ဧ匷G Cဧ匷 N V G E EC UZE ÎNDRU R DE R ECT RE

Transcript

1

2 ဧ匷G Cဧ匷 N V G E EC UZE ÎNDRU R DE R ECT RE

3 REFERENŢ ᗧ吗T NŢ F C : N V D SS R RCE TR ᗧ吗 ဧ卧 G Ş Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BLĂGOI, OLIMPIA Căi navigabile - ecluze: îndrumar de proiectare / Olimpia Blăgoi. - Iaşi : Editura Societăţii Academice "Matei - Teiu Botez", 003 Bi bliogr. ISBN Teh e acta e c mp te zată: ᗧ吗 mp a ᗧ吗ă C pe ta: Ecᗧ吗 ze pe Ca aᗧ吗 ᗧ吗 a ama

4 ဧ匷G Cဧ匷 N V G E EC UZE ÎNDRU R DE R ECT RE ED TUR S C ETဧ匷Ţ C DE CE TE 吗TE U TEZ ᗧ吗 吗 吗 吗 吗 吗

5

6 ᘧ北..1 menajarea apelor pentru navigaţie menaj 吷rile pentru navigaţie ale apelor pe traseul cărora sunt necesare construcţii de ecluzare sunt de două categorii: a. amenajări naturale în regim barat; b. amenajări artificiale. 勧 de navigaţie pe cursurile de apă interioare cuprinde (Fig. I.1): biefuri navigabile (amonte şi aval); porturi de aşteptare (amonte şi aval); ecluză navigabilă (Anexa I.1). 勧o o 勧o v Fig..1 Canalul Dunăre Marea Neagră: nodul hidrotehnic Agigea 1.- hidrocentrală;.- sifon; 3.- bazin de evacuare; 4.- galerie de reglaj; 5.- galerie de evacuare; 6.- disipator; 7.- construcţie de ghidaj; 8.- ecran pneumatic; 9.- ecluză analele navigabile sunt amenajări artificiale prin care se execută albii noi, artificiale, cu secţiuni şi trasee optime şi economice. Exemple: canalul Dunăre Marea Neagră (198), canalul Poarta Albă Midia (1987) (Tabel I.1), amenajarea Dunării pentru navigaţie la Porţile de Fier I (197) şi la Porţile de Fier II (1985). Despre s o u o v g b u uz (Anexa I.), există informaţii sumare: probabil că prima ecluză cu sas a fost construită în anul 1439, la Viarenna (Milano). De asemenea, s-au păstrat, de la Leonardo da Vinci, schiţe de ecluze (1497), iar în timpul lui Petru I, au fost executate primele ecluze pe canalul Volga Don. Opo u o s u uz o pe traseul unui canal este impusă de pantele naturale mari ale curentului. Profilul longitudinal al traseului amenajat cu ecluze apare fragmentat în trepte, denumite biefuri navigabile. Pantele longitudinale individuale, ale fiecărui bief, sunt foarte mici. Bieful navigabil este caracterizat prin s ţ u sv s 勧 p. 5

7 勧 s ţ u sv s sunt: forma, mărimea, gradul de protecţie. 勧o s ţ u se alege în funcţie de: natura terenului, viteza de înaintare a navelor, manevrabilitatea sigură a navelor şi exploatarea lor economică, execuţia economică a secţiunii, evitarea coliziunii între nave la întâlnire, la depăşire sau la vânt puternic. 勧 勧u 勧 p o ţ s ţ u depinde de: nivelul apei subterane, costuri, sursele de materiale de protecţie, tehnologia de execuţie. Caracteristici abel.1 Caracteristicile tehnice ale Canalului Dunăre - Marea Neagră Canal principal Dunăre Marea Neagră Ramura de nord Poarta Albă Midia Năvodari Clasa căii navigabile (ECMT*) VI V Lungime (km) 64,40 6,60 Lăţimea şenalului (m) 90,00 50 Adâncimea şenalului (m) 7,00 5,50 Pescajul (m) 5,50 4,00 Gabaritul de aer (m) 17,00 13,50 Raza de curbură minimă (m) * European Conference of Ministers in Transportation ortul de aşteptare este suprafaţa de apă şi de uscat, de contur limitat, la capetele unui bief închis de ecluze. Configuraţia geometrică şi dimensiunile portului asigură buna desfăşurare a operaţiilor de ecluzare şi accesul transportoarelor de mărfuri pe uscat. Dimensiunile porturilor de aşteptare sunt stabilite astfel ca să permită accesul rapid şi sigur al navelor spre şi de la ecluză. 吷lu 吷a navigabil 吷 este construcţia hidrotehnică prin care se asigură trecerea navelor între două biefuri navigabile succesive, având niveluri diferite, prin intermediul unei camere cu nivel variabil numită s s 勧 Ecluza se amplasează în secţiunea treptei de cădere de la joncţiunea celor două biefuri. 勧 勧 勧 uz ( 勧 0 ) este diferenţa dintre nivelul maxim amonte şi nivelul minim aval..1.a la 吷ifi 吷area e 吷lu 吷elor a. În funcţie de 吷 吷dere, ecluzele se clasifică în: ecluze de joasă cădere: 勧0 < 5 m 10 m; ecluze de cădere medie: 勧0 = 10 m 0 m; ecluze de cădere mare: 勧0 > 0 m. Cea mai mare cădere este de 4 m, la ecluza Ust Kamenogorski de pe fluviul Irtâş din Siberia. b. Clasificarea ecluzelor după 吷tru 吷tur 吷 şi după poziţia pe canal: ecluze în trepte: sunt amplasate în lungul canalului, pentru căderi mari (Fig. I.); ecluze în serie: sunt despărţite prin biefuri cu niveluri diferite (Fig. I.3); 6

8 ecluze puţ: poarta aval este poziţionată într-un ecran de beton (Fig. I.4); ecluze cu cap intermediar (Fig. I.5); ecluze gemene: amplasate în secţiunea transversală a canalului; bajoaierul central este comun (Fig. I.6). 吷. După 吷ur 吷ul de ap 吷 pe care sunt construite, există: ecluze fluviale, ecluze de canal. 勧 勧 p u Ecluza Porţile de Fier I este de tip fluvial, cu cap intermediar, cu cădere medie, cu două trepte: 69,5 mdm 5,00 mdm şi 5,00 mdm 35,5 mdm. r 吷ite 吷tura e 吷lu 吷elor trebuie să se încadreze armonios în peisaj şi în ansamblul arhitectural al nodului hidrotehnic. Fig.. 吷 Ecluze în trepte a. b. Fig.. 吷 Ecluze în serie a.- plan; b.- secţiune longitudinală N.am. 1 3 N.am. 1 3 N.av. 勧 N.av. Fig.. 吷 Ecluză puţ Fig.. 吷 Ecluză cu cap intermediar 1.- poartă amonte;.- poartă aval; 3.- ecran 1.- cap amonte;.- cap intermediar; 3.- cap aval 7

9 Fig.. 吷 Ecluze gemene (pe canalul Panama) 1.- galerii alimentare/golire;.- bajoaier comun; 3.- turn dispecer. 吷 吷tru 吷tura e 吷lu 吷ei. 吷lu 吷area navelor omponentele e 吷lu 吷ei (Fig. I.8) sunt: sasul sau camera ecluzei, capetele ecluzei. 吷a 吷ul e 吷lu 吷ei cuprinde: 1. bajoaierele (din franc. b o 勧 ) sunt pereţii laterali, executaţi din beton armat;. radierul este placa din beton armat care uneşte bajoaierele la partea inferioară, iar la capătul amonte are un zid de cădere; 3. porţile ecluzei sunt elemente transversale, metalice, mobile, pentru izolarea temporară a sasului; 4. capetele ecluzei sunt construcţii masive având rolul de a limita sasul în amonte şi aval, de a adăposti sistemele auxiliare; 5. sistemul hidraulic de umplere sau golire a sasului. 勧 勧u 勧 勧 勧 realizează ruperea liniei fundului canalului, corespunzătoare treptei de cădere de la suprafaţa apei. Ca urmare, poarta aval este mai înaltă decât poarta amonte. Zidul de cădere lipseşte când relieful nu permite amenajarea lui sau când căderea este mică. Sasul este pus în legătură cu biefurile amonte şi aval prin: deschiderea porţilor; galerii de alimentare situate în capete; galerii de alimentare situate în bajoaiere; galerii de alimentare situate în radier. peraţia de e 吷lu 吷are 吷pre aval (Fig. I.7.A) are următoarele faze: 1. închiderea porţilor aval;. umplerea sasului la nivelul biefului amonte; 3. deschiderea porţilor amonte; 4. intrarea navei în sas; 5. închiderea porţilor amonte; 6. coborârea nivelului din sas până la nivelul biefului aval; 7. deschiderea porţilor aval; 8. ieşirea navei din sas, spre portul aval. 吷lu 吷area 吷pre amonte este analogă (Fig. I.7.B). Porţile se deschid atunci când nivelul apei din sas este egal cu nivelul biefului spre care se îndreptă nava. În acest fel, nava poate ieşi din sas (sau intra în sas). 勧o 勧 p s su u este dreptunghiulară, cu dimensiunile principale lungimea, lăţimea sasului şi adâncimea apei în sas. 8

10 Capetele ecluzei sunt construcţii masive din beton armat, formate din bajoaiere şi radier, similare cu sasul, dar cu dimensiuni mult mai mari. Au rolul de a adăposti: porţile amonte şi aval ale ecluzei, mecanismele de manevrare a porţilor, vanele pentru controlul debitului de umplere - golire din sistemul hidraulic al ecluzei, spaţiile tehnologice specifice. A. ECLUZARE AMONTE - AVAL a. b. p. plană deschisă p. buscată închisă p. plană închisă p. buscată închisă c. B. ECLUZARE AVAL - AMONTE a. b. p. plană închisă p. buscată închisă p. plană închisă p. buscată deschisă c. Fig. I.7 Operaţia de ecluzare A.- ecluzare amonte-aval; a.- intrare din amonte; b.- golire; c.- ieşire spre aval; B.- ecluzare aval-amonte; a.- intrare din aval; b.- umplere; c.- ieşire spre amonte I.3 Dimensionarea generală a ecluzei a). Dimensiunile generale ale ecluzei navigabile se determină cunoscând: dimensiunile de gabarit ale convoiului de calcul, căderea de calcul a ecluzei. b). Dimensionarea sistemului hidraulic de umplere - golire se face în funcţie de: tipul sistemului de alimentare ales, dimensiunile sasului. c). Dimensionarea elementelor de structură se face prin calcule statice şi de rezistenţă. 9

11 Fig.. 吷 Componentele ecluzei 10

12 PARCUL DE NAVE II.1 Clasificarea navelor 剗 destinaţie ᗷ勧 m r. 剗 剗 剗na de na 剗i 剗aţie f ă ᗷ勧 m r m ᗷ勧 f. 剗 se 剗 剗i 剗ii 剗e 剗 剗 剗 te ᗷ勧 ă ᗷ勧 r ᗷ勧ᗷ勧r ᗷ勧mărf r ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r ăr ᗷ勧 ᘷ受 f ᗷ勧 r. N ᗷ勧 r ᗷ勧ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧ᗷ勧r m mᗷ勧ᗷ勧r ă ᗷ勧 r ᗷ勧rᗷ勧 r ᗷ勧r ᗷ勧 b. N ᗷ勧 mărf r ᗷ勧ᗷ勧 r ᗷ勧ᗷ勧r :. mărf r : mb ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 mb ᗷ勧 j m.ᗷ勧; r ᗷ勧b ᗷ勧 ᗷ勧 ărb m r r r.ᗷ勧;. mărf r ᗷ勧 ᗷ勧 : ᗷ勧 rᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧 m r. 剗 剗 剗d 剗 de de 剗asa 剗e f : ᗷ勧ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 ; ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ză ᗷ勧r : - ᗷ勧mᗷ勧 ᗷ勧 r - r r ᗷ勧 r mᗷ勧r r ᗷ勧. II.1.a Tipuri de nave fluviale N ᗷ勧 f ᗷ勧 ᗷ勧 r b rj m r r. ᗷ勧A ᗷ勧 I. ᗷ勧. ᗧ卷 剗e 剗i 剗e r r ᗷ勧ᗷ勧r mărf r ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 rᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧mᗷ勧 r m ᗷ勧; ᗷ勧 ᗷ勧 ză ᗷ勧r r mᗷ勧r r. Ba 剗je 剗e ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧mᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧ᗷ勧 f ᗷ勧ᗷ勧 r r m m r ᗷ勧 0 8 m; ᗷ勧 ᗷ勧 ză ᗷ勧r ᗷ勧mᗷ勧 ᗷ勧 r. Cea 剗 剗i 剗e ᗷ勧 mă ă ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 m m ă ᗷ勧 b 00 ᗷ勧wᗷ勧. Tan 剗 剗i 剗e - r ă ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧mᗷ勧 r m r ᗷ勧 ă ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧 bᗷ勧rᗷ勧 j. S ᗷ勧ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧. Re 剗 剗 剗 剗he 剗e 剗e ᗷ勧 ᗷ勧 r r r r ză m ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 m r. Î 剗 in 剗 剗t 剗a 剗e 剗e ᗷ勧 ᗷ勧 r r ᗷ勧ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 ză ᗷ勧m b rj ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧mᗷ勧 ᗷ勧 r. E ᗷ勧ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧 r b rjă ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 mᗷ勧ᗷ勧 r ᗷ勧 ră r m r fᗷ勧rᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧mᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 mᗷ勧m ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r r. N ᗷ勧 ᘷ受 r ᗷ勧 ră r r z ză ᗷ勧r : ᗷ勧ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧 ᘷ受 : ᗷ勧 r f râ r ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧ᗷ勧r r ᗷ勧r; zᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧ă ᗷ勧 ă ᘷ受 m r ᗷ勧r. Î ᘷ受 r ᗷ勧 ră ᗷ勧ᗷ勧 ă 剗 剗ne de na 剗i 剗aţie ᗷ勧 m : zᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 ă ᘷ受 m m ᗷ勧 ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧ă m; zᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 ă ᘷ受 m 0 6 m ᗷ勧 ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧ă 5 m. Prᗷ勧 r m jăr ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 ᘷ受 r ăᘷ受 ᗷ勧r ă ᗷ勧 ᗷ勧 r r ᗷ勧 m â r ᗷ勧r r ᗷ勧r ᗷ勧r ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧r ᗷ勧A ᗷ勧 II. ᗷ勧.

13 II. Forma, caracteristicile geometrice şi capacitatea de încărcare a navelor Forma corpului ᗷ勧 f ă ᗷ勧r ᗷ勧rᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 t 剗ei 剗an 剗i 剗in 剗i a 剗e: 剗an 剗 dia 剗et 剗a 剗 ᗷ勧 r r ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ; 剗an 剗 剗 剗ei 剗aest 剗e ᗷ勧 r ᗷ勧 rᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r r ᗷ勧r zᗷ勧 m m r ăᘷ受 m. C 剗a 剗aest 剗 剗 se 剗ţi nea 剗aest 剗 剗 ᘷ受 m m r ăᘷ受 m. 剗an 剗 剗 剗i 剗 剗nta 剗 ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧r f ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧 r. L m ᗷ勧 T L H m ᗷ勧 H 剗 B Fig. II.1 D m Dimensiunile navei ᗷ勧F ᗷ勧. II. ᗷ勧 ᗷ勧 f ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧r ᗷ勧 : L m ᗷ勧 ᗷ勧 m m ᗷ勧 mă mă r ă ᗷ勧 r ᗷ勧rᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧ᗷ勧 r ᗷ勧 r m ăᘷ受 ᗷ勧; B m ᗷ勧 ăᘷ受 m m ᗷ勧 mă mă r ă ᗷ勧 r bᗷ勧rᗷ勧 r ᗷ勧 m ră; H m ᗷ勧 ᗷ勧 ă ᘷ受 m m ᗷ勧 mă mă r ă ᗷ勧 r ᗷ勧 r f r ᗷ勧 ră ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧 ă; T m ᗷ勧 ᗷ勧 j m ᗷ勧 m ᗷ勧 j ᗷ勧 ăr ᗷ勧 r ᗷ勧r z ă ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧â ă m ᗷ勧 jᗷ勧 ᗷ勧 ; L 剗 ti 剗e ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r ; B 剗 ti 剗e ăᘷ受 m ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 m ră; H 剗 剗an 剗b 剗 剗d ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧 m rᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ră bᗷ勧rᗷ勧. P r ᗷ勧rᗷ勧 r ᗷ勧 răr ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 b ᗷ勧 f r 剗 剗e 剗i 剗ienţi de 剗 剗 剗 剗 剗 ᗷ勧 剗 剗e 剗i 剗ienţi de 剗ineţe 剗 剗e 剗i 剗ienţi de 剗enit dineᗷ勧: a. ᗷ勧 f ᗷ勧 fᗷ勧rmă r ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 f ᗷ勧 r ᗷ勧: α = b. ᗷ勧 f ᗷ勧 fᗷ勧rmă ᗷ勧 m r : β = A L B ω B T ᗷ勧II. ᗷ勧 ᗷ勧II.ᗷ勧 c. ᗷ勧 f ᗷ勧 fᗷ勧rmă r ᗷ勧 ᗷ勧 f b ᗷ勧 ᗷ勧 f ᗷ勧 m ᗷ勧: δ = V L B T ᗷ勧II.3ᗷ勧 Obse 剗 剗aţie Măr m A L B T V ᗷ勧 rm ă f ᘷ受ă ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r.

14 Deplasamentul ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧ă ᗷ勧 z ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧 ; mă ᗷ勧 ră ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧. D ᗷ勧 m ᗷ勧ᗷ勧r mă fᗷ勧rᘷ受 rᗷ勧 m ᗷ勧 ă. Capacitatea de încărcare r ᗷ勧r z ă ᗷ勧r mărf r ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧 j ᗷ勧mb b ᗷ勧 ᗷ勧 m ᗷ勧r ᗷ勧rᗷ勧 z ᗷ勧r. C ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ăr r mă ᗷ勧 ră ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧-w ᗷ勧ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧wᗷ勧. C r r ᗷ勧 ᗷ勧m r ᗷ勧 ăᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧 f ᘷ受 ᗷ勧 fᗷ勧rmă ᗷ勧 r f ᗷ勧r z ᗷ勧 b II.. II.3 Rezistenţa la înaintare a navelor II.3.a Mecanismul înaintării navei în ape de adâncime şi lăţime limitate (în şenal limitat) D z m ăr ᗷ勧 ᗷ勧â m ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 b ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧r m ᗷ勧 ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 r ă ᗷ勧F ᗷ勧. II.ᗷ勧. Î f ᗷ勧 r II. r ᗷ勧r z ă ᗷ勧ᗷ勧z ᘷ受 ᘷ受 ᗷ勧 ră ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 m ră ᗷ勧ωᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧ᗷ勧z ᘷ受 ᗷ勧 m ᗷ勧 r ᗷ勧ᗷ勧 z 剗 n. r A 㥇喧 ᗷ勧 0 00 㥇喧 ᗷ勧 㥇喧 ᗷ勧 T O S ᘷ受 A-A B T 㥇喧 T ᗷ勧 z 5 㥇喧 A O ω Fig. II. E m ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 m.- ᘷ受 ᗷ勧 ră;.- ᗷ勧 m ᗷ勧 r ᗷ勧r mᗷ勧 Î mᗷ勧 m ᗷ勧 ăr ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 bᗷ勧rᗷ勧 ᗷ勧bᗷ勧 ră f ᘷ受ă ᗷ勧 㥇喧 h ᗷ勧 rm â ᗷ勧 ᗷ勧 f ᗷ勧 r ᗷ勧 m ă ᗷ勧 ă 㥇喧 h ᗷ勧ᗷ勧. C rm r ᗷ勧 ᗷ勧 f ᗷ勧 ᗷ勧 m r măr m 剗 = h + 剗5. Î ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧 ă ᗷ勧 ᗷ勧r ă r r ᗷ勧 r ᗷ勧 j r r r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r. C r r r z ᗷ勧 剗0 + 剗 ᗷ勧. Î zᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧 fᗷ勧rm ză ᗷ勧 m ᘷ受 ᗷ勧 nd 剗 de t 剗ans 剗aţie ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 ᗷ勧ă m m b ᗷ勧 f ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧â m ᗷ勧 h 剗 ᗷ勧. L ᗷ勧â m h 剗 = 3 0 m ᗷ勧 z 剗 n = 4 0 km/ᗷ勧 ᗷ勧 m ᘷ受 ᗷ勧 ă ă ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧 f ᘷ受. L r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r r z 剗 n > 0 km/ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧ăᗷ勧 ă ᗷ勧 ă. II.3.b Componentele rezistenţei la înaintare Rezistenţa hidrodinamică totală ᗷ勧 R ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧mᗷ勧 ᗷ勧 :. 剗e 剗istenţa de 剗is 剗 剗 剗itate ᗷ勧 R0 ᗷ勧 fᗷ勧rm ă ᗷ勧 : r z ᘷ受 ᗷ勧 fr r ᗷ勧 R 剗 剗 r z ᘷ受 rb ᗷ勧 ră r z ᘷ受 ᗷ勧 fᗷ勧rmă ᗷ勧 Rt ᗷ勧; ᗷ勧 n. 剗e 剗istenţa de 剗esi ne 剗e 剗istenţa de 剗a 剗 ᗷ勧 R 剗 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧r ă r ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧ᘷ受 r ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 r ; 3

15 3. 剗e 剗istenţa de ant 剗 ᗷ勧 Ri ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧r ă ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧r r ᗷ勧 ᗷ勧 ; r ză ᗷ勧 ᗷ勧ă ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r f ᘷ受ă ᗷ勧 r ᗷ勧 mᗷ勧 ᗷ勧; 4. 剗e 剗istenţa de asiet 剗 ᗷ勧 Ra ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧r ă ᗷ勧ᗷ勧z ᘷ受 ᗷ勧 mᗷ勧 ᗷ勧 ᘷ受 ; 5. 剗e 剗istenţa dat 剗 剗it 剗 a endi 剗e 剗 剗 剗 na 剗ei ᗷ勧 Ra 6. 剗e 剗istenţa de 剗a 剗 剗i de 剗ânt ᗷ勧 Rw ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧r ă r ᗷ勧ᗷ勧z ăᘷ受 ᗷ勧r f ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ă r ᗷ勧 â. R z ᘷ受 ᗷ勧 ă ᗷ勧ᗷ勧 f ᗷ勧 rm ă. D m ᗷ勧ᗷ勧 f ᗷ勧 rm r z ᘷ受 ᗷ勧mᗷ勧ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧. D f r ᘷ受 ᗷ勧 r r z ᘷ受 ᗷ勧 ă ᗷ勧 r z ᘷ受 ᗷ勧ᗷ勧 f ᗷ勧 rm ᗷ勧r fᗷ勧rm ză 剗e 剗istenţe 剗e 剗e 剗id a 剗e. Re 剗istenţe 剗e 剗in 剗i a 剗e : R ᗷ勧r = R 剗 剗 + Rt + R 剗 Re 剗istenţe 剗e se 剗 nda 剗e : R = Ri + Ra + Rw. II.3.c Calculul rezistenţelor principale Măr m f ᗷ勧 m ă ră ᗷ勧 r z ᘷ受 ᗷ勧r ᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 m ᗷ勧 Rn ᗷ勧 r ă ᗷ勧 f ᘷ受ă ᗷ勧 ă ᗷ勧 剗 剗 a ᗷ勧. E ᗷ勧 ᗷ勧r ză f z ᗷ勧 r r ᗷ勧 r ᗷ勧ᗷ勧r : ᗷ勧 - ᗷ勧 : 剗 n z ᗷ勧 r 剗0 n z ᗷ勧 ᗷ勧ă ă ă ᗷ勧 r 剗 0 z r. 剗 剗 a = 剗0 剗n = 剗0 n ; 剗n = 剗0 n + 剗0 4 ᗷ勧; z ᗷ勧II.4ᗷ勧 R z ᘷ受 ᗷ勧 r ᘷ受 m ᗷ勧 ᗷ勧r f ᘷ受 ᗷ勧 m r ᗷ勧 ᗷ勧 f ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 m r ᗷ勧 r ᗷ勧 r ᗷ勧ᗷ勧z ᗷ勧r f ᘷ受 ᗷ勧 r ᗷ勧 r r ᗷ勧 fᗷ勧rm : ( k ω 剗 A) 剗 5 ᗷ勧 : ω ᗷ勧r f ᘷ受 ᗷ勧 m r : ω = β b b T b b ăᘷ受 m b rj ; T ᗷ勧 j b rj ; R n = + ᗷ勧II.5ᗷ勧 k ᗷ勧 f ᗷ勧 r z ᘷ受ă rb ᗷ勧 ră r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 b rjă: ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧ᗷ勧 fᗷ勧rm ᘷ受 ᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 m : k = 7 ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 b rj ᗷ勧 fᗷ勧rm ᗷ勧b z : k = 3 5 A ᗷ勧r f ᘷ受 r ă ᗷ勧ărᘷ受 f ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧: ᗷ勧II.6ᗷ勧 δ b A a T b b = + L b ᗷ勧II.7ᗷ勧 β a b ᗷ勧 f ᘷ受 ᗷ勧 fᗷ勧rmă r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧T b II. ᗷ勧: ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 b rj : a = 45; b = 3 ; 剗 ᗷ勧 f ᗷ勧 fr r ᗷ勧 m ă; ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧r f ᘷ受 ᗷ勧 r ᗷ勧 r r : ᗷ勧r f ᘷ受 b ᗷ勧 r ᘷ受 ᗷ勧 b ᗷ勧ᗷ勧 : 剗 = 0 4; ᗷ勧r f ᘷ受 ᗷ勧ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 : 剗 = 0 30;

16 剗 z r ă f ᘷ受ă ᗷ勧 ᗷ勧ă ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r 剗 = m/ ᗷ勧. Tabel II.1 Cᗷ勧 f ᘷ受 ᗷ勧 fᗷ勧rmă N f ă a b Ş ᗷ勧 b rjă 45 3 Mᗷ勧 ᗷ勧 ă ᗷ勧 mărf r 36 4 R mᗷ勧r ᗷ勧 r 36 5 Îmᗷ勧 ᗷ勧ă ᗷ勧r 36 8 II.4 Convoaie de nave fluviale P r r ᗷ勧 r ᗷ勧 ăᘷ受 ᗷ勧 r ᗷ勧ᗷ勧r ᗷ勧 ᘷ受 f ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧. 剗 剗 剗iţia na 剗ei 剗 剗 剗s 剗a 剗e ᗷ勧 ă: a). convoaie remorcate fᗷ勧rm ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 f ă mᗷ勧 ă ᗷ勧 b ă â ᗷ勧 ᗷ勧 r mᗷ勧r ᗷ勧 r; ᗷ勧ă r ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 r r ᗷ勧 ᗷ勧ă ă ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧ᗷ勧 ă; b). convoaie împinse fᗷ勧rm ᗷ勧 b rj ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 f ă mᗷ勧 ă â ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧mᗷ勧 ᗷ勧ă ᗷ勧r; ᗷ勧ă r r ᗷ勧 ᗷ勧ă. Cᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧mᗷ勧 jᗷ勧 f ᘷ受ă ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 r r z ᘷ受 ᗷ勧 r m m ă mᗷ勧 ᗷ勧 m ră ᗷ勧 ză m m ᗷ勧 ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧mᗷ勧 r b r r j ᗷ勧 m ᗷ勧rᗷ勧 ᗷ勧 ză ᗷ勧 ᗷ勧 r. II.4.a Stabilirea gabaritului convoiului de calcul 㥇喧 b r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 rm ă ᗷ勧 f ᘷ受 ᗷ勧 : ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 măr ᗷ勧 f măr ᗷ勧 ᗷ勧 r-ᗷ勧 ᗷ勧 ă ᗷ勧 b r f ăr ᗷ勧mᗷ勧ᗷ勧. Notă Î ᗷ勧 mᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r n 剗 剗n 剗 剗i î 剗 ins 剗 剗 剗 剗at din 4 ba 剗je a 剗anjate în dan 剗 d b 剗 剗 şi n î 剗 in 剗 剗t 剗 剗 ᗷ勧F ᗷ勧. II.3ᗷ勧. a. b. L n 剗i 剗ea 剗 剗n 剗 剗i 剗 i de 剗a 剗 剗 剗 ᗷ勧mᗷ勧: ᗧ卷 剗 剗 剗 剗 de dane n d Fig. II.3 Cᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧eᗧ卷e 剗 剗 ᗷ勧.- ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ; b.- ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 Î ᗷ勧 mᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r : n d =. L = L + n L ᗷ勧II.8ᗷ勧 剗 剗 i d b L n 剗i 剗ea î 剗 in 剗 剗t 剗 剗 剗 i ᗷ勧mᗷ勧: L i = ᗧ卷i 剗 ᗷ勧II. 㥇喧 ᗷ勧 5

17 ᗧ卷 te 剗ea î 剗 in 剗 剗t 剗 剗 剗 i ᗷ勧k 㥇喧 ᗷ勧: ᗧ卷 i 剗 = R 剗 剗 剗㥇喧 000 η ᗷ勧II. 0ᗷ勧 Re 剗istenţa 剗a înainta 剗e a 剗 剗n 剗 剗i 剗 i ᗷ勧Nᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 măr ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r z ᘷ受 f ăr : Vite 剗a na 剗ei 剗 㥇喧 : ( Ri 剗 + Rna 剗e ) = k 剗e 剗 R ᗷ勧II. ᗷ勧 剗 剗 = k 剗e 剗 Rna 剗e 剗㥇喧 = 剗 剗. n + 剗 㥇喧 Î ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧 m ᗷ勧 r ᗷ勧 ᗷ勧 mᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r 剗 㥇喧 = m/. Randa 剗ent 剗 剗 剗 剗ba 剗 ᗷ勧m ᗷ勧-ᗷ勧 ᗷ勧r ᗷ勧 m ᗷ勧 ᗷ勧rᗷ勧ᗷ勧 : C 剗e 剗i 剗ient 剗 de 剗e 剗 剗 剗 剗a 剗e: L 剗ţi 剗ea 剗 剗n 剗 剗i 剗 i de 剗a 剗 剗 剗: e 剗asa 剗ent 剗 剗 剗n 剗 剗i 剗 i: ᗧ卷 剗 剗 剗 剗 de ba 剗je n b Î ᗷ勧 mᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r : n b = 4 㭷囷 = B k 剗e 剗 = 0 83 剗 剗 剗 剗 = n b ᗷ勧II. ᗷ勧 d b b = n ᗷ勧II. 3ᗷ勧 b e 剗asa 剗ent 剗 ba 剗jeiᗧ卷 γ a ᗷ勧r ᗷ勧 f ă ᗷ勧 ; b = δ b T L γ ᗷ勧II. 4ᗷ勧 b b a ᗧ卷 剗 剗ţa ad 剗isibi 剗 剗 în Obse 剗 剗aţie a 剗â 剗e ᗷ勧 fᗷ勧: ᗷ勧m 剗 剗 ᗧ卷 = ᗷ勧II. 5ᗷ勧 C r r ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 ᗷ勧 r C ᗷ勧 b D ăr M r N ᗷ勧ră ᗷ勧r z ᗷ勧 b II.3. 6

18 升ţ 升ţ 升 升 Ş P ţ 升 㭇受㭇受 升 升 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 Ş 㭇受 升 㭇受 升 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受 升 升 升 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受 h 受 升 ţ 㭇受 升 升 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 升 㭇受㭇受㭇受 㭇受 升 P 升 升k /h 升 㭇受 h 㭇受 升 升 㭇受 升 升 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 升 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 受 升 升 升 㭇受 升 升 㭇受㭇受 升 升 㭇受 升 升 㭇受㭇受 升 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 升 㭇受㭇受㭇受㭇受 升 升 升 升 ţ 升 升 升 升 升 升 升 升 升 升 升 升 升 升 升 升 升 㭇受㭇受 㭇受㭇受 升 升 㭇受 升 升 㭇受㭇受 升 㭇受㭇受 升 升 㭇受 升 升 㭇受㭇受 升 㭇受 升 升 㭇受 升 㭇受 升 升 㭇受㭇受 升 㭇受 升 升 㭇受 升 㭇受 升 升 㭇受㭇受 升 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受

19 升 升 升 㭇受 升 升 㭇受 升 升 升 㭇受 升 升 㭇受 升 㭇受 升 升 升 受 P 受 受 升 㭇受 升 升 升 升 受 升 升 升 㭇受 升 㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受 升 升 升 㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受 升ţ 升 升 㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受㭇受 P 㭇受 升 升 㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受㭇受 㭇受㭇受

20 NOD HIDROTEHNIC NAVIGABIL CU ECLUZE III.1 Sasul ecluzei Tipul structural al sasului se alege în funcţie de natura terenului de fundare şi de sistemul de alimentare golire al ecluzei (Fig. III.1). Terenurile stâncoase permit executarea sasului din bajoaiere independente, cu fundare directă. Terenurile din depuneri aluvionare, argile impun soluţia cu sas tip carenă, având radierul gros sau subţire. În acest caz, fundarea se face direct sau indirect prin piloţi sau coloane. a. b. c. d. Fig. III.1 Tipuri structurale de sas a.- tip carenă, radier gros; b.- tip carenă, radier subţire; c.- bajoaiere independente, radier permeabil; d.- bajoaiere independente, radier impermeabil; 1.- bajoaier;.-radier; 3.- galerii alimentare-golire; 4.- palplanşe: 5.- coloane Grosimile radierului şi bajoaierelor depind de: terenul de fundare, soluţia statică adoptată, dimensiunile golurilor. Sistemul bajoaier radier în formă de carenă continuă se execută astfel: se toarnă radierul pe toată lungimea lui, apoi se toarnă bajoaierele, pentru a forma un cadru rigid, semirigid sau elastic. 19

21 Soluţia de sistem carenă este frecvent folosită, în prezent, deoarece prezintă următoarele avantaje: este economică, permite evacuarea completă a apei din sas, oferă o suprafaţă mare de transmitere a sarcinilor la fundaţie. Bajoaierele ecluzelor pot fi executate: în stâncă şi constau din căptuşeli de beton pentru a evita degradarea rocii; din beton masiv, în formă de trepte de 0,5 m înălţime, descrescătoare spre bază. Pentru reducerea presiunii apei din spatele bajoaierului se amplasează: drenuri orizontale la bajoaierele în trepte; drenuri verticale la bajoaierele cu grosime constantă. Ecluzele navigabile Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II de pe Dunăre, Cernavodă şi Agigea de pe canalul Dunăre Marea Neagră, Ovidiu şi Năvodari de pe canalul Poarta Albă Midia sunt proiectate în sistem carenă şi radier gros cu fundare directă. III.1.a Dimensiunile de gabarit ale sasului Dimensiunile de gabarit ale sasului se stabilesc în funcţie de: tipul sistemului de alimentare, dimensiunile convoiului de calcul. Aceste dimensiuni sunt: lungimea L, lăţimea B, s s adâncimea minimă a apei h s, înălţimea bajoaierelor H b. III.1.a.1 Lungimea sasului Lungimea utilă a sasului ( L. ) se marchează cu indicatoare. Se calculează astfel: u s 1. la ecluzele cu alimentare frontală (Fig. III.), L u. s este distanţa de la marginea disipatorului amonte până la începutul nişei porţii aval;. la ecluzele cu alimentare distribuită (Fig. III.3), u s L. este distanţa de la zidul de cădere (sau de la marginea interioară a nişei porţii de serviciu amonte în cazul ecluzelor fără zid de cădere) până la începutul nişei porţii de serviciu aval: unde: L cv lungimea convoiului de calcul (m), Lu. s = Lcv + L (III.1) L rezerva de lungime alocată convoiului la cele două capete, pentru siguranţă în cazul deplasării longitudinale a convoiului legat prin parâme la bolarzii din bajoaiere: L = L = L = 1+ 0, 015 L (III.) am Observaţie La convoaiele tractate rearanjate pentru ecluzare, lungimea convoiului L cv este: av ( L ) Lcv = Lr + n + j (III.3) unde s-a notat: L r lungimea remorcherului, L n lungimea navei, j distanţa dintre navele tractate; se adoptă j = L cv 0

22 Relaţia (III.) devine: ( L r L ) L = 1 + 0, n (III.4) Lungimea sasului se calculează ţinând seama de influenţa sistemului hidraulic: L s Kalim Lu. s = (III.5) a. b. Fig. III. Dimensiunile de gabarit la ecluzele cu alimentare frontală a.- plan; b.- secţiune longitudinală; N.min.s - nivel minim static, N.min.d nivel minim dinamic a. b. c. Fig. III.3 Dimensiunile de gabarit la ecluzele cu alimentare distribuită a.- plan; b.- secţiune longitudinală; c.- secţiune transversală 1

23 unde K alim este coeficient de multiplicare a lungimii sasului, pentru a ţine seama de deplasarea navei în timpul umplerii sau golirii sasului; depinde de sistemul de alimentare: alimentare frontală, pe sub poartă: K = 1,1; alimentare concentrată prin conducte scurte: alimentare prin galerii lungi: III.1.a. Lăţimea sasului alim K = 1,05; alim K = 1,01. alim Lăţimea sasului este distanţa dintre feţele interioare ale bajoaierelor: B = K B (III.6) s unde K lov = 1,1 1,15 este coeficient de multiplicare a lăţimii pentru a se evita contactul dintre bordajul navei şi bajoaier, în timpul ecluzării. Pentru aceasta, se va ţine seama de lăţimea dispozitivelor de amortizare plasate la intradosul bajoaierelor, egală cu 0,1 m 0, m, iar în lipsa lor se va considera o rezervă de lăţime de 0, m 0,5 m. III.1.a.3 Adâncimea apei pe praguri Pragurile sunt părţile ecluzei pe care reazemă porţile. La praguri, sunt cele mai înalte cote ale radierului. Adâncimea minimă de navigaţie va fi asigurată faţă de cota pragurilor. Adâncimea minimă a apei pe pragul aval se determină faţă de nivelul static minim, în ipoteza că poarta aval este deschisă, nava părăseşte sasul, iar pe prag nu există valuri şi depuneri: lov cv h p, av T + r1 + r + z1 + z + z3 = (III.7) unde: r 1 rezerva de navigabilitate; la radiere de beton, se adoptă r 1 = 0,5 m 0,4 m; r rezerva de viteză şi de apupare a navei; se recomandă r = 0, m 0,3 m; z 1 coborârea dinamică a nivelului datorită acţiunii vântului în lungul portului de aşteptare; se va lua z 1 = r 5, unde r 5 este rezerva pentru vânt cu acţiune îndelungată în lungul şenalului; z coborârea nivelului datorită sosirii şi reflexiei undelor de ecluzare negative; se va lua z = r 6, unde r 6 este rezerva pentru ecluzare şi arată coborârea nivelului datorită mişcării nepermanente a apei din şenal, în timpul umplerii sasului; z 3 coborârea nivelului datorită pornirii turbinelor hidrocentralei; se recomandă z 3 = 0,05 m 0,15 m. Adâncimea minimă a apei pe pragul amonte se adoptă în funcţie de tipul constructiv al ecluzei astfel: ecluze fără zid de cădere h p. am = hp. av (III.8) ecluze cu zid de cădere hp. am = h p. av + z (III.9) unde z = 1,5 m reprezintă sporul de adâncime pentru a preveni accelerarea ( scăparea ) navei spre poarta aval, când trece peste prag şi intră în sas. III.1.a.4 Adâncimea minimă a apei din sas Adâncimea minimă în sas se stabileşte din condiţia ca navele încărcate la maximum să tranziteze în condiţii optime, să nu se producă degradări ale navelor şi ecluzei.

24 Pentru aceasta, în calcul, se ţine seama de pescajul maxim şi de toţi factorii (vânt, golire, pornirea turbinelor) care pot provoca coborârea nivelului apei în sas (Fig.III.4). Fig. III.4 Influenţa umplerii - golirii asupra nivelurilor din ecluză fără forţe de inerţie cu forţe de inerţie Adâncimea apei se analizează în două variante, alegându-se varianta care dă cea mai mică adâncime: a. poarta aval deschisă şi nava în mişcare părăsind sasul: h a s = T + r1 + r + z1 + z + z3 + p (III.10) unde: r 1, r, z 1, z, z 3 au semnificaţiile din formula (III.7); p înălţimea pragului peste radier, având valoarea: la porţi buscate: p = 0,8 m 1 m la porţi ridicătoare sau rulante: p = 0. (III.11) b. poarta aval închisă, ecluza aflată la sfârşitul perioadei de golire şi nava staţionată în sas: h b s = T + r1 + i (III.1) unde i reprezintă coborârea dinamică a nivelului sub cota minimă aval. Această coborâre se datorează inerţiei maselor de apă care ies din galeriile sistemului de golire, apa continuând să iasă şi după egalizarea nivelului din sas cu nivelul din portul aval: cu notaţiile: g µ ag Lg i = (III.13) A µ g coeficientul de debit al sistemului de golire; µ g = 0,55 0,8; a g secţiunea transversală totală a galeriilor de golire, în dreptul vanelor; L g lungimea totală a sistemului hidraulic de evacuare; A s suprafaţa orizontală a sasului; A s = Bs Ls. Observaţii 1. Influenţa lungimii sistemului hidraulic se apreciază astfel: la umplere-golire frontală, influenţa lungimii sistemului hidraulic de evacuare L g este foarte redusă, deci influenţa termenului i este neglijabilă; la golire concentrată prin galerii de ocolire a capului aval, L g 30 m şi i = 0,085 m; pentru golire distribuită: i > 0, m.. Se apreciază i = 0,05 m 0,8 m, iar pentru predimensionare i = 0,3 0,4 m. s 3

25 3. La ecluzele Porţile de Fier I, µ g = 0,57, L g = 15 m, a g = 7 m, i = 0,45 m. III.1.a.5 Înălţimea bajoaierelor Înălţimea bajoaierelor reprezintă înălţimea peretelui lateral al sasului, măsurată între cota radierului şi cota coronamentului (Fig. III.5). Se calculează din condiţia de a preveni deversarea apei peste coronamentul ecluzei. Înălţimea bajoaierelor se analizează în două ipoteze şi se alege, în final, valoarea cea mai mare: a. poarta amonte deschisă şi sasul aflat în legătură cu bieful amonte, la nivelul de navigaţie maxim N max. am la care se adaugă denivelările dinamice nepermanente din portul amonte: Hb = hs + H0,max + zi + hg (III.14) unde: H 0, max diferenţa dintre nivelurile statice maxim şi minim; H = N s N 0,max,max s,min z i ridicările de nivel dinamice, formate din: z 1 ridicarea nivelului din portul amonte datorită acţiunii vântului către ecluză, z ridicarea nivelului datorită sosirii şi reflexiei undelor de ecluzare pozitive dinspre amonte, z ridicarea nivelului datorită opririi turbinelor hidrocentralei; 3 h g înălţimea de gardă deasupra nivelului maxim dinamic; se recomandă: h g = 1 m la căi navigabile de categoria I şi II; h g = 0,5 m la căi navigabile de categoria III şi IV. Observaţie Dacă înălţimea de gardă este apreciată insuficient, există pericolul ca navele goale sau încărcate parţial să rămână agăţate cu brâul de protecţie pe coronamentul bajoaierului atunci când începe golirea. Pentru a evita acest pericol, se prevede obligatoriu un parapet masiv de beton de înălţime i p = 1 m 1, m în prelungirea feţei interioare a sasului. b. porţile amonte şi aval închise, nivelul în sas corespunzător terminării perioadei de umplere: H b = hs + H 0, max + i + hg (III.15) unde i este ridicarea dinamică a nivelului apei din sas peste nivelul amonte datorită inerţiei maselor de apă aflate în mişcare în galeriile de alimentare. N.M.d. i p h g Fig. III.5 Înălţimea bajoaierului N.M.s. N.m.s. Σz i H 0 H b h s 4

26 Tabel III.1 Ecluze din România Ecluze Amplasament Convoi de calcul Lungime convoi Lung. sas calc / constr Lăţime convoi Lăţime sas Porţile de Fier I şi II Dunăre Remorcat, filă triplă (77+5,6) = 99,78 3 x 10,5 = 30,75 dană simplă 1R+3S+3S+3S 99,78 + x 5,6 = 310,3 / Cernavodă, Agigea Canal Dunăre- Marea Neagră Împins, filă simplă x 88 = 98,5 x 11,4 =,8 dană dublă 1I+B+B+B 98,5 + x 5,48 = 309,46 / Ovidiu, Năvodari Canal Poarta Albă-Midia Împins, filă simplă = 10 11,4 dană simplă 1I+1B 10 + x,8 = 15,8 / Olteniţa Canal Bucureşti- Dunăre Împins, filă simplă = 1 x 11,4 =,8 dană dublă 1I+1B+1B 1 + x,83 = 17,66 / Izbiceni, Ipoteşti Olt Împins filă simplă, = 1 9,5 dană simplă 1I+1B 1 + x,83 = 17,66 / III. Capetele ecluzei Capetele ecluzei sunt alcătuite la fel ca sasul, din bajoaiere puternice şi radier, dar sarcinile pe care le preiau sunt mult mai mari, provenind, în plus, din greutatea porţilor, a dispozitivelor din sistemul de alimentare, din greutatea mecanismelor de manevră etc. În consecinţă, rigiditatea şi dimensiunile capetelor sunt mai mari decât la sas, iar fundaţiile mai adânci. Rigiditatea mare necesită ca, din punct de vedere static, capetele să lucreze independent de sas, de aceea se separă printr-un rost (mai rar, se execută solidar cu un tronson al sasului până la primul rost al sasului). Forma şi mărimea capetelor depind de: natura terenului de fundare, mărimea căderii, felul porţilor, tipul sistemului de alimentare. În cazul capetelor amplasate pe teren stâncos, se prevăd radiere de beton împotriva infiltraţiilor precum şi ecrane verticale obţinute prin injecţii în stâncă. Radierul trebuie asigurat contra plutirii, ceea ce se realizează prin ancorare şi fixare în stâncă folosind ancoraje. Grosimea radierului ancorat este de 0,3 m 0,4 m. Stabilitatea la plutire a radierului poate fi obţinută şi prin mărirea greutăţii proprii, dar soluţia nu este economică, deoarece necesită grosimi mari. Subpresiunea se reduce prin drenaje sub radier şi evacuarea apei infiltrate în bieful aval. 5

27 III..a Dimensiunile de gabarit ale capetelor Capul amonte (sau aval) se compune din trei părţi (Fig. III.): zidul de intrare (sau de ieşire), de lungime d i, nişele de adăpostire a porţii, de lungime d n, zidul care preia împingerea porţii, având lungimea d p. Dimensiunile capetelor depind de: tipul porţilor, tipul vanelor, gabaritele echipamentelor hidraulice de acţionare a porţilor şi vanelor. În calculele de predimensionare, se adoptă lungimea convenţională a capului după relaţia: k ( 0,15 0, ) Ls l = (III.16) a. b. c. Fig. III.6 Cap şi poartă amonte a.- plan; b.- secţiune orizontală; c.- secţiune verticală după axul longitudinal; 1.- poartă plană coborâtoare;.- poartă de avarii amonte; 3.- priza galeriilor de alimentare; 4.- batardou amonte; 5.- zid de cădere; 6.- camera de plutire; 7.- legătura de evacuare; 8.- vane 6

28 Exemplu La ecluza Porţile de Fier I, capetele au următoarele caracteristici: cap amonte: lungime 35,9 m, echipat cu două porţi plane coborâtoare; cap intermediar: lungime 45,5 m echipat cu poartă plană coborâtoare; cap aval: lungime 55 m, echipat cu două porţi buscate. III..a.1. Capul amonte În continuare, se prezintă dimensionarea capului amonte echipat cu poartă plană coborâtoare în radier, sistem de alimentare concentrată frontală, cu galerii de ocolire a porţilor şi cameră de disipare (Fig. III.6). Lungimea capului amonte l, este distanţa dintre marginea amonte a ecluzei şi secţiunea zidului de cădere: k am ' '' k, am lk + dn lk l = + (III.17) unde: l ' k lungimea zidului de acces, formată din: - batardoul amonte (1 m), - poarta de avarii, - priza galeriilor de alimentare (p), - lungimea camerei de disipare a energiei cinetice a apei afluente spre sas în faza de umplere; camera este dispusă simetric în pereţii laterali şi radier; pentru predimensionare, se recomandă: ' k ' l 8 m 10 m şi l k = ( 0,5 0, 7)H (III.18) d n lăţimea nişei pentru poarta de serviciu: ( 1,05 1, ) l p d n 1 = (III.19) l '' k lungimea zidului de rezemare a porţii, care preia împingerea longitudinală a porţii amonte; pentru predimensionare : l '' k = m 5 m (III.0) Lăţimea pereţilor capului amonte b k. am arată cu cât este mai lat capul faţă de sas şi se determină în funcţie de: traseul galeriilor de alimentare a sasului, gabaritul galeriilor de alimentare a sasului, mărimea vanelor. III..a. Capul aval Capul aval permite traversarea unei căi rutiere pe deasupra sa, în apropierea debuşeului galeriilor de golire a sasului. În aceste condiţii, se iau măsuri speciale de protecţie şi consolidare a zonei. Dimensiunile capului aval se aleg analog cu ale capului amonte. In general, capul aval se echipează cu porţi plane buscate şi cu sistem de golire concentrată cu galerii de ocolire a porţilor (Fig. III.7). Lungimea capului aval l, este distanţa dintre marginea amonte a nişei porţii de k av serviciu aval şi marginea aval a ecluzei: l '' ' k. av ln + lk + lk unde: l n lungimea nişei pentru poarta de serviciu aval; = (III.1) 7

29 l " k lungimea zidului de rezemare a porţii; acest zid are rolul de a prelua împingerile spre aval date de poarta de serviciu solicitată de presiunea hidrostatică corespunzătoare nivelului maxim din sas; pentru predimensionare: l " k = 3 m 5 m l ' k lungimea zidului de acces dinspre aval în ecluză, în care sunt incluse: - lăţimea batardoului aval, - lăţimea porţii de avarii, - debuşarea galeriilor de golire; pentru predimensionare, se recomandă: l ' k = H şi l ' k > 5 m (III.) (III.3) Lăţimea pereţilor capului aval b k. av se adoptă pe aceleaşi principii ca la capul amonte. Soluţiile constructive alese au asimetrie geometrică pronunţată. a. b. c. Fig. III.7 Cap şi poartă aval a.- plan; b.- secţiune orizontală; c.- secţiune verticală după axul longitudinal; 1.- poartă plană buscată;.- poartă de avarii aval; 3.- batardou aval; 4.- debuşeul galeriilor de golire; 5.- rost; 6.- vane 8

30 III.3 Porţile ecluzei III.3.a Poarta amonte Poarta amonte de tip plană coborâtoare în radier are dimensiunile următoare. Grosimea porţii b p ( 0,08 0, 1) Bs = (III.4) Lungimea porţii L p = Bs + c (III.5) unde c este lungimea de rezemare a porţii în nişă; se recomandă c = 0, 09 B. Înălţimea porţii de serviciu hp = ( N am max CP) + e + g + H am. (III.6) unde: CP cota pragului amonte; e adâncimea de rezemare în prag a porţii; se recomandă e = 0, m 0,3 m; g rezerva de înălţime a porţii amonte necesară pentru: - a prelua ridicarea nivelului dinamic cunoscut din bieful amonte, - a preveni deversarea apei peste poarta amonte în sas: ' g înălţimea de gardă, ' g = 0,1 m 0,3 m. g = z + g ' i (III.7) Înălţimea porţii de avarii se calculează ca pentru poarta de serviciu, dar la nivelul maxim amonte N am. max determinat cu o probabilitate mai severă. Dimensiunile nişei executate în bajoaier: Lăţimea nişei Adâncimea nişei unde: a jocul porţii către amonte: b rezervă constructivă: c lungimea de rezemare a porţii în nişă: dn = bp + a + b (III.8) b n = c + d (III.9 ) a = 0,1 m 0, m b = 0,1 m 0, m c = 0, 09 B d jocul transversal al porţii: d = 0,15 m 0,5 m. III.3.b Poarta aval Poarta aval este, în general, de tip plană buscată. Principalele dimensiuni se calculează din condiţiile de mai jos. Grosimea porţii b p ( 0,06 0, 1) Bs s = (III.30) s Lungimea porţii Bs + dn l p = (III.31) cos θ Înălţimea porţii h e + ( N CP) + H g p = av min 0 +, (III.3) Adâncimea nişei care adăposteşte poarta în poziţia deschisă se determină ca valoarea maximă dintre: n ( 0,09 0, ) Bs d = 1 şi d = b + a n p Lungimea nişei ln = l p + c + d (III.33) 9

31 Înălţimea pragului aval pe care reazemă poarta în poziţia închisă: d p = e + e1 Lăţimea pragului aval l b = l p sin θ (III.34) unde: B s lăţimea sasului; θ unghiul dintre axul canatului porţii buscate în poziţie închisă şi axul transversal al ecluzei; se recomandă θ = 18 o o ; g rezerva de înălţime a porţii aval pentru a prelua ridicările dinamice de nivel din bieful amonte şi ridicările dinamice inerţiale ( i) din sas, deci pentru evitarea deversării apei din sas peste poarta aval; se alege valoarea maximă dintre: g = z + g ' i şi g = i + g ' g' înălţimea de gardă; se recomandă: g' = 0,1 m 0,3 m; a rezerva de înălţime pentru eventualele mişcări oscilatorii ale canatului în nişă, provocate de variaţiile de presiune în timpul trecerii navelor prin secţiunea porţii; se recomandă: a = 0,15 m 0,5 m; c rezerva de lungime a nişei pentru evacuarea apei intrate în spatele porţii în poziţia deschisă; se recomandă: c = 0,1 m 0, m; d rezerva constructivă; se recomandă: d = 0,5 m 0,35 m; e lăţimea de rezemare a canaturilor pe pragul aval; se recomandă: e = 0,15 m 0,5 m; e 1 rezerva sub marginea inferioară a porţii pentru deplasarea ei uşoară în cazul surprinderii unui mic corp străin; se recomandă: e 1 = 0,15 m 0,5 m; Înălţimea porţii de avarii se calculează similar cu înălţimea porţii de serviciu, dar se ia în calcul nivelul maxim aval N cu o probabilitate mai severă: av. max III.4 Porturile de aşteptare 30 ( N CP) g hp. avar = e + av. max + (III.35) Porturile de aşteptare sunt amenajări hidrotehnice executate în amonte şi aval de ecluză pentru: efectuarea manevrelor de intrare sau ieşire din sas, staţionarea în siguranţă a convoaielor ce urmează a fi ecluzate, ferindu-le de curenţii puternici sau de vânt. Din aceste condiţii, se proiectează forma şi dimensiunile porturilor de aşteptare. Dimensiunile prea mari favorizează formarea valurilor, iar cele prea mici conduc la manevre dificile şi chiar la avarii. Forma trebuie să permită circulaţia rapidă a navelor, deoarece 50% 70% din timpul de ecluzare este afectat intrării şi ieşirii din sas. După formă şi după poziţia faţă de axul ecluzei, porturile pot fi: simetrice; antisimetrice. Accesul navelor în ecluză se poate face prin două procedee:

32 1. accesul liber se bazează pe folosirea mijloacelor proprii de guvernare ale navei. În această manevră, traiectoria navei este: rectilinie în cazul porturilor antisimetrice, unde nava trebuie să staţioneze pe axul ecluzei, în S la porturile simetrice, unde nava trebuie să staţioneze lateral axului ecluzei.. accesul ghidat se bazează atât pe mijloacele de guvernare ale navei cât şi pe estacadele de ghidaj executate în pereţii portului. A fost introdus în anul 1970, în Olanda, pentru convoaie împinse. Firul de circulaţie care coincide cu axul ecluzei este rezervat convoiului care intră în sas, în timp ce convoiul care iese poate avea o traiectorie curbilinie. Avantajele procedeului prin acces ghidat: se reduce timpul de manevră, se reduce lungimea portului. Observaţie În prezent, navigaţia cu convoaie împinse se generalizează, de aceea ecluzele şi porturile de aşteptare se proiectează pentru convoaie cu acces ghidat. III.4.a. Suprafaţa de apă a portului de aşteptare cu acces ghidat Intrarea navei de calcul în ecluză, în bune condiţii depinde mult de parametrii construcţiei de ghidare (Fig. III.8): forma în plan, dimensiunile suprafeţei de contact cu nava, rugozitatea suprafeţei de contact cu nava. Fig. III.8 Dimensionarea portului de aşteptare cu acces ghidat Lungimea portului L p = L 1 + L (III.36) unde: L 1 lungimea de acces, adică lungimea pe care se amenajează estacada de ghidare; L lungimea de staţionare a convoiului; din motive economice, L = Lcv. Forma în plan a construcţiei de ghidare poate fi: parabolică, rectilinie, mixtă. Forma optimă a construcţiei de ghidare este alcătuită dintr-un arc de parabolă (OT) continuat cu un segment de dreaptă (TA). Lungimea acestei construcţii este dată de ecuaţia: L1 = 0, 5 xt + m y (I II.37) 31

33 unde: m cotangenta unghiului dreptei TA cu axa 0x; y decalarea laturii portului faţă de paramentul interior al bajoaierului. Observaţii Formula (III.37) are caracter general. Pentru a obţine un anumit contur al estacadei de ghidare, trebuie să se introducă, în ec. (III.37), condiţii la limită corespunzătoare. Astfel: pentru x = 0, conturul este rectiliniu şi L = m y T 1 ; pentru x T = L, conturul este parabolic şi L = m y 1. Din relaţiile precedente, se constată că, la aceleaşi valori pentru y şi m, lungimea L 1 este de două ori mai mare la forma parabolică faţă de cea rectilinie. Cu toate acestea, arcul de parabolă este preferat, deoarece înclinarea tangentei la conturul parabolic scade pe măsura apropierii de ecluză, deci scade forţa de frecare. La conturul rectiliniu, forţa de frecare rămâne constantă. Pentru a reduce lungimea L 1 fără a influenţa condiţiile de acces, se recomandă conturul L mixt, cu parabolă pe lungimea x 1 T = şi m = Exemplu La Canalul Cernavodă Agigea, caracteristicile construcţiilor de ghidaj sunt m = 5; L = 3,8 m; L 0,5 1 1 = + 5 3, 8 rezultând L 1 = 196,8 m 00 m. 3 y a. b. Fig. III.9 Forma în plan a porturilor de aşteptare a.- porturi de aşteptare simetrice; b.- porturi de aşteptare antisimetrice Lăţimea portului se măsoară la nivelul pescajului şi se calculează din condiţiile: a. la porturile de aşteptare simetrice (Fig. III.9.a): B p 3 Bcv + ji b. la porturile de aşteptare antisimetrice (Fig. III.9.b): = (III.38) B p Bcv + ji + = (III.39) je 3

34 unde: j i rezerva interioară, stabilită în funcţie de viteza de ieşire a convoiului din ecluză şi de raportul dintre secţiunea transversală a portului şi secţiunea maestră a convoiului ( n = Ω / ω); pentru predimensionare, se admite: j e rezerva exterioară; se recomandă: i ( 0,4 0, ) Bcv j = 5 ; j = 0,. e B cv III.4.b Suprafaţa de apă a portului de aşteptare cu acces liber Portul cu acces liber tranzitează convoaie remorcate şi împinse. Dimensionarea portului (Fig. III.10) se face pentru un convoi împins cu acces ghidat (1), care are linia de staţionare dispusă lateral faţă de axul ecluzei. Verificarea portului se face la tranzitarea unui convoi tractat cu acces liber (). Dimensiunile suprafeţei de apă se determină în funcţie de traiectoria navei în timpul manevrei de acces sau de îndepărtare. Această manevră coincide cu traiectoria centrului de greutate al navei. Lungimea portului L p = L1 + L + L3 (III.40) unde: L 1 distanţa pe care centrul de greutate al navei se deplasează coaxial cu ecluza, adică distanţa la care se termină (sau începe) manevra în S; L distanţa pe care fiecare dană componentă a convoiului tractat efectuează manevra în S. Lungimea L este formată din două arce de cerc de rază R, racordate printr-un aliniament l a pentru anularea giraţiei într-un bord şi începerea giraţiei în bordul opus; L 3 lungimea ocupată de convoi înainte (sau după) manevra în S. unde: L1 = 0, 5L nc (III.41) ( R c) L = l a + c 4 (III.4) L3 = L cv 0, 5L nc (III.43) L nc lungimea de calcul a convoiului împins sau a celei mai mari dane din convoiul tractat; l a lungimea aliniamentului de pe sectorul L calculată cu una din relaţiile: L g ( L ) 1 l a ( L ) R α R ( L ) 3 G R α R L g convoi staţionat ( 1 L ) 1 ( 1 L ) Fig. III.10 Dimensionarea portului de aşteptare cu acces liber 33

35 l a = v0 t sau l a = L nc (III.44) v 0 viteza de ocolire; v 0 = 1, m/s, m/s; t durata de anulare a giraţiei (sau de intrare în giraţie), care depinde de inerţia navei şi de tipul instalaţiei de guvernare: t = 10 s 50 s; c decalarea axei convoiului faţă de axa ecluzei; pentru port cu acces rectiliniu şi ieşire în S, decalarea va fi: Lnc c = Bnc + 0,4 (III.45) R Lăţimea portului se determină conform schemei din figura III.11: Fig. III. 11 Lăţimea portului de aşteptare cu acces liber B p Lnc = Bcv + ji + je + 0,4 (III.46) R Observaţii 1. Porturile de aşteptare se dimensionează în ipoteza accesului ghidat al convoiului împins şi se verifică în ipoteza accesului liber al convoiului tractat.. Porturile de aşteptare amplasate în zonele de confluenţă cu un râu trebuie amenajate special, deoarece există pericolul înnisipării sau al ciocnirii navelor de lucrările hidrotehnice executate în punctul de confluenţă. 3. La proiectarea portului aval, se ţine seama de influenţa descărcătorilor barajului (dacă există). În acest scop, se limitează viteza normală pe axul portului la 0,4 m/s 0,5 m/s. 4. În portul aval, se măreşte gabaritul de aer cu 0,5 m pe o distanţă de km în aval de ecluză, pentru a ţine seama de înălţarea dinamică de 0, m 0,3 m ce apare la golirea sasului. III.4.c Construcţii auxiliare Pentru manevrarea sau staţionarea convoaielor, în porturile de aşteptare, se execută diferite construcţii auxiliare: estacade de acostare, estacade de ghidare, moluri de protecţie şi de depăşire, pile de acostare, ducdalbi, bolarzi. III.4.c.1 Estacade de acostare 1 Estacadele de acostare permit acostarea navelor ce urmează a intra în ecluză (Fig. III.1). Estacadele pot fi plutitoare şi fixe. G ( ) L acc j ' i + B e G ' i + B e j c 34

36 Estacadele plutitoare se folosesc în cazul terenurilor stâncoase sau pentru adâncimi mari ale portului. Aceste construcţii flotante se fixează cu lanţuri. Estacadele fixe se construiesc pe ambele laturi ale portului de aşteptare şi se execută din beton armat sau palplanşe metalice. Forma estacadelor: grinzi cu zăbrele, cheuri masive. Cheurile masive executate din piatră sau beton protejează bine portul de aşteptare de curenţii transversali. Din motive economice, estacadele de acostare se execută numai pe malul din dreapta sensului de circulaţie spre ecluză, iar pe celălalt mal se execută ducdalbi. În lungul estacadei de acostare, la distanţe de 30 m 40 m, se prevăd bolarzi pentru legarea navelor astfel ca navele mici să fie legate la cel puţin doi bolarzi. a. b. Fig. III.1 Estacade de acostare pe piloţi înalţi a.- estacadă tip; b.- estacadă pentru variaţii mari de nivel Pentru atenuarea abordajelor la acostare, se dispun dispozitive de amortizare sub formă de grinzi de lemn, arcuri etc. Platforma superioară a estacadei este amplasată cu minimum 1 m peste nivelul maxim de calcul al ecluzei. Dimensionarea estacadei de acostare se face la: încărcările clasice, forţa de tracţiune din bolard, forţa de lovire a navei. III.4.c. Estacade de ghidaj Estacadele de ghidaj sunt executate similar cu estacadele de acostare. Ele fac legătura între estacadele de acostare şi capul ecluzei. III.4.c.3 Ducdalbi Ducdalbii sunt construcţii pentru legarea navelor ce aşteaptă la ecluzare. Se execută sub formă de grupuri de 5 9 piloţi metalici, bătuţi la distanţe de 1 m până la 3 m. Se solidarizează între ei şi se amplasează la distanţe de 30 m 40 m. 35

37 III.4.c.4 Moluri Molurile sunt diguri de pământ având taluzurile protejate cu piatră sau pot fi pereţi din palplanşe ancorate. Au rolul de a proteja intrarea în porturile amplasate pe un canal aflat în legătură cu un râu. Această zonă este foarte solicitată de curenţi şi aluviuni. Exemplu Portul Cernavodă de pe canalul Dunăre Marea Neagră este protejat cu moluri, în zona de racordare. III.4.c.5 Scări şi legături cu malul Accesul la mal se asigură cu scări şi alte tipuri de legături. Acestea sunt prevăzute pe estacadele şi taluzurile portului de aşteptare. Distanţa între scări şi celelalte legături este de 35 m 70 m. Amplasamentele trebuie bine semnalizate şi luminate pe timp de noapte. 36

38 SISTEMUL HIDRAULIC PENTRU ALIMENTAREA ECLUZEI Totalitatea circuitelor hidraulice şi a instalaţiilor care servesc la controlul nivelului de apă în sas formează sistemul de umplere golire al ecluzei. Scopul proiectării optime a sistemului hidraulic este: obţinerea unor durate de ecluzare cât mai mici; staţionarea liniştită a navelor în sas. IV.1 Principalele sisteme hidraulice de alimentare Principalele sisteme hidraulice de alimentare sunt: 1. sistemele concentrate: frontale şi nefrontale;. sistemele distribuite. IV.1.a Sisteme de alimentare concentrată frontală La sistemele de alimentare frontală, apa intră în sas prin zona capului amonte şi iese prin zona capului aval. Accesul apei în sas se poate face: prin orificii practicate în poartă; prin intermediul porţilor; prin galerii de ocolire a porţilor. Datorită concentrării vitezelor şi debitului în zona frontală, suprafaţa apei nu mai este orizontală, ci capătă o pantă longitudinală. Consecinţa formării pantei este apuparea navei. Pentru a evita acest risc, se iau următoarele măsuri: se introduc dispozitive de disipare a energiei; se limitează viteza; se limitează debitul de umplere a sasului. IV.1.a.1 Alimentare frontală prin intermediul porţilor După formă, porţile ecluzei pot fi: 1. cilindrice: segment, sector;. plane. După direcţia de deschidere, porţile ecluzei pot fi: 1. cu deplasare în plan vertical: ridicătoare, coborâtoare, ridicătoare coborâtoare;. cu deplasare în plan orizontal: buscate. Porţile plane se folosesc la capul amonte cu zid de cădere şi la sasurile cu lăţimi mici. 37

39 IV. Sistem de alimentare frontală pe sub poartă Umplerea sasului prin ridicarea porţii plane este echivalentă, din punct de vedere hidraulic, cu curgerea printr-un orificiu mare dreptunghiular, liber în prima fază, apoi înecat (Fig. IV.1). Calculul hidraulic se bazează pe: ecuaţia lui Bernoulli, în care se neglijează sarcina de inerţie; ecuaţia de continuitate a debitelor; ecuaţia diferenţială a căderii. A Fig. IV.1 Umplerea pe sub poarta plană (schemă de calcul) z 0 I p I α B B' H H 0 +H Pe schema de calcul din figura IV.1, s-au făcut următoarele notaţii: B lăţimea orificiului, egală cu lăţimea sasului; I p, I înălţimea orificiului la ridicarea finală, respectiv, la ridicarea curentă a porţii; z 0 sarcina orificiului liber; se măsoară de la nivelul amonte la centrul de greutate al secţiunii contractate, considerate la nivelul pragului amonte: ( 1, 1, ) h s z = 3 0 α unghiul porţii faţă de verticală, numit unghiul deflector al porţii: α = 45 o 60 o a secţiunea geometrică de curgere, la un moment dat: a = B I sin α a c secţiunea contractată: a c = ε a a 0 secţiunea geometrică de curgere la ridicarea completă a porţii: t p timpul de ridicare a porţii H p a 0 = B I p sin α sarcina în sas în momentul final al ridicării porţii; H i.o. sarcina în sas în momentul înecării orificiului; 38

40 v c viteza la un moment oarecare, în secţiunea contractată; se consideră uniform distribuită pe secţiune: v = c v 0 viteza la un moment oarecare, dar raportată la secţiunea finală de curgere: v = µ coeficientul de debit, raportat la secţiunea curentă: 0 Q a c Q a 0 µ = 0,65. Principalii parametri ai dimensionării sistemului de alimentare sunt: funcţia de sarcină: H f1( t) funcţia de debit: Q f( t) funcţia de energie: f ( t) staţionarea liniştită a navelor în sas: Pef = ; = ; E 3 = ; P adm. Ipoteze pentru simplificarea calculului: a. sarcina inerţială se neglijează; b. coeficientul de debit se consideră constant în timpul curgerii; c. înecarea orificiului are loc când nivelul apei din sas atinge cota zidului de cădere; d. dimensionarea sistemului de alimentare se face din condiţia ca efortul de întindere în parâma de amarare a navelor să fie mai mic decât efortul admisibil al parâmei (exprimă condiţia ca navele să staţioneze liniştit în sas). IV..a. Caracteristicile geometrice şi hidraulice în perioada umplerii Pe durata ridicării porţii, se disting trei perioade în fenomenul hidraulic al curgerii prin orificii mari: t timpul de înecare a orificiului; i.o. t timpul de ridicare a porţii; p T u timpul de umplere a sasului. 1. Calculul înălţimii de ridicare a porţii unde s-a notat: A = L s s I B s p = 0,85 Padm As ( H0 + z0)( Ω0 ωcv ) µ B sin α D z (IV.1) 0 s aria secţiunii orizontale a sasului; Ω 0 = B s h s aria secţiunii vii a sasului, la nivelul minim; ω cv = n ω b aria cuplei maestre a convoiului.. Determinarea timpului de umplere a sasului: adm 0 cv Dcv As ( H0 + z0) Ks Tu = (IV.) P ( Ω ω ) g K (1 0,5K ) cv p 0 p 39

41 3. Calculul secţiunii de curgere a orificiului, la ridicarea completă a porţii: a = B s I sin α (IV.3) 0 p 4. Determinarea timpului de ridicare a porţii: 5. Determinarea timpului de înecare: (caz A) (caz B) Dcv a0 µ 0 g z0 t p = (IV.4) Padm g ( Ω0 ωcv ) ( H z ) 0 0 A t p t s i. o. = + (IV.5) µ 0 a0 g z0 t i. o. ( H0 z0) As t p = (IV.6) a µ g z În funcţie de momentul la care se produce înecarea orificiului, există două cazuri de dimensionare: A. înecarea orificiului după terminarea ridicării porţii: t i.o. > t p ; B. înecarea orificiului înainte de terminarea ridicării porţii: t i.o. < t p. IV..b Înecarea orificiului după terminarea ridicării porţii Caracteristica hidraulică este t i.o. > t p prezentată în figura IV Schema de calcul a umplerii în cazul A este a t p t i II.a II.b I p H 0 H p II I.b a 0 I II t I.a T u a. b. Fig. IV. Schema de calcul a curgerii în cazul A a.- variaţia secţiunii în timp; b.- schema geometrică Domeniul I se caracterizează prin: orificiu liber; 0 < t < t p ; Ecuaţiile parametrilor principali: H 0 > H > 40 H p ; t a = a0. t p

42 µ 0 a0 g z0 1. sarcina hidrostatică H = H 0 t (IV.7) A t µ a g z. debitul Q = t (IV.8) t 3. energia E = g Q H (IV.9) 4. adâncimea apei în sas h s = ( H 0 + z0 ) H (IV.10) 5. secţiunea vie în sas Ω s = Bs hs (IV.11) 6. viteza de ridicare a nivelului 7. viteza apei la finalul umplerii s p s p Q v s = (IV. 1) A Q v = (IV.13) a 0 8. energia specifică E sp E = (IV.14) Ω s 9. forţa efectivă în parâmă (tf) Domeniul II-a se caracterizează prin: Ecuaţiile parametrilor principali: 1. sarcina hidrostatică P ef = K s Dcv µ a0 g H 0 g ( Ω ω ) t (IV.15) s orificiu liber t p t < t i.o. H H p H > i.o. a = a 0 cv µ 0 a0 g z0 t p H = H0 t (IV.16) As. debitul Q = µ 0 a0 g z0 (IV.17) 3. energia E = g Q H (IV.18) Celelalte ecuaţii au aceleaşi expresii ca în cazul A- I. Domeniul II-b se caracterizează prin: Înecarea se produce când z0 Ecuaţiile parametrilor principali: orificiu înecat t i.o. < t < T u H > H > 0 i.o. a = const t = t i.. H = şi o p 41

43 1. sarcina hidrostatică H 0 + z0 a0 µ 0 g t p H = t A (IV.19) z s 0. debitul Q = a g H (IV.0) µ energia E = g Q H (IV.1) Celelalte ecuaţii au aceleaşi expresii ca în cazul A-I. IV..c Înecarea orificiului înainte de terminarea ridicării porţii Caracteristica hidraulică este t i.o. < t p prezentată în figura IV.3.. Schema de calcul a umplerii în cazul B este a t i I.a t p I.b a 0 I p H 0 H p II.b II.a I II t I T u a. b. Fig. IV.3 Schema de calcul a curgerii în cazul B a.- variaţia secţiunii în timp; b.- schema geometrică Domeniul I -a. se caracterizează prin: orificiu liber 0 < t < t p H > H > H 0 t a = a0 t p Ecuaţiile parametrilor principali sunt aceleaşi ca în cazul A, domeniul I şi anume: p 1. sarcina hidrostatică H µ 0 a0 g z0 = H 0 t (IV.) A t s p µ a g z. debitul Q = t (IV.3) t 3. energia E = g Q H (IV.4) Celelalte ecuaţii au aceleaşi expresii ca în cazul A-I. Domeniul I- b se caracterizează prin: orificiu înecat 4 p

44 Ecuaţiile parametrilor principali: 1. sarcina hidrostatică t i.o. < t < t p H i.o. > H > H p t a = a0 t p H 0 + z0 µ 0 a0 g H = t (IV.5) z 4 A t µ a0 g H. debitul Q = 0 t (IV.6) t 3. energia E = g Q H (IV.7) Celelalte ecuaţii au aceleaşi expresii ca în cazul A. Domeniul II se caracterizează prin: orificiu înecat t i.o. < t < T u H > H > 0 i.o. a = const Ecuaţiile parametrilor principali sunt aceleaşi ca în cazul A, domeniul II- b, astfel: 1. sarcina hidrostatică 0 p s p H 0 + z0 a0µ 0 g t p H = t (IV.8) z0 As. debitul Q = a g H (IV.9) µ energia E = g Q H (IV.30) Celelalte ecuaţii au aceleaşi expresii ca în cazul A-I. IV..d Calculul tabelar şi grafic al alimentării pe sub poartă Folosind ecuaţiile parametrilor hidraulici şi energetici principali ai umplerii, se va efectua calculul tabelar (model în Tabel IV.1) şi grafic (model în Fig. IV.4). H Q E Scara: H cm 1 m Q 1 cm 10 m 3 /s E 4 cm 1000 J t 1 cm 50 s Fig. IV.4 Graficul de variaţie a parametrilor hidraulici şi energetici (scara desenului este dată ca exemplu) IV.3 Sistem de alimentare frontală prin galerii de ocolire a porţilor t 43

45 Galeriile încep din capul amonte, ocolesc porţile şi debuşează în sas, iar orificiile de comunicare cu sasul sunt permanent înecate. Din punct de vedere hidraulic, umplerea sasului este echivalentă cu curgerea prin conducte forţate scurte cu ieşirea înecată (Fig. IV.5). µ t v I II T u µ 0 a. b. t poartă cap amonte zid de cădere sas Fig. IV.5 Schema alimentării prin galerii de ocolire a porţilor a.- variaţia coeficientului de debit în timp; b.- schema geometrică Ipoteze simplificatoare: d H sarcina inerţială se neglijează: 0 ; dt vana este de tip vană - plană; viteza de ridicare a vanei este uniformă şi constantă pe toată durata deschiderii; µ = f t. coeficientul de debit este variabil: ( ) IV.3.a Calculul caracteristicilor geometrice şi hidraulice în timpul umplerii Date cunoscute din tema de proiectare: coeficientul de debit maxim: µ 0 coeficientul sistemului: K s coeficientul vanei: K v 1. Calculul coeficientului de debit în timpul umplerii Coeficientul de debit variază în timpul deschiderii vanei: unde: f ( n) n = µ = µ 0 (IV.31) µ funcţia de variaţie a coeficientului de debit cu timpul; n timpul relativ de ridicare a vanei n = 0; 0,1; 0,; ; 1. Ecuaţia (IV.31) devine: cu notaţiile: f ( n) µ = ξ µ n + ξ v (IV.3) ξ v = coeficientul rezistenţelor hidraulice în timpul deschiderii succesive a vanei; valorile sunt date în tabelul IV.; ξ 0 coeficientul global al rezistenţelor hidraulice, când vana este complet deschisă. ξ se determină din relaţia (IV.3), punând condiţia ca vana să fie deschisă total: 0

46 µ = µ 0 şi ξ v = ξ0 ξ v = 0,5 Rezultă: ξ 0 1 = µ 0 ξv. Determinarea timpului de umplere a sasului (IV.33) cu notaţiile: λ = 1 α ; α = n i= 1 µ d µ n d n ni t= 0 n = 0,1. Dcv As H0 Kv dµ n T u = (IV.34) P g ( Ω ω ) K (1 λ K ) d n adm (model în Tabel IV.3); µ = n1 µ n n0 3. Determinarea timpului de ridicare a vanei ; 0 Plecând de la coeficientul relativ de deschidere a vanei, se află durata deschiderii: t cv v K v = ; tv Kv Tu Tu s v t = 0 = (IV.35) 4. Determinarea secţiunii galeriei, în dreptul vanei, la deschidere completă Padm As ( Ω0 ωcv ) Kv 1 a 0 = (IV.36) D cv µ d 0 Ks(1 λkv ) µ n d n În funcţie de momentul în care se deschide complet vana, există două domenii de dimensionare (Fig. IV.4). Domeniul I se caracterizează prin: Ecuaţiile parametrilor principali: 0 < t < t v H 0 < H < H v µ = µ 0 µ n t = 0 µ 0 a0 g 1. sarcina hidrostatică H = H tv µ n A 0 d s 0 n n (IV.37) în care: n 0 µ n d n = k i = 1 µ ni 45

47 . debitul Q = µ a gh (IV.38) 0 3. energia E = g Q H (IV.39) Celelalte ecuaţii au aceleaşi expresii ca în cazul alimentării pe sub poartă. Domeniul II se caracterizează prin: Ecuaţiile parametrilor principali: t v < t < T u H v < H < 0 µ = µ 0 = const. µ 0 a0 g 1. sarcina hidrostatică H = Hv ( t tv) (IV.40) A. debitul Q = a gh (IV.41) µ energia E = g Q H (IV.4) Celelalte ecuaţii au aceleaşi expresii ca în domeniul I. IV.3.b Calculul tabelar şi grafic al alimentării frontale prin galerii de ocolire a porţilor Folosind ecuaţiile parametrilor hidraulici şi energetici principali ai umplerii, se efectuează calculul tabelar (model în Tabel IV.4). Se trasează graficele de variaţie a parametrilor principali, în timpul umplerii sasului (model în Fig. IV.6). H Q E s Scara: H cm..1 m Q 1,5 cm 10 m 3 /s E 3 cm 1000 J t cm 50 s t Fig. IV.6 Graficul de variaţie a parametrilor hidraulici şi energetici (scara desenului este dată ca exemplu) IV.4 Sistem de alimentare distribuită prin galerii longitudinale Se consideră două galerii dispuse în lungul bajoaierelor. Galeriile comunică cu sasul prin orificii. Admisia apei este controlată de vane amplasate în capul amonte. Din punct de vedere hidraulic, galeriile lucrează ca două conducte forţate lungi. Curgerea apei în timpul umplerii sasului are caracter nepermanent (viteza şi debitul se modifică în mod continuu). 46

48 Se disting două domenii de curgere, în funcţie de mărimea timpului de deschidere a vanelor şi a timpului de umplere a sasului (Fig. IV.7). µ t v H 0 µ 0 H I II T u a. b. t H Fig. IV.7 Schema alimentării prin galerii longitudinale în bajoaiere a.- variaţia coeficientului de debit în timp; b.- schema geometrică IV.4.a Calculul în domeniul I Domeniul I se caracterizează prin: 0 < t < t v H 0 > H > H v µ = µ 0 µ n unde: µ 0 coeficientul de debit la deschiderea completă a vanei; µ f n funcţia de variaţie a coeficientului de debit cu timpul; n = ( ) n timpul relativ de ridicare a vanei: t n = = 0; 0,1; 0,; ; 1. t v Influenţa sarcinii inerţiale este redusă şi, de aceea, se va neglija. Ecuaţiile parametrilor principali: k µ 0 a0 g 1. sarcina hidrostatică H = H0 tv µ n d n As 0 (IV.43) unde: k µ n 0 k d n = αi = µ ni ; k < n (IV.44) i = 1 1 µ 0 a0 g Hv = H0 tv µ n d n (IV.45) As 0 unde: 1 µ n 0 n n = α = µ ni i = 1 d (IV.46) 47

49 . debitul t Q = µ a gh = a gh (IV.47) 0 µ 0 0 t v 3. energia E = g Q H (IV.48) IV.4.b Calculul în domeniul II Domeniul II se caracterizează prin: t v < t < T u H v > H > 0 µ = µ 0 = const. Observaţie Influenţa sarcinii inerţiale este importantă, de aceea nu se poate neglija. Ecuaţiile parametrilor principali µ 0 a0 g 1. sarcina hidrostatică H + = Hv + ( t tv) (IV.49) A unde s-a notat: coeficientul inerţial, care se determină din condiţiile la limită: As Hv Tu tv = 1+ µ 0 a0 g H 48 s v H v (IV.50) In ecuaţia (IV.50), paranteza se numeşte factor de reducere a timpului de umplere datorită inerţiei şi se notează cu η. IV.4.b.1 Calculul parametrilor neglijând sarcina inerţială 1. Calculul timpului de umplere a sasului, neglijând sarcina inerţială: D 0 dµ = cv A s H K T v n u (IV.51) P g ( Ω ω ) K (1 λ K ) d n adm unde s-a notat: µ 0 coeficientul de debit la deschiderea completă a vanei; K s coeficientul sistemului; K v coeficientul de deschidere a vanei; λ = 1 α ; α i se calculează după modelul din tabelul IV Determinarea secţiunii galeriei în dreptul vanei, neglijând sarcina inerţială: cv s v t= 0 Padm As ( Ω0 ωcv ) Kv 1 a 0 = (IV.5) D cv µ K (1 λ ) d µ 0 s Kv n d n t = 0 3. Calculul timpului de ridicare a vanei, neglijând sarcina inerţială: t = K T (IV.53) v 4. Determinarea sarcinii la care are loc curgerea, la terminarea ridicării vanei: v u

50 µ 0 a0 g Hv = H0 tv α (IV.54) As IV.4.b. Calculul parametrilor cu considerarea sarcinii inerţiale 1. Determinarea coeficientului inerţial: µ a 0 lg = 0 (IV.55) A unde s-a notat: l g lungimea totală a galeriilor sistemului de alimentare: s ( 1,3 1, ) L s l g = 6 L s lungimea sasului în această variantă de alimentare.. Determinarea factorului de reducere a timpului de umplere η = 1 + (IV.56) H v H v 3. Calculul timpului de umplere ţinând seama de sarcina inerţială D A H dµ cv s 0 s n T u, i = < T u Padm g ( Ω0 ωcv ) Kv (1 Kv + λ Kv η) d n t = 0 K η (IV.57) 4. Determinarea secţiunii galeriei în dreptul vanei ţinând seama de sarcina inerţială: Padm As ( Ω0 ωcv ) K v η 1 a 0, i = (IV.58) D cv µ K (1 + λ η) d µ 0 s K Kv n d n t = 0 5. Calculul timpului de ridicare a vanei ţinând seama de sarcina inerţială: t v i KvT u, i, = (IV.59) Observaţie Diferenţa dintre timpul de umplere real şi timpul de umplere neglijând inerţia trebuie să fie sub 5%. In caz contrar, se continuă calculul hidraulic astfel: se determină coeficientul inerţial cu ecuaţia (IV.55), în care se introduce noua arie a galeriilor a 0, i calculată conform ecuaţiei (IV.58). Ecuaţiile parametrilor principali 1. sarcina hidrostatică se calculează cu ec. (IV.49). debitul Q = a gh (IV.60) µ energia E = g Q H (IV.61) IV.4.c Calculul tabelar şi grafic al alimentării distribuite prin galerii longitudinale Folosind ecuaţiile parametrilor hidraulici şi energetici principali ai umplerii, se efectuează calculul tabelar (model în Tabel IV.5). 49

51 Se trasează graficele de variaţie a parametrilor principali în timpul umplerii sasului (model în Fig. IV.8). H Q E Scara: H cm 1 m Q 1 cm.10 m 3 /s E 4 cm 1000 J t cm 50 s t Fig. IV.8 Graficul de variaţie a parametrilor hidraulici şi energetici (scara este dată ca exemplu) 50

52 Tabel IV.1 北 f s 北 Domeniul ) (kn) (s) ( ) ( 3 /s) (J) ( ) ( ) ( /s) ( /s) (J/ Ω 0 I-a 51 t i = I-b t p = II T u = Observaţie d c d s x

53 Tabel IV. C f c ţ d 北 s ţ 北 北 d c 北 d sc 北 d ξ v = f ( n) n 0 0 北1 0 北 0 北3 0 北4 0 北5 0 北6 0 北7 0 北8 0 北9 1 北0 㯧哧 v 193 北 44 北75 18 北05 8 北37 4 北7 北33 1 北5 0 北64 0 北34 0 北5 µ ni Tabel IV. 3 C c c f c d d µ 5 n ξ v + ξv ξ 0 µ µ n 北 i = µ µ 0 + µ ni= µ ni 0 北5 n αi = 北1 0 北 0 北3 0 北4 0 北5 0 北6 0 北7 0 北8 0 北9 1 北0 0 北5 1 北0 i i 1 k i = 1

54 Tabel IV.4 北 f 㯧哧 sc d c ţ Domeniul α µ Ω I II H 0 = 北1 0 北 0 北3 0 北4 0 北5 0 北6 0 北7 0 北8 0 北9 1 北0 t v = 1 北1 1 北 㯧哧 1 北3 1 北4 㯧哧 㯧哧 㯧哧 T u = 㯧哧

55 Tabel IV.5 北 㯧哧㯧哧 d s 哧 Domeniul α H µ Ω H 0 = I 0 北1 0 北 0 北3 0 北4 0 北5 0 北6 0 北7 0 北8 0 北9 1 北0 t vi = 1 北1 1 北 㯧哧 II 1 北3 1 北4 㯧哧 㯧哧 T ui = 㯧哧

56 ᗧ劗 DE REZ ENŢဧ匇 E ZE funcţie de: V.1 Predimensionarea elementelor funcţionale ale sasului Schema statică a sasului este cadru rigid pe mediu elastic. Dimensiunile de gabarit ale părţilor principale ale sasului (Fig. V.1) se stabilesc în nivelul maxim din bieful amonte ( N am. max ), nivelul maxim din bieful aval ( N av. max ), nivelul minim din bieful aval ( N av. min ), natura terenului de fundaţie. In exteriorul sasului, se execută umplutură de pământ, prin care vor circula curenţii de apă de infiltraţie. De asemenea, în exteriorul sasului, se amenajează drenaje şi lucrări antiinfiltrante care se poziţionează în funcţie de nivelurile caracteristice. b 0 B s C.S.B. N.M.inf. a N.M.am. C.D. N.m.inf. b y h y H 0 H d.1 H b N.M.av. DREN BAJOAIER H d. h av N.m.av. h S0 C.S.R. RADIER h r C.I.R. b b l ဧ匇iဧ匇. V.1 Principalele cote ale elementelor sasului 55

57 Efectele acestor amenajări sunt: coborârea nivelului apei subterane, reducerea presiunilor hidrodinamice, limitarea infiltraţiei, lungirea şi dirijarea traseelor de infiltraţie. Bajoaierele au secţiunea transversală descrescătoare spre coronament. Paramentul dinspre apă al bajoaierelor este vertical. V.1.a Elemente de ဧ匇redimensionare ဧ匇entru ဧ匇aဧ匇oaier Grosimea la coronament se determină după mai multe criterii: 1. din comportarea betonului la eforturile principale la 45 o ce apar la forţa de izbire a navei: b 0 mizb F = izb (V.1.a) 3R b. f unde s-a notat: m izb coeficient de siguranţă egal cu 1, 1,5; R. rezistenţa betonului la forfecare; b f. din condiţia de încastrare a parapetului: Grosimea în secţiunea curentă: Grosimea la bază [6]: Înălţimea bajoaierului: Înălţimea de siguranţă: cu notaţiile: a 1 suma denivelărilor dinamice; b 0 > 0,8 m 1 m b y b 0 + (0,16 0,) h y b b b 0 + (0,16 0,) H b = 0 + H b (V.1.b) (V.) (V.3) hs. 0 + H a (V.4) ( t ) a = a = 1 m 1,5 m (V.5) 1 + max tmin ( tmax t min ) diferenţa dintre tasarea maximă probabilă şi tasarea minimă probabilă a structurii. V.1.ဧ匇 Elemente de ဧ匇redimensionare ဧ匇entru radier Grosimea radierului se alege ca valoarea maximă din condiţiile: h 1 1 = 5 4 r H b Lăţimea radierului până în axul sasului: sau h r > B 8 s (V.6) Bs l = bb + (V.7) 56

58 V.1.c Niဧ匇eluri de calcul la intradosul ဧ匇aဧ匇oaierului. Niဧ匇eluri de infiltraţie la eဧ匇tradosul ဧ匇aဧ匇oaierului. ota drenului Nivelurile de calcul la intradosul bajoaierului sunt: Nivelul minim aval: N av. min = hs. 0 (V.8) Nivelul maxim aval: unde s-a notat: N av. max = Nav. min + hav (V.9) hav = 1 m m Nivelul maxim amonte: Nam. max = Nav. min + H0 (V.10) Pozarea drenului la extradosul bajoaierului se face în funcţie de Cota drenului:. D Nav. max N av. max : C = + (1 m 1,5 m) (V.11) Nivelul minim de infiltraţie: Ninf. min = C. D 0, 15 H d (V.1) unde s-a notat: H = C D N d. av. min Nivelul maxim de infiltraţie: Ninf. max = C. D + 0, 15 H d1 (V.13) unde s-a notat: V.1.d Notă H d 1 = Nam.max C. D aracteristicile mecanice ale ဧ匇etonului ᗷ咷i ale ဧ匇ămᗷ咷ntului de umဧ匇lutură Pentru a explica mai uşor etapele de dimensionare, în continuare, se va da un exemplu de calcul. a. Se precizează clasa betonului folosit şi caracteristicile mecanice: Clasa betonului (Romcod): CH 0/5 (BcH 5; BH 350) cu R c = 15 N/mm Greutatea specifică a betonului: Coeficientul Poisson al betonului: Modulul de elasticitate al betonului: γ bet = 4 kn/m 3 υ bet = 0,19 E bet = N/mm ဧ匇. Se determină caracteristicile geotehnice ale zonei de amplasament al sasului: Greutatea specifică a pământului cu umiditate naturală, aflat deasupra nivelului apei subterane (exemplu): γ = kn/m 3 n Greutatea specifică a pământului submersat (aflat sub nivelul apei subterane): Exemplu: sub = γ n ( n) γ apa γ 1, n = porozitatea γ sub = 7 kn/m 3 Unghiul de frecare internă al pământului nesubmersat: Unghiul de frecare internă al pământului submersat: ϕ n = 5 o 35 o ϕ sub = 0 o 30 o 57

59 V.ᗷ咷. ᗷ咷etoda de calcul de reᗷ咷istenţă. ᗷ咷ruဧ匇ări ᗷ咷i iဧ匇oteᗷ咷e de calcul. V.ᗷ咷.a ᗷ咷etoda de calcul Siguranţa construcţiilor executate din diferite materiale se verifică printr-o metodă semiprobabilistică, numită metoda stărilor limită, în conformitate cu STAS 10100/0-77 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor. În această metodă, relaţia de verificare a siguranţei este: S (V.14) max R min unde s-a notat: S max solicitarea maximă probabilă, produsă de valorile maxime ale încărcărilor asupra unei secţiuni (efortul secţional); R min valoarea minimă probabilă a capacităţii de rezistenţă a secţiunii. Aceste valori sunt denumite valori de calcul. Ele se stabilesc în legătură cu valorile de referinţă ale încărcărilor, respectiv, ale rezistenţelor, denumite valori caracteristice (sau normate), astfel: valoarea de calcul a încărcării (sau a solicitării) se determină înmulţind valoarea normată ( S n ) (conform STAS 10101/0-77) cu coeficientul încărcării (n). Prin coeficientul n (conform STAS 10101/0-77, tabelele, 3, 4, 5), se ţine seama de abaterile nefavorabile posibile ale valorii normate, cauzate de variabilitatea statistică a încărcării. valoarea de calcul a rezistenţei secţiunii se obţine prin împărţirea rezistenţei normate ( R n ) cu coeficientul de siguranţă al materialului (γ). Prin coeficientul γ, se ţine seama de posibilitatea depăşirii valorii normate datorită variabilităţii statistice a calităţii materialului. În unele cazuri, se introduce şi coeficientul condiţiilor de lucru (m). aဧ匇el V.1 Rezistenţele de calcul (N/mm ), modulul de elasticitate (kn/mm ) la betoane (conform NE 01 99; C ; STAS 10700/0-90) Clasa betonului (Marca betonului) Compresiune f ck. cil sau f ck. cub R bk 58 Caracteristica Simbolul Întindere R t Modulul de elasticitate C4/5 Bc5 B75 3,3 1 C6/7,5 Bc7,5 B100 4,7 9,5 14 C8/10 Bc10 B150 6,5 0,6 1 C1/15 Bc15 B00 9,5 0,8 4 C16/0 Bc0 B50 1 0,95 7 C0/5 Bc5 B ,1 30 C5/30 Bc30 B ,5 3 C30/35 Bc35 B450 0,7 1,35 34,5 C35/45 Bc40 B500 3,4 1,46 37 C40/50 Bc50 B600 8,5 1,67 38 C50/60 Bc60 B700 33,3 1,85 40 Notă Simbolurile din tabelul V.1, pentru calitatea betonului, sunt: reprezintă Codul, primul număr reprezintă rezistenţa cilindrică, al doilea număr reprezintă rezistenţa cubică, conform NE 01-99; ᗷ咷c reprezintă clasa de beton, numărul reprezintă rezistenţa cubică, conform Normativului C şi STAS / 0-90; E b

60 ᗷ咷 reprezintă marca betonului, numărul reprezintă rezistenţa cubică medie teoretică, în dan/cm, conform STAS Modulul de elasticitate transversal al betonului are valoarea G = 0, 4 E. Încărcările se clasifică (conform STAS 10101/0-77, tabelul 1) în: 1. încărcări permanente (P);. încărcări temporare (T) cu subclasele: încărcări cvasipermanente (C), variabile (V); 3. excepţionale (E). Relaţia (V.14) devine: n n S n R m γ V.ᗷ咷.ဧ匇 ᗷ咷ruဧ匇area ᗷ咷ncărcărilor. ဧ匇oteᗷ咷e de calcul b b (V.15) Calculul elementelor şi structurilor de construcţii se face folosind combinaţiile cele mai defavorabile, practic posibile, ale diferitelor acţiuni. Aceste combinaţii, numite grupări de încărcări, sunt alcătuite pe baza schemelor de încărcare. STAS 10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor arată că dimensionarea se face utilizând două tipuri de grupări:. grupări fundamentale, formate din încărcări P, C şi V; ᗷ咷. grupări speciale formate din încărcări P, C, V şi E. Încărcările permanente P se iau în calcul în toate cazurile. Încărcările cvasipermanente C şi variabile V se iau în calcul când efectele lor sunt defavorabile pentru verificarea într-o anumită secţiune şi la o anumită stare limită. Încărcările excepţionale E se iau în calcul numai în cazul unor grupări speciale. Notă Spre deosebire de alte categorii de construcţii, construcţiile hidrotehnice inclusiv ecluzele se dimensionează şi se verifică pentru trei tipuri de grupări: fundamentale, speciale, extraordinare.. ᗷ咷ruဧ匇area fundamentală pentru următoarele ipoteze de exploatare normală: 1. exploatare normală (Fig. V..a) în ipoteza: nivel minim al apei în sas (N.m.); nivel maxim al apelor de infiltraţie (N.M.inf.); platforma ecluzei este încărcată cu suprasarcina q = dan/m ; nava exercită o forţă de tracţiune în parâmă F tr la 1 m peste N av. min. Este ipoteza care reflectă cea mai defavorabilă solicitare dinspre exterior. q N.M.inf. N.M. F izb N.m.inf. N.m. F tr a. ဧ匇. Fig. V. Gruparea fundamentală şi ipotezele de exploatare normală F.1 şi F. a.- gruparea F.1 sas gol ; b.- gruparea F. sas plin 59

61 .ᗷ咷. exploatare normală (Fig. V..b) în ipoteza: nivel maxim al apei în sas (N.M.); nivel minim al apelor de infiltraţie (N.m.inf.); nava exercită o forţă de izbire F izb poziţionată la 1 m peste N am. max.. ᗷ咷ruဧ匇area sဧ匇ecială pentru următoarele ipoteze de construcţie şi reparaţii:.1 reparaţii în interiorul sasului (Fig. V.3.a) în ipoteza: dren blocat parţial; nivel maxim al apelor de infiltraţie; platforma ecluzei încărcată cu suprasarcina q = dan/m ; ᗷ咷. faza de construcţie (Fig. V.3.b) ţine seama de etapele de realizare a umpluturii din spatele bajoaierului în funcţie de fazele de betonare a acestuia. ᗷ咷. reparaţii la exteriorul sasului în ipoteza: umplutura îndepărtată; nivel maxim amonte în sas. Observaţie Ipoteza de calcul ᗷ咷. ar putea exista, dar nu se mai foloseşte astăzi, în proiectare deoarece, în timpul exploatării ecluzei, nu se admite nici o reparaţie la extrados, cu îndepărtarea umpluturii, când apa din sas este la nivel maxim. q N.M.inf. a. gruparea S.1 reparaţii ᗷ咷 ᗷ咷 ᗷ咷 1 N.inf. 1 ᗷ咷 N.inf. 1 ᗷ咷 N.inf. ဧ匇. gruparea S. execuţie continuă a radierului pe toată durata ဧ匇iဧ匇. V.ᗷ咷 Gruparea specială cu ipoteza de reparaţii S.1 şi ipoteza de construcţie S. N.M.inf. ဧ匇iဧ匇. V.ᗷ咷 Gruparea extraordinară cu ipoteza de blocare a drenului E.1 N.m. 60

62 ᗷ咷ruဧ匇area eဧ匇traordinară pentru următoarele ipoteze:.1 blocarea totală a drenului (Fig. V.4.) în ipoteza: nivel minim al apei în sas, nivel de infiltraţie la nivelul maxim amonte. N.M.am q F s.p F s.b R h P s.h F s.r F s.b P s.h E h + E s.h N.m.inf a v F s.r F s.b N.M.inf. S a. ဧ匇. ဧ匇iဧ匇. V.ᗷ咷 Gruparea extraordinară şi ipoteza de cutremur E. a.- forţe seismice orizontale transversale; b.- forţe seismice verticale.ᗷ咷 cutremur se aleg direcţiile de calcul ale forţelor seismice care dau efectele cele mai periculoase:.ᗷ咷. direcţia orizontală transversală (Fig. V.5.a) în ipoteza: nivel maxim amonte în sas; platforma ecluzei încărcată cu suprasarcină; umplutura este normală; nivel de infiltraţie minim. Observaţie Gruparea de încărcări.ᗷ咷. se foloseşte pentru verificarea eforturilor şi a stabilităţii la lunecare..ᗷ咷. direcţia verticală (Fig. V.5.b) în ipoteza: sas complet gol; nivel de infiltraţie maxim; subpresiune maximă. Observaţii 1. Gruparea de încărcări.ᗷ咷. se foloseşte la verificarea stabilităţii la plutire.. Gruparea extraordinară intervine extrem de rar în existenţa construcţiei (o dată, de două ori sau niciodată), dar ea poate fi cauza unor accidente foarte grave. V.ᗷ咷 a h alculul ᗷ咷ncărcărilor Se fac următoarele ipoteze: încărcările sunt repartizate uniform în lungul sasului; rigiditatea elementelor componente ale sasului este uniformă în lungul sasului. Rezultă că sasul lucrează în starea plană de deformaţie. Această caracteristică elastică permite ca eforturile secţionale în secţiunea curentă a sasului să fie determinate pentru o fâşie de lăţime unitară (Fig. V.6). Schema statică de calcul pentru bajoaier este consola încastrată în radier. 61

63 Încărcările se stabilesc pentru o fâşie de lăţime egală cu 1 m, astfel: Greutatea proprie a bajoaierului: Greutatea pământului de umplutură: G = γ (V.16) b A b bet G p G p. n + G p. sub G G = (V.17) p. n = Ap. n γ n (V.18) p. sub = Ap. sub γsub (V.19) 1m a. ဧ匇. c. 1m 1m ဧ匇iဧ匇. V.ᗷ咷 Starea plană de deformaţie a sasului a.- fâşia unitară de calcul; b.- schema statică pentru bajoaier; c.- schema statică pentru radier Forţa hidrostatică a apei din sas: la nivel maxim: la nivel minim: Forţa hidrostatică a apei de infiltraţie: la nivel maxim: la nivel minim: Împingerea pământului F F F H1 F H. inf. 1 H. inf. H max γa Ham =. (V.0) γa hs = (V.1) γa Hinf.max = (V.) min γ a H inf. = (V.3) Umplutura poate exercita asupra bajoaierului: împingere activă, împingere în stare de repaus, împingere suplimentară reactivă. Tipul de împingere şi distribuţia presiunii pământului asupra paramentului bajoaierului se adoptă în calcul, în funcţie de tendinţa de deplasare a bajoaierului şi de posibilitatea lui de deformare. La bajoaierele independente fundate pe terenuri nestâncoase, se va considera împingerea activă. 6

64 Bajoaierele încastrate în radier sunt considerate, practic, fără deformaţii şi deplasări. În consecinţă, în calcul, se va folosi presiunea pământului în stare de repaus introducându-se coeficientul de împingere laterală în stare de repaus K : υ0 K rep = 1 sin ϕ sau K rep = (V.4) 1 υ0 unde s-a notat: φ unghiul de frecare internă al pământului, υ 0 coeficientul Poisson pentru teren (Tabel V.); Se va face calculul pentru trei zone care corespund cu: a. suprasarcina de pe platformă, ဧ匇. zona de umplutură fără apă de infiltraţie, c. zona de umplutură cu apă de infiltraţie. a. suprasarcina: p 0 = q Krep (V.5) unde s-a notat: q încărcarea pe platformă; ဧ匇. zona fără apă de infiltraţie: rep p 1 = p 0 + K rep γ n h (V.6) c. zona cu apă de infiltraţie: p = p 1 + K rep γ sub hinf (V.7) aဧ匇el V.ᗷ咷 Coeficientul Poisson ( υ 0 ) pentru diferite tipuri de pământuri Tip de pământ Coeficient Poisson Tip de pământ Coeficient Poisson Argile compacte 0,5 0,30 Pietriş bolovăniş 0,1 0,17 Argile prăfoase 0,35 0,37 Nisipuri 0,0 0,30 Argile plastice 0,38 0,45 Argile nisipoase 0,1 0,9 Încărcările produse de nave: Forţa de izbire a navei (kn): izb 3 0,9 D cv F = (V.8) unde D cv reprezintă deplasamentul (tf). Punctul de aplicaţie al forţei de izbire, în poziţia cea mai defavorabilă, este situat la 1 m peste nivelul maxim în sas. Forţa de tracţiune în parâmă F tr se determină în funcţie de tipul şi deplasamentul navei (Tabel V.3). aဧ匇el V.ᗷ咷 Tracţiunea în parâmă D barja (tf) < > 5000 F tr (kn) Se ţine seama (Fig. V.7) numai de acţiunea componentei perpendiculare pe bajoaier F. : tr x componenta perpendiculară: F = F sin α cosβ (V.9) tr. x tr unde α şi β sunt unghiurile de înclinare a parâmei, cu valorile: - pentru vase de pasageri: α = 45 o şi β = 0 o ; - pentru vase de mărfuri: α = 30 o şi β = 0 o. 63

65 Punctul de aplicaţie al forţei de tracţiune în parâmă se consideră la 1 m peste nivelul minim aval N av. min. În condiţii normale de exploatare, forţa de întindere din parâmă trebuie să fie mai mică decât forţa admisibilă, deoarece la o supraîncărcare accidentală, forţa în parâmă poate atinge valoarea de rupere. P adm se calculează cu formula empirică (II.15) sau cu: adm, P = 0 D (V. 30) Forţa de rupere se calculează în funcţie de caracteristica de dotare a navei: P = P adm (V.31) r C s cu notaţia: C s coeficient de siguranţă, având valorile: pentru parâme de oţel: C s =,75 3 pentru parâme sintetice: C s = 3,5. Registrul Naval Român recomandă: Nu este necesar ca forţa de rupere a parâmelor de manevră şi legare să fie mai mare de dan. F y F z ဧ匇iဧ匇. V.ᗷ咷 Forţa de tracţiune în parâmă F β α Încărcarea pe platformele adiacente se stabileşte în funcţie de destinaţia platformei şi de modul de exploatare: pentru oameni, autocamioane: q = 4 5 kn/m pentru halaj cu locomotive: q = 0 kn/m pentru depozitarea mărfurilor şi materialelor: q = kn/m. Notă Ca exemplu, se va considera încărcarea pe platformă q = 16 kn/m. Observaţie Se face schiţa încărcărilor pentru ipotezele:.1 ( sas gol ),.ᗷ咷 ( sas plin ) şi.1. ( reparaţii ), apoi se calculează forţele pentru fiecare ipoteză. V.ᗷ咷 Verificări de staဧ匇ilitate ᗷ咷i de reᗷ咷istenţă la ecluᗷ咷e Calculul de stabilitate şi rezistenţă se efectuează în diferite ipoteze de încărcare şi cuprinde: verificarea stabilităţii la plutire a sasului, verificarea stabilităţii la alunecare a sasului şi a capului aval, verificarea stabilităţii la răsturnare a bajoaierelor independente, verificarea rezistenţei structurii, verificarea capacităţii portante a terenului de fundare, verificarea la apariţia fisurilor. Condiţia de stabilitate se exprimă astfel: suma forţelor care asigură stabilitatea trebuie să fie mai mare decât suma forţelor care se opun stabilităţii sau, într-o altă formulare, coeficientul de siguranţă calculat cu forţele normate trebuie să fie mai mare cel puţin egal cu coeficientul de siguranţă admisibil. Tabelul V.4 prezintă valorile coeficienţilor de siguranţă (n). 64

66 aဧ匇el V.ᗷ咷 Coeficienţi de siguranţă (n) Clasa construcţiei STAS I II III IV Gruparea de încărcări Plutire n P Lunecare n AL Răsturnare n R Fundamentale 1,10 1,30 1,40 Speciale 1,10 1,10 1,10 F 1,10 1,0 1,30 S 1,10 1,10 1,10 F 1,05 1,15 1,0 S 1,05 1,05 1,10 F 1,05 1,15 1,15 S 1,05 1,05 1,10 V.ᗷ咷.a Verificarea staဧ匇ilităţii la ဧ匇lutire a sasului Se stabileşte cea mai defavorabilă grupare de încărcări pentru stabilitatea la plutire în condiţii statice şi dinamice. Calculul pentru condiţii statice se face la gruparea excepţională care corespunde ipotezei: sas complet gol, nivel maxim de infiltraţie, subpresiune maximă, platforma adiacentă neîncărcată (Fig. V.8). Coeficientul de stabilitate admisibil în condiţii statice este S n adm, = 1,3. P G p1 E 1 N.M.inf. G p G b E H.M.inf.+h r h r G r S ဧ匇iဧ匇. V.ᗷ咷 Verificarea stabilităţii la plutire a sasului (schema încărcărilor) Coeficientul de stabilitate la plutire în condiţii statice se calculează cu formula: n v v Fstab Vi Gb + Gr + Gp + Pinf + E v E fr = = = > F S S S p + pert 65 S n adm.p (V.3) unde: F stab suma forţelor stabilizatoare: greutatea bajoaierelor G b, a radierului G r, a prismelor exterioare de pământ pe bajoaiere G, componenta verticală a forţei hidrostatice din apa subterană pământului p P inf v, componenta verticală din împingerea E v, forţa de frecare verticală (pământ-pământ) v E fr = C p Eh i tgϕi v E fr :, (V.33)

67 C p E h, i coeficient de participare a forţelor de frecare laterală sau coeficient de mobilizare; C p = 0,35 0,75 componenta orizontală a împingerii pământului pe bajoaiere; φ unghiul de frecare interioară pentru pământul de umplutură; F suma forţelor perturbatoare: subpresiunea S calculată pentru nivelul maxim pert de infiltraţie şi la funcţionarea normală a drenului S = ps l = γa ( Hinf. max + h r )l (V.34) Verificarea stabilităţii la plutire se face pentru condiţii dinamice la gruparea excepţională în condiţii de seism pe direcţie verticală, care corespunde ipotezei: sas complet gol, nivel maxim de infiltraţie, subpresiune maximă, platforma adiacentă neîncărcată, acceleraţia maximă a cutremurului pe direcţie verticală. Coeficientul de stabilitate în condiţii dinamice admisibil este D n adm, = 1,1. Coeficientul de stabilitate la plutire în condiţii dinamice se calculează cu formula: D Vi n p = > S + av Vi D n. P unde: a v acceleraţia seismică verticală de sus în jos; a V forţele seismice de jos în sus (forţe de inerţie). v i P adm (V.35) Observaţie Dacă sasul nu este stabil la plutire, se vor mări forţele verticale (greutatea radierului sau alte forţe stabilizatoare). V.ᗷ咷.ဧ匇 Verificarea staဧ匇ilităţii la alunecare a sasului Stabilitatea la alunecare se efectuează pentru sasul cu bajoaiere independente şi pentru sasul de tip carenă încărcat nesimetric. Coeficientul de stabilitate la alunecare în condiţii statice se calculează cu formula: ( V S ) Fh S fr + c A S n AL = > n adm, AL (V.36) unde: f r coeficient de frecare între radier şi pământ în stare de repaus; V suma forţelor verticale stabilizatoare; S subpresiunea; c coeziunea pământului; A suprafaţa de contact pe care se produce alunecarea; F suma forţelor orizontale care produc alunecarea. h f r = tgϕ Coeficientul de stabilitate la alunecare în condiţii dinamice se calculează în ipoteza că deplasările sunt atât de mari încât efectul coeziunii pământului este neglijabil: D nal = fr ( V S ) Fh + Fs. unde: F s. h suma forţelor seismice orizontale (Fig. V.5.a). h > D n adm, (V.37) AL 66

68 Coeficientul de stabilitate în condiţii dinamice admisibil este V.ᗷ咷.c Verificarea staဧ匇ilităţii la alunecare a caဧ匇ului aဧ匇al D n adm, = 1,1. Calculul pentru condiţii statice se face la gruparea excepţională care corespunde ipotezei: nivel maxim în sas, nivel maxim al apei de infiltraţie, nivel minim în portul aval, subpresiune maximă (Fig. V.9). AL N.M.am N.M.am F rb ᗷ咷 1 G p am G a G p G b ᗷ咷 ᗷ咷 H 1 N.m.av H 3 av G a ᗷ咷 ᗷ咷 G r H etanşare rost G r F fr H 4 S ဧ匇iဧ匇. V.ᗷ咷 Verificarea stabilităţii la alunecare a capului aval (schema încărcărilor) Coeficientul de stabilitate admisibil în condiţii statice este S n adm, = 1,3. Coeficientul de stabilitate la alunecare în condiţii statice se calculează cu formula: n S AL = f r ( V S) + C unde: f r coeficient de frecare între radier şi terenul de fundaţie; V suma forţelor verticale stabilizatoare: greutatea bajoaierelor G, a apei, a prismelor exterioare de pământ pe bajoaiere r P h p f b E h > S AL n adm, (V.38) AL G b, a radierului G, componenta verticală din împingerea pământului E v ; S subpresiunea; C coeficient de participare a forţelor de frecare laterală sau coeficient de mobilizare; p C p = 0,3 0,7 f b coeficient de frecare între bajoaier şi terenul de umplutură; E componenta orizontală a împingerii pământului pe bajoaiere; h h P suma forţelor hidrostatice date de apa din sas şi din exterior; suprafeţele pe care acţionează fiecare din aceste forţe se determină în funcţie de poziţia elementului de etanşare din rostul sas - cap aval. Coeficientul de stabilitate la alunecare în condiţii dinamice se calculează cu formula: p 67

69 n D AL = f ( V av G) Ph + ah r + C p fb Eh > G + Ps. h D n adm, (V.39) unde: a v, a h acceleraţia cutremurului pe verticală, respectiv pe orizontală; P s. h forţe hidrostatice suplimentare date de apa din sas şi din portul aval în timpul cutremurului, calculate cu formula lui Westergaard [14]: p 7 a = 8 g ( z) h γ H z γ a greutatea specifică a apei; z adâncimea curentă; H adâncimea maximă în dreptul suprafeţei considerate. Coeficientul de stabilitate în condiţii dinamice admisibil este V.ᗷ咷.d Verificarea caဧ匇acităţii ဧ匇ortante a terenului de fundare a D AL AL n adm, = 1,1. (V.40) Se stabileşte cea mai defavorabilă grupare de încărcări în ceea ce priveşte capacitatea portantă a terenului. Această grupare corespunde ipotezei de exploatare normală cu sas plin.ᗷ咷, la care se adaugă suprasarcina (Fig. V.10). Se calculează efortul efectiv pe teren şi se compară cu efortul admisibil (Tabel V.5). N.M.am. F izb Q q G p1 E 1 N.m.inf. G a P h.1 Gb G p E H.m.inf.+h r P h.inf. h r G r S ဧ匇iဧ匇. V.1ᗷ咷 Schema încărcărilor pentru verificarea capacităţii portante a terenului de fundare Efortul efectiv trebuie să fie mai mic decât efortul admisibil: σ 1, σ adm Determinarea efortului efectiv: N M σ1, = ± (V. 41) A W N M = 0 σ1, = (V.41.a) A 68

70 Greutatea apei din sas: N = Vi = Q + G p + Gb + Gr + Ga S (V.41.b) Suprafaţa de transmitere a sarcinilor: A = l.1 Bs G a = γ a ( H 0 + hs ) (V.4) aဧ匇el V.ᗷ咷 Efortul admisibil după natura terenului (dan/cm ) Teren Efort admisibil (σ adm ) Argilos Nisipos argilos,5 3 Tare 3,5 4 V.ᗷ咷 V.ᗷ咷.a alculul ဧ匇aဧ匇oaierului ဧ匇oteᗷ咷ele de dimensionare 1,5 pentru h < m 1,7 pentru h > m Bajoaierul se calculează ca o consolă încastrată în radier, acţionată de forţe orizontale şi verticale, în următoarele ipoteze (conform schiţelor):. Ipoteza de exploatare.ᗷ咷, cu forţele: greutatea proprie, împingerea pământului E h şi E v la nivelul minim al infiltraţiei, forţa hidrostatică în sas la nivelul maxim amonte, forţa hidrostatică la nivelul minim al infiltraţiei, forţa de izbire a navei. ᗷ咷. Ipoteza de exploatare 1, cu forţele: greutatea proprie, împingerea pământului E h şi E v la nivelul maxim al infiltraţiei, forţa hidrostatică în sas la nivelul minim aval, forţa hidrostatică la nivelul maxim al infiltraţiei, forţa de tracţiune a navei.. Ipoteza de reparaţii în interiorul sasului.1, cu forţele: greutatea proprie, împingerea pământului E h şi E v la nivelul maxim al infiltraţiei, forţa hidrostatică la nivelul maxim al infiltraţiei, suprasarcina, solicitări datorită variaţiilor de temperatură. In timpul reparaţiilor, pe timp de vară pot exista temperaturi mai mari la intradosul bajoaierului faţă de extrados, încât apare tendinţa de deplasare a bajoaierului spre umplutură. Această deplasare creează o împingere suplimentară reactivă pr care se suprapune peste împingerea pământului în repaus. Pe timp de iarnă, procesul este analog, dar în sens contrar. Momentul încovoietor şi forţa tăietoare vor creşte cu o valoare care depinde de: diferenţa de temperatură, modulul de deformaţie al umpluturii, caracteristicile geometrice ale bajoaierului. 69

71 劇r e d n d ferenţ 劇 de e 劇 劇er 劇 劇r 劇 se consideră astfel: 劇 劇en 劇 劇n 劇 e r în secţiunea de încastrare se suplimentează cu: o = 0,35 (V.43.a) f rţ 劇 劇 e 劇re în secţiunea de încastrare se suplimentează cu: 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇e e de 劇 劇 劇e 劇e 劇 劇 劇 劇 o = 0,5 (V.43.b) 劇 劇 劇 Se consideră un număr de secţiuni orizontale prin bajoaier, ce pot fi poziţionate în două variante: la distanţe egale între ele (1 m 3 m) (Fig. V.11.a); la cotele unde există modificări semnificative ale încărcărilor (la nivelurile caracteristice din sas şi din umplutură) (Fig. V.11.b) max 1 1 max max 1/5 max min min min 4 4 min 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Schema secţiunilor de calcul pe înălţimea bajoaierului (exemple) a.- la distanţe egale; b.- la niveluri caracteristice 劇 劇 劇 Se definesc dimensiunile caracteristice ale bajoaierului şi clasa betonului: = 0,6 m 0 = 0,7 m 0,7 + 0, 0,7 + 0, 0,7 + 0, 1 = 1 = 3 = 3 劇 劇 70

72 Greutatea specifică a betonului: γ = 4 kn/m 3. 劇 劇 Se calculează valoarea fiecărei forţe, pe fiecare secţiune. 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇n 劇r 劇r r 劇n 劇 e 劇 劇 de e 劇 劇 劇 劇re 劇 劇 劇 劇 劇 劇 n Secţiunea 1-1 (Fig. V.1.a) 1 = 0,7 5,15 1 γ 1,73 1 0,7 ' 1 = ( 1,73 0,7) 1,73 5,15 γ ' = = ( 1,73 0,7) unde s-a notat: excentricitatea forţei faţă de centrul secţiunii. Secţiunea (Fig. V.1.b) = 0,7 10,3 1 4,76 0,7 3 1 (,76 0,7) 10,3 ' =,76 ' = = (,76 0,7) 3 4 0,7 0,7 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Greutatea proprie a. - secţiunea 1-1; b.- secţiunea - (schiţă de calcul) 1 ' 1 ' 1 O 1 1, ,15 ' ' O,76 10,3 ᘷ厗 d s că d ᘷ厗 În secţiunile 1 1 şi (Fig. V.11.b) nu există apă de infiltraţie, deci calculul se face din secţiunea în care apare. min. Secţiunea 3 3 (Fig. V.13.a) ᘷ厗.3 = γ 0, 1,09 1,09 3, = 0, 1,09 3 Secţiunea 4 4 (Fig. V.13.b) ᘷ厗.3 γ =. 3 = 1,09 3 1,09 71

73 ᘷ厗.4 = γ 0, 6,4 6,4 ᘷ厗.4 = γ 6,4 4,8 1 0, 3 4 = 6,4. 4 = 6,4 3 0,7 0,7 min ᘷ厗 3 min ᘷ厗 4 1,09 ᘷ厗 3 3 O 3 3,79 3 6,4 ᘷ厗 4 0,6 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Forţa hidrostatică la nivel minim de infiltraţie (schiţă de calcul) a.- secţiunea 3-3; b.- secţiunea 4-4 ᘷ厗 d s că ᘷ厗 s s ᘷ厗 Secţiunea 1 1 (Fig. V.14) ᘷ厗 1 = 1 = γ,55, O ,8 ᘷ厗 1 O 4 1,55,6 4 5,15 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Forţa hidrostatică în sas la ᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗ă ᘷ厗 ᘷ厗 Secţiunea 1 1 (Fig. V.15.a) σ 0 = 0 σ 1 = γ 5, 15 σ ᘷ厗 0 = 0 σ ᘷ厗1 = ᘷ厗 σ 1 σ 1( 1,73 0,7) σ 1 5,15 1 = 1 = ᘷ厗 1,73 1,73 0,7 1 = 3 1 = 7 5,15 3. max (schiţă de calcul) Secţiunea 3 3 (Fig. V.15.b) Pe această zonă, există şi apă subterană, unde umplutura va avea greutatea specifică γ s. Împingerea pământului se va calcula pe zone anume până la nivelul de infiltraţie şi sub acesta, diagrama presiunilor fiind dublu trapezoidală.

74 În calculele preliminare, se acceptă simplificarea ca diagrama să fie de forma unui singur trapez. σ 0 = 0 σ 3 = γ 14,36 + γ s 1, 09 σ ᘷ厗 0 = 0 σ ᘷ厗3 = ᘷ厗 σ 3 σ 3 = 3 = 3,79 σ ( 3,79 0,7) 3 3,79 0, σ 3 3 = ᘷ厗 3 = 15, ,45 σ 3 3 0,7 1 5,15 劇 劇 1 σ ᘷ厗1 1 O 1 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Împingerea pământului la. min (schiţă de calcul) a.- secţiunea 1-1; b.- secţiunea 3-3 ᘷ厗 c d d ᘷ厗 d Forţa de izbire a navei s-a determinat 1 1,73 1 1,09 73 σ 3 ᘷ厗3 3,79 c, printr-o metodă energetică: sin β ᘷ厗 1 = 3cos β + 1 ᘷ厗 unde: β unghiul dintre axa navei şi peretele construcţiei în momentul şocului: - sas β = 3 o 4 o - sector rectiliniu cap şi estacadă de acostare β = 8 o 10 o - sector curbiliniu cap şi estacadă de ghidaj β = 0 o 5 o ᘷ厗 deplasamentul navei (tf); viteza navei la intrarea în ecluză, limitată la 1m/s 1, m/s; 劇 劇 (V.44.a) forţa de izbire a navei (kn); deplasarea construcţiei datorită şocului. Forţa de izbire s-a determinat şi ᘷ厗ᘷ厗, în funcţie de deplasamentul navei. Astfel, la deplasament ᘷ厗 = tf ( kn), pentru: sas 1 = ᘷ厗 300 (V.44.b) sector rectiliniu la cap şi estacade de acostare 1 = ᘷ厗 00 (V.44.c) min 3 3 O 3 15,4 3

75 1 sector curbiliniu la cap şi estacade de ghidaj = ᘷ厗 (V.44.d) 150 O altă formulă empirică generală pentru forţa de izbire în funcţie de deplasament este: unde: ᘷ厗 coeficient de izbire, având valorile: 0,9 ᘷ厗 ᘷ厗 - sas ᘷ厗 = 1 3 = (V.44.e) - sector rectiliniu cap şi estacadă de acostare ᘷ厗 = 1,67 - sector curbiliniu cap şi estacadă de ghidaj ᘷ厗 = ᘷ厗 c d ᘷ厗 c ᘷ厗 ᘷ厗 d a navei este la 1 m peste. max. 劇 劇 劇 劇d 劇 劇 劇 劇 劇n 劇r 劇r r 劇n 劇 e 劇 劇 de e 劇 劇 劇 劇re 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 (este cunoscută din V.5.c) ᘷ厗 d s că ᘷ厗 d ᘷ厗 Secţiunea. max (secţiunea, în Fig. V.16.a) γ 0, 1,13 1,13 ᘷ厗. =,76 1 = 0, 1,13 3 Secţiunea următoare (3 3 în Fig. V.16.b) ᘷ厗.3 = γ 0, 6,8 6,8 3,79 1 = 0, 3 3 6,8 0,7 ᘷ厗 ᘷ厗.. =.3 γ 1,13 = 1,13 γ =. 3 = 3 6,8 3 6,8 0,7 max ᘷ厗 1 1 max ᘷ厗 3 1,13 ᘷ厗 O,76 6,8 ᘷ厗 3 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Forţa hidrostatică la nivel maxim de infiltraţie (schiţă de calcul) a.- secţiunea -; b.- secţiunea O 3 3,79 3 劇 劇 ᘷ厗 d s că ᘷ厗 s s Calculul se face începând din secţiunea corespunzătoare nivelului minim aval. Secţiunea 4 4 (Fig. V.17) 74

76 ᘷ厗 4 4 = γ,6 = 3, ,7 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Forţa hidrostatică în sas la. min (schiţă de calcul) ᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗ă ᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗 d ᘷ厗 Secţiunea (Fig. V.18.a) σ 0 = 0 = γ 9,17 + γ 1, 13 σ s σ ᘷ厗 0 = 0 σ ᘷ厗 = ᘷ厗 σ (,76 0,7) σ =,76,76 0,7 = 3 0,6 4 σ 10,3 = ᘷ厗 10,3 3 = 3 O 4 4 ᘷ厗 4.min 4 s = 3,6 σ σ 3 3 0,7 10,3 max 1,13 σ ᘷ厗 1,73 O 6,8 max ,4 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Împingerea pământului la. max (schiţă de calcul) a.- secţiunea ; b.- secţiunea 3 3 Secţiunea 3 3 (Fig. V.18.b) σ 0 = 0 = γ 9,17 + γ 6, 8 σ 3 s σ ᘷ厗 0 = 0 σ ᘷ厗3 = ᘷ厗 σ 3 σ 3 = 3 ( 3,79 0,7) σ 3 15,45 3 = ᘷ厗 75 O 3 σ 3 ᘷ厗3 3,79 3

77 3 3,79 3,79 0,7 = 3 3 = 15,45 ᘷ厗 c d d ᘷ厗 d cᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗 ă Se calculează cu formula (V.9), apoi se verifică relaţia: 3 < ᘷ厗 adm < ᘷ厗 劇 劇 劇 劇e 劇 劇 劇 劇 劇n 劇r 劇r r 劇n 劇 e 劇 劇 de re 劇 劇r 劇ţ 劇n 劇 劇 劇 劇 劇 (se cunoaşte din V.5.c) ᘷ厗 d s că ᘷ厗 d ᘷ厗 (se cunoaşte din V.5.d) ᘷ厗 ᘷ厗 s c ᘷ厗 c ă ᘷ厗 s cᘷ厗 0 0 Secţiunea 0 0 (Fig. V.19) ᘷ厗 = ᘷ厗 0,7 1,73 = 01,76 0 = 0,7 0,7 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Suprasarcina (schiţă de calcul) ᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗 ᘷ厗ă ᘷ厗 ᘷ厗 d ᘷ厗 ᘷ厗 c s ᘷ厗 s c ă Secţiunea 1 1 (Fig. V.0.a) 1 0 ᘷ厗 O 1 O ᘷ厗 0 1 σ ᘷ厗0 σ 1 1 σ 0 0,7 ᘷ厗 σ ᘷ厗0 σ σ 0 ᘷ厗 1 5, ,3 O 1 σ ᘷ厗1 1 1, O σ ᘷ厗,76 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Împingerea pământului la. max şi suprasarcină (schiţă de calcul) a.- secţiunea 1-1; b.- secţiunea - σ 0 = ᘷ厗 σ = γ 5, 15 + ᘷ厗 σ ᘷ厗0 = ᘷ厗 σ 0 σ ᘷ厗1 = ᘷ厗 σ

78 1 = ( σ + σ )( 1,73 0,7) 0 1 σ 0 + σ 1 1,73 0,7 1 = + 0,7 σ + σ 3 0 Secţiunea (Fig. V.0.b) 1 1,73 ( σ + σ ) ᘷ厗 0 ᘷ厗1 1 = σ = σ + σ ᘷ厗 0 ᘷ厗1 1 ᘷ厗0 + σᘷ厗1 5,15 5,15 3 σ 0 = ᘷ厗 = σ + γ 9,17 + γ 1, 13 σ 0 s σ ᘷ厗0 = ᘷ厗 σ 0 σ ᘷ厗 = ᘷ厗 σ = ( σ + σ )(,76 0,7) 0 σ 0 + σ,76 0,7,76 = + 0,7 σ 0 + σ 3 = σ = σ ( σ + σ ) ᘷ厗0 + σ ᘷ厗 ᘷ厗0 ᘷ厗 ᘷ厗0 + σ ᘷ厗 10,3 10,3 3 劇 劇 劇 劇f 劇 e 劇 劇 劇 劇re 劇 劇 劇r r 劇n 劇 劇 劇 劇 ere 劇 劇n e e re 劇 e 劇e de 劇 劇 Schema solicitărilor este dată în Fig. V.1, iar rezultatele în tabelul V.6. 劇 劇- convenţia de semn pentru solicitări 劇 劇-.- ipoteza sas plin 劇- ipoteza.1 sas gol d 劇 - ipoteza ᘷ厗.1 reparaţii în sas 劇 劇 劇 劇 劇 劇 劇 Sistematizarea solicitărilor 77

79 CENTRALIZAREA ÎNCĂRCĂRILOR ŞI A EFORTURILOR SECŢIONALE (partea I) 78 Iᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧 ᘷ厧ă ᘷ厧 ᘷ厧ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧 ᘧ勇 I U N I E R I L E Măᘧ勇ᘧ勇ᘧ勇 ᘧ勇ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘧ勇ᘧ勇 (kn) şᘧ勇 ᘧ勇 ᘷ厧ᘷ厧 ᘧ勇ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘧ勇ᘧ勇 (ᘧ勇) ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧 ᘧ勇 ᘷ厧ᘧ勇 ᘷ厧ᘷ厧 ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ă ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇 ᘷ厧ᘧ勇 ᘷ厧ᘧ勇 ᘷ厧ᘷ厧ᘷ厧ᘧ勇 ᘷ厧 ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ă ᘷ厧ăᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇 (ᘧ勇) ᘷ厧 ᘷ厧ᘷ厧 ᘷ厧 P v inf v e inf Q Ev ev 厧 ᘷ厧 ᘷ厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 ᘷ厧 ᘷ厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 ᘷ厧 ᘷ厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧

80 CENTRALIZAREA ÎNCĂRCĂRILOR ŞI A EFORTURILOR SECŢIONALE (partea II) ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ă 厧ᘷ厧 ᘷ厧 ᘷ厧 Ph eh ᘧ勇 I U N I 厧 R I 厧 厧 N L E Măᘧ勇ᘧ勇ᘧ勇 ᘧ勇ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘧ勇ᘧ勇 (kn) şᘧ勇 ᘧ勇 ᘷ厧ᘷ厧 ᘧ勇ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘧ勇ᘧ勇 (ᘧ勇) ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ă ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇 ᘷ厧ᘧ勇 ᘷ厧ᘧ勇 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧 ᘧ勇 ᘷ厧ăᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧ᘷ厧 Ph inf h e inf Eh h ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘷ厧 ᘷ厧 ᘷ厧 ᘷ厧 厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧 ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧 ᘷ厧 ᘧ勇ᘷ厧 ᘧ勇 ᘷ厧ᘷ厧ᘧ勇ă e F izb /F tr en Ft t E ᘷ厧 厧 R U R I ᘷ厧 E ᘧ勇 I 厧 N L E (kn 厧 kn ᘧ勇) ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧ă 厧ᘧ勇 ă ᘷ厧ᘧ勇ᘧ勇ᘷ厧ă ᘷ厧ăᘧ勇 ᘷ厧ᘧ勇 ᘧ勇 Mᘧ勇ᘧ勇 ᘷ厧ᘷ厧 e N M ᘷ厧 ᘷ厧ᘷ厧ᘧ勇ᘷ厧ᘷ厧 79 ᘷ厧 ᘷ厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 ᘷ厧 ᘷ厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 ᘷ厧 ᘷ厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧 厧

81 ᘷ勗iile ezema e pe medi ela i e al leazăᘷ勗 ᘷ勗 ᘷ勗 ᘷ勗ie de ip l l ᘷ勗 pe ᘷ勗aza eia di ele ei p ᘷ勗leme ale e iei ela i i ăᘷ勗iiᘷ勗 p ᘷ勗lema pla ăᘷ勗 p ᘷ勗lema ime ie adialăᘷ勗 p ᘷ勗lema paᘷ勗ialăᘷ勗 ᘷ勗iile dime i a e ᘷ勗 ip eza p ᘷ勗lemei pla e a e iei ela i i ăᘷ勗ii e ᘷ勗mpa ᘷ勗 d ă la eᘷ勗 ᘷ勗 ᘷ勗 ᘷ勗ie de diᘷ勗iile ᘷ勗 a e l ează e e l de ᘷ勗 daᘷ勗ieᘷ勗 ᘷ勗ii ezema e pe e e a e l ează ᘷ勗 a ea pla ă de deᘷ勗 maᘷ勗ieᘷ勗 ᘷ勗ii ezema e pe e e a e l ează ᘷ勗 a ea pla ă de eᘷ勗 ᘷ勗 ᘷ勗e e l l ează ᘷ勗 劧 d d fo m ţ 劧 a i ᘷ勗 dᘷ勗 p aᘷ勗aᘷ勗a de ezema e a ᘷ勗iei e e d ep ᘷ勗ᘷ勗i la ă al ᘷ勗i ăᘷ勗 i e ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ie lăᘷ勗imea de 1 mᘷ勗 iz la ă ᘷ勗 e a ve alᘷ勗 l ează ᘷ勗 diᘷ勗ii ide i e i e ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ie a al ᘷ勗ăᘷ勗 A e e diᘷ勗ii a a ă ă eᘷ勗 ie ă exi e iᘷ勗 mi a e pe ᘷ勗 iᘷ勗idi a ea ᘷ勗ieiᘷ勗 epa iᘷ勗ia a i ii ex e i a eᘷ勗 diᘷ勗iile ă ii pla e de deᘷ勗 maᘷ勗ie a i ᘷ勗ă e iᘷ勗 de ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ie l ᘷ勗imea i ᘷ勗i i ăᘷ勗 Î eali a eᘷ勗 ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗iile de la ex emi ăᘷ勗ile ᘷ勗iei l ează ᘷ勗 diᘷ勗ii diᘷ勗e i e de ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗iile di z a e alăᘷ勗 Î p a i ăᘷ勗 e ide ă ă ᘷ勗ie l ează ᘷ勗 a ea pla ă de deᘷ勗 maᘷ勗ie da ă l ᘷ勗imea p aᘷ勗eᘷ勗ei de ezema e e e de 3 i mai ma e de ᘷ勗 lăᘷ勗imeaᘷ勗 al l l ᘷ勗 ip eza de deᘷ勗 maᘷ勗ie pla ă pe mi e ᘷ勗 l i ea me del ap xima iveᘷ勗 ᘷ勗iile ᘷ勗id eᘷ勗 i e la a e e apli ă ip eza 劧 劧 劧 d d fo m ţ 劧 plă ile de ᘷ勗 daᘷ勗ie de laᘷ勗 ᘷ勗a aje deve a eᘷ勗 e l zeᘷ勗 d i a eᘷ勗 zid i de p iji ᘷ勗 lădi ile ᘷ勗id e alel ᘷ勗 eva a iᘷ勗 ᘷ勗ia a e l ează ᘷ勗 劧 d fo e a imilează ᘷ勗 i da ezema ă pe a ela i ᘷ勗ᘷ勗i e ( emipla ela i )ᘷ勗 a ă i ᘷ勗 ime eᘷ勗 ie ă ᘷ勗ie eᘷ勗ală lăᘷ勗imea p aᘷ勗eᘷ勗ei de ezema eᘷ勗 A ea ă ip eză e apli ă i mă mi de ᘷ勗iiᘷ勗 e ile de ᘷ勗e ale ᘷ勗iile de zidă ie a de la ᘷ勗aza ᘷ勗iil ᘷ勗 G i zile ᗷ吗i plă ile ᘷ勗 ă a e e iᘷ勗 m ᘷ勗 l ᘷ勗 l l p ᘷ勗i al la e p i ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ii de 1 mᘷ勗 Pe al l l a e aᘷ勗 e ᘷ勗 l eᗷ吗 e ip eza ă ii paᘷ勗iale de deᘷ勗 maᘷ勗ii a a ă ii paᘷ勗iale de e i iᘷ勗 al l l ᘷ勗iil pe medi ela i ă di mă a ele e apeᘷ勗 de e mi a ea ea ᘷ勗i ii medi l i ela i la ᘷ勗 ă ă ile a mi e de ᘷ勗ieᘷ勗 de e mi a ea ă ii de eᘷ勗 i ᗷ吗i deᘷ勗 maᘷ勗ii ᘷ勗 ă ᗷ吗i e e ᘷ勗 De e mi a ea ea ᘷ勗i ii medi l i ela i de ezema e impli ăᘷ勗 di iᘷ勗 ᘷ勗ia p e i il ea ive pe p aᘷ勗aᘷ勗a de a ᘷ勗 mă imea p e i il ea ive pe p aᘷ勗aᘷ勗a de a ᘷ勗 Pe a exp ima mp a ea e e l i de ᘷ勗 daᘷ勗ieᘷ勗 -a ep m dele ma ema i e ᗷ吗i ᘷ勗izi eᘷ勗 m del l eᘷ勗i ie l i de pa ᘷ勗 Wi kle ᘷ勗 Fil e k -B di iᘷ勗 Pa e akᘷ勗 Rei e ; m del l emi paᘷ勗i l i ela i ᘷ勗 B i e qᘷ勗 Vla v; m del l emipla l i ela i ᘷ勗 Flama ᘷ勗 S l viev-nem v; m del l a l i mp e iᘷ勗il de ᘷ勗 ime ᘷ勗i i ăᘷ勗 Rez l a ele e e i e ᗷ吗i de laᘷ勗 a diᘷ勗e ă de ele p a i eᘷ勗 da i ă ip ezel impliᘷ勗i a a e i d e ᘷ勗 m delele ma ema i e ᗷ吗i ᘷ勗izi e ale medi l i de ezema eᘷ勗 ᘷ南

82 W k Rep ezi ă p im l m del ᘷ勗izi al e e l i de ᘷ勗 daᘷ勗ieᘷ勗 a ᘷ勗 elaᘷ勗 a ᘷ勗 1 67ᘷ勗 Î a e m delᘷ勗 e e l de ᘷ勗 daᘷ勗ie e e ᘷ勗 l i i em de a e ela i eᘷ勗 i depe de eᘷ勗 ezema e pe p iᘷ勗id (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗)ᘷ勗 O pla ă a ᘷ勗 i dă aᗷ吗eza ă pe p aᘷ勗aᘷ勗a m del l i mp imă d a a ele aᘷ勗la e ᘷ勗 p aᘷ勗aᘷ勗a de a ᘷ勗 劧 劧 劧 1 劧 劧 = 劧 F g M del Wi kle F g 3 M del Fil e k -B di i 1ᘷ勗- pla ă ᘷ勗 v ia ă E aᘷ勗ia a e exp imă mp a ea e e l i a e ᘷ勗 maᘷ勗 ( 劧 ) = 劧 劧( 劧) (Vᘷ勗45) Ea a a ă ă p e i ea ea ivă ᘷ勗 ᘷ勗ie a e p al p aᘷ勗eᘷ勗ei de a e e p p ᘷ勗i ală a a ea 劧 di a el p ᘷ勗 ᘷ勗a l de p p ᘷ勗i ali a e 劧 ᘷ勗ii d mi 劧o f 劧 劧 劧 d ᘷ勗 Deᘷ勗i ie ᘷ勗ele m del l i Wi kle ᘷ勗 ᘷ勗i e eama de i ᘷ勗l e ᘷ勗a a ă ii e e l i di p ele ve i eᘷ勗 ᘷ勗i e eama de ᘷ勗ap l ă a a ea a e l ᗷ吗i ᘷ勗 aᘷ勗a a p aᘷ勗eᘷ勗ei de a ᘷ勗 ᘷ勗 ă ă ile di aᘷ勗a a p aᘷ勗eᘷ勗ei de a p d a ă i ᗷ吗i ᘷ勗 ᘷ勗ieᘷ勗 F k -B Î m del l Wi kle ᘷ勗 e ealizează i e a ᘷ勗i ea e il e ᘷ勗 d ape ele pe i a e ale a e a la memᘷ勗 a ă ela i ăᘷ勗 Memᘷ勗 a a e e p ă i ᘷ勗mp de e i e a 劧 (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗3)ᘷ勗 Relaᘷ勗ia ᘷ勗 ă a e a a e a e ᘷ勗 maᘷ勗 P s k ( 劧) = 劧 劧 劧 劧 (Vᘷ勗46) Î 1954ᘷ勗 Pa e ak i d e leᘷ勗ă i de ᘷ勗 ᘷ勗e a e ᘷ勗 e e ile di m del l Wi kle ᘷ勗 A e e leᘷ勗ă i m dela e ᘷ勗izi p i e a ea ape el pe i a e ale e il la ᘷ勗 i dă ( a la pla ăᘷ勗 ᘷ勗 az l pla ) al ă i ă di eleme e ve i ale i mp e iᘷ勗ile e e p deᘷ勗 ma mai p i ᘷ勗 ᘷ勗e a e a ve ală (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗4ᘷ勗a)ᘷ勗 Relaᘷ勗ia ᘷ勗 ă a e a a e e eᘷ勗 de 劧 e e m d l l de ᘷ勗 ᘷ勗e a e al e e l iᘷ勗 ( 劧) = 劧 劧 劧 劧 (Vᘷ勗47ᘷ勗a) 劧od 劧 劧 劧 劧m 劧 劧 劧 劧ţ 劧 ide ă medi l de ezema e ᘷ勗 ma di d ă a i de e i a e l ează (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗4ᘷ勗 )ᘷ勗 la pa ea i ᘷ勗e i a ă a de ip Wi kle ᘷ勗 ap i a de ip Pa e akᘷ勗 a ma eᘷ勗 depla a ea va ᘷ勗i ᘷ勗 ma ă di ma depla ă il el d ă a iᘷ勗 1

83 劧 劧ᘷ勗 劧) = 劧 ( 劧ᘷ勗 劧) + 劧 ( 劧ᘷ勗 ) (Vᘷ勗47ᘷ勗ᘷ勗) ( 1 劧 Relaᘷ勗ia ᘷ勗 ă a e a a e e e da ă de exp e iaᘷ勗 劧 1 = 劧 劧 劧 劧 劧 劧 aᘷ勗iileᘷ勗 劧 m d l l de ela i i a e al a l i pe i de e i; 劧 m d l l de ela i i a e al a l i i ᘷ勗e i de e iᘷ勗 劧 (Vᘷ勗4 ) 劧 劧 1 劧 1 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 b F g 4 M del Pa e ak aᘷ勗- m del ᘷ勗izi Pa e ak impl ; ᘷ勗ᘷ勗- deᘷ勗 ma ea eleme el ve i ale; ᘷ勗- m del ᘷ勗izi Pa e ak ᘷ勗mᘷ勗 ă ăᘷ勗i ; dᘷ勗- deᘷ勗 ma ea mp e el ; 1ᘷ勗- pla ă ᘷ勗 v ia ă; ᘷ勗- a de ᘷ勗 ᘷ勗e a e B ss sq A ᘷ勗 p p ᘷ勗 1 5ᘷ勗 Se meᗷ吗 e ᗷ吗i mod 劧 m 劧 ţ 劧 劧 劧 劧 劧 劧ᘷ勗 de a e e e e l e e ᘷ勗 i i p i - p lid avᘷ勗 d mă a ele a a e i i iᘷ勗 e ex i de ᘷ勗 j ᗷ吗i la e alᘷ勗 pe ᘷ勗e ela i ( evi e la ᘷ勗 ma ᗷ吗i dime i ile i iᘷ勗iale d pă ᘷ勗 lă a ea a i ii)ᘷ勗 li ia deᘷ勗 maᘷ勗il (ᘷ勗 e depla ă i ᗷ吗i deᘷ勗 maᘷ勗ii exi ă leᘷ勗ă ă de li ia i a e ᘷ勗e me i ăᘷ勗 ia ᘷ勗 e eᘷ勗 i ᗷ吗i deᘷ勗 maᘷ勗ii li ia i a e ᘷ勗izi ă)ᘷ勗 m ᘷ勗e (p p ie ăᘷ勗ile ᘷ勗izi e a e d pă a e di e ᘷ勗iile)ᘷ勗 iz p (p p ie ăᘷ勗ile me a i e a e d pă a e di e ᘷ勗iile)ᘷ勗 O a i ă e a ă 劧 i a ă ᘷ勗 - p al p aᘷ勗eᘷ勗ei de ezema e p v a ă a a ea medi l i de ezema e a ᘷ勗 ᘷ勗 p aᘷ勗aᘷ勗a de ezema e ᘷ勗 ᗷ吗i ᘷ勗 aᘷ勗a a eiᘷ勗 Mă imea a ă ii ᘷ勗 - p ᘷ勗 i a la di a ᘷ勗a de a i ă (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗5) e e da ă de elaᘷ勗iaᘷ勗 aᘷ勗iileᘷ勗 υ 1 υ 劧 劧 = 劧 π eᘷ勗i ie l P i al e e l i ( a eᘷ勗i ie l dila aᘷ勗iei la e ale); 劧 m d l l deᘷ勗 maᘷ勗iei ale a e e l iᘷ勗 Deᘷ勗i ie ᘷ勗ele m del l i emi paᘷ勗i l i ela i ᘷ勗 (Vᘷ勗49)

84 p aeval ează a ă ileᘷ勗 p aeval ează m me eleᘷ勗 ide ă e e l m ᘷ勗e pe iz ală ᗷ吗i ᘷ勗 adᘷ勗 imeᘷ勗 ᘷ勗i e eama de i ᘷ勗l e ᘷ勗a a i il ve i eᘷ勗 劧 劧 劧 θ 㰷噗 㰷噗 劧 劧 㰷噗 劧 F g 5 M del B i e q F g M del Flama s v A e la ᘷ勗ază m del l emi paᘷ勗i l i ela i ᘷ勗 ᘷ勗 a e e i d ip ezeleᘷ勗 depla ă ile iz ale le a eᘷ勗lijaᘷ勗ileᘷ勗 depla ă ile ve i ale da e ᘷ勗 ᘷ勗 mă de e ii i ᘷ勗i i eᘷ勗 劧( 劧ᘷ勗 劧) = 劧 ( 劧) Ψ ( 劧) ; 劧 = 1ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗 (Vᘷ勗5 ) 劧 de 劧 劧 ( 劧) e meᗷ吗 e depla a e ᘷ勗e e aliza ăᘷ勗 de e mi a ă di diᘷ勗iile de e ᘷ勗iliᘷ勗 ᘷ勗 ia Ψ 劧 ( 劧) e e ᘷ勗 ᘷ勗ia epa iᘷ勗iei a ve ale a depla ă il ᘷ勗 e ᘷ勗i ea 劧 ide a ăᘷ勗 F m S diază a ea de deᘷ勗 maᘷ勗ie ᘷ勗 - emipla de ᘷ勗 ime i a ă (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗6)ᘷ勗 Di e e l de ᘷ勗 daᘷ勗ie al ei ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ii a ᘷ勗ieiᘷ勗 e iz lează a de ᘷ勗 ime 1 mᘷ勗 ve i al ᗷ吗i e al lează ᘷ勗 ip eza ă ii pla e de deᘷ勗 maᘷ勗ieᘷ勗 M del l Flama e e de mi ᗷ吗i mod 劧 m 劧 劧 劧 劧 劧 劧ᘷ勗 Depla a ea ᘷ勗 - p al p aᘷ勗eᘷ勗ei pla e a emipla l i ela i ᘷ勗 aᘷ勗la la di a ᘷ勗a ᘷ勗 p d ă de a i ă 劧 iᘷ勗 m-di iᘷ勗 i ă d pă d eap ă i ᘷ勗i i ă e eᘷ勗 劧( 劧 ( 1 υ ) Deᘷ勗i ie ᘷ勗ele m del l iᘷ勗 p ae ima ea a ă il ᘷ勗 p ae ima ea m me el ᘷ勗 v ie a e ᘷ勗 adie ᘷ勗 S v v-n m v 劧 ) = l (Vᘷ勗51) π 劧 A e m del a e la ᘷ勗ază emipla l ela i e m ᘷ勗e ᘷ勗 li ia deᘷ勗 maᘷ勗ilᘷ勗 3

85 Di p de vede e ᘷ勗izi ᘷ勗 m del l ă di piv ᘷ勗i ve i ali a e p eia mai a i i axialeᘷ勗 ia ᘷ勗 e piv ᘷ勗i pe eᘷ勗i ᘷ勗ᘷ勗i i de ᘷ勗 ma plă i ᘷ勗 ᘷ勗 a eᘷ勗 M del l p ezi ă ele pe ᘷ勗 ma ᘷ勗eᘷ勗 ia ᘷ勗 ide a e l a ea ᘷ勗iei e e l de ᘷ勗 daᘷ勗ieᘷ勗 a ă ile ᘷ勗 aᘷ勗a a ᘷ勗iei ᘷ勗i i eᘷ勗 p e i ile ea ive pe l ᘷ勗iei ᘷ勗i i eᘷ勗 apa a l ma ema i e e ed la e aᘷ勗ii diᘷ勗e e ᘷ勗iale de di l d iᘷ勗 s m s b g s m ă Î m del l emi paᘷ勗i l i ela i ᘷ勗 e i d e ip eza ă a l mp e iᘷ勗il e e i ᘷ勗i i ᘷ勗 i a e ᘷ勗 ime ᘷ勗i i ă ᗷ吗i e e aᗷ吗eza pe ᘷ勗ază iᘷ勗idăᘷ勗 M del l ᘷ勗 l ieᗷ吗 e emi paᘷ勗i l ela i pe a ᘷ勗ᘷ勗i e a ă i eᘷ勗ale ele eale (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗7)ᘷ勗 G imea a l i a ᘷ勗el de e mi a ă e meᗷ吗 e 劧 o 劧m 劧 劧 劧 劧 ( 劧 )ᘷ勗 Î az l ᘷ勗 a e ᘷ勗 imea a l i mp e iᘷ勗il a alᘷ勗 pe a e eazemă ᘷ勗iaᘷ勗 e e mai mi ă de ᘷ勗 ᘷ勗 imea a ivă (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗7ᘷ勗ᘷ勗)ᘷ勗 a iᘷ勗 ᘷ勗 al lᘷ勗 e va l a ᘷ勗 imea eală ( 劧 )ᘷ勗 劧 劧 劧 劧 b F g ᘷ南 M del l a l i mp e iᘷ勗il ᘷ勗i i aᘷ勗- ᘷ勗 ime a ivă ᘷ勗ᘷ勗- ᘷ勗 ime eală 劧 劧 劧 劧 劧 o 劧m 劧 劧 劧 劧 劧 e e p ᘷ勗lemă diᘷ勗i ilăᘷ勗 de a e e i l de m lᘷ勗i pa ame iᘷ勗 Î al lele p elimi a eᘷ勗 ᘷ勗 imea a ivă e va ad p a a ᘷ勗elᘷ勗 pe adie e ᘷ勗lexiᘷ勗ile 劧 = ᘷ勗5 ; ; pe adie e aᘷ勗 l iᘷ勗ide 劧 = ; ᘷ勗5 ; ᘷ勗5 ; ; ; de ep ezi ă emil ᘷ勗imea de ezema e a ᘷ勗ieiᘷ勗 b m b m s m P ima e apă ᘷ勗 al l l ᘷ勗iil ezema e pe medii deᘷ勗 maᘷ勗ile e e de e mi a ea p e i il ea ive ale e e l i la ᘷ勗 ă ă ile a mi e de ᘷ勗ieᘷ勗 Î az l adie el de iᘷ勗idi a e ᘷ勗i i ăᘷ勗 p ᘷ勗lema e e a i ede e mi a ăᘷ勗 de a e eᘷ勗 pe lᘷ勗 ᘷ勗ă e aᘷ勗iile de e ᘷ勗iliᘷ勗 a i ᘷ勗 e e a e e aᘷ勗ii apaᘷ勗ile ă exp ime deᘷ勗 maᘷ勗ia ᘷ勗iei ᗷ吗i deᘷ勗 maᘷ勗ia e e l i de ᘷ勗 daᘷ勗ieᘷ勗 b ᘷ南 劧 Pe maj i a ea adie el de e l zăᘷ勗 e p a e ᘷ勗 l i m del l emipla l i ela i ᘷ勗 la a e i em l de axe e aleᘷ勗e ᘷ勗 mijl l adie l i (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗 ᘷ勗a)ᘷ勗 ᘷ勗a a ea ᘷ勗 - p Mᘷ勗 da i ă a i ii 劧ᘷ勗 e e da ă de elaᘷ勗iaᘷ勗 ( 1 υ ) l 劧 劧 劧 劧 劧 ( 劧) = + π 劧 (Vᘷ勗5) 4

86 l z l P x x M x l z x l d x x M σ(x) x a. b. Fig. V.8 Metoda Gorbunov-Posadov (schemă de calcul) a.- poziţia axelor; b.- încărcarea echivalentă Pentru a afla tasarea terenului în punctul M datorită presiunilor reactive σ (x) (Fig. V.8.b), se înlocuieşte P cu σ ( x) d x şi se integrează: (1 υ 0 ) w( x) = z( x) = σ( x) ln x x d x + C π E0 La ecuaţia (V.5.a), se adaugă ecuaţia fibrei medii deformate care are expresia: E I d z = q( x) σ( x) 4 1 υ d x EI unde s-a notat: 1 υ rigiditatea cilindrică a grinzii, I momentul de inerţie al grinzii, υ coeficientul Poisson al materialului grinzii, q(x) încărcarea exterioară, σ(x) presiunea reactivă, încât ecuaţia (V.53) devine: l (1 E I υ ) d4 0 1 υ π E d 4 0 x l 4 85 l l σ( x) ln x x d x = q( x) σ( x) (V.5.a) (V.53) (V.54) Ecuaţia (V.54) prezintă dificultăţi de rezolvare deoarece nu se cunoaşte ( x) σ. Gorbunov-Posadov a propus o rezolvare aproximativă, făcând ipoteza că σ(x) are forma unei serii exponenţiale. Apoi, a înlocuit seria, cu un polinom de gradul n, de forma: σ x ) = a 0 + a 1 x + a x a n x (V.55) ( unde a i sunt coeficienţi necunoscuţi ce trebuie determinaţi din condiţia de echilibru static al grinzii şi din condiţia de contact. Se înlocuieşte polinomul (V.55) în ecuaţiile (V.5.a) şi (V.53), se integrează, se determină valorile lui z şi w sub formă de serii exponenţiale infinite şi se pune condiţia z = w. Această condiţie conduce la un sistem de ecuaţii din care se vor determina coeficienţii a i. În ecuaţiile din sistemul pentru determinarea coeficienţilor a i, se grupează caracteristicile mecanice şi geometrice ale grinzii şi ale mediului de rezemare, sub forma unui indice de flexibilitate (t) numit uneori flexibilitate (F): n

87 1 υ 3 3 劧 劧 π 劧 1 υ 劧 劧 3π = 1 υ 3 劧 劧 4 劧 1 υ 劧 劧 劧 6 劧 3 1 劧 劧3 劧 = (Vᘷ勗56) ᘷ勗 a e -a a ᘷ勗 劧 ᘷ勗 ălᘷ勗imea ᘷ勗 i zii ezema e pe e e ; 劧 lăᘷ勗imea ᘷ勗 i zii; 劧 = 1 mᘷ勗 Pe p i p a i eᘷ勗 l ᘷ勗ia ap xima ivă da ă de G ᘷ勗 v-p ad vᘷ勗 a e ᘷ勗 ma i p li m de ᘷ勗 ad l ze e ( = 1 )ᘷ勗 avᘷ勗 d exp e ia adap a ă la ᘷ勗lexiᘷ勗ili a ea ᘷ勗 i ziiᘷ勗 P iᘷ勗ili ăᘷ勗ile de ez lva e a i em l i de e aᘷ勗ii depi de de val a ea i di el i de ᘷ勗lexiᘷ勗ili a eᘷ勗 de a eeaᘷ勗 G ᘷ勗 v-p ad v a ᘷ勗 pa ᘷ勗 i zile ( a ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗iile) ᘷ勗 ei a eᘷ勗 ii de ᘷ勗lexiᘷ勗ili a eᘷ勗 ᘷ勗 i dă aᘷ勗 l iᘷ勗idă ( a eᘷ勗 ia ᘷ勗 i zi a ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ii iᘷ勗ide)ᘷ勗 㰷噗 1 ᘷ勗 i dă de iᘷ勗idi a e ᗷ吗i l ᘷ勗ime ᘷ勗i i ă ( a eᘷ勗 ia ᘷ勗 i zi a ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ii e)ᘷ勗 1 1 ᘷ勗 i dă ᘷ勗lexiᘷ勗ilă de l ᘷ勗ime i ᘷ勗i i ă ( a eᘷ勗 ia ᘷ勗 i zi a ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ii i ᘷ勗i i e)ᘷ勗 噗 1 劧 劧 劧 ţ 劧 la iᘷ勗i a ea ᘷ勗 i zil d pă i di ele de ᘷ勗lexiᘷ勗ili a e e ᘷ勗 l eᗷ吗 e ᗷ吗i ᘷ勗 m del l a l i mp e iᘷ勗il de ᘷ勗 ime ᘷ勗i i ăᘷ勗 Pe a al la p e i ea ea ivă ( σ a )ᘷ勗 m me l ᘷ勗 v ie ( 劧 ) ᗷ吗i ᘷ勗 ᘷ勗a ăie a e ( 劧 ) p d e de diᘷ勗e i e 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 ᘷ勗 -a ᘷ勗 mi 劧 劧 劧oo do d 劧m 劧o ᘷ勗 O iᘷ勗i ea i em l i de axe e ia la mijl l ᘷ勗ᘷ勗ᗷ吗ieiᘷ勗 ie ᘷ勗 d axa 劧 p e d eap aᘷ勗 Se 劧 ᘷ勗mpa e emil ᘷ勗imea ᘷ勗 1 pă ᘷ勗iᘷ勗 avᘷ勗 d d a ele adime i ale ξ = = ; ᘷ勗1ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗 ᘷ勗9; 1ᘷ勗 Ap iᘷ勗 e al lează p e i ile ea iveᘷ勗 m me l ᘷ勗 v ie ᗷ吗i ᘷ勗 ᘷ勗a ăie a e p d e de ᘷ勗 ă ă ile e e ale p ᘷ勗lemeiᘷ勗 = 劧 ; 劧 = 劧 劧 ; 劧 = 劧 劧 劧 劧 ţ 劧 ᘷ勗aᘷ勗elele e ᘷ勗ă e ᘷ勗 A exa Vᘷ勗1 ᗷ吗i ᘷ勗 l a ea l i Mᘷ勗 噗ᘷ勗 G ᘷ勗 v-p ad v 劧 劧o 劧 劧ţ 劧 劧 o m d 劧 劧 劧 劧 噗4 噗ᘷ勗 b 劧 (Vᘷ勗57) S-a a ă a ă e aᘷ勗ia i eᘷ勗 -diᘷ勗e e ᘷ勗ială (Vᘷ勗54) p ezi ă diᘷ勗i l ăᘷ勗i de ez lva eᘷ勗 Deᗷ吗i e aᘷ勗ia exp imă i aᘷ勗ia ealăᘷ勗 a a l i i di e ᘷ勗ie ᗷ吗i e e l de ᘷ勗 daᘷ勗ieᘷ勗 da i ă a e diᘷ勗i l ăᘷ勗iᘷ勗 Bᘷ勗Nᘷ勗 噗em iki a p p ez lva e ap xima ivăᘷ勗 El a ᘷ勗ă mă a ele 劧 o 劧 ᘷ勗 ᘷ勗 e ele d ă medii exi ă a p alᘷ勗 P e izia al l l i va ᘷ勗i da ă de mă l de p e de a ᘷ勗 p e i ea ea ivă ᘷ勗 e d ă p e de a e e a ăᘷ勗 Î e i ᘷ勗ăᘷ勗 diaᘷ勗 amele de p e i i ea ive ᗷ吗i de eᘷ勗 i e ᘷ勗i ale v ᘷ勗i ᘷ勗 ep eᘷ勗 Î m d ve ᘷ勗i alᘷ勗 p ele de a i a e la di a ᘷ勗a 劧 ep eze a e p i ᘷ勗a e ve i ale aᘷ勗 l iᘷ勗ideᘷ勗 a i la e la ᘷ勗 i dă ᗷ吗i la e e ᘷ勗 mi e d 劧 劧 (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗9ᘷ勗a)ᘷ勗 Î pe d liᘷ勗 apa ea ᘷ勗i ile e a e 劧1 ᘷ勗 劧 ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗 劧 (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗9ᘷ勗ᘷ勗)ᘷ勗 Di diᘷ勗iile de e ᘷ勗iliᘷ勗 ᘷ勗 e aj ᘷ勗e la ez lva ea i i em a i ede e mi a ᘷ勗 pe a e e ᘷ勗 l eᗷ吗 e me da ᘷ勗 ᘷ勗el ᘷ勗 a depla ă il a me da mix ăᘷ勗 i me dă impliᘷ勗i a ăᘷ勗 劧 劧 m 劧 劧 劧 d 劧 劧 劧 ad p a e e 劧 劧 d 劧 劧o o 劧 劧 劧 劧 劧 f 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧ţ 劧 劧 d m 劧 劧 o 劧 劧 d 劧 劧 劧 劧 劧 Î ă a ea a ime i ă e ᘷ勗mpa e ᘷ勗 ᘷ勗 ă a e ime i ă ᗷ吗i a i ime i ă (Fiᘷ勗ᘷ勗 Vᘷ勗9ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗 )ᘷ勗 劧 劧 劧

88 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 b 劧1 劧 劧3 劧4 劧5 5 劧 劧 劧 劧 劧 劧1 劧 劧3 劧4 劧5 劧 劧 劧 劧 劧 噗 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 劧 = 劧5 劧 劧 F g ᘷ南 M del 噗em iki ( ᘷ勗emă de al l) aᘷ勗- i em a i ede e mi a ; ᘷ勗ᘷ勗- a i i ime i e; ᘷ勗- a i i a i ime i e Ne ele a i ede e mi a e ᘷ勗 ea ᘷ勗i ile 劧 di pe d lii e ᘷ勗i aᘷ勗iᘷ勗 depla a ea i ea F ᘷ勗ele 劧 ϕ 劧 劧 ᘷ勗 di e ᘷ勗i ea de iᘷ勗i e (adi ă di ᘷ勗 a a ea ve ᘷ勗i ală)ᘷ勗 劧 a e a ᘷ勗i ează pe adie p d ᘷ勗 ᘷ勗 p ele 劧 ale adie l iᘷ勗 deᘷ勗 maᘷ勗iile ᘷ勗 ia ᘷ勗 ᘷ勗ele e a ᘷ勗i ează ᘷ勗 aᘷ勗a a adie l i p d deᘷ勗 maᘷ勗iile 劧 劧 ᘷ勗 ᘷ勗 e e ᘷ勗 F ᘷ勗ele 劧 劧 p d ᘷ勗 ᘷ勗 adie ᘷ勗 deᘷ勗 maᘷ勗iile 劧 劧 劧 ᗷ吗i ᘷ勗 e e ᘷ勗 p d a ă ile 劧 劧 劧 ᘷ勗 ᘷ勗 m ip ezeiᘷ勗 adie l ᗷ吗i e e l lida leᘷ勗a e p i pe d li edeᘷ勗 maᘷ勗iliᘷ勗 de i e va p e diᘷ勗ia a depla a ea ela ivă a a i laᘷ勗iil pe d lil ă ᘷ勗ie lăᘷ勗 La a ea aᘷ勗 e ada ᘷ勗ă ele d ă e aᘷ勗ii de e ᘷ勗iliᘷ勗 a i ᗷ吗i e ᘷ勗ᘷ勗i e i em l de e aᘷ勗ii pe ez lva ea p ᘷ勗lemeiᘷ勗 δ 劧 劧 劧 劧 + 劧 + 劧 ϕ + 劧 劧 + 劧 劧 = ; 劧 = 1ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗ᘷ勗 劧 = 1 劧 劧 = 劧 (Vᘷ勗5 ) 劧 = 1 劧 劧 劧 = 劧 劧 = 1 7

89 δ ij 北 c o i, 北 cţ 北o ţ X i o 北 北o ţ 北 北 c 北 北 j 北 cţ δij = w ij + zij ip cţ X i o 北 北o ţ 北 o c 北 iq cţ X i o 北 北o ţ 北 o c 北 北 北 北 北 c 北 c 北 北 c, ϕ 北 北 北 北 北 c 北 c 北 p j = X j X c j 北 o 北 北 北 北 北 北 北 c 北 北 北 c i, o 北 încărcări unitare c 北 c j 北 北 北 北 北 北 北 北 北 Metoda bazată pe modelul stratului compresibil de grosime finită 北 北, 北 ţ 北 o 北 北 北 c 北 北 co 北 北 北 c 北 北 北, 北 c 北 北o co 北 ᗷ咷 北 北 co 北 北 北 北 c 北 北 o ipoteze c, o 北o 北, 北o 北 北 北 c 北 北 北 北 o J 北oc k 北 c c z 北 c 北o 北 O 北 Sch ch 北 北 北6 北 北 北 北 北 北 co ţ c o z, 北o 北 oc 北 北 北I 北 S 北 北 c c c, cţ c o, 北 o 北 北 北 北 z ᗷ咷 北 o 北 北 Fo 北 Sch ch o 北 北o 北 北, o 北 z 北 北 北 ( υ ) x a h α co α α q = 1 北 4H w H π 北 ( h α ch α + α) H i E 北 D 北 北o 北 北 北 北 c, j 北 北o 北 co c 北 w ij w 1 υ 北 ij = w ij π E 北 α 北 c i, 北 o c 北 北 c 北 北 c j 北 北 北 北6 北 北 北 北 北6 北 北 北 T 北 北o 北 oc 北 c 北 北 北 t 北 北, 3, 北, 1 北 北 o 北 co 北 北 H 北 北, 北 l 北 H 北 l 北 H 北 l 北 H 北 北 Observaţie T 北 北 北 c 北 北 北 北 ᗷ咷 北 c 北 D E 北 Căi navigabile [], 北 北 北 h c o Metode de calcul al stabilităţii şi rezistenţei construcţiilor hidrotehnice [6] 北

90 Definirea datelor iniţiale D, 北 z 北 o 北 北ᗷ咷 1 北 北ţ 北 北 S 北 北 z 北 o 北 北 o coo o 北 j oc 北 北ᗷ咷 北 S 北 北 z 北 c c c 北 o 北 c ᗷ咷 北 c c B Bs + b rad baj 北 北 北 北 北ᗷ咷 l = = 北 北 ţ 北 北 北ᗷ咷 北o c 北 o 北T 北 北 北1 北 hr 北 Ebet 北o 北o 北 北T 北 北 北7 北 E 北 co 北 c 北o o 北 o υb 1 / 6 co 北 c 北o o 北T 北 北 北 北 υ l S 北 北 北 北 北 北 北 ţ 北 c = 北 北 j oc 北 c 北, 北 北 z 北 c 北 o 北 北 c 北 c 北 o 北 c 北 c c c 北 S c c z 北 c 北 北 北 t c 北o 北 北 北 北 北6 北 北 c 北 o o 北ţ 北 北 北 北 北, c 北 c 北 o 北 北 北 北 北 S 北 ᗷ咷 北 c 北 c 北 co 北 北 H 北 S 北 ᗷ咷 北 北 c 北 c 北 北 o z c c 北 ipoteza de reparaţii 北 N Mo 北o 北 北 N/ 北 北 E 北 北1 北4 北 N E 北 北1 北4 N 北 o 36 北 北 北 北 4 北 16 北 N 北 31 北 北 北 北 o 北 4 北 16 北 N 北 北 1 北 北 北 北 北 北 北 o o 北 北 北 N 北 北o 北 北 17 北 北o 北 3 北 N 北 o 北 北 北 北 Calculul forţelor şi momentelor iniţiale Fo ţ ᗷ咷 北o 北 c cţ o z 北 c c z 北 北 ch 北 北 北 北 北3 北 北nominalizările forţelor şi momentelor sunt exemple 北 北 1 北 Forţele concentrate date de bajoaier ' 4 + G4 Q 北 G = G + 北 北 北61 北 北 Suma momentelor date de forţele concentrate faţă de intrados M= G + E 4 e h 北4 e 4 h 北4 hb + P G v inf. 4 e ' 4 e ' 4 v 北 北4 hb + hb + + P E h inf 北4 v 北4 e e h inf. 4 v 北4 + hb + 北 北 北6 北

91 3 北 Greutatea proprie a radierului 4 北 Subpresiunea 北 北 Greutatea umpluturii qumpl 6 北 Reacţiunea terenului de fundaţie q rad = γ h b 北 b = 1 北 bet r ( N + h ) b 北 1 北 S = γ a inf 北 北 北 r b = 北 北 北63 北 北 北 北64 北 = [ γn ( H baj + hr Ninf. 北 北 ) + γ sub Ninf 北 北 北 ]b 北 北 北6 北 北 S 北 北 北 c o, 北 c c z 北 c o 北 c cţ c 北1 北 北 北 北 z 北 c o 北ţ 北 I c co, 北o o c 北 c 北 ţ 北 北 北 北 [6] 北 M M q u G q r G q u l l l l H Sch 北 c c P a a P co 北 北 l l H -x/l c O c +x/l x/l x/l p i S c co c 北 c 北 北 ch 北 c 北 北 北 北 北 北 cţ 北 北

92 北 北 Determinarea reacţiunii terenului Reacţiunea terenului din sarcini concentrate simetrice 北F 北 北 北 北31 北 S c c z 北 北 c 北 c Exemplu: a B α = 北 a = s + eg 北 北 北66 北 l ',7 4, 北,7 ( G + Q + G ) e = ( G + Q) + 北,7 + 北 4 4 G ' 4 4 G 4 4, 北, 7 a = + 1,67 =, 7 北 α = = 北, 77 6, 北7 北 北 北 S 北 北 北 α 北 北o 北 北 北 cţ x 16 北 c 北 o 北 北 ᗷ咷 北 北, c 北 c 北 o 北 o o z 北 北 Exemplu α = 北, 77 S c c z 北 14 北 o z 北 北 13/16 北 北, 1 ᗷ咷 1 北/16 北 北, 北37 北 16 c 北 l 北 6, 北7 北 3,6 北 c 北 北 D 北 北 北 [6], o o c pi 1 c o 北 北 c = l c co c c c o H, t ᗷ咷 α 北 北 北 北 c 北o 北 Exemplu 北1 p i = p i P bl 3 c b 北 1 北, ᗷ咷 P 北 G 北 北 c z H 北 l/, t 北 1 北, α 北 北, 77, 北o o ᗷ咷 北 北 北, 北 北 北 北 北 北 北 G 北 133 北, 6 kn, o 北ţ z T 北 北 北 北 北 c c co c 北 c 北exemplu 北 x p i p i p i G pi l α 北 北, 1 α 北 北, 北37 α 北 北, 77 bl 北kN/ 北 北 1/16 北,37 北,1 北 北 北, 3 北1,4 14, 北 北 3/16 北,47 北,17 北 北,343 北1,4 17,6 北 北/16 北, 北3 北 北,34 北,467 北1,4 3, 北3 7/16 北,66 北 北,4 北7 北,61 北1,4 31,36 北/16 北, 4 北 北,74 北 北, 1 北 北1,4 41, 北 北 11/16 1, 北6 北 1, 北64 1, 北6 北 北1,4 北4, 北7 13/16 1,3 1,4 1 1,37 北 北1,4 7 北,4 北 1 北/16,766 3,614 3, 北4 北 北1,4 1 北6, 北6 Reacţiunea terenului din momente concentrate simetrice 北F 北 北 北 北3 北 北 c 北 北 c 北o 北 北o c c c 北o 北 北 北 北6 北 北 p i = p i M bl 北 b 北 1 北, 北o 北 M

93 M l l M co 北 北 H 北x/l c O c +x/l x/l x/l p i Exemplu Mo 北 co c 北 c 北 北 ch 北 c 北 北 北 北 北 北 cţ 北 c z H 北 l/ ᗷ咷 t 北 1 北, 北o o ᗷ咷 北 北 北, 北 北 北 北 北1 北 北 北 M 北 6 北 北6 kn 北 北, o 北ţ z T 北 北 北 北 北 x 北 c 北o 北 co c 北 c 北 xemplu 北 M pi pi 北kN/ 北 北 l bl 1/16,13 北, 北 1 北, 北3 3/16, 北11, 北 17, 北 北/16 1,731, 北 1 北,4 北 7/16 1,3 北, 北 1,3 北/16 北, 4, 北 7, 北 北 11/16 北, 北34, 北 北,3 北 13/16 1,17, 北 1 北,4 1 北/16 6, 北7 北, 北 6, 北3 Reacţiunea terenului din sarcini uniform distribuite pe radier 北F 北 北 北 北33 北 S c 北o 北 北 北 z 北 北 o ᗷ咷 c 北, co 北o 北 北o 北 o 北 北 北63 北 ᗷ咷 北 北 北64 北 q = q S 北 北 北67 北 rad q l l co 北 北 H -x/l c O c +x/l x/l x/l p i S c 北o 北 北 北 北 ch 北 c 北 北 北 北 北 北 cţ 北

94 北 c c c z 北 c 北o 北 p i = p q 北 Exemplu 北 c z H 北 l/, t 北 1 北, 北o o 北 北 北, 北 北 北 北 北4 北 北 q 北 47,3 北 kn/ 北, o 北ţ z T 北 北 北1 北 北 北 c c 北o 北 北 北exemplu 北 x pi pi q l 北kN/ 北 北 1/16 北, 北 北4 47,3 北 47,1 3/16 北, 北 北 47,3 北 46, 北/16 北, 北 1 47,3 北 46,4 7/16 北, 北 北3 47,3 北 4 北,1 北/16 北, 北 北 47,3 北 43, 11/16 北, 北 47,3 北 4, 北 13/16 北, 1 47,3 北 41,7 1 北/16 1,3 北 47,3 北 6 北,3 Reacţiunea terenului din sarcini uniform distribuite în lateral 北F 北 北 北 北34 北 S c 北 北 北 北 o 北 北, co 北o 北 北o 北 北 北 北6 北 北 北 北 c c c z 北 c 北o 北 p = p q b l l i b i i u q 北x/l co 北 北 c O c H q +x/l S c 北o 北 北 北 北 北 ch 北 c 北 北 北 北 北 北 cţ x/l x/l Exemplu 北 c z H 北 l/, t 北 1 北, 北o o ᗷ咷 北 北 北, 北 北 北 北 北1 北 北 q u 北 37, 北6 kn/ 北, o 北ţ z 北 北 北11 北 p i 北 c c 北o 北 北 北 北exemplu 北 x pi pi q u l 北kN/ 北 北 1/16 北, 北 北6 37, 北6,3 3/16 北, 北11 37, 北6 4, 北 北 北/16 北, 北1 北 37, 北6 7, 北7 7/16 北, 北46 37, 北6 17,11 北/16 北, 北7 北 37, 北6 7, 北 北 11/16 北,1 北 37, 北6 37, 北 北 13/16 北,1 北 37, 北6 44,64 1 北/16 北,3 北 37, 北6 141,3 北3

95 Presiunile reactive totale 北 c o c c z 北 北 c o, co 北o 北 北 o 北 北 北 北 北 北 北 北 北1 北 北 北 北11 北 北 c o 北exemplu 北 x l p = pi 1/16 11,34 3/16 7, 北/16 北, 北 北 7/16 1 北,6 北 北/16 33,1 北 11/16 北 北,3 13/16 6, 北1 1 北/16 11,6 北 S z 北 北 北 o c o 北exemplu 北 F 北 北 北 北3 北 北 北 11,34 7, 北 1 北,6 北 33,1 北 D 北 北 o c o 北exemplu 北 北 北,3 6, 北1 11,6 北 Calculul eforturilor secţionale E 北o cţ o 北 北 北 c 1,, 3, co 北o 北 F 北 北 北 北3 北 北 S cţ 1 1 Mo 北 北 co o o Exemplu c 北 3,6 北 M = M 北G 北 + M + M 北q 北 + M 北S 北 + M 北 p 北 北 北 北6 北 t ext 北,7 M 北G 北 = G M ext rad 4, 北,7 3 ' ( G + Q) + 北,7 + = 7 北4, 北 = 6 北 北6 4 4 i M 北q rad 北 1 b = b qrad 1 = 4, 11,4 北 = 137 北, 北 北4

96 Forţa tăietoare 1 1 M 北S 北 = bb S = 4, 北 北 16 北, = 1 北6 c 1 M 北 p 北 11,3 北 北 7, 北 北 i = c bb bb c = 3,6 = 11,3 3,6 北4, 北 7, 北4, 3,6 北 M t = 1144,47 kn 1 = 1137,1 = 7 北4, 北 + 6 北 北6 137 北, 北 + 1 北6 137,1 = 674,4 kn 北 北 T = G + Q + Qrad S + Pi T = 131, ,4 北 4, 16 北, 4, + 11,3 3,6 + 7, 北4, 3,6 北 S cţ ᗷ咷 cţ 3 3 c c z 北 北 北o o 北 c cţ 1 1 北 S cţ ᗷ咷ENTᗷ咷 北 北Iᗷ咷 北ᗷ咷E 北 EFOᗷ咷Tᗷ咷ᗷ咷I 北Oᗷ咷 SEᗷ咷ᘧ囇ION 北 北E 北N ᗷ咷 北DIEᗷ咷 FOᗷ咷ᘧ囇 北 TĂIETO 北ᗷ咷E 北kN 北 MOMENTᗷ咷 北 北Nᗷ咷O 北OIETOᗷ咷 M ext G qrad S pi M total 北kNᘧ囇 北 北 北 北 北6 北 北 ᗷ呷 ţ ᗷ呷 ᗷ呷 ᗷ呷 ᗷ呷ᗷ呷 北E 北 北STIᗷ咷 北 北 北TE 北 E o 北 北 c c 北c o c 北 北o 北, z 北 北 ţ 北o 北 So ţ 北 北 c 北 北 z z 北 metoda elementelor finite 北 北 o 北 北 o z 北 北o, 北 北o 北 co 北 o 北 北 o 北 北 o 北 c c o c 北 北 北 北 北 c c o o ţ 北 ţ 北 北 北, c ᗷ咷 北 北 ᗷ咷 o ţ o 北 co 北 ᗷ咷o ᗷ咷 co c 北 北 o 北 北 E 北 北 北 北 o 北 c c 北 c 北 c 北 c 北, 北 ţ o c, 北 o c ᗷ咷 北 ţ 北 ţ o 北 北 c 北 北 E 北 北 北 北 o o 北 ᘧ囇 北 北 c 北, o 北 北 M c o o 北 ᘧ囇 oᘧ囇 北 北 ᗷ咷 ᘧ囇 oᘧ囇 NT 北 ᗷ呷 c c ᗷ呷 北 c c 北 z o 北 c 北 c c c 北 北o 北 北 北 ᗷ咷 z 北 c, 北o o ᗷ咷 o 北 北 ᗷ呷 北 北 北 c o 北 北 ᗷ呷 北 So ţ 北 diferenţe finite cu segmente egale 北 ᗷ咷o ţ z 北 c 北 z o 北 o c 北 Mo c 北 z 北 北 北 co 北 Mo c 北 z 北, 北o 北 ţ 北 z ᗷ咷 c 北 北 o 北 北 北 c 北 北 北 北 o 北 北 o 北 ᗷ咷o c co c 北 ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷 ᗷ呷

97 E o o c c 北 北 北 北ţ o 北 北 c c 北 o c o, c c ţ c c 北 北 oᗷ咷 北D metoda elementelor finite 北 E co 北 北 c ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷 ᗷ呷 ᗷ咷 ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷 北 ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷 S 北 z z 北 北 o elementelor finite ᗷ咷 北o o ᗷ咷 c c 北o 北 ţ o ᗷ咷 北 北ţ c 北 o 北 o h c 北 ᗷ咷 北 北 ţ c c c z o 北 北 co ţ cţ 北 c 北 北 condiţii statice 呷 呷 呷 呷 北 ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷 ᗷ呷 呷 北o ᗷ咷 o 北 北 o 北 北 北ᘧ囇IS 北 o 北 o c c c o 北 cţ c, 北 condiţii dinamice 北 ᗷ呷ᗷ呷ᗷ呷 呷ᗷ呷 E o o 北 ᘧ囇 elementelor finite 北 c c ţ c o 北o o metoda 北6

98 ARMAREA SASULUI ECLUZEI VI.1 Caracteristicile betonului şi armăturii 卧 odu d d i is ţ o 卧 i 卧 卧 卧 su 卧 i i 卧o 卧 ţio s 卧i i 卧 i 卧 卧 卧 卧 i d s 卧u 卧 du 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 is ţ d 卧 卧u ᗷ咗i odu u d s i 卧i 卧 u 卧 o 卧 卧 卧o fo i 卧u NE 0 卧 C 40 6 卧 0 00/0 0 u fos 卧 卧 C 卧i o u 卧 卧 卧 u 卧 卧 卧 C s 卧 o u ui s d fi i 卧 卧 卧 is ţ i 卧 卧 is i 卧 卧 卧 s 卧 卧 i 卧 卧 卧 卧 is ţ 卧i i d i 卧 卧 卧 卧 s 卧 卧 i 卧 is ţ 卧u 卧i 卧 卧 卧 卧 i 卧 is ţ 卧o 卧 siu 卧 卧 N/ 卧 d i 卧 卧 卧i i d i d 0/300 卧 s 卧 卧 i 卧 卧 卧 卧u 卧u i 卧u u d 0 卧 卧 卧â s d i 卧 su 卧 卧 卧 i 卧 o s 卧o si u 卧 u % di u 卧 卧 is ţ 卧i i d i 卧 卧 s fo os ᗷ咗 d fi i 卧 s i 卧 o u ui 卧 卧 卧â d di u 00 卧 Tabel VI.1 Î 卧 卧 卧 i 卧 u d i is ţ o 卧 o u ui 卧 is ţ o i 卧i Fo 卧 o 卧 i D u i is ţ i i 卧o 卧 is ţ 卧o 卧 siu 卧 is ţ 卧 i d Co 卧 siu o o xi 卧 Ci i d u 卧 is ţ 卧 卧i i d i 卧 卧 卧 Cu 卧 卧 is ţ 卧 卧u 卧i 卧 卧 卧 P is 卧 卧 is ţ 卧 卧 is i 卧 卧 卧 Î 卧o 卧oi G i d 卧 卧 卧 is ţ 卧 卧o 卧 siu di 卧 卧o 卧oi Î i d o o xi 卧 P is 卧 卧 is ţ 卧 卧 i d Î i d 卧 i d s 卧i 卧 Î i d 卧 i 卧 卧o 卧oi Cu 卧 卧 卧i i d u 卧 f d 卧 is 卧 G i d 卧 卧 is ţ 卧 卧 i d 卧 i d s 卧i 卧 卧 is ţ 卧 卧 i d di 卧 卧o 卧oi ᘷ北 e h eh e ma ve s x 卧u 卧 di beton hidrotehnic 卧 Co 卧o iţi 卧 o u ui hid o h i 卧 si u 卧 o 卧o uţi 卧 卧 o 卧 s o d hid o i 卧 ᗷ咗i hid 卧 Î 卧 s f 卧 xo i s d i si dus 卧 ᗷ咗i d u 卧 du 卧 卧 B o u hid o h i 卧 i is ţ 卧o 卧 siu du 卧 卧 0 i 卧 卧o 卧 i 卧 卧u i 卧 o u o 卧iᗷ咗 ui 卧 卧 卧 is ţ d 卧 卧u 卧 odu u d s i 卧i ᗷ咗i 卧 s 卧 u 卧 o u hid o h i 卧 su 卧 ᗷ咗i 卧 卧 卧 u 卧 卧 卧 卧u 卧 i 卧u i 卧 卧 卧 si 卧o u 卧 s i d 卧 o 卧 s d u 卧 i H 卧 Ex 卧 u: CH /30 卧fos B 卧H30 卧 BH400 卧 卧 a a e e a mă su 卧 i 0 0 /0 0 卧 卧 fu 卧ţi d i 卧u 卧 fo ᗷ咗i di u 卧 u ii ᗷ咗i su 卧 卧 卧 u 卧 卧 卧 卧

99 Tabel VI. 卧 is ţ d 卧 卧u ᗷ咗i odu u d s i 卧i 卧 u 卧 u i 卧 0 0 /0 0 卧 Di u 卧 is ţ 卧 d 卧 卧u i 卧 d oţ 卧 卧 ᘷ北a 卧N/ 卧 Modu d s i 卧i 卧N/ 卧 PC 卧 PC 0 卧 OB 卧000 卧 3 0 NB 卧 PB 00 卧000 > 卧 3 ᘷ北 m e fo osi 卧 卧 u 卧 卧 卧 卧 卧 u 卧 u i 卧 su : PC oţ 卧 ofi i 卧 d; OB oţ i 卧u s 卧ţiu 卧i 卧u 卧 ᗷ咗i su 卧 f ţ 卧 d 卧 卧 fo osi 卧 u 卧 o ; STNB sâ 卧 fi 卧 d 卧 卧 u 卧 o ; STPB sâ 卧 fi 卧 卧 ofi 卧 卧 u 卧 o 卧 P 卧 i ţio 卧 oţ u i 卧 u 卧 o su 卧 卧 卧 ţi 卧 3 卧 s d is ţ 卧: 卧 卧 卧 u ᘷ北 a = 40 N/ ; 卧 卧 卧 卧 u ᘷ北 a = 300 N/ ; 卧 卧 卧 卧 卧 u ᘷ北 a = 400 N/ 卧 VI. Starea limită de rezistenţă. Starea limită de fisurare C 卧u u s i i 卧 d is ţ 卧 卧 卧o 卧oi 卧u s u f 卧 卧 fo ţ 卧 xi 卧 u 卧 ᗷ咗 si u o d 卧 o f ţ 卧 d u 卧 卧 s 卧ţiu i 卧 卧 di 卧u 卧 x 卧 s o 卧 Câ d 卧 卧 o u o ᘷ北 卧oi 卧id 卧u o x 卧 卧 i 卧i 卧 卧 s 卧ţiu ii s u 卧â d 卧u 卧 u d 卧 i 卧 ţi fo ţ i xi ᘷ北 s f 卧 卧 o x 卧 卧 i 卧i 卧 卧 s 卧ţiu ii 卧 u 卧i so i 卧i s ᘷ北 v e e m ă ᗷ咗i x u 卧 s 卧 卧 卧 卧 o u o ᘷ北 卧 Î 卧 卧o 卧 so i 卧i s ᘷ北 v e e ăᘷ北 ᘷ北 me a ea e e ᘷ北 e e s 卧o i 卧 i dou 卧 od 卧 d 0 0 /0 0: 1. od 卧 d 卧 卧u ;. od si 卧 ifi 卧 卧 d 卧 卧u 卧 1. ᘷ北e a ᘷ北e e a ă e a s 卧 卧 卧 卧u ţii s i 卧 卧 o i 卧 ᗷ咗i fi i 卧 卧 s 卧ţiu 卧o sid 卧 卧 E 卧u ţii s s 卧 iu 卧 u 卧 o i 卧o : s 卧ţiu s 卧 s 卧 卧 卧 卧 â 卧 卧 ᗷ咗i du 卧 卧 d fo 卧i 卧o ui B ou i 卧; 卧 u u u 卧 卧 f ţ 卧 d 卧 o ; fo u i u i 卧σ 卧 di 卧 o u 卧o 卧 i ᗷ咗i di 卧 u 卧 u 卧 di 卧u 卧 卧 卧 is i 卧 卧 o u ui ᗷ咗i 卧 u ii 卧 卧 卧 d fo ţii o 卧 㭗嚇 卧; s ij 卧 is ţ 卧 o u ui 卧 i d ; s 卧ţiu s 卧 s 卧 ju s 卧ţio ᘷ北 ᗷ咗i ᘷ北 ; 卧 s 卧 s i i 卧 s ju 卧 dou 卧 odu i 卧 卧â d: 卧 卧 fi 卧 卧 i 卧o 卧 i 卧 s 卧ţiu ii i d fo ţi i i 卧 s i i 卧 d is ţ 卧 d o i 卧 fo u i o ε 卧 i 卧 d 卧i ε 卧 = ε 卧 i ; 卧 卧 卧 卧 u 卧 i 卧 i s 卧 ju εa 卧 m 卧 d 卧i ε a = ε a 卧. ᘷ北e a m a ă e a fo os ᗷ咗 u i 卧o diţii d 卧hi i 卧 u s i 卧 卧 s 卧ţiu 卧o sid 卧 卧 D s 卧 s 卧 oxi 卧 卧u 卧 d dis i 卧uţi fo u i o 卧 s 卧ţiu 卧 卧â d s i s i i 卧 d is ţ 卧 卧

100 C u 卧 s o si 卧 ifi 卧 卧 i 卧 so i 卧i 卧 i 卧u o 卧 卧o 卧oi o ᗷ咗i fo ţ 卧 xi 卧 卧ᘷ北 ᗷ咗i ᘷ北 卧 s 卧 卧 卧 : 卧 卧o 卧oi 卧 卧o 卧 siu x 卧 i 卧 卧 卧 u 卧 卧 卧o 卧 siu x 卧 i 卧 卧 卧 u 卧 卧 卧 卧 i d x 卧 i 卧 卧 卧u x 卧 i 卧i i 卧 卧 卧 卧 i d x 卧 i 卧 卧 卧u x 卧 i 卧i 卧 ᘷ北 ă ᘷ北a a e a ma e e a ᘷ北 e va me a m a ăᘷ北 VI.3 Armarea bajoaierelor ᘷ北 me a ea a mă s f 卧 so i 卧i d 卧o 卧 siu x 卧 i 卧 卧 卧 P u s 卧ţiu i 卧 o x 卧 dou 卧 f ţ su 卧 oxi i 卧 卧 ᘷ北 x ᘷ北 i 卧 卧 卧 s do 卧 卧 si i 卧 卧 卧 Î 卧 卧 u i 卧 卧 fi si i 卧 卧 卧 Di sio 卧 u ii 卧 卧 i 卧 u 卧 u fo ţ i 卧i o 卧 s f 卧 卧 卧o fo i 卧u [ 卧3] 卧 D 卧 卧 s 卧ţiu d 卧 o 卧o 卧 u i fo ţ 卧i o 卧 f 卧 卧 卧o u 卧 u ii 卧 u 卧i 卧 u i 卧 卧 i s dis 卧u 卧o s u 卧 i 卧 卧 Î 卧 卧o 卧 su 卧 usu d fo ţ 卧 卧i o s 卧 u d 卧 u 卧 卧 i 卧 卧 Nu s dis 卧u i 卧 VI.3.a Calculul de armare la compresiune excentrică ᘷ北a e e 卧Fi 卧 卧 卧 卧 卧: 卧 h 卧 ᘷ北 卧 ᘷ北a 卧 ᘷ北 卧 ᘷ北ᘷ北 ᘷ北e e eaᘷ北ă: si i 卧 卧 卧u ᘷ北a 卧 ' ᘷ北a 卧 ' ᘷ北 a ᘷ北 h 0 h ᘷ北 η e 0 ᘷ北 e ᘷ北 a ' ᘷ北 a ᘷ北 ᘷ北 ᘷ北 a ᘷ北 a ᘷ北 a ᘷ北 a Etapele de calcul Fig. VI.1 卧h d 卧 卧u 卧o 卧 siu x 卧 i 卧 卧 卧 卧 卧i 卧 卧o 卧 i 卧 u ii 卧a 卧 卧o fo 0 0 /0 0 卧 f 6 卧 卧 卧 6 卧 卧3 卧 x 卧 卧 卧 卧 x 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 oxi 卧 di u 卧 u ii 卧φ 卧 ᗷ咗i s 卧 卧u 卧: h0 = h a φ 3 卧 Î 卧 ţi o i 卧o 卧 i 卧 o u 卧 d 卧 ii 卧 fi 卧 卧o iţi x i u 卧: 4 卧 卧 卧u 卧 卧o u : ᘷ北 = ᘷ北 ᘷ北 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧

101 卧 Di 卧 u 卧 卧 卧3 卧 s ξ = ᘷ北 h 0 = ᘷ北 h ᘷ北 0 ξ i ᗷ咗i s 卧o 卧 卧 卧u ξ 卧 ξ 㭗嚇 ξ i 卧 卧 卧 卧3 卧 x 卧 i 卧i 卧 卧 Tabel VI.3 卧 o i ξ i ᗷ咗i ᘷ北 i 卧 0 0 /0 卧 卧 u 卧 B o 卧 s C30/3 ξ i B o 卧 s > C30/3 ᘷ北 i OB 3 0 卧60 0 卧 0 卧4 PC 卧 PC 60 卧 NB 0 卧 0 卧 0 0 卧40 u d 6 卧 Ex 卧 i 卧i i iţi 卧: 卧 Ex 卧 i 卧i d 卧 卧u s : e a ᘷ北 e 0 = 卧 卧 卧 卧4 卧 ᘷ北 e + s x 卧 i 卧i diţio 卧 卧 卧u: 卧 C 卧u u x 卧 i 卧i 卧ţii o : D o 卧 u xis 卧 f xi 卧i i : 卧 D i i i d 卧 u 卧: ᘷ北a e a 0 = e 0 e a 卧 卧 卧 卧 卧 0 = x h 卧 卧 卧 卧6 卧 h e = ηe0 + a ; 卧 卧 卧 卧 卧 㭷囷 = 0 卧 卧 卧u 卧 卧 o 卧 u d 卧 s : ᘷ北 ᘷ北 e h0 + ' = ᘷ北a = ᘷ北a ( h0 a ' 卧 卧 卧 卧 卧 ) 00 ᘷ北 a µ = 卧 卧 卧 卧 卧 h 卧 卧o 卧 卧 卧 o 卧 u d 卧 s 卧u 卧 o 卧 u i i d µ i 卧 卧 卧 卧 卧4 s u 0 0 /0 0 卧 卧 D 卧 卧 㭷囷㭗嚇 µ i 卧 u 卧i s 卧 do 卧 卧 o 卧 u i i d 卧 卧u 卧 s 卧 卧 卧u i d 卧 u 卧 卧 卧 u 卧 u ui d 卧 : di 卧 ii s 卧ţiu i o s 卧 s ᗷ咗i u 卧ţi 卧 u i o di 卧 i s s 卧i s 卧 di [ 卧 卧 卧 卧 卧 04] s u di x 卧 卧 卧3 卧 0 00

102 ᘷ北 Tabel VI.4 P o 卧 u i i d 㭷囷 o s is i 卧 卧 d 卧 卧u E µ i % [ 卧 卧 卧4 3] 㭷囷 o s is i 卧 卧 d 卧 卧u F PC60 PC OB3 PC60 PC OB3 0 卧0 0 卧 0 0 卧 0 卧0 0 卧0 0 卧 0 e vaᘷ北 卧 ᘷ北 eᘷ北em a 卧 卧 jo i u s i di 卧 o CH 0/ 卧u ᘷ北 = N/ = 卧000 㭷囷 N/ ᗷ咗i 卧 u 卧 PC 卧u ᘷ北 a = 300 N/ = 300 卧000 㭷囷 N/ 卧 卧 ᘷ北 eᘷ北em a 卧 卧 卧u u d 卧 u 卧 jo i s 卧 f 卧 卧 u eᘷ北a e e a aᘷ北 卧 卧 s 卧ţiu i 卧 卧 is i 卧 卧 VI.3.a.1 Exemplu pentru calculul de armare la bajoaier Ex 卧 u 卧o s 卧u d fi u ii 卧 卧 卧 卧 卧ţiu 卧 a = a' = 0 h = 30 = 000 卧 h 0 = 30 0 = 6 0 ᘷ北 = 㭷囷 0 6 N 卧 ᘷ北 = 30 卧 㭷囷 0 3 N ᘷ北 a Fig. VI. du 卧 卧 卧s 卧h 卧 d 卧 卧u 卧 ' ᘷ北 a 卧 ξ = ᘷ北 h0 ᘷ北 3 30 卧 0 = = 卧0 36 㭗嚇 ξ i = 0 卧 卧 u 卧 卧 u 卧o 卧 siu ii x 卧 i 卧 卧u x 卧 i 卧i 6 卧 卧 卧u 卧 x 卧 i 卧i i iţi 卧: e = 30 卧 0 3 卧 Ex 卧 i 卧i d 卧 卧u s : 0 e 0 = + e 3 30 卧 0 6 a u d e a s x 卧 i 卧i diţio 卧 卧 卧u: 卧 C 卧u u x 卧 i 卧i 卧ţii o : e a 0 = x

103 e = e h + a = 0 30 卧 0 卧 D i i i d 卧 u 卧: ᘷ北 a ᘷ北 e h0 + = ᘷ北a, = ᘷ北 a 0 卧 P o 卧 u d : 卧 i 卧u a 0 ( h ) 300 ( 6 0 0) 0 ᘷ北 ᘷ北 = 30 卧 0 3 = 卧 µ = ᘷ北 a = = 0 卧0 㭗嚇 µ h i = 0 卧 % 0 µ i = 0 卧 % ᗷ咗i s 卧 卧u 卧 i d 卧 u 卧: ᘷ北a ' µ h = ᘷ北 = 0 a = 00 卧 do 卧 卧 : φ ᘷ北 a VI.4 Armarea radierului 0 卧 = = 3 = 卧 di u s so i 卧i ᘷ北 v e e 卧 s 卧 卧 o fâᗷ咗i s 卧 s 卧 卧 d 卧 卧 s 卧 卧o sid o i d 卧 卧 diu s i 卧 卧 su 卧us 卧 卧 卧o 卧oi 卧Fi 卧 卧 卧6 卧 卧 卧 卧 VI.4.a Calculul armăturii longitudinale ᘷ北a e e: 卧 h 卧 ᘷ北 卧 ᘷ北a 卧 ᘷ北ᘷ北 ᘷ北e e eaᘷ北ă: i d 卧 u 卧 卧 Modu d si 卧 u s u du 卧 u s s 卧i ᗷ咗 卧o 卧 â d o u xi 卧 卧 卧i s 卧ţiu ii d 卧 o d 卧 u hiu 卧 si 卧 u 卧 卧u o u d 卧Fi 卧 卧 卧 卧3 卧: u d ᘷ北 ξ( 0 卧 ξ) i D 卧 卧 ᘷ北 㭗嚇 卧 ᘷ北 x 卧 卧 卧 ᘷ北 卧a 卧 x 卧 a 卧 = ᘷ北 i h 0 ᘷ北 卧 u 卧i s 卧 卧 oi 卧 si 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 0 卧 ᘷ北 a ᘷ北 h 0 h ᘷ北 ᘷ北 a ᘷ北 a ᘷ北 ᘷ北 ᘷ北 ᘷ北 = h0 a Fig. VI.3 卧h d 卧 卧u 卧 u 卧 卧o 卧oi 0

104 Etapele de calcul 卧 卧 卧i 卧 卧o 卧 i 卧 u ii 卧a 卧 卧o fo 0 0 /0 0 卧 f 6 卧 卧3 卧 x 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧 卧u 卧 3 卧 卧 卧u 卧 ᘷ北: h0 = h a 卧 卧 卧 卧 卧 ᘷ北 ᘷ北 = 卧 卧 卧 卧 卧 h0 ᘷ北 4 卧 卧 卧u 卧 ξ: ξ = ᘷ北 卧 卧 卧 卧 3 卧 卧 i d 卧 u 卧: ᘷ北 a ξ h0 ᘷ北 = 卧 卧 卧 卧 4 卧 ᘷ北 6 卧 卧 卧u 卧 卧 o 卧 u d 卧 s ᗷ咗i s 卧o 卧 卧 卧u 卧 o 卧 u i i 卧 卧 卧 卧 卧4 卧: d 卧 卧 㭷囷㭗嚇㭷囷 i u 卧i s 卧 do 卧 卧 o 卧 u i i d 卧 卧u 卧 s 卧 卧 卧u i d 卧 u 卧 卧 ᘷ北 e vaᘷ北 卧 C 卧u u d 卧 u di s 卧 f 卧 卧 eᘷ北a e e a aᘷ北 卧 卧 s 卧ţiu i 卧 卧 is i 卧 卧 卧 Î x 卧 u d 卧 di u s i di 卧 o CH 0/ 卧u ᘷ北 = N/ = 卧000 㭷囷 N/ ᗷ咗i 卧 u 卧 PC 卧u ᘷ北 a a = 300 N/ = 300 卧000 㭷囷 N/ 卧 VI.4.a.1 Exemplu pentru calculul armăturii longitudinale la radier Ex 卧 u 卧o s 卧u d fi u ii 卧 卧 卧3 卧 卧ţiu h = 卧 = 0 卧 卧o fo ţi i 卧 卧6 卧 = = 000 h 0 = 0 0 = 00 ᘷ北 = 3 6 卧 㭷囷 0 6 N 㭷囷 ᘷ北 = h ᘷ北 0 ᘷ北 3 6 卧 0 = = 3 卧 ξ = ᘷ北 = 0 卧003 = 0 卧036 ᘷ北 a = ξ h ᘷ北 do 卧 卧: 0 φ ᘷ北 a 0 卧 = = a ᘷ北 µ = ᘷ北 a = = 0 卧 h % > µ i 0 = 6 VI.4.b Calculul armăturii transversale (înclinate) C 卧u u fo ţ 卧 卧i o s f 卧 u 卧i 卧â d s s isf 卧 卧u 卧 ţi [ 6]: 0 卧 ᘷ北 x 3 卧 卧 卧 卧 卧 卧 h ᘷ北 VI.4.b.1 Exemplu pentru calculul armăturii transversale la radier 0 03

105 M 卧 i fo ţ i 卧i o 卧 x 卧 u 卧o sid s : ᘷ北 = 3 6 卧 㭷囷 0 3 N; 卧 is ţ 卧 i d 卧 o u ui: ᘷ北 = 00 㭷囷 N/ = 卧 N/ ; ᘷ北 x = h 0 ᘷ北 卧 0 = 0 卧 4 㭗嚇 0 卧 卧 卧 u 卧 卧 卧 u s 卧 s 卧 卧u u fo ţ 卧 卧i o 卧 卧 u 卧 卧 i 卧 s 卧 dis 卧u 卧o s u 卧 i 卧 ᗷ咗i u s 卧 idi 卧 0% 囷 40% di 卧 u o i udi 卧 d is ţ 卧 di 卧â 卧 卧 04

106 ᘷ受 ză ᘷ受 z Amenajarea cu ecluze a unei căi de navigaţie fluvială limitează capacitatea de transport a cursului de apă la capacitatea proprie a ecluzei. Principalul parametru care influenţează capacitatea de tranzit a ecluzei este timpul de ecluzare T e. Durata unui ciclu de ecluzare depinde de ordinea fazelor, succesiunea lor fără întreruperi, lungimile părţilor componente ale traseului (Fig. VII.1). L 1 l k L d = L cv +L 1 L e = 1,L u.s L i = 1,L u.s L ac L cv L u.s l k L 1 v d 6 v ac ᘷ受 ᘷ受 Elementele timpului de ecluzare 1.- sas;.- cap; 3.- estacadă de ghidare; 4.- convoi îndepărtat; 5.- convoi în aşteptare; 6.-turn dispecer; L 1 lungimea estacadei de ghidare; l k lungimea capului; L u.s lungimea utilă a sasului; L cv lungimea convoiului; L d lungimea de depărtare a convoiului; L e lungimea de ieşire; L i lungimea de intrare; L ac lungimea de acces; v d viteza de depărtare a convoiului; v ac viteza de acces Factorii de care depinde timpul de ecluzarea sunt: ᘷ受 modul de acces din portul de aşteptare în ecluză, ᘷ受ᘷ受 viteza de acces din port v ac recomandată pentru: convoaie remorcate 0,7 0,8 m/s, convoaie împinse 0,9 1 m/s, nave autopropulsate 1 1,3 m/s ᘷ受 timpul de intrare în ecluză care depinde, la rândul său, de viteza de intrare v i recomandată pentru: convoaie remorcate 0,6 0,7 m/s, convoaie împinse 0,7 0,8 m/s, nave autopropulsate 0,9 1 m/s ᘷ受ᘷ受 timpul de ieşire din ecluză care depinde, la rândul său, de viteza de ieşire v e recomandată pentru: convoaie remorcate 0,8 1 m/s convoaie împinse 1 1, m/s 105

107 nave autopropulsate 1, 1,4 m/s ᘷ受 tipul şi lungimea convoiului ecluzat ᘷ受 timpul de manevrare a porţilor, anume timpul de închidere t i şi timpul de. Aceşti timpi depind, la rândul lor, de: deschidere t d tipul porţilor, gabaritul porţilor, modul de acţionare a porţilor. În calculele preliminare, dacă proiectantul porţilor nu a furnizat timpii de manevră, se recomandă adoptarea acestora în funcţie de gabaritul transversal al sasului, astfel: ecluzei. lăţimea sasului B s 18 m: lăţimea sasului B s > 18 m: t = 1,5 min., p t p =,5 min. ᘷ受ᘷ受 timpul de umplere/golire a sasului T u / T g se determină din calculul hidraulic al ᘷ受 ᘷ受 z ă Capacitatea teoretică (sau tehnică) de trafic a unei ecluze reprezintă cantitatea maximă de mărfuri ecluzate într-un an, în condiţii de funcţionare neîntreruptă. Se calculează cu formula: P t nmax. c zmax Cmax. c unde: P t capacitatea teoretică de tranzit (kn/an); n max.c max C max.c = (VII.1) numărul maxim de convoaie ecluzate în ambele sensuri, într-o zi; z numărul maxim de zile de navigaţie într-un an; capacitatea de încărcare maximă a convoiului de calcul. Traficul naval are intensităţi diferite în cele două sensuri de ecluzare, încât se va defini (Fig.VII.): sensul direct: sensul în care trece numărul maxim de nave prin ecluză n d ; sensul indirect: sensul în care trece numărul minim de nave prin ecluză n i ; numărul maxim de ecluzări: n max = nmax. d + nmax. i n d ᘷ受 ᘷ受 ᘷ受 Sensul de ecluzare n i Din figura VII., rezultă: numărul de ecluzări în sens dublu nd = ni (VII.) numărul de ecluzări în sens unic n U = nd ni (VII.3) Bilanţul temporal pentru ecluzarea continuă, în ambele sensuri, în 4 de ore este: ( n ) T + n T = 4 60 = 1440 n min. (VII.4) d i U i ecluzare sens dublu D ecluzare sens unic 106

108 unde s-a notat: T D timpul de ecluzare în sens dublu; T U timpul de ecluzare în sens unic. Numărul relativ de ecluzări calculat faţă de numărul maxim se scrie: în sens direct nd cd = (VII.5) n max în sens invers ni ci = (VII.6) n max Se substituie relaţiile (VII.5) şi (VII.6) în ecuaţia de bilanţ (VII.4) şi se obţine numărul maxim teoretic de convoaie ecluzate într-o zi: n max. c ᘷ受 ᘷ受 z ᘷ受ă 1440 = (VII.7) ( cd ci ) TU + ci TD În exploatare, nu se poate obţine capacitatea maximă anuală de trecere a mărfurilor prin ecluză datorită unei multitudini de cauze: condiţiile climatice ale zonei, diversitatea tipurilor de nave ecluzate, modul neeconomic de încărcare a convoaielor, sensul preferenţial de navigaţie, situaţiile excepţionale. Ţinând seama de aceşti factori perturbatori, capacitatea de tranzit efectivă se calculează cu formula: P ef nmed. c zmed Cmed. c unde: P ef capacitatea efectivă de tranzit (kn/an); unde: = (VII.8) n med.c numărul mediu zilnic de ecluzări ale navelor de mărfuri: n. numărul de convoaie goale; c gol n pas numărul de nave de pasageri; nmed. c = nmed. total nc. gol n pas ntehn (VII.9) n tehn numărul de nave tehnice. Numărul medie zilnic de ecluzări pentru navele de mărfuri se poate aprecia printr-o relaţie globală în care: K med = (VII.10) f n. c nmax. c Kc K f coeficient de utilizare a flotei; K f = 0,6 0,8 K c coeficient de neuniformitate a circulaţiei fluviale; K c = 1, 1,4 Celelalte notaţii din (VII.8), au semnificaţiile următoare: z numărul mediu de zile de navigaţie într-un an; med z med = K. nav zmax 107 z (VII.11)

109 K z. nav coeficient de utilizare a perioadei navigabile; z nav z numărul maxim de zile de navigaţie într-un an; max K. = 0,9 C med.c capacitatea medie de încărcare a convoiului de calcul: C. c Kinc Cmax. c med = (VII.1) K inc coeficient de încărcare a convoiului; K inc = 0,6 0,8 capacitatea maximă de încărcare a convoiului de calcul. C max.c Pentru un calcul simplificat preliminar, efectul neuniformităţilor care perturbă traficul optim în zona ecluzei, se poate aprecia global prin randamentul ecluzei η = 0,3 0,5. Astfel, relaţia (VII.8) devine: Pef ηp t = (VII.13) Capacitatea de tranzit a ecluzei este în interdependenţă cu: sistemul hidraulic de alimentare - golire, sistemul electro-mecanic de manevrare a porţilor şi a altor utilităţi, modul de formare şi deplasare a convoaielor. 108

110 ᘧ剗 ONAR E SPE AL TATE liᘧ剗ᘧ剗a roᘧ剗ᘧ剗ᘧ剗 号 (originea, ) 勧 Folosirea dicţioᘧ剗arᘧ剗lᘧ剗i - explicarea noţiunii aᘧ剗ordaj (francă d) -- lovirea navei de un obiect: baliză, dig, epavă, altă navă d g etc. (= coliziune) aclaᘧ剗f 号 (orig. necunoscută) - legătură în borduri, între două şlepuri ale aceluiaşi convoi s s remorcat, realizată din două parâme dispuse în diagonală acosta, a ~ (franc. veche st ) - apropierea bordului navei de altă navă, cheu etc. st aᘧ剗ara, a ~ (oland. ) - a fixa şi lega obiectele mobile cu amare, cabluri de pe navă pentru a nu se deplasa din cauza balansului navei; a fixa o navă aᘧ剗ᘧ剗arcare (latin. ) - urcarea echipajului, pasagerilor, mărfurilor etc. la bordul qu t unei nave (= îmbarcare) aᘧ剗ᘧ剗arcaţiᘧ剗ᘧ剗e (span. ó ) - mijloc de navigaţie simplu, de dimensiuni mici, cu sau t fără propulsie aᘧ剗oᘧ剗te (latin. d + s) - partea dinspre izvorul unui râu, faţă de un punct dat t aᘧ剗docare (engl. d k) - scoaterea la zi a corpului navei d k g arᘧ剗ora, a ~ (ital. ) - a ridica, la catarg, pavilioane sau alte semne de navigaţie arᘧ剗orele ᘧ剗are (francă st) - catargul de la mijloc g d ât arᘧ剗ator (latin. ) - societate sau persoană care se ocupă cu exploatarea t u comercială a unei nave, de obicei, în calitate de proprietar artiᘧ剗oᘧ剗 (genov. t ) - catargul de la pupa t asiet 号 (latin. ass d ) - poziţia de echilibru a navei în plan longitudinal; asietă ss tt dreaptă = linia de plutire se confundă cu suprafaţa apei avizo (span. d v s ) - navă militară rapidă, mică, de legătură între navele de v s luptă, dotată cu armament uşor ᘧ剗aᘧ剗ord (oland. k d) - partea stângă a navei privite spre înainte â d ᘧ剗ac (latin. pop. u) - platformă plutitoare pentru a transporta mărfurile de la navă la cheu şi invers, pentru trecerea persoanelor, animalelor, vehiculelor peste o apă curgătoare ᘧ剗aleᘧ剗ier 号 (latin. ) - navă îngustă, de dimensiuni relativ mici, având prova şi pupa ascuţite, destinată pescuitului de balene - corp plutitor de formă sferică, cilindrică, biconică,aşezat ᘧ剗aliz 号 (orig. necunoscută) s în locuri vizibile la intrarea în porturi, pentru marcarea şenalului navigabil şi semnalizarea zonelor periculoase 109

111 ᘧ剗ar 号 (orig. galică) ᘧ剗arcaz (latin. ) ss ᘧ剗arj 号 ( latin. g ) g - prag din depuneri aluvionare, dispus transversal la gura de vărsare a unui fluviu, la intrarea în port, de-a lungul coastelor; apare datorită reducerii bruşte a vitezei apei, diferenţei de salinitate, valurilor, curenţilor fluviali şi marini; împiedică navigaţia - ambarcaţiune cu deplasament sub 100 t, cu motor sau rame, serveşte la transportul de cereale, peşte, materiale, pe distanţe mici - navă fără propulsie, de formă paralelipipedică, hidrodinamică, serveşte la transportul mărfurilor solide, nu au echipaj; este deplasată de o navă împingătoare; ᘧ剗erᘧ剗 号 (oland. ) - porţiune orizontală pe taluzul unui dig, pentru mărirea stabilităţii acestuia, dar stânjeneşte acostarea navelor cu pescaj mare ᘧ剗ief (orig.galică) - sector pe un curs de apă, situat spre izvor (bief amonte) sau spre vărsare (bief aval), faţă de un punct dat - catarg înclinat puţin spre înainte, la veliere ᘧ剗oᘧ剗pres (oland. gsp st) up és ᘧ剗ord (orig. francă) - partea superioară a corpului navei d ᘧ剗oţᘧ剗aᘧ剗 (orig. germ.) - şef de echipaj h d équ p g ᘧ剗raţ (franc. s) - unitate de măsură pentru lungimi; 1 fm = yd = 1,89 m s ᘧ剗ric (engl. g) - navă de război, cu vele pătrate, cu două catarge, armată cu k tunuri; azi, se foloseşte ca navă-şcoală caᘧ剗lᘧ剗 (orig. normandă) - unitate de măsură pentru distanţe; 1 cab = 1 Mn/10 = â 185, m caᘧ剗lᘧ剗/ᘧ剗iᘧ剗ᘧ剗t - unitate de măsură a vitezei = 10 fm/min = 185, m/min; â u / ut 1 Nd = 6 cab/min caᘧ剗otaj (franc. veche ) - navigaţie de transport a mărfurilor în lungul coastelor, mai t g ales între porturile aceleiaşi ţări caᘧ剗otier (franc. veche ) - navă de mic tonaj, folosită la transportul mărfurilor de-a t lungul coastelor caiac (orig. eschimoşi) - ambarcaţiune de sport, etanşă, uşoară, inspirată de la k y k eschimoşi, propulsată cu o pagae dublă caᘧ剗ᘧ剗ᘧ剗z 号 (oland. k u s) - compartiment pentru păstrarea alimentelor pe navă us caᘧ剗al (latin. s) - curs de apă artificial, folosit la navigaţie, irigaţii, desecări, alimentare cu apă, evacuarea apei din hidrocentrală (canal de fugă); braţ de mare strâns între maluri (Canalul Mânecii) caᘧ剗oᘧ剗ier 号 (ital. ) è capacitate de îᘧ剗c 号rcare total 号 (latin. pop. ) h g, p t u d - vas de luptă, cu deplasament sub 1800 t, viteză medie (15-0 Nd), armată uşor cu tunuri şi mitraliere, pentru patrulare pe fluvii şi pe coastă - greutatea încărcăturii totale: mărfuri, pasageri, echipaj, combustibil, provizii, la pescajul maxim; se măsoară în tone dead-weight (tdw) capacitatea de îᘧ剗c 号rcare ᘧ剗til 号 p t ut caravel 号 (portug. v ) v careᘧ剗 号 (latin. ) è - greutatea încărcăturii utile la pescaj maxim (fără greutatea pasagerilor, echipajului, combustibilului, proviziilor) - corabie rapidă şi mică, folosită în sec.xv-xvi - partea imersată a navei 110

112 cargoᘧ剗 (engl. g - t) g cartea farᘧ剗rilor t d s ph s ceaᘧ剗 (orig. turcă) p t t h d cheᘧ剗 (orig. galică) qu chil 号 (germ. k ) qu coca (latin. u ) qu coᘧ剗pas ᘧ剗agᘧ剗etic (latin. p ssus) p s g ét qu coᘧ剗osaᘧ剗eᘧ剗t (franc. ss t) ss t coᘧ剗voi (latin. v ) v coᘧ剗voi îᘧ剗piᘧ剗s v p uss é coᘧ剗voi iᘧ剗tegrat v t g é coᘧ剗voi reᘧ剗orcat t d qu g coraᘧ剗ie (slava veche k ĭ) v corvet 号 (latin. g ) v tt, v tt - ss s covert 号 (latin. p ) uv tu croazier 号 (latin. 勧) s è crᘧ剗ciş 号tor (latin. 勧) s u cᘧ剗irasat (franc. u u ssé ssé) cᘧ剗pla ᘧ剗aestr 号 (latin. pu ) 勧t up daᘧ剗 号 (oland. 勧 勧 ) qu d st g deᘧ剗arcader (latin. ) dé dè deferlare (anc. franc. s ) dé t deplasaᘧ剗eᘧ剗t (latin. p t ) dép t deriv 号 (engl. t d v ) dé v - navă maritimă pentru transportul mărfurilor - document nautic editat periodic de direcţiile hidrografice ale unor state maritime, pentru a furniza date despre faruri - navă fluvială mică, cu deplasament sub 300 t, transportă nisip, piatră, stuf, lemne etc. - construcţie de-a lungul malului sau care înconjoară un bazin portuar; serveşte la acostare, încărcare-descărcare, întreţinerea navei, consolidarea malului - partea inferioară a carcasei navei, amplasată axial pe toată lungimea; pe ea se reazemă tot scheletul navei - carcasa navei - instrument de navigaţie destinat a indica direcţia nord-sud (busolă) - document emis expeditorului prin care transportatorul confirmă îmbarcarea mărfii, obligându-se să o predea destinatarului - grup de nave propulsate sau nepropulsate (şlepuri) care navigă împreună pe mare sau fluviu - grupare de barje strâns legate între ele, acţionată de o navă împingătoare aşezată la capătul convoiului - asamblare rigidă a mai multor barje şi a unor elemente de capăt, sub forma unei nave fluviale sau maritime - grupare de şlepuri legate între ele cu cabluri - denumire veche pentru navele cu vele - navă de război, de tonaj mediu, armată cu rachete, pentru luptă antiaeriană şi anti-submarine - puntea cea mai de sus a navei (puntea superioară) - călătorie de agrement de mai multe zile, pe mare - navă de război rapidă (v = 35 Nd), mare (deplas t), armată puternic (rachete, artilerie grea), folosită la monitorizare, escortă, protecţia convoaielor, luptă antiaeriană şi anti-submarină - navă de război, mare (deplasament t), având corpul protejat cu blindaje groase, armată cu artilerie de calibru mare (= navă de linie); vulnerabilă la atacul aerian, a ieşit din uz în piesă de construcţie a corpului navei, verticală, situată în zona cu lăţimea maximă - porţiune din cheul portului, amenajată pentru acostare şi încărcare-descărcare - porţiune amenajată pe malul apei sau în port, pentru acostare, îmbarcare-debarcare - căderea crestei valului spre înainte, urmată de spargerea şi împrăştierea lui, cauzată de vânt, obstacol, zonă cu apă mică - greutatea volumului de apă dezlocuit de carenă; se măsoară în tone (t) - abaterea navei de la drumul trasat pe hartă, din cauza vânturilor, curenţilor marini 111

113 dig (oland. d 勧 ) d gu distrᘧ剗g 号tor (latin. d u ) d st y, t -t p u doc (engl. d k) d k doc plᘧ剗titor d k tt t drag 号 (engl. d g) d gu drifter (engl. d t) d t, h gu dᘧ剗ᘧ剗et 号 (franc. du tt ) du tt, g d d eclᘧ剗z 号 (latin. qu 勧 us ) é us efeᘧ剗eride (latin. ph s, grec. h 勧 ) éphé é d s epiᘧ剗 (latin. sp ) ép estacad 号 (ital. st t ) st d etaᘧ剗ᘧ剗oᘧ剗 (orig. scandin.) ét t etiaj (latin. stu u ) ét g etrav 号 (orig. scandin.) ét v falez 号 (francă s ) s far (insula Pharos) ph feriᘧ剗ot (engl. y- t) y- t flot 号 (scand. tt ) tt fraᘧ剗c 号ᘧ剗ord - d fregat 号 (ital. g t ) ég t - construcţie hidrotehnică din beton, piatră, pământ, amplasată pe malul unei mări, râu, lac, pentru a proteja bazinul portului şi canalul de intrare în port împotriva vântului, pentru a menţine râul în albie - navă de război, medie (deplas t), viteză mare (v = Nd), armată cu tunuri, lansatoare de torpile - bazin portuar înconjurat de diguri, serveşte la încărcareadescărcarea navelor - construcţie complexă, plutitoare, din beton sau metal, pentru ridicarea navei de la apă în scopul reparaţiei - navă tehnică dotată cu instalaţii de săpare pe fundul apei, de a scoate obiecte scufundate, în scopul menţinerii adâncimii în porturi, a şenalului navigabil în canale, fluvii; materialul dragat se foloseşte la construcţii hidrotehnice - navă de pescuit cu plase în derivă - puntea de la pupa - construcţie din beton armat, dotată cu porţi şi pereţi laterali (bajoaiere), executată în lungul unui curs de apă, în zona de schimbare a nivelului, în scopul navigaţiei - document de navigaţie tipărit anual de organismele hidrografice, cuprinde tabele cu coordonatele aştrilor, planetelor, lunii şi soarelui, calculate în funcţie de timpul universal, din oră în oră; serveşte la determinarea poziţiei navei - construcţie hidrotehnică în formă de dig, amplasată dinspre mal spre apă, pentru a-l proteja de eroziune, pentru a dirija curentul spre direcţia dorită - construcţie plutitoare formată din piloni mari şi grinzi metalice, amplasată la intrarea în port sau între două bazine portuare pentru acostarea navelor sau pentru a împiedica pătrunderea lor - partea chilei dinspre pupa, de care este prinsă cârma - linie convenţională exprimată faţă de nivelul mării, care uneşte media nivelelor minime ale unui râu, înregistrate în ultimii ani; etiajul descreşte spre vărsarea râului - partea chilei dinspre prova, de formă curbă - ţărm stâncos, înalt şi abrupt, rezultat al eroziunii valurilor - mijloc hidrografic de asigurare a navigaţiei - navă pentru transportul trenurilor, vehiculelor rutiere, pasagerilor peste o strâmtoare sau fluviu (= navă de transbordare) - totalitatea navelor comerciale şi militare ale unui stat sau ale unei companii maritime - distanţa dintre nivelul apei la exteriorul navei încărcate şi partea superioară a punţii principale, măsurată la jumătatea lungimii navei - în trecut, vas de război, rapid, de tonaj mediu; azi, navă de luptă, de tonaj mediu, intermediar între corvetă şi crucişător 11

114 gaᘧ剗ar 号 (provens. g ) - ambarcaţiune fluvială mare, cu fund plat, servind la g transportul materialelor şi mărfurilor galer 号 (catalană g ) - navă comercială sau de război, lungă şi cu borduri joase, g è cu vele şi rame, utilizată din antichitate până în sec. XVIII galioᘧ剗 (franc. veche g ) - navă mare, armată pe timp de război, folosită mai ales de g spanioli, între sec. XVI-XVIII, pentru a aduce aur, argint, mărfuri preţioase din colonii galioᘧ剗 (franc. veche g ) - sculptură din lemn fixată la prova navei cu vele, g reprezentând bustul unui personaj legat de numele navei goelet 号 (bretonă g 勧 d) - velier cu două catarge, cel mare dispus în partea din spate g é tt a navei halaj (oland. h ) - remorcarea unui vas prin tragere pe parâmă, tras de pe h g mal, mecanic, cu animale, cu oameni (= edec) hᘧ剗l 号 (germ. h ) - mişcare ondulatorie a suprafeţei mării, fără deferlarea h u valurilor; apare după furtună iacht (oland. y ht) - navă de agrement, cu vele sau motor y ht iᘧ剗sᘧ剗le offshore (orig. engl) - insule artificiale departe de ţărm 勧 s sh iol 号 (engl. y 勧 ) - ambarcaţiune de sport, cu vele şi două catarge y 勧 laiᘧ剗er (engl. ) - navă care deserveşte aceeaşi rută mereu l 号ţiᘧ剗ea ᘧ剗a 号iᘧ剗 号 a ᘧ剗avei - distanţa orizontală măsurată la cupla maestră, între g u h s t ut verticalele extreme leghe ᘧ剗ariᘧ剗 号 (ital. g ) u - unitate de măsură veche, pentru lungime, egală cu 1/0 dintr-un grad terestru, egală cu 5556 m loch (oland. g) - aparat din dotarea navei, servind la măsurarea vitezei şi h distanţei parcurse de navă lᘧ剗ᘧ剗giᘧ剗ea ᘧ剗a 号iᘧ剗 号 a ᘧ剗avei - lungimea orizontală maximă a navei, măsurată pe planul gu u h s t ut diametral ᘧ剗aᘧ剗evraᘧ剗ilitate (latin. u 勧 - calitatea navei de a-şi schimba uşor drumul, cu ajutorul p ) cârmei şi motoarelor; de a răspunde uşor la comenzi uv té, té ᘧ剗il 号 (latin. ) - unitate de măsură internaţională pentru distanţe pe mare, egală cu lungimea arcului de 1 minut al meridianului trasat pe o sferă al cărei volum este egal cu volumul elipsoidului terestru; 1 Mm = arc 1 = π 勧 / = 185 m ᘧ剗oᘧ剗itor (latin. t ) - cuirasat fluvial sau de coastă, cu deplasament sub 700 t, t ᘧ剗av 号 (latin. v gu ) v ᘧ剗av 号 arctic 号 v - t qu ᘧ剗av 号 号caᘧ剗lier â ᘧ剗av 号 号coᘧ剗taiᘧ剗er v - t ᘧ剗av 号 号corsar s viteză sub 10 Nd, folosit în sec. al XX-lea - construcţie plutitoare, mai mare ca ambarcaţiunea, puntată, cu dotări şi echipamente corespunzătoare scopului: transport, cercetări, luptă, agrement etc. - navă specială pentru navigaţie pe mările polare, ce navighează în siajul unui spărgător de gheaţă - navă specială pentru instalarea, întreţinerea şi repararea cablurilor submarine - navă de mărfuri generale ambalate în containere - navă rapidă, armată, abilitată de ţara sub al cărei pavilion navighează să captureze nave comerciale inamice, folosită în sec. XV-XIX 113

115 ᘧ剗av 号 cᘧ剗 aripi iᘧ剗erse t u 勧 s p t t s ᘧ剗av 号 cᘧ剗 perᘧ剗 号 de aer é g ss u ᘧ剗av 号 de desaᘧ剗t v d d s t ᘧ剗av 号 hidrografic 号 t u hyd g ph qu ᘧ剗av 号 号şcoal 号 v -é ᘧ剗av 号 号traᘧ剗p (engl. t p) t p ᘧ剗avigaţie estiᘧ剗at 号 v g t st é ᘧ剗avlᘧ剗 (oland. v ht) t ᘧ剗od (latin. dus) ud ᘧ剗ᘧ剗ᘧ剗ele ᘧ剗avei du t u opera ᘧ剗oart 号 uv t opera vie uv v v pacheᘧ剗ot (engl. p k t- t) p q 勧 t papᘧ剗c (turc. p pu 勧) parapet (ital. p p tt ) p p t, ust d pavilioᘧ剗 (latin. p p ) p v pereᘧ剗 (franc. p ) p é pescaj (latin. p s s) t t d u picior (latin. p s, p d s) poᘧ剗toᘧ剗 (latin. p t ) p t port (latin. p tus) p t port 号aeroᘧ剗ave (latin. p t ) p t - é s port 号ᘧ剗arje (latin. p t ) p t - g s porto 号fraᘧ剗co (latin. p tus 勧 s us) p t- - navă portantă, având pe corp perechi de aripi cu profil hidrodinamic; la viteze mari, nava se înalţă deasupra apei, rămânând imersate numai aripile (v = 100 km/oră) - navă care planează deasupra apei datorită ventilatoarelor ce insuflă sub navă jeturi de aer la presiune mare; serveşte la transport fluvial, de coastă, cu v 00 km/oră - navă militară, cu fund plat, folosită pentru a transporta trupe, armament, materiale; acostează sau eşuează pe plaje - navă dotată cu aparatură, laborator pentru lucrări, cercetări, măsurători hidrografice - navă specială cu vele şi motor, pentru cazarea şi pregătirea profesională a Şcolilor de Marină - navă comercială pe curse ocazionale - totalitatea activităţilor echipajului pentru a reprezenta pe hartă poziţia navei şi deplasarea ei, folosind instrumente, calcule matematice, calculatoare - costul transportului nautic al unei mărfi sau pasageri, încasat de transportator - unitate de măsură a vitezei, folosită în marină; 1 Nd = 1 milă/oră - element pentru identificarea navei, înscris pe bordaj, la prova şi la pupa; la pupa, sub nume se scrie şi portul de înregistrare - partea emersată a navei - partea imersată a navei (= carena) - navă maritimă de mare tonaj, transatlantică, transpacifică, pentru transportul de colete şi pasageri; azi, abandonată - ambarcaţiune de sport, având motorul dispus în afara bordului, la pupa - perete scund sau îngrăditură, având rol de protecţie, aşezată la partea superioară a bordului - drapelul naţional - protecţia unui mal taluzat, executată din piatră, dale de beton - distanţa verticală dintre suprafaţa apei şi planul orizontal ce trece prin punctul cel mai de jos al chilei - unitate de măsură folosită în marină, mai ales, pentru adâncime, egală cu 0,305 m - construcţie plutitoare fără propulsie, formată dintr-o platformă plană, rezemată pe piloţi, destinată acostării ambarcaţiunilor - adăpost natural sau artificial pentru nave, amenajat pentru îmbarcarea-debarcarea mărfurilor şi pasagerilor - navă de război amenajată pentru transportul, decolarea şi apuntarea aeronavelor (port-avion, port-elicopter) - navă care transportă barje - port în care mărfurile pot tranzita fără taxe vamale sau alte formalităţi 114

116 prova (latin. p ) p u pᘧ剗pa (latin. pupp s) p up rad 号 (engl. veche d) d registrᘧ剗 ᘧ剗aritiᘧ剗 ég st t rezerva pilotᘧ剗lᘧ剗i p d d p t salᘧ剗tᘧ剗l pavilioᘧ剗ᘧ剗lᘧ剗i s ut du p v soᘧ剗et 号 plᘧ剗titoare s tt tt t S 号O 号S 号 Save Oᘧ剗r Soᘧ剗ls sp 号rg 号tor de gheaţ 号 s -g şalaᘧ剗d 号 (grec. kh d ) h d şeᘧ剗al (franc. h ) h şlep (germ. s h pp) h d uv tiᘧ剗oᘧ剗 号 (latin. t ) t, g uv toᘧ剗aj (orig. galică) t g, 勧 ug toᘧ剗 号 号registrᘧ剗, TR t d 勧 ug, 勧 勧 torpilor (latin. t p d ) t p u traᘧ剗ler (engl. t 勧 ) h ut triᘧ剗ord (orig. olandeză) t d triᘧ剗chet (ital. t h tt ) t qu t vedet 号 (ital. v d tt ) v d tt vrachier (oland. 勧 ) g d t sp t d v 号ard (engl. y d) y d - partea din faţă a navei - partea din spate a navei - bazin mare, natural sau artificial, în apropierea portului, având ieşire spre mare, ferit de vânturi, valuri, curenţi, unde ancorează navele care aşteaptă să intre în port - organizaţie care supraveghează construcţia navelor, verifică starea tehnică a navelor în conformitate cu normele internaţionale (= societate de clasificare) - adâncimea apei minimă, sub chilă, pentru a evita neregularităţile fundului şenalului - coborârea lentă a pavilionului până la /3 din înălţimea la care se află, în semn de salut, când trece la distanţă mică, pe lângă altă navă - instalaţie plutitoare pentru baterea piloţilor - semnal internaţional de alarmă şi cerere de ajutor emis de navele aflate în pericol grav, compus în memoria celor 1600 de victime din naufragiul pachebotului Titanic, la 14 aprilie 191, în Oceanul Atlantic - navă specială, robustă, cu etrava întărită, destinată spargerii gheţii prin lovire, tăiere, urcare cu prova pe gheaţă - navă tehnică fluvială, nepuntată, cu fund plat, bordaj vertical, folosită la transportul mărfurilor şi materialelor - porţiune în lungul unui, fluviu, râu, canal, pe suprafaţa unui lac, unde sunt asigurate gabaritele de navigaţie - navă puntată, cu fund plat şi bordaj vertical, prova bombată şi pupa rotunjită, remorcată, folosită la transportul mărfurilor pe distanţe mici - piesă mobilă a unei nave sau ambarcţiuni, servind la menţinerea sau schimbarea direcţiei de deplasare - volumul interior total (tonaj brut) sau util (tonaj net) al navei, determinat de spaţiul destinat mărfurilor şi cazării pasagerilor; se măsoară în tone-registru (TR) - unitate de măsură pentru volum, care apreciază tonajul navei, egală cu 100 picioare cubice, egală cu,83 m 3 - navă de luptă, uşoară, rapidă, folosită la atacul cu torpile; pe cale de dispariţie - navă de pescuit prin tragerea plaselor - partea dreaptă a navei, privind spre prova - arborele de la prova, înclinat puţin spre înainte, folosit mai ales de velierele romane - navă militară de tonaj sub 130 t şi viteză peste 60 Nd, pentru atac în apropierea coastei şi pe fluvii - navă de mare capacitate pentru transportul mărfurilor în vrac - unitate de măsură pentru lungimi; 1 yd = 0,914 m 115

117 ᘧ剷IA CR N GICĂ A CANA R NA IGAᘧ剷I ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷 ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷 Cᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷ᘧ剷 c, L =,5 km, B = 0 m, H = ᗷ南,5 m, x stă ᗷ南 c ᗷ南 m m, ᗷ南 ᗷ南 ᗷ南ᗷ南 ᗷ南 m ᗷ南 ᗷ南 ᗷ南ᗷ南 L = 0 kmᗷ南 m cᗷ南 ᗷ南ă c ᗷ南 ᗷ南 ᗷ南 ᘷ唗 00 Oc ᗷ南 ᘷ唗 ᗷ南 F L =, km, B = 0 5ᗷ南 m 0 O B ᗷ南ᗷ南 s ᗷ南 t Z b ᗷ南ᗷ南 s L = 0 km 5 ᗷ南 5 ᗷ南ᗷ南 ᗷ南 m c 9 T (ᗷ南 E b ) 5 ᗷ南 5 Ex t (ᗷ南 ᗷ南 ) B t ᗷ南 s c, t v s ză ᗷ南 L ᗷ南 ᗷ南 ᗷ南ᗷ南 ᗷ南 (Oc ᗷ南t t c c, L = km, B = m, H âᗷ南 ᗷ南 ᗷ南 t ă) =, m ᗷ南5 O é s 0 c ᗷ南09 ᗷ南 ᗷ南 v B t căᗷ南 ᗷ南 bă B t că L = 00 km ᗷ南ᗷ南ᗷ南 ᗷ南 ᗷ南 5 K ( ᗷ南 K B t că c, L = 9,55 km, B = 0 m, vă s E b ᗷ南ᗷ南 ᗷ南 ) H =, m 00 ᗷ南 ᗷ南 (ᗷ南c ᘷ唗 ): c, L = 9ᗷ南 km ( 0 km v ᗷ南 b ), stᗷ南 y ᗷ南ᗷ南 ᗷ南 B = 5,5 m Ly h 0 ᗷ南 th ᗷ南 c, B = ᗷ南,5 mᗷ南 H = m 9 (L ss ᗷ南s) ᗷ南ᗷ南 z ( ᗷ南 t ă ᗷ南 ) L = km, B = ᗷ南0 5 m ᗷ南 9 (L ss ᗷ南s) ᗷ南 f ᗷ南 t Eᗷ南 L =, km, B = 5 m, H = ᗷ南0 m 9 ch st 9 Ş ᗷ南 (m ᗷ南 ᗷ南t ᘷ唗ᗷ南 ă ) v ᗷ南 ᘷ唗 ᗷ南 ᘷ唗 ᗷ南 F 0ᗷ南 9 5 (L ss ᗷ南s) ᗷ南 m (Oc ᗷ南t t c Oc ᗷ南 c f c) 9 ᗷ南 9 ᗷ南 sc v ( âᗷ南 sc v f ᗷ南 ᗷ南 ) 9 c, L = km 9 ᗷ南 bă c O ᗷ南 B t că 9 c, L = ᗷ南 km 95 ᗷ南 ᗷ南 ᘷ唗 c, L = 0 km 9 K kᗷ南m ( âᗷ南 ᗷ南mᗷ南 ᘷ唗 ᗷ南 ᗷ南ᗷ南h b ᗷ南) L = 950 km 9 ᗷ南 9ᗷ南 ᗷ南 ᘷ唗 ᗷ南 F c ᗷ南ᗷ南b, L =, km, B = 9 00 m, H = m c 00 x m, b ᘷ唗 5 m, ᗷ南H 00 ᘷ唗 9 0 ᗷ南 ᗷ南 ᗷ南ᗷ南 s (c z f hᘷ唗 ) 990 h ᘷ唗ᗷ南 ă 5 c, sc s, L = ᗷ南ᗷ南 km

118 ᗷ南 c 9 ᗷ南 ᗷ南 c 5 ᗷ南 c ᗷ南 ᗷ南 c 000 C ᘧ剷 I N A ᘷ唗ᗷ南 H ( c, t f Hᗷ南 ᗷ南 H ᘷ唗 ᗷ南tz ) ᗷ南 ᗷ南t B ᘷ唗 ᗷ南 ᗷ南 f H ᗷ南 ᗷ南h ᘷ唗 ᗷ南 ct sᗷ南ᗷ南: ᗷ南 f H ᗷ南 ᗷ南h ᘷ唗 f ᘷ唗 ᗷ南tz ᗷ南 ct ᗷ南: Hᗷ南 ᗷ南 H T ts ᗷ南 f ᗷ南v ᗷ南 ᗷ南 H, ᗷ南 t ᗷ南 B ᘷ唗 ᗷ南 ᘧ剷R I Cᘧ剷 K (Th ᗷ南 ) Oc ᘷ唗 ᗷ南 ᗷ南h ᗷ南 ᗷ南ᗷ南ᗷ南 L = 9 ᗷ南 km, B = 5 0 m, H = ᗷ南 m, ᗷ南5 b ᘷ唗, fă ă c ᗷ南z, h ᘷ唗, s ct ᗷ南 m ᘷ唗 c ᗷ南 ᗷ南

119 ELEMENTE DE HIDROLOGIE ŞI METEOROLOGIE ÎN NAVIGAŢIA FLUVIALĂ Proiectarea şi execuţia amenajărilor hidrotehnice pentru navigaţie pe apele interioare precum şi punerea în evidenţă a calităţilor nautice ale navei presupune cunoaşterea regimului vânturilor, valurilor, al precipitaţiilor etc. Nebulozitatea exprimă gradul de acoperire cu nori a bolţii cereşti (Tabel A.II.a). Acest factor meteorologic este exprimat prin 10 grade. Fictiv, bolta cerului este împărţită în 10 părţi egale. Numărul părţilor acoperite cu nori reprezintă gradul de nebulozitate. Exemplu: dacă 6 părţi sunt acoperite cu nori, se spune că nebulozitatea este 6. Scara vânturilor (scara Beaufort) şi scara mării în funcţie de intensitatea vânturilor sunt prezentate în Tabelul A.II.b. Tabel A.II.a Nebulozitatea (Scara norilor) Descriere Denumire Prognoză Altitudine Structură Strat Nori în formă de dungi albe şi Nu produc Cristale de Cirus 6-10 km lungi averse gheaţă Nori de forma unei draperii Nu produc Cristale de albe şi subţiri ce acoperă Cirostratus 6-1 km averse gheaţă uneori toată bolta Bulgări mici de nori, ca brazdele proaspăt arate Nori cu formă de draperie gri, compactă, prin care transpare soarele Nori de forma unor valuri paralele, în care există benzi luminoase Nori cu formă de valuri stratificate sau de sfere gri Nori de culoare gri închis, având formă de valuri uniforme Nori de culoare gri şi forma unui val uniform Grămezi de nori, asemănători cu bulgări de vată albă Grămezi de nori cu vârfuri albe şi temelii de culoare închisă Cirocumulus Altostratus Altocumulus Stratocumulus Nimbostratus Stratus Cumulus Cumulonimbus Nu produc averse Produc precipitaţii ce nu ajung la suprafaţa mării Produc precipitaţii ce nu ajung la suprafaţa mării Nu produc averse Produc averse continui Produc averse slabe: vara - burniţă, iarnazăpadă fină Nu produc averse; vreme frumoasă Produc ploi torenţiale, grindină ori ninsoare bogată 6-1 km - 6 km - 6 km 50 m- km 50 m- km 50 m- km 50 m-6 km 50 m-6 km Cristale de gheaţă Picături de apă Picături de apă Picături de apă Picături de apă Picături de apă Picături mici de apă Picături mari de apă Nori superiori Nori mijlocii Nori inferiori 118

120 Scara vânturilor (Scara Beaufort) şi Scara mării Forţa vântului Starea atmosferică Viteza medie a vântului (m/s) Pres. medie pe supr. perp. pe direcţia vântului Gradul mării Scara mării Starea mării Aspectul suprafeţei mării 0 Calm 0-0,5 0 0 Oglindă Suprafaţă netedă 1 Adiere uşoară 0,5-1,7 0,1 1 Uşor ondulată Briză uşoară 1,7-3,3 0,5 Încreţită 3 Briză slabă 3,3-5, 4 Briză potrivită 5, - 7,4 4 3 Uşor agitată Valuri uşoare, scurte. Valuri înalte de 0,1-0,75 m Apar creste mici de valuri care se sparg, formând spumă sticloasă Apar berbeci. Valuri ceva mai lungi, cu înălţimi de 0,75-6 m. Crestele sunt înspumate. Valurile sunt conturate Briză puternică 7,4-9,8 6 4 Cu berbeci 6 Vânt puternic 9,8-1, Vânt tare 1,4-15, 17 Vântul începe să spargă crestele, apare spumă albă, ce ocupă versanţii valurilor 5 Agitată Spuma are formă de benzi nu prea lungi şi contururi nedefinite 8 Vânt foarte tare 15, - 18, 5 9 Furtună 18, - 1, Foarte montată 10 Furtună puternică 1,5-5, Furtunoasă Valuri lungi, cu înălţimi de 6-1 m. Vântul spulberă crestele şi împrăştie spuma albă sub formă de fâşii lungi, acoperind întreaga suprafaţă a mării 11 Furtună violentă 5, Uragan 9-45 > 64 9 Uragan Stratul de spumă, compact acoperă aproape toată suprafaţa mării. Valuri peste m. Vântul spulberă violent crestele valurilor. Pulberea fină de apă saturează atmosfera. Vizibilitate redusă.

121 ᘧ勗 S M M S lement de semnalizat Semnul Morse lement de semnalizat Semnul Morse Y Ă ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 M ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗 ᘧ勗emare etᘧ勗 喷spuns etᘧ勗 S esp 喷rţire roare epetare 喷 erminat 喷 on 喷irmare 喷 喷nᘧ勗ep transmisia

122 = ᘷ匧 u 匧 ᘷ匧 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 = 匧 匧 ( µ ) 0 u d : o f tul d fl x b l t t ; π = ( ) µ 4 0 0, odulul d d fo ᘷ匧 l t ulu d fu d ᘷ匧, p t v l t lulu z ; µ 0, µ o f tul Po o l t ulu d fu d ᘷ匧, p t v l t lulu z ; lăᘷ匧 z ; ᘷ匧 ; lu z ᘷ匧 ᘷ匧; o tul d ᘷ匧 l z ᘷ匧 4 ᘷ匧ᘷ匧 3 = 0 ᘷ匧 dă b olut dăᘷ匧 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧 4 0, 0, 匧 0, 匧3 匧 3 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧40 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 3 匧 0, 匧4 0, 匧 匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0, 3 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0 匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧 0 0, ᘷ匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧0 匧 匧 0, 匧4 匧 0, 匧 0, 匧 匧 0, 匧0 匧 0, 匧4 3 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧 匧 0, 匧 匧,0ᘷ匧 匧,0 匧0 ᘷ匧 匧 匧, ᘷ匧4,ᘷ匧ᘷ匧 匧, 匧 匧, 匧3, 匧 匧

123 = ᘷ匧 u 匧 匧 匧 匧 匧 匧 ᘷ匧 0 ᘷ匧 dă b olut dăᘷ匧 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 3 匧 匧 0, 匧 0, 匧3 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧3 0, 匧4 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧 0, 匧 0, 匧 3 匧 匧 0, 匧3,0 匧 ᘷ匧 匧 匧,ᘷ匧 匧, 匧 3 ; ᘷ匧 0,ᘷ匧 α = 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧,30 匧, 44, ᘷ匧 匧,04 匧 0, 匧 3 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧4 0,ᘷ匧 0,4ᘷ匧 匧 3 匧 匧, 4, 3, 4,04ᘷ匧 0, 匧34 0, 4 0, 匧 匧0 0,ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧0 ᘷ匧 匧 匧, 匧4, 4 匧, 0 匧,03ᘷ匧 0, 匧ᘷ匧4 0, 4 0, 匧4ᘷ匧 0, 匧40 0,ᘷ匧 匧 匧 匧 匧,0ᘷ匧3,04 匧,030,00 0, 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 0, 00 0, 匧 0, 匧 4 匧 匧 匧 0, 匧33 0, 匧3 匧 0, 匧43 0, 匧4 匧 0, 匧 匧 0, 匧 4 0, 匧 0, 3 匧 0, 匧 匧 匧 0, 0 0, 匧 0, ᘷ匧 0, ᘷ匧 0, 匧3ᘷ匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 3 匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧4 0, 3 0, 匧 3,0 0, 0, 匧ᘷ匧, 3 匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 0 0, 匧3,00, 0ᘷ匧,4, 匧 0, 3ᘷ匧,ᘷ匧 0, 匧 匧 3 ; ᘷ匧 α = 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧, 43,0 匧3,0 3 0, 匧4 0, ᘷ匧0 0, 匧ᘷ匧4 0, 匧ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧0 匧 3 匧 匧,0 匧 匧,0 匧,0 匧 0, 匧40 0, ᘷ匧3 0, 匧 匧ᘷ匧 0, 匧 匧 0,ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧3 ᘷ匧 匧 匧,0 匧3,0 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧40 0, 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧0 匧 0, 匧 3 0,ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧ᘷ匧0 0, 匧 匧 0, 匧 0, ᘷ匧 0, 匧4 匧 0, 匧 0 0, 匧4 匧 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 0, 匧03 0, 匧04 0, 匧4 0, 匧3 0, 3 0, 匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 3 0, 4 0, 匧4 0, 匧 0, 匧 0, 匧33 0, 匧33 0, 匧 匧 0, 匧 匧 3 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 0, ᘷ匧 0, 匧0 0, 匧 匧4,034, 0 匧, 匧4, 匧 ᘷ匧 匧 匧,,,3 匧ᘷ匧,ᘷ匧 匧, 匧,04 匧,3ᘷ匧4, 匧 匧, ᘷ匧 匧

124 3 ; ᘷ匧 3 ; ᘷ匧 α = α = 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 0 匧 匧,040 0, 匧 匧 0, 匧 4 0, 4 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0,ᘷ匧 匧 匧 0,4 匧 0,440 0, 匧 ᘷ匧 0,3 匧 3 匧 匧,00 0, 匧 匧 匧 0, 匧 3 0, 4 0, 匧 匧 0, 匧 4 0,ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧 0 0,4 匧ᘷ匧 0, 匧ᘷ匧 0,4 匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧3 0ᘷ匧 匧4 0, 匧 4 0, ᘷ匧 0, 匧 匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧3 匧 0,ᘷ匧ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧 匧 0, 匧0 匧 0,4 匧4 匧 匧 匧 0, 匧0 0ᘷ匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧 0, 0 0, 匧 匧0 0, 匧 匧 匧 0, 匧3 0,ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 0,ᘷ匧 匧ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧3 0, 匧 0, 匧 匧 0, 匧0 0, 30 0, 匧 匧 0, 匧4 0, 匧 ᘷ匧 0, 3 0, 匧0ᘷ匧 匧 匧 0, 4 匧 0, ᘷ匧 匧 0, 匧 0, 匧3 0, 匧 0, 匧3 匧 0, 匧3 0, 匧33 0, 匧3 0, 4ᘷ匧 0, 匧 3 匧 匧 0, 匧 匧 0, 3 0, 匧 匧 0, 匧 匧3,0,0, ᘷ匧 匧, 0, 3ᘷ匧 0, 匧 匧, 匧4 ᘷ匧 匧 匧,ᘷ匧 匧,ᘷ匧 匧, 匧 匧 匧, ᘷ匧 匧,0 匧0,3 3, 匧0 匧, 匧 ᘷ匧 3,0, 匧 3, ᘷ匧 ᘷ匧 ; ᘷ匧 0,ᘷ匧 α = 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧,4 匧 匧,3 ᘷ匧, ᘷ匧4,0 匧 匧 0, 匧 3 0, 匧3 匧 0,ᘷ匧ᘷ匧0 0,3 匧 0, 匧ᘷ匧 3 匧 匧,3 匧,33 匧, 34,0 匧3 0, 匧33 0, 匧 匧4 0,ᘷ匧 匧 0,4 0,3 4 ᘷ匧 匧 匧, 匧, 3, ᘷ匧,0 0, 匧ᘷ匧3 0, 0, 匧 匧 匧 0,ᘷ匧 匧 0,443 匧 匧 匧, 0 匧,0 匧,0,04 0, 匧 匧 0, ᘷ匧 匧 0, 匧4 0, 匧3 匧 0,ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 0, 匧3 匧 0, 匧4ᘷ匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 0 0, 匧ᘷ匧 0, 0 0, 匧 匧3 匧 匧 0, 匧 匧3 0, 匧 匧 0, 4 0, 匧 匧 0, 匧3ᘷ匧 0, 匧 匧0,0 0,0 3,0 匧 3 匧 匧 0,ᘷ匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧3 0, 匧 匧 0, 匧 3,04 匧, 匧0,30 匧,3 匧ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0,4 匧 匧 0,ᘷ匧 4 0, 匧 匧3,0ᘷ匧ᘷ匧,4 0, 匧 匧,3, 匧4 3, 4 ᘷ匧 ; ᘷ匧 α = 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧, 匧 匧, 0, 4 0, 匧 匧0 0, ᘷ匧 匧 0, 匧 匧 0,ᘷ匧 匧 匧 0,434 0,3 匧3 3 匧 匧,,, 03 0, 匧 匧0 0, 匧4 0, 匧3 0,ᘷ匧 匧 0,4 匧 0,3 匧ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧, 33, 匧 ᘷ匧0 匧 匧 0, 匧 匧 0, 3 0, 匧 匧 匧 0, 匧4 匧 0,ᘷ匧 4 0,4 匧3 匧 匧 匧,0,0 匧,004 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, 0 匧 0, 匧0 匧 0, 匧0ᘷ匧 0,ᘷ匧ᘷ匧3 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧 0, 匧 4 0, 匧 0, 匧 0, 匧0 0, 0 匧 0, 匧40 0, 匧0 匧 匧 0, 0ᘷ匧 0, 0, 4 匧 0, 0, 匧 0, 匧ᘷ匧4 0, 匧ᘷ匧 0, 匧4 0, 匧33 3 匧 匧 0, 匧 0 0, 匧3 0, 匧 匧 0, 匧0 0, 匧ᘷ匧4,0ᘷ匧, 匧4, 4ᘷ匧, ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 3, 43,3 匧, 匧0 匧,0 匧 匧,ᘷ匧4 匧 3,04 匧 3,300 3

125 ᘷ匧 ; ᘷ匧 ᘷ匧 ; ᘷ匧 α = α = 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 0 匧 匧, 0, ᘷ匧,0 0, 匧04 0, 匧 匧 匧 0, 匧4ᘷ匧 0,ᘷ匧 0,3 匧 0,3, ᘷ匧3 0, 匧 匧 3 匧 匧, 3 匧,0 匧 匧,0 匧 0, 匧0 0, 匧 0, 匧 匧3 0,ᘷ匧3ᘷ匧 0,40 匧 0,343,0 匧 0,30 ᘷ匧 匧 匧,0ᘷ匧3,03 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 3 0, 匧0 0,ᘷ匧 ᘷ匧 0,4 匧 0,4 0,0 0,3 匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧4 匧 0, 匧 匧 0, 4 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧 匧 0,ᘷ匧 匧ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 0, 匧 0,4 ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧 0, 3 0, 匧 0, 匧 匧 0, 匧 0, 3 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 0 0, ᘷ匧 匧 0, 匧 匧0 匧 匧 0, 0, 0, ᘷ匧3 0, 0, 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧ᘷ匧4 0, 匧4 0, 匧34 0, 0 0, 匧3 3 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 4 匧 0, 匧 匧,00ᘷ匧, 04, 0ᘷ匧,,3 匧 0, 匧 匧 匧,343 ᘷ匧 匧 匧, 4, 匧3,4 ᘷ匧, 匧ᘷ匧ᘷ匧, 匧 匧0,334, 匧 匧 3, 4 匧 3,4 匧,3ᘷ匧 3, 匧40 0 ; ᘷ匧 0,ᘷ匧 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧, 匧 匧, 匧,40ᘷ匧, 匧4 0, 匧04 0, 匧3 0,3 匧 0, 0ᘷ匧 0,030 3 匧 匧, 匧,ᘷ匧4,3, 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0,4 匧 0, 匧ᘷ匧 0,0ᘷ匧0 ᘷ匧 匧 匧,4 3,3 3,3 3, ᘷ匧 0, 匧 匧3 0, 匧ᘷ匧3 0,ᘷ匧3 匧 0,3 4 0, 匧 匧 匧 匧, 匧 匧, 匧4, 匧, 匧 0, 匧 匧4 0, 3 0, 匧 匧 匧 0,4 匧 匧 0,40 匧 匧 匧 匧 0, 匧3 0, 匧4 匧 0, 匧 匧 匧 0,00ᘷ匧,00 0, 匧4 0, 4ᘷ匧 0, 匧40 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧4,04ᘷ匧,0 匧ᘷ匧,0 匧4,0 匧3 3 匧 匧 0,4 0,4 匧 匧 0,ᘷ匧 0 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧0, ᘷ匧,3,4,ᘷ匧ᘷ匧ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0,0 0 0, 3 匧 0,403 0, 0,33, 匧 匧0, 匧 匧 3, 匧 4 4,04 α = 0 ; ᘷ匧 α = 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧,ᘷ匧 0,44, 匧ᘷ匧,0 匧 匧 0, ᘷ匧 匧 0, 匧4 匧 0,43 匧 0, 匧 0, 3 匧 匧,4ᘷ匧4,3 匧 匧 ᘷ匧 ᘷ匧3,0 匧 0, 匧ᘷ匧 0, 匧 匧3 0,4 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧, 匧0, 匧,,0 匧 匧 0, 匧0 0, 匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧4 0,3ᘷ匧 匧 0, 匧3 匧 匧 匧, 0, 0 匧,0 匧 匧,0ᘷ匧 匧 0, 匧4 0, 匧 匧 匧 0, 匧3ᘷ匧 0,4 匧3 0,3 匧 匧 匧 匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧3 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 4 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧4 0, 匧 匧 匧 0, ᘷ匧 0, 匧 匧 0, 匧4 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧ᘷ匧4 0, 匧3 匧 3 匧 匧 0,ᘷ匧ᘷ匧ᘷ匧 0,ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧3, 03, 匧 匧,3,433 ᘷ匧 匧 匧 0,34 匧 0,4 0, 匧,0,ᘷ匧 匧4, 3, 0 3, 匧 匧4 4,0 匧 匧 4

126 0 ; ᘷ匧 0 ; ᘷ匧 α = α = 0 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 0 匧 匧,4 匧 匧,3 匧0, 匧0 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧ᘷ匧 0,ᘷ匧 匧3 0,3 匧4 0, 匧ᘷ匧 0,0 匧4,4 匧 匧 0,0 匧ᘷ匧 3 匧 匧,3 匧 匧,3 0,,00ᘷ匧 0, 匧 0, 匧 0,4 匧 0, 3 0, 3 匧,3ᘷ匧 0, 0 ᘷ匧 匧 匧,, 0, 4,0 匧 0, ᘷ匧 0, 匧 匧ᘷ匧 0,4 匧 匧 0,3 匧 0, 匧, 3 0, 0 匧 匧 匧,0ᘷ匧 匧,0ᘷ匧 匧,04 匧,0 0, 匧00 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧03 0,44 匧 0,3 匧 匧 0, 匧 4 0,33ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 0 0, 匧 匧 0, 匧4 0, 匧4 0, 匧ᘷ匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧4ᘷ匧 0,ᘷ匧 匧 0, 匧 0,ᘷ匧 匧ᘷ匧 匧 匧 0, 匧4 匧 0, 匧 匧4 0, 0 0, 0, 匧4 匧,000 0, 匧 匧 0, 匧ᘷ匧3 0, 匧3ᘷ匧 0,ᘷ匧 匧 匧 0, 匧30 3 匧 匧 0, 匧0 0, 匧ᘷ匧 0, 匧 匧 匧 0, 3 匧 0, 匧 匧 匧, 3 匧, 匧ᘷ匧,40,4ᘷ匧 0,40,ᘷ匧 0 ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧 匧 匧 0, 匧,0,30ᘷ匧, 匧 匧 匧,3ᘷ匧 3,04 3, 4, 0, 40 4,30ᘷ匧 = ᘷ匧 u 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 lo l u t d t p t u 匧u ăt t d ptă z ; p t u 匧u ăt t t 匧 ă vo lu u b t 3 ; ᘷ匧 0,ᘷ匧 α = 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,04 0,0 匧 匧 0,0 0,0 匧ᘷ匧 0, 0 匧 0, 匧 0, 匧 0, 匧 3 匧 匧 0, 3 0, 匧 匧 0, 4ᘷ匧 0, 4 0,3 0 0,3ᘷ匧 0,3 4 0,3 匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 00 0,3 ᘷ匧 0,404 0,4 匧 匧 0,ᘷ匧40 0,ᘷ匧 匧 0, 匧ᘷ匧ᘷ匧 0, 匧 4 匧 匧 匧 0, 4 0,3 匧3 0,ᘷ匧3 0, 匧3 匧 0, 匧30 0, ᘷ匧 0, 匧 匧 0, 匧3 匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0,4 匧0 0, 匧33 0, 匧 匧0 0, 匧,04, 匧 匧, 匧 匧 0,3 ᘷ匧 0,ᘷ匧 0, 匧 0, 匧30, 4, 匧,4ᘷ匧ᘷ匧,ᘷ匧3 匧 3 匧 匧 0,3ᘷ匧3 0,ᘷ匧 匧3 0, 3 匧,0 4,333,ᘷ匧,, 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧, 匧, 匧ᘷ匧, 4, 匧43, 匧43 3, 匧4 匧 4, ᘷ匧 匧 ᘷ匧

127 3 ; ᘷ匧 α = 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,03 匧 0,0ᘷ匧0 0,0 匧0 0,0 匧 0,0 匧ᘷ匧 0,0 0,0 匧 0,0 匧 3 匧 匧 0, 03 0, 4 匧 0, 匧 匧 0, 03 0, 匧 0, 4ᘷ匧 0,, 匧ᘷ匧 0, 匧4 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 0, 3 0, 匧ᘷ匧 0,34 0,3 0,4 匧 0,4ᘷ匧0 0,4 匧 匧 匧 匧 匧 0, ᘷ匧 0,30 0,40 匧 0,4 4 0,ᘷ匧4 匧 0, 匧0ᘷ匧 0, 匧 匧0 0, 匧 匧 匧 匧 匧 0, 匧 0,3 匧 匧 0,ᘷ匧 0, 匧4 匧 0, 匧 匧 0, 4 匧 0, 匧3 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 0,4ᘷ匧 匧 0, 匧3 匧 0, 匧 0, 匧 匧, 33, 匧4,34ᘷ匧 3 匧 匧 0,343 0,ᘷ匧 匧 匧 0,,0ᘷ匧, 匧,ᘷ匧3, 匧ᘷ匧4, 匧4 ᘷ匧 匧 匧 0, 0 匧,3ᘷ匧ᘷ匧, 匧 3,ᘷ匧 匧 3, 40 3, 匧 匧 4,4 匧 匧 4, 0ᘷ匧 3 ; ᘷ匧 3 ; ᘷ匧 α = α = 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,034 0,04ᘷ匧 0,0ᘷ匧3 0,0 匧0 0,0 匧ᘷ匧 0,0 匧0 0,0 匧3 0,0 匧4 0,0 匧4 3 匧 匧 0,0 匧ᘷ匧 0, 3ᘷ匧 0, 匧 0, 匧 匧 0, 匧 0, 0, 匧 0, 34 0, ᘷ匧 匧 匧 0, 3 0, ᘷ匧 0, 匧 匧 0,30 匧 0,33 匧 0,3 匧 匧 0,3 匧4 0,40 匧 0,400 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 0,3 匧4 0,443 0,4 匧 匧 0,ᘷ匧4 匧 0,ᘷ匧 匧4 0, 匧 0, 匧0 匧 匧 匧 匧 0, 0 匧 0,34ᘷ匧 0,4 匧ᘷ匧 0,ᘷ匧 匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧 匧 0, 4 匧 0, 4 0, 匧0 匧 匧 0, 匧 0,434 0, 匧0 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧3 匧,0 匧 匧, 0 匧, 匧ᘷ匧, 匧3 3 匧 匧 0,33 0,ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧,03ᘷ匧, 匧,ᘷ匧0 匧, 匧 匧, 34, 30 ᘷ匧 匧 匧 0, 44,4,0, 匧30 3, 匧 匧 3, 匧ᘷ匧 4, 匧ᘷ匧 ᘷ匧,00 ᘷ匧,03 ᘷ匧 ; ᘷ匧 0,ᘷ匧 α = 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,0 匧 0,0 匧 0,0 匧 0, 0 0, 0 0, 3 0, 0, 匧 3 匧 匧 0, 匧 匧 0, 3 0, 匧ᘷ匧 0,30ᘷ匧 0,3 匧 0,344 0,3 匧0 0,3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 34 0,3 匧ᘷ匧 0,44 匧 0,ᘷ匧0 匧 0,ᘷ匧ᘷ匧 0,ᘷ匧 0, 匧 0, 匧3 匧 匧 匧 0, 匧 0,440 0,ᘷ匧 3 0, 匧 匧 匧 0, 匧4 匧 0, 03 0, ᘷ匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0,4 匧 0, 匧 匧3 0, 30 0, 匧4,03 匧, 0, 匧4 匧 匧 0,3 3 0,ᘷ匧3 匧 0, 匧4 0, 匧ᘷ匧, 4, 匧3,43,ᘷ匧00 3 匧 匧 0,34 匧 0,ᘷ匧 匧 0, 30,0,33 匧,ᘷ匧 匧,, 匧 3 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧3 匧,0 匧,ᘷ匧 0, 3, 匧0 3,34 4,0 0 4,3 匧3 匧

128 ᘷ匧 ; ᘷ匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,0ᘷ匧0 0,0 匧 0,0 匧 匧 0,0 匧4 0,0 匧 0,0 0 0,0 0,0 3 匧 匧 0, 33 0, 0, 0 匧 0, 3 0, 3ᘷ匧 0, 43 0, ᘷ匧0 0, ᘷ匧4 ᘷ匧 匧 匧 0, 0, 0,33 0,3 匧0 0,3 匧 0,4 0 0,4 4 0,43 匧 匧 匧 0, 3 0,34ᘷ匧 0,4ᘷ匧ᘷ匧 0,ᘷ匧 0,ᘷ匧 匧 匧 0, 匧0 0, 匧3ᘷ匧 0, 匧4 匧 匧 匧 匧 0, 4ᘷ匧 0,40ᘷ匧 0,ᘷ匧ᘷ匧ᘷ匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧 匧3 0, 4 匧 0, 匧 0 0, 匧44 匧 匧 0, 0,4 匧0 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 3,00 匧, 3 匧, ᘷ匧 匧,3 ᘷ匧 3 匧 匧 0,340 0,ᘷ匧 匧0 0 匧,0ᘷ匧0, 匧 匧,ᘷ匧3, 匧ᘷ匧3, ᘷ匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 0,, 匧0, 4 匧,44 3,0 匧4 3, 匧 4,ᘷ匧 匧 4, α = ᘷ匧 ; ᘷ匧 ᘷ匧 ; ᘷ匧 α = α = 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,04 匧 0,0ᘷ匧 匧 0,0 匧 0,0 匧 匧 0,0 匧 匧 0,0 匧 0,0 匧 匧 0,0 匧0 0,0 匧 匧 3 匧 匧 0, ᘷ匧 0, 匧 匧 0, 0, 00 0, 0 匧 0, 0 0, 3 0, 0, ᘷ匧 匧 匧 0, 匧0 0, 匧 0,3 0,33 匧 0,3ᘷ匧3 0,3 匧ᘷ匧 0,3 匧3 0,3 匧0 0,3 匧0 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0,3 0,4 3 0,4 0,ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧44 0,ᘷ匧 匧0 0,ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 匧0 匧 匧 匧 0, 4 0,3 匧4 0,ᘷ匧 3 0, 匧3 0, 匧0 0, 匧 匧0 0, 0, 匧0 0, 3 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0,44 0, 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 匧,0, 匧3, 40, 34 3 匧 匧 0,334 0,ᘷ匧 匧 0, 匧 匧3,034, 匧ᘷ匧,ᘷ匧 3, 匧 ᘷ匧, 0, 匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧,3ᘷ匧, 匧3 匧,ᘷ匧ᘷ匧 匧 3, 3, 匧4ᘷ匧 4, 匧00 ᘷ匧,0 匧0 ᘷ匧, 0 0 ; ᘷ匧 0,ᘷ匧 α = 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,0 匧 0, 0 0, 匧 0, ᘷ匧 0, 4 0, 0 匧 0, 03 0,0, 匧3 3 匧 匧 0, 4 0,3 3 0,34 0,3ᘷ匧0 0,343 0,3 匧 0,3 0, 匧 ᘷ匧 匧 匧 0,3 4 0,4 匧 匧 0,ᘷ匧ᘷ匧 0,ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧3 匧 匧 匧 匧 0,34 0,ᘷ匧44 0, 匧00 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧 3 0, 匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧ᘷ匧 0, 匧 匧 匧 匧 匧 0,34 匧 0,ᘷ匧 匧ᘷ匧 0, 匧 匧3 0, 匧 0, 匧,0, 43,04 匧 匧 匧 0,343 0,ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧,004, ᘷ匧, 匧4,4 匧3,4 0 3 匧 匧 0,33 匧 0,ᘷ匧 匧0 0, 匧,00 匧,34ᘷ匧, 匧04,000, 匧0 ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧3 0, 匧34,40, 匧ᘷ匧4, 匧0 匧 3,3ᘷ匧 4,3ᘷ匧 4, 匧0 匧

129 0 ; ᘷ匧 α = 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,0 匧ᘷ匧 0,0 0,0 匧 0,0 匧 0,0 0,0 匧 匧 0,0 匧0 0,0 匧4 3 匧 匧 0, 0ᘷ匧 0, ᘷ匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, ᘷ匧3 0, 34 0, 4 0, 0ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, ᘷ匧 匧 0,3 ᘷ匧 0,43 0,43ᘷ匧 0,4 匧 0,3 匧 匧 0,3 匧 0,3ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 0,440 0,ᘷ匧 匧ᘷ匧 0, 匧0ᘷ匧 0, 匧0 匧 0,ᘷ匧 匧0 0,ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧ᘷ匧 匧 匧 匧 0, ᘷ匧 0,4 匧 0, 匧3ᘷ匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0, 3 匧 0, 4 匧 0, ᘷ匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 0,4 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 4 匧,0, 0 匧, 匧 匧, 4 3 匧 匧 0,3 匧 0, 匧4 匧 0, 匧 匧, ᘷ匧0,40ᘷ匧, 匧4, 3, 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧3,0 匧 匧, 匧 匧, 3 匧, 匧3 匧 3, 匧30 4,ᘷ匧 匧 匧 ᘷ匧,03 匧 0 ; ᘷ匧 0 ; ᘷ匧 α = α = 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 3 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧 匧 匧 0,0 匧 0,0 4 0,0 ᘷ匧 0,0 匧 匧 0,0 匧3 0,0 匧 匧 0,0 匧 0,0ᘷ匧 0,0 匧 3 匧 匧 0, 匧 匧 0, 43 0, ᘷ匧 0, 4ᘷ匧 0, 匧 0, 04 0, 0 0, 匧0 0,030 ᘷ匧 匧 匧 0, 4ᘷ匧 0,3 匧 0,40 匧 0,40ᘷ匧 0,3 ᘷ匧 0,3ᘷ匧 匧 0,3 匧 0,3 0,33ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧 0,4 匧 0,ᘷ匧3 匧 0,ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧 匧3 0,ᘷ匧40 0,ᘷ匧 3 0,4 匧 0,ᘷ匧40 匧 匧 匧 0, 匧 0,443 0, 匧0 0, 匧 0, 匧 匧3 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0,40ᘷ匧 匧 匧 0, 0,4 匧 0, 匧 匧0 0, ᘷ匧,00 匧,0 匧, ᘷ匧ᘷ匧, ᘷ匧, 0 3 匧 匧 0,3 0,ᘷ匧4 匧 0, 匧,0 匧, 4,ᘷ匧 匧, 匧,, 0 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧, 04, 匧 匧3,3 匧ᘷ匧 3, 匧 3, 匧 4, ᘷ匧, 匧 ᘷ匧,4ᘷ匧0 = ᘷ匧 u 匧 匧 匧 匧 匧 匧 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧 4 0, 0, 匧 0, 匧3 匧 3 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧40 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 3 匧 0, 匧4 0, 匧 匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0, 3 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0 匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧 0 0, ᘷ匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧0 匧 匧 0, 匧4 匧 0, 匧 0, 匧 匧 0, 匧0 匧 0, 匧4 3 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧 匧 0, 匧 匧,0ᘷ匧 匧,0 匧0 ᘷ匧 匧 匧, ᘷ匧4,ᘷ匧ᘷ匧 匧, 匧 匧, 匧3, 匧 匧

130 ᘷ匧 3 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧ᘷ匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧33 3 匧 匧 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧4 0, 匧 匧 0, 匧3 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 0 0, 匧ᘷ匧4 0, 匧4 0, 匧 匧ᘷ匧 0, 匧ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧ᘷ匧 0, 匧34 0, 匧 匧 0, 0 0, 匧 匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧 匧 0, 匧0 0, 3 匧 0, 4 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧04 0, 匧3 0, 匧 匧 0, 匧 3 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧04 0, 匧ᘷ匧ᘷ匧,0 3,043 ᘷ匧 匧 匧, 匧0,4 匧4, 匧 匧,0 匧3, ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧 匧 0, 匧00 0, 匧 0, 匧 匧3 3 匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 0, 匧 0, 匧 匧ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 匧 匧 0, 匧 匧4 0, 匧 0, 0, 匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧ᘷ匧 0, 匧4 0, 匧 匧 0, 匧 0, 匧 匧4 匧 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧 匧 0, 匧 匧 0, 4ᘷ匧 0, 4 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧0 0, 匧0 0, 匧ᘷ匧 0, 匧3 3 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧ᘷ匧 0, 匧4 0, 匧 匧,0 ᘷ匧 匧 匧, 匧 匧,43, 匧 匧, 匧, 4 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧,0 0, 匧 匧4 0, 匧3 0, 匧ᘷ匧 0, 匧 3 匧 匧,0 0 0, 匧 匧 0, 匧3 0, 匧 0, 匧 ᘷ匧 匧 匧,00 0, 匧 0, 匧 3 0, 匧 匧 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0 0, 匧ᘷ匧3 0, 匧0 0, ᘷ匧 匧 0, 匧4 匧 匧 匧 0, 匧 0 0, 匧 ᘷ匧 0, 匧 0, 匧 0, 4 匧 匧 0, 匧 0 0, 匧 0, 匧 0, 匧 0, 匧0 3 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 0, 匧 匧 0, 匧ᘷ匧 匧 0, 匧 0 ᘷ匧 匧 匧, 4,3 匧0, 匧 匧,, 匧 = ᘷ匧 u 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 匧 lo l u t d t p t u 匧u ăt t d ptă z ; p t u 匧u ăt t t 匧 ă vo lu u b t 匧

131 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0,0 匧 0,0 匧4 0,0ᘷ匧 0,044 0,040 3 匧 匧 0, 匧0 0, 4 0, ᘷ匧ᘷ匧 0, 33 0, ᘷ匧 匧 匧 0,4 匧0 0,3 匧 匧 0, ᘷ匧 匧 0, 0, 匧 匧 匧 0, 匧 0 0,ᘷ匧 0,3 匧 匧 0,33 0,3 ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧0 0, 匧4 0,ᘷ匧 0,4 0 0,44 匧 匧 0, 匧40 0, 匧 匧 匧 0, 匧 匧ᘷ匧 0, 匧ᘷ匧 0, 匧 3 匧 匧,0 0 0, 匧 匧 匧 0, 匧3 匧 0, 匧 0, 匧 4 ᘷ匧 匧 匧, ᘷ匧,04,33 匧,440, 匧 匧 ᘷ匧 3 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0,0 匧 匧 0,0 0,0ᘷ匧 匧 0,0ᘷ匧 0,0ᘷ匧0 3 匧 匧 0, 匧 0, 4ᘷ匧 0, 匧 匧 0, ᘷ匧ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0,4 匧0 0,40 匧 0, 匧0 0, 匧0 0, ᘷ匧ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧3ᘷ匧 0,ᘷ匧4 0,40 匧 0,3 匧0 0,3ᘷ匧ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 匧 匧ᘷ匧 0, 匧 匧 0,ᘷ匧4 匧 0,4 匧 0,4 匧 匧 匧 0, 匧0 0, 0 匧 0, 匧0 匧 0, 匧 匧3 0,ᘷ匧 匧 匧 3 匧 匧,0 ᘷ匧 0, 匧 匧4 0, 匧43 0, 匧 匧 0, 匧 ᘷ匧 匧 匧, 匧30, 匧 匧3, 3,3 匧3,3 匧 ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0,0 匧0 0,0 0,0 匧ᘷ匧 0,0ᘷ匧 匧 0,0ᘷ匧 匧 3 匧 匧 0,3 ᘷ匧 0, ᘷ匧 0, 匧0 0, 匧 匧 0, 00 ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧 0,4 4 0,30 匧 0, 匧 0, 匧4 匧 匧 匧 0, 匧 匧ᘷ匧 0,ᘷ匧ᘷ匧 匧 0,4 匧 0,3 匧0 0,3 ᘷ匧 匧 匧 匧 0, 00 0, 匧 匧 0,ᘷ匧 匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧0 匧 匧 匧 0, 匧 0, 匧 0, 匧 0, 匧 3 0, 匧 匧 匧 3 匧 匧,04ᘷ匧 0, 匧 匧3 0, 匧34 0, 匧 匧 0, 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧, 匧 0, 匧 匧, ᘷ匧0,34,3 匧3 ᘷ匧 0 ᘷ匧 0, ᘷ匧 ᘷ匧 0,ᘷ匧 ᘷ匧 ᘷ匧 匧 匧 0, 0,0 匧 0,0 匧 匧 0,0 匧 匧 3 匧 匧 0,3ᘷ匧0 0, 匧 0, 0, 03 ᘷ匧 匧 匧 0,ᘷ匧 匧0 0,4 匧4 0,34 0,3 3 匧 匧 匧 0, 匧 0 0,ᘷ匧 匧 匧 0,4 匧 0,43 匧 匧 匧 匧 0, 40 0, 匧 0 0,ᘷ匧 0 0,ᘷ匧34 匧 匧 0, 匧30 0, 3ᘷ匧 0, 匧03 0, 匧04 3 匧 匧,0 0, 匧 匧0,0 4 0, 匧 匧 ᘷ匧 匧 匧, 匧40, 匧, 3, ᘷ匧 30

132 = ᘷ北 u / O + / / / = 0 = 0 = 0,5 = 0,5 = = = / 6 0,5 0,485 0,46 0,4 4 0, 59 0, 9 / 6 0,5 0,486 0,46 0,4 4 0, 6 0, 0 5/ 6 0,5 0,488 0,464 0,4 8 0, 70 0, 4 7/ 6 0,5 0,48 0,459 0,4 8 0, 84 0, 55 9/ 6 0,5 0,478 0,455 0,48 0,409 0, 85 / 6 0,5 0,47 0,455 0,449 0,454 0,4 7 / 6 0,5 0,480 0,46 0,49 0,59 0,5 5 5/ 6 0,5 0,67 0,778 0,996,, 4 = = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,65 0,55 0,494 0,446 0,4 9 / 6 0,6 0 0,544 0,488 0,44 0,4 7 5/ 6 0,590 0,58 0,478 0,4 7 0,4 4 7/ 6 0,540 0,499 0,460 0,4 0 0,4 9/ 6 0,475 0,466 0,446 0,48 0,4 7 / 6 0,45 0,4 0,4 4 0,440 0,4 9 / 6 0, 7 0,40 0,44 0,47 0,488 5/ 6 0, 60 0,574 0,757 0,905 0,995 = 5 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,670 0,59 0,5 0,488 0,464 / 6 0,6 8 0,579 0,5 0,48 0,458 5/ 6 0,600 0,554 0,505 0,468 0,447 7/ 6 0,540 0,5 8 0,479 0,45 0,4 5 9/ 6 0,480 0,47 0,454 0,4 7 0,47 / 6 0,4 0 0,4 0,4 0 0,4 0,4 / 6 0, 0 0, 77 0,4 7 0,446 0,459 5/ 6 0, 0,486 0,660 0,796 0,878

133 = 0 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,7 5 0,665 0,597 0,56 0,560 / 6 0,690 0,6 5 0,58 0,547 0,540 5/ 6 0,670 0,588 0,55 0,5 0,50 7/ 6 0,570 0,54 0,5 0,488 0,44 9/ 6 0,480 0,478 0,466 0,45 0,40 / 6 0, 85 0,407 0,4 8 0,40 0,400 / 6 0,90 0, 6 0, 78 0,400 0, 98 5/ 6 0, 0 0, 49 0,495 0,609 0,7 7 = ᘷ北 u ᘷ北 / O + / / / V lo l p t u ju ăt t tᘷ北 ă u t d t p t u ju ăt t d ptă ᘷ北 ᘷ北 ᘷ北o lu u ᘷ北 t = 0 ᘷ北 dă ᘷ北 olut dăᘷ北 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,09 0,06 0,0 7 0,0 4 0,0 4 / 6 0,086 0,075 0,05 0,044 0,040 5/ 6 0, 5 0, 6 0,086 0,075 0,07 7/ 6 0,0 0, 70 0, 5 0, 0, 08 9/ 6 0,57 0, 6 0, 7 0, 60 0, 49 / 6 0, 0,65 0, 0, 9 0,04 / 6 0, 60 0, 0, 0, 07 0, 04 5/ 6 0,608 0,68 0,779 0,8 4 0,876 = = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,04 0,0 0,0 0,00 0,00 / 6 0, 7 0,09 0,067 0,060 0,059 5/ 6 0,00 0, 48 0, 07 0,097 0,095 7/ 6 0, 5 0, 96 0, 49 0, 7 0, 5 9/ 6 0,75 0, 0, 90 0, 7 0, 7 / 6 0,8 0,64 0,40 0,8 0,7 / 6 0, 5 0, 0 0, 0 0, 05 0, 05 5/ 6 0,540 0,644 0,74 0,777 0,78

134 5 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,05 0,0 6 0,08 0,04 0,05 / 6 0, 40 0, 0 0,077 0,070 0,07 5/ 6 0, 0, 60 0, 9 0, 09 0,08 7/ 6 0,75 0, 0, 64 0, 5 0, 60 9/ 6 0,400 0,4 0, 99 0, 8 0, 8 / 6 0, 0 0,80 0,47 0, 4 0, / 6 0, 5 0, 8 0, 09 0, 04 0, 0 5/ 6 0,5 0 0,6 0,7 0,754 0,760 = 0 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,060 0,044 0,0 6 0,0 / 6 0, 6 0, 6 0, 00 0,094 5/ 6 0,50 0, 9 0, 47 0, 9 7/ 6 0, 0 0,46 0, 98 0, 86 9/ 6 0, 5 0,67 0,0 0,07 / 6 0, 0 0,9 0,4 0,47 / 6 0,8 0, 5 0, 4 0, 0 5/ 6 0,468 0,568 0,65 0,70 = ᘷ北 u ᘷ北 / O + / V lo l p t u ju ăt t tᘷ北 ă / u t d t p t u ju ăt t d ptă ᘷ北 ᘷ北 ᘷ北o lu u ᘷ北 t = 0 ᘷ北 dă ᘷ北 olut dăᘷ北 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,059 0,050 0,0 4 0,0 0 0,06 / 6 0, 7 0, 49 0, 0 0,089 0,08 5/ 6 0, 07 0,5 0, 7 0, 5 0, 4 7/ 6 0,407 0, 4 0,5 0,5 0, 7 9/ 6 0,5 0,4 0 0, 48 0, 0 0,99 / 6 0,67 0,5 0,46 0,4 9 0,408 / 6 0,70 0,644 0,65 0,5 0 0,6 0 5/ 6, 7, 6,558,6,754 /

135 = = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,057 0,05 0,0 6 0,0 0,0 0 / 6 0, 75 0, 54 0, 09 0,095 0,09 5/ 6 0,90 0,59 0, 8 0, 6 0, 60 7/ 6 0,400 0, 45 0,57 0, 0, 0 9/ 6 0,500 0,4 9 0, 57 0, 5 0, 0 / 6 0,60 0,545 0,469 0,445 0,440 / 6 0,7 0 0,644 0,64 0,6 4 0,6 5/ 6, 90, 49,540,606,6 6 5 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,059 0,06 0,0 7 0,0 0,0 / 6 0, 75 0, 57 0, 0,099 0,097 5/ 6 0, 00 0,64 0, 88 0, 69 0, 66 7/ 6 0, 90 0, 47 0,6 0, 8 0, 5 9/ 6 0,400 0,44 0, 6 0, 0, 7 / 6 0,6 5 0,5 7 0,47 0,449 0,445 / 6 0,7 0 0,645 0,645 0,6 5 0,6 4 5/ 6,00, 4,59,594,60 = 0 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,06 0,054 0,040 0,0 6 / 6 0, 88 0, 6 0, 0, 09 5/ 6 0, 0 0,7 0,0 0, 84 7/ 6 0,400 0, 5 0,70 0,50 9/ 6 0,5 5 0,45 0, 75 0, 47 / 6 0,6 0 0,54 0,460 0,457 / 6 0,740 0,700 0,67 0,6 5 5/ 6, 7, 4,479,565 = ᘷ北 u ᘷ北 / O + / / / V lo l u t d t p t u ju ăt t d ptă ᘷ北 ᘷ北 p t u ju ăt t tᘷ北 ă ᘷ北o lu u ᘷ北 t 4

136 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,089 0,074 0,05 0,044 0,040 / 6 0,60 0,4 0, 55 0, 0, 5/ 6 0,460 0, 79 0,59 0,8 0, 7/ 6 0,6 0 0,5 0, 76 0, 8 0, 5 9/ 6 0,770 0,648 0,5 0,480 0,448 / 6 0,940 0,796 0,695 0,658 0,6 / 6,080 0,966 0,9 7 0,9 0,9 4 5/ 6,85,04, 7,440,67 = 0 = = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,5 0, 67 0, 9 0, 0, 0 / 6 0,5 5 0, 8 0,78 0,79 0,75 5/ 6 0,74 0,54 0,408 0, 76 0, 7 7/ 6 0,8 5 0,65 0,500 0,46 0,456 9/ 6 0,900 0,745 0,607 0,557 0,550 / 6 0,98 0,8 8 0,7 0,695 0,689 / 6 0,857 0,94 0,9 5 0,900 0,898 5/ 6,0,8 8, 5, 7,5 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0, 0,8 0, 98 0, 90 0, 89 / 6 0,7 0,48 0, 9 0, 7 0, 68 5/ 6 0,895 0,64 0,499 0,468 0,464 7/ 6,0 5 0,7 6 0,578 0,5 9 0,5 9/ 6,0 5 0,804 0,658 0,6 0 0,60 / 6 0,970 0,86 0,75 0,7 7 0,7 / 6 0,865 0,96 0,90 0,887 0,885 5/ 6,55,680,0 0,, 7 5 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,5 5 0, 7 0, 6 0, 9 0, 89 / 6,085 0,7 5 0,6 0,59 0, 68 5/ 6,80 0,87 0,7 0,68 0,464 7/ 6, 00 0,97 0,748 0,7 4 0,5 9/ 6, 0 0,9 0,766 0,77 0,60 / 6 0,980 0,9 4 0,78 0,764 0,78 / 6 0,705 0,889,0 8 0,854 0,885 5/ 6 0,94, 74,64,89, 6 0 5

137 = ᘷ北 u ᘷ北 / O + / / / = 0 = 0, 5 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0 0,780,087 0,789 0,7 8 0,7 / 6 0 0,650,006 0,750 0,7 6 0,700 5/ 6 0 0, 0 0,8 6 0,666 0,6 5 0,6 7/ ,900 0,64 0,55 0,54 0,5 9/ ,4 0 0, 0, 5 0, 44 0, 4 / , 0 0,09 0,045 0,050 0,05 / 6 0 0,450 0,65 0,4 6 0,40 0,400 5/ ,80,,604,604,579 5 = 0,5 = 0,5 = = / 6,050,5, 8,070,064 / 6,900,4 6,086,09,0 5/ 6,690, 88 0,976 0,9 8 0,9 7/ 6,850 0,907 0,80 0,785 0,780 9/ 6 0,50 0,495 0,54 0,5 0,59 / 6 0,60 0,086 0, 00 0, 07 0, 08 / 6,850 0,895 0,609 0,567 0,56 5/ 6 5,850 4,548 4,05,894,87 0 = 0,5 = 0,5 = = / 6, 6, 9,674,59,48 / 6, 00,0,6 8,548,44 5/ 6, 50,7,490,448,484 7/ 6,400, 85, 0,58, 0 9/ 6,000 0,848 0,98 0,9 7 0,870 / 6 0,0 0,0 4 0,8 0,9 0,90 / 6,00, 78 0,8 0,77 0,7 0 5/ 6 8,000 6,970 6,47 6,8 6,0 5 6

138 = ᘷ北 / O + / ᘷ北 u / / V lo l u t d t p t u ju ăt t d ptă ᘷ北 ᘷ北 p t u ju ăt t tᘷ北 ă ᘷ北o lu u ᘷ北 t = 0 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0, 78 0, 48 0, 0 0,088 0,080 / 6 0,50 0,448 0, 0 0,66 0,44 5/ 6 0,90 0,758 0,5 8 0,456 0,44 7/ 6,0,0 0,75 0,676 0,650 9/ 6,540,96,04 0,960 0,896 / 6,880,59, 90, 6,4 / 6, 60,9,874,844,88 5/ 6,650 4,084 4,674 4,880 5,54 = = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,0 0 0,074 0,054 0,0 0,06 / 6 0, 0 0,44 0, 5 0, 4 0, 06 5/ 6 0, 80 0,45 0,7 0, 9 0, 0 7/ 6 0, 0 0,648 0,44 0, 77 0, 66 9/ 6 0,690 0,9 4 0,70 0,64 0,6 / 6,9,90, 8,049,040 / 6,400,8,754,74,70 5/ 6 4,840 4,954 5,4 5,6 5,648 5 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0,0 0 0,0 0,0 4 0,00 0,000 / 6 0,040 0, 9 0,056 0,00 0,0 4 5/ 6 0,070 0,65 0, 9 0,07 0,064 7/ 6 0, 00 0,4 7 0,5 0, 9 0, 8 9/ 6 0,080 0,678 0,5 8 0,46 0,4 / 6,040,099 0,944 0,878 0,866 / 6,00,748,675,645,64 5/ 6 5,960 5,498 5,909 6,09 6, 9 7

139 0 = 0,5 = 0,5 = = / 6 0, 0 0,05 0,059 0,088 0, 77 / 6 0, 00 0, 5 0, 57 0,05 0,7 0 5/ 6 0,950 0, 47 0,0 0,76 0,706 7/ 6,000 0,095 0, 76 0,9 0,704 9/ 6 0,650 0, 4 0,058 0,0 0, 80 / 6 0,400 0,65 0,556 0,47 0, 08 / 6,00,556,4,44,5 5/ 6 7,760 6,749 7,050 7, 87 7,986 = ᘷ北 u ᘷ北 / O + / / / = 0 = 0 = 0,5 = 0,5 = = ᘷ北 = ᘷ北 = ᘷ北 = = = = / 6 0 0,045 0,076 0, 7 0, 7 0,5 0,80 / 6 0 0,04 0,075 0, 70 0, 7 0,0 0,7 5/ 6 0 0,04 0,07 0, 64 0, 64 0,09 0,57 7/ 6 0 0,054 0,08 0, 56 0, 6 0, 97 0,7 9/ 6 0 0,056 0,090 0, 40 0, 4 0, 5 0, 77 / 6 0 0,050 0,089 0,099 0, 0 0,094 0,087 / 6 0 0,080 0,07 0,0 5 0,0 0,08 0,059 5/ 6 0 0, 68 0,556 0,9 6 0,97,069,4 = 0 = = = = 4 = / 6 0,00 0,50 0, 00 0, 6 / 6 0,7 0,5 0, 00 0, 50 5/ 6 0,57 0,50 0,95 0, 5 7/ 6 0,7 0, 0,50 0, 00 9/ 6 0, 77 0, 70 0, 90 0,5 / 6 0,087 0, 00 0, 00 0, 0 / 6 0,059 0,050 0,060 0, 0 5/ 6,4, 94, 75,57 8

140 = ᘷ叧 u ᘷ叧 ᘷ叧 ᘷ叧 V lo l u t d t p t u ju ăt t d ptă ᘷ叧 ᘷ叧 p t u ju ăt t tᘷ叧 ă ᘷ叧o lu u ᘷ叧 t

141 =

142 = ᘷ叧 u ᘷ叧

143

144 = ᘷ叧 u ᘷ叧 ᘷ叧 ᘷ叧 V lo l u t d t p t u ju ăt t d ptă ᘷ叧 ᘷ叧 p t u ju ăt t tᘷ叧 ă ᘷ叧o lu u ᘷ叧 t

145

146 IV Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături (fundaţii, ziduri de sprijin etc.). CLASIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii, în condiţii obişnuite de mediu (STAS 10107/0-90 Paragraful 6.1.) Categoria Definire 145 I II III Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile, inclusiv cele din grupurile sanitare şi bucătăriile apartamentelor de locuit şi din halele industriale închise, cu umidităţi relative interioare 75 %). Elemente în contact cu exteriorul, dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. Elemente situate în aer liber, neprotejate, cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară > 75%: hale industriale cu umiditate superioară acestei limite, acoperişurile rezervoarelor şi bazinelor, grupurile sanitare şi bucătăriile din construcţiile de utilizare publică, subsolurile neîncălzite ale clădirilor etc. Elemente situate în aer liber, expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu condens tehnologic (hale cu degajări de aburi etc.) Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate chimică (exemple: pereţii şi fundul rezervoarelor, bazinelor şi cuvelor castelelor de apă). Feţele în contact cu pământul ale elementelor prefabricate şi ale celor monolite turnate în cofraj (grinzi, stâlpi, pereţi etc.) sau pe beton de egalizare.

147 GROSIMEA STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON A ARMĂTURILOR pentru beton clasa C16/0 (STAS 10107/0-90 Paragraful 6.1.3) 146 Armături Tip de element Longitudinale Transversale Plăci plane şi curbe Nervuri dese cu lăţime 150 mm ale planşeelor Grosimea minimă a stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru beton clasa C16/0 (mm) Monolite, preturnate pe şantier I pe şantier II prefabricate monolite, uzinate preturnate prefabricate uzinate III IV Pereţi 15 (30) 10 0 (30) Grinzi, stâlpi, bulbii diafragmelor (pereţilor structurali) Fundaţii Fundul rezervoarelor Fundul cuvelor de castel de apă Etriere Barele transversale ale carcaselor sudate

148 DIAMETRELE, ARIILE SECŢIUNILOR TRANSVERSALE, GREUTĂŢILE ARMĂTURILOR DIN BARE LAMINATE [1, Tabel 19, pag. 504] Greutate (kg/m) Diametru (mm) Aria secţiunii transversale pentru bare (mm ) 1,5 3 3,5 4 4,5 5 5, , , , , 8 50, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,870

149 1. Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu T. Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat Ed. Tehnică, Bucureşti, 199;. Dan Eugen Îndrumător de proiect pentru Căi navigabile interioare Lito, Institutul Politehnic Traian Vuia Timişoara, 1983; 3. Florea N., Patraş M. Beton armat. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale Lito, Institutul Politehnic Gh. Asachi Iaşi, 1989; 4. Gorbunov-Posadov M. I. Calculul construcţiilor pe mediu elastic Ed. Tehnică, Bucureşti, 1960; 5. Hâncu C. D. Căi navigabile Ovidius University Press, 1999; 6. Lihaciov V.P., Luzan S.V. ş.a. Metode de calcul al stabilităţii şi rezistenţei construcţiilor hidrotehnice Ed. Tehnică, Bucureşti, 1963; 7. Manoliu I. Regularizări de râuri şi căi de comunicaţie pe apă Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973; 8. Ministerul Energiei Electrice, T.A.G.C.H. Amenajarea complexă a Oltului Inferior pe sectorul Slatina - Dunăre Bucureşti, 1990; 9. STAS 10100/0-77 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor; 10. STAS 10101/0-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor; 11. STAS 10101/1-78 Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente; 1. STAS 10101/-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări datorită procesului de exploatare; 13. STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat Ed. Tehnică, Bucureşti, 1991; 14. Stere C., Popescu R., Nicolescu D. Căi navigabile şi ecluze. Îndrumător de proiectare Lito, Institutul de Construcţii Bucureşti, 1986; 15. Tertea I., Oneţ T., Păcuraru V. Proiectarea betonului armat Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984; 16. Tuleaşcă L., Cuciureanu A., Mihai P. Beton, beton armat, beton precomprimat Lito, Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi,

150 NODUL HIDROTEHNIC PENTRU NAVIGAŢIE. DATE GENERALE I.1 Amenajarea apelor pentru navigaţie I.1.a Clasificarea ecluzelor I. Structura ecluzei. Ecluzarea navelor I.3 Dimensionarea generală a ecluzei PARCUL DE NAVE II.1 Clasificarea navelor II.1.a Tipuri de nave fluviale II. Forma, caracteristicile geometrice şi capacitatea de încărcare a navelor II.3 Rezistenţa la înaintare a navelor II.3.a Mecanismul înaintării navei în ape de adâncime şi lăţime limitate (în şenal limitat) II.3.b Componentele rezistenţei la înaintare II.3.c Calculul rezistenţelor principale II.4 Convoaie de nave fluviale II.4.a Stabilirea gabaritului convoiului de calcul NOD HIDROTEHNIC NAVIGABIL CU ECLUZE III.1 Sasul ecluzei III.1.a Dimensiunile de gabarit ale sasului III.1.a.1 Lungimea sasului III.1.a. Lăţimea sasului III.1.a.3 Adâncimea apei pe praguri III.1.a.4 Adâncimea minimă a apei din sas III.1.a.5 Înălţimea bajoaierelor III. Capetele ecluzei III..a Dimensiunile de gabarit ale capetelor III..a.1. Capul amonte III..a. Capul aval III.3 Porţile ecluzei III.3.a Poarta amonte III.3.b Poarta aval III.4 Porturile de aşteptare III.4.a. Suprafaţa de apă a portului de aşteptare cu acces ghidat III.4.b Suprafaţa de apă a portului de aşteptare cu acces liber III.4.c Construcţii auxiliare III.4.c.1 Estacade de acostare III.4.c. Estacade de ghidaj III.4.c.3 Ducdalbi III.4.c.4 Moluri III.4.c.5 Scări şi legături cu malul SISTEMUL HIDRAULIC PENTRU ALIMENTAREA ECLUZEI IV.1 Principalele sisteme hidraulice de alimentare IV.1.a Sisteme de alimentare concentrată frontală IV.1.a.1 Alimentare frontală prin intermediul porţilor IV. Sistem de alimentare frontală pe sub poartă

151 IV..a Caracteristicile geometrice şi hidraulice în perioada umplerii IV..b Înecarea orificiului după terminarea ridicării porţii IV..c Înecarea orificiului înainte de terminarea ridicării porţii IV..d Calculul tabelar şi grafic al alimentării pe sub poartă IV.3 Sistem de alimentare frontală prin galerii de ocolire a porţilor IV.3.a Calculul caracteristicilor geometrice şi hidraulice în timpul umplerii 44 IV.3.b Calculul tabelar şi grafic al alimentării frontale prin galerii de ocolire a porţilor IV.4 Sistem de alimentare distribuită prin galerii longitudinale IV.4.a Calculul în domeniul I IV.4.b Calculul în domeniul II IV.4.b.1 Calculul parametrilor neglijând sarcina inerţială IV.4.b. Calculul parametrilor cu considerarea sarcinii inerţiale IV.4.c Calculul tabelar şi grafic al alimentării distribuite prin galerii longitudinale CALCULUL STATIC ŞI DE REZISTENŢĂ AL ECLUZEI V.1 Predimensionarea elementelor funcţionale ale sasului V.1.a Elemente de predimensionare pentru bajoaier V.1.b Elemente de predimensionare pentru radier V.1.c Niveluri de calcul la intradosul bajoaierului. Niveluri de infiltraţie la extradosul bajoaierului. Cota drenului V.1.d Caracteristicile mecanice ale betonului şi ale pământului de umplutură V.. Metoda de calcul de rezistenţă. Grupări şi ipoteze de calcul V..a Metoda de calcul V..b Gruparea încărcărilor. Ipoteze de calcul V.3 Calculul încărcărilor V.4 Verificări de stabilitate şi de rezistenţă la ecluze V.4.a Verificarea stabilităţii la plutire a sasului V.4.b Verificarea stabilităţii la alunecare a sasului V.4.c Verificarea stabilităţii la alunecare a capului aval V.4.d Verificarea capacităţii portante a terenului de fundare V.5 Calculul bajoaierului V.5.a Ipotezele de dimensionare V.5.b Etapele de calcul (exemplu) V.5.c Calculul încărcărilor în ipoteza de exploatare - sas plin V.5.d Calculul încărcărilor în ipoteza de exploatare.1 - sas gol V.5.e Calculul încărcărilor în ipoteza de reparaţii în sas V.5.f Sistematizarea solicitărilor în bajoaiere, în cele trei ipoteze de calcul. 77 V.6 Calculul radierului V.6.a Modele fizice pentru terenul de fundaţie V.6.b Calculul radierului prin metode bazate pe modelul semiplanului infinit V.6.b.1 Metoda Gorbunov-Posadov V.6.b. Metoda Jemocikin V.6.b.3 Metoda bazată pe modelul stratului compresibil de grosime finită V.6.c. Etapele de calcul V.6.c.1 Definirea datelor iniţiale V.6.c. Calculul forţelor şi momentelor iniţiale

152 V.6.c.3 Determinarea reacţiunii terenului V.6.c.4 Calculul eforturilor secţionale V.7 Programe de calcul pentru starea de eforturi şi deformaţii a ecluzei.. 95 ARMAREA SASULUI ECLUZEI VI.1 Caracteristicile betonului şi armăturii VI. Starea limită de rezistenţă. Starea limită de fisurare VI.3 Armarea bajoaierelor VI.3.a Calculul de armare la compresiune excentrică VI.3.a.1 Exemplu pentru calculul de armare la bajoaier VI.4 Armarea radierului VI.4.a Calculul armăturii longitudinale VI.4.a.1 Exemplu pentru calculul armăturii longitudinale la radier VI.4.b Calculul armăturii transversale (înclinate) VI.4.b.1 Exemplu pentru calculul armăturii transversale la radier CAPACITATEA DE TRANZIT A ECLUZEI VII.1 Principalii factori care influenţează capacitatea de tranzit VII. Capacitatea de tranzit teoretică VII.3 Capacitatea de tranzit efectivă Dicţionar de specialitate Tablou cronologic al evoluţiei canalelor navigabile Elemente de hidrologie şi meteorologie în navigaţia fluvială Presiunile reactive ale terenului Clasificarea elementelor structurale Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor Diametrele, ariile secţiunilor transversale, greutăţile armăturilor

153