Analiza numerică și validarea experimentală a unor soluții de contravântuiri cu flambaj împiedicat
|
|
|
- Λυσιστράτος Διδασκάλου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Seminar "Implementarea în practica de proiectare anti-seismică din România a contravântuirilor cu flambaj împiedicat (IMSER)" Analiza numerică și validarea experimentală a unor soluții de contravântuiri cu flambaj împiedicat Ciprian-Ionut Zub*, Aurel Stratan, Adrian Dogariu, Dan Dubină Universitatea Politehnica Timișoara
2 Sumar Introducere Obiective Dezvoltare conceptuală Analiza numerică (MEF) Validarea experimentală Concluzii
3 Introducere
4 Obiective Dezvoltarea conceptuală a BRB bazată pe investigații numerice utilizând metoda elementului finit (MEF): conventional ; uscat. Proiectarea soluțiilor inginerești ce urmează a fi încercate. Pretestări numerice (MEF) ale soluțiilor BRB finale. Încercări experimentale pe BRB-uri în vederea precalificării.
5 Dezvoltarea conceptuală a BRB-urilor
6 Conceperea S-a investigat: Tehnologia de realizare a miezurilor: din profile (platbandă, oțel pătrat/rotund) + table sudate din table, prin prelucrare mecanică Soluția tehnică pentru zona de tranziție (cu racord, sudarea de rigidizări perpendiculare pe miez) Soluția tehnică pentru zona de îmbinare (cu bolț, cu șuruburi, cu sudură) Realizarea mecanismului de împiedicare a flambajului (țeavă umplută cu beton, subansamblu metalic sudat/cu șuruburi)
7 Concepte inițiale. BRB convențional Propuneri pe baza studiului bibliografic: A B C
8 Pretestări numerice. Zona de tranziție Evaluarea performanței/concepte propuse: A σ max = 715 MPa PEEQ max = % Fără concentratori B σ max = 658 MPa PEEQ max = 8,10 % C σ max = 574 MPa PEEQ max = 4,75%
9 Pretestări numerice. Zona de tranziție Evaluarea performanței/alte concepte: σ max = 817MPa PEEQ max = 0,64% D E σ max = 421 MPa PEEQ max = 8,79 % Bordea, 2007
10 Pretestări numerice. Zona de tranziție Centralizator. Performanța: Soluția BRB tip A tip E tip B1 tip B2 tip C1 tip C2 tip D Descrierea soluției racord prin prelucrare mecanică + 2 rigidizări (S355) (R=56 mm) racord prin prelucrare mecanică (cu defect) + 2 rigidizări (S235) (21 ) miez 16x53 secț. const. + 4 rigidizări S355 (35 ) miez 16x53 secț. const. + 4 rigidizări S690 (35 & 45 ) miez 34 secț. const. + 4 rigidizări S355 (41 ) miez 34 secț. const. + 4 rigidizări S690 (41 ) miez 34 secț. const. + 1 rigidizare (bucșă) S690 σ M [MPa] PEEQ [%] Observații σ & PEEQ mari ,67 Lipsa concetratorilor de σ (reducere graduală) Performanță adecvată σ & PEEQ mari Fisuri incipiente 421 8,79 În general, ruperea nu s-a produs în zona zudată. σ & PEEQ moderate 658 8,10 Concentratori de σ + plasticizarea rigidizărilor 818 5,73 σ & PEEQ reduse Concentratori de σ + plasticizarea rigidizărilor 574 σ & PEEQ moderate 4,75 Concentratori de σ + plasticizarea rigidizărilor 808 σ & PEEQ reduse 2,41 Concentratori de σ + plasticizarea rigidizărilor σ & PEEQ reduse Concentratori de σ + plasticizarea rigidizărilor
11 Pretestări experimentale. Zona de tranziție Evaluarea influenței tehnologiei de debitare: Standard force [N/mm^2] mal-90-1 mal-90-2 maf1-90 maf3-90 mal3-90 Standard force [N/mm^2] mal-0-1 mal-0-2 mal-90-1 mal-90-2 mal Strain [%] Strain [%]
12 Pretestări experimentale. Zona de tranziție Evaluarea influenței detaliului constructiv: stress, N/mm TAF TAL strain, % stress, N/mm TCLH TCLM mcf1 mcf2 mcf strain, %
13 Dezvoltarea modelelor MEF ale BRB-urilor
14 Modelare MEF. Calibrarea modelului Nivelul componentelor: Modele de material: Oțel: consolidare combinată (NLKIN + MISO) Beton: CDP, elastic isotropic (C25/30,) Interacțiuni: legi de contact (coeficient de frecare, f) Dimensiunea spațiilor (1 mm). Tip de EF (C3D8I) (calibrare pe baza Kaufmann et al. (2001)) (calibrare pe baza EC2) (calibrare pe baza Budahazy (n.d.)) Monotonic Ciclic gw gt
15 Modelare MEF. Calibrarea modelului Nivelul BRB (ciclic) (calibrare pe baza Dunai et al. (2011))
16 Dezvoltarea soluțiilor BRB convenționale folosind simulări numerice
17 Program de dezvoltare Capacități nominale: N pl,3 = 300 kn; N pl,7 = 700 kn. Forma secțiunii transversale a miezului: Dreptunghiulară (R): 14 x 60 mm și 20 x 99 mm, S355; Pătrată (S): 30 x 30 mm și 45 x 45 mm, S355; (pentru a evalua influența formei miezului). BRM: N cr /N pl = 1,5 (1); N cr /N pl = 3,0 (3); (pentru a evalua metodologia de proiectare propusă de literatură). BRB ID: CR71 N cr /N pl N pl forma miezului tipologie
18 Concepte BRB selectate Concept 1 (300 & 700 kn): miez dreptunghiular + rază racord A - A
19 Concepte BRB selectate Concept 2 (300 & 700 kn): miez pătrat + 4 rigidizări sudate
20 Evaluarea performanței ciclice Criterii de comparație: Factorul de ajustare la compresiune (β); 1.0 <= β <= 1.3 performanța globală; deformația ultimă (capacitatea de ductilitate) satisfacerea protocolului de încărcare ANSI/AISC ,0 bm 1,5 bm 2,0 bm 1,5 bm Amplitudine by 0,5 bm by 0,5 bm 1,0 bm 1,5 bm 2,0 bm 1,5 bm Nr. cicluri
21 Modelarea soluțiilor BRB Modele de material: NLKIN+MISO/componentele din oțel; CDP sau elastic/componentele din beton. Tip de EF/component: C3D8I/miez, S4R/țeavă, C3D8R/beton. Material neaderent = spațiu + f0,1. Contact general: normal = Hard ; tangențial = Penalty (f0,1; f0,4) (între miez și beton) (între beton și țeavă) Imperfecțiuni, L BRM /1000 = 3,7 mm. Solver utilizat: Static General, Dynamic Implicit (cvasi-static) și Dynamic Explicit (validat prin compararea energiilor).
22 Programul numeric Studiu parametric pentru soluția BRB 700 kn convențional Model ID Parametru Parametru analizat ID Valoare CR73-g1-f.1 g1 1,1,1,1 CR73-g12-f.1 g1/2 1. Spațiu 1,2,2,1 CR73-g2-f.1 g2 2,2,2,2 CR71-g12-f.1 1 P e /P y = BRM CR73-g12-f.1 3 P e /P y = 3.0 CR73-g12-f.1 R dreptunghiular 3. Forma secțiunii CS73-g1-f.1 S pătrat CR73-g12-f.05 f CR73-g12-f.1 f Frecare CR73-g12-f.15 f CR73-g12-f.2 f.2 0.2
23 Influența tipului de încărcare CR73-g12-f.1 = model de referință Rezistența plastică, N p = 878 kn (unde, f y = 355 x γ ov ) Forța maximă de tracțiune: T max,cic / T max,m = 1,02 >> 2,2% Intervalul de deformație: d,m / d,cyc = 1,14 >> 13,7 % 1500 Yield Point, 6.47, Force [kn] Legend: -500 Yield Point T C Cyclic Displacement [mm]
![gw g t [mm] & g w [mm] β 1 & 1 1.43 gt 1 & 2 1.](/docs-images/75/71509977/images/24-1.jpg "16 2 & 2 1.")
24 Influența dimensiunii spațiilor dintre miez și BRM Pe direcția grosimii (g t ); Pe direcția lățimii (g w ). gw g t [mm] & g w [mm] β 1 & gt 1 & & Gap size: CR73-g1 CR73-g12 CR73-g t Force [kn] t 0 t Cmax t Cmax Displacement [mm] (efectul Poisson)
25 Influența forței critice de flambaj a BRM N cr /N pl = 1.5 (1): β 1 = 1.19; U CR71 = mm; N cr /N pl = 3.0 (3): β 3 = 1.16; U CR71 = 8.71 mm. BRM CR73 CR Force [kn] Displacement [mm]
26 Influența formei miezului Pătrat (S): β = 1.13; ductilitate mai mare; Dreptunghiular (R): β = 1.16; ductilitate mai mică. Core shape: CR73 CS Force [kn] Displacement [mm]
27 Influența valorii coeficientului de frecare CR73-g12- f.05 f.1 f.15 f.2 β Ductilitatea mare mică 1800 CR73-g12-f.05 CR73-g12-f.1 CR73-g12-f.15 CR73-g12-f.2 Force [kn] Displacement [mm]
28 Influența nivelului deformației specifice din miez LP = funcție de 2xε core CR73-g12-f.1 CID CID/ by Status ε 2.5% complet ε 2.75% complet ε 3.0% cedare ε 3.5% cedare 1800 LP.eps.2.5% LP.eps.2.75% LP.eps.3.0% LP.eps.3.5% Force [kn] Displacement [mm]
29 Pretestări numerice. BRB convențional Forma secțiunii transversale a miezului: pătrată. BRM: P cr /P pl = 3,0. Spațiu fizic, g t &g w : 2&2; 2&3 Nivelul deformației specifice din miez: 5,5%
30 Dezvoltarea soluțiilor BRB uscate folosind simulări numerice
31 Program de dezvoltare O alternativă a BRB-urilor convenționale": Axare mai bună & control al spațiilor; Fezabil producătorilor de confecții metalice. Capacități nominale: N pl,3 = 300 kn; N pl,7 = 700 kn. Forma miezului: Dreptunghiular (R): 14 x 60 mm și 20 x 99 mm, S355. BRM: 4 SHS sudate, având N cr /N pl = 3. BRB ID: D33 N cr /N pl N pl tipologie
32 Concept selectat Concept 3 (300 & 700 kn): miez dreptunghiular + rază racord
33 Evaluarea performanței ciclice Criterii de comparație: Factorul de ajustare la compresiune (β); 1.0 <= β <= 1.3 performanța globală; deformația ultimă (capacitatea de ductilitate) satisfacerea protocolului de încărcare ANSI/AISC ,0 bm 1,5 bm 2,0 bm 1,5 bm Amplitudine by 0,5 bm by 0,5 bm 1,0 bm 1,5 bm 2,0 bm 1,5 bm Nr. cicluri
34 Modelarea soluțiilor BRB Modele de material: NLKIN+MISO/componentele din oțel. Tip de EF/component : C3D8I/miez, S4R/țeavă. Material neaderent = spațiu + f0,1. Contact general: normal = Hard ; tangențial = Penalty (f0,1). Imperfecțiuni, L BRM /1000 = 3,7 mm. Solver utilizat : Dynamic Explicit. (între miez și țeavă)
35 Dezvoltarea BRB-urilor uscate" de 300 kn Soluția inițială: BRB: comportare ciclică slabă. BRM: Voalarea locală a pereților SHS. Comportare globală acceptabilă. Force [kn] Displacement [mm]
36 Dezvoltarea BRB-urilor uscate" de 300 kn Soluția finală: Țevile umplute cu beton. Performanța îmbunătățită, β = Force [kn] Displacement [mm]
37 Soluția finală BRB 300kN uscat Concept 3-a (300 kn): BRM = 4 SHS + beton
38 Dezvoltarea BRB-urilor uscate" de 700 kn Soluția inițială: BRB: comportare ciclică slabă. BRM: Voalarea locală a pereților SHS. Comportare globală acceptabilă. Force [kn] D73-initial Displacement [mm]
39 Dezvoltarea BRB-urilor uscate" de 700 kn Soluția finală: Platbenzi suplimentare din oțel. Performanța îmbunătățită, β = Force [kn] Displacement [mm]
40 Soluția finală BRB 700kN uscat Concept 3-b (700 kn): BRM = 4 SHS + 2 platbenzi ranforsate
41 2tp Zona de îmbinare a BRB-ului Dezvoltarea conceptuală: îmbinare cu șuruburi Analiza numerică cu MEF (pentru stand) A Vedere laterala 1:5 412 A Detaliu 1 a (9) 11 (9) P01 Detaliu 2 Detaliu Ø (9) 11 (9) Ø P03 P05 P P a 5 5 P B B
42 Încercări experimentale
43 Programul experimental Pre-calificarea unui set de BRB-uri: Capacități încercate: 300 kn & 700 kn Plaja de capacități acoperită: 150 kn 840 kn Pretabile pentru clădiri cu înălțime mică și medie 14 specimene: 10 convenționale & 4 uscate Programul experimental BRB "convențional" "uscat" Rezistența nominală 300 kn 700 kn 300 kn 700 kn 700 kn 300 kn 700 kn N cr /N pl Secțiunea transversală ID specimen 14x60 20x99 30x30 45x45 20x99 14x60 20x99 CR33-1 CR73-1 CS33-1 CS73-1 CR71-1 DR33-1 DR73-1 CR33-2 CR73-2 CS33-2 CS73-2 CR71-2 DR33-2 DR73-2
44 Standul experimental Actuator Stâlp Sistem de ghidare BRB Grindă de reacțiune
45 Procedura de calificare experimentală Cerințe de precalificare: specimenele demonstrează o comportare ciclică stabilă; nu are loc ruperea miezului, flambajul global al BRB-ului, sau cedarea îmbinărilor; pentru toate ciclurile la deformații mai mari de by, C max & T max N p ; pentru toate ciclurile la deformații mai mari de by, C max /T max 1,3.
46 Procedura de calificare experimentală Schema subansamblului (P100-1/2013). b Satisfacerea protocolului (10 cicluri) 2 cicluri de deformare la b = by 2 cicluri de deformare la b = 0,5 bm 2 cicluri de deformare la b = 1,0 bm 2 cicluri de deformare la b = 1,5 bm CID 200 by 2 cicluri de deformare la b = 2,0 bm cicluri suplimentare de deformare (dacă e cazul) la b = 1,5 bm, până la atingerea unei deformații inelastice cumulative (CID) de cel puțin 200 by. by = valoarea deformației specimenului la curgere; bm = dublul deplasării relative de nivel de calcul la starea limită ultimă, SLU, dar nu mai puțin de 2% din înălțimea de etaj Coeficientul β: 1,0 β 1,3 Deformația inelatică cumulativă: CID 200 by Amplitudine by by 1,0 bm 1,5 bm 2,0 bm 1,5 bm 0,5 bm 0,5 bm 1,0 bm 1,5 bm 2,0 bm 1,5 bm Nr. cicluri
47 Procedura utilizată Schema subansamblului (P100-1/2013). b Satisfacerea protocolului (10 cicluri) 2 cicluri de deformare la b = by 2 cicluri de deformare la b = 0,5 bm 2 cicluri de deformare la b = 1,0 bm 2 cicluri de deformare la b = 1,5 bm CID 200 by by = valoarea deformației specimenului la curgere; 2 cicluri de deformare la b = 2,0 bm 2 cicluri de deformare la b = 2,5 bm cicluri suplimentare de deformare la b = 1,5 bm, până la cedare. bm = dublul deplasării relative de nivel de calcul la starea limită ultimă, SLU, dar nu mai puțin de 2% din înălțimea de etaj Coeficientul β: 1,0 β 1,3 Deformația inelatică cumulativă: CID 200 by Amplitudine 1,0 bm 1,5 bm 2,0 bm 2,5 bm 1,5 bm by by 0,5 bm 0,5 bm 1,0 bm 1,5 bm 2,0 bm 2,5 bm 1,5 bm Nr. cicluri
![CR33 - BRB 300 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 2/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR33-1 1,35 1,23 4,05 200 comportare ciclică stabilă CR33-2 1,37 1,22 4,04 200 comportare ciclică](/docs-images/75/71509977/images/48-0.jpg "stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR33-1 1,39 1,38 4,53 200 cedare @ 1,5 bm.1+ (12,25 cicluri) CR33-2 1,40 1,49 5,06 200 cedare @ 1,5 bm.")
48 CR33 - BRB 300 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 2/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR33-1 1,35 1,23 4, comportare ciclică stabilă CR33-2 1,37 1,22 4, comportare ciclică stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR33-1 1,39 1,38 4, ,5 bm.1+ (12,25 cicluri) CR33-2 1,40 1,49 5, ,5 bm.1+ (11,75 cicluri)
![CR71 - BRB 700 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 1/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR71-1 1,43 1,15 4,14 200 comportare ciclică stabilă CR71-2 1,45 1,12 4,13 200 flambaj global în](/docs-images/75/71509977/images/49-0.jpg "plan @ 2,0 bm.2- (9,25 cicluri) Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR71-1 1,45 1,20 4,58 200 flambaj global în plan @ 2,5 bm.")
49 CR71 - BRB 700 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 1/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR71-1 1,43 1,15 4, comportare ciclică stabilă CR71-2 1,45 1,12 4, flambaj global în 2,0 bm.2- (9,25 cicluri) Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR71-1 1,45 1,20 4, flambaj global în 2,5 bm.1- (10,75 cicluri) CR
50 CR73 - BRB 700 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 2/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR73-1 1,40 1,17 4, comportare ciclică stabilă CR73-2 1,44 1,18 4, comportare ciclică stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CR73-1 1,45 1,30 5, ,5 bm.14+ (25,25 cicluri) CR73-2 1,48 1,31 5, ,5 bm.14+ (25,75 cicluri)
![CS33 - BRB 300 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 2/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CS33-1 1,56 1,19 3,69 200 comportare ciclică stabilă CS33-2 1,46 1,20 3,70 200 comportare ciclică](/docs-images/75/71509977/images/51-0.jpg "stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CS33-1 1,60 1,30 4,62 200 cedare @ 1,5 bm.1+ (12,25 cicluri) CS33-2 1,50 1,32 4,64 200 cedare @ 2,5 bm.")
51 CS33 - BRB 300 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 2/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CS33-1 1,56 1,19 3, comportare ciclică stabilă CS33-2 1,46 1,20 3, comportare ciclică stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CS33-1 1,60 1,30 4, ,5 bm.1+ (12,25 cicluri) CS33-2 1,50 1,32 4, ,5 bm.2+ (11,75 cicluri)
![CS73 - BRB 700 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 1/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CS73-1 1,64 1,22 3,90 200 cedare @ 2 bm.2- (9,75 cicluri) <- impef. ax.](/docs-images/75/71509977/images/52-0.jpg "miez CS73-2 1,66 1,23 3,88 200 comportare ciclică stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CS73-1 - - - - - CS73-2 1,67 1,41 3,88 200 cedare @ 2,5 bm.")
52 CS73 - BRB 700 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 1/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: CS73-1 1,64 1,22 3, bm.2- (9,75 cicluri) <- impef. ax.miez CS73-2 1,66 1,23 3, comportare ciclică stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: CS CS73-2 1,67 1,41 3, ,5 bm.1+ (10,75 cicluri)
![D33 - BRB 300 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 0/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații:](/docs-images/75/71509977/images/53-0.jpg "D33-1 1,36 1,55 3,95 < 200 flambaj global _ _ plan @ 1,5 bm.")
53 D33 - BRB 300 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 0/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: D33-1 1,36 1,55 3,95 < 200 flambaj global _ _ 1,5 bm.2- (7,50 cicluri) D33-2 1,34 1,66 3,99 < 200 flambaj global _ _ 1,5 bm.1- (6,50 cicluri) Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: D D
![D73 - BRB 700 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 2/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: D73-1 1,37 1,24 4,17 200 comportare ciclică stabilă D73-2 1,37 1,15 4,16 200 comportare ciclică](/docs-images/75/71509977/images/54-0.jpg "stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: D73-1 1,39 1,35 5,20 200 cedare @ 2,5 bm.2+ (11,25 cicluri) D73-2 1,42 1,24 5,19 200 cedare @ 1,5 bm.")
54 D73 - BRB 700 kn Protocol 2 bm : îndeplinit 2/2 ω β ε c [%] CID/ by Observații: D73-1 1,37 1,24 4, comportare ciclică stabilă D73-2 1,37 1,15 4, comportare ciclică stabilă Cicluri suplimentare ω β ε c [%] CID/ by Observații: D73-1 1,39 1,35 5, ,5 bm.2+ (11,25 cicluri) D73-2 1,42 1,24 5, ,5 bm.1+ (12,25 cicluri)
55 Nr. de cedare
56 Sumar încercări experimentale Soluția BRB Tip Miez Formă Ajustare N p Performanță Tehnologie CRx3 conv. frezat PL DA DA DA CRx1 conv. frezat PL DA NU DA CSx3 conv. laminat+rigidizări OP NU NU NU D33 mixt frezat PL DA NU NU D73 uscat frezat PL DA DA NU Ajustarea N p pe baza f y,m Performanța ciclică îndeplinirea condițiilor de calificare Tehnologia simplitatea execuției & insensibilitatea soluției la abaterile de execuție
57 Concluziile programului experimental 14 specimene, 5 soluții conceptuale Soluția convențională, miez frezat & dreptunghiular, N cr /N p = 3: calificată (4/4 specimene) Soluția convențională, miez frezat & dreptunghiular, N cr /N p =1,5: ne-calificată (1/2 specimene) Soluția convențională, miez laminat + rigidizări, N cr /N p = 3: ne-calificată (3/4 specimene) Soluția mixtă, miez frezat & dreptunghiular, N cr /N p = 3: ne-calificată (0/2 specimene) Soluția uscată, miez frezat & dreptunghiular, N cr /N p = 3: calificată (2/2 specimene)
58 Concluziile programului experimental Soluția optimă dpdv al performanței ciclice și al tehnologiei de fabricare: BRB convențional cu miez frezat & dreptunghiular Valori recomandate în proiectarea BRB-urilor: ω = 1,45 ωβ = 1,7 β = 1,17 ε c,max = ± 2D cedare BRB β ω εc CID/ by β ω εc CID/ by CR CR CR CR
59 CR73-2 (26 cedare)
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar
Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar E-mail: tamas.nagy-gyorgy@upt.ro Tel: +40 256 403 935 Web: http://www.ct.upt.ro/users/tamasnagygyorgy/index.htm Birou: A219 Armături longitudinale Aria de armătură
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Structuri de Beton Armat și Precomprimat
Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2014 2015 Structuri de
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL. Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate
5. METODA STĂRILOR LIMITĂ 5.1. PRINCIPII FUNDAMENTALE PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate Principii
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Curs 4. ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending)
Curs 4 ELEENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending) Calculul de rezistenta a barelor (grinzilor) cu inima plina () Solicitarea incovoiere plana (monoaxiala) z z incovoiere oblica
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Curba caracteristica a unui otel de înalta rezistenta
Efort unitar, [/mm2] [/mm2] Efort unitar, /mm 2 Subiecte la disciplina Construcţii Metalice Licenţa Otelul 1. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier de
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 3 PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR ŞIÎNCERCĂRI ÎNCERCĂRI DE DURITATE Duritatea H este dată de raportul dintre forţa F care
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Tratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Elemente de bază în evaluarea incertitudinii de măsurare. Sonia Gaiţă Institutul Naţional de Metrologie Laboratorul Termometrie
Elemente de bază în evaluarea incertitudinii de măsurare Sonia Gaiţă Institutul Naţional de Metrologie Laboratorul Termometrie Sonia Gaiţă - INM Ianuarie 2005 Subiecte Concepte şi termeni Modelarea măsurării
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
P R O I E C T. GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ, indicativ GP 124
P R O I E C T GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ, indicativ GP 124 2012 Cuprins 1 Generalităţi... 4 1.1 Obiect... 4 1.2 Domeniu de aplicare... 4 1.3 Definiţii şi simboluri...
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati
Capitolul 15 Asamblari prin caneluri, arbori profilati T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare? a) cele din seria usoara; b) cele din seria mijlocie; c) cele din
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Lucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
E le mente de zidăr ie din beton
Elemente pentru pereţi despărţitori din beton LEIER Îmbinare profilurilor bolţari de beton Realizarea colţului FF25 Realizarea capătului de perete FF25 Realizarea îmbinării perpendiculare (T) - FF25 Realizarea
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
PN Procedee de îmbinare a materialelor compozite micro- şi nanostructurate
Rezumatul fazei 4 Prezenta lucrare reprezintă faza 4-a Soluţii experimentale de evaluare prin testare şi caracterizarea calităţii îmbinărilor nedemontabile a materialelor şi propuneri de prevederi de calificare
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Bazele metodei de proiectare la foc a planşeelor compuse otel-beton
Bazele metodei de proiectare la foc a planşeelor compuse otel-beton PROGRAMUL DE INCERCARI LA FOC CARDINGTON Structura compusa otel-beton P+7E Dimensiuni in plan: 21m x 45m H: 33 m Inaltime etaj: 4.2 m
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
FEPA ROBINET CU AC TIP RA
P ROINT U TIP R Produsele se incadreaza in categoria accesoriilor pentru reglarea presiunii si respecta cerintele esentiale referitoare la asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente sub presiune
Analiza sistemelor liniare şi continue
Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
CONFORMAREA STRUCTURILOR METALICE LA ACŢIUNI SEISMICE ÎN CONCEPŢIA NORMATIVULUI P100-1/2004 COMPARATIV CU PREVEDERILE EXISTENTE (P100-92)
CONFORMAREA STRUCTURILOR METALICE LA ACŢIUNI SEISMICE ÎN CONCEPŢIA NORMATIVULUI P100-1/2004 COMPARATIV CU PREVEDERILE EXISTENTE (P100-92) Şerban Dima 1, Paul Ioan 2, Helmuth Köber 3, Daniel Bîtcă 4 Rezumat:
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
(Mechanical Properties)
109101 Engineering Materials (Mechanical Properties-I) 1 (Mechanical Properties) Sheet Metal Drawing / (- Deformation) () 3 Force -Elastic deformation -Plastic deformation -Fracture Fracture 4 Mode of
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
ECO-STATISTICA-NOTITZZE DE LABORATOR
ECO-STATISTICA: OBIECTIVE: A. EVALUAREA CELEI MAI PROBABILE VALORI A UNEI CARACTERISTICI A MEDIULUI IN ZONA INVESTIGATA si a ERORII DE ESTIMARE In zona investigata cu o probabilitate de 90% (riscul asumat
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz:
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: - Combinaţia (gruparea) caracteristică; - Combinaţia (gruparea)
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Noţiuni introductive
Metode Numerice Noţiuni introductive Erori. Condiţionare numerică. Stabilitatea algoritmilor. Complexitatea algoritmilor. Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate
Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE
1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE Capitol realizat în colaborare cu: Ş.l. dr. ing. Lorentz JÄNTSCHI şi ing. Margareta Emilia PODAR 1.3.1. Noţiuni introductive În continuare este prezentată
8. Proiectarea seismică a structurilor din beton armat
Dinamica Structurilor şi Inginerie Seismică. [v.2014] http://www.ct.upt.ro/users/aurelstratan/ 8. Proiectarea seismică a structurilor din beton armat 8.1. Principii de proiectare, clase de ductilitate
Proprietăţile pulberilor metalice
3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se
Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011
1.0.011 STATISTICA Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 16 martie 011 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studenti/inde.asp?itemfisiere&id Observati doua
Rigiditatea izolaţiei auto-regeneratoare
2 Rigiditatea izolaţiei auto-regeneratoare Rigiditatea izolaţiei este descrisă prin ţinerea la impulsuri de trăsnet, de comutaţie, la supratensiuni temporare şi la tensiune de frecvenţă industrială. 2.1
Structuri de Beton Armat și Precomprimat
Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2014 2015 Structuri de
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data: