VIESMANN. Principii de bază pentru pompe de căldură. Instrucţiuni de proiectare

Transcript

1 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură Instrucţiuni de proiectare 5/205

2 Cuprins Cuprins. Generalităţi. Recuperarea căldurii... 3 Transferul de căldură... 3 Recuperarea căldură cu colectori geotermali/sonde geotermale... 4 Recuperarea căldurii din apă freatică... 4 Recuperarea căldurii cu acumulator de gheaţă/dispozitiv solar de absorbţie aer... 6 Recuperarea căldurii din aerul ambiant... 7 Regimuri de funcţionare... 9 Uscarea construcţiei/uscarea pardoselii (necesar ridicat de căldură)... 0 Indice de putere momentan şi indice de putere anual... 0 Calculul indicelui de putere anual....2 Răcire... Utilizarea sursei primare....3 Generarea de zgomot... 2 Zgomotul... 2 Puterea şi presiunea acustică... 2 Propagarea zgomotului în clădiri... 3 Reflecţia zgomotului şi nivelul de presiune acustică (coeficient de directivitate Q) Prezentare generală a etapelor de proiectare a unei instalaţii de pompe de căldură Normativ referitor la gaze de seră fluorurate... 5 Teste de etanşeitate pentru pompe de căldură... 6 Intervale pentru testarea etanşeităţii Dispoziţii şi directive Glosar Index alfabetic VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

3 Generalităţi. Recuperarea căldurii Transferul de căldură Dispozitiv solar de absorbţie aer (soare) Acumulator de gheaţă (apă) Circuit de fântână (apă) Circuit primar Sol (apă) Circuit de răcire Instalaţie de încălzire Circuit primar Sol (sol) Circuit primar aer Sursa termică sol Colectorii de suprafaţă sau sondele geotermale preiau căldură din sol. Circuitul primar (sol) conduce această căldură la circuitul de răcire al pompei de căldură. Acolo se produce nivelul de temperatură mai ridicat necesar pentru instalaţia de încălzire. Sursa termică apa (circuit de puţuri) De la apa care circulă în circuitul de puţuri, căldura se transferă în circuitul primar (sol). De aici, în mod analog, are loc transferul de căldură la sursa termică sol. Din acest motiv multe pompe de căldură sistem sol/apă se pot transforma, cu ajutorul unui set de modificare, în pompe de căldură sistem apă/apă. Dispozitivul solar de absorbţie aer poate servi şi direct ca sursă primară. Sursa termică aer Pentru transferul de energie la pompa de căldură, un ventilator conduce aerul ambiental prin vaporizatorul pompei de căldură. Prin procesul din pompa de căldură (circuitul de răcire) se atinge nivelul de temperatură necesar pentru încălzirea agentului termic / prepararea de apă caldă. Transferul de energie termică asupra agentului termic / a.c.m. se face prin intermediul condensatorului. Sursa termică acumulator de gheaţă/dispozitiv solar de absorbţie aer Agentul acumulator de căldură (apa) din acumulatorul de gheaţă este încălzit de solul înconjurător şi de dispozitivul solar de absorbţie. Pompa de căldură reţine această energie primară din acumulatorul de gheaţă şi o transferă în instalaţia de încălzire, prin intermediul circuitului de răcire. Dacă în acest timp agentul din acumulatorul de gheaţă ajunge sub punctul de îngheţare, se utilizează suplimentar căldura de cristalizare. Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 3

4 Recuperarea căldură cu colectori geotermali/sonde geotermale Recuperarea căldurii cu ajutorul colectorilor amplasaţi în sol Cantitatea de căldură ce poate fi preluată din sol, depinde de diferiţi factori. Conform informaţiilor disponibile în prezent, pământul argilos cu conţinut mare de apă reprezintă o sursă de căldură adecvată. Se poate aştepta o putere specifică de preluare a căldurii (putere de răcire) de q E = 0 până la 35 W/m 2 suprafaţă de sol ca valoare medie anuală pentru funcţionare pe timp de un an (monovalentă) (vezi şi Indicaţii de proiectare din instrucţiunile separate de proiectare a pompelor de căldură). În cazul solului foarte nisipos, puterea de preluare a căldurii este mai redusă. În caz de dubiu trebuie să se efectueze o expertiză a solului. Regenerarea solului încălzit se realizează deja începând cu a doua jumătate a perioadei de încălzire prin radiaţie solară şi precipitaţii mai puternice, astfel încât se poate asigura faptul că pentru perioada următoare de încălzire acumulatorul sol este pregătit din nou pentru încălzire. În principiu, trebuie avute în vedere următoarele: În jurul conductelor de agent termic primar nu este recomandată cultivarea unor plante cu rădăcini foarte adânci. Suprafeţele de deasupra colectorului geotermal nu trebuie acoperite. Acoperirea împiedică regenerarea solului.,2 pânã la,5 m C B D E F D E C A G min. 5 m A Pompă de căldură B Încălzire prin pardoseală C Şaht colector cu distribuitor de agent termic sol D Distribuitor de agent termic sol pentru colectorii geotermali sau sondele geotermale (tur) Recuperarea căldurii cu sonde geotermale La o instalaţie cu sonde de căldură geotermale, în condiţii hidrogeologice normale, se poate conta pe o putere medie de extracţie a sondelor de 50 W/m lungime de sondă (conform VDI 4640). E Distribuitor de agent termic sol (retur) F Colector geotermal: Lungime totală a unei singure coloane: 00 m G Sondă geotermală (sondă duplex) Foraje: De forajele la adâncimi < 00 m răspunde serviciul de canalizare. Forajele de adâncime > 00 m trebuie aprobate de serviciul de foraj de adâncime. Pentru foraje trebuie angajată o firmă de foraje certificată. Recuperarea căldurii din apă freatică Utilizarea apei freatice trebuie aprobată de autorităţile competente (de ex. serviciul de canalizare). Pentru utilizarea căldurii trebuie realizat un puţ aspirant şi un puţ absorbant sau un puţ drenant. 4 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

5 F D C min. 5 m B A E A Pompă de căldură B Schimbător de căldură de separare C Puţ aspirant cu pompă pentru puţ Calitatea apei trebuie să corespundă valorilor limită pentru oţel inoxidabil (.440) şi cupru, indicate în tabelul următor. Dacă se respectă aceste valori limită, se preconizează o funcţionare fără probleme a puţurilor. Din cauza variaţiilor în ceea ce priveşte calitatea apei, recomandăm utilizarea unui schimbător de căldură din oţel inoxidabil cu rol de schimbător de căldură de separare a circuitelor (vezi şi în Indicaţii de proiectare din documentaţia de proiectare separată pentru pompele de căldură). În următoarele cazuri, este întotdeauna necesar un schimbător de căldură din oţel inoxidabil, fixat prin înşurubare, cu rol de schimbător de căldură de separare: Valorile limită pentru cupru nu pot fi respectate. Pentru apă din lacuri şi iazuri. Observaţie Se umple circuitul primar (circuitul intermediar) cu un amestec de antigel, de ex. Tyfocor. Stabilitatea schimbătoarelor de căldură în plăci din cupru sau oţel inoxidabil faţă de substanţele conţinute în apă Observaţie Tabelul următor nu este suficient şi serveşte numai ca un mijloc de orientare. + În condiţii normale, rezistenţă bună 0 Pericol de coroziune, în special dacă mai mulţi factori au valoarea 0 Nu este indicat Conductivitate electrică Cupru Oţel inoxidabil < 0 µs/cm µs/cm + + < 500 µs/cm 0 D Puţ absorbant E Direcţia de curgere a apei freatice F Încălzire prin pardoseală Substanţă Concentraţie Cupru Oţel inoxidabil în mg/l Elemente organice dacă au fost 0 0 constatate Amoniac (NH 3 ) < până la > 20 0 Clorură (Cl ) < > Fier (Fe), dizolvat < 0,2 + + > 0,2 0 0 Bioxid de carbon liber (agresiv) (CO 2 ) < până la > 20 0 Mangan (Mn), dizolvat < 0, + + > 0, 0 0 Nitraţi (NO 3 ), dizolvaţi < > Valoare ph < 7, ,5 până la 9,0 + + > 9,0 0 + Oxigen < 0,2 + + > 0,2 0 + Hidrogen sulfurat (H 2 S) < 0, > 0,05 0 Carbonat acid (HCO 3 )/sulfaţi (SO 4 2 ) <,0 0 0 >,0 + + Carbonat acid (HCO 3 ) < până la > Aluminiu (Al), dizolvat < 0,2 + + > 0,2 0 + Sulfaţi (SO 2 4 ) < până la > Sulfit (SO 3 ) < + + Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 5

6 Substanţă Concentraţie în mg/l Cupru Oţel inoxidabil Gaz cloric liber (Cl 2 ) < + + până la > 5 0 Recuperarea căldurii cu acumulator de gheaţă/dispozitiv solar de absorbţie aer La pompele de căldură sistem sol/apă, se poate utiliza un acumulator de gheaţă în combinaţie cu un dispozitiv solar de absorbţie aer, ca sursă primară alternativă. Comutarea se realizează printr-un ventil de comutare cu 3 căi. În funcţie de temperaturile din acumulatorul de gheaţă şi din dispozitivul solar de absorbţie aer sunt posibile următoarele stări de funcţionare: Acumulatorul de gheaţă este utilizat ca singura sursă primară. Dispozitivul solar de absorbţie aer este utilizat ca singura sursă primară. Acumulatorul de gheaţă se regenerează prin dispozitivul solar de absorbţie aer şi prin sol. C D E B H K A F G F A Pompă de căldură B Încălzire prin pardoseală C Căldură de la radiaţia solară D Căldură din aer E Dispozitiv solar de absorbţie aer Acumulatorul de gheaţă este introdus complet în sol şi umplut cu apă. Volumul de apă necesar este calculat pe baza puterii de încălzire şi de răcire. De exemplu, pentru o putere de încălzire de 0 kw este necesar un volum de apă de cca. 0 m 3. F Căldură din sol G Acumulator de gheaţă cu schimbător de căldură de captare şi regenerare H Ventil de comutare cu 3 căi pentru comutarea sursei primare K Automatizare pentru instalaţii solare 6 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

7 Atunci când acumulatorul de gheaţă se utilizează ca sursă primară, apa se răceşte în acumulatorul de gheaţă. Cantitatea de energie disponibilă pentru răcire este de,63 Wh/(kg K). În cazul în care apa îngheaţă, pompa de căldură poate utiliza suplimentar căldura de cristalizare. Cantitatea de energie disponibilă în acest caz este de 93 Wh/kg, deci echivalentă cu aceea obţinută la răcirea apei de la 80 la 0 C. Diagrama de mai jos arată cantităţile de energie la schimbarea temperaturii şi la trecerea apei din starea lichidă în starea solidă. 00 Temperatura în C Wh/kg 93 Wh/kg Cantitatea de energie 0,58 Wh/(kg K),63 Wh/(kg K) Capacitate termică specifică Pentru a garanta funcţionarea pompei de căldură pe parcursul întregului an, acumulatorul de gheaţă este regenerat permanent prin dispozitivul solar de absorbţie aer şi prin căldura din sol. În plus, dispozitivul solar de absorbţie aer poate fi utilizat ca singura sursă de energie. Eficienţa unui sistem de acumulator de gheaţă corect dimensionat este comparabilă cu aceea a instalaţiilor cu sonde geotermale. Vara acumulatorul de gheaţă poate fi utilizat şi pentru răcirea încăperilor (funcţie de răcire natural cooling ). Pentru a obţine o eficienţă mare, acumulatorul de gheaţă trebuie să fie complet îngheţat la finalul perioadei de încălzire. Recuperarea căldurii din aerul ambiant Pompele de căldură sistem aer/apă se pot utiliza pe durata întregului an, la fel ca şi pompele de căldură pentru sol şi apă freatică, respectând limitele de utilizare (temperatura min. la intrarea aerului). În clădiri cu consum standard redus de energie este posibilă funcţionarea monoenergetică, adică în combinaţie cu o rezistenţă electrică suplimentară, ca de exemplu un preparator instantaneu de agent termic. În cazul pompelor de căldură pentru aer/apă, puterea de extracţie a căldurii din aer se stabileşte în funcţie de tipul constructiv şi de dimensiunea aparatului. Un ventilator montat în aparat introduce în vaporizator cantitatea de aer necesară. Acesta transmite energia termică din aer în circuitul pompei de încălzire. Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 7

8 Amplasarea în interior E C B K G A A Pompă de căldură amplasată în interior B Canal de evacuare a aerului C Canal de admisie a aerului La pompele de căldură amplasate în interior, orificiile de admisie/ evacuare de la clădire trebuie montate în aşa fel, încât să nu se producă niciun scurtcircuit de aer. Din acest motiv, recomandă amplasarea pe colţ. E Încălzire prin pardoseală G Distribuitorul circuitului de încălzire K Automatizarea pompei de căldură Amplasarea în exterior A E H K L G M D A Pompă de căldură amplasată în exterior D Acumulator tampon de agent termic E Încălzire prin pardoseală G Distribuitorul circuitului de încălzire Pentru conectarea pompelor de căldură amplasate în exterior la sistemul de încălzire, este disponibil un set de racordare hidraulică (accesoriu) de diferite lungimi. Pentru comunicarea între pompa de căldură şi automatizarea montată în clădire sunt necesare cabluri electrice de legătură (accesorii). H Cabluri electrice de legătură K Automatizarea pompei de căldură L Preparator instantaneu de agent termic M Set hidraulic de racordare În cazul utilizării unui preparator instantaneu de apă caldă menajeră (accesoriu), acesta trebuie montat în clădire. 8 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

9 Generalităţi (continuare) Regimuri de funcţionare Regimul de funcţionare al pompelor de căldură se orientează, în special, după sistemul de distribuţie a căldurii ales sau existent. În funcţie de model, pompele de căldură Viessmann ating temperaturi pe tur de până la 72 C. Pentru temperaturi mai mari pe tur sau în cazul unor temperaturi exterioare extrem de mici, pentru acoperirea sarcinii de încălzire poate fi nevoie de un generator de căldură suplimentar (regim de funcţionare monoenergetic sau bivalent). În clădirile noi, se poate stabili, de obicei, la alegere, sistemul de distribuţie de căldură. Pompele de căldură ating parametri anuali ridicaţi numai în combinaţie cu sisteme de distribuţie a căldurii cu temperaturi reduse pe tur, de ex. 35 C. Regim de funcţionare monovalent În cazul regimului de funcţionare monovalent, pompa de căldură acoperă ca generator unic de căldură, întreaga sarcină de încălzire conform EN 283. Pentru acest regim de funcţionare este obligatoriu ca sistemul de distribuţie a căldurii să fie dimensionat pentru o temperatură pe tur inferioară temperaturii maxime pe tur a pompei de căldură. Pentru dimensionarea pompei de căldură, trebuie ţinut cont, la nevoie, de perioadele de întrerupere suplimentare şi de tarifele speciale ale distribuitorului de energie electrică. Observaţie La pompele sistem aer/apă trebuie respectate limitele de utilizare inferioare (vezi instrucţiunile de proiectare ale pompei de căldură respective). Dacă temperaturile exterioare sunt mai mici decât limitele de utilizare, pompa de căldură se opreşte şi nu mai furnizează căldură. Regim de funcţionare bivalent În regimul de funcţionare bivalent, pompa de căldură este completată la funcţionarea în regim de încălzire de un generator de căldură suplimentar (cazan pe combustibil lichid/gazos). Acest generator de căldură este comandat de automatizarea pompei de căldură. Regim de funcţionare monoenergetic Regimul de funcţionare, la care generatorul de căldură suplimentar funcţionează cu energie, ca şi compresorul pompei de căldură. Ca generator de căldură suplimentar se poate folosi un preparator instantaneu de agent termic pe circuitul secundar. Cota asigurată de regimul de funcţionare monoenergetic Cota asigurată prin pompa de căldură din sarcina de încălzire pe an în % Cota asigurată de pompa de căldură din Sarcina maximă de încălzire (EN 283) în % Cota asigurată de pompa de căldură, exprimată în % din sarcina de încălzire pe an (numai regim de încălzire), pentru o clădire standardizată de locuinţe, în funcţie de puterea de încălzire a pompei de căldură în regim de funcţionare monoenergetic Din cauza costurilor de investiţie scăzute pentru pompa de căldură, funcţionarea monoenergetică poate avea avantaje economice faţă de o pompă de căldură monovalentă, în special în construcţiile noi. La configuraţiile tipice de instalaţii, sarcina de încălzire a pompei de căldură este dimensionată la cca 70 până la 85 % din sarcina termică maximă necesară pentru încălzirea clădirii (conform EN 283). Perioada de funcţionare a instalaţiei de pompe de căldură este de cca 92 până la 98 % pe an. Regim de funcţionare bivalent paralel Cote asigurate de regimurile de funcţionare bivalente Cota asigurată prin pompa de căldură din sarcina de încălzire pe an în % A B Cota asigurată de pompa de căldură din Sarcina maximă de încălzire (EN 283) în % Cota asigurată de pompa de căldură, exprimată în % din sarcina de încălzire pe an (numai regim de încălzire), pentru o clădire standardizată de locuinţe, în funcţie de puterea de încălzire a pompei de căldură şi de regimul de funcţionare ales A Regim de funcţionare bivalent paralel B Regim de funcţionare bivalent alternativ Din cauza costurilor investiţionale reduse pentru întreaga instalaţie de pompe de căldură, funcţionarea bivalentă este recomandată în special pentru instalaţiile de cazane existente în clădirile mai vechi şi renovate. Observaţie La funcţionarea monoenergetică şi bivalent-paralelă, sursa de căldură (sol sau apă) trebuie dimensionată la întregul necesar de putere al clădirii, din cauza timpului de funcţionare mai mare (în comparaţie cu funcţionarea bivalent-alternativă). În funcţie de temperatura exterioară şi de sarcina de încălzire, automatizarea pompei de căldură comută suplimentar la pompa de căldură cel de-al doilea generator de căldură. La configuraţiile tipice de instalaţii, sarcina de încălzire a pompei de căldură este dimensionată la cca 50 până la 70 % din sarcina termică maximă necesară pentru încălzirea clădirii conform EN 283. Cota pompei de căldură este de cca 85 până la 92 % din sarcina de încălzire pe an. Regim de funcţionare bivalent alternativ Pompa de căldură preia complet încălzirea clădirii până la o anumită temperatură exterioară (temperatură de bivalenţă). Sub temperatura de bivalenţă, pompa de căldură se deconectează şi generatorul de căldură suplimentar (cazan pe combustibil lichid/gazos) preia alimentarea cu căldură a clădirii. Comutarea între pompa de căldură şi generatorul de căldură suplimentar este asigurată de automatizarea pompei de căldură. Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 9

10 Regimul de funcţionare bivalent alternativ este recomandat, în special, pentru clădirile mai vechi cu sisteme convenţionale de distribuţie şi de descărcare a căldurii (corpuri de încălzire). Tarife pentru alimentarea de la reţea Pentru o funcţionare economică a pompelor de căldură, majoritatea companiilor de distribuţie a energiei electrice oferă tarife speciale. Acest tarife speciale permit companiei de electricitate deconectarea temporară a alimentării pompelor de căldură atunci când reţeaua este foarte solicitată. Pentru pompele de căldură, este posibilă, de obicei, o întrerupere de max. 3 x 2 ore într-un interval de 24 de ore. La încălzirile prin pardoseală, perioadele de întrerupere nu au o influenţă prea mare asupra temperaturii ambientale, datorită reacţiei întârziate a sistemului. În celelalte cazuri, se poate trece fără probleme peste perioadele de întrerupere prin utilizarea de acumulatoare tampon de agent termic. Opţional, la instalaţiile bivalente de pompe de căldură, generatorul de căldură suplimentar poate prelua complet încălzirea clădirii în timpul perioadelor de întrerupere. Observaţie Timpii de funcţionare dintre două întreruperi nu trebuie să fie mai mici decât perioada de întrerupere anterioară. Pentru alimentarea de la reţea fără întreruperi nu există tarife speciale de energie electrică. În acest caz, consumul de curent al pompei de căldură este calculat împreună cu consumul de curent din locuinţă sau din unitatea comercială. Uscarea construcţiei/uscarea pardoselii (necesar ridicat de căldură) Clădirile noi, în funcţie de tipul de construcţii (monolitic, etc.) prezintă o cantitate mare de apă reziduală în straturile de şapă lichidă sau de ciment, de tencuială interioară, etc. La aplicarea straturilor utile (faianţă, parchet, etc.) nu este permisă decât o anumită umiditate reziduală în stratul de şapă. Pentru a evita deteriorarea clădirii, apa reziduală trebuie evaporată prin încălzire. Ca urmare rezultă un necesar de căldură ridicat prin comparaţie cu încălzirea normală a clădirii. Adesea pompele de căldură corect dimensionate nu pot acoperi acest necesar ridicat de căldură. De aceea, în astfel de cazuri trebuie utilizate aparate de uscare puse la dispoziţie de beneficiar sau un preparator instantaneu de agent termic. Indice de putere momentan şi indice de putere anual Pentru evaluarea eficienţei pompelor de căldură cu compresor acţionat electric, EN 45 defineşte caracteristicile indice de putere momentan şi indice de putere anual. Indice de putere momentan Indicele de putere momentan descrie raportul dintre puterea termică momentană şi puterea absorbită efectivă a aparatului. = P H P E P H Căldura emisă de pompa de căldură către agentul termic pro unitate de timp (W) P E Consum mediu de curent electric al aparatului în decursul unui anumit interval de timp, incl. consumul de curent pentru automatizare, compresor, instalaţii de pompare şi dezgheţare (W) Indicii de putere momentană a pompelor de căldură moderne se situează între 3,5 şi 5,5, ceea ce înseamnă că la un indice de putere momentană de 4 este disponibil, sub formă de căldură pentru încălzire, cvadruplul energiei electrice utilizate. Partea mult mai mare din căldura pentru încălzire provine din sursa termică (aer, sol, apă freatică). Cu cât este mai mică diferenţa de temperatură între intrare şi ieşire, cu atât este mai mare indicele de putere momentană. Întrucât temperatura de intrare a sursei termice depinde de condiţiile ambientale, pentru creşterea indicelui de putere momentană ar trebui să se folosească temperaturi de tur cât mai scăzute, de exemplu 35 C în combinaţie cu încălzirea prin pardoseală. Indice de putere anual Indicele de putere anual β reprezintă raportul între cantitatea de căldură emisă timp de un an şi puterea electrică consumată în acest interval de instalaţia de pompe de căldură în totalitatea ei. Sunt luate în considerare inclusiv cotele de consum pentru pompe, automatizări, etc. Q WP W EL β = Q WP W EL cantitatea de căldură (kwh) produsă de pompa de căldură pe timp de un an puterea electrică (kwh) absorbită de pompa de căldură pe timp de un an Punct de lucru Indicii de putere momentană sunt măsuraţi în puncte de lucru predefinite. Punctul de lucru este indicat de temperatura de intrare a agentului sursă termică (aer A, sol B, apă W) în pompa de căldură şi temperatura de ieşire a agentului termic. Exemplu: Pompe de căldură sistem aer/apă A2/W35: temperatură de intrare a aerului 2 C, temperatura de ieşire a agentului termic 35 C Pompe de căldură sistem sol/apă B0/W35: temperatură de intrare sol 0, temperatura de ieşire agent termic 35 C Pompă de căldură apă/apă W0/W35: temperatură de intrare a apei 0, temperatura de ieşire a agentului termic 35 C 0 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

11 Calculul indicelui de putere anual Vezi formularele online de pe sau Pentru deschiderea formularului online de pe selectaţi consecutiv următoarele link-uri: Ú Login Ú Start Login Ú Software-Service Ú Online-Tools Ú WP Indice de putere anual Ú Calcul pompe de căldură indice de putere anual JAZ.2 Răcire Utilizarea sursei primare În cazul pompelor aer/apă reversibile sau în combinaţie cu AC-Box (accesoriu), la pompele de căldură sol/apă şi apă/apă, este posibilă realizarea unei răciri active active cooling cu funcţionarea paralelă a compresorului, deoarece este utilizată capacitatea de răcire a compresorului. Căldura generată este degajată prin sursa primară (sau un consumator). În lunile de vară sau în perioadele de tranziţie, la pompele de căldură sistem sol/apă şi apă/apă, poate fi folosit nivelul de temperatură al sursei de căldură (sursă primară) pentru răcirea naturală natural cooling a clădirii. Temperaturile în zona solului sunt estimate ca fiind relativ constante de-a lungul anului. În stratul de sol neperturbat, de la o adâncime de 5 m se porneşte de la premisa unor variaţii foarte reduse de temperatură, de ±,5 K în jurul valorii medii de 0 C. Temperatura în C la nivelul solului Mai. Feb Nov.. Aug. 20 Regenerarea solului În regimul de încălzire cu pompă de căldură, este extrasă permanent energie termică din sol. La încheierea perioadei de încălzire, temperatura din imediata apropiere a sondei geotermale/colectorului geotermal atinge temperaturi în jurul punctului de îngheţ. Până la începutul următoarei perioade de încălzire, solul se regenerează. Natural cooling accelerează acest proces prin conducerea căldurii din clădire în sol. În funcţie de căldura asimilată de sondă în timpul verii, temperatura medie a solului se poate mări în sonda geotermală. Acest lucru are un efect pozitiv asupra indicelui de putere anual al pompei de căldură. Natural cooling / Active cooling Natural cooling este o funcţie de răcire foarte eficientă, deoarece nu este necesară decât utilizarea a 2 pompe de circulaţie. Compresorul pompei de căldură rămâne oprit. La funcţionarea în regim natural cooling, pompa de căldură este conectată doar pentru prepararea apei calde menajere. Utilizarea energiei termice evacuate din încăperi creşte eficienţa pompei de căldură la prepararea apei calde menajere. Natural cooling se poate realiza prin intermediul următoarelor sisteme: Încălziri prin pardoseală Convectori cu ventilator Plafoane de răcire Reglarea temperaturii miezului de beton Dezumidificarea aerului din încăpere în asociere cu natural cooling se realizează numai cu ventiloconvectoare (necesară evacuarea condensului). Adâncime în m C Putere de răcire De regulă, funcţia de răcire natural cooling nu poate fi comparată cu instalaţiile de climatizare sau de apă rece în ceea ce priveşte randamentul. Capacitatea de răcire depinde de temperatura interioară, care depinde de alternanţele din timpul anului. Din experienţă, capacitatea de răcire este mai mare la începutul decât la sfârşitul verii. Variaţia de temperatură în stratul nesondat, în funcţie de adâncime şi anotimp În zilele fierbinţi de vară, clădirile sunt încălzite prin acţiunea temperaturii externe ridicate şi a radiaţiei solare. Pompele de căldură sistem sol/apă şi apă/apă împreună cu accesoriile corespunzătoare pot utiliza temperaturile joase din pământ pentru a antrena căldura din clădire în sol, prin intermediul circuitului primar. În regim active cooling, pompa de căldură lucrează ca un generator de apă rece şi răceşte clădirea pe baza capacităţii de răcire existente. Capacitatea de răcire disponibilă constant depinde de capacitatea pompei de căldură. Capacitatea de răcire în regim active cooling este mult mai mare decât la natural cooling. Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN

12 .3 Generarea de zgomot Zgomotul Domeniul de percepere a zgomotelor de către om cuprinde domeniul de presiune între Pa (prag de percepere a zgomotului) şi 20 Pa ( până la milion). Pragul de la care zgomotul provoacă o senzaţie dureroasă este de cca. 60 Pa. Modificările presiunii aerului se percep în cazul în care acestea se produc cu o frecvenţă cuprinsă între 20 şi de ori pe secundă (20 Hz până la Hz). Sursa de zgomot Nivelul de zgomot în db(a) Presiunea acustică în μpa Senzaţie Linişte 0 până la 0 20 până la 63 Imperceptibil Ticăitul unui ceas de buzunar, dormitor liniştit Foarte încet O grădină foarte liniştită, instalaţie de climatizare silenţioasă Foarte încet Locuinţă într-o zonă liniştită Încet Pârâu care curge încet 50 6,3 0 3 Încet Vorbit normal Tare Vorbit tare, gălăgie în birou 70 6,3 0 4 Tare Zgomot intens de trafic rutier Foarte tare Camion greu 90 6,3 0 5 Foarte tare Claxon auto la o distanţă de 5 m Foarte tare Fenomenul sonor din corp, zgomot transmis prin lichide Oscilaţiile mecanice sunt introduse în corpuri cum ar fi componentele de maşini şi de clădiri, dar şi lichide, sunt transmise prin acestea şi în cele din urmă sunt emise în altă parte, parţial sub formă de zgomot transmis de aer. Zgomot transmis prin aer Sursele de zgomot (corpuri antrenate să oscileze) produc oscilaţii mecanice în aer care se răspândesc sub formă de unde şi care sunt percepute diferit de urechea omului. A Fenomenul sonor din corp B Zgomot transmis prin aer Puterea şi presiunea acustică A Sursa de zgomot (pompa de căldură) Locul de emisie Unitate de măsură: Nivelul puterii acustice L W B Locul intrării zgomotului Locul de incidenţă Unitate de măsură: Nivelul presiunii acustice L P 2 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

13 Nivelul puterii acustice L W Desemnează întreaga emisie de zgomot a pompei de căldură, transmisă în toate direcţiile. Ea este independentă de condiţiile ambientale (reflexii) şi constituie mărimea de evaluare pentru surse de zgomot (pompe de căldură) în comparaţie directă. Nivelul presiunii acustice reprezintă mărimea de evaluare pentru emisiile instalaţiilor individuale. Nivelul presiunii acustice L P Nivelul presiunii acustice este o mărime orientativă pentru intensitatea zgomotului percepută într-un anumit loc. Nivelul presiunii acustice este influenţat în mod substanţial de distanţă şi de situaţia mediului ambiant şi depinde astfel de locul de măsurare (adesea la o distanţă de m). Microfoanele obişnuite de măsurare măsoară direct presiunea acustică. Propagarea zgomotului în clădiri A B Căi de transmitere a zgomotelor C D Propagarea zgomotelor în clădiri se produce atât prin intermediul zgomotului transmis direct prin aer C de către pompa de căldură cât şi prin trecerea sunetului din corp B în structura clădirii (pardoseală, pereţi, plafon). Transmiterea sunetului din corp se realizează nu numai prin intermediul picioarelor de susţinere ale pompei de căldură, ci şi prin intermediul tuturor îmbinărilor mecanice între pompa supusă vibraţiilor şi clădire, ca de ex. prin conducte, canale de aer şi cabluri electrice. În plus, oscilaţiile pot fi transmise şi sub formă de zgomot transmis prin lichide prin intermediul circuitului primar şi al agentului termic de pe circuitul primar. Transmiterea zgomotelor la un anumit punct de incidenţă, de ex. dormitor, nu este obligatoriu să se realizeze pe cale directă. Astfel, de exemplu, zgomotul transmis în exterior poate fi transmis din nou în interior prin intermediul curţii de lumină. Prin proiectarea şi alegerea corectă a locului de montaj, propagarea zgomotelor în spaţii care trebuie protejate (camere de zi, dormitoare, locuinţe învecinate) trebuie redusă astfel încât să fie respectate cerinţele şi dispoziţiile locale. În Germania, trebuie respectate DIN 409 ( protecţia fonică în clădiri înalte ), zgomotul TA şi, după caz, alte dispoziţii locale şi regulamente contractuale (contracte de cumpărare). În anumite ţări, trebuie respectate legislaţia şi normativele legale regionale. La nevoie, trebuie consultat un specialist în acustică. A Pompă de căldură B Fenomenul sonor din corp C Zgomotul transmis prin aer D Curte de lumină Reflecţia zgomotului şi nivelul de presiune acustică (coeficient de directivitate Q) Odată cu numărul suprafeţelor verticale, complet reflectorizante învecinate (de ex. pereţi) creşte exponenţial nivelul de presiune acustică în comparaţie cu amplasarea liberă (Q = coeficient de directivitate), deoarece radiaţia sonoră este îngreunată în comparaţie cu amplasare liberă. Q=2: Amplasarea liberă, în exterior a pompei de căldură Q=2 Q = 2 Q = 4 Q = 8 Q Coeficient de directivitate Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 3

14 Q=4: Pompa de căldură sau admisia / evacuarea aerului (în cazul amplasării în interior) pe un perete al casei Următorul tabel indică în ce măsură se modifică nivelul de presiune acustică L P în funcţie de coeficientul de directivitate Q şi de distanţa de aparat (raportat la nivelul de zgomot L W măsurat direct la aparat sau la evacuarea aerului). Valorile indicate în tabel au fost calculate pe baza următoarei formule: L = L W + 0 log Q 4 π r² Q=4 Q=8: Pompa de căldură sau admisia / evacuarea aerului (în cazul amplasării în interior) pe un perete al casei în cazul unui colţ al faţadei construit înspre interior L = nivelul acustic la receptor L W = nivelul de zgomot la sursa de zgomot Q = coeficient de directivitate r = distanţa dintre receptor şi sursa de zgomot Condiţiile legale pentru propagarea zgomotului sunt valabile în următoarele condiţii ideale: Sursa de zgomot este o sursă punctuală de zgomot. Condiţiile de montaj şi de utilizare ale pompei de căldură sunt în conformitate cu condiţiile avute în vedere la stabilirea nivelului de zgomot. Când Q=2, radiaţia se propagă în câmpul liber (nu există obiecte reflectorizante/clădiri în împrejurimi). Dacă Q=4 şi Q=8, se presupune o reflecţie completă la suprafeţele învecinate. Nu sunt avute în vedere eventualele zgomote provenite din împrejurimi. Q=8 Coeficient de directivitate Q, stabilit la nivel local Distanţa de la sursa de zgomot în m Nivelul de presiune acustică de durată L P, cu echivalent energetic, raportat la nivel puterii zgomotului L W în db(a), măsurat la aparat/canalul de aer 2-8,0-4,0-20,0-22,0-23,5-26,0-28,0-29,5-3,5 4-5,0 -,0-7,0-9,0-20,5-23,0-25,0-26,5-28,5 8-2,0-8,0-4,0-6,0-7,5-20,0-22,0-23,5-25,5 Observaţie În practică sunt posibile abateri de la valorile indicate aici, generate de reflexia zgomotului sau de absorbţia acestuia datorită condiţiilor locale. Astfel, de exemplu situaţiile Q=4 şi Q=8 descriu adeseori inexact condiţiile efective de la locul de emisie. În cazul în care nivelul de presiune acustică a pompei de căldură, calculat estimativ în următorul tabel, se apropie cu peste 3 db(a) de valoarea de referinţă admisă de cerinţele TA referitoare la zgomot, trebuie realizată obligatoriu o prognoză exactă a emisiei de zgomote (de către un specialist în acustică). 4 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

15 Valori de referinţă pentru nivelul de evaluare conform normativelor în vigoare (în exteriorul clădirii) Zonă/obiect * Valoare de referinţă pentru imisie (nivel de presiune acustică) în db(a) *2 pe timpul zilei pe timpul nopţii Zone cu instalaţii industriale şi locuinţe, în care nu sunt majoritare nici instalaţiile industriale, nici locuinţele Zone în care sunt majoritare locuinţele Zone în care sunt numai locuinţe Locuinţe care sunt legate direct la instalaţia cu pompe de căldură Prezentare generală a etapelor de proiectare a unei instalaţii de pompe de căldură Pe este disponibilă, pentru descărcare Lista de verificare pentru dimensionare/întocmire ofertă pompe de căldură. Pentru aceasta, alegeţi succesiv următoarele linkuri: Ú Login Ú Start Login Ú Documentaţie Ú Liste de verificări Procedeu recomandat:. Determinarea datelor clădirii Determinarea sarcinii termice exacte a clădirii conform DIN 470/EN 283. Determinarea necesarului de apă caldă menajeră. Determinarea tipului de transfer de căldură (radiatoare sau încălzire prin pardoseală). Determinarea temperaturilor pe sistemul de încălzire (scop: temperaturi scăzute). 2. Dimensionarea pompei de căldură (vezi Dimensionarea) Stabilirea modului de funcţionare al pompei de căldură (monovalent, monoenergetic, bivalent). Luarea în consideraţie a perioadelor de întrerupere posibile de către furnizorul de energie electrică. Stabilirea şi dimensionarea sursei de căldură. Dimensionarea boilerului pentru preparare de apă caldă menajeră. 3. Determinarea condiţiilor cadru juridice şi financiare Autorizarea pentru sursa de căldură (numai pentru sonda geotermală sau puţ) Clarificarea posibilităţilor de finanţare la nivel naţional sau local. Baza de date privind finanţarea, disponibilă la adresa conţine informaţii la zi despre aproape toate programele de finanţare din Republica Federală Germania. Tarife la energie şi participarea întreprinderii de distribuţie a curentului electric din regiune. Deranjarea posibilă a vecinilor din cauza zgomotului (în special, la pompele de căldură aer/apă). 4. Determinarea interfeţelor şi a corespondenţelor Sursa de căldură pentru pompe de căldură (pentru pompe de căldură sistem sol/apă şi apă/apă) Sursa (sursele) de căldură pentru instalaţia de încălzire. Instalaţia electrică (sursă de căldură). Condiţii constructive (vezi şi 5). 5. Contractarea unei firme de foraj (numai pompe de căldură sol/apă şi apă/apă) Dimensionarea sondei geotermale (firma de forări). Încheierea contractului privind serviciile prestate. Realizarea operaţiunilor de forare. 6. Condiţii constructive (numai pompe de căldură aer/apă) În cazul amplasării în interior: Verificaţi statica pentru trecerea prin perete, executaţi trecerea prin perete. În cazul amplasării în exterior: Proiectaţi şi executaţi fundaţia în conformitate cu prevederile locale şi normele de tehnică de construcţie. 7. Lucrări la instalaţia electrică Depuneţi o cerere de instalare a contorului. Pozaţi cablurile de sarcină şi de comandă. Amenajaţi locurile de amplasare a contoarelor..5 Normativ referitor la gaze de seră fluorurate Normativul (UE) nr. 57/204 a Parlamentului şi Consiliului European din 6 aprilie 204 asupra gazelor fluorurate de seră şi pentru abrogarea Directivei (UE) nr. 842/2006 (normativ gaze F) este un instrument legal a Uniunii Europene referitor la manipularea gazelor de seră fluorurate (gaze F). Acest act normativ este în vigoare începând cu ianuarie 205 în toate statele membre ale UE *3. Înlocuieşte normativul în vigoare până în prezent (UE) nr. 842/2006. Gazele F sunt conţinute în agenţii frigorifici ai pompelor de căldură. Normativul gazelor F reglementează reducerea şi utilizarea gazelor F cu scopul micşorării emisiilor şi influenţelor dăunătoare climei a acestor gaze. Aceasta se realizează prin următoarele măsuri: Reducerea în etape a cantităţilor disponibile de gaze F în UE (phase down) Interzicerea în etape a utilizării şi punerii în circulaţie a anumitor gaze F Extinderea reglementărilor referitoare la testările etanşeităţii circuitelor de răcire etc. * Pentru stabilirea detaliilor conform planului de construcţie trebuie consultate autorităţile locale. *2 Valabil pentru suma tuturor zgomotelor produse. *3 Deosebit faţă de normativele europene trebuie respectate prevederile specifice naţionale care pot fi mai extinse faţă de cerinţele normativului gazelor F. Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 5

16 Normativul trebuie să fie respectat de următoarele grupuri: Producători şi importatori de gaze F în UE Persoane care pun în circulaţie produse cu gaze F, de ex. pompe de căldură. Teste de etanşeitate pentru pompe de căldură Pentru pompele de căldură rezultă noi norme pentru testul de etanşeitate la circuitului de răcire. Pentru stabilirea intervalelor de întreţinere sunt luate în considerare următoarele criterii: Valoarea GWP a agentului frigorific (Global Warming Potential, potenţial de seră) Cantitatea de umplere a agentului frigorific în circuitul de răcire CO 2 -echivalent a agentului frigorific (CO 2 e) Pe baza valorii GWP şi a respectivei aplicaţii (de ex. în pompe de căldură) este stabilit de la ce moment în timp agentul frigorific nu mai este permis a fi pus în circulaţie în UE. Valoare GWP În cazul amestecurilor de agenţi frigorifici sunt însumate valorile GWP a componentelor singulare ce formează amestecul. Exemplu: R40A compus din 50 % din R32 şi 50 % din R25. GWP R32 = 675 GWP R25 = 3500 Persoanele, care montează instalaţii cu gaze F, le scot din funcţiune precum şi execută lucrări de întreţinere şi service pentru acestea. Persoane care exploatează instalaţii cu gaze F. CO 2 -echivalent CO 2 -echivalent se calculează din valoarea GWP şi cantitatea de umplere de agent frigorific după cum urmează: CO 2 e agent frigorific = m agent frigorific GWP agent frigorific CO 2 e agent frigorific CO 2 -echivalent a agentului frigorific în circuitul de răcire m agent frigorific Masa agentului frigorific în circuitul de răcire în kg Valoarea GWP a agentului frigorific GWP agent frigorific Exemplu: Vitocal 300-G, tip BWC 30.B08 Agent frigorific R40A Cantitate de umplere,95 kg CO 2 e R40A =,95 kg 2088 = 400 kg = 4, t GWP R40A = (0,5 675) + (0,5 3500) = 2088 Agent frigorific GWP R34a 430 R407C 774 R40A 2088 R47A 2346 R404A 3990 Intervale pentru testarea etanşeităţii Interval max. pentru testare etanşeităţii Normativ (UE) nr. 842/2006 Normativ (UE) nr. 57/204 Fără dispozitiv de identificare scurgere Cu dispozitiv de identificare scurgere Nu este necesară testarea etanşeităţii m agent frigorific < 3 kg La sisteme închise ermetic: m agent frigorific < 6 kg CO 2 e agent frigorific < 5 t La sisteme închise ermetic: CO 2 e agent frigorific < 0 t la 2 luni la 24 luni 3 kg m agent frigorific < 30 kg 5 t CO 2 e agent frigorific < 50 t la 6 luni la 2 luni 30 kg m agent frigorific < 300 kg 50 t CO 2 e agent frigorific < 500 t la 3 luni la 6 luni 300 kg m agent frigorific 500 t CO 2 e agent frigorific Observaţie Deosebit faţă de datele din tabel următoarele pompe de căldură nu trebuie verificate la etanşeitate până la 3 decembrie 206: Pompe de căldură care conţin mai puţin de 3 kg gaze de seră fluorurate. Pompe de căldură ermetic închise care conţin mai puţin de 6 kg gaze de seră fluorurate. 6 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

17 Exemplu: Interval de verificare a unui circuit de răcire în funcţie de cantitate de umplere m R40A (GWP R40A = 2088) Interval max. pentru testare etanşeităţii Normativ (UE) nr. 57/204 Fără dispozitiv de identificare scurgere Cu dispozitiv de identificare scurgere Nu este necesară testarea etanşeităţii m R40A < 2,39 kg la 2 luni la 24 luni 2,39 kg m R40A < 23,9 kg la 6 luni la 2 luni 23,9 kg m R40A < 239 kg la 3 luni la 6 luni 239 kg m R40A.6 Dispoziţii şi directive Pentru proiectarea, instalarea şi funcţionarea instalaţiei trebuie respectate în special următoarele normative şi directive: Normative şi directive general valabile BImSchG Zgomot TA DIN 408 DIN 409 VDI 2067 VDI 208 VDI 275 VDI 4640 VDI 4650 EN 283 EN 5450 Pompele de căldură sunt instalaţii în accepţia Legii germane de protecţie a mediului înconjurător. BImSchG face distincţie între instalaţii pentru care este necesară aprobare şi cele pentru care nu este necesară aprobare ( 44, 22). Instalaţiile pentru care este nevoie de aprobare sunt prezentate exclusiv în dispoziţia 4 din Legea germană de protecţie a mediului înconjurător (4. BImSchV). Pompele de căldură, indiferent de ce tip, nu cad sub incidenţa ei. De aceea pentru pompele de căldură sunt valabile 22 până la 25 BImSchG, adică, ele trebuie astfel proiectate şi exploatate, încât să fie limitate la minimum neplăcerile evitabile. Trebuie respectate prevederile tehnice pentru protecţia la zgomot Zgomot TA pentru limitarea zgomotelor produse de instalaţiile de pompe de căldură. Protecţia termică în clădirile înalte Protecţia fonică în clădirile înalte Calcularea rentabilităţii şi consumului instalaţiilor cu consum de căldură, baze tehnice şi economice de funcţionare Reducerea zgomotului în instalaţiile de aerisire Reducerea zgomotului la instalaţiile de încălzire cu apă supraîncălzită Utilizarea tehnică a suprafeţelor-suport, instalaţii de pompe de căldură cu împământare Fişa şi Fişa 2 (pentru pompe de căldură sol/apă şi apă/apă) Calcule pentru pompe de căldură - Operaţiuni rapide de calculare a parametrilor anuali ai instalaţiilor de pompe de căldură - Pompe de căldură electrice pentru încălzire şi preparare de apă caldă menajeră Instalaţii de încălzire în clădiri Procedeul de calculare a sarcinii termice normate Instalaţii de încălzire exterioare Proiectarea instalaţiilor de încălzire cu pompe termice Hotărâri pentru circuitele hidraulice DIN 988 DIN 4807 Fişa de lucru DVGW (DVGW-Arbeitsblatt) W0 DVGW-Arbeitsblatt (Fişa de lucru DVGW) W55 EN 806 EN 2828 Dispoziţii tehnice pentru instalaţiile de apă caldă menajeră Vase de expansiune partea V: Vase de expansiune cu membrană pentru instalaţiile de preparare de apă caldă menajeră Directive pentru protecţia apei. Partea întâi: Protecţia apei freatice (pentru pompe de căldură apă/apă) Instalaţii de preparare apă caldă menajeră şi de conducte de apă caldă menajeră; Măsuri tehnice pentru reducerea pericolului de răspândire a bacteriei legionella Dispoziţii tehnice pentru instalaţiile de apă caldă menajeră Sisteme de încălzire în clădiri; Planificarea instalaţiilor de încălzire cu apă caldă Hotărâri pentru circuitele electrice Racordul electric la reţea şi instalaţia electrică trebuie executate respectând normativele VDE (DIN VDE 000) şi prescripţiile tehnice de branşare date de furnizorul de energie electrică. VDE 000 VDE 005 EN şi EN (VDE şi -40) DIN VDE 0730 Partea /3.72 Executarea instalaţiilor de curent de înaltă tensiune cu tensiuni nominale până la 000 V Funcţionarea instalaţiilor de curent de înaltă tensiune Siguranţa aparatelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare Hotărâri pentru aparate cu acţionare electrică pentru uz casnic Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 7

18 Hotărâri pentru circuitele de agent frigorific DIN 890 Instalaţii de răcire şi pompe termice; protecţia solului, a pânzei de apă freatică, a apelor de suprafaţă Cerinţe tehnice de siguranţă şi de protecţia medului, verificări DIN 8960 Agent de răcire, cerinţe EN 378 Instalaţii de răcire şi pompe de căldură Condiţii obligatorii de siguranţă şi de protecţie a mediului (EU) Nr. 57/204 Normativ (EU) nr. 57/204 a Parlamentului şi Consiliului European din 6 aprilie 204 asupra gazelor fluorate de seră şi pentru abrogare Directivei (UE) nr. 842/2006 Norme şi normative suplimentare pentru instalaţiile bivalente de pompe de căldură VDI 2050 EN 5450 Centrale de încălzire, principii tehnice pentru proiectare şi execuţie Proiectarea instalaţiilor de încălzire cu pompe termice Norme şi normative suplimentare pentru instalaţiile de aerisire DIN VDI 6022 Aerisirea locuinţelor Tehnică de ventilarea încăperilor, calitatea aerului din încăperi.7 Glosar Dezgheţ Înlăturarea peliculei de chiciură sau gheaţă din vaporizatorul pompei de căldură pentru aer/apă prin alimentare cu căldură. La pompele de căldură Viessmann dezgheţare se realizează conform necesarului prin circuitul de răcire. Regim de funcţionare alternativ Dacă temperatura exterioară depăşeşte temperatura bivalentă setată, necesarul de căldură este acoperit exclusiv de pompa de căldură. Nu se conectează nicio altă sursă de căldură. Sub temperatura bivalentă, necesarul de căldură este acoperit numai de cealaltă sursă de căldură. Pompa de căldură nu porneşte. Agent de lucru Noţiune specială pentru agentul de răcire din instalaţiile cu pompe de căldură Indice de putere anual Se calculează ca raport între puterea termică şi puterea electrică a compresorului într-o anumită perioadă de timp, de ex. an. Simbol: β Instalaţie de încălzire bivalentă Sistem de încălzire, care acoperă necesarul de încălzire al spaţiului unei clădiri prin 2 purtători de energie diferiţi, de ex. pompă de căldură şi generator de căldură încălzit cu combustibil. CO 2 -echivalent (CO 2 e) Această valoare arată cu cât contribuie o masă determinată a unui gaz la încălzirea climaterică globală raportat la CO 2. Acumulator de gheaţă Recipient cu volum mare, umplut cu apă, utilizat de pompa de căldură ca sursă primară. Dacă apa îngheaţă ca urmare a extragerii căldurii, cantităţile suplimentare de căldură de cristalizare se pot utiliza ca energie pentru încălzire. Regenerarea acumulatorului de gheaţă se face prin dispozitivul solar de absorbţie aer şi prin sol. Element de expansiune (ventil de expansiune) Element al unei pompe de căldură situat între condensator şi vaporizator, care serveşte la reducerea presiunii condensatorului la o presiune a vaporizatorului corespunzătoare presiunii acestuia. Suplimentar, elementul de dilatare reglează cantitatea pulverizată de mediu de lucru (agent frigorific) care trebuie utilizată în funcţie de încărcarea vaporizatorului. Global Warming Potential (GWP) Potenţialul de seră a unui gaz Această valoare indică cât de puternic contribuie un gaz la încălzirea climaterică globală în comparaţie cu CO 2. Puterea de încălzire Este puterea termică utilă produsă de pompa de căldură. Puterea de răcire Cantitatea de căldură care se poate extrage prin intermediul vaporizatorului dintr-o sursă de căldură. Agent frigorific Substanţă cu temperatură de fierbere scăzută, care într-un circuit se evaporă prin preluare de căldură şi se lichefiază prin cedare de căldură. Procesul din circuit Modificări de stare repetate ale unui agent de lucru prin alimentare şi cedare de energie într-un sistem închis Putere de răcire Puterea de răcire este puterea utilă extrasă de pompa de căldură din circuitul de răcire. Indice de putere momentan COP (Coefficient Of Performance) Se calculează ca raport între puterea termică şi puterea electrică absorbită a compresorului. Indicele de putere COP nu poate fi indicat decât ca valoare de moment la un regim de funcţionare definitiv. Simbol: ε Indice de putere EER (Energy Efficiency Ratio) Raport între puterea de răcire şi puterea electrică absorbită a compresorului. Indicele de putere EER nu poate fi indicat decât ca valoare de moment la un regim de funcţionare definitiv. Simbol: ε Monoenergetic Instalaţie bivalentă pompă de căldură la care este utilizat al doilea generator de căldură cu acelaşi tip de energie (curent electric). Monovalent Pompa de căldură este singurul generator de căldură. Modul de funcţionare este adecvat pentru toate încălzirile de temperatură joasă cu temperatură pe tur până la max. 55 C. Natural Cooling Metodă de răcire economică cu ajutorul puterii de răcire extrase din sol 8 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

19 Putere nominală absorbită Puterea electrică max. absorbită a pompei de căldură care se poate realiza în regim de funcţionare permanent, în anumite condiţii. Este determinantă numai pentru conectarea electrică la reţeaua de alimentare şi este menţionată de către producător pe plăcuţa cu caracteristici. Randament Se calculează ca raport între lucrul util şi lucrul consumat (căldură). Regim paralel Modul de funcţionare al unei instalaţii de încălzire bivalente cu pompe de căldură. Necesarul de căldură este acoperit în mare măsură în toate zilele de încălzire prin pompa de căldură. Pentru acoperirea vârfurilor de necesar trebuie să fie conectat generatorul de căldură suplimentar paralel cu pompa de căldură numai în puţine zile de încălzire. Regim de funcţionare reversibil În regimul de funcţionare reversibil succesiune etapelor de proces este inversă în circuitul de răcire. Vaporizatorul lucrează ca şi condensator şi invers. Pompa de căldură extrage energia termică din circuitul de încălzire, de ex. pentru răcire încăperii. Inversarea circuitului de răcire este utilizat şi pentru dezgheţarea vaporizatorului. Dispozitiv solar de absorbţie aer Colector care poate prelua energia soarelui şi a aerului ambiental încălzit. Dispozitivul solar de absorbţie aer poate fi utilizat pentru regenerarea unui acumulator de gheaţă sau direct ca sursă primară a pompei de căldură. Vaporizator Schimbător de căldură al unei pompe de căldură, prin care se extrage căldura unei surse de căldură prin vaporizarea unui mediu de lucru (agent frigorific). Compresor Dispozitiv pentru transportul mecanic şi comprimarea vaporilor şi a gazelor. Sunt disponibile diferite tipuri constructive. Condensator Schimbător de căldură al unei pompe de căldură prin care un agent termic este alimentat cu căldură prin condensarea unui mediu de lucru (agent frigorific). Pompă de căldură Dispozitiv tehnic care preia o cantitate de căldură la o temperatură inferioară (circuitul primar) şi, prin alimentarea cu energie, o cedează din nou la o temperatură mai mare (circuitul secundar). Dispozitivele de răcire utilizează partea primară. pompele de căldură utilizează partea secundară. Instalaţie cu pompe de căldură Întreaga instalaţie compusă din instalaţie pentru sursa de căldură şi pompa de căldură Sursa de căldură Mediu (sol, aer, apă, acumulator de gheaţă, dispozitiv solar de absorbţie aer), din care se extrage căldură prin intermediul pompei de căldură. Instalaţie de sursă termică (WQA) Dispozitiv de captare a energiei dintr-o sursă de căldură şi de transport al agentului termic între sursa de căldură şi circuitul rece al pompei de căldură, inclusiv instalaţiile suplimentare. Agent termic Agent lichid sau gazos (de ex. apă sau aer), prin care este transportată căldură. Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 9