PARLAMENTUL EUROPEAN

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "PARLAMENTUL EUROPEAN"

Transcript

1 PARLAMENTUL EUPEAN 2004 ««««««««««««Document de şedinţă 2009 C6-0040/ /0153(COD) PART.2 17/01/2007 Poziţie comună Common position adopted by the Council on 11 December 2006 with a view to the adoption of a directive of the European Parliament and of the Council establishing a framework for the approval of motor vehicles and their trailers, and of systems, components and separate technical units intended for such vehicles ("Framework Directive") Doc /3/2006 COM(2006)0809

2

3 Natura şi amplasarea sistemelor suplimentare de reţinere (indicaţi da/nu/opţional): (S = partea stângă, D = partea dreaptă, C = centru) Airbag frontal Airbag lateral Dispozitivul de pretensionare a centurii Primul rând de scaune Al doilea rând de scaune ( 1 ) S C D S C D ( 1 ) Tabelul poate fi extins, dacă este nevoie, în cazul vehiculelor cu mai mult de două rânduri de scaune sau dacă există mai mult de trei scaune pe lăţimea vehiculului Numărul şi poziţia ancorelor centurilor de siguranţă şi dovada respectării Directivei 76/115/CEE, (ex. numărul omologării CE de tip sau raportul de testare): O scurtă descriere a componentelor electronice (dacă există): Puncte de ancorare a centurilor de siguranţă Fotografii şi/sau schiţe ale caroseriei care indică poziţia şi dimensiunile punctelor de ancorare, inclusiv pe cea a punctelor R: Schiţe ale punctelor de ancorare a centurii şi părţi ale structurii vehiculului pe care le putem ataşa (cu indicaţii referire la material):

4 Desemnarea tipurilor (**) de centuri de siguranţă autorizate pentru montarea în punctele de ancorare cu care este echipat vehiculul: Amplasament punct de ancorare Structură vehicul Structură scaun Primul rând de scaune Scaun dreapta Scaun central Scaun stânga Al doilea rând de scaune ( 1 ) Scaun dreapta Scaun central Scaun stânga Puncte de ancorare inferioare Puncte de ancorare superioare Puncte de ancorare inferioare Puncte de ancorare superioare Puncte de ancorare inferioare Puncte de ancorare superioare Puncte de ancorare inferioare Puncte de ancorare superioare Puncte de ancorare inferioare Puncte de ancorare superioare Puncte de ancorare inferioare Puncte de ancorare superioare exterior interior dreapta stânga exterior interior exterior interior dreapta stânga exterior interior ( 1 ) Tabelul poate fi extins, dacă este nevoie, în cazul vehiculelor cu mai mult de două rânduri de scaune sau dacă există mai mult de trei scaune pe lăţimea vehiculului. 130

5 Descrierea unui tip special de centură de siguranţă atunci când un punct de ancorare este amplasat în spătarul scaunului sau când are încorporat un dispozitiv de disipare a energiei: Spaţiu pentru montarea plăcuţelor de înmatriculare spate (specificaţi plaja de dimensiuni dacă este cazul; se pot utiliza schiţe dacă este cazul) Înălţimea de la suprafaţa drumului, extremitatea superioară: Înălţimea de la suprafaţa drumului, extremitatea inferioară: Distanţa de la centrul plăcii la planul longitudinal median al vehiculului: Distanţa de la extremitatea stângă a vehiculului: Dimensiunile (lungimea x lăţimea): Unghiul planului plăcii faţă de planul vertical: Unghiul de vizibilitate în plan orizontal: Protecţie posterioară antiîmpănare (Directiva 70/221/CEE) Prezenţă: da/nu/incompletă ( 1 ) Schiţa pieselor vehiculului care joacă un rol în sistemul de protecţie posterior antiîmpănare, de exemplu schiţa vehiculului şi/sau a şasiului cu poziţia şi sistemul de montare a celei mai late axe posterioare, schiţa sistemului de montare şi/sau fixare a protecţiei posterioare antiîmpănare. Dacă protecţia antiîmpănare nu este un dispozitiv special, schiţa trebuie să indice clar că dimensiunile impuse sunt respectate:

6 În cazul unui dispozitiv special, descrierea completă şi/sau schiţa protecţiei posterioare antiîmpănare (inclusiv a sistemelor de montare şi fixare) sau, dacă este aprobată ca o unitate tehnică separată, numărul omologării CE de tip: Apărători roţi (Directiva 78/549/CEE) Descriere succintă a vehiculului din punctul de vedere al apărătorilor: Schiţe detaliate ale apărătorilor de roţi care cuprind poziţia lor în vehicul, în care se indică dimensiunile specificate în Figura 1 din anexa I din Directiva 78/549/CEE luându-se în considerare combinaţiile anvelope/roţi extreme: Plăcuţe şi inscripţii regulamentare (Directiva 76/114/CEE) Fotografii şi/sau schiţe ale amplasării plăcuţelor şi inscripţiilor regulamentare şi ale numărului de identificare al vehiculului: Fotografii şi schiţe ale părţii oficiale a plăcuţelor şi a inscripţiilor (exemplu, cu specificarea dimensiunilor): Fotografii şi/sau schiţe ale numărului de identificare al vehiculului (exemplu, cu specificarea dimensiunilor): Declaraţia de conformitate a producătorului cu privire la cerinţele punctului din anexa II la Directiva 76/114/CEE 132

7 Se explică semnificaţia caracterelor din a doua secţiune şi, dacă este cazul, din a treia secţiune, folosite pentru respectarea cerinţelor secţiunii 5.3. din standardul ISO : În cazul în care caracterele din a doua secţiune sunt folosite pentru respectarea cerinţelor secţiunii 5.4 din standardul ISO , se indică aceste caractere: Eliminarea interferenţei radio Descrierea şi schiţe/fotografii ale formelor şi materialelor constitutive ale părţii de caroserie care formează compartimentul motor şi partea din habitaclu cea mai apropiată de acesta: Schiţe sau fotografii ale poziţiei componentelor metalice din compartimentul motor (ex. instalaţia de încălzire, roata de rezervă, filtrul de aer, mecanismul de direcţie, etc.): Tabelul şi schiţa echipamentelor de control al interferenţei radio: Detalii privind valoarea nominală a rezistenţelor de curent continuu şi, în cazul cablurilor de aprindere rezistive, detalii privind rezistenţa lor nominală pe metru: Protecţie laterală (Directiva 89/297/CEE) Prezenţă: da/nu/incompletă ( 1 ) 133

8 Schiţa pieselor vehiculului care joacă un rol în sistemul de protecţie laterală, adică schiţa vehiculului şi/sau a şasiului cu poziţia şi sistemul de montare a axei/axelor, schiţa sistemului de montare şi/sau fixare a dispozitivului/dispozitivelor de protecţie laterală. Dacă protecţia laterală este obţinută fără un dispozitiv de protecţie laterală, schiţa trebuie să indice clar că dimensiunile impuse sunt respectate: În cazul dispozitivelor de protecţie laterală, descrierea completă şi/sau schiţa acestor dispozitive (inclusiv sistemele de montare şi fixare) sau numărul/numerele de omologare CE de tip al componentei/componentelor: Sistem antiîmproşcare (Directiva 91/226/CEE) Prezenţă: da/nu/incompletă ( 1 ) Descriere succintă a vehiculului din punctul de vedere al sistemului antiîmporşcare şi al componentelor acestuia: Schiţe detaliate ale sistemului antiîmproşcare care cuprind poziţia acestuia în vehicul, în care se indică dimensiunile specificate în anexa III din Directiva 91/226/CEE luându-se în considerare combinaţiile anvelope/roţi extreme: Numărul/numerele de omologare CE de tip al/ale dispozitivului/dispozitivelor antiîmproşcare, dacă sunt disponibile: Rezistenţa la impact lateral (Directiva 96/27/CE) 134

9 Va fi furnizată o descriere detaliată a vehiculului, cu fotografii şi/sau schiţe, din punctul de vedere al structurii, dimensiunilor, liniilor şi materialelor pereţilor laterali ai habitaclului (exterior şi interior), inclusiv detalii specifice referitoare la sistemul de protecţie, dacă este cazul: Protecţie anterioară antiîmpănare Schiţa pieselor vehiculului care joacă un rol în sistemul de protecţie anterior antiîmpănare, adică schiţa vehiculului şi/sau a şasiului cu schiţa sistemului de montare şi/sau fixare a protecţiei anterioare antiîmpănare. Dacă protecţia antiîmpănare nu este asigurată cu ajutorul unui dispozitiv special, schiţa trebuie să indice clar că dimensiunile impuse sunt respectate: În cazul unui dispozitiv special, descrierea completă şi/sau schiţa protecţiei anterioare antiîmpănare (inclusiv a sistemelor de montare şi fixare) sau, dacă este aprobată ca o unitate tehnică separată, numărul omologării CE de tip: Protecţia pietonilor Va fi furnizată o descriere detaliată, inclusiv fotografii şi/sau schiţe, a vehiculului în ceea ce priveşte structura, dimensiunile, liniile relevante de referinţă precum şi materialele din care este construită partea frontală a vehiculului (la interior şi la exterior). Această descriere trebuie să conţină detaliile oricărui sistem de protecţie activă instalat. 135

10 10. DISPOZITIVE DE ILUMINARE ŞI SEMNALIZARE LUMINOASĂ Tabelul tuturor dispozitivelor: număr, marcă, model, marcă de omologare CE de tip, intensitatea maximă a fazei de drum, culoare, avertizor: Schiţa poziţiei dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă: Pentru fiecare lampă şi reflector menţionat în Directiva 76/756/CEE furnizaţi următoarele informaţii (în scris şi/sau sub formă de schemă) Schiţe care ilustrează aria suprafeţei iluminate: Metoda utilizată pentru definirea suprafeţei aparente (alineatul 2.10 din documentaţia la care se face referire în anexa II din Directiva 76/756/CEE, punctul 1): Axa de referinţă şi centrul de referinţă: Modul de funcţionare a lămpilor escamotabile: Toate datele referitoare la sistemul de montare şi cablaj: Lămpile de întâlnire: orientarea normală în conformitate cu alineatul din documentaţia la care se face referire în anexa II din Directiva 76/756/CEE, punctul Valoarea reglajului iniţial: Amplasamentul indicaţiei:

11 Descriere/schiţă ( 1 ) şi tipul de dispozitiv de reglare a înălţimii farurilor (de exemplu automat, manual cu trepte de reglare, manual cu reglare continuă): Dispozitiv de comandă:... Valabil numai pentru vehiculele cu dispozitiv de reglare a înălţimii farurilor Repere: Marcaje care indică stadiile de încărcare ale vehiculului: O scurtă descriere a componentelor electrice/electronice altele decât lămpile (dacă există): LEGĂTURILE DINTRE VEHICULELE TRACTOARE ŞI REMORCI SAU SEMIREMORCI Clasa şi tipul dispozitivului (dispozitivelor) de cuplaj existente sau care urmează a fi montate Caracteristici D, U, S şi V ale dispozitivului/dispozitivelor de cuplare montate şi caracteristicile minime D, U, S şi V ale dispozitivului/dispozitivelor care urmează să fie montate:... dan Instrucţiuni pentru ataşarea la vehicul a tipului de cuplaj şi fotografii sau schiţe ale punctelor de fixare de vehicul, stabilite de producător; informaţii suplimentare, dacă folosirea tipului de cuplaj este restricţionată la anumite variante sau versiuni ale tipului de vehicul: Informaţii privind echiparea cu suporţi şi socluri speciale de remorcare: Numărul/numerele de omologare CE de tip:

12 12. DIVERSE Dispozitiv/dispozitive de avertizare sonoră Amplasarea, metoda de fixare, montarea şi orientarea dispozitivului/dispozitivelor, cu specificarea dimensiunilor: Numărul dispozitivului/dispozitivelor: Numărul/numerele de omologare CE de tip: Schema circuitului electric/pneumatic ( 1 ): Tensiunea sau presiunea nominală: Schiţa dispozitivului de montare: Dispozitive care împiedică utilizarea neautorizată a vehiculului Dispozitiv de protecţie O descriere detaliată a tipului de vehicul din punctul de vedere al dispunerii şi al construcţiei comenzii sau unităţii pe care acţionează dispozitivul de protecţie: Schiţe ale dispozitivului de protecţie şi ale sistemului de montare al acestuia: O descriere tehnică a dispozitivului: Precizări referitoare la combinaţiile de blocare utilizate:

13 Dispozitiv de imobilizare a vehiculului Numărul/numerele de omologare CE de tip, dacă sunt disponibile: Pentru dispozitive de imobilizare care nu au fost încă omologate O descriere tehnică detaliată a dispozitivului de imobilizare şi a măsurilor luate pentru a preveni activarea nedorită a acestuia: Sistemul/sistemele asupra căruia/cărora acţionează dispozitivul de imobilizare: Numărul codurilor interschimbabile efective, dacă este cazul: Sistemul de alarmă (dacă există) Numărul/numerele de omologare CE de tip, dacă sunt disponibile: Pentru sistemele de alarmă care nu au fost încă omologate O descriere detaliată a sistemului de alarmă şi a pieselor vehiculului care ţin de sistemul de alarmă montat: O listă a principalelor componente ale sistemului de alarmă: O scurtă descriere a componentelor electronice (dacă există): Dispozitiv/dispozitive de remorcare Faţă: Cârlig/inel/altul ( 1 ) 139

14 Spate: Cârlig/inel/altul/niciunul ( 1 ) Schiţa sau fotografia şasiului/zonei caroseriei, care să ilustreze poziţia, construcţia şi sistemul de montare a dispozitivului/dispozitivelor de remorcare: Detalii despre orice dispozitive care nu ţin de motor şi care sunt concepute pentru a influenţa consumul de combustibil (dacă nu sunt incluse la alte subpuncte): Detalii despre orice dispozitive care nu ţin de motor şi care sunt concepute pentru reducerea zgomotului (dacă nu sunt incluse la alte subpuncte): Limitatoare de viteză (Directiva 92/24/CEE) Producător(i): Tip(uri): Numărul (numerele) de omologare de tip, dacă sunt disponibile: Viteza sau plaja de viteză la care trebuie să fie reglat limitatorul de viteză:... km/h Tabel referitor la montarea şi utilizarea transmiţătoarelor de frecvenţe radio în vehicule, dacă este cazul: Benzile de frecvenţe (Hz) puterea maximă la ieşire (W) poziţia antenei pentru vehicule, condiţii specifice de montare şi/sau utilizare Solicitantul omologării de tip trebuie să furnizeze de asemenea, dacă este cazul: 140

15 Apendice 1 O listă (cu marca/mărcile şi tipul/tipurile tuturor componentelor electrice şi electronice vizate de prezenta directivă (vezi punctele şi din Directiva 2004/104/CE) care nu au fost enumerate anterior. Apendice 2 Schema sau schiţa dispunerii generale a componentelor electrice şi/sau electronice (vizate de Directiva 2004/104/CE) şi dispunerea generală a cablajului. Apendice 3 Descrierea vehiculului selectat să reprezinte tipul stilului caroseriei: Cu volanul pe dreapta sau pe stânga: Ampatament: Apendice 4 Rapoartele de testare relevante, furnizate de către producător sau de laboratoare aprobate/recunoscute în scopul obţinerii certificatului de omologare de tip Vehicul echipat cu sistem radar cu rază scurtă de acţiune în banda de frecvenţe de 24 GHz: da/nu (se taie menţiunea inutilă) Vehicul echipat cu sistem radar cu rază scurtă de acţiune în banda de frecvenţe de 79 GHz: da/nu (se taie menţiunea inutilă) 141

16 13. DISPOZIŢII SPECIALE APLICABILE VEHICULELOR UTILIZATE PENTRU TRANSPORTUL DE PASAGERI, CU MAI MULT DE OPT LOCURI PE SCAUNE ÎN AFARĂ DE SCAUNUL CONDUCĂTORULUI Clasa vehiculului (clasa I, clasa II, clasa III, clasa A, clasa B): Numărul de omologare CE de tip a caroseriei omologată ca unitate tehnică separată: Tipuri de şasiu pe care se pot instala caroserii omologate CE (producător(i) şi tipuri de vehicul(e) incomplet(e)): Zona pentru pasageri (m²) Total (S 0 ): Puntea superioară (S 0a ) ( 1 ): Puntea superioară (S 0b ) ( 1 ): Pentru pasageri în picioare (S 1 ): Număr de locuri (pe scaune şi în picioare) Total (N): Puntea superioară (N a ) ( 1 ): Puntea inferioară (N b ) ( 1 ):

17 13.4. Număr de locuri pe scaune Total (A): Puntea superioară (A a ) ( 1 ): Puntea inferioară (A b ) ( 1 ): Numărul de uşi de serviciu: Numărul de ieşiri de urgenţă (uşi, geamuri, trape de evacuare, scări interioare şi scări parţiale): Total: Puntea superioară ( 1 ): Puntea inferioară ( 1 ): Volumul compartimentului pentru bagaje (m³): Zona de pe pavilion destinată transportului de bagaje (m²): Dispozitive tehnice care facilitează accesul la vehicule (de exemplu rampa, platforma elevatoare, sistemul de coborâre a suspensiei), dacă există: Rezistenţa suprastructurii Numărul/numerele de omologare CE de tip, dacă sunt disponibile: Pentru suprastructuri care nu au fost încă omologate 143

18 O descriere detaliată a suprastructurii tipului de vehicul, inclusiv dimensiunile sale, configuraţia şi materialele din care este făcută şi sistemul de fixare pe orice cadru de şasiu: Schiţe ale vehiculului şi piesele interioare care influenţează rezistenţa suprastructurii sau spaţiul de supravieţuire: Poziţia centrului de greutate al vehiculului în sensul de mers în plan longitudinal, transversal şi vertical: Distanţa maximă între liniile mediane ale scaunelor exterioare ale pasagerilor: Punctele din Directiva [./ /EC] care trebuie să fie respectate şi demonstrate pentru această unitate tehnică: DISPOZIŢII SPECIALE PENTRU VEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE MATERIALE PERICULOASE (Directiva 98/91/CE) Echipamente electrice în conformitate cu Directiva 94/55/CE Protecţie împotriva supraîncălzirii conductoarelor: Tipul de disjunctor: Tipul şi funcţionarea întrerupătorului principal al bateriei: Descrierea şi amplasarea barierei de siguranţă pentru tahograf: Descrierea instalaţiilor aflate în permanenţă sub tensiune: Indicaţi norma europeană aplicabilă:

19 Construcţia şi protecţia instalaţiei electrice situate în partea din spate a cabinei conducătorului: Prevenirea riscurilor de incendiu Tipul de material greu inflamabil din cabina conducătorului: Tipul de scut termic din spatele cabinei conducătorului (dacă este cazul): Poziţia motorului şi sistemul său de protecţie termică: Poziţia sistemului de evacuare şi protecţia sa termică: Tipul şi concepţia sistemului de protecţie termică al sistemului de frânare de durată: Tipul, concepţia şi poziţia sistemului de încălzire prin combustie: Cerinţe speciale pentru caroserie, dacă există, în conformitate cu Directiva 94/55/CE Descrierea măsurilor luate pentru respectarea cerinţelor care se aplică vehiculelor de tipul EX/II şi EX/III: În cazul vehiculelor de tipul EX/III, rezistenţa la căldura venită din exterior:

20 Note explicative ( * ) Completaţi aici valorile superioare şi inferioare pentru fiecare variantă. ( ** ) Pentru simbolurile şi mărcile care urmează să fie folosite, vezi anexa III, punctele şi din Directiva 77/541/CEE. În cazul centurilor de tip S, specificaţi natura tipului/tipurilor. ( *** ) Informaţiile referitoare la componente nu sunt necesare aici dacă sunt incluse în certificatul de omologare al instalaţiei. ( + ) Vehiculele care pot fi alimentate atât cu benzină cât şi cu combustibil gazos, care însă sunt dotate cu sistem pe benzină numai pentru situaţii de urgenţă sau pentru demarare, şi al căror rezervor de benzină nu are capacitatea mai mare de 15 litri, pentru încercare sunt considerate vehicule care funcţionează doar cu combustibil gazos. ( +++ ) Numai în scopul definirii vehiculelor de teren. ( # ) Astfel încât valoarea efectivă să fie clară pentru fiecare configuraţie tehnică a tipului de vehicul. ( 1 ) Se şterge ce nu este valabil (există cazuri în care nu trebuie să se şteargă nimic atunci când există mai multe variante posibile). ( 2 ) Specificaţi toleranţa. ( a ) Pentru fiecare componentă omologată, descrierea poate fi înlocuită de o referire la acea omologare. În acelaşi mod, o componentă nu trebuie descrisă dacă construcţia sa reiese în mod clar din diagramele sau schiţele anexate formularului. Pentru fiecare dispozitiv pentru care trebuie anexate desene sau fotografii este necesar să se prezinte numere documentelor anexate corespunzătoare 146

21 ( b ) Dacă mijloacele de identificare conţin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea vehiculului, a tipurilor de componente sau a unităţilor tehnice separate care fac obiectul acestui document informativ, aceste caractere sunt reprezentate în documentaţie de către simbolul "?" (ex. ABC??123??). ( c ) Clasificat în conformitate cu definiţiile din anexa II, secţiunea A. ( d ) Dacă este posibil, desemnare în conformitate cu norma europeană. Dacă nu, furnizaţi următoarele informaţii: descrierea materialului, punctul de cedare, rezistenţa la rupere, alungirea (în procente), duritatea Brinell. ( e ) În cazul unui model cu o cabină normală şi în cazul altuia cu o cabină cu cuşetă, trebuie declarate ambele greutăţi şi ambele dimensiuni. ( f ) Standardul ISO , punctul 6,4. ( g ) Standardul ISO , punctul ( h ) Standardul ISO , punctul 6,20. ( i ) Standardul ISO , punctul 6,5. ( j ) Standardul ISO , punctul 6.1 şi pentru vehiculele altele decât cele din categoria M 1 : Directiva 97/27/CE, anexa I, secţiunea ( k ) Standardul ISO , punctul 6,2 şi pentru vehiculele altele decât cele din categoria M 1 : Directiva 97/27/CE, anexa I, secţiunea

22 ( l ) Standardul ISO , punctul 6,3 şi pentru vehiculele altele decât cele din categoria M 1 : Directiva 97/27/CE, anexa I, secţiunea ( m ) Standardul ISO , punctul 6,6. ( n ) Standardul ISO , punctul 6,7. ( na ) Standardul ISO , punctul 6,10. ( nb ) Standardul ISO , punctul 6,11. ( nc ) Standardul ISO , punctul 6.9. ( nd ) Standardul ISO , punctul ( o ) Masa conducătorului şi, dacă este cazul, masa membrului echipajului este aproximată la 75 kg (divizată în 68 kg masa personală şi 7 kg masa bagajului în conformitate cu Standardul ISO ), rezervorul de combustibil este plin în proporţie de 90% şi celelalte sisteme care conţin lichide (ce excepţia celor pentru apa reziduală) în proporţie de 100% faţă de capacitatea indicată de producător. ( p ) "Consola spate" este distanţa orizontală dintre punctul de cuplaj al remorcii cu ax median şi linia mediană a axei/axelor spate. ( q ) În cazul motoarelor şi sistemelor neconvenţionale, producătorul trebuie să furnizeze informaţii echivalente. ( r ) Această cifră se rotunjeşte la zecime de milimetru. ( s ) Această valoare trebuie să fie calculată (π = 3,1416) şi rotunjită la cm³. 148

23 ( t ) Determinată în conformitate cu cerinţele din Directiva 80/1269/CEE. ( u ) Determinată în conformitate cu cerinţele din Directiva 80/1268/CEE. ( v ) Detaliile specificate trebuie prezentate pentru oricare variantă propusă. ( w ) Este permisă o toleranţă de 5%. ( x ) "Punctul R" sau "punctul de referinţă pentru locurile aşezat" este un punct definit de producătorul vehiculului pentru fiecare scaun şi stabilit în raport cu sistemul de referinţă tridimensional aşa cum este menţionat în anexa III din Directiva 77/649/CEE. ( y ) Pentru remorci sau semiremorci, şi pentru vehiculele cu remorcă sau semiremorcă care exercită o presiune verticală semnificativă asupra dispozitivului de atelaj sau asupra atelajului, această valoare, divizată de intensitatea normală a greutăţii, este adăugată la masa maximă tehnic admisă. ( z ) "Comanda avansată" este o configuraţie în care mai mult de jumătate din lungimea motorului este în spatele celui mai avansat punct al bazei parbrizului şi în spatele butucului volanului în sfertul anterior al vehiculului. 149

24 ANEXA II DEFINIREA CATEGORIILOR ŞI TIPURILOR DE VEHICULE A. DEFINIREA CATEGORIILOR DE VEHICULE Categoriile de vehicule se definesc conform următoarei clasificări: (Atunci când se face referire la masa maximă în definiţiile următoare, aceasta înseamnă masa de încărcare maxim admisibilă din punct de vedere tehnic, conform punctului 2.8. din anexa I.) 1. Categoria M: Autovehicule cu cel puţin patru roţi, proiectate şi construite pentru transportul pasagerilor. Categoria M 1 : Categoria M 2 : Categoria M 3 : Vehicule proiectate şi construite pentru transportul pasagerilor, cu cel mult opt locuri pe scaune în afara scaunului şoferului. Vehicule proiectate şi construite pentru transportul pasagerilor, cu mai mult de opt locuri pe scaune în afara scaunului şoferului şi cu o masă maximă mai mică sau egală cu 5 tone. Vehicule proiectate şi construite pentru transportul pasagerilor, cu mai mult de opt locuri pe scaune în afara scaunului şoferului şi cu o masă maximă mai mare de 5 tone. Tipurile de caroserie şi codificările corespunzătoare pentru vehiculele de categorie M sunt definite în partea C a prezentei anexe, la pct. 1 (vehicule de categoria M1) şi la alin. (2) (vehicule de categoriile M2 şi M3), pentru a fi folosite în scopul specificat în acea parte. 150

25 2. Categoria N: Autovehicule cu cel puţin patru roţi, proiectate şi construite pentru transportul mărfurilor. Categoria N 1 : Categoria N 2 : Categoria N 3 : Vehicule proiectate şi construite pentru transportul mărfurilor, având o masă maximă mai mică sau egală cu 3,5 tone. Vehicule proiectate şi construite pentru transportul mărfurilor, având o masă maximă de peste 3,5 tone, dar mai mică sau egală cu 12 tone. Vehicule proiectate şi construite pentru transportul mărfurilor, având o masă maximă mai mare de 12 tone. În cazul unui vehicul tractor proiectat să fie cuplat la o semiremorcă sau la o remorcă cu axă mediană, masa ce se ia în considerare pentru clasificarea vehiculului este masa vehiculului tractor în stare de funcţionare, la care se adaugă masa corespunzătoare sarcinii verticale statice maxime transferată vehiculului tractor de semiremorcă sau de remorca cu axă mediană şi, acolo unde este cazul, masa maximă a încărcăturii proprii a vehiculului tractor. Tipurile de caroserie şi codificările corespunzătoare pentru vehiculele de categorie N sunt definite în partea C a prezentei anexe, la pct. 3, pentru a fi folosite în scopul specificat în acea parte. 3. Categoria O: Remorci (inclusiv semiremorci). Categoria O 1 : Categoria O 2 : Categoria O 3 : Categoria O 4 : Remorci cu masă maximă mai mică sau egală cu 0,75 tone. Remorci cu masă maximă mai mare de 0,75 tone dar mai mică sau egală cu 3,5 tone. Remorci cu masă maximă mai mare de 3,5 tone dar mai mică sau egală cu 10 tone. Remorci cu masă maximă mai mare de 10 tone. 151

26 În cazul unei semiremorci sau a unei remorci cu axă mediană, masa ce se ia în considerare pentru clasificarea remorcii corespunde sarcinii verticale statice maxime transmisă la sol de către axa sau axele semiremorcii sau remorcii cu axă mediană când este cuplată la vehiculul tractor şi transportă încărcătura sa maximă. Tipurile de caroserie şi codificările corespunzătoare pentru vehiculele de categorie O sunt definite în partea C a prezentei anexe, la pct. 4, pentru a fi folosite în scopul specificat în acea parte. 4. Vehicule de teren (simbol G) 4.1. Vehiculele din categoria N 1, cu masa maximă mai mică sau egală cu două tone şi vehiculele din categoria M 1 sunt considerate vehicule de teren dacă au: cel puţin o axă în faţă şi cel puţin o axă în spate destinate să fie acţionate simultan, inclusiv vehiculele la care acţionarea unei axe poate fi decuplată, cel puţin un mecanism de blocare a diferenţialului sau cel puţin un mecanism cu efect similar şi dacă pot urca pe o pantă de 30 %, calculată pentru un vehicul singur. Suplimentar, trebuie să satisfacă cel puţin cinci din următoarele şase condiţii: unghiul de atac să fie cel puţin 25 grade, unghiul de degajare să fie cel puţin 20 grade, unghiul de rampă să fie cel puţin 20 grade, garda la sol sub axa faţă să fie cel puţin egală cu 180 mm, garda la sol sub axa spate să fie cel puţin egală cu 180 mm, garda la sol sub axa spate să fie cel puţin egală cu 200 mm, 152

27 4.2. Vehiculele din categoria N1 cu masa maximă peste două tone sau din categoria N 2, M 2 sau M 3 cu masa maximă sub 12 tone sunt considerate vehicule de teren fie dacă toate roţile sunt proiectate să fie acţionate simultan, inclusiv vehiculele la care acţionarea unei axe poate fi decuplată, fie dacă sunt îndeplinite următoarele trei condiţii: cel puţin o axă faţă şi cel puţin o axă spate sunt proiectate să fie acţionate simultan, inclusiv vehiculele la care acţionarea unei axe poate fi decuplată, există cel puţin un mecanism de blocare a diferenţialului sau cel puţin un mecanism cu efect similar, pot urca pe o pantă de 25 %, calculată pentru un vehicul singur Vehiculele în categoria M 3, cu masa maximă mai mare de 12 tone sau din categoria N 3 sunt considerate vehicule de teren fie dacă toate roţile sunt proiectate să fie acţionate simultan, inclusiv vehiculele la care acţionarea unei axe poate fi decuplată, fie dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: cel puţin jumătate din roţi sunt roţi motoare, există cel puţin un mecanism de blocare a diferenţialului sau cel puţin un mecanism cu efect similar, pot urca pe o pantă de 25 %, calculată pentru un vehicul singur, îndeplinesc cel puţin patru din următoarele şase condiţii: 153

28 unghiul de atac să fie cel puţin 25 grade, unghiul de degajare să fie cel puţin 25 grade, unghiul de rampă să fie cel puţin 25 grade, garda la sol sub axa faţă să fie cel puţin egală cu 250 mm, garda la sol sub axa spate să fie cel puţin egală cu 300 mm, garda la sol sub axa spate să fie cel puţin egală cu 250 mm Condiţii de încărcare şi verificare Vehiculele din categoria N 1 cu o masă maximă mai mică sau egală cu două tone şi vehiculele din categoria M 1 trebuie să fie în stare de funcţionare, respectiv cu lichid de răcire, lubrifianţi, combustibil, scule, roată de rezervă şi şofer (vezi nota de subsol ( o ) din anexa I) Autovehiculele altele decât cele la care se face referire în trebuie să fie încărcate până la masa maxim admisibilă din punct de vedere tehnic declarată de producător Capacitatea de a urca pantele cerute (25 % şi 30 %) este verificată printr-un calcul simplu. Totuşi, în cazuri excepţionale, serviciile tehnice pot solicita ca un vehicul de tipul respectiv să le fie prezentat pentru a fi supus unei încercări efective La măsurarea unghiurilor de atac, de degajare şi de rampă nu se iau în considerare dispozitivele de protecţie antiîmpănare. 154

29 4.5. Definiţii şi schiţe ale gărzii la sol. [Pentru definiţii ale unghiului de atac, unghiului de degajare, unghiului de rampă, a se vedea anexa 1, notele de subsol ( na ), ( nb ) şi ( nc )] Garda la sol între axe înseamnă distanţa cea mai scurtă între planul solului şi cel mai de jos punct fix al vehiculului. Boghiurile cu axe multiple sunt considerate ca o singură axă Garda la sol sub o axă înseamnă distanţa dintre cel mai înalt punct al arcului de cerc care trece prin centrul petei de contact a roţilor unei axe (roţile interioare, în cazul pneurilor jumelate) şi care atinge cel mai de jos punct fix al vehiculului între roţi. Nici o parte rigidă a vehiculului nu se poate afla în zona haşurată din diagramă. Dacă este cazul, garda la sol a mai multor axei se indică în conformitate cu dispunerea lor, de exemplu 280/250/

30 4.6. Denumire combinată Simbolul G trebuie să fie combinat cu simbolul M sau N. De exemplu, un vehicul de categoria N 1 adecvat pentru utilizarea de teren este simbolizat N 1 G. 5. Vehicul cu destinaţie specială înseamnă un vehicul de categorie M, N sau O destinat transportului de pasageri sau mărfuri şi echipat pentru îndeplinirea unei funcţii speciale pentru care sunt necesare adaptări ale caroseriei şi/sau echipamente speciale Autocaravană înseamnă o categorie de vehicul M cu destinaţie specială care include, din construcţie, facilităţi de locuit şi conţine cel puţin următoarele echipamente: scaune şi masă, cuşete obţinut prin transformarea scaunelor, spaţiu bucătărie, spaţii de depozitare. Echipamentele trebuie să fie fixe; totuşi, masa poate fi astfel proiectată încât să se poată rabata uşor Vehicule blindate înseamnă vehicule destinate protecţiei pasagerilor şi/sau mărfurilor transportate şi care respectă cerinţele de protecţie cu blindaj anti-glonţ Ambulanţe înseamnă autovehicule de categoria M destinate transportului persoanelor bolnave sau rănite şi dotate cu echipamente speciale în acest scop. 156

31 5.4. Maşini funerare înseamnă autovehicule de categoria M destinate transportului persoanelor decedate şi dotate cu echipamente speciale în acest scop "Rulote" a se vedea Standardul ISO , punctul Automacarale înseamnă un vehicul cu destinaţie specială de categorie N 3, care nu este echipat pentru transportul de mărfuri şi care este dotat cu o macara al cărei moment de ridicare este egal cu 400kNm sau mai mare Alte vehicule cu destinaţie specială înseamnă vehicule definite ca la pct. 5, cu excepţia celor menţionate la pct până la 5.6. Codificările corespunzătoare categoriei vehicule cu destinaţie specială sunt definite în partea C a prezentei anexe, la paragraful 5, pentru a fi utilizate în scopul specificat în acea parte. 157

32 B. DEFINIREA TIPURILOR DE VEHICULE 1. Pentru scopul categoriei M 1 : Un tip constă din vehicule care nu diferă cel puţin din următoarele puncte de vedere esenţiale: producătorul, denumirea de tip dată de producător, aspecte esenţiale de construcţie şi proiectare: şasiu/podea (diferenţe evidente şi fundamentale), motor (ardere internă/electric/hibrid). Variantă a unui tip înseamnă vehicule în cadrul unui tip care nu diferă între ele cel puţin din punct de vedere al următoarelor aspecte esenţiale: stilul caroseriei (de ex., berlină, break, coupé, decapotabilă, vehicul cu multiple întrebuinţări), - motor: motor: principiul de funcţionare (ca la punctul din anexa III), numărul şi dispunerea cilindrilor, 158

33 diferenţe de putere de peste 30 % (cea mai mare este de peste 1,3 ori mai mare decât cea mai mică), diferenţe de cilindree de peste 20 % (cea mai mare este de peste 1,2 ori mai mare decât cea mai mică), axe motoare (număr, poziţie, interconectare), axe directoare (număr, poziţie). Versiune a unei variante înseamnă vehicule care constau dintr-o combinaţie de elemente prezentate în setul de informaţii depus conform cerinţelor din anexa VIII. Specificaţiile multiple ale următorilor parametri nu pot fi combinate în cadrul unei singure versiuni: masa de încărcare maximă tehnic admisibilă, cilindreea, puterea netă maximă, tipul de cutie de viteze şi numărul de viteze, numărul maxim de locuri pe scaune, conform definiţiei din anexa II C. 2. Pentru scopurile categoriilor M 2 şi M 3 : Un tip constă din vehicule care nu diferă cel puţin din următoarele puncte de vedere esenţiale: producătorul, 159

34 denumirea de tip dată de producător, categoria, aspecte esenţiale de construcţie şi proiectare: şasiu/structură autoportantă, simplă/cu etaj, rigid/articulat (diferenţe evidente şi fundamentale), număr de axe, motor (combustie internă/electric/hibrid), Variantă a unui tip înseamnă vehicule în cadrul unui tip care nu diferă între ele cel puţin din punct de vedere al următoarelor aspecte esenţiale: clasă, conform definiţiei din Directiva 2001/85/CE a Parlamentului European şi Consiliului, din 20 noiembrie 2001 privind dispoziţiile speciale aplicabile vehiculelor destinate transportului de pasageri care au mai mult de opt locuri pe scaune în plus faţă de locul conducătorului 1 (numai pentru vehicule complete), grad de construcţie (de ex. complet/incomplet), motor: principiul de funcţionare (ca la punctul din anexa III), numărul şi dispunerea cilindrilor, 1 JO L 42, , p

35 diferenţe de putere de peste 50 % (cea mai mare este de peste 1,5 ori mai mare decât cea mai mică), diferenţe de capacitate de peste 50 % (cea mai mare este de peste 1,5 ori mai mare decât cea mai mică), poziţie (faţă, mediană, spate) diferenţe de masă de încărcare maxim admisibilă din punct de vedere tehnic de peste 20 % (cea mai mare este de peste 1,2 ori mai mare decât cea mai mică), axe motoare (număr, poziţie, interconectare), axe directoare (număr, poziţie). Versiune a unei variante înseamnă vehicule care constau dintr-o combinaţie de elemente prezentate în setul de informaţii depus conform cerinţelor din anexa VIII. 3. Pentru scopurile categoriilor N 1, N 2 şi N 3 : Un tip constă din vehicule care nu diferă cel puţin din următoarele puncte de vedere esenţiale: producătorul, denumirea de tip dată de producător, categoria, 161

36 aspecte esenţiale de construcţie şi proiectare: şasiu/podea (diferenţe evidente şi fundamentale), număr de axe, motor (ardere internă/electric/hibrid). Variantă a unui tip înseamnă vehicule în cadrul unui tip care nu diferă între ele cel puţin din punct de vedere al următoarelor aspecte esenţiale: concept structural al caroseriei (de ex. cu platformă/basculantă/cisternă/ vehicul tractor cu semiremorcă) (numai pentru vehicule complete), grad de construcţie (de ex. complet/incomplet), motor: principiul de funcţionare (ca la punctul din anexa III), numărul şi dispunerea cilindrilor, diferenţe de putere de peste 50 % (cea mai mare este de peste 1,5 ori mai mare decât cea mai mică), diferenţe de capacitate de peste 50 % (cea mai mare este de peste 1,5 ori mai mare decât cea mai mică), diferenţe de masă de încărcare maxim admisibilă din punct de vedere tehnic de peste 20 % (cea mai mare este de peste 1,2 ori mai mare decât cea mai mică), 162

37 axe motoare (număr, poziţie, interconectare), axe directoare (număr şi poziţie), Versiune a unei variante înseamnă vehicule care constau dintr-o combinaţie de elemente prezentate în setul de informaţii depus conform cerinţelor din anexa VIII. 4. Pentru scopurile categoriilor O 1, O 2, O 3 şi O 4 : Un tip constă din vehicule care nu diferă cel puţin din următoarele puncte de vedere esenţiale: producătorul, denumirea de tip dată de producător, categoria, aspecte esenţiale de construcţie şi proiectare: şasiu/podea (diferenţe evidente şi fundamentale), număr de axe, remorcă cu bară de tracţiune/semiremorcă/remorcă cu axă mediană, tipul sistemului de frânare (de ex. nefrânat/inerţial/servofrână). 163

38 Variantă a unui tip înseamnă vehicule în cadrul unui tip care nu diferă între ele cel puţin din punct de vedere al următoarelor aspecte esenţiale: grad de construcţie (de ex. complet/incomplet), stilul caroseriei (de ex. caravană/platformă/cisternă) (numai pentru vehicule complete/completate): diferenţe de masă de încărcare maxim admisibilă din punct de vedere tehnic de peste 20 % (cea mai mare este de peste 1,2 ori mai mare decât cea mai mică), axe directoare (număr, poziţie). Versiune a unei variante înseamnă vehicule care constau dintr-o combinaţie de elemente prezentate în setul de informaţii. 5. Pentru toate categoriile: Identificarea completă a vehiculului numai pe baza denumirilor de tip, variantă şi versiune trebuie să corespundă unei singure definiţii corecte a tuturor caracteristicilor tehnice necesare pentru ca vehiculul să fie dat în funcţiune. 164

39 C. DEFINIŢIA TIPULUI DE CASERIE (NUMAI PENTRU VEHICULELE COMPLETE/COMPLETATE) Tipul de caroserie din anexa I, anexa III, partea 1, pct. 9.1 şi din anexa IX, pct. 37 se indică prin următoarea codificare: 1. Maşini pentru pasageri (M 1 ) AA berlină AB hatchback AC Break Standard ISO , termen nr , dar incluzând şi vehicule cu mai mult de patru geamuri laterale. Berlină (AA) cu o deschidere în partea din spate a vehiculului. Standard ISO , punctul (combi) AD Coupé Standardul ISO , punctul AE Decapotabilă Standardul ISO , punctul AF vehicul cu multiple întrebuinţări Autovehicul altul decât cele menţionate la AA până la AC, destinat transportului pasagerilor şi bagajelor sau bunurilor acestora, într-un singur compartiment. Totuşi, dacă un astfel de vehicul întruneşte ambele condiţii următoare: (i) numărul de locuri pe scaune, exclusiv conducătorul, nu este mai mare de şase. un loc pe scaun se consideră existent atunci când vehiculul este prevăzut cu puncte accesibile de ancorare a scaunelor. accesibil înseamnă, referitor la punctele de ancorare, care pot fi utilizate. Pentru a împiedica accesibilitatea punctelor de ancorare, producătorul trebuie să împiedice fizic utilizarea lor, de exemplu prin sudarea unor plăci deasupra acestora sau prin montarea unor dispozitive care nu pot fi înlăturate cu ajutorul unor scule disponibile în mod normal; şi 165

40 (ii) P - (M + N x 68) > N x 68 unde: 2. Autovehicule din categoria M 2 sau M 3 P = masa de încărcare maxim admisibilă din punct de vedere tehnic, în kg M = masa în stare de funcţionare, în kg Vehicule de clasă I (a se vedea Directiva 2001/85/CE) N = numărul de locuri pe scaune, exclusiv conducătorul vehiculul respectiv nu este considerat un vehicul din categoria M 1. CA CB CC CD CE CF CG CH Simplu Cu etaj Simplu, articulat Cu etaj, articulat Simplu, cu planşeu coborât Cu etaj, cu planşeu coborât Simplu, cu planşeu coborât, articulat Cu etaj, cu planşeu coborât, articulat 166

41 Vehicule de clasă II (a se vedea Directiva 2001/85/CE) CI CJ CK CL CM CN CO CP Simplu Cu etaj Simplu, articulat Cu etaj, articulat Simplu, cu planşeu coborât Cu etaj, cu planşeu coborât Simplu, cu planşeu coborât, articulat Cu etaj, cu planşeu coborât, articulat Vehicule de clasă III (a se vedea Directiva 2001/85/CE) CQ CR CS CT Simplu Cu etaj Simplu, articulat Cu etaj, articulat Vehicule de clasă A (a se vedea Directiva 2001/85/CE) CU CV Simplu Simplu, cu planşeu coborât 167

42 Vehicule de clasă B (a se vedea Directiva 2001/85/CE) CW Simplu 3. Autovehicule de categoria N BA Camion A se vedea Directiva 97/27/CE a Parlamentului European şi Consiliului din data de 22 iulie 1997 privind masele şi dimensiunile anumitor categorii de autovehicule şi ale remorcilor lor 1, anexa I, pct BB Camionetă Camion a căruicabină este integrată în caroserie BC BD Vehicul ce tractează semiremorcă Vehicul ce tractează remorcă (tractor rutier) A se vedea Directiva 97/27/CE, anexa I, pct A se vedea Directiva 97/27/CE, anexa I, pct Cu toate acestea, dacă un vehicul definit ca BB, cu o masă maxim admisibil din punct de vedere tehnic mai mică sau egală cu 3500 kg.: are mai mult de şase locuri pe scaune, exclusiv conducătorul sau întruneşte ambele condiţii următoare: (i) numărul locurilor pe scaune, exclusiv conducătorul, este mai mic sau egal cu şase şi (ii) P (M + N x 68) N x 68 vehiculul respectiv nu este considerat ca fiind un vehicul din categoria N. 1 JO L 233, , p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2003/19/CE.(JO L 79, , p. 6). 168

43 Cu toate acestea, dacă un vehicul definit ca BA, BB cu o masă maxim admisibilă din punct de vedere tehnic mai mare de kg, BC sau BD îndeplineşte cel puţin una din condiţiile următoare: i) numărul locurilor pe scaune, exclusiv conducătorul, este mai mare de opt şi ii) P (M + N x 68) N x 68 vehiculul respectiv nu este considerat ca fiind un vehicul din categoria N. A se vedea partea C din prezenta anexă, punctul 1, pentru definiţia expresiei locuri pe scaun şi factorii P, M şi N. 4. Vehicule din categoria O DA Semiremorcă A se vedea Directiva 97/27/CE, anexa I, pct DB Remorcă cu bară de tracţiune A se vedea Directiva 97/27/CE, anexa I, pct DC Remorcă cu axă mediană A se vedea Directiva 97/27/CE, anexa I, pct Vehicule cu destinaţie specială SA Autocaravane (a se vedea anexa II A punctul 5,1) SB Vehicule blindate (a se vedea anexa II A punctul 5,2) SC Ambulanţe (a se vedea anexa II A punctul 5,3) SD Maşini funerare (a se vedea anexa II A punctul 5,4) SE Rulote (a se vedea anexa II A punctul 5,5) SF Automacarale (a se vedea anexa II A punctul 5,6) SG Alte vehicule cu destinaţie specială (a se vedea anexa II A punctul 5.7) 169

44 ANEXA III DOCUMENT INFORMATIV PENTRU OMOLOGAREA CE DE TIP A VEHICULELOR (pentru note explicative, a se vedea ultima pagină a anexei I) PARTEA I Următoarele informaţii, acolo unde este cazul, trebuie furnizate în trei exemplare şi să includă un cuprins. Orice schiţă trebuie să fie furnizată la scala adecvată şi cu suficiente detalii, în format A4 sau împăturite în format A4. Fotografiile, dacă acestea există, trebuie să prezinte suficiente detalii. În cazul în care sistemele, componentele sau unităţile tehnice separate au dispozitive electronice de control, trebuie furnizate informaţii cu privire la performanţele acestora. A: Pentru categoriile M şi N 0. GENERALITĂŢI 0.1. Marcă (denumirea comercială a producătorului): Tipul: Denumire (denumiri) comercială (comerciale) (dacă este cazul): Mijloace de identificare a tipului, dacă sunt prezente pe vehicul ( b ): Amplasamentul marcajului:. 170

45 0.4. Categoria vehiculului ( c ): Clasificare (clasificări) în funcţie de mărfurile periculoase pe care vehiculul este destinat să le transporte: Denumirea şi adresa producătorului: Adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: Numele şi adresa reprezentantului fabricantului (dacă există): CARACTERISTICI GENERALE CONSTRUCTIVE ALE AUTOVEHICULULUI 1.1. Fotografii şi/sau schiţe ale unui vehicul reprezentativ: Numărul de axe şi de roţi: Numărul şi amplasamentul axelor directoare: Axe motoare (număr, poziţie, interconectare): Şasiul (dacă există) (schiţă de ansamblu): Poziţia şi aşezarea motorului: Amplasamentul volanului: stânga/dreapta ( 1 ) Vehiculul este echipat pentru a fi condus în trafic pe partea dreaptă/stângă( 1 ) a drumului 171

46 2. MASE ŞI DIMENSIUNI ( e ) (în kg şi mm) (se fac trimiteri la schiţă acolo unde este cazul) 2.1. Ampatamentul (ampatamentele) (la încărcătură maximă) ( f ): Ecartamentul fiecărui ax director ( i ): Ecartamentul celorlalte axe directoare ( i ): Gama dimensiunilor vehiculului (în ansamblu) Pentru şasiu cu caroserie Lungime ( j ): Lungimea zonei de încărcare: Lăţime ( k ): Grosimea pereţilor (în cazul vehiculelor proiectate pentru transportul de mărfuri în condiţii de temperatură controlată): Înălţimea (în condiţii de funcţionare) ( l ) (pentru suspensii reglabile pe înălţime, indicaţi poziţia normală de funcţionare): Masa vehiculului cu caroserie şi, în cazul unui vehicul tractor de altă categorie în afară de M 1, cu dispozitiv de cuplaj, dacă este furnizat de către producător, în condiţii de funcţionare, sau masa şasiului sau a şasiului cu cabină, fără caroserie şi/sau dispozitiv de cuplaj dacă producătorul nu furnizează caroseria şi/sau dispozitivul de cuplaj (inclusiv lichide, scule, roată de rezervă, dacă e furnizată, şi şofer, iar pentru autobuze şi autocare, membrul echipajului, dacă vehiculul este prevăzut cu scaun pentru membrul echipajului) ( o ) (masă maximă şi minimă pentru fiecare variantă):

47 Distribuţia acestei mase pe axe şi, în cazul unei semiremorci sau a unei remorci cu axă mediană, sarcina la punctul de cuplaj (valoare maximă şi minimă pentru fiecare variantă): Masa minimă a vehiculului completat, indicată de producător, în cazul unui vehicul incomplet: Masa de încărcare maximă tehnic admisibilă indicată de producător ( y ) (*): Distribuţia acestei mase pe axă şi, în cazul unei semiremorci sau a unei remorci cu axă mediană, sarcina la punctul de cuplaj (*): Masa maximă tehnic admisibilă pe fiecare axă: Masa maximă tehnic admisibilă pe fiecare grup de axe: Masa de tractare maximă tehnic admisibilă a autovehiculului în cazurile următoare: Remorcă cu bară de tracţiune: Semiremorcă: Remorcă cu axă mediană: Masa maximă tehnic admisibilă a ansamblului: Vehiculul este/nu este ( l ) adecvat pentru tractare de încărcături (punctul. 1.2 din anexa II a Directivei 77/389/CEE) Masa maximă a remorcii fără sistem de frânare:

48 2.12. Sarcina/masa verticală statică maximă tehnic admisibilă la punctul de cuplaj al vehiculului A autovehiculului: Masele maxim admisibile de înregistrare/exploatare ce urmează a fi folosite (opţional: în cazul în care aceste valori sunt furnizate, trebuie verificate în conformitate cu cerinţele anexei IV la Directiva 97/27/CE): Masa de încărcare maxim admisibilă de înregistrare/exploatare ce urmează a fi folosită (pentru fiecare configuraţie tehnică sunt posibile mai multe înregistrări ( # )): Masa maxim admisibilă de înregistrare/de exploatare pe fiecare axă, ce urmează a fi folosită, iar, în cazul unei semiremorci sau unei remorci cu axă mediană, sarcina ce urmează a fi folosită la punctul de cuplaj, indicată de producător, dacă e mai mică decât masa maximă tehnic admisibilă la punctul de cuplaj (pentru fiecare configuraţie tehnică sunt posibile mai multe înregistrări( # )): Masa de încărcare maxim admisibilă de înregistrare/exploatare ce urmează a fi folosită pe fiecare grup de axe (pentru fiecare configuraţie tehnică sunt posibile mai multe înregistrări ( # )): Masa tractabilă maxim admisibilă de înregistrare/exploatare ce urmează a fi folosită (pentru fiecare configuraţie tehnică sunt posibile mai multe înregistrări ( # )): Masa de încărcare maxim admisibilă de înregistrare/exploatare a ansamblului ce urmează a fi folosită (pentru fiecare configuraţie tehnică sunt posibile mai multe înregistrări ( # )):

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

UNIUNEA EUROPEANĂ. Bruxelles, 9 iunie 2009 (OR. en) 2007/0270 (COD) PE-CONS 3688/08 CODIF 135 ENT 231 CODEC 1161

UNIUNEA EUROPEANĂ. Bruxelles, 9 iunie 2009 (OR. en) 2007/0270 (COD) PE-CONS 3688/08 CODIF 135 ENT 231 CODEC 1161 UNIUNEA EUPEANĂ PARLAMENTUL EUPEAN CONSILIUL Bruxelles, 9 iunie 2009 (OR. en) 2007/0270 (COD) PE-CONS 3688/08 CODIF 135 ENT 231 CODEC 1161 ACTE LEGISLATIVE ȘI ALTE INSTRUMENTE Obiectul: DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc = GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

RX Electropompe submersibile de DRENAJ

RX Electropompe submersibile de DRENAJ RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul INEMTI 1. Se consideră mecanismul plan din figură, compus din manivelele 1 şi 2, respectiv biela legate intre ele prin articulaţiile cilindrice şi. Manivela 1 se roteşte cu viteza unghiulară constantă

Διαβάστε περισσότερα

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

FEPA ROBINET CU AC TIP RA P ROINT U TIP R Produsele se incadreaza in categoria accesoriilor pentru reglarea presiunii si respecta cerintele esentiale referitoare la asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente sub presiune

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia 1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21 Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Conice - Câteva proprietǎţi elementare Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme

Διαβάστε περισσότερα