OBŢINEREA TEMPERATURILOR COBORÂTE CU AJUTORUL BĂII TERMOSTATICE
|
|
|
- Ποσειδώνιος Κεδίκογλου
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Lucrarea XXIX OBŢINEREA TEMPERATURILOR COBORÂTE CU AJUTORUL BĂII TERMOSTATICE Studiul unor fenomene fizice la diferite temperaturi (înalte, coborâte şi intermediare) cât şi dependenţa lor de temperatură, într-un domeniu cât mai extins de temperatură, se realizează în mod curent în laboratoarele de cercetare şi de producţie. În aceste cazuri este necesar un sistem care să asigure obţinerea şi menţinerea îndelungată a unei temperaturi dorite, din domeniul de temperatură ales, cât şi trecerea rapidă la o altă temperatură. Unele dintre dispozitivele simple, folosite în acest scop, este baia termostatică refrigerentă. Cu ajutorul ei pot fi realizate termostatări (în interiorul băii sau în exterior) la temperaturi cuprinse între 14 şi +5 C (în cazul în care agentul frigorific este azotul lichid). Principiul de funcţionare a băii termostatice În principiu, o baie termostatică constă dintr-un recipient (Fig. 1) în care se află o substanţă de lucru 2 (de obicei un lichid volatil, având temperatura de solidificare coborâtă), sursa caldă 3, sursa rece 4, agitatorul 5, dispozitivul de măsurare a temperaturii 6, un dispozitiv care comandă funcţionarea surselor de căldură, pus în funcţiune de 6. În baie se pot realiza mai multe regimuri termice şi anume: 1) Dacă funcţionează numai sursa caldă, avem regim de încălzire şi temperatura substanţei de lucru creşte continuu. 2) Dacă funcţionează numai sursa rece, avem regim de răcire a băii şi temperatura substanţei de lucru scade continuu. 3) Dacă funcţionează concomitent ambele surse astfel încât cantitatea de căldură degajată de sursa caldă în unitatea de timp să fie Fig. 1 preluată de sursa rece, tot în unitatea de timp, avem regim de termostatare (menţinerea temperaturii substanţei de lucru constantă). Din punct de vedere teoretic, limitele de temperatură superioară şi inferioară, între care se poate lucra cu baia termostatică, sunt temperatura sursei calde, respectiv temperatura sursei reci. Practic, aceste temperaturi limită, între care se poate lucra cu baia, sunt determinate de substanţa de lucru folosită. Astfel, 239
2 temperatura cea mai coborâtă care se poate realiza trebuie să fie cu cca 2-3 C mai mare decât temperatura de solidificare a substanţei de lucru, iar temperatura cea mai ridicată trebuie să fie cu circa 2-3 C sub temperatura de fierbere a substanţei de lucru. În tabelul 1 sunt indicate câteva lichide, folosite în baia termostatică drept substanţă de lucru, şi domeniul de temperatură ce se poate realiza. Tabelul 1 Lichidul Temperatura de solidificare în C Temperatura de fierbere în C Domeniul practic de temperatură ce se poate realiza ( C) Alcool tehnic Acetonă , Eter propilic Eter butilic Izopentan Descrierea băii termostatice folosite Schematic dispozitivul este reprezentat în Fig. 2. Părţile sale componente sunt: Fig. 2 1 cuvă din oţel inox 2 izolaţie termică 3, 4 capace din oţel şi din plastic 5 robinet pentru golire 6 schimbător de căldură (sursa rece) cu o circulaţie de azot lichid, confecţionat din oţel inox 7 termometru cu rezistenţă 8 încălzitor electric (sursă caldă) 9 agitator cu elice 1 racord de alimentare cu azot lichid 11 sifon suplu, izolat în plastic, cu electrovană (robinet comandat electric) pentru racordare la vasul cu azot lichid 12 pupitru de comandă, racordat la termometru, agitator, electrovană, alimentat de la reţeaua de 22 V. 24
3 Baia termostatică cuprinde 12 l de alcool tehnic. În acest caz, domeniul de temperatură ce se poate realiza este 7 C +4 C. Pupitrul de comandă a băii termostatice este compus din (Fig. 3): 1 comutator ce permite alegerea regimului de funcţionare a băii. Acesta are trei poziţii: - încălzire - răcire - încălzire şi răcire, 2 potenţiometru gradat în C pentru fixarea temperaturii în baie la valoarea dorită, 3 comutator pentru alegerea regimului de lucru (manual sau automat), 4 comutator pentru pornire-oprire motor agitator, 5 două becuri de semnalizare care indică sursa care funcţionează în acel moment: - roşu, funcţionează sursa caldă, - verde, funcţionează sursa rece, 6 aparat pentru măsurarea temperaturii. Modul de lucru Scopul lucrării este de a obţine în baie temperaturi coborâte şi de a etalona un dispozitiv de măsurare a temperaturii (termocuplu) la aceste temperaturi. A etalona un termocuplu înseamnă a stabili şi reprezenta grafic dependenţa dintre t.e.m. generată de termocuplu şi temperatură. Conform tabelului 1, domeniul de temperatură care se realizează este 7 +4 C. Etalonarea se va face de la temperatura camerei, cca +2 C, până la 7 C, din 5 în 5 C. În acest scop se vor efectua următoarele operaţiuni: 1. Se introduce în baie, prin orificiul din capac, termocuplul de etalonat, apoi capetele termocuplului se racordează la miliampermetru care măsoară t.e.m. generată. 2. Se umple cu azot lichid butelia aparatului. Se introduce în butelie tija de transfer şi se racordează aceasta la schimbătorul de căldură al băii. Se racordează apoi orificiul tijei de transfer al azotului lichid la reductorul de presiune al unei butelii de azot gazos. Se presurizează butelia cu azot lichid la o presiune de max.,5 bar. Presiunea azotului gazos din butelie se va citi la manometru cu care este dotată tija de transfer. Atenţiune: Operaţiunile de mai sus se vor executa numai în prezenţa laborantului sau a cadrului didactic din laborator. 3. Comutatorul 3 de la pupitru de comandă se aduce în poziţia manual. Comutatorul 1 se aduce în poziţia răcire. Se introduce ştekerul pupitrului la priza specială de ~22 V. 241
4 4. Se citeşte temperatura din baie la aparatul de măsură 6. Se fixează cu ajutorul potenţiometrului 2 o temperatură mai mică cu 5 C decât cea indicată de aparatul 6. Se porneşte agitatorul, folosind comutatorul 4. Becul verde se va aprinde. 5. Când temperatura se apropie de valoarea aleasă, cu potenţiometrul 2 se comută 1 în poziţia încălzire şi răcire. Se aşteaptă ca becurile verde şi roşu să se aprindă alternativ. În acest caz se realizează termostatarea băii şi temperatura rămâne constantă (în limitele preciziei băii ±,5 C). Se notează această temperatură. Se notează indicaţia milivoltmetrului la care este racordat termocuplu (pentru detalii privind termocuplu vezi lucrarea nr. I). 6. Se fixează cu ajutorul potenţiometrului 2 o temperatură mai coborâtă cu cca 5 C decât cea citită anterior, apoi se repetă operaţiunile de la punctul În modul descris la punctele 5 şi 6 se va coborî treptat temperatura până la 7 C. 8. După efectuarea măsurătorilor la această temperatură, se întrerupe accesul azotului gazos în butelia cu azot lichid, se trece în mod obligatoriu comutatorul 1 în poziţia răcire, se opreşte funcţionarea agitatorului, apoi pupitrul este scos de la priză. 9. Se va trasa graficul E (t.e.m.) = F(t C) şi se va calcula sensibilitatea medie a termocuplului folosit. Se va aplica calculul erorilor asupra sensibilităţii termocuplului. 242
5 TABELE CONŢINÂND CONSTANTE FIZICE NECESARE EFECTUĂRII LUCRĂRILOR PRACTICE Presiunea vaporilor de apă saturaţi (p s în torr, g n = 9,8665 m/s 2 T a b e l 1 t, C p s, torr t C p s torr t, C p s torr 4, , , , , , , , ,23 3 5, , ,43 4 6, , , , , , , , , , , , ,36 8,599 9, ,457 16,456 17, ,318 3,12 31,792 T a b e l 2 Unele constante ale gazelor ρ = densitatea gazului în condiţii fizice normale; d = densitatea relativă; t t = temperatura de topire la 1, N/m 2 ; t f = temperatura de fierbere la 1, N/m 2 ; λ v = căldura latentă specifică de vaporizare; p c = presiunea critică; t = temperatura critică d t Gazul ρ t f λ v 1 4 p c 1 5 t c kg/m 3 t C C J/kg N/m 2 C Aer (fără CO 2 ) 1, ,9 28 Amoniac,771,68 77,7 33,4 136, Azot 1,251,79 21, 195,8 2, CO 2 1,977 56,6 78,5 59, Clor 3,214 1,56 11, 34,1 28, Heliu,179, Hidrogen,9,6 259,2 252,8 45, Oxid de azot 1,34 163,7 15, Oxid de 1,25, carbon Oxigen 1,429 1,13 218,8 182,9 21,
6 Vâscozitatea gazelor şi vaporilor (η 1 5 dap)(kg m 1 s 1 ) formula lui Sutherland (1893): η = kt 3/2 (T + C)) T a b e l 3 t,c C Azot 1,66 1,74 1,88 2,8 2,29 2,46 2,63 2,8 1,4 Argon 2,12 2,22 2,42 2,71 2,96 3,21 3,44 3,67 1,42 Benzen,7,75,81,94 1,8 1,2 Hidrogen,84,88,93 1,3 1,13 1,21 1,3 1,39,72 Aer 1,71 1,81 1,95 2,18 2,39 2,58 2,77 2,95 1,17 Heliu 1,86 1,94 2,8 2,29 2,5 2,7 2,9 3,7 Ptotoxid 1,37 1,46 1,6 1,83 2,4 2,25 2,46 2,65 2,6 de azot Oxigen 1,92 2, 2,18 2,44 2,68 2,9 3,1 3,3 1,25 Metan 1,3 1,9 1,19 1,35 1,48 1,61 1,74 1,86 1,64 Neon 2,98 3,1 3,29 3,65 3,96 4,25 4,53,56 Vapori de 1,28 1,47 1,66 1,84 2,1 6,5 apă Gaz 1,17 1,26 1,4 1,63 1,86 2,7 2,27 2,46 3,6 sulfuros Alcool 1,9 1,2 1,36 1,52 etilic Acid carbonic 1,38 1,46 1,63 1,86 2,7 2,29 2,49 2,67 2,4 Oxid de 1,66 1,77 1,89 2,1 2,29 2,46 2,64 2,79 1,2 carbon Clor 1, ,45 1,69 1,89 2,1 2,3 2,5 3,5 Cloroform,94 1,2 1,12 1,29 1,46 1,6 Etilenă,97 1,3 1,12 1,28 1,41 1,54 1,66 1,79 2,26 Vâscozitatea unor gaze η 1 5 (în da P)(kg m 1 s 1 ) la presiuni înalte Gazul t,c p, atm Azot 25 1,87 1,99 2,66 3,87 4,95 5 1,97 2,8 2,67 3,7 4,7 75 2,7 2,17 2,68 3,61 4,42 Acid 4 1,81 4,83 carbonic Etilena 4 1,34 2,88 244
7 Conductivitate termică (χ 1 6, W/m grd) a gazelor (χ =,25 (9γ 5) η c v, γ = c p /c v ) T a b e l 4 Gazul Temperatura t, C Argon 1,9 1,62 2,11 3,6 Clor,72 Heliu 5,84 1,59 14,15 17,6 Hidrogen 5, 11,23 16,84 21,6 38,9 Kripton,88 1,1 Neon 4,65 5,7 Azot 1,58 2,43 3,12 5,42 Oxigen 1,59 2,44 3,25 Xenon,51, Aer 1,58 2,41 3,17 7,6 Amoniac 2,18 3,38 Acid carbonic 1,45 2,23 7,9 Oxid de carbon 1,51 2,32 3,4 Etan 1,8 Etilenă 1,64 Freon 12,85 1,35 Hidrogen 1,2 sulfurat Metan 1,88 3,2 Oxid de azot 1,54 2,38 Protoxid de azot 1,51 Gaz sulfuros,77 Vapori de apă 1,58 2,35 5,7(5 C) 245
8 Exponentul adiabatic Gazul t, C γ Monoatomice Argon 1,667 Heliu 1,63 Kripton 19 1,689 Xenon 19 1,666 Neon 19 1,642 Vapori de mercur 31 1,666 c p γ = pentru gaze şi vapori c v T a b e l 5 Gazul t, C γ Triatomice (continuare) Sulfură de carbon 1,239 CS 2 Bioxid de carbon ,3 1,22 1,2 Biatomice Azot 2 1,41 Oxid de azot 1,394 Hidrogen 417 1,47-8 Oxigen 514 1,4 Oxid de carbon 18 1,297 Aer (uscat) 79,3 1, , , ,32 Aer uscat (2 atm) 1,828 Aer uscat (2 atm) 79,3 2,333 Triatomice Protoxid de azot 1,324 Peroxid de azot 15 1,31 N 2 O 4 NO 2 Amoniac NH 3 1,336 Ozon 1,29 Vapori de apă 1 1,334 Gazul sulfuros ,26 Gazul sulfuros 5 1,2 Hidrogen sulfurat H 2 S 1,34 Poliatomice Acetilenă C 2 H 2 1,26 Benzen C 6 H Benzen C 6 H 6 99,7 1,15 Metan CH 4 1,313 Bromură de metil 1,274 Iodură de metil 1,286 Clorură de metil 193 1,279 Propan C 3 H 8 1,13 Alcool metilic 99,7 1,256 Alcool etilic 53 1,133 Alcool etilic 99,8 1,134 Acid acetic 136,5 1,147 Cloroform CHCl ,11 Cloroform CHCl 3 99,8 1,15 Tetraclorură de 1,13 carbon CCl 4 Etan C 2 H 6 1,22 Bromură de etil 1,188 Clorură de etil 22,7 1,187 Etilenă C 2 H 4 V 1,264 Eter etilic 122 1,24 Eter etilic 99,7 1,
9 Călduri specifice ale gazelor şi vaporilor T a b e l 6 Gazul t, C c p, (J/kg grd la 76 torr) N 2 O NO NO Ar Aer (uscat) Aer (1 atm) CS C 1 H CH CHCl 3 (C 2 H 5 ) 2 O Gazul t, C c v, (J/kg grd) N Ar H Aer 718 CO H 2 O vapori CO Observaţie. Pentru N 2, c v =,732 +,67 t. Pentru H 2, c v scade cu creşterea densităţii şi cu scăderea tensiunii. Pentru aer, c v =,718 +,,1167 ρ, unde ρ este densitatea în g/ml. Pentru CO 2, c v =,691 +,889 ρ + 1,42 ρ
10 T a b e l 7 Coeficienţii termici ai gazelor folosite în termometrie (Presiunea iniţială p = 1 3 torr, intervalul de temperatură: (t, t) = 1 C) Gazul He H 2 N 2 aer Ne 3,6588 3,6735 3,6728 3,662 3,6744 3,6744 α p ,658 α v ,665 3,66 3,6617 Coeficienţii termici ai câtorva gaze (p presiunea iniţială, (t t) intervalul de temperatură) T a b e l 8 Gazul p, torr t t, C α p 1 3 grd 1 α v 13grd 1 Aer ,6643 3,887 O atm ,86 3,6652 3,6738 CO ,6648 CO ,669 3,6756 3,773 3,741 3,667 3,6981 3,7262 N 2 O SO 2 NH 3 Ar N atm 1 3 atm ,719 3,93 3,854 4,34 2,18 3,676 3,845 3,
11 Unele constante ale corpurilor lichide σ = coeficientul de tensiune superficială la 18 C; η = coeficientul de frecare internă la 18 C; α = coeficientul de dilatare la 18 C; c = căldura specifică la 18 C; λ t = căldura latentă de topire; λ v = căldura latentă de vaporizare; T a b e l 9 4 Lichidul σ 1 3 η 1 3 α 1 5 c t t t f α 1 4 t c p c 1 2 N/m grd 1 J/kg K C C J/kg C N/m 2 α t 1 J/kg Acetonă 23,3, ,3 56,7 52, ,329 Acid acetic 26, 1, ,6 118,5 37, ,328 18,81 Alcool etilic 22, 1, ,3 84, ,995 Alcool metilic 22,8, ,7 11, ,993 Alcool propilic 23,6 2, , 68, ,996 Anilină 43, 4, ,2 184,2 43, ,329 8,78 Apă 72,8 1, , 225, ,182 33,31 Benzen 29,, ,5 8,2 39, ,996 12,71 Cloroform 27,, ,7 61,2 22, , ,36 Glicerină 66, 13, , 29, 17,56 Mercur 5 1, ,9 356,7 28, ,17 Pentan, , ,996 Sulfură de carbon 32,, ,2 35, ,327 Ţitei Toluen 26, 28,6, ,1 11,8 36, ,
12 T a b e l 1 Tensiunea superficială a apei la temperaturi de la C la 8 C t C σ 1 3 (N/m) t C σ 1 3 (N/m) 75, , , ,6 1 74,1 5 67, , ,9 2 72, , 25 71, ,1 3 71,3 7 64,2 35 7, ,3 T a b e l 11 Tensiunile superficiale ale unor gaze condensate faţă de vaporii lor, la diverse temperaturi Substanţa t C σ 1 3 (N/m) Substanţa C σ 1 3 (N/m) 271,6, ,1 18,3 He 27,1, ,1 15,7 268,9,98 183,1 13,2 Ne 248,4 244,9 5,61 4,44 Ar 188,1 183,1 13,2 11,9 258,1 2,83 N 2 23,1 1,53 H 2 255,1 2,32 193,1 8,27 253,1 1,98 183,1 6,16 25
13 T a b e l 12 Temperatura de fierbere a apei la diferite presiuni H presiunea barometrică în torr (1 torr = 1, N/m 2 ) ,12 8,14 8,18 8,22 8,26 8,3 8,34 8,38 8,42 8,45 8,49 98,49 8,53 8,57 8,61 8,65 8,69 8,72 8,76 8,8 8,84 8,88 98,88 8,91 8,95 8,99 9,3 9,7 9,1 9,14 9,18 9,22 9,26 H în 99,26 9,29 9,33 9,37 9,41 9,44 9,48 9,52 9,56 9,59 9,63 torr 99,63 9,67 9,7 9,74 9,78 9,82 9,85 9,89 9,93 9,96, 1,,4,7,11,15,18,22,26,29,33,37,37,4,44,48,51,55,58,62,66,69,73,73,76,8,84,87,91,94,98 1,2 1,5 1, Căldura specifică a apei la diferite temperaturi T a b e l 13 t C J/kg grd t C J/kg grd 4218, ,48 42, , , ,49 418, 7 418, , ,93 417, , , , , ,7 4167, , , ,97 251
14 Densitatea apei şi a mercurului la diverse temperaturi T a b e l 14 t C Apa Mercur t C Apă Mercur 1 3 kg/m kg/m kg/m kg/m ,999841,99992,999941,999965,999973,999965,999941,99992,9997, , , , , , , , , ,574 13, ,995646,99221,9884,98231,97779,9718,96531,95835,9173, , ,497 13, , ,424 13,4 13, , , ,1144 Densitatea unor lichide T a b e l 15 Denumirea Formula chimică ρ 1 3 kg/m 3 Temperatura C Acetona Acid acetic Alcool amilic Alcool etilic Alcool metilic Anilină Apă Benzen Cloroform Eter sulfuric Glicerină Mercur Nitrobenzen C 3 H 6 O C 2 H 4 O 2 C 5 H 12 O C 2 H 6 O CH 4 O C 6 H 7 N H 2 O C 6 H 6 CHCl 3 C 4 H 1 O C 3 H 8 O 3 Hg C 6 H 5 O 2 N,792 1,49,815,789,792 1,15 1,,879 1,483,716 1,26 13,596 1, Unele constante termice ale corpurilor solide T a b e l 16 Denumirea coeficient de dilatare ( 1 C) căldura specifică la 18 C(J/kgK) conductivitatea termică la căldura latentă de topire temperatura de topire C 252
15 1 4 (grd 1 ) 18 C (J/m sk) λ 1 3 (J/kg) Abanos 1379 Alamă,188, ,68 cca 9 Aliaj Wlood ,4 3,511 65,5 Alpaca, ,26 cca 1 Aluminiu, ,64 321,24 cca 658,7 Argint, ,18 87,78 96,5 Aur, ,6 66, Bismut, ,94 52, Bronz,171, ,52 Cadmiu, ,96 57,99 32,9 Calciu Carbon Diamant,12 46 Carbon grafit, ,66 Ceară 7,115,2 176, Cobalt, , Constantan, ,57 Cositor, ,63 58,52 231,9 Crown,9 669,669 Cuarţ, ,688 Cuarţ, ,794 Cuarţ topit,6 1,3 Cupru, ,56 17, Ebonit,84,167 Faianţă,4 1,45 Fier, ,52 9, Flint,79 52,585 Fontă,114,12 Gheaţă, ,58 33,285 Invar,9 45,98 Iridiu, , Magnolin,238 Magneziu, ,84 3,9 651 Manganiu, ,736 Molift,4, ,29 Nichel, ,52 24, ,514 Nicrom,123 cca 11 Osmiu, Oţel, ,98 Paladiu, , Parafină 1,74,7,29 14, Platină, , Plută 2884,418 Potasiu, ,14 6,563 62,3 Sodiu 2, ,76 13,251 97,5 253
16 Stejar,5,5 1379,29 Stuf 1, ,9 3,917 16,8119,2 Tantal ,34 28 Wolfram, ,84 38 Zinc, ,77 11, ,4 T a b e l 17 Sensibilitate medie (1 C) a câtorva termocuple Termocuplul S,µ V/grd Platinăplatină + rodiu 6,4 Constantanargint 41 Cupruconstantan 4 Fiernichel 3352 Bismutfier 92 Telurplatină 55 T a b e l 18 Variaţia sensibilităţii câtorva termocuple cu temperatura Temperatura C S, µv/grd cupruconstantan S, µv/grd platinăplatinărhodiu ,8 1 44,5 7, ,4 3 54,9 9, , ,9 T a b e l 19 Corecţiile lui Harkins pentru metoda stalagmometrică de determinare a tensiunii superficiale R/V 1/3 f(r/v 1/3 ) R/V 1/3 f(r/v 1/3 ), 1, 1,,698 3,7256 1, , , , , , , , , , ,
17 , Variaţia vâscozităţii apei cu temperatura T a b e l 2 Temperatura ( C) Vâscozitatea η 1 3 [dap] Temperatura t( C) 1,775 25, ,39 3,73, ,288 39,32,667 13,5 1,183 47,3, ,143 55,54, ,15 64,2,449 17,5 1,65 72,54,4 19,1 1,31 8,75, ,12 9,1,32 22,2,958 98,9,3 Vâscozitatea η 1 3 [dap] 255
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
MĂSURAREA TEMPERATURII
MĂSURAREA TEMPERATURII 2.. Traductoare termoelectrice (termocuplele) Termocuplul reprezintă un mijloc de măsurare a temperaturii cu o largă răspândire datorită avantajelor pe care le oferă faţă de alte
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Fig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
PROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.
ECHILIBRUL FAZELOR Este descris de: Legea repartitiei masice Legea fazelor Legea distributiei masice La echilibru, la temperatura constanta, raportul concentratiilor substantei dizolvate in doua faze aflate
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Reductor de presiune (PN 25) AVD - pentru apă AVDS - pentru abur
Fişă tehnică Reductor de presiune (PN 25) - pentru apă S - pentru abur Descriere Caracteristici principale : DN 15-50 k VS 0,4-25 m 3 /h PN 25 Domeniu de reglare: 1-5 bar / 3-12 bar Temperatură: - Apă
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
BHP cazan de abur de medie presiune
BHP cazan de abur de medie presiune Producător: I.VAR INDUSTRY Cazan de abur monobloc, cu flacără întoarsă, de medie presiune (11,9 bar, la cerere 14,7 bar). Cazan cu randament mare (peste 90%) având peretele
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
STUDIUL PROPAGARII CĂLDURII PRINTR-UN METAL
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ BN 9 STUDIUL PROPAGARII CĂLDURII PRINTR-UN METAL 005 STUDIUL PROPAGĂRII CĂLDURII PRINTR-UN
Difractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
DETERMINAREA CĂLDURII LATENTE DE CRISTALIZARE
Lucrarea XI DETERMINAREA CĂLDURII LATENTE DE CRISTALIZARE Consideraţii teoretice Orice corp solid are volum propriu, caracteristică ce este întâlnită şi în cazul corpurilor lichide, şi formă proprie. Toate
(9.1) unde: θ K si θ R sunt temperaturile absolute pe scara Kelvin si Rankine; T C si T F temperaturile pe scara Celsius si Fahrenheit.
90 9. MÃSURAREA TEMPERATURII Temperatura este marimea fizica ce caracterizeaza starea de încalzire a unui corp. Multe procese tehnologice care au loc în reactoarele chimice, coloane de fractionare, difuzie
Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA
a. Agentul frigorific 1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA MARIMI DE INTRARE b. Debitul masic de agent frigorific lichid m l kg/s c. Debitul masic de agent frigorific
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
1.10. Lucrul maxim. Ciclul Carnot. Randamentul motoarelor
2a temperatura de inversie este T i =, astfel încât λT i şi Rb λ>0 pentru T
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Noțiuni termodinamice de bază
Noțiuni termodinamice de bază Alexandra Balan Andra Nistor Prof. Costin-Ionuț Dobrotă COLEGIUL NAȚIONAL DIMITRIE CANTEMIR ONEȘTI Septembrie, 2015 http://fizicaliceu.wikispaces.com Noțiuni termodinamice
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
10. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ
ermotehnică 2 0. SCHMBĂOARE DE CĂLDURĂ Schimbătoarele de căldură sunt dispozitive în interiorul cărora, un agent termic cald, numit agent termic primar, transferă căldură unui agent termic mai rece, numit
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi