgie E. Asocierea febra > 38,5 C + otalgie importanta = suspiciune virus Coxsackie 4. Urmatoarele date depsre complicatiile otitei medii acute (OMA) sunt adevarate: A. OMA este principala cauza de paralizie faciala la copii B. Abcesul cerebral nu reprezinta o complicatie a OMA C. Tromboflebita sinusului cavernos reprezinta o complicatie a mastoiditei D. Labirintita reprezinta complicatia senzitiva a OMA E. Meningita apare prin diseminarea germenilor In LCR 5. Urmatoarele afirmatii despre otita externa sunt adevarate: A. Otita externa este o inflamatie acuta a tesuturilor cutanate și conjunctive ale urechii externe B. Otita externa afecteaza portiunea osoasa a CAE (conduct auditiv extern) C. Otita externa afecteaza pavilionul urechii D. Otita externa este determinata de infectie bacteriana E. Otita externa este determinata de infectie micotica (aspergillus) 195

195 6*. Urmatoarea afirmatie despre otita externa este falsa: A. Otalgia este elementul principal al tabloului clinic B. Otlagia este intensa și cauzatoare de insomnii C. De obicei, pacientul prezinta febra D. In urma examenului clinic se observa otoree purulenta asociata cu edem al conductului auditiv extern CAE E. In unele cazuri examenul otoscopic este imposibil de realizat din cauza edemului care oblitereaza complet conductului auditiv extern CAE 7*. Urmatoarea afirmatie despre complicatiile otitei seromucoase este falsa: A. Pot apare devieri de comportament la copii B. Timpanoscleroza poate determina blocarea oscioarelor C. Printr-un puseu de suprainfectie al otitei seromucoase poate apare otita medie acuta D. Colesteatomul reprezinta complicatia frecventa a otitei seromucoase E. Pot apare Intârzieri In achizitia vorbirii la copii 8. Urmatoarele afirmatii despre tratamentul otitei medii acute sunt false: A. Alegerea antibioticului este probabilistica B. La un copil sub 2 ani antibioterapia este de prima intentie C. Otitele In stadiul congestiv necesita administrarea antibioticului pe cale sistemica D. In cadrul masurilor adjuvante intra: antibioterapia, antalgicele și tratamentul local E. Tratamentul local nu aduce niciun beneficiu 9. Dureri asemanatoare otalgiilor (durere proiectata) pot fi produse de: A. Tumora maligna a sinusului piriform B. Esofagita C. Angina acuta D. Osteita temporalului E. Faringita acuta 10. Angina acuta eritemato-pultacee reprezinta forma determinata: A. De șancru sifilitic B. De Herpes Virus - Herpangina C. De Streptococ - Streptococica D. De virusuri, dintre care mononucleoza infectioasa MNI E. De difterie 11. Agentul patogen In angina acuta eritemato-pultacee este: A. Virus In cele mai multe cazuri B. Bacterii In cele mai multe cazuri C. Streptococ beta hemolitic de grup A 196

196 D. Haemophilus influenzae E. Bacilul Loeffler 12. Angina acuta eritemato-pultacee se manifesta clinic prin: A. Febra B. Faringita eritematoasa C. Hipertrofia amigdalelor D. Depozite punctiforme aderente pe amigdale E. Depunere pultacee albicioasa 13. In tratamentul anginei acute eritemato-pultacee daca testul direct rapid (TDR) este negativ: A. Se administreaza antibiotice fara efectuarea culturii B. Si nu exista factori de risc ai RAA (reumatismului articular acut) se administreaza tratament simptomatic C. Si daca exista factori de risc ai RAA (reumatismului articular acut), iar cultura este negativa se administreaza tratament simptomatic D. Cultura fiind pozitiva, se administreaza antibioterapie E. Nu se administreaza antibiotice 14*. Urmatoarea nu reprezinta o forma clinica de angina acuta: A. Eritemato-pultacee B. Sicca C. Pseudomembranoasa D. Ulcero-necrotica E. Veziculara 15*. Care din urmatoarele afirmatii este falsa: A. Angina acuta eritemato-pultacee este determinata de virusuri B. Angina acuta eritemato-pultacee este determinata de streptococul beta hemolitic de grup A C. Angina acuta pseudomembranoasa este determinata de mononucleoza infectioasa D. Angina veziculara este determinata de virusul Herpes E. Angina veziculara afecteaza zona nervului X 16. Indicatiile paracentezei pentru precizare diagnostica: A. Copii < 3 luni B. Fond imunodepresiv sever C. Otita medie acuta faza congestiva D. In caz de complicatii E. Eșec al primei Incercari de tratament 197

197 17. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul otitei medii acute sunt false: A. Otitele In stadiul congestiv sunt fie de origine virala, fie bacteriana B. In stadiul supurativ etiologia este fie virala, fie bacteriana C. Indicatiile antibioterapiei de prima intentie sunt copii peste 2 ani D. In cazul adultilor se instituie antibioterapie de prima intentie E. Durata tratamentului antibiotic per os la adulti este de 5 zile 18. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul otitei medii acute sunt adevarate: A. Alegerea antibioticului este probabilistica, legata de etiologia bacteriana B. Monoterapia per os: oxacilina C. Durata tratamentului per os la copii sub 2 ani este de 8-10 zile D. Alternativa la tratamentul per os: ceftriaxona IM sau IV In monodoza E. Durata tratamentului per os la adulti este de peste 14 zile 19. Care din urmatoarele afirmatii legate de otita seromucoasa sunt adevarate: A. In cazul formelor unilaterale nu este necesara efectuarea nazofibroscopiei B. Blocarea oscioarelor In timpanoscleroza este o consecinta a otitei cronice C. Nu apare devierea comportamentului la copii D. Poate aparea Intârzierea vorbirii la copii E. Otita seroasa la copii este cea mai frecventa forma 20. Semne generale mai marcate ale flegmonului periamigdalian sunt: A.Incurbarea valului palatin B. Tinitus C. Edemul uvulei D.Trismus E. Voce nazonata 21. Urmatoarele afirmatii despre flegmonului periamigdalian sunt corecte: A.Dupa doua episoade se propune amigdalectomie B. Este de origine micotica C. Se trateaza cu amoxicilina-acid clavulanic D.Amigdalectomia este tratamentul de prima alegere E. Se parctica punctie/drenaj sub anestezie locala 22. Tratamentul flegmonului periamigdalian consta in: A.Amigdalectomie in puseu acut B. Punctie/drenaj sub anestezie locala C. Seroterapie de urgenta D.Antalgice E. Antibioterapie 198

198 23. * Agentul patogen In angina difterica este: A.virus In cele mai multe cazuri B. Corynebacterium diphteriae C. streptococ beta hemolitic de grup A D.Haemophilus influenzae E. Bacilul Koch 24. Care din urmatoarele afirmatii despre difterie sunt corecte: A.Este o angina cu membrane false ingrosate, gri, cu aderenta si sangerande B. Poate produce paralizie velopalatina C. Este data de un bacil gram negative D.Reactia Paul-Bunnel-Davidsohn pune diagnosticul de certitudine E. Apare mai frecvent la pacienti nevaccinati 25. Mononucleoza infectioasa(mni) se trateaza cu: A.Penicilina de grup A B. Antalgice C. Antimicotice D.Antipiretice E. Penicilina G 26. Clinic, mononucleoza infectioasa (MNI) este caracterizata prin: A.Angina pseudomembranoasa cu false membrane neconfluente, exclusive amigdaliene B. Hepatosplenomegalie C. Paralizie velopalatina D.Adenopatie cervicala unilaterala E. Astenie persistenta 27. * Agentul patogen In mononucleoza infectioasa (MNI) este: A. Bacilul Loeffler B. Corynebacterium diphteriae C. virusul Epstein Barr D.Haemophilus influenzae E. Bacilul Koch 28. Care din urmatoarele afirmatii despre angina Vincent sunt corecte: A.Este virala B. Este bilaterala C. Se caracterizeaza clinic prin ulceratie amigdaliana foarte dureroasa, neindurata D.Este asociata cu respiratie urat mirositoare si stare bucodentara proasta E. Antibioticul de electie utilizat in tratament este Penicilina V 199

199 29. Care din urmatoarele afirmatii despre sifilis sunt corecte: A.Nu necesita tratament B. Poate fi suspectat la pacienti cu comportament sexual riscant C. Tratamentul este simptomatic (antipiretice, antiinflamatorii) D.Antibioticul de electie utilizat in tratament este Benzatina BenzilpenicilinaG E. Se trateaza cu antivirale 30. Clinic, angina din sifilis este caracterizata prin: A.Ulceraţie indurata foarte dureroasa B. False membrane gri confluente C. Ulceraţie indurata nedureroasa D.Leziune unilaterala E. False membrane aderente 31. Angina veziculara in primoinfectia herpetica (HSV1): A.Este caracterizata prin: febra, disfagie intensa B. Ulceraţie amigdaliana dureroasa C. Gingivostomatita marcata D.Tratamentul este simptomatic E. Tratamentul de electie este antibioterapia 32. Care din urmatoarele afirmatii despre herpangina sunt corecte: A.Debuteaza lent in context febril, cu prezenta vomei B. Apare la copii sub 7 ani C. Clinic este o erupţie veziculara unilaterala D.Este o angina virala E. Se trateaza cu antibiotic si seroterapie de urgenta 33. In tratamentul epistaxisului se utilizeaza: A.Heparina si AVK B. Tamponament anterior C. Compresie bidigitala D.Ligatura vaselor responsabile este de prima intenţie E. Tratament hemostatic general 34. *Cauze ale epistaxisului sunt urmatoarele, cu excepţia: A.Boala Rendu-Osler B. Prizarea de substanţe toxice C. Utilizarea de heparina D.Hipotensiunea E. Traumatismele 200

200 35. *Examinari efectuate in epistaxis sunt urmatoarele, cu exceptia: A.Examen clinic al foselor nazale B. Prelevare exudat faringian C. Nazofibroscopie D.Bilant al factorilor de coagulare E. Bilant factori de risc cardio-vascular 36. Cauze locale ale epistaxisului sunt: A.Tumori B. Flegmonul periamigdalian C. Traumatisme locale D.Gripa E. Corp strain 37. Urmatoarele afirmatii despre epistaxisul esenţial sunt corecte: A.Este favorizat de suflarea nasului B. Este favorizat de efort C. Este mai frecvent la femei D.Apare in insuficienta hepatica E. Este favorizat de expunerea la soare 201

201 RASPUNSURI 1 ADE 2 ACD 3 BCE 4 ACE 5 ACDE 6 C 7 D 8 CD 9 ABCE 10 CD 11 ACD 12 ABCE 13 BCD 14 B 15 E 16 ABDE 17 BCE 18 ACD 19 BDE 20 ACDE 21 ACE 22 BDE 23 B 24 ABE 25 BD 26 ABE 27 C 28 CDE 29 BD 30 CD 31 ACD 32 BD 33 BCE 34 D 35 B 36 ACE 37 ABE 202

202 ORTOPEDIE 1. Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult: A. Etiologic este produsa pe os osteoporotic la batrani B. Etiologic este produsa prin mechanism de inalta energie la tineri C. Cauza caderii la batrani poate fi cardio-vasculara/cerebrala D. Cauza caderii la batrani poate fi simpla cadere mecanica E. Diagosticul pozitiv si tratamentul nu necesita radiografii 2. Complicatiile initiale si postoperatorii ale fracturii extremitatii inferioare a radiusului sunt: A. Deschidere cutanata B. Compresia nervului median C. Infectia zonei operate D. Sindrom de compartiment al lojelor E. Sindrom de derapare si castigare a autonomiei 3. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult se clasifica in: A. Fracturi cervicale B. Fracturi ale masivului trohanterian C. Fracturi diafizare D. Fracturi ale femurului distal E. Fracturi supra si intercondiliene 4. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Se insotesc de hemartroza si hipertensiune intracapsulara C. Nu au risc de necroza secundara a capului femural D. Nu intrerup vascularizatia principala a capului femural (artera circumflexa posterioara) E. Nu au risc crescut de pseudartroza 5. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Se insotesc de hemartroza si hipertensiune intracapsulara C. Nu au risc de necroza secundara a capului femural D. Nu intrerup vascularizatia principala a capului femural (a. circumflexa posterioara) E. Nu au risc crescut de pseudartroza 6. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt extraarticulare B. Nu au risc de necroza secundara a capului femural C. Nu interfera cu vascularizatia capului femural 203

203 D. Sunt intraarticulare E. Sunt frecvent usor decelabile pe radiografia de fata bazin sau sold 7. Fracturile masivului trohanterian ale extremitatii superioare a femurului la adult pot fi: A. Pertrohanteriene (oblice, de la marele la micul trohanter) B. Intertrohanteriene (orizontale, intre cele doua trohantere) C. Subtrohanteriene D. Trohanterodiafizare, ale caror despicaturi separa un segment diafizar E. Supratrohanteriene 8. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului la adult: A. Sunt intraarticulare B. Sunt extraarticulare C. Specific, pot evolua spre necroza secundara a capului femural D. Specific, pot evolua spre pseudartroza E. Interfera cu vascularizatia capului femural (artera circumflexa posterioara) 9. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult pot fi: A. Pe fond tumoral (metastaza, mielom, limfom) B. Pe os osteoporotic, la batrani, cand trebuie diferentiata si cauza cardiovasculara/cerebrala de cea simpla mecanica a caderii C. Fractuă provocată de mecanismul de înaltă energie la pacientul tânăr D. Tratate conservator prin repaus cu rezultate functionale foarte bune E. Tratate exclusiv chirurgical 10.* Complicatiile fracturilor extremitatii superioare a femurului sunt: A. Deshidratarea B. Decompensarea afectiunilor asociate C. Pierderea autonomiei la pacientul vârstnic D. Leziuni de decubit E. Toate variantele sunt corecte 11.Tratamentul frecvent ortopedic, prin imobilizare gipsata la copii se explica prin: A. Riscul de epifiziodeza postoperatorie B. Buna toleranta a fixarii vicioase prin remodelare C. Absenta complicatiilor de rigiditate D. Absenta flebitei sub gips E. Ignoranta 12.Clasificarea Salter si Harris a leziunilor cartilajului de crestere: A. 1. Linia de fractură trece integral prin cartilajul de crestere B. 2. Urma se prelungeşte spre metafiza C. 3. Urma se prelungeşte spre epifiza 204

204 D. 4.Angulare diafizară E. 5. Compresiune axiala si lezare a cartilajului de crestere 13.Particularitati diagnostice si terapeutice ale fracturilor la copil includ: A. Deformare plastica (angulare diafizara) B. Impactare diafizara C. Dezlipire metafizara D. Corectia spontana a malrotatiilor, nu si a angularilor vicioase prin remodelare pe parcursul cresterii E. Risc de epifiziodeza daca este afectat stratul germinativ 14.Infectiile acute ale partilor moi: A. Abcesul este o infectie propagata intr-un compartiment anatomic B. Panaritiul este o inflamare/colectare periunghiala C. Flegmonul este o colectare localizata D. Preventia extinderii septice in absenta colectarii se face cu antibiotice si bai antiseptice E. Preventia extinderii septice in prezenta colectarii se face prin incizie, drenaj, debridare sau excizie 15.In caz de abces al partilor moi: A. Daca apare colectarea se va face tratament antibiotic urmat de debridare B. In absenta colectarii se va face tratament antibiotic urmat de debridare C. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice dupa excizia completa in absenta semnelor generale D. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice dupa excizia completa insotita de prezenta semnelor generale E.. In absenta colectarii terapie cu penicilina 10 zile si bai antiseptice de 2ori/zi 205

205 RASPUNSURI CORECTE 1. A, B, C, D 2. A, B, C, D 3. A, B 4. A, B 5. C, D, E 6. A, B, C, E 7. A, B, C, D 8. A, C, D, E 9. A, B, C, E 10.E 11.A, B, C, D 12.A, B, C, E 13.A, E 14.B, D, E 15.C, E 206

206 Boli de nutriţie: diabet, obezitate 1. Cetoacidoza diabetica se defineste prin: A. polipnee (respiratie Kussmaul) B. deshidratare C. greturi, varsaturi D. tulburari de constienta E. foame PEDIATRIE 2. Diagnosticul de diabet zaharat poate fi confirmat astfel: A. Semne clinice evocatoare B. glicemie plasmatica >200mmol/l C. glicozurie +cetonurie D. anticorpi anti- insulina E. ph,7,30 3. Confirmarea caracterului insulinodependent al diabetului zaharat se face prin: A. corpi cetonici in sange si urina B. glicozurie C. insulinemie redusa (inainte de tratament) D. peptid C redus(inainte de tratament) E.rezerva alcalina <15 meq/l 4. Cauzele cetoacidozei diabetice sunt: A. debutul diabetului zaharat B. oprirea insulinoterapiei C.infectie intercurenta D. omiterea alimentatiei E. toate raspunsurile sunt corecte 5. Managementul terapeutic in cetoacidoza diabetica in faza initiala cuprnde: A. rehidratare orala B.insulina subcutanata C. umplerea patului vascular cu glucoza 5% D. insulina cu actiune rapida i.v. continuu E. umplerea patului vascular cu NaCl 9 6*.Hipoglicemia recunoaste drept cauze urmatoarele: A. aport glucidic prea mare B. exclusiv aport glucidic prea mic C. doar insulina in exces D. numai exercitiu fizic redus E. raport inadecvat intre aport glucidic, insulina si exercitiu fizic 207

207 7. Semnele adrenergice ale hipoglicemiei din diabetul zaharat sunt: A. transpiratii B. tahicardie C.anxietate D.tremuraturi E. convulsii 8.Obezitatea copilului se defineste ca: A. IMC > percentila 85 B. IMC > percentila 90 C. IMC >30Kg/mp (la varsta de 18 ani) D. IMC > percentila 97 (sub 18 ani) E. IMC > percentila Complicatiile metabolice in obezitate la copil NU sunt: A.steatoza hepatica B.dislipidemie C. hiperinsulinism D. insulinorezistenta E.anemie 10. In obezitatea copilului, complicatiile respiratorii sunt reprezentate de: A.pneumonii B. bronhopneumonii C. astm bronsic D. apnee obstructiva de somn E. toate raspunsurile sunt corecte 11 *. Managementul medicamentos sau chirurgical (inel gastric) se recomanda in obezitatea copilului in urmatoarele situatii : A. la toti copiii cu obezitate comuna B. la copiii cu obezitate genetica C. la adolescentul cu obezitate morbida dupa esecul celorlalte masuri terapeutice D. numai dupa varsta de 10 ani E. toate raspunsurile sunt valabile 12. Managementul dietetic in obezitatea copilului se obtine prin: A. instituirea unui regim restrictiv B.modificarea de durata a comportamentului alimentar al copilului C. modificarea comportamentului alimentar al familiei D. stimularea consumului de fructe si legume E. toate raspunsurile sunt corecte 208

208 Infecţii ale tractului respirator 1. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rinofaringită sunt adevărate: A. Afectează mai ales şcolarii şi adolescenţii B. Evoluează spontan favorabil în mai puţin de o săptămână C. Se poate complica cu otită medie sau sinuzită D. Tusea productivă predominant diurnă este caracteristică E. Pot fi prezente adenopatii cervicale reactive 2. La pacientul cu rinofaringită, tratamentul antibiotic sistemic se recomandă în următoarele situaţii: A. Febră persistentă mai mult de 3 zile B. Complicaţie bacteriană dovedită (otită, sinuzită) C. Conjunctivită purulentă izolată D. Evoluţie prelungită peste 10 zile E. Rinoree anterioară seroasă, obstrucţie nazală şi faringită 3. Tabloul clinic al anginelor este constituit din: A. Febră absenta B. Adenopatii cervicale bilaterale C. Odinofagie D. Tulburări digestive E. Otalgie reflex 4. * Precizaţi care dintre următoarele aspecte locale evocă implicarea virusului Coxackie A ca agent etiologic al anginei la copil: A. Peliculă albicioasă care acoperă parţal amigdalele eritematoase B. Simpla congestie eritematoasă a amigdalelor C. False membrane groase şi aderente pe amigdale, pilieri şi luetă D. Vezicule pe fond eritematos pe amigdale şi vălul palatin E. Ulceraţii unilaterale ale amigdalelor 5. Managementul anginei la copil constă din: A. Administrare de Amoxicilină timp de 6 zile în caz de TDR pozitiv B. În caz de alergie la Amoxicilină se prescrie Ampicilină C. În caz de alergie la Amoxicilină se prescrie o cefalosporină de generaţia a doua sau a treia timp de 4 sau 5 zile D. Iniţierea antibioterapiei în decurs de 9 zile de la primele simptome E. În caz de alergie la toate betalactaminele se prescrie un macrolid timp de 3 sau 5 zile 209

209 6. Precizaţi care dintre următoarele reprezintă criterii de gravitate în bronşiolita acută la sugar: A. Hipoxemia B. Polipneea superficială C. Transpiraţiile care evocă hipercapnia D. Hipertonia E. Dificultăţile alimentare 7. * Care dintre următoarele examinări complementare este necesară în caz de suspiciune de suprainfecţie în bronşiolita acută la sugar: A. Electrocardiograma B. VSH C. Exudat faringian D. CRP E. Exudat nazal 8. * Menţionaţi care dintre următoarele măsuri terapeutice se aplică pacientului pediatric cu bronşită acută: A. Bronhodilatator inhalator B. Oxigenoterapie C. Antibioterapie în caz de afectare alveolară clinică (raluri crepitante) D. Administrare de Ampicilină E. Corticoterapie 9. Menţionaţi care dintre următoarele sunt criterii de diagnostic pentru pneumonie: A. Tuse B. Febră C. Dureri abdominale în febrilitate D. Raluri crepitante E. Accentuarea murmurului vesicular 10. * Precizaţi care dintre următoarele semne clinice pledează pentru Mycoplasma pneumoniae ca agent etiologic al pneumoniei: A. Debut brusc B. Febră înaltă C. Asocierea otitei medii acute D. Erupţie polimorfă asociată E. Astenie marcată 11. * Precizaţi care dintre următoarele se aplică în tratamentul pneumoniei la copilul sub 3 ani: A. Antibioterapia se administrează doar la cazurile cu insuficienţă respiratorie B. Iniţierea antibioterapiei se impune în caz de eşec al tratamentului simptomatic 210

210 C. Amoxicilina se administrează timp de 3-5 zile, 50 mg/kg/zi D. Amoxicilina se administrează în 3 prize, timp de 10 zile E. În caz de gravitate se administrează cefalosporine de generatia a II-a 12. Pneumonia la copilul mai mare de 3 ani beneficiază de următoarele măsuri terapeutice: A. Amoxicilina mg/kg/zi 10 zile dacă tabloul clinic evocă pneumococ B. Reevaluare la 5-7 zile de la iniţierea terapiei C. Eşecul terapiei cu Amoxicilină impune înlocuirea acesteia cu un macrolid D. Claritromicina este recomandată când tabloul clinic evocă Mycoplasma E. Pristinamycine se administrază copilului mai mare de 6 ani alergic la penicilină ITU, Leucocituria 1. Următoarele afirmaţii despre pielonefrită sunt adevarate: A. Este cea mai frecventă infecţie bacteriană severă B. Este cea mai frecventă infecţie virală severă C. Diagnosticul este suspicionat în toate cazurile de febră prelungită fără o cauză clinică decelabila D. Tratamentul antibiotic durează 3-5 zile în total, iniţial intravenos, apoi oral E. Asocierea aminoglicozidului în tratamentul de atac în caz de uropatie malformativă cunoscută 2. Pielonefrita impune efectuarea ecografiei renale pentru: A. Evidenţierea agentului etiologic B. Depistarea unui abces renal C. Diagnosticul de certitudine a refluxului vezico-ureteral D. Depistarea unei anomalii a căilor excretoare E. Depistarea unei uropatii subiacente 3. * În pielonefrită, antibiograma se efectuează în următoarele situaţii: A. Valoare anormală a ureei şi creatininei B. Urocultură pozitivă C. Leucocitoză cu polinucleare crescute D. Prezenţa sindromului inflamator E. Toate răspunsurile sunt corecte 4. * Pielonefrita acută impune următoarele principii terapeutice cu excepţia: A. Cotrimoxazolul reprezintă tratamentul de primă intenţie B. Spitalizarea când copilul are vârsta sub 3 luni C. Spitalizarea când copilul prezintă semne de infecţie severă D. Durata tratamentului antibiotic este de 10 zile E. Tratamentul antibiotic se efectuează iniţial intravenos, apoi oral 211

211 5.* Tratamentul de atac în pielonefrită impune asocierea unui aminoglicozid în caz de: A. Vârstă peste 3 luni B. Organism imunocompetent C. Tract urinar integru anatomo-funcţional D. Sindrom septicemic E. Toate variantele de mai sus sunt corecte 6. Tratamentul cistitei impune: A. Cotrimoxazol pentru 3-5 zile B. Ceftriaxon pentru 3-5 zile C. Asocierea unui aminoglicozid D. Cefixim pentru 3-5 zile E. Prevenirea constipaţiei Evaluarea şi îngrijirea nou-născutului la termen 1. * Realizarea unei examinari complete a nou-nascutului la termen presupune urmatoarele,cu exceptia: A. Identificarea antecedentelor familiale B. Date despre istoricul sarcinii C. Date despre nivelul socio-economic al mamei D. Date despre nastere E. Efectuarea examenului nou-nascutului la nastere 2. Examinarea nou-nascutului la nastere presupune: A. Determinarea greutatii, lungimii, perimetrului cranian B. Determinarea scorului Apgar C. Determinarea scorului Silverman D. Examenul clinic complet E. Administrarea de vitamina K 3. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre scorul Apgar: A. Scorul Apgar evalueaza adaptarea la viata intrauterina B. Scorul Apgar evalueaza adaptarea la viata extrauterina C. Scorul Apgar se apreciaza la 0, 1, 3, 5 si 10 minute D. Scorul Apgar se apreciaza la 0, 1, 3 si 10 minute E. Parametrii de evaluare ai scorului Apgar sunt: activitate cardiaca, respiratie, culoare, tonus, reactivitate 4. * Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la examenul clinic complet al nounascutului sunt false: A. Evaluarea starii clinice reale B. Determinarea temperaturii corpului C. Depistarea malformatiilor 212

212 D. Verificarea aspectului normal al organelor genitale interne E. Examen cardio-vascular 5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre depistarea malformatiilor in cadrul examenului clinic al nou-nascutului: A. Depistarea fantei labiale sau labio-palatine B. Verificarea permeabilitatii choanale C. Verificarea coloanei vertebrale D. Depistarea malformatiilor de cord E. Depistarea unei displazii de sold 6. Urmatoarele afirmatii despre interventiile care se efectueaza sistematic la nastere sunt adevarate: A. Administrarea de vitamina K B. Administrarea de vitamina D C. Administrarea de colir oftalmic antibiotic D.Administrarea vaccinului BCG E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore 7. * Urmatoarele afirmatii despre managementul in primele zile sunt adevarate, cu exceptia: A. Verificarea calitatii alimentatiei B. Supravegherea curbei ponderale C. Depistarea precoce a icterului D. Depistarea celor mai frecvente boli congenitale E. Examinare clinica in ziua a 5-a inainte de iesirea din maternitate 8. Cauzele prematuritatii pot fi: A. Cauza materna B. Cauza fetala C. Poate fi legata de decizia de extragere a fatului din cauze materne sau placentare D. Poate fi legata de decizia de extragere a fatului din cauze materne sau fetale E. Cauza este intotdeauna descoperita Alergiile respiratorii la copil 1. La copilul sub 36 de luni, astmul persistent uşor spre moderat se caracterizează prin următoarele: A. Simptome diurne > 2 zile/săptămână B. Simptome nocturne < 1 noapte/lună C. Repercusiuni asupra activităţilor zilnice uşoare D. Folosirea de beta-2-mimetice cu durată scurtă de acţiune 1 sau 2 zile/săptămână E. 2 exacerbări în ultimele 6 luni 213

213 2. Care dintre următoarele investigaţii complementare nu sunt indicate în diagnosticul astmului alergic la copilul sub 36 de luni: A. Prick-testul cutanat B. Teste multialergice cu răspuns global pentru alergeni respiratori C. Teste multialergice cu răspuns global pentru alergeni alimentar D. IgE totale E. Ancheta alergologica personala 3. Care dintre următorii factori endogeni reprezintă factori de risc în astmul copilului sub 36 de luni: A. Terenul genetic B. Factori emotionali C. Stresul psihologic D. Efortul fizic E. Obezitatea 4. Care dintre următoarele afirmaţii privind rinita alergică la la copil sunt adevărate: A. Este o rinită acută indusă de alergeni B. Se asociază frecvent cu simptome bronşice C. Simptomele includ cel puţin: obstrucţie nazală, secreţii posterioare, strănut, rinoree, prurit nazal D. Debutul este frecvent la pubertate E. Atinge 5-10% din populaţia general 5. Conform criteriilor GINA 2006, criza uşoară de astm la copil se caracterizează prin: A. Dispnee la mers B. Nu tolerează clinostatismul C. Vorbire normală D. Frecvenţă respiratorie normală E. Somnolenţă 6. Conform criteriilor GINA 2006, criza moderată de astm la copil se caracterizeaza prin: A. Dispnee cu dificutăţi de alimentaţie B. Vorbeşte cu cuvinte izolate C. Frecvenţă respiratorie crescută D. Poziţie preferată în clinostatism E. Agitaţie 7. Conform criteriilor GINA 2006, criza severă de astm la copil se caracterizeaza prin: A. SaO 2 între 90-95% B. Puls paradoxal adeseori prezent 214

214 C. Bradicardie D. Dispnee în repaus E. Somnolenţă, confuzie 8. Tratamentul iniţial al crizei de astm la copil curinde următoarele: A. Oxigenoterapie pentru obţinerea unei SaO 2 95 B. Nebulizare de β2-adrenergice cu acţiune rapidă continuă timp de o oră C. Administrarea de corticoizi inhalatori în aerosoli D. Corticoterapie generală în absenţa ameliorării imediate E. Administrarea de antihistaminice orale 9. Care dintre următoarele afirmaţii legate de administrarea de anticolinergice în criza de astm la copil sunt adevărate: A. Se recomandă în tratamentul crizei de astm severe B. Se recomandă dacă ameliorarea după o oră de tratament iniţial este redusă sau absentă C. Se recomandă dacă după o oră de tratamenu PEF < 80% din valoarea teoretică sau din cea mai bună valoare obţinută D. Se recomandă în asociere cu β2-adrenergice cu acţiune rapidă în criza severă E. Se recomandă la domiciliu după ameliorarea crizei de astm 10. * Medicaţia indicată de primă intenţie la Nivelul 2 de astm bronşic la copil este: A. Corticosteroizi inhalatori doză mică + β2-adrenergice cu acţiune prelungită B. Corticosteroizi inhalatori doză medie sau mare C. Corticosteroizi inhalatori doză medie + antileucotriene D. Antileucotriene E. Corticoizi per os în criză 11. * Medicaţia indicată de primă intenţie la Nivelul 4 de astm bronşic la copil este: A. Corticosteroizi inhalatori doză mică + β2-adrenergice cu acţiune prelungită B. Corticosteroizi inhalatori doză medie/mare + β2-adrenergice cu acţiune prelungită C. Corticosteroizi inhalatori doză medie + antileucotriene D. Corticoizi per os E. Corticosteroizi inhalatori doză mică + antileucotriene + theofiline retard 12. * Medicaţia Anti-IgE este indicată în tratamentul de fond al astmului la copil: A. La Nivelul 1 B. La Nivelul 2 C. La Nivelul 3 D. La Nivelul 4 E. Nu este indicată 215

215 RĂSPUNSURI Boli de nutritie 1. A, B, C, D 2. A, C 3. C, D 4. A, B, C 5. D, E 6. E 7. A, B, C, D 8. C, D 9. E 10.C, D 11.C 12.B, C, D Infecţii ale tractului respirator 1. B, C, E 2. A, B, D 3. B, C, D, E 4. D 5. A, C, D, E 6. A, B, C, E 7. D 8. C 9. A, B, D 10.D 11.D 12.A, C, D, E Evaluarea şi îngrijirea nounăscutului la termen 1. C 2. A, B, D, E 3. B, C, E 4. D 5. A, B, C, E 6. A, C, E 7. E 8. A, B, D Alergiile respiratorii la copil 1. C, D, E 2. B, C, D 3. A, B, C, E 4. B, C, D 5. A, C 6. A, C, E 7. B, D 8. A, B, D 9. A, B, D 10.A 11.D 12.D ITU, Leucocituria 1. A, C, E 2. B, D, E 3. B 4. A 5. D 6. A, D, E 216

216 Nutriţie şi alimentaţie pediatrică 1. Care sunt perioadele de alimentatie la sugar si copil: A. alimentatia lactata exclusiva 4-6luni B. perioada diversificarii alimentatiei dupa varsta de 4-6 luni C. alimentatia lactata exclusiva 6-7 luni D. alimentatia diversificata 1-3 ani E. alimentatia mixta 2. Contraindicatiile exceptionale pentru alaptare sunt: A. HIV B. β talasemia minora C. HTA primara D. galactozemie E. fenilcetonurie 3. * Alimentul de electie pentru sugari in primele luni de viata este: A. formule pentru sugari B. lapte de vaca C. lapte de soia D. laptele matern E. lapte antireflux 4. Principiile alimentatiei naturale sunt: A. initierea tardiva a alimentatiei B. la cererea sugarului C. 6-8 mese in 24 de ore D. durata scurta (< 20 min) a suptului la fiecare san E. introducerea cat mai rapida a alimentatiei artificiale 5. Suplimente vitaminice necesare in cazul alimentatiei lactate exclusive sunt: A. vitamina K B. vitamina D C. vitamina B D. vitamina C E. vitamina A 6.* Laptele hipoalergenic obtinut prin hidroliza partiala a roteinelor din laptele de vaca se utilizeaza in caz de: A. gastroenterocolita la copilul sub 3 luni B. alergie la proteinele laptelui de vaca C. atopie familiala D. galactozemie E. glicogenoze 217

217 7. Care din urmatoarele afirmatii privind laptele de soia sunt adevarate: A. este utilizat ca alternativa in caz de alergie la proteinele laptelui de vaca B. se utilizeaza in caz de reflux gastro-esofagian C. este alimentul ideal la copii cu greutate mica la nastere D. prezinta risc de alergi incrucisate E. poate avea repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni) 8. In ce situatii este indicata alimentatia cu preparate de lapte praf fara lactoza: A. atopie familiala B. intoleranta la lactoza C. boala de reflux gastro-esofagian D. galactozemie E. glicogenoza 9. Aportul de apa de la nastere pana la 6 luni este de: A ml/kg la nastere B ml/kg la 10 zile C ml/kg la 10 zile D ml/kg la 3-6 luni E. 150ml/kg la 3-6 luni 10. Inceperea diversificarii alimentatiei presupune respectarea urmatoarelor reguli: A. dupa varsta de 4-6 luni B. proteinele animale: carne, ou se introduc de la varsta de 5 luni C. se continua administrarea zilnica de vitamina D D. se cresc treptat numarul de mese E. diversificarea inainte de 4 luni se asociaza cu risc crescut de alergii alimentare 11. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind alimentatia diversificata de la varsta de 1 la 3 ani: A. cuprinde 5 mese principale pe zi B. aportul lactat este de 500ml/zi C. apa este singura bautura recomandata D. se pot consuma bauturi gazoase sau dulci E. sunt necesare 4 mese principale/zi 12. *In caz de gastroenterocolita severa la un sugar sub 3 luni alimentat artificial formula de lape va fii: A. lapte de soia B. lapte fara lactoza C. lapte de vaca 218

218 D. lapte hipoalergenic extensiv (total) hidrolizat E. lapte de capra 13. * Introducerea proteinelor animale (carne, ou, peste) se face de la varsta de: A. 4-5 luni B. 6-7 luni C. 7-8 luni D. 5-6 luni E. un an Febra acută la copil 1. La sugarul sub 3 luni masurarea temperaturii se face: A. auricular B. inghinal C. rectal D. bucal E. axilar 2. Intre investigatiile ce trebuie efectuate pentru evaluarea unui sugar sub 6 saptamini cu febra acuta se includ: A. hemograma B. examen urina C. Hemocultura D. Exudat faringian E. Creatinina 3. In febra acuta punctia lombara se indica in urmatoarele situatii: A. sugarul sub 3 luni B. sugarul pina la 1 an in orice situatie febrila C. sugarul si copilul mic (1-3 ani) in orice situatie D. sugarul peste 3 luni si copilul mic (1-3 ani) in situatia in care exista semne de gravitate asociate, inclusiv neurologice sau febra greu tolerata fara o cauza evidenta E. sugarul peste 3 luni si copilul mic (1-3 ani) cand febra greu tolerata la care cauza evidentiata nu justifica toleranta scazuta 4. Pentru managementul febrei acute la sugar si copil sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. se indica atunci cand:temperatura atinge 38 grade Celsius B. se indica atunci cand:temperatura atinge 38, 5 grade Celsius C. se efectueaza masuri fizice de scadere a febrei: dezbracarea copilului, se descopera copilul, aport lichidian suficient D. AINS se asociaza cand febra este rau tolerata E. AINS sunt de prima intentie in tratamentul febrei 219

219 5. Masurarea temperaturii la copilul peste 3 ani se face: A. auricular B. la plici C. rectal D. bucal E. axilar 6. Semnele asociate febrei care semnifica infectie urinara la sugarul peste 3 luni si copil, includ: A. durere abdominala B. varsaturi C. inapetenta D. polidipsie E. urini hipocrome 7. Semnele asociate febrei care semnifica meningita la copil includ: A. Semne neurologice de focar B. Redoare de ceafa C. Fontanela bombata D. Tulburari de constienta E. Adenopatie cervicala 8. Semnele asociate febrei care semnifica encefalita la copil includ: A. Semne neurologice de focar B. Tulburari de constienta C. Redoare de ceafa D. Varsaturi E. Crize convulsive partiale 9. Semnele asociate febrei care semnifica artrita/osteoartrita la copil includ: A. varsaturi B. refuzul de a utiliza un membru C. eruptie cutanata D. schiopatare E. tumefierea unui membru sau a unei articulatii 10. Semnele asociate febrei care semnifica Boala Kawasaki la copil includ: A. enantem B. conjunctivita aseptica C. eruptie polimorfa D. adenopatie inghinala E. tuse 220

220 11. *Atitudinea corecta in fata unui copil cu varsta peste 3 ani cu febra acuta este: A. administrare obligatorie de antibiotice per os B. internarea obligatorie in spital C. administrarea de antitermice in asociere D. administrare obligatorie de antibiotic injectabil E. administrare de antitermic (paracetamol) si cautarea unui punct de plecare Diareea acută la copil 1. Toate datele urmatoare despre deshidratarea extracelulara sunt sunt corecte, in afara de: A. Se asociaza cu pierdere in greutate B. Scurtarea timpului de recolorare C. Tegumente marmorate D. Pliul cutanat este persistent E. Sete puternica 2. La un copil cu deshidratare intracelulara se pot intalni urmatoarele semne clinice: A. Tulburari neurologice B. Depresia fontanelei C. Febra D. Extremitati reci E. Vene jugulare colabate 3. * Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copii : A. Greselile alimentare B. Bacteriile C. Virusii D. Parazitii E. Substantele chimice 4. Criteriile de spitalizare intr-un caz cu diaree acuta sunt: A. Prematuritate B. Toleranta gastric prezenta C. Complianta redusa D. Gemelaritate E. Deshidratare 3% 5. Care sunt agentii bacterieni care determina cel mai frecvent diareea acuta : A. Shigella B. Rotavirus C. E Coli patogen D. Salmonella E. P. aeruginosa 221

221 6. Care din urmatoarele investigatii se recomanda in deshidratare severa A. Ionograma serica B. Proteinemie si hematocrit C. Functia pancreatica D. Dozare bicarbonat, ph E. Exudat faringian 7. Urmatoarele afirmatii referitoare la diarea acuta sunt adevarate, cu exceptia: A. Boala poate fi produsa de virusuri B. Examinarile complementare sunt utile C. Boala poate fi produsa de citomegalvirus D. Coprocultura se recomanda daca in scaun este prezent sange E. Anamnestic se poate evidentia agentul etiologic 8. Cauze frecvente de varsaturi cronice sunt: A. Reflux gastro-esofagian B. Focar infectios ORL sau pulmonar C. Aminoacidopatii D. Epilepsie E. Cetoacidoza diabetica 9. Printre cauzele de varsaturi acute se numara: A. Hemoragia meningeana B. Insuficienta suprarenala C. Tromboflebita cerebrala D. Constipatia E. Invaginare intestinala acută 10. Printre cauzele chirurgicale de varsaturi acute nu se numara: A. Sindromul ocluziv B. Cetoacidoza diabetic C. Apendicita acuta D. Alergia alimentara E. Stenoza pilorica 11. * Doza corecta de domperidona administrata in varsaturi este: A. Domperidona 0,5-1 mg/kgcorp/12 ore B. Domperidona 0,1-0,2 mg/kgcorp/12 ore C. Domperidona 0,2-0,4 mg/kgcorp/8 ore D. Domperidona 0,5-1 mg/kgcorp/8 ore E. Domperidona 0,3-0,9 mg/kgcorp/6 ore 222

222 12. Stenoza hipertrofica de pilor se caracterizeaza prin: A. Anorexie B. Varsaturi in jet, abundente C. Apare dupa interval liber de 2-8 saptamani D. Scaune lichide, frecvente E. Apetit pastrat, in contrast cu stagnarea ponderala 13. Investigarea varsaturilor cronice include: A. Bilant hidroelectrolitic si metabolic B. Examen coproparazitologic C. CT cerebral D. Radiografie toracica E. Bilant hepatic Convulsiile şi epilepsia la copil 1. Manifestari convulsive paroxistice neepileptice apar in: A. spasmul hohotului de plans B. sincopa C. tulburari psihologice, ticuri D. hiperglicemie E. sindrom West 2. Encefalita herpetica se caracterizeaza prin: A. alterarea progresiva a constientei B. alterarea brusca a constientei C. hipodensitati difuze la examenul CT D. crize focale brahiofaciale E. evoluţie spre stare de mal epileptic 3. Tratamentul encefalitei herpetice se face cu: A. antibioterapie zile B. acyclovir C. medicatie antiedematoasa D. medicatie anticonvulsivanta E. antibioterapie 7-14 zile 4. Convulsiile ocazionale pot sa apara in: A. meningita B. infectie urinara C. hematom subdural D. hiperglicemie E. hipoglicemie 223

223 5. Convulsiile febrile simple se caracterizeaza prin: A. aparitia la un sugar sau copil cu varsa cuprinsa intre 3 luni si 5 ani; B. criza convulsiva tonico-clonica generalizata C. aparitia la un copil cu antecedente neurologice D. aparitia la un copil fara antecedente neurologice E. dezvoltarea psihomotorie a copilului este deficitara 6. Tratamentul unei convulsii simple consta in: A. plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta B. administrare de valium intrarectal C. administrare de antipiretice D. administrare de diazepam pe cale orala E. plasarea copilului in pozitie Trandelemburg 7. Epilepsia petit mal (absentele copilului) se caracterizeaza prin: A. debuteaza in jurul varstei de 7 ani B. copilul are frecvente pierderi ale contactului cu mediul C. este favorizata de hiperpnee D. prognosticul este rezervat E. nu apar modificari pe EEG 8. Epilepsia grand mal se caracterizeaza prin: A. apare in jurul varstei de 7 ani B. apare la pubertate C. crize tonico-clonice generalizate D. prognosticul este rezervat E. este favorizata de privarea de somn 9. Managementul terapeutic al epilepsiei presupune: A. monoterapie de prima intentie B. tratament chirurgical in caz de epilepsie farmacorezistenta C. regim cetogen D. farmacoterapie combinata cu 3 antiepileptice de prima intentie E. interzicerea practicarii tuturor sporturilor 10. Epilepsiile si sindroamele epileptice generalizate pot fi: A. idiopatice B. criptogenetice C. simptomatice D. focale E. epilepsii cu paroxism rolandic 224

224 11. * Urmatoarele sindroame se numara printre epilepsiile criptogenetice, cu exceptia: A. sindromul West B. sindromul Dravet C. sindromul Lennox-Gastaut D. sindromul Landau- Klefner E. sindromul Doose 12. * Manifestari convulsive paroxistice neepileptice se intalnesc in umatoarele cazuri, cu exceptia: A. fenomene paroxistice in somn B. hiperglicemie C. spasmul hohotului de plans D. ticuri E. mioclonii si manifestari motorii 13. * Urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile sunt adevarate, cu exceptia: A. apar la copil cu varsta de 5-10 ani B. criza convulsiva este tonico-clonica generalizata C. durata connvulsiei este sub 15 minute D. apar la un copil fara antecedente neurologice E. dezvoltarea psiho-motorie a copilului este normala 225

225 RĂSPUNSURI Nutriţie şi alimentaţie pediatrică 1. A, B, D 2. A, D 3. D 4. B, C, D 5. A, B 6. C 7. A, D, E 8. B, D, E 9. A, C, E 10. A, C, E 11. B, C, E 12. D 13. C Febra acută la copil 1. C, E 2. A, B, C 3. A, D, E 4. B, C, D 5. A, E 6. A, B, C 7. B, C, D 8. A, B, E 9. B, D, E 10. A, B, C 11. E 13. A, C, E Convulsiile şi epilepsia la copil 1. A, B, C 2. A, D, E 3. B, C, D 4. A, C, E 5. A, B, D 6. A, B, C 7. A, B, C 8. B, C, E 9. A, B, C 10. A, B, C 11. D 12. B 13. A Diareea acută la copil 1. B, E 2. A, C 3. C 4. A, C 5. A, C, D 6. A, B, D 7. B, E 8. A, C, D 9. A, C, E 10. B, D, E 11. C 12. B, C, E 226

226 PEDOPSIHIATRIE 1. Cauzele întârzierii în dezvoltare a copilului: A. Paralizie motorie cerebrală B. Miopatia C. Hospitalismul D. Stimulare excesivă din partea părinților E. Deficit de auz 2. Enurezisul nocturn: A. Este mai frecvent la băieți B. Se diagnostichează înainte de vârsta de 4 ani C. Se asociază cu constipația D. Poate fi primar și secundar E. Necesită terapii educaționale și medicamentoase 3. Diagnosticul diferențial al enurezisului nocturn se face cu: A. Epilepsia B. Somnambulismul C. Tulburări pervazive de dezvoltare D. Patologii urologice E. Tulburări psihotice 4. Encoprezisul se caracterizează prin: A. Apariție diurnă B. Diagnostic înaintea vârstei de 4 ani C. Frecvență crescută la fete D. Asociere cu familie disfuncțională E. Defecare involuntară în absența unei afecțiuni organice 5. *Diagnosticul diferențial al encoprezisului se face cu: A. Retard mintal B. Tulburări alimentare C. Depresie D. Malformații ale tubului digestiv E. Sindromul X fragil 6. Autismul infantil se manifestă prin: A. Dezvoltarea limbajului și abilităților de comunicare B. Stereotipii motorii C. Tulburări de somn D. Tulburări de coordonare motorie E. Agresivitate, automutilări 227

227 7. Copilul cu autism Kanner: A. Are dificultăți în interacțiunile sociale B. Prezintă cecicate C. Are comportament opoziționist D. Prezintă tulburări alimentare E. Are o dezvoltare normală a limbajului 8. Diagnosticul diferențial al Autismului se face cu: A. Tulburările de învățare B. Schizofrenia cu debut precoce C. Encoprezisul D. Sindromul X fragil E. Depresia 9. Diagnosticul de autism necesită ca invetigații suplimentare: A. RMN cerebral B. Examen oftalmologic C. Examen ORL D. EKG E. Examinare psihologică 10.Relația perturbată mamă-copil se caracterizează prin: A. Stimulare necorespunzătoare din partea mamei B. Interacțiune precoce, bidirecțională mamă-copil C. Stimulare excesivă din parte mamei D. Interacțiuni comportamentale reciproce între mamă și copil E. Fenomene de regresie 11.Dificultățile de citire se caracterizează prin: A. Dificultăți de utilizare a conceptelor aritmetice B. Perturbări emoționale C. Nivel de citire inferior capacităților intelectuale D. Greșeli de ortografie, gramatică, punctuație E. Asocierea tulburărilor de limbaj 12.*Dificultățile de calcul matematic se manifestă prin: A. Dificultări de lectură inferior capacităților intelectuale B. Dificultăți de utilizare a conceptelor aritmetice C. Exprimare în scris incorectă D. Tulburări de limbaj expresiv E. Folosirea unor cuvinte greșite, inadecvate 228

228 13.Dificultățile de scris se caracterizează prin: A. Exprimare prin scris incorectă B. Afectarea competențelor aritmetice C. Eșec școlar D. Citire lentă E. Tulburări emoționale 14.Dificultățile de învățare se pot asocia cu: A. Eșec școlar B. Retard mintal C. Depresie D. Stereotipii motorii E. Tulburări de limbaj 15.Afirmațiile de mai jos sunt adevărate: A. Dificultățile de citire se asociază cu un intelect normal B. Copilul cu întârziere în dezvoltare stă în șezut la 6 luni C. Coșmarul se asociază cu amnezia episodului D. Deficitul auditiv sau vizual poate conduce la întârzierea achizițiilor psiho-motorii E. Autismul se asociază cu tulburări de somn 16.Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate? A. Diagnosticul diferențial al autismului se face cu sindromul X fragil B. Copilul cu întârziere în achiziții nu achiziționează mersul înaintea vârstei de 2 ani C. Pavorul nocturn (teroarea nocturnă) se manifestă în a doua parte a somnului D. Stimularea excesivă a copilului duce la relație perturbată mamă-copil E. Dificultățile de calcul matematic se asociază cu retard mintal 17.Care din afirmațiile de mai jos sunt false? A. Dificultățile de scris se asociază cu eșec școlar B. RMN cerebral este necesar în diagnosticul tulburărilor de învățare C. Autismul infantil se asociază cu tulburări de coordonare motorie D. Enurezisul nocturn este voluntar E. Encoprezisul se asociază cu afecțiuni organice 18.Întârzierea în achizițiile psiho-motorii are drept cauze: A. Boli genetice B. Epilepsia C. Deficite senzoriale D. Retardul mintal E. Parasomniile 229

229 19.Terapia tulburărilor de învățare cuprinde: A. Logopedia B. Medicație antipsihotică C. Reguli igieno-dietetice D. Psihoterapie E. Consilierea părinților 20.* Următoarele afirmații sunt adevărate A. Enurezisul nocturn se asociază cu deficite motorii B. Encoprezisul se tratează cu Desmopresinum C. Autismul infantil presupune o comunicare normală D. Dificultățile de învățare se asociază cu tulburări emoționale E. Teroarea nocturnă debutează după vîrsta de 15 ani 21.Următoarele afirmații sunt adevărate: A. Relația părinți-sugar se bazează pe procese unidirecționale-doar părintele influențează și oferă B. Relația dintre părinți-sugar se bazează pe procese bidirecționale, de influență reciprocă dintre părinți și copii C. Interacțiunea dintre mamă și nou-născut se creează la 1 săptămână după naștere D. Primele zile după naștere reprezintă perioada în care mama stabilește în mod particular relația de atașament cu bebelușul E. Interacțiunea dintre mama și nou-născut se creează în timpul nașterii și imediat după aceasta 22.Perturbarea relației părinte-copil apare în cazul: A. Unei stimulări excesive B. Unei stimulări corespunzătoare C. Unei mame depresive D. Unei mame psihotice E. Lipsei reciprocității relației la nivelul contactului vizual, fizic și verbal 23.Pica presupune: A. Regurgitarea alimentelor parțial digerate B. O vârstă de debut de luni C. Ingerarea de ghips, vopsele, păr, pământ, hârtii, excremente de animale D. Timp de cel puțin o lună, copilul ingerează substanțe nealimentare, de calități și cantități variabile E. Diverse metode de controlare a greutății 230

230 24.La naștere: A. Activitatea motrică e subordonată reflexelor primare B. Dispare graspingul C. Tonusul segmentar al membrelor e slab, tonusul axial fiind puternic D. Tonusul segmentar al membrelor este puternic, tonusul axial fiind diminuat E. Motricitatea e spontană, anarhică, asimetrică 25. Mericismul: A. Apare la sugari în vârstă de 3-12 luni B. Presupune regurgitarea alimentelor parțial digerate, în absența unei stări de greață sau a unei patologii gastrointestinale C. Presupune ingerarea de substanțe nealimentare D. Se poate asocia cu iritabilitatea sugarului E. Se asociază cu defecarea involuntară în absența unei afecțiuni organice la copilul de cel puțin 4 ani 26.* Un copil în vârstă de 3 ani cu o dezvoltare psihomotorie normală: A. Copiază rombul B. Copiază triunghiul C. Construiește propoziții corecte D. Construiește primele cuvinte-frază E. Prezintă un tonus segmentar al membrelor puternic și un tonus axial diminuat 231

231 RĂSPUNSURI: 1. ABCE 2. ADE 3. ABD 4. ADE 5. D 6. BCDE 7. AD 8. BDE 9. ABCE 10.ACE 11.BCE 12.B 13.ACE 14.ACE 15.ADE 16.ABD 17.BDE 18.ACD 19.ADE 20.D 21.BDE 22.ACDE 23.BCD 24.ADE 25.ABD 26.C 232

232 PSIHIATRIE 1. Care din afirmaţiile următoare referitoare la Tulburarea de panică sunt adevărate? A. Se caracterizează prin atacuri de panică în general spontane şi previzibile B. Se însoţeşte de modificarea comportamentului pacientului în viaţa cotidiană C. Este mai frecventă la femei D. Se poate asocia cu anxietatea intercritică E. Debutează mai frecvent dupa 40 ani 2. Principalele complicaţii ale Tulburării de anxietate generalizată sunt: A. Dependenţele B. Apariţia ticurilor C. Dismorfofobia D. Izolarea socială E. Fuga disociativă 3.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la managementul Tulburării de anxietate generalizată este falsă: A. Presupune tratament medicamentos si psihoterapie B. Tratamentul simptomatic presupune administrarea de benzodiazepine sau hidroxizin pe o durata limitata C. Tratamentul curativ este pe bază de neuroleptice D. Se poate utiliza terapia cognitiv- comportamentală E. Se recomandă psihoterapie de susţinere 4. afirmaţii referitoare la fobia socială sunt adevarate: A. Nu determină dificultăţi in plan social, profesional si afectiv B. Se caracterizează prin teama de mulţime, locuri publice sau spaţii largi C. Se caracterizează prin teama de a vorbi, a scrie sau a răspunde la întrebări în public D. Prezintă evoluţie variabilă cu remisie E. Se poate complica cu depresia sau cu dependenţele (alcool, anxiolitice, cannabis) 5.* Care din următoarele afirmaţii referitoare la agorafobie este falsă? A. Afectează în special sexul feminin B. Se caracterizează prin teama de a tremura, de a roşi, de a se bâlbâi în public C. Se însoţeşte de conduite de evitare D. In cazul expunerii la situaţia fobogenă anxietatea se poate transforma în atac de panică E. Prezintă evoluţie variabilă cu remisie 233

233 6. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la obsesii sunt adevărate? A. Sunt gânduri, impulsuri sau imagini recurente şi persistente B. Sunt comportamente sau acte mentale repetitive C. Sunt resimţite ca fiind intruzive şi neadecvate D. Determina anxietate sau detresă considerabilă E. Cele mai frecvente sunt cele de contaminare, de ordonare sau îndoielile repetate 7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la compulsii sunt adevărate? A. Sunt gânduri, impulsuri sau imagini recurente B. Pacientul se foloseşte de ele pentru a reduce anxietatea sau pentru a preveni un eveniment sau o situaţie jenantă C. Sunt resimţite ca fiind excesive şi/sau neadecvate D. Nu au consecinţe asupra activităţilor sociale, profesionale, şcolare E. Determină o pierdere de timp importantă (cel puţin o oră pe zi) 8. Următoarele afirmaţii referitoare la Tulburările conversive sunt adevărate: A. Absenţa unei cauze organice B. Poate lua aspectul oricărei patologii somatice C. Simptomele sunt simulate D. Pacientul nu urmareşte un beneficiu secundar E. Poate apare indiferenţa pacientului faţă de tulburările sale 9.Un diagnostic de Tulburare conversivă este susţinut de următoarele argumente clinice: A. Personalitatea obsesivă (anankastă) B. Simptomatologia histrionică atipică C. Bilanţul somatic perfect normal D. Relaţia comprehensibilă dintre tulburările prezentate şi contextul psihologic E. Personalitatea histrionică 10.Următoarele afirmaţii referitoare la starea de stres post-traumatică sunt false: A. Apare in prelungirea starii de stres acut B. Se caracterizează prin insomnie, hipervigilenţă, anxietate C. Se caracterizează prin apariţia ideilor paranoide D. Pacientul evita situaţiile asociate cu trauma E. Necesită tratament cu antipsihotice 11.Menţionaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la Tulburările de adaptare sunt adevarate: A. Sunt mai frecvente la sexul masculin B. Sunt tulburări tranzitorii C. Sunt tulburări cronice 234

234 D. Se caracterizează prin simptome emoţionale, cognitive, somatice şi comportamentale E. Nu apar ca răspuns la unul sau mai multe evenimente sau factori stresanti 12.Care din următoarele tulburări pot fi caracteristice perioadei de sarcină? A. Depresia B. Tulburările anxioase C. Tulburarea conversivăq D. Tulburările psihopatologice minore şi tranzitorii E. Mania 13.* Una dintre afirmaţiile următoare, referitoare la depresia post-partum este falsă: A. Survine la 2-8 săptămâni de la naştere B. Se poate caracteriza prin astenie, plâns repetat, iritabilitate C. Nu alterează relaţia precoce mamă-copil D. Prezintă ca şi factor de risc antecedentele psihiatrice de depresie E. Necesită psihoterapie 14.Care din următoarele afirmaţii referitoare la psihoza puerperală sunt adevarăte? A. Poate prezenta ca şi prodrom: insomnia, coşmaruri, manifestari anxioase B. Tabloul clinic este al unei stari delirante acute, nesistematizate, cu tematică centrată pe copil C. Nu prezintă risc de suicid sau infanticid D. Debutează înainte de naşterea copilului E. In general evoluţia este favorabilă 15.* Specificaţi care din următoarele tulburări aparţin tulburărilor anxioase: A.Tulburare de panică cu agorafobie B.Tulburare de panică fără agorafobie C.Agorafobie cu tulburări de panică D.Agorafobie fără tulburări de panică E.Toate răspunsurile sunt corecte. 16.Care din următoarele sunt tulburări anxioase? A.Tulburare de panică cu agorafobie B.Schizofrenie C.Tulburare depresivă recurentă D.Tulburare anxioasă generalizată E.Tulburare de panică fără agorafobie. 17.* Alegeţi afirmaţia corectă pentru tulburarea de panică: A.Este mai frecventă la bărbaţi B.Apare în mod egal la ambele sexe C.Nu poate fi declanşată de factori stresanţi 235

235 D.Bolnavul evită anumite situaţii pentru a preveni declanşarea unui nou atac de panică E.Nu poate fi tratată medicamentos. 18.* Care din următoarele simptome nu apare în tulburarea de anxietate generalizată? A.Insomnie B.Palpitaţii C.Simptome gastro-intestinale D.Halucinaţii auditive comentative E.Tensiune musculară. 19.* Care din simptomele de mai jos corespunde manifestărilor cronice motorii din tulburarea conversivă? A.Diplopia B.Cecitatea C.Anosmia D.Surditatea E.Nici un răspuns corect. 20.Alegeţi afirmaţiile corecte pentru tulburarea conversivă: A.Absenţa unei cauze organice B.Simptomele sunt simulate C.Poate lua aspectul oricărei patologii psihiatrice sau somatice D.Bilanţ somatic anormal E.Indiferenţa pacientului faţă de tulburările sale ( la belle indifference ) 21.*.Stresul acut se caracterizează prin următoarele, cu excepţia: A.Apare imediat după un eveniment traumatizant B.Flash-back, coşmaruri, gânduri obsedante C.Simptome disociative D.Apare după un interval de latenţă de 3-4 luni de la un eveniment traumatizant E.Anxietate şi tulburări de somn. 22.*.Starea de stres posttraumatic are următoarele caracteristici: A.Apare imediat după un eveniment traumatizant B.Sexul masculin este un factor de risc C.Nu apare evitarea permanentă a stimulilor asociaţi cu traumatismul D.Sindromul de repetiţie cuprinde coşmaruri, flash-back-uri şi amintiri vivide repetitive E.Apare la mai puţin de o lună de la eveniment. 236

236 23.*.Alegeţi afirmaţiile corecte privind anxietatea de separare: A.Afectează 1-5% din copii B.Survine în urma unui eveniment traumatizant C.Anxietatea are o intensitate considerabilă, declanşată de separare D.Prezintă conduită de evitare E.Toate răspunsurile sunt corecte. 24.Alegeţi afirmaţiile corecte privind tulburarea de adaptare: A.Sunt afectate ambele sexe, cu o predominanţă evidentă la sexul feminin B.Apare la 3 luni după evenimentul stresant C.Nu trebuie să persiste mai mult de 6 luni după dispariţia factorului de stres D.Nu se indică terapie comportamentală şi cognitivă E.Se face terapie de grup în caz de expunere normală la un factor de stres. 25.Factorii de stres în tulburarea de adaptare sunt: A.Dificultăţile sociale B.Performanţele şcolare crescute C.Conjugopatiile D.Problemele profesionale E.Relaţiile familiale armonioase 26.*Tulburările psihopatologice minore şi tranzitorii din perioada sarcinii sunt următoarele, cu excepţia: A.Labilitate emoţională B.Anxietate la începutul sarcinii C.Perioadă disforică de scurtă durată D.Tematică delirantă centrată pe copil E.Dependenţă afectivă. 27.Preocupările frecvente care apar înainte de sarcină se referă la: A.Riscurile genetice de transmitere a unei tulburări bipolare, a schizofreniei sau a unei addicţii B.Impactul maternităţii asupra evoluţiei bolii psihiatrice C.Alegerea atentă a produselor de îngrijire corporală a copilului D.Modul în care boala va afecta capacităţile de îngrijire a copilului E.Riscul de instituţionalizare a copilului. 28.*.Fobia de impulsie (teama de a nu face rău copilului) şi conduitele contrafobice apar în: A.Post-partum blues B.Depresia post-partum C.Melancolia delirantă D.Psihoza puerperală (bufeul delirant acut confuzo-oniric) E.Nici un răspuns corect. 237

237 29.* Care din următoarele afirmații referitoare la managementul atacului de panică este falsă? A.Căutarea și tratarea unei cauze organice acute și/sau comorbidități organice, psihiatrice sau adictologice B. Tratament simptomatic cu benzodiazepine (diazepam, alprazolam ) atunci când este necesară instituirea unui control gradat pe termen lung al simptomatologiei C. Tratament curativ cu antidepresive, după efectuarea bilanțului preterapeutic: antidepresive inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei D. Durata de tratament cu antidepresive este cuprinsă între 6 și 12 luni E. Psihoterapie de susținere, terapie cognitivă și comportamentală sau psihoterapie de inspirație analitică 30.Care din următoarele afirmații referitoare la managementul terapeutic al tulburării anxioase generalizate sunt adevărate? A. Vitaminoterapia în special cu vitamine de grup B B. Tratarea crizei de angoasă acută C. Tratament simptomatic: administrarea de benzodiazepine sau de hidroxizin pe o perioadă limitată de timp, pentru a controla manifestările anxioase acute D. Administrarea de antipsihotice de nouă generație E. Psihoterapie de susținere, terapie cognitivă ți comportamentală sau psihoterapie de inspirație analitică 31.* Care din următoarele afirmații referitoare tabloul clinic al anxietății sau fobiei sociale sunt adevărate? A. Tulburări de somn ca element central al tabloului clinic B. Teama de înălțime C. Teama de a vorbi, a scrie, de a răspunde la întrebări în public, de a susține examene orale D.Dezinhibiție comportamentală E. Lipsa conștientizării caracterului morbid al tulburării 32. * Care din următorii factorii sugerează un prognostic nefavorabil al tulburării obsesiv-compulsive? A. Prezența specifică a tulburărilor de somn în tabloul clinic B. Prezența delirului paranoid în tabloul clinic C. Severitatea inițială a tulburării, răspuns slab la tratamentul inițial D. Existența antecedentelor heredocolaterale de schizofrenie E. Prezența conștientizării caracterului morbid al tulburării 238

238 33.* Care din următoarele afirmații referitoare tipurile de intervenție folosite în managementul terapeutic a patologiei posttraumatice (stresul acut și starea de stres posttraumatic) este falsă? A.Terapie de susținere B. Terapie de susținere, terapie cognitivă și comportamentală C. Terapie electroconvulsivantă D. Administrare de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei E. Asociații de pacienți, asociații de victime 34. * Următoarele afirmații cu privire la depresia cu debut în perioada sarcinii sunt adevărate: A.Apare la 60 % din cazuri B. 15% din cazuri apar în primul trimestru de sarcină C. Cel mai frecvent apare sub forma episodului depresiv major cu elemente melancolice D.Printre simptomele depresive putem întâlni: astenie, disforie, plâns, autodepreciere, anhedonie, ruminații anxioase E. Nu este necesară abordarea sa terapeutică deoarece de regulă se produce remisiunea spontană 35.Managementul tulburărilor psihice cu manifestare clinică în perioada sarcinii ar trebui să cuprindă următoarele principii terapeutice: A. Evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope în primul trimestru de sarcină B. Spitalizarea în caz de simptomatologie delirantă sau risc suicidar C. Supravegherea mamei și a copilului la naștere (psihotropele trec bariera placentară) D. Efectuarea la gravidă a psihoterapiei de sprijin E. Prezența acestora impune internarea și tratamentul lor în secția de obstetrică până la remisiunea simptomelor 36.* Următoarele afirmații cu privire la post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sunt adevărate: A.Are severitate clinică semnificativă și se poate afirma că este malign B. Apare între a 3-a și a 5-a zi după naștere la % din femei C. Durează între 2 săptămâni și până la 12 luni D.Prezența simptomelor delirante este absolut necesară pentru diagnosticarea acestui sindrom E. Odată diagnosticat, administrarea tratamentului medicamentos este obligatorie 37. * Referitor la tulburarea anxioasă generalizată, care afirmaţie este incorectă? A. Include preocupări pe care pacientul nu reuşeşte să le controleze B. Afectează în special persoanele de sex feminin C. Alte tulburări anxioase pot fi comorbide D. Simptomele includ palpitaţii, astenie şi insomnie 239

239 E. Depresii şi adicţii pot fi comorbide 38.* Referitor la tulburările fobice, care afirmaţie este adevărată? A. Fobia socială afectează % din adulţi B. În fobia socială subiecţii nu conştientizează caracterul morbid al tulburării C. Agorafobia afectează 30 % din populaţia adultă D. Complicaţiile posibile în agorafobie includ simptome psihotice E. Agorafobia are o evoluţie variabilă cu remisii 39.* Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tulburările conversive este falsă? A. Simptomatologia poate lua aspectul oricărei patologii somatice sau psihiatrice B. Simptomatologia este reversibilă C. Simptomele sunt simulate D. Subiecţii urmăresc beneficii secundare E. Personalitatea subiecţilor este histrionică sau pasiv dependentă 40.* Care dintre următoarele variante reprezintă tulburări psihopatologice minore din perioada sarcinii? A. Inversiune afectivă B. Tocire afectivă C. Aplatizare afectivă D. Ambivalenţă afectivă E. Labilitate emoţională 240

240 RASPUNSURI 1. BCD 2. AD 3. C 4. CDE 5. B 6. ACDE 7. BCE 8. ABE 9. CDE 10.CE 11.BD 12.ABD 13.C 14.ABE 15.E 16.ADE 17.D 18.D 19.E 20.ACE 21.D 22.D 23.E 24.ABCE 25.ACD 26.D 27.ABDE 28.B 29.B 30.BCE 31.C 32.C 33.C 34.D 35.ABCD 36.B 37.B 38.E 39.C 40.E 241

241 RADIOLOGIE 1. Care sunt avantajele examenului radiografic: A.disponibilitate B.doza mica de iradiere C.costuri reduse D.se poate efectua la gravide E.este o metoda rapida 2. Ecografia are ca principale avantaje: A.simpla B.doza mica de iradiere C.neinvaziva D.se poate efectua la patul bolnavului E.fara contraindicatii 3*. Care dintre urmatoarele de mai jos nu reprezinta un avantaj in examinarea prin Computer Tomografie: A.disponibila B.iradianta C.cost moderat D.rapida E.rezolutia spatial 4*. In examinarea prin rezonanta magnetica nucleara care sunt contraindicatiile absolute din cele enuntate mai jos: A.sarcina B.pace maker cardiac C.coma diabetica D.fractura de bazin nestabilizata chirurgical E.abcesul cerebral 5. Examinarea computer tomografica de urgenta este indicata in: A.traumatism cranian B.coma C.pancreatita cronica D.embolie pulmonara E.litiaza renala 6*. Care este metoda de electie in suspiciunea de tumora cerebrala: A.radiografie B.angiografie cerebrala C.computer tomografie D.rezonanta magnetica nucleara cerebrala 242

242 E.scintigrafie 7*. Pielonefrita complicata are ca metoda de prima intentie urmatoarele: A.ecografia B.cistografia C.computer tomografie D.urografia E.radiografia de coloana lombara 8. Pentru examinarea cailor biliare care sunt metodele de examinare: A.angiografia hepatica B.ecografia hepato-biliara C.computer tomografie D.radiografia abdominala fara substanta de contrast E.scintigrafia 9*. Examenul de electie pentru meningoencefalite este: A.angiografia cerebrala B.computer tomografia C.rezonanta magnetica nucleara cerebrala D.tomografia cu emisie de pozitroni E.ecografia 10*. Invaginatia acuta intestinala la copil se evalueaza cel mai bine prin: A.examen clinic B.examen cu bariu C.rezonanta magnetica nucleara D.computer tomografie E.ecografia 11. Care sunt avantajele tomografiei cu emisie de pozitroni: A.metoda sensibila B.neiradianta C.bilant global pentru intreg organismul D.se poate face si in sarcina E.nu influenteaza alaptarea 12*. La pacienti cu traumatism medular ce este indicat: A.angiografie B.scintigrafie C.rezonanta magnetica nucleara de coloana D.ecografie E.tomografia cu emisie de pozitroni 243

243 13. In caz de embolie pulmonara ce indicati: A.angiografie computer tomografie B.scintigrafie pulmonara C.rezonanta magnetica nucleara D.ecografie transtoracica E.ecografie Doppler membre inferioare 14. La un pacient cu insuficienta renala acuta care din urmatoarele metode de examinare sunt indicate: A.computer tomografie cu substanta de contrast B.ecografie C.urografie D.computer tomografie fara substanta de contrast E.rezonanta magnetica nucleara 15*. Pancreatita acuta este evaluata cel mai bine prin: A.scintigrafie B.ecografie C.radiografie D.tomografie cu emisie de pozitroni E.computer tomografie RĂSPUNSURI 1. A, C, E 2. A, C, D, E 3. B 4. B 5. A, B, D 6. D 7. C 8. B, C 9. C 10.E 11.A, C 12.C 13.A, B, D, E 14.B, D, E 15.E 244

244 REUMATOLOGIE 1*.Tratamentul cheie al spondiloartropatiei este reprezentat de: A. AINS B. Sulfasalazina C. Saruri de aur D. Analgezice E. Infiltratii cu corticosteroizi 2*. Spondilita anchilozanta: A. Este la mult mai frecventa ca si poliartrita reumatoida B. Sensibilitatea la sulfasalazina este un test de diagnostic C. Pozitivitatea antigenului HLA B27 este un argument cert in favoarea diagnosticului D. Afectarea radiologica sacroiliaca este un argument cert de diagnostic E. Semnul Romanus si sindesmofitele sunt evenimente precoce. 3. Spondilartropatiile includ: A. Sindromul Sjogren B. Sindromul Felty C. Artritele reactive D. Artrita psoriazica E. Spondilita anchilozanta 4.Sindromul SAPHO include: A. Sinovita B. Acnee C. Pustuloza D. Hiperostoza E. Osteoporoza 5*.Indicele Schober evalueaza: A. Redoarea lombara B. Redoarea dorsala C. Expansiunea cutiei toracice D. Redoarea cervicala E. Nici o varianta din cele de mai sus nu este corecta 6. Diagnosticul spondilitei anchilozante foloseşte urmatoarele criterii A. Istoric de durere inflamatorie lombosacrata B. Limitarea mişcarilor coloanei lombare In plan sagital şi frontal C. Erodarea corpilor vertebrali la marginea discului D. Sacroileita definita radiologic E. Artrita inflamatorie a articulaţiilor interapofizare 245

245 7. In artritele periferice din spondilita anchilozanta se recomanda tratament cu A. Sulfasalazina B. Sarurile de aur C. Penicilamina D. Metotrexat E. Glucocorticoizii sistemici 8. Tratamentul medical general de fond in spondilita anchilozanta cu afectari ale entezelor si/sau ale coloanei vertebrale se efectueaza: A. In caz de esec succesiv a trei AINS, luate in dozaj corect si pentru cel putin doua saptamani B. In caz de esec al unui singur AINS, luat in dozaj corect si pentru cel putin doua luni, C. In caz de majorare a rigiditatii, D. In caz de impact familial si profesional major E. In caz de esec succesiv a doua AINS, luate in dozaj corect si pentru cel putin doua saptamani 9. Diagnosticul spondilitei anchilozante este in principal clinic si se bazeaza pe: A. Antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale, spondilartropatii, psoriazis B. Istoric personal sugestiv de psoriazis, uveita, artrita reactiva C. Prezenta antigenului HLA - B27 D. Afectare sacroiliaca E. Sensibilitatea durerilor la AINS 10*. Modificarile imagistice precoce in spondilita anchilozanta sunt: A. Afectarea radiologica sacroiliaca B. Afectarea sacroiliacelor vizibila pe RMN in absenta unei afectari radiografice C. Prezenta de sindesmofite D. Aspectul de vertebre patrate E. Semnul Romanus 11.Factori de prognostic ai severitaţii PR: A. Debut acut monoarticular; B. Afectare extraarticulara; C. Absenta de eroziuni radiografice la diagnostic; D. Sindrom inflamator ridicat; E. Raspuns slab la tratamentul iniţial 12.Complicaţiile sistemice din PR includ: A. Vasculita reumatoida B. Sindromul Sjogren primar C. Fibroza pulmonara 246

246 D. Noduli reumatoizi E. Endocardita 13.In tratamentul specific al poliartritei reumatoide se pot utiliza: A. Antibiotice B. Terapia anti TNF-alfa C. AINS D. Corticosteroizi E. Inhibitori de limfocite T 14.Tratamentul de fond conventional in poliartrita reumatoida include: A. Etanercept B. Metotrexat C. Infliximab D. Rituximab E. Leflunomid 15.Urmatoarele firmatii referitoare la poliartrita reumatoida sunt adevarate: A. Este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent; B. Diagnosticarea sa precoce este esenţiala C. Afecteaza de obicei persoanele varstnice D. Orice PR trebuie sa primeasca tratament de fond; E. Afecteaza predominant barbatii 16*.Foarte specifici pentru diagnosticul poliartritei reumatoide sunt anticorpii: A. Anti-ADN B. Anti-CCP C. Anti-nucleari D. Anti-SSA E. Anti-SSB 17.Osteoporoza primara: A. Este caracterizata prin deteriorarea microarhitecturii tesutului osos si cresterea masei osoase B. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa C. Este asociata cu inaintarea in varsta D. Nu este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei E. Poate fi consecinta tratamentului cu corticosteroizi 18.Care din urmatoarele reprezinta cauze de osteopatie fragilizanta nonosteoporotica: A. Metastaze osoase B. Mielom C. Mastocitoza sistemica 247

247 D. Sindromul Ehler-Danlos E. Maladie Marfan 19.Urmatoarele medicamente apartin clasei bifosfonati: A. Raloxifen B. Ibandronat C. Alendronat D. Ranelat de strontiu E. Risedronat 20.Urmatoarele afirmatii cu privire la raloxifen sunt adevarate: A. Apartine clasei serms B. Reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormono-dependent C. Creste riscul dezvoltarii cancerului de san hormono-dependent D. Reduce riscul fracturilor vertebrale E. Reduce riscul fracturilor de sold 21.Estimarea riscului individual de fractura necesita asocierea rezultatelor masurarii densitaţii osoase cu factori de risc ai fracturii: A. Antecedente personale de fracturi datorate fragilitaţii B. Varsta > 60 de ani C. Antecedente de fractura a femurului proximal (extremitatea superioara) la o ruda de gradul II D. Greutate corporala > 19 kg/m2 E. Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de ani) 22.Ranelatul de strontiu are urmatoarele caracteristici: A. Se administreaza pe cale orala B. Reduce riscul de fracturi vertebrale dar nu şi de şold C. Reduce riscul de fracturi vertebrale şi de şold D. A demonstrat eficacitatea antifractura la pacienţi peste 80 de ani E. La apariţia unei erupţii cutanate/rash se impune intreruperea definitiva a tratamentului 23.Urmatoarele afirmatii cu privire la bifosfonati sunt adevarate: A. Reduc riscul fracturilor vertebrale şi de şold B. Nu reduc riscul fracturilor vertebrale C. Produc frecvent osteonecroza de mandibula D. Nu reduc riscul fracturilor de sold E. Au ca efecte advers sindromul pseudogripal pentru formele cu administrare iv 24.Urmatoarele afirmatii privind osteoporoza sunt adevarate: A. Osteoporoza primara este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa B. Se produce deteriorarea microarhitecturii tesutului osos 248

248 C. Tratamentul necesita si masuri igieno-dietetice D. Osteoporoza este dureroasa E. Osteoporoza nu afecteaza sexul masculin 25. Osteoporoza primara: A. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa B. Este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei C. Poate fi consecinta tratamentului cu corticosteroizi D. Poate fi consecinta gastrectomiei sau unei rezentii intestinale extinse E. Este caracterizata prin scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii tesutului osos. 26. Argumente in favoarea originii osteoporotice a fracturilor vertebrale A. Nu prezinta simptome / semne neurologice B. Neafectarea coloanei cervicale C. Fracturi vertebrale mai sus de T4 D. Liza pediculului (vertebra suspecta ) E. Asimetrie vizibila din fata a vertebrei. 27. Pentru prevenirea osteoporozei primare este necesara A. Lupta impotriva fumatului si a alcoolismului B. Mentinerea unei greutati si a unui IMC normale C. Activitate fizica D. Aport vitamino-calcic: calciu la mg/zi si vitamina D UI/zi pentru adulti si cel putin 800 UI/zi la varstnici E. Aport vitamino-calcic: calciu 500 mg/zi si vitamina D 300 UI/zi. 28. In tratamentul osteoporozei masculine se indica tratament medicamentos cu A. Alendronat B. Risedronat C. Zoledronat D. Ranelat de strontiu E. Teriparatid. 29. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Inainte de 70 de ani, predomina riscul de fracturi vertebrale B. Inainte de 70 de ani tratamentul poate fi ales intre raloxifen, un bisfosfonat sau ranelatul de strontiu C. Dupa 70 de ani, riscul de fractura dde sold este dominant D. Dupa 70 de ani se administreaza un bifosfonat sau ranelatul de strontiu E. Durata tratamentului: cel putin 4 ani, cu exceptia ranelatului de strontiu (24 luni) 249

249 30.Tratamentul pe termen scurt cu AINS se indica in urmatoarele cazuri: A. Guta B. Artroza C. Poliartrita reumatoida D. Bursita E. Tendinite 31.Combinatia dintre AINS si corticosteroizi se poate prescrie in: A. Guta B. Bursite C. Poliartrita reumatoida D. Artroza E. Colagenoze 32.Indicatiile infiltratiilor cu corticoizi sunt urmatoarele: A. Artroza B. Bursite C. Artrita septica D. Lomboradiculalgii comune E. Gonartroza 33.Complicatiile specifice ale infiltratiilor cu corticosteroizi cuprind: A. Hemartroza B. Artrita acuta microcristalina C. Ruptura de tendon in caz de infiltrare periarticulara D. Artrita aseptica E. Hipersensibilitate imediata 34*.Aspirina face parte din urmatoarea clasa de AINS A. Salicilati B. Oxicami C. Coxibi D. Pirazoli E. Indolice 35*.Fenilbutazona face parte din urmatoarea clasa de AINS A. Indolice B. Salicilati C. Pirazoli D. Oxicami E. Coxibi 250

250 36*.Piroxicamul face parte din urmatoarea clasa de AINS: A. Indolice B. Oxicami C. Salicilati D. Pirazoli E. Coxibi 37.AINS au urmatoarele efecte adverse: A. Bronhospasm B. Dispepsie C. Citoliza severa cu progresie spre hepatita D. Aplazie medulara E. Nastere prematura 38.Complicatiile renale ale AINS includ A. Hiperkaliemie B. Hipokaliemie C. Leziuni glomerulare minime D. Leziuni glomerulare majore E. Insuficienta renala functionala 39. Indicatii de tratament pe termen scurt cu AINS A. Artroza (un caz de puseu congestiv sau esecul analgezicelor singure) B. Patologii microcristaline (CCA, guta) C. Patologii periarticulare (bursita, tendinita) D. Reumatisme inflamatorii cronice (spondilita, PR) E. Patologii rahidiene si radiculare 40. Contraindicatiile tratamentului cu AINS A. Astm la aspirina si/sau alergie incrucisata la alte AINS (sindrom Widal) B. Astm C. Sarcina (trimestrul III) si alaptare D. Guta E. Colagenozele 41. Situatii ce necesita adaugarea unui IPP la AINS neselectivi: A. Varsta peste 65 de ani B. Antecedente de ulcer gastroduodenal C. Antecedente de intoleranta la AINS D. Cand se asociaza doua sau mai multe AINS E. La toti pacientii tratati cu AINS. 251

251 42. Efectele secundare posibile ale administrarii AINS in sarcina: A. Inchiderea canalului arterial (trimestrul III) B. Hipertensiune de sarcina C. Nastere precoce (risc de prematuritate) D. Nastere intarziata E. Scaderea fertilitatii. 43. Contraindicatiile infiltrarii de corticosteroizi: A. Infectie activa B. Tulburari de coagulare C. Imunodeficienta D. Hipersensibilitate la oricare din excipienti E. Tulburari circulatorii si de vascularizatie 44.In sindromul de tunel carpian apar: A. Acroparestezie nocturna B. Manevra Tinel pozitiva C. Manevra Phalen negativa D. In formele avansate: hiperestezie in teritoriul nervului ulnar. E. In formele avansate: hipoestezie in teritoriul nervului median 45.Unele radiculalgii sunt simptomatice pentru ca: A. Releva o spondilodiscita infectioasa B. Releva o fractura patologica legata de o metastaza osoasa C. Nu releva o fractura patologica legata de o metastaza osoasa D. Sunt uneori asociate cu semne generale (febra, alterarea starii generale) E. Nu au un orar inflamator 46. In afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern avem A. Absenta durerii rahidiene B. Lipsa afectarii fetei externe a coapsei si a muschiului gluteus medius C. Prezenta durerii rahidiene D. Afectarea fetei externe a coapsei si a muschiului gluteus medius E. Contractura musculara paravertebrala 47. Sindromul de tunel carpian necesita A. Tratamentul cauzei B. Tratament medicamentos local C. Infiltratie cu corticosteroizi D. Corticoterapie pe cale orala E. Atela de repaus 252

252 48. Cauze ale sindromului de tunel carpian A. Idiopatice B. Microtraumatisme repetate C. Reumatismele inflamatorii D. Amiloidoza E. Osteoporoza 49. In stenoza de canal vertebral: A. Durerile lombare cresc la extensia rahidiana B. Durerile lombare scad la extensia rahidiana C. Durerile apar dupa o anumita distanta de mers pe jos D. Durerile cedeaza dupa o anumita distanta de mers pe jos E. Durerile sunt adesea bilaterale si multiradiculare. 253

253 RASPUNSURI 1 A 2 D 3 CDE 4 ABCD 5 A 6 ABD 7 AD 8 ACD 9 ABDE 10 B 11 BDE 12 ACD 13 BCDE 14 BE 15 ABD 16 B 17 BC 18 ABDE 19 BCE 20 ABD 21 ABE 22 ACDE 23 AE 24 ABC 25 ABE 26 AB 27 ABCD 28 ABCE 29 ABCD 30 ABDE 31 CE 32 ABDE 33 ABCE 34 A 35 C 36 B 37 ABD 38 ACE 39 ABCE 40 ABC 41 ABC 42 ADE 43 ABD 44 ABE 45 ABD 46 AB 47 ABCE 48 ABCD 49 ACE 254

254 HEMATOLOGIE ANEMIA *1) Care dintre valorile următoare ale hemoglobinei, definesc anemia la femei: a) <12 g/dl b) <13g/dl c) <10g/dl d) 11g/dl e) <14g/dl 2) Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate: a) VEM 80 fl : anemie normocitară b) VEM 80 fl : anemie microcitara c) VEM 81-90fl: anemie normocitara d) VEM 100fl :anemie macroctara e) VEM 100fl: anemie normocitara *3) Care dintre valorile urmatoare ale hemoglobinei definesc anemia la nou nascut: a) <14g/dl b) <13g/dl c) <10g/dl d) <11g/dl e) <12g/dl 4) Care din urmatoarele simptome fac parte din sindromul anemic? a) dispnee b) astenie c) cefalee d) paloare cutaneo-mucoasa e) suflu cardiac sistolic in focarul mitral 5) Care dintre urmatoarele anemii sunt microcitare? a) anemia inflamatorie b) anemie carentiala feripriva c) anemia prin deficit de folati d) anemia prin deficit de vit. B12 e) talasemie heterozigota 6) Cauzele carentei de fier pot fi: a) deficit de absorbtie a fierului (boala celiaca) b) sangerare ginecologica c) sangerare digestive d) hemocromatoza 255

255 e) sangerari voluntare *7) Care este examinarea fundamentala in anemia normocitara sau macrocitara: a) reticulocitele b) haptoglobina c) bilirubina indirecta d) testul Coombs e) feritina serica 8) Care dintre urmatoarele anemii sunt normocitare sau macrocitare regenerative: a) anemie hemoltica b) anemie posthemoragica c) anemia inflamatorie d) anemia feripriva e) talasemia heterozigota 9) Care dintre urmatoarele investigatii, dau date despre etiologia unei anemii hemolitice: a) testul Coombs direct b) frotiul sanguine c) feritina serica d) PCR e) dozare de G6PD 10) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a) feritinemia este normala sau crescuta in anemiile inflamatorii b) feritinemia este scazuta in anemia feripriva c) feritinemia este normala in anemiile mixte (inflamatorie si carentiala) d) PCR este normala in talasemiile heterozygote e) PCR este scazuta in anemiile inflamatorii 11) Care dintre urmatoarele analize confirma hemoliza? a) haptoglobna scazuta b) haptoglobina crescuta c) bilirubina neconjugata ridicata d) bilirubina neconjugata scazuta e) feritinemia scazuta 12) Examinarile necesare in cazul unei anemii feriprive sunt: a) feritinemia b) transferina c) PCR 256

256 d) electroforeza hemoglobinelor la a-2-a examinare e) testul Coombs 13) Care dintre urmatoarele patologii pot cauza aparitia anemiei aregenerative normocitara? a) insuficienta renala cronica b) alcoholism c) mielodisplazii d) mieloame, limfoame e) carenta de vitamina B12, folati 14) Care dintre urmatoarele patologii pot cauza aparitia anemiei aregenerative macrocitara? a) alcoholism b) disfunctie tiroidiana c) medicamente (hidroxiuree, methotrexat, Bactrim) d) inflamatie cronica e) toate invaziile medulare 15) Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la anemiile aregenerative sunt adevarate? a) prima examinare clinica: studierea alcoolismului, a consumului de medicamente b) investingatiile biologice indicate:creatininemia, PCR, TSH, electroforeza proteinelor serice c) daca este macrocitara necesita dozare B12, folati d) mielograma se efectuaza chiar si daca diagnosticul este evident e) transfuzia se poate administra inainte de a efectua explorarile necesare pt a-i preciza mecanismul RASPUNSURI: 1) A 2) C,D 3) A 4) A,B,C,D 5) A,B,E 6) A,B,C,E 7) A 8) A,B 9) A,B,E 10) A,B,C,D 11) A,C 12) A,B,C,D 13) A,C,D 14) A,B,C,E 15) A,B,C 257

257 ANOMALII ALE HEMOSTAZEI SI COAGULARII *1. Care din următorii factori de coagulare nu intervine nici în timpul de protrombină (TP), nici în timpul de cefalină activată (TCA): a) factorul X b) factorul IX c) factorul VII d) factorul XIII e) factorul VIII *2. Explorarea hemostazei secundare- calea extrinsecă se realizează cu urmatoarele examinări: a) trombocite b) timp de sângerare c) timp de protrombină d) timp de cefalină activată e) fibrinogen *3. Explorarea hemostazei secundare- calea intrinsecă se realizează cu urmatoarele examinări: a) trombocite b) timp de sângerare c) timp de protrombină d) timp de cefalină activată e) fibrinogen *4. Factorii de coagulare dependenţi de vitamina K sunt: a) II,V,VII,X b) II,VII, IX,X c) II,V,VII, IX d) I, II,V,VIII, IX,X,XI,XIII e) nici o variantă corectă *5. Timpul de protrombină (TP) explorează activitatea următorilor factori: a) I(fibrinogen), II,V,VII, X b) II,V,VII, IX,X c) I, II,V,VIII, IX,X,XI,XIII d) II,V,VII,X e) nici o variantă corectă 258

258 6. Timp de protrombină (PT) normal şi timp de cefalină activată (TCA) prelungit pot fi întâlnite în: a) deficit de factor VII b) deficit de factor XI c) hemofilie A(factor VIII scăzut) d) hemofilie B(factor IX scăzut) e) boala von Willebrand 7. În cazul în care următorele examinări sunt modificate - timp de protrombină (PT) normal şi timp de cefalină activată (TCA) prelungit- examinările care trebuie efectuate cu prioritate sunt: a) determinarea nivelului de factor VIII b) determinarea nivelului de factor IX c) căutarea unui anticoagulant circulant d) dozarea nivelului de factor V e) determinarea nivelului de factor II 8. Explorarea hemostazei primare se realizează cu urmatoarele examinări: a) trombocite b) timp de sângerare c) timp de protrombină d) timp de cefalină activată e) fibrinogen 9. Următoarele afirmaţii privind examinările hemostazei sunt adevărate: a) fibrinogenul explorează hemostaza secundară,calea comună b) timpul de sângerare explorează hemostaza secundară c) timpul de protrombină (PT) explorează hemostaza primară d) timpul de cefalină activată (TCA) explorează hemostaza secundară e) timpul de cefalină activată (TCA) explorează activitatea următorilor factori: I, II,V,VIII, IX,X,XI,XII RASPUNSURI: 1) D 2) C 3) D 4) B 5) A 6) B,C,D,E 7) A,B,C 8) A,B 9) A,D,E 259

259 MIELOMUL MULTIPLU 1. Care din următoarele afirmaţii privitoare la mielomul multiplu sunt adevărate? a) media de supravieţuire este de 5 ani b) apare rar înainte de vârsta de 40 ani (mai puţin de 2%) c) este mai frecvent la populaţia de culoare a Americii d) este mai puţin frecvent la populaţia europeană e) media de supravieţuire este de 8 ani 2. Sindromul dureros din mielomul multiplu este localizat mai ales la oasele care conţin situri ale hematopoiezei active, precum: a) coaste b) stern c) splina d) ficat e) bazin 3. În mielomul multiplu imaginile radiologice standard în scop diagnostic se efectueaza la nivelul: a) craniului b) bazin c) coaste d) picior e) coloanei vertebrale 4. Aspectul radiologic al oaselor din mielomul multiplu poate arăta: a. osteocondensare b) leziuni osteolitice cu contur regulat, net c) osteopenie difuză făra leziuni osteolitice asociate d) fracturi şi tasarea vertebrelor cu aspect osteoporotic e) osteopenie difuză cu leziuni osteolitice asociate 5. În mielomul multiplu se indică efectuarea RMN la nivelul: a) craniului b) coloanei vertebrale c) toracelui d) bazinului e) abdomen 6. Leziunile vizibile la RMN în mielomul multiplu au următoarele caractere: a) leziuni diseminate, inprecis delimitate b) leziuni solitare 260

260 c) leziuni focale rotunde multiple, hipointense in T1, hiperintense in T2 d) aspect piper si sare cu anomalii de semnal e) infiltratie difuză a maduvei 7. Sindromul POEMS cuprinde: a) atrofia bulei lui Bichat b) organomegalie c) endocrinopatie d) cardiopatie e) insuficienţa renala 8. Care din următoarele afirmaţii despre mielomul osteocondensat sunt adevărate: a) este mai frecvent decat formele osteolitice b) este rar, 3-4% c) prezintă leziuni osteocondensate plurifocale sau difuze d) prezinta leziuni osteocondensate solitare e) este asimptomatic 9. Printre complicaţiile afecţiunii osoase din mielomul multiplu se numară: a) hipocalcemia b) hipercalcemia c) sindrom rahidian d) sindrom de neuron motor periferic e) neuropatia periferica 10. Cauze mai frecvente ale anemiei din mielomul multiplu sunt următoarele, cu exceptia*: a) infiltraţie medulara b) hiperproteinemia (falsa anemie prin hemodiluţie) c) hemoglobinopatie d) insuficienţa renală (cronică) e) apoptoza precursorilor eritrocitari datorită presliferarii plasmocitelor maligne 11. Printre cauzele mai rare ale anemiei din mielomul multiplu se numară: a) sindrom infecţios b) sindrom Fanconi c) sindrom carenţial d) sindrom POEMS e) sindrom mielodisplazic 261

261 12. Sindromul hemoragic din mielomul multiplu se datorează: a) trombopeniei b) trombopatiei indusa de hiperproteinemie c) activitate anti-factor X a amiloidozei d) dereglari ale coagulării induse de proprietatile imunoglobulinei monoclonale e) activitate anti-factor X a imunoglobulinei monoclonale 13. Sindromul infecţios din mielomul multiplu este datorat: a) expunerii la radiaţii ţn scop diagnostic b) imunodepresiei c) diminuării imunoglobulinelor reziduale d) neutropeniei e) plasmocitozei din sângele periferic 14. Neutropenia datorata chimioterapiei pentru mielom multiplu implică un risc ridicat de dezvoltare a unor infecăii: a) cutanate b) pulmonare c) meningiene d) urinare e) cu virusurile herpetic si varicelo-zoosterian 15. Complicaţiile determinate de componentul monoclonal din mielomul multiplu sunt: a) insuficienţa cardiacă b) complicaţii tromboembotice c) sindrom de hipervâscozitate d) insuficienţa respiratorie e) insuficienţa renală 16. Insuficenţa renală de cauza prerenală din mielomul multiplu se datorează: a) hipergamaglobulinemiei b) imunoglobulinei monoclonale c) execuţiei lanţurilor uşoare d) deshidratării extracelulare in cursul hipercalcemiei e) prinderilor digestive (vărsături) 17. Insuficienţa renală de cauză organică tubulară din mielomul multiplu se produce prin: a) infecţie urinară b) tubulopatie mielomatoasă c) sindrom Fanconi: afectare tubulară proximala 262

262 d) necroză tubulară acută e) deshidratare 18. Insuficienţa renală de cauză organică gromerulară din mielomul multiplu se produce prin: a) depozite organizate neamiloide b) afectare glomerulară datorată crioglobulinemiei c) boala depozitelor monotipice (de lanţuri uşoare si/sau grele) neorganizate d) amiloidoza e) infecţie urinară *19. Insuficienţa renală de cauză postrenală din mielomul multiplu se datorează: a) amiloidozei b) unei litiaze secundare unei hipercalcemii cronice c) depozite neamiloide d) infecţiei urinare joase e) imunoglobulinei monoclonale 20. Printre factorii favorizanti ai complicaţiilor tromboembolice din mielomul multiplu se numară: a) sindromul nefrotic b) insuficenţa renală c) starea neoplazică d) vîrsta adesea înaintată a pacienţilor e) prezenţa unui dispozitiv venos central 21. Substanţe farmaceutice ce favorizeaza complicaţiile tromboembolice din mielomul multiplu sunt: a) eritropoietina b) Melfalan c) talidomida d) lenalidomida e) Prednisonul 22. Diagnosticul amiloidozei din mielomul multiplu se pune prin: a) biopsie ganglionară b) biopsie rectală c) biopsie din grăsimea subcutanată abdominală d) biopsie din glanda salivara accesorie e) biopsie renala 263

263 23. Infiltrarea sistemului nervos cu lanţuri uşoare monoclonale în amiloidoza din mielomul multiplu produce: a) neuropatie periferică senzitivo-motorie progresivă b) sindrom de canal carpian c) psihoză d) demenţă e) disautonomie 24. Infiltrarea tubului digestiv cu lanţuri uşoare monoclonale in amiloidoza din mielomul multiplu produce: a) ocluzie intestinală b) dureri abdominale c) ulcer gastro-duodenal d) sindrom sicca e) macroglosie 25. Care din următoarele afirmaţii privind lanţul uşor al imunoglobulinei din mielomul multiplu sunt adevărate: a) este adesea lambda (λ) b) este adesea Kappa (K) c) nu produce nici o complicaţie d) poate avea activitate anti-factor X e) poate avea activitate anti-factor VIII *26. În evaluarea iniţială a mielomului multiplu sunt utile următoarele, cu excepţia: a) electroforeza proteinelor serice cu imunofixare b) mielograma cu studiu citogenetic c) creatinina serică, calcemie d) dozaj cantitativ al imunoglobulinelor e) scintigrafia osoasă 27. Pentru diagnosticul mielomului multiplu sunt necesare următoarele criterii: a) prezenţa în ser şi/sau urină a unei proteine monoclonale b) plasmocitoza medulară 10% c) prezenţa a 3 criterii CRAB d) prezenţa a cel putin 1 criteriu CRAB e) prezenţa a 2 criterii CRAB 28. Criteriile CRAB în mielomul multiplu includ: a) creatinina serică > 173 mmol/l b) anemie cu Hb<2g/dl faţă de limita inferioară a valorii normale sau <10 g/dl c) leziuni osoase: lize osoase, ortopenie severă sau fracturi patologice 264

264 d) plasmocitoza medulară 30% e) calcemie > cu cel putin 0.25 mmol/l faţă de limita superioară a valorii normale >2.75 mmol/l 29. Mielomul indolent sau smoldering myeloma este definit prin: a) absenţa criteriilor CRAB b) prezenţa a cel puţin 1 criteriu CRAB c) prezenţa unei proteine monoclonale în ser 3g/100 ml d) şi/sau prezenţa unei plasmocitoze medulare 10% e) prezenţa unei plasmocitoze medulare < 10% *30. Plasmocitomul solitar este definit de următoarele, cu excepţia*: a) localizare unică a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor sau tisular, care trebuie confirmată prin biopsie b) maduva osoasă normala cu absenţa plasmocitelor monoclonale c) RMN al coloanei vertebrale şi a pelvisului fără alte leziunii d) absenţa criteriilor CRAB e) plasmocitoza medulară 10% 31. Stadiul I din clasificarea Salmon-Durie a mielomului multiplu presupune prezenţa următoarelor criterii, cu excepţia*: a) hemoglobina > 10g/dl b) calcemie normală < 3 mmol/l c) os normal sau plasmocitom izolat d) nivel Ig monoclonal redus: IgG < 50g/L, IgA < 30 g/l, Ig monoclonal urinar < 4 g/24 ore e) plasmocitoza medulară 10% 32. Anomaliile cromozomiale cu impact negativ asupra prognosticului în mielomul multiplu sunt: a) del (17p) b) del 16 c) t (4;14) d) t (15;17) e) 13/13q- 33. Factori de prognostic negativ referitori la masa tumorală (conform criteriilor lui Salmon şi Durie) sunt: a) β 2 microglobulina ridicată b) hemoglobina scazută / trombopenie c) leziuni litice extinse d) calcemie normală e) plasmocitoza medulară 10% 265

265 34. Factori de prognostic negativ legaţi de tumoare, mai precis malignitate intrisecă în mielomul multiplu sunt: a) VSH ridicat b) PCR ridicată c) nivel LDH scazut d) albumina serică scazută e) nivel LDH crescut sunt: *35. Factori de prognostic negativ în mielomul multiplu, legaţi de gazdă a) vârsta tânara b) vârsta înaintată c) sexul masculin d) sexul feminin e) expunerea la radiaţii UV 266

266 RASPUNSURI MIELOM MULTIPLU: 1) A,B,C 2) A,B,E 3) A,B,C,E 4) A,B,C,D 5) B,D 6) C,D,E 7) A,B,C 8) B,C 9) B,C,E 10) C 11) A,C,E 12) A,B,C,D 13) B,C,D 14) B,D,E 15) B,C,E 16) D,E 17) B,C,D 18) A,B,C,D 19) B 20) A,C,D,E 21) A,C,D 22) B,C,D,E 23) A,B,E 24) B,D,E 25) A,D 26) E 27) A,B,D 28) A,B,C,E 29) A,C,D 30) E 31) E 32) A,C,E 33) A,B,C 34) B,D,E 35) B 267

267 NEFROLOGIE INSUFICIENTA RENALA ACUTA 1. *Oligoanuria se defineste prin: A. Diureza < 400ml/24h B. Diureza redusa, relatata la anamneza de catre bolnav C. Diureza <50ml/24h D. Diureza < 500ml/24 h E. Toate raspunsurile sunt adevarate 2. *Insuficienta renala acuta se defineste prin: A. Scadere brusca si importanta a filtrarii glomerulare care duce la cresterea creatininei ser. B. Cresterea creatininei ser cu mai mult de 1,5mg/dl in 24h C. Oligoanurie D. Cresterea brusca a ureei peste 200mg/dl in 48h E. Anemie, leucocitoza, uree > 150mg/dl 3. Elementele de gravitate imediata care impun epurarea extrarenala de urgenta in insuficienta renala acuta sunt: A. Edem pulmonar acut rezistent la tratamentul medicamentos, encefalopatie uremica B. Hiperpotasemie >6,5mmol/l sau evident pe EKG, acidoza metabolica severa, uree > 40mmol/l C. Hiperhidratare cu volum circulant redus D. Hipernatremie cu deshidratare E. Insuficienta cardiaca congestiva severa 4. Principalele cauze ale insuficientei renale obstructive sunt: A. Adenomul periuretral (de prostata) B. Cancerul de prostata C. Litiaza urinara D. Fibroza retroperitoneala E. Polichistoza renala autozomal dominanta a adultului 5. *Dilatarea pielocaliciala bilaterala evidentiabila prin teste de imagistica insotita de cresterea brusca a creatininei ser semnifica: A. Insuficienta renala cronica prin litiaza renala B. Tumora ureterala C. Fibroza retroperitoneala dupa iradiere D. Vezica neurogena E. Insuficienta renala acuta obstructiva 268

268 6. *In cursul insuficientei renale acute obstructive prin cancer de prostata tratamentul de electie consta in : A. Hemodializa veno-venoasa continua B. Drenaj urinar de urgenta prin sonda vezicala sau cateter suprapubian C. Ureterostomie D. Dializa peritoneala cu schimburi frecvente E. Reechilibrare hidroelectrolitica si acidobazica 7. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? Insuficienta renala acuta de cauze prerenale este: A. o forma severa de IRA care genereaza mortalitate crescuta B. cauza cea mai frecventa de IRA C. legata de anomalii de perfuzie renala D. cauza principala de deces in hemoragia digestiva superioara E. insotita de complicatii tardive severe si multiple 8. Cele mai importante cauze de insuficienta renala acuta functionala sunt: A. Deshidratarea extracelulara prin pierderi B. Perturbari ale hemodinamicii renale prin medicamente de tip IEC, ARA2, AINS C. Politraumatismul D. Tratamentul cu Rifampicina la persoane alergice E. Intoxicatia cu ciuperci 9. *Nefropatia interstitiala acuta care genereaza insuficienta renala acuta este indusa cel mai frecvent de: A. Analgezice si antiinflamatoare nesteroidiene B. Intoxicatia cu insecticide organoclorurate C. Mecanisme imunoalergice D. Litiaza renala bilaterala E. Antigene tumorale 10.*Insuficienta renala acuta de cauza glomerulara se manifesta clinic prin: A. Oligoanurie cu purpura si febra asociata sindromului de IRA B. Anurie, hiperhidratare, febra, sindrom edematos C. Insuficienta renala acuta asociat cu sindrom glomerular D. Tromboza bilaterala de vena renala E. Proteinurie, hematurie anemie si insuficienta renala 11.*Insuficienta renala acuta organica este produsa de: A. Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor B. Anomalii reversibile ale perfuziei renale C. Polichistoza renala autozomal dominanta a adultului D. Consumul de analgezice 269

269 E. Tratamentul cu hipotensoare (IEC, ARA2, blocanti de Ca) 12.*Manifestarile clinice ale IRA din nefropatia interstitiala acuta se manifesta prin: A. Edem, proteinurie, HTA si insuficienta renala acuta B. Durere lombara unilaterala, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie, purpura C. Tuse, febra, sindrom hemoragipar D. Febra, rash cutanat, artralgii eozinofilie cresterea creatininei ser si diureza adesea conservata E. Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare generala alterata, cresterea creatininei ser 13.*Care semne clinice lipsesc de cele mai multe ori din cursul IRA prin necroza tubulara acuta? A. Oligoanurie, febra, cresterea creatininei ser B. Hipertensiune, albuminurie sau hematurie C. Durere musculara, cresterea CPK D. Cele legate de o patologie cauzala E. Deshidratare, varsaturi, febra RASPUNSURI 1 D 2 A 3 AB 4 ABCD 5 E 6 B 7 BC 8 AB 9 C 10 C 11 A 12 D 13 B 270

270 INSUFICIENTA RENALA CRONICA 1. Insuficienta renala cronica este definita ca: A. O scadere a RFG sub 15ml/min/1.73mp B. O scadere cronica, timp de cel putin 3 luni a RFG C. Este cel mai adesea ireversibila D. Este de regula reversibila, daca masurile terapeutice sunt adecvate E. O scadere a RFG sub 30ml/min/1.73mp 2. Controlul presiunii arteriale si a proteinuriei in IRC se face: A. de preferat prin IEC sau ARA B. Nu se asociaza niciodata IEC cu ARA C. Se utilizeaza un diuretic tiazidic daca RFG<30ml/min D. Se utilizeaza furosemid daca RFG<30ml/min E. Se asociaza un regim alimentar fara sare 3. Controlul bilantului fosfocalcic in vederea nefroprotectiei se face prin: A. Scaderea aportului de calciu B. Un regim limitat de fosfati C. Administrarea de chelatori de fosfati (carbonatul de calciu) D. Vitamina D activa scade absorbtia calciului si a fosfatului E. Corectarea unei eventuale carente in 25- hidroxivitamina D 4. Controlul kaliemiei se face prin: A. Rasini schimbatoare de ioni B. Corectarea unei alcaloze metabolice C. Prescrierea de EPO recombinata, aplicat subcutanat D. Regim restrictiv in KCl E. Corectarea unei acidoze metabolice 5. Terapiile de substitutie a functiei renale cuprind: A. Dializa peritoneala B. Tratamentul cu EPO recombinata C. Hemodializa D. Transplantul renal E. Tratamentul tulburarilor metabolismului fosfo-calcic 6. Dializa peritoneala : A. Necesita fistula arterio-venoasa B. Are o durata nelimitata C. Se efectueaza doar intr-un centru specializat D. Este mai bine tolerata hemodinamic E. Permite crutarea capitalului venos 271

271 7. Contraindicatiile dializei peritoneale sunt reprezentate de: A. Capital venos deficitar B. Interventii chirurgicale abdominale cu aderente C. Conditii de locuit insalubre D. Hipoalbuminemie E. Boli intestinale inflamatorii cronice 8. Transplantul renal- urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Inscrierea se face intotdeauna dupa inceperea epurarii extrarenale B. Scade supravietuirea comparativ cu pacientii fara transplant C. Este necesara verificarea vaselor iliace externe D. Este necesara absenta unui focar de infectie E. Se efectueaza un bilant cardio-vascular inaintea interventiei 9. Reguli de nefroprotectie: A. Regim alimentar hiperproteic B. Controlul proteinuriei < 0.5g/24h C. Controlul presiunii arteriale <140/90 D. Corectarea tuturor factorilor de risc cardiovascular E. Incetarea administrarii medicametelor nefrotoxice 10.Indicatii absolute pentru initierea epurarii extrarenale: A. Pericardita uremica B. Acidoza metabolica severa C. Hipervolemia care nu poate fi controlata cu diuretice D. Anemia severa normocroma, normocitara E. Hipokaliemia iatrogena 11.Ateroscleroza accelerata in IRC este consecinta: A. HTA B. Acumularii de toxine C. Dislipidemiei D. Encefalopatiei uremice E. Hiperfosfatemiei 12.Consecintele insuficientei renale cronice asupra metabolismului fosfocalcic si osos sunt: A. Hipocalcemie tardiva B. Hipofosfatemie C. Hiperparatiroidism D. Hiperfosfatemie E. Hipercalcemie precoce 272

272 13.Carenta de EPO in IRC se caracterizeaza prin: A. Anemie normocroma B. Anemie hipocroma C. Anemie normocitara D. Anemie microcitara E. Anemie megaloblastica 14.Markerii afectiunii renale sunt reprezentati de: A. Dislipidemie B. Hematurie C. Hiperkaliemie D. Leucociturie E. Proteinurie 15.Rinichiul asigura: A. Reglarea volemiei B. Inactivarea vitaminei D C. Epurarea plasmatica a toxinelor D. Reglarea electrolitca E. Sinteza eritropoietinei 16.Corectarea anemiei din IRC se face prin: A. Administrarea orala de EPO recombinat B. Corectarea carentelor de fier C. Controlul intensiv al glicemiei D. Administrarea de EPO subcutanat E. Corectarea carentelor de acid folic 17.* Semnele clinice ale uremiei sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Anorexie B. Astenie C. Prurit D. Crampe E. Disurie 18.Consecintele cardiovasculare ale IRC sunt reprezentate de: A. Pericardita B. HTA C. Neuropatie periferica D. Ateroscleroza accelerata E. Amenoree 273

273 RASPUNSURI: 1 BC 2 ADE 3 BCE 4 ADE 5 ACD 6 DE 7 BCDE 8 CDE 9 BDE 10 ABC 11 ABCE 12 ACD 13 AC 14 BDE 15 ACDE 16 BDE 17 E 18 ABD 274

274 NEFROPATII VASCULARE 1. Agravarea cu 30 % reducere a RFG a unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC/ARA2 poate fi indusa in urmatoarele situatii: A. Glomerulonefrita acuta B. Glomerulonefrita cronica proliferativa mezangiala C. Stenoza de artera renala unilaterala D. Stenoza de artera renala bilaterala E. Nefroangioscleroza benigna 2. Hipokaliemia de origine renala se intalneste in urmatoarele situatii: A. Pielonefrita acuta B. Stenoza de artera renala C. Nefroangioscleroza maligna D. Pielonefrita cronica E. Sindromul hemolitic uremic 3. Explorarea angio-rmn cu injectare de gadoliniu se efectueaza de electie la pacientii: A. Cu contraindicatii la angio-ct B. Pentru diagnosticul de stenoza de artera renala C. Nefroangioscleroza maligna D. Sclerodermie E. Sindrom hemolitic uremic 4. *Care din investigatiile de mai jos reprezinta o investigatie de referinta in stenoza de artera renala, care permite realizarea unui gest terapeutic: A. Ecografia Doppler B. Angio-CT spiral C. Angio-RMN D. Arteriografia E. Urografia i.v 5. Angioplastia percutana de artera renala se recomanda in urmatoarele situatii A. Stenoza de artera renala ateromatoasa B. Stenoza de artera renala prin displazie fibromusculara C. Stenoza >75%, bilaterala sau pe rinichi unic D. Nefroangioscleroza maligna E. Sindromul Goodpasture 6. *Care din elementele de mai jos lipsesc din simptomatologia nefroangiosclerozei benigne? A. Microalbuminuria B. Hematuria C. Insuficienta renala 275

275 D. Hipercolesterolemia E. Hipertrofia ventriculara stanga 7. Anemia din nefroangioscleroza maligna se realizeaza prin: A. Microangiopatie trombotica B. Mecanism de tip mecanic C. Pierdere de fier D. Hipersplenism E. Blocaj de fier in maduva 8. Microangiopatia trombotica din nefroangioscleroza maligna se caracterizeaza prin: A. Anemie hemolitica B. Cresterea LDH C. Scaderea haptoglobinei D. Cresterea bilirubinei directe E. Test Coombs pozitiv 9. *Tratamentul antihipertensiv intravenos se indica pentru a se obtine o tensiune arteriala diastolica < 110 mm Hg in: A. Stenoza de artera renala bilaterala B. Nefroangioscleroza maligna C. Ocluzia acuta de artera renala D. Boala embolilor cu cristale de colesterol E. Sindromul hemolitic uremic 10.*Hipereozinofilia se intalneste in: A. Nefroangioscleroza maligna B. Sindromul hemolitic uremic C. Ocluzia acuta de artera renala D. Boala embolilor cu cristale de colesterol E. Sindromul Goodpasture 11. In bola embolilor cu cristale de colesterol se indica: A. Statine B. IECA C. ARA2 D. Tratament anticoagulant de urgenta E. Corticoterapia 12. *Hematuria macroscopica asociata insuficientei renale acute apare in: A. Nefroangioscleroza maligna B. Ocluzia acuta de artera renala C. Sindromul hemolitic uremic 276

276 D. Stenoza bilaterala de artera renala E. Boala embolilor cu cristale de colesterol 13. *Mutatia proteinelor reglatorii ale caii alternative a complementului apare in: A. Nefroangioscleroza maligna B. Sindromul Goodpasture C. Vasculitele ANCA mediate D. Sindromul hemolitic uremic E. Ocluzia acuta a arterei renale 14. *Infectia cu E. Coli O157 determina: A. Purpura Henoch-Schonlein B. Sindromul hemolitic uremic C. Glomerulonefrita acuta D. Sindrom nefrotic E. Ocluzia acuta a arterei renale 15. In tabloul biologic al sindromului hemolitic uremic se regasesc: A. Anemie hemolitica microangiopatica trombotica B. Anemie hemolitica prin mecanism mecanic C. Trombocitopenie D. Leucopenie E. Diminuarea concentratiei de haptoglobina RASPUNSURI: 1 CD 2 BC 3 AB 4 D 5 ABC 6 B 7 AB 8 ABC 9 B 10 D 11 ABCE 12 B 13 D 14 B 15 ABCE 277

277 NEFROPATII GLOMERULARE 1. Nefropatiile glomerulare se caracterizeaza prin: A. Alterarea membranei bazale glomerulare B. Absenta proliferarii celulelor endocapilare C. Proliferarea celulelor endo- sau extracapilare D. Depozite glomerulare cu localizare variata E. Absenta depozitelor 2. Definitia sindromului glomerular: A. Proteinurie adesea minora B. Proteinurie adesea abundenta C. Hematurie microscopica de cauza urologica D. Hematurie microscopica de cauza non-urologica E. Hematurie macroscopica de cauza non-urologica 3. Sindromul nefrotic se defineste prin: A. Proteinurie peste 3g/24 ore B. Proteinurie sub 3g/24 ore C. Hipoalbuminemie sub 30g/l D. Hiperalbuminemie E. Hiperproteinemie 4. Sindromul nefritic acut se defineste prin aparitia brusca a: A. Hematuriei microscopice abundente B. Hematurie macroscopica uneori C. Proteinurie glomerulara D. Proteinurie tubulara E. Absenta hipertensiunii arteriale 5. Sindromul nefritic acut se defineste prin aparitia brusca a: A. HTA B. Edeme C. Proteinurie glomerulara D. Insuficienta renala acuta E. Absenta HTA 6. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive se caracterizeaza prin: A. Insuficienta renala rapid progresiva B. Insuficienta renala lent progresiva C. Hematurie microscopica minora D. Hematurie microscopica abundenta E. Uneori hematurie macroscopica 278

278 7. Sindromul glomerulonefritei rapid progresive consta din: A. Proteinurie glomerulara de obicei moderata B. Proteinurie de obicei masiva C. Hematurie microscopica abundenta D. Insuficienta renala rapid progresiva E. Insuficienta renala lent progresiva 8. Bilantul biologic minimal in nefropatiile glomerulare este reprezentat de: A. Bilant immunologic B. Bilant inflamator C. Colesterolemie D. Glicemie E. Serologie virala 9. Serologia virala minimala in nefropatiile glomerulare consta din: A. HIV B. VHB C. VHC D. Virus gripal E. Virus cytomegalic 10. Indicatiile PBR la adulti sunt: A. Uneori B. In special diabet C. Sistematic, cu exceptia cazurilor particulare de diabet D. Sistematic, cu exceptia cazurilor de amilodoza E. Sistematic, cu exceptia cazurilor de nefropatii genetice(sindrom Alport) 11. Nefropatiile glomerulare proliferative sunt: A. Nefropatia cu Ig A B. Lupus eritematos sistemic C. Glomerulonefrita membranoproliferativa D. Glomerulonefrita membranoasa E. Vasculite ANCA 12. Glomerulonefritele membranoproliferative: A. Un grup heterogen de glomerulopatii B. Un grup omogen de glomerulopatii C. Se caracterizeaza prin proliferare endocapilara si prezenta de depozite D. De obicei SN impur sau sindrom nefritic E. Rar SN impur sau sindrom nefritic 279

279 RASPUNSURI: 1 ACD 2 BDE 3 AC 4 ABC 5 ABCD 6 ADE 7 ACD 8 ABDE 9 ABC 10 CDE 11 ABCE 12 ACD 280

280 MEDICINĂ INTERNĂ LUPUSUL ERITEMATOS DISEMINAT SINDROMUL ANTIFOSFOLIPIDIC (SAFL) 1. Anticorpi anti-adn: A. Sunt anticorpi antinucleari mai specifici pentru lupusul eritematos diseminat (LED) B. Nu au interes prognostic pentru LED C. Au valoare predictiva pentru puseele LED D. Au interes prognostic pentru LED E. Nu trebuie dozati daca anticorpii antinucleari sunt pozitivi. 2. Lupusul eritematos diseminat: A. Este o boala autoimuna sistemica B. Afecteaza doar anumite organe C. Mai frecventa la femeile tinere D. Mai frecventa la barbati E. Debutul poate fi declansat de factori favorizanti. 3. Lupusul indus de medicamente se caracterizeaza prin: A. Apare la persoanele mai in varsta B. Antihistonele sunt asociate cu acest tip de boala C. Betablocantele nu favorizeaza acest tip de lupus D. Anticorpii anticentromer sunt pozitivi E. Nu exista acest tip de lupus. 4. Urmatoarele afirmatii privind lupusul eritematos diseminat sunt corecte: A. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza unor date clinice si anomalii imunologice B. Sunt necesare indeplinirea a 4 criterii pentru diagnostic C. Sindromul inflamator nu este specific D. Proteina C reactiva este intotdeauna crescuta in puseu E. Proteina C reactiva poate fi normala in caz de puseu. 5. Dintre criteriile de diagnostic ale lupusului eritematos diseminat nu fac parte: A. Prezenta ulceratiilor la nivelul mucoasei orale si nazofaringiene B. Artrite erozive la articulatiile periferice C. Proteinurie <0,5g/zi D. Pleurezie E. Fotosensibilitate. 6. Afectarile cutanate in lupusul eritematos diseminat: A. Sunt foarte polimorfe B. Sunt exclusive in lupusul cronic 281

281 C. Se caracterizeaza prin fotosensibilitate D. Pot asocial alopecia E. Sunt monomorfe. 7. Urmatoarele afirmatii privind afectarea renala in lupusul eritematos diseminat sunt adevarate: A. Este glomerulara B. Clasic se caracterizeaza prin sindrom nefrotic impur C. Nefropatia lupica cuprinde 6 stadii diferite D. Este tubulara E. Este caracterizata prin sindrom nefrotic pur. 8. Care din urmatoarele afirmatii privind afectarea organelor in cadrul lupusului eritematos diseminat sunt false: A. Hematologic se intalneste frecvent leucocitoza B. Afectarea pulmonara cuprinde pleurezie exudativa C. Existenta afectarii cutanate se stabileste prin punctie din pielea cu leziuni si din cea sanatoasa D. Afectarea articulara se evidentiaza prin efectuare de radiografii care arata leziuni erozive la nivelul articulatiilor mici E. Afectarea renala se confirma doar prin punctie biopsie renala. 9. Urmatoarele reprezinta criterii de diagnostic pentru lupusul eritematos diseminat: A. Artrite neerozive ce afecteaza cel putin doua articulatii periferice B. AVC C. Titru crescut de anticorpi antinucleari D. Cilindrurie E. TrombocitopeniE. 10*. Identificati raspunsul incorect in ceea ce priveste urmatoarele tipuri de anticorpi anti-antigene nucleare solubile: A. Sunt anticorpi antinucleari B. Anticorpii anticentromer sunt intalniti in lupusul eritematos indus medicamentos C. Anticorpii antihistone sunt intalniti in lupusul eritematos indus medicamentos D. Anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul eritematos sistemic E. Lupusul indus de medicamente asociaza anticorpi antihistone pozitivi. 11. Afectarea vasculara in lupusul eritematos diseminat se caracterizeaza prin: A. In principal este o vasculita a vaselor mici B. Reprezinta un criteriu de gravitate al bolii C. Clinic pot apare polinevrite rare in contextul unei vasculite D. Nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte E. Doar variantele a si c sunt corecte 282

282 12*. Anticorpii foarte specifici pentru lupus sunt: A. Anti-SSB B. Anticentromer C. Anti-Jo-1 D. Anti-Sm E. Antinucleari 13. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul lupusului eritematos diseminat sunt adevarate: A. Corticoterapia generala este indicata in prezenta leziunilor cutanate B. Hidroxiclorochina este un imunomodulator non-imunosupresor C. Imunosupresoarele se introduc in caz de afectare viscerala grava D. Corticoterapia generala se indica in artritele rezistente la tratamentul cu antiinflamatorii nesteroidiene E. Corticoterapia locala este indicata pentru artrite. 14*. Alte colagenoze cu care se impune diagnosticul diferential al lupusului sunt urmatoarele, exceptand: A. Poliartrita reumatoida B. Sclerodermia C. Sindrom Sharp D. Vasculita necrozanta primitiva E. Sindromul Sjögren primitiv. 15. Nefropatia lupica: A. Cuprinde 6 clase B. Cuprinde 4 clase C. Clasificarea conditioneaza tratamentul D. Se caracterizeaza prin sindrom nefrotic impur E. Se caracterizeaza prin sindrom nefrotic pur. 16. Evolutia in lupusul eritematos diseminat este in pusee favorizate de: A. Infectii intercurente B. Expunere la soare C. Stress D. Sarcina E. Niciuna din variantele de mai sus. 17. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in privinta monitorizarii in lupus: A. Clinic se urmareste prezenta sau absenta semnelor de activitate B. Nu este necesara cautarea efectelor secundare ale tratamentului C. Sub tratament cu hidroxiclorochina se impune control oftalmologic anual D. Anual se determina parametrii imunologici: anticorpi anti-adn, fractiunile complementului C3, C4, CH50 283

283 E. Punctia biopsie renala se efectueaza anual. 18. Factorii predictivi ai puseelor de activitate in lupusul eritematos diseminat sunt: A. Anticorpii anti-rnp B. Anticorpii anti-sm C. Anticorpii anti-adn D. Antihistonele E. Fractiunile complementului C3-C4-CH Sindromul antifosfolipidic asociat lupusului poate determina: A. Embolie pulmonara B. Accident vascular cerebral arterial C. Miozita D. Pericardita E. Infarct miocardic. 20*. Bilantul initial in lupusul eritematos diseminat nu cuprinde: A. Dozarea proteinuriei pe 24 de ore B. Efectuarea testului Coombs globular C. Punctia biopsie renala D. Dozarea anticorpilor anti-adn E. ElectrocardiogramA. 21. Sarcina in lupusul eritematos diseminat: A. Este contraindicata B. Prezinta risc de declansare a unui puseu evolutiv al bolii C. Risc de eclampsie D. Risc de retard de crestere a fatului E. Este posibila. 22. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul lupusului eritematos diseminat sunt gresite: A. Corticoterapia generala este indicata in prezenta leziunilor cutnate B. Corticoterapia locala este indicata pentru artrite C. Hidroxiclorochina este un imunomodulator non-imunosupresor D. Corticoterapia generala se indica in artritele rezistente la tratamentul cu antiinflamatorii nesteroidiene E. Imunosupresoarele se introduce in caz de afectare viscerala grava. 23*. Diagnosticul de sindrom antifosfolipidic se stabileste daca: A. Cel putin un anticorp antifosfolipidic este depistat pozitiv de doua ori la un interval de peste 12 saptamani. B. Depistarea pozitiva a anticoagulantului lupic si anticardiolipinelor izotipurile IgG si IgM 284

284 C. Existenta unei morti fetale inainte de 10 saptamani de sarcina, cu fat normal la autopsie D. Ambele conditii de la punctul a si c sunt indeplinite E. Nici o varianta nu este corecta. 24*. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul antifosfolipidic este gresita: A. Poate fi primar B. Poate fi asociat cu lupusul eritematos diseminat C. Diagnosticul pozitiv se stabileste prin prezenta unui semn clinic si a unui semn biologic D. Diagnosticul pozitiv se stabileste prin prezenta unui semn clinic sau a unui semn biologic E. In caz de tromboza, este necesara anticoagularea prelungita. 25. Dintre semnele clinice care sugereaza prezenta unui sindrom antifosfolipidic fac parte: A. Un episod de tromboza venoasa profunda confirmat imagistic sau histologic B. Cel putin o moarte fetala inainte de saptamana 10 de sarcina cu fat normal la autopsie C. 3 avorturi spontane consecutive inainte de saptamana a zecea de sarcina D. Nastere prematura inainte de 34 de saptamani a unui fat normal morfologic, in prezenta preeclampsiei E. Nici o varianta corecta. 26. Referitor la infectiile asociate lupusului eritematos diseminat sunt adevarate urmatoarele: A. Pot fi cauza de declansare a unui puseu al bolii B. Pot fi favorizate de tratamentul corticoid si imunosupresor C. 1/3 din cauzele de deces in lupus sunt reprezentate de infectii D. Proteina C reactiva este crescuta E. Varintele c si d sunt corecte. 27*. Rash-ul malar apare in urmatoarele afectiuni: A. Sclerodermie B. Poliartrita reumatoida C. Lupus eritematos diseminat D. Lupus discoid E. Miozite 28*. Care din urmatoarele date de laborator nu sunt utile in monitorizarea tratamentului si a evolutiei lupusului eritematos diseminat: A. Raportul proteinurie/creatininurie B. Anticorpii anti-adn 285

285 C. Fractiunile complementului C3, C4, CH-50 D. Anticorpii anti-sm E. HemoleucogramA. 29. Anticorpii antifosfolipidici nu cuprind: A. Anticardiolipinele izotipuri IgM si IgG B. Anti-beta2-glicoproteina-1 izotipuri IgM si IgG C. Antihistone D. Anticoagulantul lupic E. CrioglobulinE. 30*. Care din urmatoarele situatii nu se asociaza sindromului antifosfolipidic: A. Afectare cardiaca valvulara B. Livedo cutanat C. Trombopenie periferica D. Trombocitoza periferica E. Falsa serologie VDRL pozitiva. 31*. Cel mai important efect secundar al hidroxiclorochinei este: A. Fibroza pulmonara B. Toxicitatea retiniana C. Intoleranta digestive D. Cresterea retentie azotate E. Aplazia medulara. 32*Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii antifosfolipidici: A. Se asociaza cu valvulopatii B. Pot determina VDRL fals pozitiv C. Se asociaza cu tromboze arteriale venoase si arteriale D. Se asociaza frecvent cu hemoragii E. Pot determina avorturi spontane. 286

286 RASPUNSURI: 1 ACD 2 ACE 3 AB 4 ABCE 5 BC 6 ABCD 7 ABC 8 ADE 9 ACDE 10 B 11 ABC 12 D 13 BCD 14 D 15 ACD 16 ABCD 17 ACD 18 CE 19 ABE 20 C 21 BCDE 22 AB 23 D 24 D 25 ABCD 26 ABCD 27 C 28 D 29 CE 30 D 31 B 32 D 287

287 PATOLOGII AUTOIMMUNE: ASPECTE EPIDEMIOLOGICE, DIAGNOSTICE SI PRINCIPII DE TRATAMENT. 1. Bolile autoimune se caracterizeaza prin: A. Predispozitie genetica B. Evolutie in pusee C. Frecventa crescuta la barbati D. Sunt determinate de activarea sistemului autoimun impotriva propriilor antigene E. Nu sunt influentate de factori de mediu 2. Autoanticorpii detectati in sange in anumite boli autoimune: A. Sunt adesea implicati in patogeneza bolii B. Nu au valoare diagnostica C. Au mai ales interes diagnostic major D. Nu sunt implicati in patogeneza bolii E. Pot fi foarte specifici unei anumite boli de natura autoimuna 3. Factorul reumatoid: A. Poate fi identificat in numeroase colagenoze B. Este foarte specific pentru poliartrita reumatoida C. Este foarte specific pentru lupusul eritematos diseminat D. Este prezent in poliartrita reumatoida dar este putin specific E. Nu este prezent in crioglobulinemii 4. Anticorpii antinucleari AAN: A. Grupeaza anticorpii anti-adn si anti-antigene nucleare solubile (anti-ect) B. Sunt prezenti in 95% din cazurile de lupus eritematos diseminat (LED) C. Sunt putin specifici pentru LED D. Sunt specifici pentru poliartrita reumatoida E. Prezinta interes diagnostic pentru diferentierea diferitelor colagenoze si uneori pentru prognostic 5. Anticorpi anti-adn: A. Sunt anticorpi antinucleari mai specifici pentru lupusul eritematos diseminat (LED) B. Nu au interes prognostic pentru LED C. Au valoare predictiva pentru puseele LED D. Au interes prognostic pentru LED E. Nu trebuie dozati daca anticorpii antinucleari sunt pozitivi 288

288 6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat se dozeaza pentru diagnosticul lupusului eritematos diseminat B. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat sunt foarte specifici pentru poliartrita reumatoida C. Factorul reumatoid poate fi prezent in mai multe colagenoze D. Anticorpii antinucleari sunt prezenti in 95 % din cazurile de poliartrita reumatoida E. Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile ANCA sunt prezenti in vasculitele necrozante primitive 7. Referitor la tratamentul bolilor de natura autoimuna este adevarat ca: A. Uneori este suficient tratamentul simptomatic B. Imunosupresoarele se indica in formele rezistente la corticoterapie C. Monitorizarea include urmarirea efectelor secundare induse de tratamentele prescrise D. Imunoterapia cu anti-tnf-α se indica in poliartrita reumatoida E. Corticoterapia este rareori necesara 8. Sindromul CREST: A. Reprezinta forma limitata de sclerodermie B. Asociaza anticorpi anticentromer C. Asociaza anticorpi antisintetaze D. Se caracterizeaza prin: calcinoza Raynaud, eritematoza, sclerodactilie, teleangiectazie E. Se caracterizeaza prin: calcinoza Raynaud, afectare esofagiana, sclerodactilie, teleangiectazie 9. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la imunoglobulina monoclonala sunt adevarate: A. Poate fi intalnita in leucemia limfoida cronica, limfoame B. Trebuie depistata prin electroforeza protidelor serice si tipata prin imunofixare sau imunoelectroforeza C. Depistarea unui pick IgM sugereaza prezenta bolii Waldenström D. Depistarea unui pick IgM sugereaza prezenta unui mielom E. Depistarea unui pick IgG, IgA sau IgD ne orienteaza spre un mielom 10*. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la anticorpii antinucleari (AAN) nu este corecta: A. Grupeaza anticorpii anti-adn si anti-antigene nucleare solubile (anti-ect) B. Sunt prezenti in 95% din cazurile de lupus eritematos diseminat (LED) C. Sunt putin specifici pentru LED D. Sunt specifici pentru poliartrita reumatoida 289

289 E. Prezinta interes diagnostic pentru diferentierea diferitelor colagenoze si uneori pentru prognostic 11*. Referitor la tratamentul bolilor de natura autoimuna nu este adevarat ca: A. Uneori este suficient tratamentul simptomatic B. Corticoterapia este rareori necesara. C. Imunosupresoarele se indica in formele rezistente la corticoterapie D. Imunoterapia cu anti-tnf-α se indica in poliartrita reumatoida E. Monitorizarea include urmarirea efectelor secundare induse de tratamentele prescrise 12. Care afirmatii sunt corecte: A. Anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat sunt pozitivi in poliartrita reumatoida B. Depistarea de doua ori la interval de trei luni a anticorpilor antifosfolipidici permite diagnostcul biologic al sindromului antifosfolipidic C. Anticorpii antinucleari sunt absenti in 95% din cazurile de lupus eritematos diseminat si sunt foarte specifici D. Factorul reumatoid este intalnit doar in poliartrita reumatoida E. Titrul anticorpilor anti-and poate creste in cursul puseelor de acutizare a lupusului eritematos diseminat 13. Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile ANCA: A. Sunt prezenti in vasculitele necrozante primitive B. Foarte specifici pentru boala Wegener sunt anticorpii c-anca C. Foarte specifici boala Wegener sunt anticorpii p-anca D. Anticorpii p-anca sunt asociati cu sindromul Churg-Strauss E. Anticorpii p-anca sunt asociati cu sindromul Gougerot-Sjögren 14*. Anticorpii foarte specifici pentru lupus sunt: A. Anti-SSB B. Anticentromer C. Anti-Jo-1 D. Anti-Sm E. Antinucleari RASPUNSURI 1 ABD 2 ACE 3 AD 4 ABCE 5 ACD 6 BCE 7 ABCD 8 ABE 9 ABCE 10 D 11 B 12 ABE 13 ABD 14 D 290

290 UROLOGIE 1 1. Globul vezical are următoarele caracteristici: A. Este nedureros; B. La palparea abdomenului apare timpanism; C. Regiunea hipogastrică este bombată; D. Apare după micţiune; E. Palparea trezeşte nevoia de a urina. 2. Dintre indicaţiile tratamentului chirurgical al hiperplaziei benigne de prostată nu fac parte: A. Simptomatologia urinară joasă moderată; B. Retenţia cronică incompletă de urină; C. Eşecul tratamentului medical; D. Dorinţa pacientului pentru tratament chirurgical; E. Litiaza vezicală 3. Tratamentul medicamentos al hiperplaziei benigne de prostată se poate efectua cu următoarele clase de medicamente: A. Beta-blocante; B. Alfa-blocante; C. Inhibitori de 5-alfa-reductază; D. Antibiotice; E. Fitoterapeutice. 4. Tratamentul chirurgical al hiperplaziei benigne de prostată include şi următoarele intervenţii: A. Cistolitotomia; B. Rezecţia transuretrală a prostatei; C. Adenomectomia transvezicală; D. Incizia cervico-prostatică; E. Prostatectomia radicală. 5. Între complicaţiile puncţiei biopsie prostatice se numără şi: A. Hematuria; B. Disfuncţia erectilă; C. Rectoragiile; D. Priapismul; E. Prostatita cronică. 6. Principalele complicaţii (efecte secundare) ale prostatectomiei radicale sunt: A. Reducerea libidoului; B. Anejacularea; C. Ejacularea precoce; 291

291 D. Disfuncţia erectilă; E. Incontinenţa urinară. 7. Tratamentul hormonal al cancerului de prostată se poate face prin: A. Administrarea de agonişti LHRH; B. Administrarea de testosteron; C. Administrarea de antiandrogeni; D. Blocada androgenică completă; E. Orhiectomie (pulpectomie testiculară) bilaterală. 8. Principalii factori de risc în tumorile renale sunt reprezentaţi de: A. Fumat; B. Consumul crescut de grăsimi; C. Transplantul renal; D. Litiaza renală; E. Boala Von Hippel-Lindau. 9. Dintre indicaţiile chirurgiei conservatoare în tumorile renale fac parte şi: A. Rinichiul unic funcţional; B. Tumorile renale bilaterale; C. Hiperuricemia; D. Tumorile cu diametru mai mic de 4 cm; E. Tumorile renale cu metastaze la distanţă. 10. Principalele caracteristici clinice ale angiomiolipomului renal sunt: A. Este o tumoare mezenchimatoasă malignă; B. Este cea mai frecventă tumoră solidă a rinichiului; C. Poate fi bilateral; D. Se poate încadra în sindromul Von Hippel-Lindau; E. Este compus din ţesut gras, muscular neted, vase sanguine. 11. Principalele tipuri de tumori testiculare germinale sunt: A. Coriocarcinomul; B. Gonadoblastomul; C. Seminomul; D. Teratomul; E. Mezoteliomul. 12. Diagnosticul diferenţial al tumorilor testiculare se face cu: A. Orhiepididimita; B. Torsiunea cordonului spermatic; C. Stenoza de col vezical; D. Traumatismele testiculare; E. Hipospadiasul. 292

292 13. Principalii markeri serici tumorali utilizaţi în diagnosticul tumorilor testiculare sunt: A. LDH; B. PSA; C. HCG; D. Alfa-feto-proteina E. Antigenul carcino-embrionar. 14. Principalii factori de risc pentru tumorile testiculare sunt: A. Varicocelul; B. Criptorhidia; C. Atrofia testiculară post-traumatică; D. Hidrocelul; E. Disgenezia testiculară. 15. Între manifestările clinice sugestive pentru o tumoră testiculară se numără şi: A. Edemele membrelor inferioare; B. Alterarea stării generale; C. Varicocelul; D. Retenţia acută de urină; E. Ginecomastia. 16. Principalele manifestări clinice în prostatita acută sunt: A. Disuria; B. Febra; C. Retenţia acută de urină; D. Polakiurie; E. Hematuria macroscopică. 17. Principalii factori de risc ai infecţiilor urinare nosocomiale sunt reprezentaţi de: A. Vârsta sub 50 de ani; B. Sondajul vezical; C. Sexul masculin; D. Diabetul zaharat; E. Explorarea endoscopică a căilor urinare. 18. Principalele contraindicaţii ale sondajului uretral sunt: A. Tulburările hemostazei; B. Prostatita cronică; C. Traumatismele uretrale; D. Tumorile vezicale; E. Stenoza uretrală. 293

293 19. Antibioterapia în pielonefrita acută se poate face cu: A. Metronidazol; B. Cefalosporine de generaţia a treia; C. Fluoroquinolone; D. Aminoglicozide; E. Eritromicină. 20. Între semnele clinice ale unei cistite acute simple se numără şi: A. Urina tulbure; B. Febra; C. Hematuria macroscopică; D. Retenţia acută de urină; E. Polakiuria. 21. Cistita acută simplă recidivantă se caracterizează prin: A. Tratament antibiotic de durată; B. Mai puţin de 4 episoade pe an; C. Identificarea factorilor favorizanţi; D. Administrarea de antibioprofilaxie cu quinolone; E. Profilaxia cu suc de merişor. 22. Principalele manifestări clinice în colica renală sunt: A. Poziţia antalgică în decubit lateral; B. Durerea lombară acută; C. Agitaţia D. Retenţia acută de urină; E. Greţurile, vărsăturile. 23. Tratamentul colicii renale simple include: A. Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene; B. Cura de diureză în timpul fazelor dureroase; C. Internarea obligatorie în spital; D. Administrarea de antalgice; E. Inserţia unui cateter uretro-vezical. 24. Principalele indicaţii ale extragerii (ablaţiei) calculului în colica renală sunt reprezentate de: A. Dimensiunile peste 6 mm; B. Calculii de acid uric; C. Colica renală pe rinichi unic; D. Durerea rezistentă la tratament; E. Riscul de sepsis. 294

294 25. Diagnosticul diferenţial radiologic al litiazei renale se poate face cu: A. Calcificările parenchimatoase renale; B. Fleboliţii pelvini; C. Litiaza biliară; D. Calcificările condrocostale; E. Stenoza de joncţiune pielo-ureterală. 26. Valoarea PSA seric total poate fi crescută de: A. Cancerul de prostată; B. Micţiunea recentă; C. Ejacularea recentă; D. Tuşeul rectal; E. Prostatita acută. 27. Principalele manifestări paraneoplazice în cancerul renal sunt reprezentate de: A. Hipotensiune arterială; B. Hipercalcemie; C. Anemie; D. Sindrom febril prelungit; E. Poliglobulie. 295

295 RASPUNSURI: 1.C,E (PG.1295) 2.A,B (PG.1318) 3.B,C,E (PG.1317) 4.B,C,D (PG.1318) 5.A,C (PG.1320) 6.B,D,E (PG.1321) 7.A,C,D,E (PG.1322) 8.A,C,E (PG.1323) 9.A,B,D (PG.1326) 10.B,C,E (PG.1326) 11.A,C,D (PG.1329) 12.A,B,D (PG.1328) 13.A,C,D (PG.1329) 14.B,C,E (PG.1328) 15.A,B,E (PG.1328) 16.A,B,C,D (PG 1289) 17.B,D,E (PG.1291) 18.C,E (PG.1295) 19.B,C,D (PG.1289) 20.A,C,E (PG.1287) 21.A,C,E (PG ) 22.B,C,E (PG.1312) 23.A,D (PG.1313) 24.A,C,D,E (PG ) 25.A,B,C,D (PG.1314) 26.A,C,D,E (PG.1319) 27.B,C,D,E (PG.1323) 296

296 UROLOGIE 2 1. * Drenajul de urgenţă în retenţia acută de urină se face prin: A. Cateterism ureteral; B. Nefrostomie percutanată; C. Sondaj uretral; D. Puncţie transrectală; E. Cistolitotomie. 2. *Tratamentul antibiotic monodoză al cistitei acute simple se face Cu: text neconcordant A. Ciprofloxacin; B. Norfloxacin; C. Amoxicilină/acid clavulanic; D. Fosfomicină/trometanol; E. Antimicotice. 3. *Un scor histo-prognostic Gleason de 7 reprezintă: A. Un grad redus de diferenţiere al adenocarcinomului de prostată; B. Un grad mediu de diferenţiere; C. Un grad înalt de diferenţiere; D. Un carcinom nediferenţiat; E. Nici una din variantele de mai sus. 4. *O tumoră renală stadiul T2b poate avea umătoarele dimensiuni: A. Sub 4 cm; B. Între 4 şi 7 cm; C. Între 7 şi 10 cm; D. Peste 10 cm; E. Peste 20 cm. 5. *Tratamentul complementar al seminomului în stadiul N1-N2, M0 va include: A. Orhiectomia bilaterală; B. Radioterapia zonelor lomboaortice şi a ramurii iliace homolaterale, cu supradoză pe zonele ganglionare suspecte la CT; C. Polichimioterapia; D. Chirurgia maselor reziduale; E. Tratamentul combinat, prin chimio- şi radioterapie. 6. *Intervenţia chirurgicală de elecţie în tumorile testiculare este: A. Orhiectomia bilaterală; B. Orhiectomia pe cale scrotală; C. Pelvectomia anterioară; D. Orhiectomia subcapsulară; 297

297 E. Orhiectomia pe cale inghinală. 7. * Măsurile asociate drenajului urinar de urgenţă în retenţia acută de urină nu includ şi: A. Menţinerea unei asepsii stricte; B. Hidratarea redusă a pacientului, în scopul prevenirii unei noi retenţii; C. Clamparea sondei sau pungii colectoare la fiecare 500 ml de urină evacuată, în scopul prevenirii hemoragiei ex vacuo; D. Cuantificarea cantităţii urinei recoltate; E. ECBU pe urina drenată. 8. *Tratamentul cel mai eficient al prostatitei cronice se efectuează cu: A. Antiinflamatoare nesteroidiene; B. Alfa-blocante; C. Antibiotice administrate timp de 12 săptămâni; D. Inhibitori de 5-alfa-reductază; E. Toate cele de mai sus. 9. * Cauza cea mai frecventă a leucocituriei izolate cu leucocite nealterate (în cilindru) este: A. Infecţia urinară joasă (cistita acută); B. Infecţia urinară cu Chlamydia; C. Tuberculoza urinară; D. Nefropatia tubulo-interstiţială cronică; E. Imunosupresia. 10. *Cea mai rară formă de litiază urinară este: a. Litiaza calcică; b. Litiaza cistinică; c. Litiaza fosfo-amoniaco-magneziană; d. Litiaza urică; e. Litiaza mixtă. 11. *Dintre mijloacele de prevenire a recidivelor litiazei fosfo-amoniacomagneziene nu face parte: a. Cura de diureză; b. Reducerea rezidiului postmicţional; c. Alcalinizarea urinei; d. Dezinfectarea urinei; e. Tratamentul infecţiei urinare. 298

298 RASPUNSURI: 1.C (PG.1295) 2.D (PG.1287) 3.B (PG.1320) 4.D (PG.1325) 5.B (PG.1330) 6.E (PG.1329) 7.B (PG.1295) 8.C (PG.1290) 9.D (PG.1292) 10.B (PG.1312) 11.C (PG.1314) 299

299 INTREBARI REZIDENTIAT 2013 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antiviral in hepatita virala C este falsa? A. Este contraindicat in ciroza decompensata B. Se bazeaza pe o biterapie cu interferon alfapegilat si ribavirina C. Este indicat in caz de scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate D. Doza de ribavirina nu depinde de greutatea pacientului E. Interferonul se administreaza o data pe saptamana 2. Spre deosebire de septicemii in general, in endocardita bacteriana, recoltarea hemoculturilor se poate face, datorita bacteriemiei la fiecare sistola: A. In timpul varfurilor febrile B. In timpul frisonului C. In orice moment D. Zilnic in primele 3 zile de boala E. De cel putin 4 ori datorita bacteriemiei reduse 3. Neuropaludismul este determinat de: A. Plasmodium malariae B. Plasmodium ovale C. Plasmodium falciparum D. Plasmodium vivax E. Plasmodium cvadratus 4. In care dintre urmatoarele conditii nu apare supradenivelarea de segment ST? A. Sindrom Prinzmetal B. Sindrom Romano-Ward C. Sindrom de repolarizare precoce D. Sindrom Brugada E. Sindrom coronarian acut 5. In evaluarea tonusului nou-nascutului prin scorul APGAR, se acorda 2 puncte daca nou-nascutul: A. Flecteaza cele 4 membre B. Flecteaza membrele inferioare C. Flecteaza membrele superioare D. Flecteaza capul E. Are tipatul puternic 6. Aspectul radiologic in edemul pulmonar acut se caracterizeaza prin: A. Hipertransparenta pulmonara accentuata 300

300 B. Ascensiune de hemidiafragm drept C. Opacitati vagi, slab delimitate, confluente, perihilare, cu bronhograma aeriana D. Opacitate triunghiulara cu varful la hil E. Amputarea arterei pulmonare in hil 7. Tratamentul local al crizei de astm bronsic la copil (dupa GINA 2006) implica: A. Oxigenoterapie pentru a obtine SaO2 mai mare sau egala cu 95% B. Nebulizare cu beta 2-adrenergice cu perioada lunga de actiune, continuu timp de o ora C. Corticoterapie ca topic local D. Antitermice E. Roborante 8. Cauza net dominanta de aparitie a pancreatitei cronice este: A. Hipercalcemia in prezenta unei hiperparatiroidii B. Genetica C. Autoimuna D. Obstructiva E. Alcoolul 9. In tratamentul litiazei veziculare necomplicate nu este inclusa: A. Colecistectomia laparoscopica B. Explorarea cavitatii abdominale C. Disectia arterei cistice D. Disectia canalului cistic E. Colecistostomia laparoscopica 10. De prima intentie in tratamentul puseului hipertensiv din HTA maligna este: A. Alfa blocantul B. Diureticul C. Beta blocantul D. Inhibitorul de calciu administrat intravenos E. Inhibitorul de calciu administrat oral 11. Care dintre urmatoarele reprezinta criteriu de evaluare a riscului in embolia pulmonara? A. Scaderea nivelului BNP B. Cresterea concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I C. Disfunctia cardiaca stanga D. Hipertensiunea arteriala E. Insuficienta hepatica 12. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la retentia acuta de urina, este falsa? 301

301 A. Este o imposibilitate totala si brutala de a urina B. Inspectia deceleaza bombarea regiunii hipogastrice C. Palparea globului vezical calmeaza nevoia de a urina D. Medicamentele alfa-stimulante sunt factori favorizanti E. Ecografia vezicala la pacientul obez poate fi utila in diagnostic 13. Diareea produsa de Yersinia Enterocolitica produce: A. Sindrom dizenteric clasic B. Sindrom holeriform C. Sindrom gastroenteritic D. Deshidratare severa E. Diaree "banala", putin severa 14. Semnul clinic care nu este sugestiv pentru diagnosticul de sarcina este: A. Greata matinala B. Col violaceu la examinarea cu speculul C. Cresterea volumului uterului la tuseul vaginal D. Diaree E. Auscultatia batailor inimii fatului cu detectorul ultrasonic incepand din luna a 3- a 15. Dintre urmatoarele afirmatii privind virusul HIV, una este adevarata. Care este aceasta? A. Face parte din Hepadnavirusuri B. Contine ADN C. Contine ARN D. Nu afecteaza toate tesuturile E. Nu poseda integraza 16. Referitor la poliartrita reumatoida, una dintre urmatoarele afirmatii este adevarata. Care este aceasta? A. Este reumatismul cronic degenerativ cel mai frecvent B. Asociaza intotdeauna simptome extraarticulare C. Evaluarea este clinica, biologica si radiologica D. Evaluarea clinica si biologica nu se repeta E. Radiografiile de maini si de picioare se repeta la fiecare 3 luni 17. In cadrul clasificarii TNM 2009 a tumorilor renale, o tumora de 6 cm limitata la rinichi se clasifica: neuropatia optica ischemica anterioara acuta este adevarata? A. Este prima manifestare oftalmologica a bolii Horton B. Nu se insoteste de scaderea brutala a acuitatii vizuale C. Se manifesta ca ochi dureros D. Uveita este principalul factor cauzator E. Nu exista risc de bilateralizare 302

302 21. In insuficienta mitrala, bilantul preoperator nu cuprinde: A. Coronarografie B. Bilant biologic C. Test de efort D. Probe functionale respiratorii E. Consultatie anestezie 22. In cazul trombozelor venoase cerebrale, una dintre urmatoarele afirmatii este adevarata. Care este aceasta? A. Sunt favorizate de hipertensiunea arteriala B. Sunt favorizate de diabetul zaharat C. Sunt favorizate de hipercolesterolemie D. Sunt favorizate de infectii de vecinatate (abcese cerebrale, focare dentare, mastoidite) E. Sunt favorizate de tratamentul anticoagulant 23. Contraindicatiile prescrierii de antiinflamatoare nesteroidiene sunt urmatoarele, cu exceptia uneia. Care este aceasta? A. Antecedentele de ulcer peptic activ B. Insuficienta renala acuta C. Insuficienta hepatica severa D. Sarcina in trimestrul 3 E. Guta 24. In diagnosticul cancerului pulmonar primitiv cunoscut, obţinerea cu orice pret a unei probe histologice nu are sens decat: A. Daca modifica tratamentul si prognosticul B. Daca varsta pacientului este sub 45 ani C. Daca presiunea in circulatia pulmonara nu depaseste valorile admise D. Daca se poate face prin bronhoscopie E. Daca se poate face utilizand PET-CT cu 18 FDG 25. Anemia se defineste prin: A. Scaderea numarului de trombocite B. Cresterea nivelului de hemoglobina C. Scaderea numarului de leucocite D. Scaderea nivelului de hemoglobina E. Scaderea nivelului de bilirubina directa 26. In cazul astmului bronsic controlat, la copil, conform (GINA 2006) este prezent urmatorul item: A. Simptome diurne mai putin sau egal cu doua crize/saptamana B. Limitarea activitatilor 303

303 C. Utilizarea beta 2-agonistilor mai mult de 2 ori/saptamana D. VEMS/PEF mai mic sau egal cu 80% E. Exacerbari mai mult sau egal de 1/an 27. Efectul anticoagulant al antivitaminelor K se exprima prin cresterea urmatorului indicator: A. NYHA B. SCORE C. INR D. APTT E. PCR 28. Una dintre urmatoarele reprezinta contraindicatie pentru chirurgia bariatrica. Care este aceasta? A. IMC >50 kg/m2 B. Prezenta hipertensiunii arteriale C. Prezenta diabetului zaharat tip 2 D. Prezenta sindromului de apnee in somn E. Dependenta de alcool 29. In clasificarea TNM a cancerului esofagian, T2 semnifica: A. Tumora ce invadeaza lamina proprie sau submucoasa B. Tumora ce invadeaza adventitia C. Tumora ce invadeaza structurile adiacente D. Tumora ce invadeaza musculara proprie E. Carcinom "in situ" 31. In cazul pneumopatiei la adult, singurul element in favoarea identificarii pneumococului este: A. Debutul lent B. Starea afebrila C. Opacitatea alveolara sistematizata D. Starea generala neinfluentata E. Varsta tanara < 20 de ani 32. Care dintre urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic la adult este falsa? A. Reprezinta o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene B. Simptomatologia este reprezentata de dispnee, wheezing, tuse C. Inflamatia pulmonara se asociaza cu hiperreactivitate bronsica nespecifica fata de stimuli variati D. Reprezinta un sindrom obstructiv ireversibil E. Tusea poate fi singurul simptom 33. Selectati afirmatia corecta referitoare la complicatiile otitei seromucoase (O.S.M.): 304

304 A. Otita medie acuta (O.M.A.) nu este consecinta unui puseu de suprainfectie a O.S.M. B. Timpanoscleroza nu este consecinta unei otite cronice C. In cazul pacientilor cu O.S.M. incorect tratati poate aparea intarzierea vorbirii la copil D. In cazul pacientilor cu O.S.M. incorect tratati nu apare o deviere de comportament la copil E. Otita medie cronica cu punga de retractie a membranei timpanice si colesteatom reprezinta o posibila evolutie a O.S.M. corect tratate 34. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul medicamentos la pacientii cu bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC) este adevarata? A. Se recomanda un tratament de lunga durata cu corticoizi oral B. Teofilina este foarte des utilizata C. Diminuarea progresiva a VEMS nu este influentata de corticoterapia inhalatorie de lunga durata D. Antibioterapia trebuie realizata continuu pentru prevenirea exacerbarilor E. Corticoterapia inhalatorie reprezinta medicatia de prima intentie in initierea tratamentului 35. Diagnosticul de laborator al diabetului insulinodependent la copil se bazeaza pe: A. Insulinemia si peptidul C foarte reduse inainte de tratament B. Tulburari de constienta C. Astenie D. Dureri abdominale E. Varsaturi 36. Dintre urmatoarele argumente, unul poate sugera cauza maligna a unui nodul tiroidian. Care este acesta? A. Consistenta elastica B. Mobilitatea nodulului fata de planul supra- si subiacent C. Antecedentele familiale de boli autoimune D. Cresterea nodulului, mai ales daca este rapida E. Absenta adenopatiilor cervicale 37. Hipomenoreea se defineste prin: A. Sangerare in afara menstruatiei B. Cicluri prea neregulate si prea rare C. Menstruatie in cantitate mica D. Absenta menstruatiei pentru mai mult de 3 luni E. Menstruatie prea abundenta 38. Urmatoarele sunt elementele de diagnostic in ruptura de istm aortic la pacientii instabili, cu exceptia unuia. Care este acesta? 305

305 A. Supradenivelarea de segment ST in toate derivatiile B. Largirea mediastinului superior C. Stergerea butonului aortic D. Coborarea bronhiei principale stangi E. Hemotoraxul 39. Carcinomul hepatocelular poate suferi urmatoarele complicatii, cu exceptia uneia. Care este aceasta? A. Ruptura B. Hemoragia C. Ischemia acuta arteriala D. Suprainfectarea E. Obstructia biliara 40. Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata in ceea ce priveste fobia specifica. Care este aceasta? A. Consta in anxietate care apare in momentul expunerii la situatia sau obiectul fobogen si care poate duce la un atac de panica B. Exista constientizarea caracterului morbid al tulburarii C. Are rasunet functional minor D. Se complica cu depresie, dependenta alcoolica sau dependenta de benzodiazepine E. Apare in timpul copilariei 41. Suflul organic, in cazul comunicarii interventriculare la copil, se caracterizeaza prin: A. Este holosistolic mezocardiac B. Este holosistolic pulmonar C. Iradiaza spre axila D. Este mezotelesistolic mitral E. Este holosistolic aortic cu iradiere spre vasele gatului 42. Nu este examinare de prima intentie, sistematica, in evaluarea hemoptiziei la adult: A. Hemoleucograma B. Radiografia toracica C. Fibroscopia bronsica D. Gazometria E. Electrocardiografia 43. La pacientii cu bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC), kinetoterapia respiratorie (in afara unui program de recuperare) trebuie sa respecte urmatoarele reguli, cu exceptia uneia. Care este aceasta? A. Se face management nutritional si psihologic 306

306 B. Se face educatie terapeutica C. Ritmul si frecventa depind de starea clinica a pacientului D. Este precedata de un bilant respirator si osteomuscular E. Se folosesc urmatoarele tehnici: dezobstructie bronsica, exersarea tusei, ventilatie dirijata 44. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diabetul zaharat tip 1, una este falsa. Care este aceasta? A. Se poate insoti de tablou clinic si biologic de cetoza B. Apare si in absenta obezitatii C. Autoanticorpii antiinsulina, antiglutamat decarboxilaza si anti-ia-2 sunt prezenti in ser D. Simptomele se instaleaza lent (luni sau ani) E. Poate determina dureri abdominale, tulburari vizuale sau modificari de caracter 45. La pacientul cu diabet zaharat, carui stadiu al arteriopatiei membrelor inferioare (conform clasificarii Leriche) ii corespunde absenta simptomelor? A. 0 B. 1 C. 2 D. 3 E Urmatoarele sunt examinari de baza pentru explorarea hemostazei, cu exceptia uneia. Care este aceasta? A. Numarul si functia trombocitelor B. Nivelul hemoglobinei C. Timpul de sangerare D. Timpul de protrombina E. Valoare fibrinogenului 47. In sindromul coronarian cu supradenivelare permanenta de segment ST sunt markeri de necroza miocardica urmatorii, cu exceptia unuia. Care este acesta? A. Troponina I B. TGO-ASAT C. LDH D. GGT E. CPK-MB 48. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la transplantul renal este adevarata? A. Sansa de supravietuire a pacientilor cu transplant renal este mai mica decat a celor fara transplant B. Includerea pe lista de asteptare se face doar pentru pacientii care au inceput epurarea extrarenala 307

307 C. Obezitatea reprezinta o contraindicatie absoluta pentru efectuarea transplantului renal D. Este necesara verificarea vaselor iliace externe si a vezicii urinare pretransplant E. Reprezinta tratamentul de electie al insuficientei renale acute 49. Selectati atitudinea terapeutica corecta in pneumotoracele cu hipoxie majora in aerul ambient: A. Spitalizare in toate cazurile B. Monitorizare ambulatorie a pacientului C. Administrarea de miorelaxante pentru prevenirea contractiei diafragmatice D. Monitorizarea presiunii in artera pulmonara E. Administrarea de bronhodilatatoare 50. Care este afirmatia adevarata despre rolul PET-CT cu 18 FDG in cancerul bronhopulmonar? A. Permite realizarea unui bilant de extensie complet in cautarea localizarilor secundare B. Permite stabilirea tipului histopatologic de cancer C. Inlocuieste bronhoscopia D. Stabileste eficienta chimioterapiei E. Inlocuieste radioterapia INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 51. Contraindicatii absolute ale rezonantei magnetice nucleare (RMN) sunt: A. Pacemaker B. Corpi straini metalici intraoculari C. Tumori abdominale D. Agrafe neurochirurgicale E. Tumori pulmonare 52. Printre contraindicatiile absolute ale tratamentului cu heparina se numara: A. Hipertensiunea arteriala severa B. Alergia la heparina C. Hemofilia D. Endocardita infectioasa E. Pericardita 53. In estimarea riscului individual de fractura, asociat rezultatelor densitatii osoase, se iau in calcul: A. Varsta sub 40 de ani 308

308 B. Varsta peste 60 de ani C. Alcoolismul D. Fumatul E. Tratamentul cu antagonisti calcici 54. Vaccinul antigripal are urmatoarele caracteristici: A. Contine virus inactivat B. Este produs prin inginerie genetica C. Este produs pe ou embrionat D. Este produs anual E. Are valabilitate mai multi ani 55. Care aspecte sunt caracteristice pentru frecatura pericardica? A. Este un zgomot superficial sistolic B. Este constanta in timp C. Se aude mai bine in decubit dorsal D. Persista in apnee E. Este un criteriu de diagnostic clinic al pericarditei acute 56. In insuficienta mitrala, auscultatia cordului releva: A. Suflu holosistolic in focarul aortic, in jet de vapori B. Suflu protodiastolic in focarul mitral, cu caracter aspirativ C. Suflu holosistolic in focarul mitral, care iradiaza in axila D. Suflu diastolic Flint in focarul mitral E. Suflu telesistolic in focarul mitral, precedat de click mezosistolic, in boala Barlow 57. Depresia din perioada sarcinii se caracterizeaza prin: A. Atitudine ambivalenta fata de sarcina B. Somatizare C. Simptome depresive D. Absenta riscului suicidar E. Absenta formelor delirante sau confuzionale 58. Sunt factori de risc in aparitia cancerului: A. Expunerea la ultraviolete pentru cancerele de piele B. Infectiile virale C. Hipertensiunea arteriala 309

309 D. Factorii hormonali (hiperestrogenia relativa creste riscul pentru cancerul de san) E. Mixedemul 59. In hipertiroidismul indus de amiodarona de tip II, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Scintigrafia tiroidiana arata o tiroida hiperfixanta B. Scintigrafia tiroidiana este "alba" C. Ecografia Doppler tiroidiana arata hipervascularizare D. Tratamentul se bazeaza pe administrarea de antitiroidiene de sinteza E. Se administreaza corticoizi 60. In diagnosticul stenozei arteriale renale se folosesc urmatoarele proceduri imagistice: A. Angio-RMN cu injectare de gadoliniu B. Dozarea metanefrinelor urinare C. Angio-CT spiral D. Arteriografie E. Punctie biopsie renala 61. Printre cele 5 clase terapeutice de prima intentie in tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale se numara: A. Inhibitorii calcici B. Aliskirenul C. Alfa blocantele D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei E. Diureticele 62. Care dintre urmatoarele afirmatii privind prescrierea regimului dietetic sunt adevarate? A. Stabilirea unui program alimentar presupune fixarea unor obiective precise B. Se vor evita perioade prea lungi a jeun C. Recomandarile dietetice sunt intotdeauna standard, neindividualizate D. Se vor identifica eventualele tulburari de comportament alimentar E. Programul alimentar trebuie adaptat la pacient 63. Tratamentul chirurgical de extrema urgenta in endocardita infectioasa se recomanda in: A. Insuficienta mitrala fara semne de insuficienta cardiaca 310

310 B. Insuficienta cardiaca severa si rebela secundara unei regurgitari masive C. Endocardita fungica sau cu organisme multirezistente D. Dezinsertie de proteza valvulara E. Hemoculturi pozitive dupa 7-10 zile de antibioterapie adaptata 64. Circumstante favorizante pentru aparitia furunculului sunt: A. Utilizarea de antibiotice locale B. Diabetul zaharat C. Imunodepresia D. Transmiterea prin maini a stafilococului E. Utilizarea de antiseptice 65. Principalele cauze de aparitie a pancreatitei acute sunt: A. Hipercalcemia in prezenta unei hiperparatiroidii B. Alcoolul C. Hiperlipidemia D. Litiaza veziculara E. Infectiile virale 66. In sindromul coronarian cu supradenivelare permanenta de segment ST, durerea anginoasa tipica poate lipsi la: A. Diabetici B. Sedati C. Confuzi D. Trivasculari E. Astmatici 67. Care dintre urmatoarele afirmatii privind regimul insulinoterapeutic de tip bazal-bolus la pacientul cu diabet zaharat tip 1 sunt adevarate? A. Consta in 2 injectii/zi B. Foloseste insulina lenta sau intermediara pentru acoperirea necesarului bazal C. Reprezinta varianta ideala de tratament D. Foloseste bolusuri prandiale de insulina ultrarapida E. Se recomanda doar la varstnici 68. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la polineuropatia diabetica sunt adevarate? A. Determina afectare bilaterala si simetrica a membrelor 311

311 B. Este initial proximala C. Debuteaza cu parestezii si disestezii predominant nocturne D. Tulburarile motorii apar tardiv E. Este mai rara decat mono- sau multinevritele la diabetic 69. Conform clasificarii internationale simplificate (1989), epilepsiile si sindroamele epileptice focale la copii sunt: A. Idiopatice (epilepsie cu paroxism ronaldic) B. Criptogenetice (epilepsie temporala, frontala, bifocala) C. Simptomatice D. Sindrom de varf-unda de somn E. Epilepsie grand mal 70. Care dintre urmatoarele substante pirogene pot modifica echilibrul mecanismelor de producere/pierdere de caldura la nivel periferic? A. Interleukinele B. Interferonul C. Factorul de necroza tumorala D. Lizozimul E. Imunoglobulina A secretorie 71. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de tratamentul conjunctivitelor alergice sunt adevarate? A. Lavajul ocular nu este indicat deoarece irita suplimentar ochiul B. Se folosesc colire antihistaminice si antidegranulante mastocitare C. Nu se recomanda utilizarea de colire antihistaminice D. Se recomanda evitarea alergenului E. Se asociaza tratament anticoagulant 72. Investigatii necesare in diagnosticul mielomului multiplu sunt: A. Mielograma B. Electroforeza proteinelor serice cu imunofixare C. Examenul radiologic al scheletului D. Dozajul cantitativ al imunoglobulinelor serice E. Exsudatul faringian 73. In etiologia febrei la copilul sub 3 luni, sunt incriminati urmatorii agenti patogenici: A. Streptococ de grup B 312

312 B. Streptococ beta hemolitic de grup A C. E. Coli D. Enterococi E. Listeria monocytogenes 74. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in tratamentul astmului acut grav? A. Prima evaluarea terapeutica se realizeaza la 4 ore de la inceperea tratamentului B. Se va monitoriza valoarea hemoglobinei C. Valorile PEF vor fi comparate cu valoarea initiala masurata inainte de prima nebulizare D. In caz de esec al tratamentului cu bronhodilatatoare de prima intentie se vor utiliza beta 2-mimetice intravenos E. Ventilatia mecanica este de prima intentie 75. Metode imagistice indicate in evaluarea cailor biliare sunt: A. Fibroscan B. Radiografie abdominala pe gol C. Computer tomografie abdominala D. Ecografie hepatobiliara E. Colangio-RMN 76. Care dintre urmatoarele semne functionale urinare prezente in cazul unui pacient cu hipertrofie benigna de prostata sunt considerate semne obstructive? A. Nicturia B. Jetul urinar intrerupt C. Retentia vezicala cronica D. Urgenturia E. Polakiuria 77. La pacientul cu diabet zaharat, malul perforant plantar se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Se insoteste de durere intensa B. Corespunde capului primului metatarsian (50% dintre cazuri) C. Are marginile atone, dar nete D. Nu recidiveaza E. Poate fi urmat de osteoartropatie a diabeticului 78. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la factorii de risc in aparitia cancerului 313

313 sunt adevarate? A. Fumatul nu este un factor de risc B. Nu exista factori de risc profesionali C. Fumatul este cel mai important factor de risc D. Alcoolul este un factor de risc independent E. Azbestul este agentul profesional cel mai frecvent implicat 79. Care dintre urmatoarele afirmatii despre hernia ombilicala sunt false? A. Este cea mai frecventa forma de hernie B. Consta in largirea inelului ombilical C. Printre factorii de risc se numara malnutritia D. Printre factorii de risc se numara dializa peritoneala E. Printre factorii de risc se numara nuliparitatea 80. Care dintre masurile de mai jos sunt utile in preventia infectiilor urinare nosocomiale? A. Limitarea indicarii sondajului vezical B. Limitarea duratei sondajului vezical C. Drenarea urinei in sistem deschis D. Reducerea diurezei E. Intretinerea regulata a drenajului vezical 81. In cazul flutter-ului atrial, sunt aspecte caracteristice pe electrocardiograma: A. Depolarizari atriale regulate B. Depolarizari atriale neregulate C. Depolarizari atriale de morfologie variabila D. Depolarizari atriale fara revenire la linia izoelectrica E. Complexe ventriculare de fuziune sau de captura 82. Monitorizarea pe termen lung a cancerului esofagian include: A. CT toracoabdominal B. Endoscopie superioara C. Markeri tumorali D. Ecografie abdominala E. Examen clinic 83.Factorii de risc in apariţia tumorilor de colon si rect includ: A. Antecedentele personale sau familiale de adenom sau cancer colorectal 314

314 B. Boala Crohn in caz de pancolita C. Acromegalia D. Alcoolismul E. Rectocolita ulcerohemoragica 84.Care dintre afirmatiile cu privire la tratamentul ileusului biliar sunt adevarate? A. Necesita spitalizare de urgenta B. Necesita tratament simptomatic C. Necesita enterotomie, extragerea calculului, sutura intestinului subtire D. Necesita obligatoriu colecistectomie E. De cele mai multe ori nu se asociaza cu gesturi chirurgicale asupra colecistului 85.Care dintre urmatoarele mijloace terapeutice sunt utile in retinopatia diabetica? A. Un bun control al glicemiei B. Un bun control al dislipidemiei C. Un bun control al tensiunii arteriale D. Tratament chirurgical, reprezentat de inlocuirea cristalinului E. Injectii intravitreene cu anti-vegf, in caz de prezenta a neovaselor 86.Care dintre urmatoarele afirmatii privind cancerul mamar (adenocarcinom) sunt adevarate? A. Se palpeaza tumora de peste 20 de mm, dura, fixata in plan profund B. Mamografia evidentiaza opacitate stelata, neregulata C. Tratamentul impune mastectomie bilaterala D. Biopsia ghidata ecografic evidentiaza carcinom ductal invaziv E. Se dozeaza markerul CA 15-3 cu scop de monitorizare 87.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectia spontana a lichidului de ascita in ciroza sunt adevarate? A. Necesita tratament de urgenta cu antibiotic B. Evolutia este dominata de riscul de sindrom hepatorenal C. Este o complicatie usoara a cirozei hepatice D. Este asociata cu o mortalitate scazuta E. Pot apare febra, durerile abdominale, decompensarea cirozei 88.Din etiologia fibrilatiei atriale fac parte: A. Valvulopatii mitrale B. Embolie pulmonara 315

315 C. Hipotiroidism D. Cardiomiopatie dilatativa E. Hiperparatiroidism 89. Tratamentul cu iod radioactiv este indicat in: A. Rezolvarea hipertiroidiei produsa de nodulul autonom B. Nodulul malign, inainte de interventia chirurgicala C. Rezolvarea hipertiroidiei produsa de gusa multinodulara toxica D. Mixedem E. Terapia nodulului autonom la femeia gravida 90. Principalele cauze ale tusei cronice la pacientul adult cu radiografie toracica normala, includ: A. Sarcoidoza pulmonara B. Fibroza pulmonara C. Bronsita cronica D. Refluxul gastroesofagian E. Sinuzita cronica 91. Educatia terapeutica in tuberculoza vizeaza: A. Natura si durata tratamentului B. Nesupravegherea subiectilor contacti C. Modalitati de transmitere si preventia bolii D. Modalitati de administrare a tratamentului E. Implicarea pacientului si a familiei 92. Tratamentul anginei ulceroase Vincent este reprezentat de: A. Antibioterapia cu penicilina V per os timp de 10 zile B. Tratamentul simptomatic C. Tratamentul de prima intentie cu antibiotice administrate parenteral D. Ingrijirea dentara E. Incizia si drenajul colectiei flegmonoase periamigdaliene, intotdeauna in anestezie generala cu intubatie orotraheala 93. In tulburarile psihice ale post-partum-ului, sindromul post-partum blues se caracterizeaza prin: A. Episod maniacal B. Risc de moarte subita a nou-nascutului 316

316 C. Durata prelungita peste 30 de zile D. Este concomitent cu aparitia lactatiei E. Are ca elemente diagnostice hiperestezia afectiva cu stari de tristete, plans 94. Semne de soc in hemoragia genitala la femeie sunt: A. Lipotimie B. Epistaxis C. Extremitati reci D. Poliurie E. Hipertensiune arteriala 95. Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor presupune: A. Radiografie toracica B. Ecografie abdominala C. CT de corp intreg la pacient instabil hemodinamic D. Radiografie de bazin in incidenta anteroposterioara E. Intretinerea unei hemodinamici favorabile 96. Diagnosticul clinic in spondilita anchilozanta poate implica: A. Afectarea sacroiliaca B. Afectarea articulara periferica C. Afectarea rahidiana inflamatorie D. Antecedentele familiale de coxartroza E. Antecedentele familiale de spondiloza 97. Care dintre urmatoarele situatii sunt considerate factori de risc pentru pielonefrita acuta primitiva? A. Sexul feminin B. Varsta tanara < 55 ani C. Sarcina D. Litiaza renala E. Absenta antecedentelor personale de infectie urinara 98. Selectati afirmatiile corecte referitoare la nefropatia glomerulara cu IgA: A. Cel mai frecvent este secundara infectiei cu HIV B. La punctia biopsie renala (PBR) se observa proliferare mezangiala C. Principala manifestare clinico-biologica este reprezentata de sindromul nefrotic D. La punctia biopsie renala (PBR) se observa ingrosarea membranei bazale 317

317 glomerulare E. Se poate manifesta cu episoade de hematurie macroscopica 99. Clasificarea sindroamelor epileptice la copil cuprinde: A. Epilepsii si sindroame epileptice generalizate B. Epilepsii si sindroame epileptice focale C. Epilepsii al caror caracter focal sau generalizat nu este determinat D. Epilepsia sugarului E. Crize tonico-clonice cu durata sub 15 minute, declansate de febra 100. Starea de stres posttraumatic are ca elemente de diagnostic: A. Apare la mai mult de o luna dupa eveniment B. Apare imediat dupa eveniment C. Consta in anxietate, insomnie, hipervigilenta, dificultati de concentrare D. Atractie morbida spre stimulii asociati cu traumatismul, indiferenta afectiva, tendinta la izolare E. Sindromul de repetitie: cosmaruri, amintiri vivide repetitive, flash back-uri 101. Tulburarile conversive se caracterizeaza prin: A. Simptome simulate B. Indiferenta pacientului fata de semnele sale C. Prezenta unei cauze organice D. Variabilitatea evolutiei simptomului E. Pot lua aspectul oricarei patologii psihiatrice sau somatice 102. Aspectul radiografic al unui revarsat pleural in cantitate medie este caracterizat prin: A. Opacitate densa si omogena B. Opacitate cu caracter retractil, de obicei rotunda sau ovalara, ce tractioneaza hilul pulmonar C. Prezenta liniei Damoiseau in partea superioara a opacitatii D. Incluziuni hidroaerice (in "cuiburi de randunica") pe intreg campul pulmonar afectat E. Hipertransparenta campului pulmonar 103. Monitorizarea terapiei in lupusul eritematos diseminat presupune: A. Dozarea anticorpilor anti-peptid ciclic citrulinat B. Dozarea anticorpilor anti- ADN 318

318 C. Dozarea fractiunilor C3, C4 si CH50 D. Dozarea TSH - ului E. Controlul oftalmologic anual la pacientii tratati cu hidroxiclorochina 104. Sunt reactii adverse ale steroizilor: A. Cataracta B. Osteonecroza aseptica C. Cresterea masei osoase D. Dispepsia E. Acneea 105. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la icterul cu bilirubina neconjugata sunt adevarate? A. Poate avea ca si cauza hemoliza B. In sindromul Gilbert apar dureri intense in hipocondrul drept, greata, varsaturi C. Examenul clinic cauta semne de hipertensiune portala D. In sindromul Gilbert icterul este moderat si fluctuant E. In sindromul Gilbert bilantul hepatic este normal 106. Care dintre urmatoarele afirmatii despre clasificarea TNM a cancerelor sunt adevarate? A. Este clasificarea prognostica principala B. Este o clasificare in functie de markeri tumorali C. Este o clasificare clinica D. Permite stabilirea strategiei terapeutice E. Este o clasificare in functie de tipul histopatologic 107. Masuri igienodietetice aplicabile in insuficienta respiratorie cronica la adult sunt: A. Efortul fizic intens B. Oprirea fumatului C. Alimentatia hiperprotidica si hipercalorica D. Vaccinarea antigripala anuala E. Regimul hipersodat 108. Cele trei faze ale travaliului sunt: A. Stergerea si dilatarea colului uterin B. Lehuzia tardiva 319

319 C. Expulzia fatului D. Ruperea spontana a membranelor E. Desprinderea si expulzia placentei 109. Tumorile intracraniene intraparenchimatoase pot fi descoperite in urmatoarele circumstante: A. Deficit neurologic central brusc instalat B. Epilepsie, in general cu debut partial C. Sindrom meningian brusc instalat D. Sindrom de hipertensiune intracraniana (HTIC) E. Sindrom miopatic la copii 110. Care dintre urmatoarele afirmatii privind utilizarea derivatilor nitrati in tratamentul insuficientei cardiace sistolice sunt adevarate? A. Reprezinta un tratament simptomatic in caz de edem pulmonar acut B. Au un efect vasoconstrictor arterial si venos C. Influenteaza prognosticul pacientului D. Au un efect vasodilatator arterial E. Sunt utili in tratamentul cazurilor avansate de insuficienta cardiaca care raman simptomatice sub inhibitor de enzima de conversie a angiotensinei (IECA), betablocant si diuretic 111. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza sunt adevarate? A. Transmiterea se realizeaza doar pe cale aeriana B. Se datoreaza bacilului Mycobacterium tuberculosis C. Forma pulmonara este predominanta D. Antibioterapia asociata corticoterapiei inhalatorii se realizeaza pentru > 12 luni E. Radiografia toracica este utila pentru diagnosticul formei pulmonare 112. Tabloul clinic in anginele si faringitele copilului implica: A. Febra, adesea ridicata, aparuta brusc B. Odinofagie C. Modificari ale orofaringelui D. Otoree E. Rinoree anterioara si/sau posterioara 113. Care dintre urmatoarele afirmatii privind angina Prinzmetal sunt adevarate? A. Este angina de repaus, predominant nocturna 320

320 B. Presupune subdenivelare giganta de segment ST in timpul crizelor C. Apare in context vasospastic D. Apare la efort fizic intens E. Se insoteste intotdeauna de leziuni coronariene severe de trunchi comun 114. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rectocolita hemoragica sunt adevarate? A. Colonoscopia totala este examenul cheie pentru diagnostic B. In evolutie pot apare stenoze si fistule C. Poate afecta orice segment al tubului digestiv D. Simptomatologia este dominata de diaree cu glere si sange E. Histologic apare granulomul epiteloid 115. Referitor la tratamentul chirurgical al insuficientei aortice severe, sunt corecte: A. Se recomanda la pacientul simptomatic B. Se recomanda la pacientul asimptomatic care prezinta aorta ascendenta dilatata mai mare sau egal cu 55 mm C. Se recomanda la pacientul asimptomatic cu sindrom Marfan si aorta ascendenta dilatata mai mare sau egal cu 45 mm D. Se recomanda la pacientul asimptomatic cu FEVS > 50% E. Se recomanda la pacientul asimptomatic cu FEVS < 50% 116. Sancrul sifilitic prezinta urmatoarele aspecte: A. Este o ulceratie nedureroasa B. Este o ulceratie dureroasa C. Se cicatrizeaza spontan D. Nu se cicatrizeaza fara tratament antibiotic E. Poate fi bucal 117. Controlul bilantului fosfocalcic in insuficienta renala cronica se face prin urmatoarele: A. Administrarea de chelatori de fosfat B. Un regim bogat in fosfati C. Corectarea unei eventuale carente in 25- hidroxivitamina D D. Administrarea unui diuretic tiazidic (daca RFG <30ml/min) E. Corectarea carentelor de acid folic si fier 118. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragia digestiva superioara 321

321 sunt adevarate? A. Se poate manifesta prin hematemeza si/ sau melena B. Provine din tubul digestiv situat in aval de unghiul duodenojejunal C. Predomina cauzele legate de patologia ulceroasa D. Se opreste intotdeauna spontan E. Provine din tubul digestiv situat in amonte de unghiul duodenojejunal 119. Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cronice includ: A. Varsta B. Obezitatea C. Tratamentul hormonal cu antitiroidiene de sinteza D. Hipoalbuminemia E. Scaderea ratei de filtrare glomerulara 120. Sunt factori de prognostic negativ in insuficienta cardiaca sistolica: A. Complex QRS larg B. Hiponatremie C. BAV grad I D. Nivel scazut de BNP E. Anemie 121. Factori de risc pentru cancerul mamar sunt: A. Antecedentele personale de cancer mamar B. Mutatia genelor BRCA1 si BRCA2 C. Multiparitatea D. Absenta alaptarii, menopauza tardiva E. Obezitatea 122. Sunt cauze de osteoporoza secundara: A. Rezectiile intestinale extinse B. Obezitatea C. Reumatismul degenerativ D. Tratamentul prelungit cu heparina E. Terapia cu corticosteroizi pe cale generala 123. Tratamentul volvulusului de colon sigmoid, in absenta semnelor de severitate, presupune: A. Reducerea volvulusului cu sonda Faucher +/- colonoscopie 322

322 B. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectala intr-o singura interventie C. Rezectia colonului volvulat, anatomie patologica, stomie (interventia Hartmann) D. Mentinerea pe loc a sondei Faucher timp de o saptamana E. Restabilirea continuitatii digestive dupa 2-3 luni 124. Masurile profilactice pentru combaterea infectiilor nosocomiale cuprind: A. Vaccinarea B. Respectarea regulilor de igiena C. Informarea personalului D. Utilizarea corecta a antibioticelor E. Seroterapia 125. Care dintre urmatoarele investigatii fac parte din bilantul initial al pacientului cu diabet zaharat tip 2? A. Testarea acuitatii vizuale B. Depistarea sistematica a complicatiilor microangiopate C. Depistarea sistematica a bolilor autoimune asociate D. Depistarea sistematica a complicatiilor macroangiopate E. Investigarea factorilor de risc cardiovascular 126. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul epistaxisului in regim de urgenta, sunt adevarate? A. Se efectueaza compresie digitala si tamponarea suprafetei vestibulare B. Se efectueaza tamponament nazal anterior C. Este necesara protectia cu antibiotic, daca tamponul se lasa mai mult de 48 de ore D. Nu se indica niciodata tamponamentul posterior E. Nu este necesar tratamentul hipertensiunii arteriale asociate 127. Care dintre urmatoarele manifestari pot fi considerate sindroame paraneoplazice in tumorile rinichiului? A. Hipercalcemia B. Febra de scurta durata C. Scaderea vitezei de sedimentare D. Poliglobulia E. Colestaza anicterica 128. Care dintre urmatoarele afirmatii despre examinarea clinica a pacientilor cu otita medie acuta sunt adevarate? 323

323 A. Inspectarea timpanului in timpul otoscopiei este elementul cheie pentru stabilirea diagnosticului B. Examinarea audiometrica este necesara pentru stabilirea diagnosticului C. In stadiul congestiv timpanul este hiperemiat, vasele timpanice dilatate D. La examenul audiometric se poate descoperi o hipoacuzie de transmisie E. In stadiul de colectare se constata la examenul otoscopic prezenta unei colectii retrotimpanice cu aspect purulent 129. Diagnosticul diferential al arteriopatiei cronice obliterante a membrelor inferioare se face cu: A. Anevrismul arterial B. Neuropatia diabetica C. Ulcerul varicos D. Sindromul posttrombotic E. Polinevrita alcoolica 130. In septicemii, tratamentul antibiotic va fi initiat: A. Tintit, doar dupa obtinerea antibiogramei B. Probabilistic, ghidat de contextul clinic si epidemiologic C. Obligatoriu pe cale intravenoasa D. De regula in bi-terapie E. De regula in tri-terapie 131. In diagnosticul detresei respiratorii acute la adult, prezenta de opacitati radiologice pulmonare asociate cu hipoxemie sugereaza: A. Edem pulmonar acut B. Embolie pulmonara C. Pneumopatii hipoxemiante D. Dispnee laringiana E. Astm acut grav 132. Managementul exacerbarilor acute putin severe ale bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), include: A. Instituirea sau cresterea corticoterapiei inhalatorii B. Introducerea sedativelor si a medicatiei antitusive C. Antibioterapia D. Educarea pentru autodezobstructie E. Ingrijirea la domiciliu 324

324 133. Riscurile hematomului retroplacentar sunt: A. Moarte fetala intrauterina B. Coagulare intravasculara diseminata C. Soc hemoragic matern D. Prolabarea cordonului ombilical E. Malformatii congenitale fetale 134. In hematoamele intraparenchimatoase (accidentele vasculare cerebrale hemoragice), care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte? A. Semiologia difera net de infarctul cerebral B. Imagistica cerebrala consta in hipodensitate spontana la CT C. Imagistica cerebrala consta in hiperdensitate spontana la CT D. Hematomul poate fi localizat in teritoriul profund: capsula interna, nuclei cenusii centrali E. Hematomul din teritoriul lobar cortico-subcortical este legat de ruptura unei malformatii arterio- venoase (MAV) subiacente la tanar sau de angiopatia amiloida a varstnicului 135. Factori declansatori posibili in sindromul hepatorenal pot fi: A. Infectia B. Constipatia C. Punctia ascitei cu volum mare, necompensata prin echilibrare electrolitica si aport de albumina D. Hepatita alcoolica cronica E. Hemoragia digestiva 136. In vulvovaginita cu Candida albicans intalnim urmatoarele simptome: A. Prurit B. Depozite albicioase (lapte batut) C. Leucoreea verde, urat mirositoare D. Dispareunie E. Cervicoragie 137. Criterii de astm bronsic instabil la adult sunt: A. Cresterea frecventei crizelor care devin pluricotidiene B. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice (PEF mai mare sau egal cu 30%) C. Cresterea progresiva a consumului de beta 2- agonisti 325

325 D. Sensibilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoare obisnuite E. Frecventa cardiaca intre /min 138. Bilantul de prima intentie in cazul unei citolize hepatice <10 N include: A. Cautarea semnelor de ciroza la examenul clinic B. Determinarea glicemiei a jeun C. Efectuarea unui bilant lipidic D. Anamneza privind consumul de alcool si medicamente E. Efectuarea Ac antinucleari 139. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la angiomiolipomul renal sunt adevarate? A. Poate fi bilateral B. Este o tumora mezenchimatoasa maligna C. Este compusa din tesut gras, muscular neted si vase sanguine D. Este cea mai frecventa tumora chistica a rinichiului E. Tratamentul este obligatoriu chirurgical, indiferent de dimensiunea tumorii 140. Tabloul clinic in apendicita acuta la copii si adulti cuprinde: A. Sumar de urina negativ B. Durere in fosa iliaca dreapta C. Febra D. Sindrom inflamator E. Varsaturi, greturi 141. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la diagnosticul tumorilor hepatice secundare (metastaze) sunt adevarate? A. Ecografia deceleaza semnal iso/hipoecogen B. CT evidentiaza semnal iso/hipodens, fara substanta de contrast i.v. C. Punctia biopsie este recomandata sistematic D. Punctia biopsie nu se recomanda daca aspectul si tabloul clinic sunt tipice E. Ecografia deceleaza halou hipoecogen circumferential 142. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la infectiile acute ale partilor moi (abcese, panaritii, flegmoane ale tecii) sunt adevarate? A. Prezenta unui corp strain este factor etiologic B. Diabetul este factor favorizant C. Recoltarile bacteriologice profunde pot stabili diagnosticul etiologic 326

326 D. Examenul radiografic stabileste diagnosticul E. Hipertensiunea arteriala este un factor favorizant 143. Factorii de risc in tumorile de testicul includ: A. Disgenezia testiculara (Klinefelter) B. Criptorhidia C. Atrofia testiculara posttraumatica sau infectioasa D. Varicocelul E. Hidrocelul 144. Care dintre urmatoarele afirmatii despre limfoamele maligne sunt adevarate? A. Sunt un grup heterogen de proliferari limfoide maligne B. Prezinta intotdeauna neuropatie C. Sunt compuse din doua subgrupuri: boala Hodgkin si limfoamele non-hodgkin D. Nu necesita biopsie E. Clasificarea nu este importanta in prognosticul pacientilor 145. Semne functionale in uveita anterioara acuta sunt: A. Ochiul rosu dureros B. Ochiul alb nedureros C. Cercul perikeratic D. Scaderea acuitatii vizuale: variabila E. Asocierea frecventa cu pierderea completa a vederii 146. Care dintre urmatoarele reprezinta semne de hipertiroidism (tirotoxicoza)? A. Transpiratiile B. Bradicardia sinusala C. Tremorul D. Obezitatea E. Termofobia 147. In fracturile extremitatii inferioare (distale) a radiusului la adult, diagnosticul pozitiv se stabileste prin: A. Edem si deformare "in dos de furculita" daca deplasarea este posterioara B. Radiografie in incidenta din fata pentru analiza interliniei articulare C. Radiografie exclusiv din fata D. Radiografie din fata pentru analiza orientarii glenei radiale E. Radiografie din profil pentru analiza interliniei articulare 327

327 148. In diagnosticul bronsitei acute la adult, sunt adevarate: A. Examenul clinic releva la inceput catar al cailor aeriene superioare B. In faza seaca apare tuse chintoasa, neproductiva C. In faza productiva tusea isi pierde caracterul dureros, devenind seromucoasa, mucopurulenta D. La auscultatia pulmonara se identifica raluri bronsice ronflante E. Examenul citobacteriologic al sputei este obligatoriu 149. Printre cauzele etiologice vasculare ale lipotimiilor si sincopelor se numara: A. Hipotensiunea arteriala B. Hipersensibilitatea sinocarotidiana C. Disautonomia neurovegetativa D. Tromboza de proteza valvulara mecanica E. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva 150. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la meningita cu lichid clar sunt corecte? A. Daca LCR contine limfocite si este hipoglicorahic: se suspecteaza etiologia tuberculoasa B. Daca LCR contine polinucleare si este hipoglicorahic: se suspecteaza etiologia tuberculoasa C. Daca LCR contine citologie amestecata (polinucleare si limfocite) si este hipoglicorahic: se suspecteaza etiologia tuberculoasa D. Daca LCR contine citologie amestecata (polinucleare si limfocite) si este hipoglicorahic: se suspecteaza o listerioza E. Daca LCR este cu glicorahie si proteinorahie mai mica de 1 g/l: se suspecteaza etiologia virala, banala, benigna 151. Care dintre urmatoarele sunt simptome si semne functionale intalnite in keratita acuta? A. Durere B. Fotofobie C. Blefarospasm D. Cecitate bilaterala E. Hemianopsie laterala homonima 152. Diureticele de ansa (furosemid, bumetanide) au ca indicatii terapeutice: 328

328 A. Insuficienta cardiaca B. Edemele de origine hepatica C. Hipokalemia D. Hiponatremia E. Hipercalcemia 153. Factori de risc trombo-embolic la pacienţii purtatori de valve cardiace mecanice sunt: A. Fibrilatia atriala B. Fractia de ejectie a ventriculului stang (FEVS) >45% C. Contrastul spontan in atriul stang D. Accidentul ischemic tranzitor in antecedente E. Atriul stang cu diametrul < 50 mm 154. Diagnosticul de gripa se va lua in considerare in caz de: A. Debut brusc B. Context epidemic in lunile aprilie - septembrie C. Febra ridicata fara frisoane D. Febra ridicata cu frisoane E. Frison solemn, urmat de febra moderata 155. Reprezinta cauze de edeme unilaterale ale membrelor inferioare: A. Sindromul nefrotic B. Filarioza C. Erizipelul D. Tromboflebita E. Insuficienta cardiaca 156. Etiologia stenozei aortice include: A. Calcificari ale valvelor si inelului aortic B. Reumatism articular acut C. Cauze congenitale D. Sindromul Marfan E. Spondilartrita anchilozanta 157. In placenta praevia, ecografia poate releva: A. Placenta inserata foarte jos B. Uneori placenta acopera colul uterin in totalitate 329

329 C. Uneori placenta acopera colul uterin partial D. Placenta inserata la fundul uterin E. Lichid amniotic in cantitate mica 158. Nefroangioscleroza benigna se poate manifesta prin: A. Microalbuminurie/ proteinurie redusa B. Hematurie macroscopica C. Rinichi cu contur neregulat D. Asociere cu retinopatie hipertensiva E. Asociere cu hipertrofie ventriculara stanga 159. Care dintre urmatoarele situatii se regasesc in etiologia litiazei urinare? A. Infectia urinara B. Rinichiul in potcoava C. Rinichiul spongios D. Refluxul vezico-ureteral E. Diabetul insipid 160. Referitor la anticorpii anti-antigene nucleare solubile, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. Anticorpii anti-sm sunt foarte specifici pentru lupusul eritematos diseminat B. Anticorpii anti-rnp sunt asociati bolii mixte de tesut conjunctiv C. Anticorpii anti- Sm sunt specifici pentru poliartrita reumatoida D. Anticorpii anti-rnp sunt specifici pentru spondilita anchilozanta E. Anticorpii anti-scl 70 sunt asociati scleordermiei sistemice 161. Durerea toracica acuta asociata numai cu semne de insuficienta cardiaca dreapta se poate intalni in: A. Embolie pulmonara B. Tamponada cardiaca C. Infarct al ventriculului drept D. Ulcer gastroduodenal in puseu E. Pneumonie lobara dreapta 162. Stadiul III al clasificarii internationale Killip a infarctului miocardic acut presupune: A. Soc cardiogenic B. Absenta ralurilor crepitante la auscultatia pulmonara 330

330 C. Edem pulmonar acut D. Raluri crepitante care depasesc jumatate din campurile pulmonare E. Infarct miocardic necomplicat 163. Alaptarea materna are urmatoarele avantaje: A. Laptele matern are o compozitie perfect adaptata nevoilor copilului B. Laptele matern contine acizi grasi esentiali indispensabili pentru maturarea cerebrala C. Intareste relatia psihoafectiva dintre mama si copil D. Are costuri inexistente E. Asigura un minim de 500 ml lapte/zi 164. Sunt cauze de pneumopatie interstitiala difuza cu evolutie acuta: A. Bronhopneumopatia obstructiva cronica B. Sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) C. Astmul bronsic D. Pneumopatia asociata cu infectie HIV E. Gripa 165. In tetanos, toxina tetanica (tetanospasmina) are urmatoarele proprietati: A. Este o exotoxina B. Este o endotoxina C. Difuzeaza hematogen D. Difuzeaza prin axoni in mod centripet E. Difuzeaza prin axoni in mod centrifug 166. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la citoliza hepatica sunt adevarate? A. Citoliza cronica reprezinta cresterea transaminazelor > 2 luni B. ASAT sunt enzime prezente in principal in muschi C. Daca raportul ASAT/ ALAT > 1 se va avea in vedere hepatopatia alcoolica D. Citoliza cronica reprezinta cresterea transaminazelor > 6 luni E. In citoliza hepatica, cel mai adesea raportul ASAT/ ALAT < Cauzele ocluziilor de intestin subtire prin strangulare includ: A. Brida B. Hernia strangulata C. Hematomul de perete intestinal D. Invaginatia 331

331 E. Ileusul biliar 168. Factori de risc ai reumatismului articular acut (RAA) in cazul pacientilor cu istoric de angina eritematopultacee sau eritematoasa sunt: A. Varsta peste 45 de ani B. Antecedente heredocolaterale de RAA C. Varsta cuprinsa intre 5 si 25 de ani asociata antecedentelor de episoade multiple de angina cu streptococ de grup A (SGA) D. Varsta cuprinsa intre 5 si 25 de ani asociata factorilor de mediu improprii (promiscuitate, colectivitate inchisa) E. Varsta sub 5 ani cu deficit imunitar 169. Tabloul semiologic evocator al infarctului lacunar multiplu include: A. Ras si plans spasmodic B. Tulburari de fonatie si deglutitie C. Tulburari sfincteriene D. Sindrom pseudobulbar E. Hemiplegie masiva brusc instalata 170. In bilantul preterapeutic in caz de masa ovariana suspecta, principalii markeri tumorali sunt: A. CA 125 B. CA 19-9 C. PCR D. BRCA E. ACE 171. Factori de risc in depistarea diabetului gestational sunt: A. Antecedente familiale de diabet B. Obezitate C. Varsta peste 25 de ani D. Moarte fetala intrauterina E. Fumat 172. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric si duodenal sunt adevarate? A. Durerea este localizata in fosa iliaca dreapta B. Poate fi diagnosticat cu ocazia unei complicatii 332

332 C. Anamneza poate identifica un consum de medicamente gastrotoxice D. Durerea ulceroasa tipica are sediu epigastric E. Poate fi frecvent asimptomatic 173. Rinita alergica persistenta la copii este indusa de expunerile la: A. Acarieni B. Animale C. Gandaci de bucatarie D. Mucegaiuri E. Polen 174. Principiile fundamentale de preventie a imbatranirii patologice includ: A. Intretinerea capitalului de baza intelectual B. Fumatul C. Aportul adecvat de lactate D. Evitarea ridicarii de greutati E. Preventia bolilor infectioase prin vaccinare, cand este posibil 175. In managementul initial al ischemiilor cerebrale (infarct constituit si AIT) se recomanda: A. Proba de efort B. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil C. Tratamentul antimigrenos D. Tratamentul antidepresiv (este frecvent necesar) E. Tratamentul antitrombotic 176. Printre efectele secundare proprii cumarinicelor se numara: A. Gastralgii B. Alopecie C. Ulceratii bucale D. Leucocitoza E. Trombocitoza 177. Cauzele medicale, neurologice, care pot determina varsaturi acute la sugar si copil sunt urmatoarele: A. Hemoragie meningeana B. Hematom intracerebral C. Tromboflebita cerebrala 333

333 D. Epilepsie E. Migrena 178. Cauzele embolice ale ischemiei acute a membrelor inferioare includ: A. Fibrilatie atriala B. Mixom C. Disectie de aorta D. Phlegmatia cerulae E. Endocardita 179. Care dintre urmatoarele situatii sunt complicatii generale ale pancreatitei acute? A. Infectia necrozei pancreatice B. Abcesul pancreatic C. Hiperglicemia D. Socul septic, insuficienta multiorganica E. Insuficienta renala acuta (cu hipocalcemie) 180. Deshidratarea intracelulara la sugar si copil se manifesta cu: A. Sete puternica B. Mucoase uscate C. Hipotonia globilor oculari D. Tuburari neurologice E. Fontanela deprimata 181. Referitor la afectarea renala din lupusul eritematos diseminat, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. Este intotdeauna tubulointerstitiala B. Orienteaza in privinta gravitatii C. Exista 6 stadii de nefropatie lupica D. Nu necesita dozarea creatininei serice E. Nu necesita dozarea proteinuriei pe 24 de ore 182. In tratamentul stopului cardiac prin FV/TV fara puls sunt incluse: A. SEE bifazic 100 J B. Administare de dopamina i.v. C. Administrare de adrenalina i.v. D. Administrare de amiodarona i.v. E. Administrare de atropina i.v. 334

334 183. Cardioversia prin soc electric extern a fibrilatiei atriale presupune: A. Verificarea absentei contraindicatiilor de anestezie generala B. Oprirea digitalicelor C. Oprirea diureticelor D. Verificarea kaliemiei E. Verificarea natremiei 184. Care dintre urmatoarele reprezinta complicatii metabolice si endocrine la pacientul obez? A. Diabetul zaharat tip 1 B. Sindromul metabolic C. Hipofertilitatea D. Hipogonadismul masculin E. Hipotiroidia 185. Sindromul dizenteric din diareea la adult se caracterizeaza prin: A. Sindrom septic moderat sau absent B. Sindrom septic franc C. Risc de soc septic D. Afectare colica invaziva cu distructie celulara E. Risc de deshidratare severa 186. In geriatrie, la prescrierea medicamentelor, trebuie sa se tina cont de urmatoarele: A. Riscul iatrogen este mai scazut la persoanele in varsta B. Exista risc de supradozaj al medicamentelor hidrosolubile C. Ierarhizarea patologiilor D. Inaltime E. Greutate 187. In stadiul I Leriche al arteriopatiei cronice obliterante a membrelor inferioare se recomanda: A. Bilant o data la 2 ani B. Oprirea fumatului C. Tratament antiagregant plachetar D. Revascularizare in caz de leziune proximala E. Tratament vasodilatator 335

335 188. Care dintre afirmatile referitoare la dezvoltarea psihomotorie la sugar si copil, in ceea ce priveste vorbirea, sunt adevarate? A. Dupa 4 luni: lalalizeaza B. In jur de 8-9 luni: silabe repetate automat ("tata", "mama") C. In jur de luni: pronunta primele cuvinte D. Incepand cu varsta de 2 ani imbogateste vocabularul: 50 de cuvinte ("eu","tu") E. La varsta de 15 luni poate construi propozitii corecte 189. Tratamentul socului anafilactic presupune: A. Administrarea de adrenalina B. Administrarea de atropina C. Administarea de antiemetice D. Eliminarea alergenului E. Administrarea de nitroglicerina 190. Printre factorii predispozanti ce intra in alcatuirea scorului Wells de evaluare a emboliei pulmonare se numara: A. Neoplazia B. Chirurgia recenta C. Antecedentele de accident vascular cerebral D. Antecedentele de tromboembolism venos E. Insuficienta hepatica 191. Tratamentul curativ al carcinomului hepatocelular presupune: A. Tratamentul hepatitei cronice B sau C B. Chimioembolizarea C. Transplantul hepatic D. Rezectia chirurgicala E. Distrugerea locala (radiofrecventa, crioterapie, alcoolizare) 192. Urmatoarele afectiuni reprezinta complicatii posibile ale insuficientei renale cronice: A. Hiperparatiroidismul B. Glomerulonefrita cronica C. Anemia normocroma normocitara prin carenta de eritropoietina (EPO) D. Pericardita E. Vasculita ANCA pozitiva 336

336 193. Criterii Duke majore pentru diagnosticul endocarditei infectioase sunt: A. O singura hemocultura pozitiva pentru Coxiella burnetti B. Doua hemoculturi distincte pozitive pentru enterococ C. Hemoculturi pozitive persistente cu microorganisme atipice pentru o endocardita infectioasa D. Vegetatie valvulara evidentiata ecocardiografic E. Tromboza intraatriala evidentiata ecocardiografic 194. Selectati afirmatiile corecte privind protezele valvulare mecanice: A. Prezinta un inel implantat pe orificiul valvular nativ B. Prezinta un element mobil care permite realizarea ciclului cardiac C. Trebuie inlocuite dupa 8 ani D. Valvele cu bile tip cusca au un excelent profil hemodinamic E. Necesita anticoagulare doar in prima luna postoperator 195. Radiculalgiile din spondilodiscita infectioasa de la nivelul coloanei cervicale au ca si caractere: A. Orarul durerii este inflamator B. Orarul durerii este mecanic C. Prezinta un sindrom inflamator biologic D. Nu reprezinta urgente diagnostice E. Nu reprezinta urgente terapeutice 196. In mielomul multiplu pot aparea urmatoarele complicatii hematologice: A. Anemia B. Sindromul hemoragic C. Neuropatia periferica D. Trombopatia indusa de hiperproteinemie E. Neutropenia 197. In cazul tratamentului cu heparina, selectati afirmatiile adevarate legate de riscul hemoragic: A. Este dependent de doza B. Creste in cazul administrarii simultane de antibiotice C. Creste in insuficienta renala sau hepatica D. Creste in insuficienta cardiaca sau circulatorie E. Creste in cazul administrarii simultane de clopidogrel sau aspirina 337

337 198. Bilantul biologic in fata unei boli cu transmitere sexuala trebuie sa cuprinda: A. Serologia HIV 1 si HIV 2, cu acordul pacientului B. TPHA-VDRL C. Serologia pentru hepatitele A, B si C D. Serologia pentru gonococ E. Serologia pentru Chlamydia trachomatis 199. In diagnosticul paraclinic al leucemiilor acute sunt necesare urmatoarele investigatii: A. Electroforeza hemoglobinei B. Imunofenotiparea C. Examenul citogenetic D. Examenul histopatologic din tumora gastrica E. Biologia moleculara 200. Ecografia pelvina in diagnosticul formatiunilor tumorale pelvine la femeie are urmatoarele caracteristici: A. Este o examinare ieftina B. Nu iradiaza C. Nu are risc iatrogen D. Are risc iatrogen major E. Este sensibila si specifica in diagnosticul maselor pelvine 338

338

339 INTREBARI REZIDENTIAT 2014 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antiviral in hepatita virala C este falsa? A. Este contraindicat in ciroza decompensata B. Interferonul alfapegilat se administreaza zilnic C. Este propus la pacientii cu manifestari extrahepatice D. Doza de ribavirina depinde de greutatea pacientului E. Durata tratamentului depinde de genotipul viral 2. Tratamentul antibiotic tintit in caz de boala diareica acuta produsa de Campylobacter jejuni se face cu: A. Macrolid B. Chinolona C. Cefalosporina de generatia a 3-a D. Doxiciclina E. Vancomicina 3. Selectati investigatia care sugereaza insuficienta de organ din cursul unei septicemii: A. Leucopenia B. Trombopenia C. Cresterea factorilor de coagulare D. Punctia lombara pozitiva E. VSH crescut 4. In criza de astm sever, la copil, frecventa cardiaca este: A batai pe minut B batai pe minut C. Peste 120 batai pe minut D batai pe minut E. Sub 60 batai pe minut 5. Nu este factor favorizant pentru insuficienta venoasa cronica: A. Diabetul zaharat B. Obezitatea 340

340 C. Sarcina D. Varsta E. Ereditatea 6. Tulburarea de stres posttraumatic se caracterizeaza prin faptul ca: A. Survine imediat dupa un eveniment traumatizant B. Survine la cateva saptamani, luni sau ani dupa un eveniment traumatizant C. Antecedentele psihiatrice si tulburarile de personalitate nu reprezinta factori de risc D. Nu apar tulburari de somn sau cosmaruri E. Nu este precedata de o stare de stres acut 7. Bilantul preoperator la pacientul cu stenoza aortica cuprinde urmatoarele, cu o exceptie. Care este aceasta? A. Cautare a focarelor infectioase ORL B. Cautare a focarelor infectioase stomatologice C. Probe functionale respiratorii D. Ecografie Doppler arteriala a trunchiurilor supra- aortice E. Scintigrafie miocardica pentru evaluarea miocardului hibernant 8. Conditia clinica evocatoare pentru sindromul de hipertensiune intracraniana este: A. Cefaleea predominant matinala, accentuata de efort B. Nistagmusul C. Diplopia prin afectarea nervului IV, cu valoare localizatoare D. Vertijul E. Deficitul neurologic central cu instalare brusca 9. Revarsatul pleural nu poate fi cauzat de: A. Pancreatita B. Radioterapie C. Cancer bronhopulmonar D. Poliartrita reumatoida E. Gastrita 10. Una dintre cele mai frecvente obsesii din tulburarea obsesiv-compulsiva este: A. Spalatul pe maini B. Numaratul C. Colectionarismul D. Frica de contaminare 341

341 E. Verificarea 11. In lupusul eritematos diseminat pot aparea urmatoarele manifestari, cu exceptia uneia. Care este aceasta? A. Pericardita B. Pleurezia exsudativa C. Trombocitoza D. Afectarea glomerulara E. Afectarea sistemului nervos central 12. Selectati afirmatia falsa privind masurile terapeutice de fond in astmul bronsic: A. Stadiul 1 (astm intermitent): fara tratament de fond B. Stadiul 2 (astm persistent usor): corticoizi inhalatori in doze mici-moderate C. Tendinta de a institui precoce, la copil, corticoizii inhalatori in loc de cromone, indiferent de stadiu D. Stadiul 4 (astm persistent sever): corticoizi inhalatori in doze inalte + bronhodilatatori cu actiune prelungita + antileucotriene ± corticoterapie orala pe termen lung ± omalizumab E. In cazul astmului persistent sever, beta 2 agonistii cu lunga durata de actiune (12 ore) sunt asociati intotdeauna cu corticoizii inhalatori 13. Prima manifestare clinica din tetanos este: A. Febra B. Contracturile generalizate C. Trismusul D. Distonia neuro-vegetativa E. Opistotonusul 14. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul tumorilor hepatice secundare este falsa? A. Pot fi asociate tehnici de distrugere localizata B. Este un tratament multimodal C. Indiferent de situatie se intervine chirurgical D. Presupune chimioterapie preoperatorie E. Uneori embolizarea portala determina hipertrofierea ficatului 15. In care dintre urmatoarele situatii de boala diareica acuta la adult, este necesar a se determina toxina din infectia cu Clostridium difficile? 342

342 A. Diareea cu scaune numeroase, dar putin abundente B. Diareea cu deshidratare severa C. Diareea cu durata mai mare de 3 zile D. Diareea persistenta sau invaziva aparuta dupa tratament antibiotic E. Diareea la revenire dintr-un sejur din zona tropicala 16. Care este markerul tumoral de electie dozat in cancerul mamar, cu scop de monitorizare? A. CA 125 B. CEA C. CA 19-9 D. CA 15-3 E. PSA 17. Educatia pacientului adult cu tuberculoza implica urmatoarele informatii, cu exceptia uneia. Care este aceasta? A. Respectarea tratamentului B. Natura si durata tratamentului C. Monitorizarea subiectilor contact D. Prevenirea transmiterii bacililor tuberculosi E. Recomandarea unei activitati fizice intense 18. Tratamentul infectiilor cutanate stafilococice presupune urmatoarele, cu exceptia uneia. Care este aceasta? A. Spitalizare obligatorie indiferent de forma B. Masuri de igiena C. Antiseptice sau antibiotice topice in formele localizate D. Antibioterapie i.v. in formele severe E. Antibioterapie per os in formele moderate 19. Stadiul 1 al flegmonului digital presupune: A. Lichid hemoragic B. Lichid limpede C. Lichid purulent D. Lichid sero-hemoragic E. Tendon necrotic 20. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la tomografia computerizata 343

343 abdominala folosita in scop diagnostic in caz de peritonita acuta, este falsa? A. Poate decela pneumoperitoneu B. Este indicata indiferent de starea generala a pacientului C. Poate evidentia pneumatoza parietala D. Poate evidentia prezenta lichidului intraperitoneal E. Poate evidentia prezenta pileflebitei 21. Cistita la copil este: A. Mai frecventa la fetite B. Insotita de febra peste 39 grade Celsius C. Insotita de durere lombara D. Cu sindrom inflamator major E. Fara nitriti la examenul de urina 22. Care sunt valorile batailor cordului fetal care definesc un ritm bazal? A de batai pe minut B de batai pe minut C de batai pe minut D de batai pe minut E de batai pe minut 23. La ce scor osteodensitometric T se incepe tratamentul osteoporozei, in prezenta unei fracturi la nivelul coloanei vertebrale? A. Mai mare de +4 B. Mai mare de +3 C. Mai mare de +1 D. Mai mic de -1 E. Intre 0 si Nu este factor favorizant pentru complicaţiile tromboembolice in mielomul multiplu: A. Starea neoplazica B. Prezenta unui dispozitiv venos central C. Tratamentul cu Talidomide, Lenalidomide D. Utilizarea heparinelor cu greutate moleculara mica E. Utilizarea eritropoietinei 25. Precizati interventia chirurgicala practicata ca ultima solutie in tratamentul 344

344 hemoragiilor genitale cataclismice: A. Anexectomia B. Histerectomia de hemostaza C. Miomectomia D. Miometrectomia E. Chiuretajul uterin hemostatic 26. Nu este criteriu Duke minor pentru diagnosticarea endocarditei infectioase: A. Anevrismul micotic B. Febra (temperatura peste 38 grade Celsius) C. Nodulul Bouchard D. Toxicomania i.v. E. Hemoragia intracraniana 27. Angina veziculara a adultului poate fi: A. Herpetica B. Difterica C. Streptococica D. Stafilococica E. Sifilitica 28. Care dintre urmatoarele situatii cu TV (tahicardie ventriculara) sau FV (fibrilatie ventriculara) nu reprezinta indicatie de defibrilator implantabil? A. Aparitia unei FV sau TV in faza acuta a unui sindrom coronarian acut B. Stopul cardiac prin FV sau TV fara cauza acuta C. TV sustinuta, spontana, simptomatica, pe cardiopatie existenta D. TV sustinuta spontana, rau tolerata, la care tratamentul medical sau ablatia nu au reusit E. Sincopa de cauza necunoscuta cu TV sustinuta in prezenta unei anomalii cardiace subiacente 29. Selectati afirmatia falsa privind diagnosticul pneumopatiei interstitiale difuze, la adult: A. Gazometria arteriala poate sa fie normala la debut, doar cu desaturare la efort B. Cel mai frecvent, raportul Tiffeneau (VEMS/CV) este normal C. Fibroscopia bronsica cu lavaj bronhoalveolar permite orientarea diagnosticului in functie de celularitatea obtinuta D. Raportul DLCO/VA este normal in orice stadiu al bolii 345

345 E. Probele functionale respiratorii indica o disfunctie ventilatorie restrictiva 30. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rectocolita hemoragica este falsa? A. Este o boala inflamatorie non-transmurala B. Simptomatologia este dominata de diaree cu glere si sange C. Colonoscopia totala cu ileoscopie este examenul cheie pentru diagnostic D. Poate afecta intestinul subtire E. Nu este insotita de stenoze sau fistule 31. In cadrul clasificarii TNM 2009, o tumora limitata la testicul si epididim, fara invazie vasculara, limfatica sau a vaginalei, se clasifica: A. ptx B. pt0 C. ptis D. pt1 E. pt2 32. In cadrul clasificarii TNM 2009, o tumora renala cu dimensiuni cuprinse intre 4 si 7 cm se clasifica: A. T0 B. T3 C. T1a D. T1b E. T2 33. Care dintre urmatoarele afirmatii nu caracterizeaza ruptura uterina? A. Uterul se deformeaza ca urmare a rupturii si ia forma unei clepsidre B. Ruptura declanseaza o hemoragie intraperitoneala, insotita de soc C. Survine cel mai frecvent la nivelul unei zone slabite a peretelui uterin (cicatrici de cezariana) D. Apare intotdeauna la primipara E. Ruptura apare sub forma unei sfasieri a peretelui uterin, care este foarte dureroasa 34. Care dintre urmatoarele medicamente antidiabetice predispune la acidoza lactica, daca nu se respecta contraindicatiile de administrare? A. Insulina B. Metforminul 346

346 C. Sulfamidele hipoglicemiante D. Glinidele E. Pioglitazona 35. Identificati care investigatie biologica nu se recomanda in evaluarea pericarditei acute: A. Markeri tumorali B. Enzime pancreatice C. Bilant tiroidian D. Serologie HIV E. Factori de coagulare 36. Precizaţi care este afirmaţia corecta referitoare la fibrilatia atriala: A. Este cea mai frecventa tulburare de ritm B. Corespunde unor multiple circuite de macroreintrare intra-atriale C. In fibrilatia atriala persistenta accesul se reduce spontan in mai putin de o saptamana D. Principala consecinta este pierderea sistolei ventriculare E. In fibrilatia atriala permanenta accesul nu se reduce decat cu cardioversie 37. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul etiologic al apendicitei acute este falsa? A. Este indicata apendicectomia clasica sau laparoscopica B. Se preleveaza lichid pentru examen bacteriologic C. Se indica drenajul percutanat si apendicectomia la distanta D. Piesa de exereza se trimite la examen anatomopatologic E. Lavajul cavitatii abdominale este indicat 38. Care dintre afirmatiile referitoare la ocluzia acuta a arterei renale este falsa? A. Poate fi determinata de o cardiopatie emboligena B. LDH este crescut C. Este prezenta HTA acuta D. Este prezenta insuficienta renala acuta cu hematurie macroscopica E. Durerea lombara este absenta 39. Selectati afirmatia falsa legata de pneumopatia nosocomiala cu stafilococ: A. Evolutia este usoara spre moderata B. Radiografia toracica prezinta una sau mai multe opacitati, uneori cu nivele de lichid 347

347 si/sau reactie pleurala C. Debutul este subacut, intrerupt de un tratament antibiotic D. Este favorizata de antibioterapie prealabila cu spectru larg sau corticoterapie E. Sputa este purulenta, uneori hemoptoica 40. Hipomenoreea se defineste prin: A. Menstruatia in cantitate mica B. Absenta menarhei C. Sangerarea in afara menstruatiei D. Cicluri prea neregulate si prea rare (mai mult de 45 de zile) E. Menstruatia prea abundenta, in cantitate sau ca durata 41.Care dintre germenii de mai jos este mai frecvent implicat in infectia maternofetala? A. Pneumococul B. Meningococul C. Stafilococul D. E. Coli E. Streptococul de grup A 42.Selectati afirmatia adevarata privind nefropatia diabetica incipienta: A. Se insoteste intotdeauna de HTA B. Implica scaderea filtrarii glomerulare C. Se manifesta prin sindrom edematos D. Este intotdeauna prezenta in momentul diagnosticului diabetului zaharat E. Se caracterizeaza prin microalbuminurie anormala ( mg/24h) 43.In cazul asocierii tiroiditei Hashimoto cu melanodermie, astenie marcata si hipotensiune, se va avea in vedere: A. Anemia Biermer B. Vitiligo C. Insuficienta suprarenala autoimuna D. Insuficienta paratiroidiana autoimuna E. Hipercorticismul ACTH-dependent 44.In tratamentul puseului hipertensiv, de prima intentie se vor utiliza: A. Diureticele B. Betablocantele administrate intravenos 348

348 C. Sartanii D. Inhibitorii calcici administrati intravenos E. Derivatii nitrati 45.In sindromul coronarian cu supradenivelare permanenta de segment ST, lateral inalt, apar modificari ECG in urmatoarele derivatii: A. V3, V4 B. V1, V2, V3 C. DII, DIII, avf D. V5, V6 E. DI, avl 46.Precizati semnul ecografic care nu este evocator pentru malignitate in cazul chistului de ovar: A. Ascita B. Existenta vegetatiilor C. Vascularizarea centrala si indicele de rezistenta Doppler scazut D. Importanta componentei solide E. Identificarea asocierii cu fibromul uterin 47.In cazul unui pacient purtator de lentile de contact, care prezinta ochi rosu, fotofobie si un reflex cornean alterat, se suspicioneaza: A. Hialita B. Afectare retrochiasmatica C. Neuropatie optica retrobulbara D. Keratita epiteliala acuta E. Neuropatie optica ischemica anterioara acuta 48.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric si duodenal este falsa? A. Durerea ulceroasa tipica are sediu epigastric B. Poate fi asimptomatic, fiind descoperit intamplator la o endoscopie C. Durerea ulceroasa este ritmata de mese D. Examenul clinic este in general normal in caz de ulcer necomplicat E. Durerea ulceroasa are sediu periombilical 49.Care dintre afirmatiile referitoare la nefropatia cu IgA este adevarata? A. Este cea mai frecventa forma de glomerulonefrita cronica, cu exceptia nefropatiei 349

349 diabetice B. Este cea mai rara forma de glomerulonefrita cronica C. Afecteaza in special persoane varstnice D. Afecteaza in special persoane de sex feminin E. Cel mai frecvent este secundara 50.Timpul de protrombina exploreaza activitatea factorului: A. VIII B. II C. IX D. XII E. XI INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 51.Cauze ale pozitivitatii factorului reumatoid pot fi: A. Reumatismele inflamatorii (sindrom Sjogren, lupus sistemic) B. Tenosinovitele C. Hernia de disc lombara D. Infectiile cronice (tuberculoza, hepatita C) E. Leucemia limfatica cronica 52.In timpul monitorizarii varsaturilor la sugar si copil, se va avea in vedere: A. Absenta efectelor secundare ale prokineticelor B. Prezenta diskineziilor biliare C. Tonusul muscular D. Normalizarea starii nutritionale E. Normalizarea starii hidroelectrolitice 53. Selectati principiile terapeutice in otita externa: A. Curatarea si aspiratia conductului auditiv extern in cazul unor secretii abundente B. Nu se indica tratament general C. Tratament antifungic (solutii auriculare) in cazul etiologiei micotice D. In cazul perforatiei timpanice nu se indica picaturi antibiotice non-ototoxice E. Tratament topic auricular cu antibiotice si antiinflamatoare 54. Pot fi cauze sau factori de risc in aparitia sindromului de detresa respiratorie acuta la adult: A. Iradierea pulmonara 350

350 B. Arsurile intinse C. Fumurile toxice D. Neoplasmul laringian E. Oxigenoterapia prelungita cu FiO2 crescut 55. Examenele complementare de laborator la un pacient obez trebuie sa includa: A. Exudatul faringian B. Bilantul lipidic C. Glicemia a jeun D. Transaminazele E. Markerii virusali hepatici 56. Care dintre urmatoarele metode terapeutice pentru diabetul zaharat de tip II actioneaza asupra secretiei de insulina? A. Reducerea excesului de tesut adipos B. Administrarea de metformin C. Administrarea de sulfamide hipoglicemiante D. Administrarea de glinide E. Activitatea fizica 57. Tratamentul chirurgical al chistului de ovar torsionat consta in: A. Laparoscopie de urgenta cu detorsiune ovariana si eliminarea cauzei B. Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala C. Anexectomie bilaterala D. Salpingectomie E. Ovarectomie daca apare necroza completa ireversibila 58. Factori de risc in aparitia efectelor secundare ale AINS sunt: A. Antecedentele heredocolaterale B. Antecedentele de hemoragie gastrointestinala superioara C. AINS in doze mici D. AINS in monoterapie E. Combinatii de doua AINS 59. Mecanismele compensatorii ce intervin la nivel periferic in fiziopatologia insuficientei cardiace la adult sunt: A. Tahicardia B. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron 351

351 C. Legea Laplace D. Activarea secretiei de prostaglandine E. Mecanismul Frank-Starling 60. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in interpretarea diagnosticului serologic din sifilis? A. VDRL negativ / TPHA negativ reprezinta absenta sifilisului sau perioada de incubatie B. VDRL pozitiv / TPHA negativ semnifica un rezultat fals negativ C. VDRL negativ / TPHA pozitiv semnifica cicatrice serologica a unui sifilis vechi D. VDRL pozitiv / TPHA pozitiv reprezinta rezultat fals pozitiv E. VDRL negativ / TPHA pozitiv reprezinta rezultat fals pozitiv 61. In diagnosticul bronsiolitei la sugar, sunt criterii de gravitate: A. Hipertonia B. Polipneea superficiala, cu semne de lupta respiratorie C. Hipocapnia D. Hipoxemia E. Semnele de epuizare respiratorie 62. Selectati afirmatiile adevarate referitoare la patologiile autoimune: A. ANCA sunt prezenti in vasculitele necrozante primitive B. Anticoagulantul lupic apare in sindromul antifosfolipidic C. ANCA sunt prezenti in poliartrita reumatoida D. ANCA sunt prezenti in spondilita anchilozanta E. Dozarea fractiunilor complementului este importanta in monitorizarea evolutiei lupusului eritematos diseminat 63. Obiective terapeutice la pacientii cu diabet zaharat tip II si speranta de viata sub 5 ani sunt: A. Confortul metabolic B. HbA1c mai mica decat 6,5% C. Glicemiile preprandiale mai mici decat 2 g/l D. Prevenirea complicatiilor micro- si macroangiopatice E. Evitarea riscului de hipoglicemie 64. Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii cuprinde: A. Exclusiv tratament medicamentos psihotrop 352

352 B. Evitarea tratamentului medicamentos psihotrop indiferent de trimestrul de sarcina C. Spitalizare in caz de risc suicidar D. Spitalizare in cazul simptomatologiei delirante E. Evitarea medicatiei psihotrope in primul trimestru de sarcina 65. Diagnosticul bronsitei acute la adult implica: A. Frecventa crescuta toamna si primavara B. Catar al cailor aeriene superioare, la inceput C. Predominanta etiologiei bacteriene D. Obligativitatea examenului citobacteriologic al sputei E. Tuse chintoasa, chinuitoare, neproductiva - in faza seaca 66. Sunt formule de lapte praf: A. Lapte fara proteinele laptelui de capra B. Lapte de soia C. Lapte hipoalergenic D. Lapte pentru copiii cu greutate mare la nastere E. Lapte fara lactoza 67. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta cauze de durere toracica parietala? A. Sindromul Tietze B. Pneumotoracele C. Tasarea vertebrala D. Nevralgia intercostala E. Spasmul esofagian 68. In managementul angorului stabil, care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie? A. Tulburarile de ritm ventricular B. Regurgitarea mitrala usoara C. Stenoza aortica stransa simptomatica D. Infarctul miocardic vechi E. Insuficienta cardiaca NYHA I 69. Blocul atrioventricular de gradul doi se caracterizeaza prin: A. Alungirea intermitenta a intervalului QT B. Incetinirea conducerii la oricare dintre etaje (nodal, hisian, infrahisian) C. Prezenta pe electrocardiograma a unei unde P blocate dupa alungirea progresiva a 353

353 intervalului PR D. Disocierea atrio-ventriculara E. Alungirea constanta a intervalului PR peste 200 ms, fara unde P blocate 70. La un subiect tabagic cu varsta de peste 40 de ani, care dintre urmatoarele simptome si semne trebuie sa conduca la efectuarea unei radiografii toracice? A. Hemoptizia B. Catarul oculo-nazal C. Cresterea in greutate D. Disfonia E. Aparitia sau agravarea tusei 71. Care dintre urmatoarele elemente terapeutice se incadreaza in managementul medical al tuturor pacientilor cu ocluzie intestinala? A. Compensarea pierderilor lichidiene B. Montarea sondei nazogastrice C. Corectarea tulburarilor electrolitice D. Explorarea chirurgicala a cavitatii abdominale E. Recoltarea intraoperatorie a eventualului lichid peritoneal 72. Pot fi cauze ale sindromului de tunel carpian: A. Reumatismele inflamatorii B. Mielomul multiplu C. Anemia D. Amiloidoza E. Fractura la incheietura mainii (articulatia radio- carpiana) 73. Care dintre urmatoarele conditii reprezinta contraindicatii pentru transplantul cardiac? A. Insuficienta hepatica B. Varsta sub 60 de ani C. Infectie activa HIV D. Stare psihiatrica incompatibila E. Insuficienta cardiaca refractara 74. Sunt complicatii ale insuficientei renale cronice: A. Hipercalcemia B. Ateroscleroza accelerata 354

354 C. Pericardita D. Acidoza metabolica cu gaura anionica crescuta E. Hipofosfatemia 75. In spondilita anchilozanta pot aparea: A. Afectare a sistemului nervos central B. Afectare sacroiliaca C. Tulburari de deglutitie D. Afectare rahidiana inflamatorie E. Afectare articulara periferica 76. In cazul ischemiei acute a membrelor inferioare, embolectomia se efectueaza intotdeauna: A. Pe artere patologice B. Pe artere sanatoase C. In caz de obstructie inalta D. In caz de obstructie distala E. Cu sonda Fogarty 77. In managementul disectiei de aorta, care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate? A. Tratamentul chirurgical de urgenta este obligatoriu in disectiile de tip B B. Anticoagulantele sunt contraindicate C. In disectia de aorta ascedenta (tip A) tratamentul optim este cel medical conservator D. Se va urmari un control strict al presiunii arteriale E. Se va confirma diagnosticul in urgenta prin ecografie cardiaca transesofagiana si/sau angioscaner 78. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi sunt specifice copilului? A. Dezlipirea epifizara B. Deformarea plastica C. Fracturile cominutive pe os patologic D. Fractura in butoias de unt E. Fracturile pe fond osteoporotic 79. Referitor la modul de actiune a unor medicamente antitusive, selectati agentii care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi: A. Lidocaina 355

355 B. Narcotice morfinice C. Bromura de ipratropium D. Dextrometorfan E. Caramifen 80. Examenul fizic la pacientul cu stenoza aortica evidentiaza: A. Sincopa, precedata uneori de durere toracica B. Suflu protodiastolic dulce, aspirativ, maximal in focarul aortic C. Suflu mezosistolic aspru, maximal in focarul aortic D. Palpitatii legate de extrasistole sau fibrilatie atriala E. Zgomot 2 diminuat sau abolit in caz de stenoza aortica stransa 81. RMN cerebral se recomanda in: A. Tumora cerebrala B. Meningoencefalita C. Compresiune medulara D. Scleroza multipla (in placi) E. Spondilodiscita 82. Dispneea acuta fara zgomote anormale la auscultatia plamanului, la adult, poate aparea in: A. Acidoza metabolica B. Embolia pulmonara C. Dispneea de origine psihogena D. Astmul bronsic in criza E. Anemia acuta 83. Referitor la diagnosticul dispneei cronice, selectati afirmatiile corecte privind clasificarea NYHA: A. Stadiul I: nicio limitare a activitatilor fizice B. Stadiul II: dispnee la eforturile cele mai intense ale vietii cotidiene C. Stadiul III: dispnee de repaus D. Stadiul III: dispnee la eforturile cele mai intense ale vietii cotidiene E. Stadiul IV: dispnee de repaus sau la cel mai mic efort 84. Pneumopatia adultului cu Mycoplasma pneumoniae se caracterizeaza prin: A. Debut brusc B. Rinofaringita, astenie, mialgii 356

356 C. Test Coombs direct pozitiv D. Absenta hiperreactivitatii bronsice reziduale E. Absenta frisoanelor 85. Care dintre urmatoarele situatii nu reprezinta indicatie de spitalizare in lipotimii sau sincope? A. Scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica B. Hipotensiunea arteriala ortostatica C. Scurta pierdere a cunostintei asociata unor anomalii neurologice D. Pierderea cunostintei de scurta durata, care evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG E. Sincopa vasovagala tipica, repetitiva, invalidanta 86. Tratamentul cancerului rectal superior presupune: A. Colectomie stanga si rezectie partiala a rectului (5 cm sub tumora) B. Colectomie stanga si rezectie partiala a rectului (2 cm sub tumora) C. Amputatie abdominoperineala D. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E. Excizie partiala a mezorectului 87. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte in meningita cu lichid purulent de etiologie probabil pneumococica? A. Tratamentul curativ se face cu cefotaxim B. Este posibila prezenta unei purpure echimotice extinse C. Se instaleaza subacut D. Poate aparea post traumatism cranian E. Apare la nou-nascuti 88. Selectati afirmatiile adevarate referitoare la fasceita necrotizanta: A. Se insoteste de sindrom inflamator major B. Nu este insotita de alterarea majora a starii generale C. Local apar zone violacee necrotice D. Nu este o urgenta medico-chirurgicala E. Apare mioliza biologica 89.Printre medicamentele recomandate in tratamentul hipertensiunii arteriale din sarcina se numara: A. Labetalolul 357

357 B. Metildopa C. Inhibitorii de enzima de conversie D. Diureticele tiazidice E. Betablocantele 90.Selectati elementele sugestive pentru diagnosticul de insuficienta renala acuta prerenala: A. Cel mai adesea urina este diluata B. Cel mai adesea tabloul clinic este de deshidratare extracelulara C. Ecografia renala evidentiaza rinichi cu staza uretero- pielo-caliceala bilaterala D. Ecografia renala este normala E. Cel mai adesea urina este concentrata 91.Sunt criterii diagnostice in gamapatia monoclonala cu semnificatie nedeterminata (MGUS): A. Plasmocitoza medulara mai mica de 10% B. Plasmocitoza medulara mai mare sau egala cu 10% C. Absenta criteriilor CRAB D. Prezenta criteriilor CRAB E. Leziunile osoase: lize osoase, osteopenie severa sau fracturi patologice 92.Diagnosticul clinic al litiazei caii biliare principale include: A. Durerea B. Citoliza, colestaza C. Febra D. Cresterea lipazei E. Icterul 93.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar sunt adevarate? A. Radioterapia externa a sanului restant este indicata B. Chimioterapia este obligatorie C. Hormonoterapia nu este indicata D. Chimioterapia nu este indicata E. Hormonoterapia este obligatorie 94.Selectati cauzele frecvente ale cirozei hepatice: A. Hepatita autoimuna 358

358 B. Steatohepatita non-alcoolica C. Ficatul cardiac D. Boala Wilson E. Hepatita cronica virala B 95. Cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos sunt: A. Anevrismul aortei toracice B. Recidiva BK C. Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice D. Stenoza mitrala E. Dilatarea postcicatriciala a bronhiilor 96. Scaderea brutala sau rapid progresiva a acuitatii vizuale, asociata cu ochi alb si nedureros, poate sugera: A. Hemoragie intravitreana B. Sclerita posterioara cu hialita C. Ocluzie de artera centrala a retinei D. Ocluzie de vena centrala a retinei E. Afectarea segmentului anterior al globului ocular 97. In insuficienta mitrala, examinarea ecocardiografica Doppler color evidentiaza: A. Largimea jetului la origine (vena contracta) B. Anvelopa jetului de regurgitare C. Directia jetului regurgitant in venele pulmonare D. Morfologia aparatului subvalvular E. Profunzimea regurgitarii mitrale 98. Care dintre urmatoarele afirmatii privind managementul infectiilor cu transmitere sexuala (IST) sunt adevarate? A. Vaccinul anti-hpv este recomandat tuturor fetelor in varsta de 14 ani B. Tratamentul unei IST trebuie instituit rapid C. Tratamentul IST nu este insotit de recomandari profilactice D. Rezistentele germenilor la tratament sunt rare E. Dupa terapie pacientii nu se pot recontamina 99. Sunt parametri ai scorului de risc CHADS 2 in fibrilatia atriala: A. Accidentul vascular cerebral B. D-dimerii 359

359 C. Nefropatia D. Varsta sub 55 de ani E. Hipertensiunea arteriala 100. Diagnosticul diferential al sarcinii extrauterine rupte cu hemoperitoneu si soc hemoragic se face cu: A. Ruptura unui chist hemoragic B. Placenta praevia C. Ruptura unui anevrism al arterei splenice D. Fibromul uterin E. Globul vezical 101. Diagnosticul diferential al salpingitei se face cu: A. Apendicita B. Peritonita de origine digestiva C. Sarcina normala D. Fibromul uterin E. Sarcina ectopica 102. Diagosticul diferential al leucemiei limfoide cronice se face cu: A. Anemia aplastica B. Limfomul de manta C. Boala Waldenstrom D. Mielomul multiplu E. Hiperlimfocitoza reactionala 103. Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele in varsta deoarece: A. Volumul de distributie se modifica prin diminuarea masei musculare si cresterea tesutului adipos B. Exista risc de subdozare a medicatiei hidrosolubile C. Exista risc de subdozare a medicatiei liposolubile D. Capacitatea de eliminare a medicamentelor este crescuta E. Polipatologia poate creste riscul interactiunilor medicamentoase prin polimedicatie 104. Sunt masuri terapeutice de urgenta in epistaxisul adultului: A. Spitalizare in cazul tamponamentului nazal antero- posterior bilateral B. Tamponament nazal anterior, in caz de sangerare redusa C. Tamponament nazal anterior, in caz de sangerare puternica 360

360 D. Compresiune bidigitala / tamponarea suprafetei vestibulare, in caz de sangerare redusa E. Arteriografie in blocul operator in cazul esecului compresiunii bidigitale / tamponarii suprafetei vestibulare nazale 105. Care dintre situatiile de mai jos sunt urgente infectioase in cazul unei febre acute, la adult? A. Endocardita infectioasa B. Infectia cu virusul herpetic C. Septicemia D. Purpura fulminans E. Mononucleoza infectioasa 106. Selectati complicatiile infiltratiilor cu corticosteroizi: A. Tendinitele B. Bursitele C. Ruptura musculara D. Hemartroza E. Artrita septica 107. Care dintre urmatoarele virusuri joaca un rol major in aparitia cancerelor survenite in tarile in curs de dezvoltare? A. Helicobacter pylori B. Virusul papiloma uman (HPV) C. Virusul imunodeficientei umane dobandite (HIV) D. Virusul hepatitei (VHB, VHC) E. Schistosoma haematobium 108. Care dintre urmatoarele afectiuni pot fi cauze ale colestazei extrahepatice? A. Ciroza biliara primitiva B. Pancreatita cronica C. Litiaza caii biliare principale D. Hepatopatia alcoolica E. Parazitozele cailor biliare 109. Care sunt factorii de risc care pot determina aparitia hipertensiunii arteriale gestationale? A. Varsta inaintata a mamei 361

361 B. Uterul cicatriceal C. Placenta praevia D. Obezitatea E. Primiparitatea 110. Sunt factori exogeni de risc implicati in alergiile respiratorii la copil: A. Factorii emotionali B. Poluarea atmosferica C. Infectiile respiratorii D. Factorii genetici E. Obezitatea 111. Sunt cauze principale pentru anemia aregenerativa normocitara (VEM fl): A. Carenta de vitamina B12 si folati B. Insuficienta renala cronica C. Medicamente (hidroxiuree, methotrexat) D. Leucemia acuta E. Deficitul de fier 112. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: A. Ventricul stang dilatat (diametru peste 50 mm) B. Fractie de ejectie a ventriculului stang sub 35% C. Stenoza aortica asociata D. Stare de hipocoagulabilitate E. Contrast spontan intens in atriul stang 113. Intarzierea achizitiilor psihomotorii la sugar se declara daca: A. La peste 8 luni persista hipertonia membrelor B. La 3 luni nu isi poate sustine capul C. La 6 luni mersul nu este achizitionat D. La peste 10 luni nu poate sta in sezut E. La peste 6 luni persista reflexele arhaice 114. Care dintre urmatoarele afirmatii privind gripa sunt corecte? A. Transmiterea este pe cale respiratorie si digestiva B. Prezinta un grad mare de contagiozitate C. Prezinta evolutie epidemica datorita unei brese antigenice (modificare majora a genomului) 362

362 D. Numai virusurile A au potential pandemic E. Contagiozitatea incepe dupa debutul semnelor clinice 115. La pacientul cu nodul tiroidian, examinarile de laborator trebuie sa includa: A. TSH B. Iodemia C. Glicemia D. Tirocalcitonina E. Tiroglobulina 116. Care dintre simptomele si semnele de mai jos pot sa sugereze o leziune a axului traheobronsic in traumatismele toracice? A. Hemoptizia B. Tulburarile de ritm cardiac C. Emfizemul subcutanat D. Hematoamele parietale toraco-abdominale E. Pneumotoraxul 117. Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectia HIV sunt corecte? A. Clasificarea CDC prevede 3 stadii clinice (A,B,C) si 3 clase biologice (1,2,3) B. In clasa 1 biologica, nivelul CD4 este sub 200/milimetru cub C. Manifestarile clinice sunt dominate de infectii oportuniste D. Ineficacitatea raspunsului imunitar se datoreaza unei mari variabilitati genomice a virionilor E. Diagnosticul se bazeaza pe culturi celulare 118. Pacientii cu sindrom Wallenberg (secundar ischemiei laterobulbare) prezinta: A. Anestezie a hemifetei (afectarea nervului V) de partea opusa leziunii B. Tulburari de fonatie si deglutitie C. Afazie si apraxie D. Sindrom cerebelos de partea leziunii E. Sindrom Claude Bernard Horner de partea leziunii 119. Care dintre medicamentele de mai jos pot declansa/favoriza retentia acuta de urina? A. Alfa stimulantele B. Antiinflamatoarele C. Morfina 363

363 D. Blocantele alfa adrenergice E. Antidiabeticele 120. Managementul obezitatii la copil presupune: A. Prezenta dieteticianului in echipa B. Prezenta psihologului in echipa C. Controale regulate, lunare, timp de 12 luni D. Consolidarea motivatiei copilului si a parintilor E. Coordonarea obligatorie de catre un medic diabetolog 121. Tratamentul curativ al carcinomului hepatocelular presupune: A. Tratamentul hepatitei cronice B si C B. Chimioembolizarea C. Transplantul hepatic D. Vaccinarea anti-hvb E. Rezectia chirurgicala 122. La examenul clinic al pacientului cu otita seromucoasa se constata: A. Prin otoscopie - timpan congestionat B. Prin otoscopie - bule de aer cu nivel hidroaeric C. Afectare timpanala bilaterala, dar poate fi si asimetrica (unilaterala) D. Alte semne ale otitei cronice (ingrosarea membranei timpanice, punga de retractie) E. Prin otoscopie - secretii seroase galbui-albastrui sau sub forma unei mucoase albicioase prezente la nivelul conductului auditiv extern 123. Un adult diagnosticat cu astm persistent moderat stadiul 3 prezinta: A. Frecvent simptome de astm nocturn B. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul C. PEF sau VEMS >80% din valorile prezise, cu variabilitate <20% D. Simptome cotidiene E. Simptome de astm nocturn mai frecvent decat o data pe saptamana 124. Care dintre urmatoarele afirmatii privind disocierea electromecanica sunt adevarate? A. Este corespunzatoare persistentei activitatii electrice a inimii B. Se insoteste intotdeauna de eficacitate hemodinamica C. Se intalneste in embolia pulmonara masiva D. Se intalneste in disectia aortica 364

364 E. Este lipsita de eficacitate hemodinamica 125. Revascularizarea chirurgicala prin pontaj aorto- coronarian este preferata angioplastiei in caz de: A. Sindrom Prinzmetal B. Leziuni difuze tritronculare la pacient diabetic cu disfunctie ventriculara stanga C. Esec al fbrinolizei D. Esec al angioplastiei E. Leziuni de trunchi comun 126. Selectati semnele de gravitate ale pancreatitei acute: A. Hipotensiunea arteriala B. Cresterea lipazemiei de peste 10 ori valoarea normala C. Oliguria D. Durerea epigastrica transfixianta E. Infiltrarea hematica a flancurilor 127. Shuntul stanga-dreapta in cazul comunicarii interventriculare se caracterizeaza din punct de vedere auscultatoric prin: A. Suflu protodiastolic mezocardiac B. Suflu holosistolic mezocardiac C. Suflu in focarul tricuspidian D. Dedublare fixa a zgomotului 2 E. Zgomot 2 accentuat in caz de hipertensiune pulmonara 128. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hernia inghinala sunt adevarate? A. Cea mai grava complicatie este strangularea B. Principala complicatie este incarcerarea C. Strangularea intestinului subtire este insotita de durere majora D. Strangularea intestinului subtire este insotita de durere estompata E. Tratamentul reprezinta o urgenta medico- chirurgicala 129. Complicatiile gastroplastiei cu inel ajustabil includ: A. Varsaturile B. Carenta de fier sau vitamine C. Diareea cronica D. Sindromul de apnee in somn E. Deplasarea inelului cu dilatare consecutiva a pungii gastrice, respectiv a esofagului 365

365 130. Decizia de intrerupere a manevrelor de reanimare in stopul cardio-circulator depinde de: A. Durata stopului cardiac pana la inceperea reanimarii B. Opinia pacientului C. Caracterul mai mult sau mai putin reversibil al cauzei stopului cardiac D. Conditiile subiacente (varsta, comorbiditati) E. Prezenta sau absenta factorilor de protectie cerebrala 131. Diagnosticul leucemiei limfoide cronice implica: A. Limfocitoza marcata B. Limfopenie C. Adenopatie, splenomegalie D. Complicatii infectioase E. Insuficienta medulara 132. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la cancerul de testicul, sunt false? A. Este cel mai frecvent cancer la barbati B. Este favorizat de criptorhidie C. Are varful de frecventa peste 50 de ani D. Poate fi prezent si in cazul unui examen testicular normal E. La examenul testicular se poate identifica o masa dura, indolora 133. In caz de persistenta a febrei intr-o septicemie se recomanda: A. Introducerea in terapie a unui antifungic B. Efectuarea de CT abdomino-pelvin C. Repetarea hemoculturilor D. Verificarea caracterului adecvat al antibioterapiei E. Adaugarea corticoterapiei 134. Care este definitia trimestrelor in sarcina? A. Trimestrul I: de la 0 la 15 saptamani B. Trimestrul I: de la 0 la 20 saptamani C. Trimestrul II: de la 15 la 28 saptamani D. Trimestrul II: de la 20 la 28 saptamani E. Trimestrul III: de la 28 la 42 saptamani 135. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte in neuropaludism? 366

366 A. Reprezinta o forma grava de paludism B. Reprezinta o forma usoara de paludism C. Reprezinta o forma mortala in absenta tratamentului D. Nu necesita spitalizare E. Reprezinta o urgenta terapeutica 136. Managementul pacientilor cu ciroza hepatica include: A. Adaptarea posologiei anumitor medicamente B. Indepartarea altor factori hepatotoxici C. Vaccinarea contra tuberculozei D. Depistarea carcinomului hepatocelular E. Limitarea gesturilor invazive 137. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta indicatii absolute pentru initierea epurarii extrarenale? A. Pericardita uremica B. Hipovolemia C. Hipervolemia care nu poate fi controlata cu diuretice D. Acidoza metabolica severa E. Hiperkaliemia rezistenta la tratamentul medical 138. In cazul unei suspiciuni de hemoragie meningiana nontraumatica se recomanda: A. Mobilizarea precoce a pacientului B. Tratamentul antiepileptic la toti pacientii pentru preventia crizelor comitiale C. Preventia vasospasmului prin administrarea de inhibitor calcic (Nimodipina) D. Tratament antialgic cu Aspirina E. CT cerebral fara substanta de contrast, de prima intentie 139. Selectati afirmatiile corecte privind antibioprofilaxia endocarditei infectioase: A. Este recomandata in proceduri dentare care vizeaza manipularea suprafetei dentare B. Este recomandata in proceduri dentare care vizeaza manipularea regiunii gingivale C. Este recomandata pacientilor cu risc crescut si supusi procedurilor celor mai riscante D. Se efectueaza cu amoxicilina administrata in timpul procedurii dentare E. Se efectueaza cu amoxicilina administrata in ora care precede procedura dentara 140. Sunt obiective ale monitorizarii de lunga durata a pacientilor cu bronhopneumopatie obstructiva cronica: 367

367 A. Radiografia toracica efectuata lunar in cazul obstructiei bronsice severe B. Tratarea simptomelor (tuse, expectoratie) C. Probele functionale respiratorii efectuate lunar in cazul obstructiei bronsice moderate D. Tratamentul factorilor de risc E. Gazometria arteriala efectuata lunar in cazul obstructiei bronsice moderate 141. Selectati afirmatiile corecte privind ecografia venoasa Doppler a membrelor inferioare la pacienti cu insuficienta venoasa cronica: A. Confirma o tromboza venoasa B. Se recomanda sistematic preoperator pentru chirurgia varicelor hidrostatice C. Identifica telangiectaziile D. Nu se recomanda la pacienti cu ulcer varicos E. Se recomanda inainte de sclerozarea varicelor hidrostatice 142. Sunt elemente de diagnostic pentru cancerul de cap de pancreas: A. Durerile epigastrice B. Icterul progresiv C. Icterul intermitent D. Decolorarea scaunului E. Urina hipercroma 143. In cazul anevrismului aortic, examenul CT abdominal permite: A. Masurarea parametrilor hemodinamici in lumenul restant B. Masurarea dimensiunii anevrismului C. Depistarea anevrismelor micotice cerebrale D. Vizualizarea trombului E. Precizarea raporturilor anatomice cu artera pulmonara si vena cava superioara 144. Selectati afirmatiile adevarate privind glaucomul acut prin inchiderea unghiului: A. Acuitatea vizuala este nemodificata B. Camera anterioara a globului ocular este profunda C. Durerea oculara este intensa D. Acuitatea vizuala este scazuta E. Pupila este in mioza 145. Pot fi complicatii ale traumatismului hepatic: A. Pleurezia bazala stanga 368

368 B. Embolia gazoasa C. Angiocolita D. Pneumoperitoneul E. Biliomul 146. Printre efectele secundare ale antiagregantelor plachetare se numara: A. Palpitatiile B. Hemoragiile C. Reactiile alergice D. Trombozele E. Trombopeniile 147. In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de disfagie, se impune: A. Radiochimioterapie B. Esofagectomie C. Esofagostomie D. Chimioterapie E. Instalarea unei proteze 148. Care dintre urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a cancerelor sunt adevarate? A. Cancerele sunt heterogene B. Cancerul nu este o boala multifactoriala C. Oncogenele nu au proprietatea de a transforma o celula normala intr-o celula maligna D. Cancerul nu are predispozitie ereditara E. Cancerele pot fi compuse din populatii policlonale 149. Sugarul dezvoltat psihomotor normal: A. Vorbeste la 8 luni B. Se priveste in oglinda la 6 luni C. Rade in hohote la o luna D. Zambeste selectiv dupa 9 luni E. Isi descopera mana la 3 luni 150. Care dintre urmatoarele afirmatii despre cancerul bronhopulmonar cu celule mici sunt adevarate? A. Sunt frecvente sindroamele paraneoplazice tip Schwartz - Bartter (secretie 369

369 inadecvata de hormon antidiuretic) B. Nu prezinta afectare mediastinala C. Simptomele si semnele evolueaza rapid (timp de dublare = 1 luna) D. Tratamentul de baza este cel chirurgical E. Baza tratamentului este chimioterapia 151. Sunt elemente de diagnostic in ocluzia intestinului subtire: A. Varsaturile tardive B. Varsaturile cu aspect fecaloid C. Varsaturile precoce D. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii si gaze E. Oprirea tardiva a tranzitului pentru materii si gaze 152. Selectati criteriile de diagnostic in lupusul eritematos diseminat: A. Fotosensibilitatea B. Rashul malar C. Antigenul HLA-B27 D. Anticorpii anti-arn nativ E. Anticorpii anti-sm 153. La copil, diagnosticul encefalitei herpetice presupune: A. Varsta peste un an B. Debut progresiv C. Debut cu sindrom febril D. Alterare brusca a constientei E. Crize focale brahiofaciale 154. In insuficienta respiratorie cronica restrictiva se constata: A. Afectarea efectorului in caz de afectare neuromusculara B. Aparitia mai rapida a hipertensiunii arteriale pulmonare in caz de afectare mecanica comparativ cu afectarea neuromusculara C. Hiperventilatia alveolara (hipoxemie + hipercapnie) in caz de afectare neuromusculara D. Cresterea suprafetei de schimb si a volumului sanguin capilar in caz de afectare mecanica E. Hipoventilatia alveolara in caz de afectare mecanica 155. Ecografia abdominala si pelvina de urgenta este recomandata in caz de: 370

370 A. Pneumomediastin B. Accident vascular cerebral C. Colecistita acuta D. Edem pulmonar acut E. Sarcina extrauterina 156. Care dintre urmatoarele afirmatii privind arteriopatia membrelor inferioare, la pacientul cu diabet zaharat, sunt adevarate? A. Leziunile predomina la nivel proximal B. Asocierea cu neuropatia este rara C. Chirurgia de revascularizare este mai eficienta decat la nediabetici D. Evolueaza in 4 etape, conform clasificarii Leriche E. Leziunile sunt etajate de-a lungul arborelui arterial 157. Raportul ASAT/ALAT peste 1 se poate intalni in: A. Ciroza de orice cauza B. Hepatopatia alcoolica C. Citoliza de origine musculara D. Sindromul Budd-Chiari E. Icterul obstructiv 158. Principalele infectii nosocomiale sunt: A. Angiocolitele B. Infectiile legate de cateter C. Pneumopatiile infectioase D. Septicemiile E. Infectiile urinare 159. Selectati afirmatiile corecte privind tratamentul chirurgical la pacientul cu stenoza aortica: A. Presupune implantarea percutana de rutina a unei valve aortice artificiale B. Presupune inlocuirea valvulara aortica prin proteza mecanica C. Este singurul tratament curativ D. Presupune inlocuirea valvulara aortica prin bioproteza E. Presupune dilatarea percutana a inelului aortic 160. In anxietatea sau fobia sociala apar: A. Teama de multime, de locuri publice, de transporturile in comun 371

371 B. Frica de a fi judecat negativ de cei din jur C. Evitarea situatiilor de a vorbi, scrie sau raspunde la intrebari in public D. Constientizarea caracterului morbid al tulburarii E. Teama de a sustine examene orale 161. Sunt cauze bacteriene ale diareei acute la copil si sugar: A. Shigella B. Salmonella C. Rotavirusul D. Escherichia coli patogen E. Giardia intestinalis 162. Selectati recomandari terapeutice corecte in managementul febrei la copilul mai mare de trei ani: A. Tratamentul se indica de la o temperatura de 37,5 grade Celsius B. Masurile fizice constau in evitarea acoperirii copilului si administrarea de lichide reci din abundenta C. Medicamentul de prima intentie este paracetamolul D. Medicamentul de prima intentie este acidul acetil salicilic E. Medicamentul de prima intentie este metamizolul 163. Factori biologici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca la adult sunt: A. Hiperbilirubinemia B. Hipernatremia C. Nivelul BNP scazut D. Anemia E. QRS larg 164. Sunt tumori embrionare: A. Tumorile germinale B. Adenocarcinoamele C. Carcinoamele epidermoide D. Neuroblastomul E. Nefroblastomul 165. Dupa tromboza venoasa profunda sau embolia pulmonara se recomanda investigarea unei trombofilii prin dozarea: A. Proteinei C 372

372 B. Factorului tisular C. Proteinei S D. Factorului XI E. Factorului V Leiden 166. Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul antitrombotic din infarctul cerebral sunt adevarate? A. Tratamentul antiplachetar se administreaza imediat ce este posibil, chiar daca se are in vedere tratamentul trombolitic B. Anticoagulantele pot fi luate in considerare daca infarctul este de mici dimensiuni si exista o cardiopatie emboligena dovedita C. Tromboliza este indicata la pacienti aflati sub tratament anticoagulant eficace D. Tromboliza este indicata in caz de infarct cerebral datand de mai putin de 4 ore si 30 de minute E. Tratamentul anticoagulant se administreaza in infarctele venoase (tromboza venoasa cerebrala) 167. Rinita alergica a adultului este considerata moderata spre severa daca pacientul prezinta: A. Simptome putin jenante B. Activitati scolare sau profesionale perturbate C. Somn normal D. Activitati sociale si de recreere normale E. Somn perturbat 168. Care dintre urmatoarele proceduri chirurgicale nu sunt indicate in tratamentul etiologic al litiazei biliare? A. Colecistectomia laparoscopica B. Colecistostomia laparoscopica C. Disectia arterei si canalului cistic D. Colangiografia intraoperatorie obligatorie la toate cazurile E. Explorarea cavitatii abdominale 169. Precizati care sunt elementele suplimentare necesare a fi administrate in sarcina: A. Fier (pentru sarcina gemelara sau in prezenta anemiei) B. Vitamina C (pentru toate gravidele) C. Acid folic (pentru toate gravidele) D. Vitamina D (pentru toate gravidele) 373

373 E. NaCl (pentru toate gravidele) 170. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la patologia hemoroidala sunt adevarate? A. Afecteaza o mica parte a populatiei B. Hemoroizii interni pot da sangerari care survin in timpul defecatiei C. Tromboza hemoroidala externa se manifesta prin durere anala acuta, neritmata de scaune D. Hemoroizii externi sunt situati deasupra liniei pectinee E. Constipatia este un factor favorizant 171. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragia digestiva superioara sunt adevarate? A. Este dominata de hemoragiile diverticulare si angiodisplazii B. Se poate manifesta prin hematemeza si/sau melena C. Se opreste intotdeauna spontan D. Provine din tubul digestiv situat in amonte de unghiul duodenojejunal E. Cauzele sunt dominate de patologia ulceroasa si de hipertensiunea portala 172. Selectati afirmatiile adevarate privind explorarea imagistica a hemoragiei meningiene: A. CT cerebral de urgenta de aspect normal exclude diagnosticul de hemoragie meningiana B. CT cerebral de urgenta poate evidentia multiple hipodensitati in spatiul subdural C. CT cerebral de urgenta evidentiaza o hiperdensitate a spatiilor subarahnoidiene D. CT cerebral de urgenta evidentiaza o hipodensitate a spatiilor subarahnoidiene E. Examinarea angio RMN este utila pentru identificarea anevrismelor 173. Precizati care sunt caracteristicile suflului cardiac intalnit in insuficienta aortica: A. Suflu protosistolic fin, dulce, aspirativ B. Suflu protodiastolic cu maxim in focarul aortic C. Suflu holodiastolic cu iradiere in axila D. Suflu diastolic Flint in focarul mitral E. Suflu protomezosistolic insotit de clic telesistolic 174. Potrivit clasificarii Killip a infarctului miocardic acut, stadiul III presupune: A. Raluri crepitante la bazele pulmonare B. Raluri crepitante care depasesc jumatate din campurile pulmonare 374

374 C. Infarct miocardic necomplicat D. Soc cardiogen E. Edem pulmonar acut 175. Sunt masuri terapeutice caracteristice tratamentului etiologic al pancreatitei acute benigne, de cauza litiazica: A. Realizarea tratamentului la distanta de complicatii B. Colecistectomia C. Colangiografia intraoperatorie in cursul aceleiasi interventii D. Colecistostomia dupa extragerea materialului care a realizat obstructia E. ERCP in cazul persistentei unui calcul in calea biliara principala 176. Care dintre afirmatiile despre epilepsia petit-mal (absentele copilului) sunt adevarate? A. Debuteaza in jur de 7 ani si pana la adolescenta B. Este favorizata de hiperpnee C. Are prognostic nefavorabil D. Este o forma rara E. Pe EEG apare aspectul de varf-unda de 3Hz 177. Tahicardia atriala se caracterizeaza prin: A. Activitate atriala dezorganizata sau neregulata B. QRS inguste, cu exceptia blocului de ramura C. Activitate atriala organizata si regulata D. Macroreintrare in cadrul atriului drept E. QRS inguste, cu exceptia blocului atrio-ventricular 178. Care dintre urmatoarele situatii sunt complicatii ale prostatitei acute? A. Socul septic B. Retentia cronica de urina C. Retentia acuta de urina D. Retentia azotata E. Abcesul prostatic 179. Sunt semne clinice de intoleranta a unui pneumotorace: A. Hipertensiunea arteriala B. Dispneea majora C. Cianoza, desaturarea apreciata prin pulsoximetrie 375

375 D. Tahicardia E. Bradipneea 180. Stabilirea unui program alimentar in scopul prescrierii unui regim dietetic presupune: A. Consum de sare permis dupa preferintele personale B. Recomandarea unor perioade de post diurn de 12 ore C. Diversificarea alimentatiei D. Recomandari dietetice standard la toti pacientii E. Recomandari adaptate in functie de varsta, obiceiuri, motivatie de schimbare 181. Selectati afirmatiile corecte privind consecintele imbatranirii asupra organelor si functiilor organismului: A. Capacitatile de adaptare la efectele imbatranirii asigura functionarea normala in repaus B. Capacitatile de adaptare la efectele imbatranirii asigura functionarea normala in conditii de efort C. Rezerva functionala se mentine constanta odata cu inaintarea in varsta D. Rezerva functionala diminueaza progresiv odata cu inaintarea in varsta E. Reactivitatea in situatiile de efort este mai slaba 182. Care dintre germenii microbieni implicati in infectiile urinare cronice sunt cunoscuti ca producatori de ureaze? A. Proteus B. Klebsiella C. Streptococ D. Stafilococ E. Serratia 183. Nodulul tiroidian dureros poate avea ca substrat: A. Un hematocel B. O tiroidita cronica C. Un adenom toxic D. O carenta de iod E. O tiroidita subacuta 184. Care dintre urmatoarele enunturi privind fenomenul de remodelare postinfarct miocardic sunt adevarate? 376

376 A. S-a dovedit benefic pe termen lung B. Este daunator pe termen lung C. Induce o dilatare atriala dreapta majora D. Determina o dilatare progresiva a ventriculului stang E. Are ca scop mentinerea unui volum de ejectie sistolica constant 185. Tratamentul in faza initiala a emboliei pulmonare presupune: A. Anticoagulare eficienta cu heparina nefractionata in doza adaptata pentru a obtine un INR intre 2 si 3 B. Oxigenoterapie C. Anticoagulare eficienta cu heparina cu masa moleculara mica in perfuzie continua D. Anticoagulare eficienta cu inhibitori selectivi ai factorului IIa (fondaparinux) E. Anticoagulare eficienta cu inhibitori selectivi ai factorului Xa (fondaparinux) daca clearance-ul creatininei este peste 30 ml/minut 186. Sunt contraindicatii absolute ale utilizarii heparinelor: A. Hipertensiunea arteriala severa B. Alergia la heparina C. Endocardita infectioasa D. Pericardita E. Hemofilia 187. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la infectia urinara in sarcina, sunt false? A. Progesteronul stimuleaza peristaltismul cailor urinare B. Estrogenii favorizeaza adeziunea germenilor pe uroteliu C. In timpul sarcinii se produce glicozurie fiziologica D. In timpul sarcinii creste aciditatea urinara E. In timpul sarcinii bacteriuria este mai frecventa decat la populatia generala 188. Precizati care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze de insuficienta cardiaca sistolica cu debit crescut: A. Carenta de vitamina B1 B. Boala Chagas C. Hipotiroidismul D. Anemia cronica E. Boala Paget 377

377 189. In care dintre situatiile clinice de mai jos cancerul de prostata este considerat a fi in stadiul I? A. T2a, N1, M0 B. T1, N1, M0 C. T1, N0, M0 D. T2a, N0, M0 E. T2b, N0, M Care dintre urmatoarele manifestari sunt considerate efecte secundare nedorite ale hormonoterapiei in cancerul de prostata metastatic? A. Bufeele de caldura B. Cresterea libidoului in paralel cu diminuarea potentei C. Durerile osoase D. Regresia caracterelor sexuale secundare E. Ginecomastia 191. Sunt caracteristici ale bronhopneumopatiei obstructive cronice stadiul IV: A. VEMS/CV >0,70 B. VEMS intre 30% si 50% din cel teoretic C. Dispnee de repaus D. Dispnee de efort inconstanta E. VEMS/CV <0, Selectati afirmatiile corecte privind tratamentul gripei: A. Tratamentul cu inhibitori de neuraminidaza este eficient doar daca se administreaza dupa 48 de ore de la debut B. Se administreaza antibiotice in lipsa suprainfectiilor bacteriene C. Tratamentul se face cu Oseltamivir injectabil D. Tratamentul se face cu Zanamivir E. Amantadina nu mai este utilizata 193. In retinopatia diabetica neproliferativa, examenul fundului de ochi poate releva: A. Exudate B. Zone de ischemie C. Neovase D. Microanevrisme E. Hemoragie in vitros 378

378 194. La investigatiile hormonale efectuate pentru depistarea hipertiroidismului, FT4 normal asociat cu TSH scazut poate corespunde unui: A. Hipotiroidism T3 B. Hipertiroidism frust C. Hipertiroidism T3 D. Status eutiroidian E. Hipotiroidism frust 195. Sunt indicatii pentru amigdalectomie: A. Anginele repetate (4 pe iarna, in 2 ierni consecutive) B. Anginele in perioada inflamatorie acuta C. Recidiva flegmonului retrofaringian D. Anginele repetate (2 pe iarna intr-un singur an) E. Recidiva flegmonului periamigdalian 196. Sunt mijloace medicamentoase utilizate in tratamentul osteoporozei primare: A. Beta-blocantele B. Alendronatul C. Risedronatul D. AINS E. Ibandronatul 197. Fenotipul clinic al diabetului zaharat tip II include: A. Hipertensiunea arteriala B. Boala Graves Basedow C. Dislipidemia D. Varsta sub 40 de ani E. Sindromul poliuro-polidipsic intens 198. Care dintre urmatoarele situatii pot altera mecanica ventilatorie in cazul traumatismelor toracice? A. Voletul costal B. Edemul pulmonar cardiogen C. Afectarea nervului frenic D. Hemopneumotoraxul E. Contuzia miocardica 199. Sunt incluse in anomalii brutale de vedere cu ochi alb, calm si nedureros : 379

379 A. Keratita acuta B. Atacul acut de glaucom C. Neuropatia optica retrobulbara D. Ocluzia de vena centrala a retinei E. Ocluzia de artera centrala a retinei 200. Sunt criterii majore pentru diagnosticul sindromului hepatorenal: A. Proteinurie >0,5 g/24 ore B. Cresterea creatiniei serice >130 micromol/l in absenta tratamentului diuretic C. Natriureza <10mmol/l D. Diureza <500 cc/24 ore E. Absenta altor cauze de insuficienta renala 380

380