MEMORIU JUSTIFICATIV CUPRINS

Transcript

1 Construire pod pe DJ 141C, limita judet Alba-Brosteni-Bogatu Roman-intersectie DJ 107B, km MEMORIU JUSTIFICATIV CUPRINS A. PIESE SCRISE DATE GENERALE Denumirea obiectivului de investitii Amplasamentul (tara, regiunea, judetul, localitatea) Ordonatorul principal de credite Beneficiarul investitiei Autoritate contractanta Elaboratorul studiului INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Descrierea investitiei Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat Situatia actuala Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung) Scenarii propuse (minimum doua) Scenariul recomandat de catre elaborator Avantajele scenariului recomandat Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz Date tehnice ale investitiei Zona si amplasamentul Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan Studii de teren Studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national Studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari Alte studii de specialitate necesare, dupa caz Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare Variantele constructive de realizare a investitiei Recomandarea variantei optime pentru aprobare Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii Solutii tehnice de asigurare cu utilitati Concluziile evaluarii impactului asupra mediului Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI Beneficiar: Consiliul judetean Sibiu Elaborator: sc Proconcept Di srl 1/44

2 3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei ANALIZA COST-BENEFICIU Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta Date investitie Ipoteze de baza Analiza optiunilor Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu Estimarea costurilor si a veniturilor generate de implementarea proiectului Plan financiar de sustenabilitate pe perioada operationala Calculul indicatorilor de performanta financiara Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu Analiza de senzitivitate Analiza de risc SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI Numar de locuri de munca create in faza de executie Numar de locuri de munca create in faza de operare PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) Esalonarea investitiei (INV/C+M) Durata de realizare (luni) Capacitati (in unitati fizice si valorice) Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU LISTA ANEXELOR B. PIESE DESENATE Elaborator: SC Proconcept Di SRL 2/44

3 A. PIESE SCRISE Elaborator: SC Proconcept Di SRL 3/44

4 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea obiectivului de investitii Construire pod pe DJ 141C, limita judet Alba Brosteni - Bogatu Roman - intersectie DJ 107B, km Amplasamentul (tara, regiunea, judetul, localitatea) Amplasamentul este situat in Romania, Regiunea de Dezvoltare - Centru, judetul Sibiu, localitatea Bogatu Roman, drumul judetean DJ107B, km Ordonatorul principal de credite Consiliul Judetean Sibiu 1.4. Beneficiarul investitiei Consiliul Judetean Sibiu 1.5. Autoritate contractanta Consiliul Judetean Sibiu 1.6. Elaboratorul studiului Proiectant General: S.C. PROCONCEPT DI S.R.L. ORC: J32/1545/2007 CUI: RO Adresa: Sibiu, strada Alecu Russo nr. 11 tel , fax Director ing. Marius BLAGAS FAZA DE PROIECTARE: Studiu de Fezabilitate NR. PROIECT: 18/2014 Elaborator: SC Proconcept Di SRL 4/44

5 2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Podul proiectat se afla pe drumul judetean DJ141C, in Comuna Pauca, satul Bogatu Roman. Comuna Pauca este situata in extremitatea de NV a jud. Sibiu, la granita cu jud. Alba, in Podisul Tarnavelor si se invecineaza la E cu Comuna Cenade, jud. Alba si cu Comuna Loamnes, jud. Sibiu la V si N cu Comuna Rosia de Secas, jud. Alba, la S cu Comuna Dostat, jud. Alba si Comuna Ludos, jud. Sibiu. Referitor la infrastructura rutiera, principalele probleme intampinate de reteaua de drumuri judetene sunt: calitatea slaba a acestora, sistemul deficitar de marcare stradala Descrierea investitiei Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat Nu e cazul Situatia actuala Podetul existent, situat in amonte fata de podul proiectat, a suferit alunecari. Podetul existent este alcatuit din tuburi prefabricate cu diamentrul de 800 mm si traverseaza Valea Nebunului. Valea Nebunului este un torent, cu debit nepermanent. Relieful este caracteristic podisurilor, cu denivelari si pante relativ reduse. Podetul se afla pe traseul drumului judetean DJ141C, pe o curba cu raza de 30 m. Partea carosabila de pe drumul judetean are 6.00 m latime Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Avand in vedere ca podetul este intr-o stare avansata de degradare, se asteapta o evolutie a degradarii care va conduce la amplificarea restrictiilor pana la inchiderea totala a circulatiei pe podet. Podetul se afla intr-o stare care nu satisface nici conditiile de trafic din prezent, nici exigentele normelor in vigoare. Evolutia degradarilor poate conduce, pe termen lung, la: - scaderea conditiilor de confort si siguranta circulatiei pe podet; - cresterea riscului de producere a accidentelor; - inchiderea totala a circulatiei pe pod. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 5/44

6 Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung) Scenarii propuse (minimum doua) Au fost studiate urmatoarele scenarii: Varianta I, pod cu lungimea de m si rampe realizate din umpluturi; Varianta II, pod cu lungimea de m si viaducte de acces Scenariul recomandat de catre elaborator Analiza variantelor de alcatuire a comparat avantajele si dezavantajele structurilor de mai sus. Scenariul recomandat de elaborator este Varianta I - pod cu lungimea de m si rampe realizate din umpluturi Avantajele scenariului recomandat Avantajele scenariului recomandat sunt de natura economica, in sensul obtinerii unor costuri reduse de executie, cat si o durata mai mica de realizare Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz Obiectivul general al proiectului il constituie executia unui pod care sa asigure siguranta circulatiei, prin asigurarea gabaritului de pe pod, si o crestere a vitezei de circulatie, datorata modificarii traseului drumului judetean DJ141C. La km , pentru traversarea Vaii Nebunului (torent nepermanent), se propune un pod cu o singura deschidere de m si lungimea totala de m. In plan, podul este in aliniament, iar in profil longitudinal, este amplasat pe o panta de 2.5% dinspre localitatea Bogatu Roman catre DJ 107B. Categoria de importanta Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor aprobat prin H.G. Nr. 766/ 1997 si Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor elaborata in aprilie 1996 de INCERC si Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 49/ pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, incadreaza constructiile dupa importanta lor in doua categorii: de importanta globala, denumite categorii de importanta, care privesc intreaga constructie; de importanta specifica denumite clase de importanta care privesc fie intreaga constructie, fie parti ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 6/44

7 Din punct de vedere al importantei globale, lucrarile de poduri se incadreaza in categoria B = constructii de importanta deosebita. Nr. Factor determinant Criterii asociate Denumire factor determinant crt. K(n) P(n) p(i) p(ii) p(iii) 1 Importanta vitala Importanta socialeconomica si culturala 3 Implicarea ecologica Necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare (existenta) Necesitatea adaptarii la 5 conditiile locale de teren si mediu Volunul de munca si de materiale necesare Total Conform Regulamentului de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. Nr. 31/N/ publicat in Buletinul Constructiilor Vol. 4/1996 si in Monitorul Oficial nr. 352 partea I din Anexa 3; art. 6. incadreaza podul in categoria B de importanta constructie de importanta deosebita. Din punct de vedere al importantei lucrarilor proiectate, pentru aducerea drumului la parametri corespunzatori clasei tehnice III, lucrarea se incadreaza in categoria C = constructii de importanta normala. Nr. crt. Denumire factor determinant Factor determinant Criterii asociate K(n) P(n) p(i) p(ii) p(iii) 1 Importanta vitala Importanta socialeconomica si culturala 3 Implicarea ecologica Necesitatea luarii in 4 considerare a duratei de utilizare (existenta) Necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si mediu Volumul de munca si de materiale necesare Total 13 Elaborator: SC Proconcept Di SRL 7/44

8 Normative si reglementari ce au stat la baza elaborarii proiectului Protectia mediului: conf. O.U.G. nr. 195/2005; Legea 10/95 a calitatii in constructie; Hot. Guv.766/ Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii; Hot. Guv. 300/ Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor; Ordinul M.L.P.A.T. nr. 77/N/ Indrumatorul pentru atestarea tehnicoprofesionala a specialistilor cu activitate in constructii; Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/ Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii; Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin H.G. nr. 273/1994; Legea serviciilor publice de gospodarire comunala nr. 326/2001; Ordonanta Guvernului 32/2002 privind serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare; Legea nr. 634/2002; Ordinul Ministrului Transporturilor, nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor; STAS Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor; Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii portante si al capacitatii de circulatie AND ; Normativul mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera AND 605/2013; Codul Rutier si a standardelor de specialitate in vigoare, referitoare la semnalizarea rutiera (STAS 1484 /1, 2 si , cu completari ulterioare); SR Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate; STAS 10473/ Lucrari de drumuri.agregate naturale stabilizate cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate; STAS 10473/ Lucrari de drumuri.agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu lianti hidrualici sau puzzolanici. Metode de determinare sau incercare; Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide - metoda analitica PD 177/2001; Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice, indicativ AND Legea nr. 50/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; Elaborator: SC Proconcept Di SRL 8/44

9 Legea nr.215/2001; Legea nr.350/2001; O.U.G. nr. 122/2004; Legea nr. 119/2005; Legea nr. 52/2006; Legea nr. 376/2006; Legea nr.10/1995; HG 28/2008; Normativ privind criteriile de determinare a starii de viabilitate a podurilor de sosea din beton, beton armat, beton preconmprimat, metal si compozite, CD138/2010; STAS Poduri. Terminologie; STAS Poduri de sosea. Gabarite; STAS Constructii hidrotehnice. incadrarea in clase de importanta; STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor maxime in conditii normale si speciale de exploatare; SR EN Actiuni asupra structurilor Partea 2a. Actiuni din trafic pe poduri; STAS 10101/OB-87 Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile de cale ferata si sosea; STAS Convoaie tip si clase de incarcare; SR 11100/1-93 Zonarea seimica. Macrozonarea teritoriului Romaniei; STAS Terenuri de fundare. Adancimi maxime de inghet; STAS Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor; STAS 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei; STAS /2-87 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare; STAS 6657/1 89 Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate; STAS 6657/2 89 Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii; SR EN.10025/1:2005 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii de calitate; SR EN :2004 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci; Elaborator: SC Proconcept Di SRL 9/44

10 CD Normativ privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton pre-comprimat si zidarie de piatra Date tehnice ale investitiei Zona si amplasamentul Amplasamentul este situat in Romania, Regiunea de Dezvoltare - Centru, judetul Sibiu, localitatea Bogatu Roman, drumul judetean DJ107B, km Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat Terenul pe care se va construi podul se afla in proprietatea statului Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan Se estimeaza ca suprafata afectata de lucrari este de aproximativ 3500 mp Studii de teren Studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national Ridicarile topografice au fost efectuate de specialisti ai firmei TOPO PIV SRL si au cuprins zona studiata. Acestea au permis evidentierea amplasamentului si a suprafetelor pe care se realizeaza lucrarile. Studiile topografice efectuate s-au realizat in sistemul national de coordonate STEREO 70 si cote cu plan de referinta Marea Neagra Studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari Studiul geotehnic a fost intocmit de Mel-Dar SRL, pe baza observatiilor de teren si a lucrarilor de foraje realizate. Din punct de vedere geomorfologic, zona cercetata se incadreaza in zona deluviala a podisului Secaselor. Podisul Secaselor este situat intre raul Tarnava Mare la nord, muntii Candrelului si Depresiunea Sibiului la sud, la est este limitat de Subcarpatii Transilvaniei, iar la vest de Culoarul Alba Iulia - Turda. Relieful este dezvoltat pe formatiunile sedimentare din bazinul Transilvaniei si este rezultattul modelarii policiclice. Peisajul a suferit o transformare puternica in primul rand din cauza omului insa si din cauze naturale. Terenul este deluros, ondulat, cu dealuri a caror inaltime nu depasesc m. Formele reliefului si varietatea sa sunt dictate in mare masura de structura petrografica. Evolutia reliefului s-a desfasurat intr-o perioada foarte Elaborator: SC Proconcept Di SRL 10/44

11 indelungata de timp si in mai multe faze, determinata de un complex de factori fizici, incepand cu actiunea apelor si terminand cu cea a vietuitoarelor care si-au pus amprenta asupra caracterului acestora. Actiunea agentilor fizici (apele, clima) desfasurati in decursul mai multor etape a stabilit varietatea aspectelor actuale ale reliefului. Ca urmare a indelungatei evolutii si a transformarilor succesive de-a lungul istoriei geologice, abia la sfarsitul perioadei cuaternare s-au definitivat diviziunile reliefului pe care le constatam astazi. Dealurile sunt constituite din depozite groase de argile-argile prafoase intercalate cu bancuri de nisipuri la diferite nivele, de varsta panoniana. Aceasta structura poate fi observata la zi in deschiderea naturala intalnita in versant. Conditii seismice Din punct de vedere seismic, conform normativului P100 1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.15 g, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 de ani, iar valoarea perioadei de control Tc = 0.7 s. Adancimea de inghet Conform STAS 6054/85 adancimea de inghet este de 0.90 m de la nivelul terenului Alte studii de specialitate necesare, dupa caz Nu e cazul Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare Variantele constructive de realizare a investitiei Au fost studiate urmatoarele scenarii: Varianta I, pod cu lungimea de m si rampe realizate din umpluturi; Varianta II, pod cu lungimea de m si viaducte de acces Recomandarea variantei optime pentru aprobare Analiza variantelor de alcatuire a comparat avantajele si dezavantajele structurilor de mai sus. Scenariul recomandat de elaborator este Varianta I - pod cu lungimea de m si rampe realizate din umpluturi. Avantajele scenariului recomandat sunt de natura economica, in sensul obtinerii unor costuri reduse de executie, cat si o durata mai mica de realizare. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 11/44

12 Lucrari pod La km , pentru traversarea Vaii Nebunului (torent nepermanent), se propune un pod cu o singura deschidere de m si lungimea totala de m. In plan, podul este in aliniament, iar in profil longitudinal, este amplasat pe o panta de 2.5% dinspre localitatea Bogatu Roman catre DJ 107B. Infrastructura Infrastructurile sunt reprezentate de doua culee de rezistenta cu perete vertical si ranforti, avand latimea de m si ziduri intoarse in aval. Culeele vor avea in spatele elevatiei drenuri pentru preluarea si evacuarea apelor de infiltratie. Sistemul de fundare este indirect alcatuit dintr-un radier din beton armat cu inaltimea de 1.50 m care solidarizeaza opt piloti forati de diametru mare, dispusi pe doua randuri. Suprastructura Suprastructura podului este alcatuita din grinzi precomprimate prefabricate cu armatura preintinsa cu lungimea de m, rigidizate transversal prin placa de suprabetonare din beton armat si antretoaze de capat cu grosimea de 25 cm fiecare. Longitudinal, suprastructura va fi alcatuita dintr-o singura deschidere de m, lungimea totala a podului fiind de m. In sectiune transversala, s-au dispus 17 grinzi prefabricate. Placa de suprabetonare din beton armat are grosimea minima de 20 cm inspre consola de trotuar si ajunge la 30 cm in axul podului. Rezemarea grinzilor se va face pe culee prin intermediul mortarului de poza. La capetele grinzilor prefabricate s-au prevazut antretoaze de 25 cm grosime prin care se realizeaza legatura suprastructurii de infrastructura. Schema statica a podului este de cadru cu articulatii. Calea pe pod 8 cm beton asfaltic pentru poduri BAP 16 asezat in 2 straturi (2x4cm); 2 cm protectia hidroizolatiei (beton asfaltic BA8); 1 cm hidroizolatia caii; cm placa de suprabetonare din beton C35/45. Profilul transversal al podului si rampelor de acces va fi in acoperis cu pante transversale de 2.50%. Platforma podului este de m si cuprinde partea carosabila de 7.80 m (2 benzi x 3.90 m fiecare), doua trotuare pietonale de 1.20 m fiecare (1.00 m spatiu pietonal util m spatiu pentru parapetul de siguranta) si grinzile cu grosimea de 35 cm pentru montarea parapetului pietonal. Pentru protectie, la marginea trotuarelor s-au prevazut parapeti pietonali metalici pe toata lungimea podului. Rampe de acces Racordarea platformei podului cu drumul s-a realizat cu placi de racordare prefabricate. Pentru realizarea rampelor de acces pe pod, in continuarea zidurilor intoarse din aval s-au prevazut ziduri de sprijin de platforma cu lungimea de m. Zidurile de sprijin au elevatiile de rezistenta alcatuite din pereti si ranforti si sunt fundate pe cate opt piloti forati de diametru mare, dispusi pe doua randuri. Pilotii forati sunt solidarizati la partea Elaborator: SC Proconcept Di SRL 12/44

13 superioara de radiere din beton armat cu inaltimea de 1.50 m. In spatele elevatiei zidurilor de sprijin se vor realiza drenuri pentru preluarea si evacuarea apelor de infiltratie. Pe rampele podului se vor monta parapeti de siguranta. Trotuarele de pe pod, pe partea dinspre aval, vor fi continuate pe toata lungimea zidurilor de sprijin. Racordarea cu terasamentele Racordarea cu terasamentele se va realiza cu sferturi de con pereate, prevazute cu scari de acces si casiuri pentru preluarea si conducerea apelor pluviale catre separatoarele de hidocarburi. Avand in vedere inaltimea mare a rampelor, sferturile de con din aval se vor realiza in doua trepte cu berma pentru asigurarea stabilitatii. Amenajare albie Tinand cont de faptul ca albia are o panta longitudinala considerabila, pentru impiedicarea afuierilor si a coborarii talvegului, sub pod a fost prevazut un pereu din beton. Acesta va fi realizat in trepte cu latimea de 6.00 m si inaltimea 0.80 m si va fi incastrat in teren prin realizarea unor pinteni din beton cu adancimea de 1.00 m. In amonte de pereu se va realiza un blocaj din anrocamente, iar in aval o risberma din bolovani de rau cu rol de a impiedica subspalarea pereului. Lucrari drum Profilul transversal tip: Latime platforma Latime parte carosabila Latime benzi de incadrare Latime acostamente Structura rutiera: 8.00 m 2 x 3.00 m 2 x 0.25 m 2 x 0.75 m 4.00 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16; 6.00 cm strat de legatura din beton asfaltic deschis BAD20; cm piatra sparta; cm piatra sparta. Semnalizare rutiera Au fost prevazute indicatoare si marcaje rutiere. Scurgerea apelor pluviale Apele pluviale vor fi descarcate de pe rampe prin rigolele prevazute in acostament. La baza taluzului, au fost prevazute santuri pavate Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum Utilitatile necesare se regasesc pe raza drumului judetean si deservesc zona propusa pentru amplasarea organizarii de santier. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 13/44

14 Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii Nu e cazul Solutii tehnice de asigurare cu utilitati Nu e cazul Concluziile evaluarii impactului asupra mediului Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, drenajului, microclimatului, a apelor de suprafata, a vegetatiei, faunei sau din punct de vedere al zgomotului sau al peisajului. Executarea lucrarilor proiectate va avea influente favorabile asupra factorilor de mediu, economici si sociali. a) Influenta asupra factorilor de mediu, datorata realizarii unor conditii de circulatie superioare celor actuale: - se va reduce volumul de praf; b) Influenta socio - economica: - crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor. Pe ansamblu, se apreciaza ca din punct de vedere al mediului ambiant, lucrarile proiectate vor avea un efect pozitiv Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei Durata estimata de constructie este de 6 luni. Graficul de realizare a lucrarilor este prezentat in Anexa 2. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 14/44

15 Nr. Crt. 3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI 3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizarii investitiei: Construire pod pe DJ 141C, limita judet Alba Brosteni - Bogatu Roman - intersectie DJ 107B, km In mii lei/mii euro la cursul Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli lei / euro din data de Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului Amenajarea terenului Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala TOTAL CAPITOLUL CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivului TOTAL CAPITOLUL CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1 Studii de teren Obtinere avize, acorduri, autorizatii Proiectare si inginerie Organizarea procedurilor de achizitie Consultanta Asistenta tehnica TOTAL CAPITOLUL CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Lucrari de constructii Montaj utilaje si echipamente tehnologice Procurare utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj Procurare utilaje fara montaj si echipamente de transport Dotari Active necorporale TOTAL CAPITOLUL CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli 5.1 Organizare de santier Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier Cheltuieli conexe organizarii de santier Comisoane, cote, taxe, costul creditului Cheltuieli diverse si neprevazute TOTAL CAPITOLUL CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la beneficiar 6.1 Pregatirea personalului de exploatare Probe tehnologice si teste TOTAL CAPITOLUL TOTAL GENERAL Din care C + M Devizul General si Devizele pe obiect sunt prezentate in Anexa 1. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 15/44

16 3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei Ani 1 Valoare totala a investitiei, inclusiv TVA (mii lei)/ C+M, inclusiv TVA (mii lei) 3,511.38/ 3, Pondere 100% Elaborator: SC Proconcept Di SRL 16/44

17 4. ANALIZA COST-BENEFICIU 4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta Date investitie Obiectul analizei: Construire pod pe DJ 141C, limita judet Alba - Brostenti - Bogatu Roman - intersectie DJ 107B, km Obiectivul general al proiectului il constituie executia unui pod care sa asigure siguranta circulatiei, prin asigurarea gabaritului de pe pod, si o crestere a vitezei de circulatie, datorata modificarii traseului drumului judetean DJ141C. La km , pentru traversarea Vaii Nebunului (torent nepermanent), se propune un pod cu o singura deschidere de m si lungimea totala de m. In plan, podul este in aliniament, iar in profil longitudinal, este amplasat pe o panta de 2.5% dinspre localitatea Bogatu Roman catre DJ 107B Ipoteze de baza Ghiduri, documente si surse de informatii Analiza cost-beneficiu a proiectului Construire pod pe DJ 141C, limita judet Alba - Brostenti - Bogatu Roman - intersectie DJ 107B, km este elaborata conform indicatiilor si principiilor din: - Guidance on the Methodology for carrying out Cost-Benefit Analysis, elaborat de Comisia Europeana pentru perioada de programare ; - Guide to cost-benefit analysis of investment projects elaborat de Evaluation Unit DG Regional Policy, European Commission; - Guide to Cost-Benefit Analysis of Transport Projects elaborat de CE in iunie 2008; - Guidelines for Cost Benefit Analysis of Transport Projects elaborate de Jaspers; - Master Plan General de Transport pentru Romania. Ghidul National de Evaluare a Proiectelor in Sectorul de Transport si Metodologia de Prioritizare a Proiectelor din cadrul Master Planului, Volumul 2, Partea C: Ghid privind Elaborarea Analizei Cost-Beneficiu Economice si Financiare si a Analizei de Risc. Orizontul de timp Orizontul de timp ales pentru realizarea analizei financiare si a celei economice este de 30 de ani. Perioada de analiza este compusa din perioada investitionala (1 an) si perioada operationala (29 ani). Durata economica de viata a proiectului reprezinta perioada pentru care proiectul produce efecte si este considerata a fi de 75 de ani. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 17/44

18 Rata de actualizare Nivelul ratei de actualizare prezinta o perspectiva din punct de vedere al comunitatii vizate de proiect asupra modului in care beneficiile viitoare sunt apreciate in raport cu cele prezente. Pentru prezentul proiect, rata standard de actualizare luata in calcul in analiza financiara este de r = 5%, iar rata de actualizare sociala, luata in calcul in analiza economica este r = 5.5%. Cursul de schimb Cursul de schimb utilizat pentru conversia euro/lei este cursul din data de : 1 euro = lei. Analiza financiara si cea economica sunt realizate in euro. Valori nominale versus valori reale In practica se pot utiliza atat valori nominale cat si valori reale (preturi constante) pentru exprimarea beneficiilor si costurilor. Regula care trebuie urmarita: Daca beneficiile si costurile sunt exprimate in valori nominale, analistul va trebui sa utilizeze o rata de actualizare nominala, iar daca beneficiile si costurile sunt masurate in valori reale, va utiliza o rata reala de actualizare. Ambele metode vor conduce la acelasi rezultat. 1 Pentru a transforma beneficiile si costurile viitoare din valori nominale in valori reale, se va utiliza formula de calcul a valorii actuale, iar valorile obtinute vor fi actualizate la o rata m unde m este rata asteptata a inflatiei pentru durata de viata a intregului proiect. unde, r = rata reala; i = rata nominala a dobanzii; m = rata asteptata a inflatiei. r i m = 1 + m Analiza financiara si cea economica sunt realizate in preturi constante Analiza optiunilor Analiza financiara are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de intrari si iesiri, structura veniturilor si cheltuielilor necesare implementarii proiectului dar si de-a lungul perioadei previzionate, in vederea determinarii durabilitatii financiare. Modelul teoretic utilizat este modelul DCF Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) care cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect 1 Sursa: Analiza cost-beneficiu concepte si practica Anthony E. Boardman, David H. Greenberg, Aidan R. Vining, David L. Weimer, Editura ARC, Editia a II-a Elaborator: SC Proconcept Di SRL 18/44

19 pe durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara pentru a aduce o valoare viitoare in prezent. Analiza financiara isi propune sa surprinda impactul global al proiectului prin estimarea reducerilor inregistrate la nivelul diferitelor capitole de costuri si a plusului de venituri. In cadrul analizei se va utiliza metoda incrementala. Pentru aceasta, se iau in calcul doua scenarii de evolutie: Scenariul fara proiect Scenariul fara proiect presupune ca nu se va implementa proiectul si se vor pastra conditiile actuale de desfasurare a traficului. Beneficiarul va suporta doar cheltuielile de intretinere minime anuale, in vederea desfasurarii circulatiei in conditii de siguranta. Scenariul cu proiect Scenariul cu proiect presupune implementarea proiectului, si anume: - lucrari pod: - lucrari la infrastructura; - lucrari la suprastructura; - lucrari la calea pe pod; - lucrari la rampele de acces; - lucrari privind racordarea cu terasamentele; - lucrari de amenajare a albiei; - lucrari drum: - lucrari la partea carosabila; - lucrari de semnalizare rutiera; - lucrari privind scurgerea apelor pluviale Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanta si sustenabilitatea financiara a investitiei propuse pe parcursul perioadei de referinta, cu scopul de a stabili cea mai potrivita structura de finantare a acesteia. Analiza financiara este dezvoltata din perspectiva proprietarului infrastructurii prevazuta prin proiect si se prezinta, in final, intr-un tabel care sintetizeaza fluxul de numerar. Metoda utilizata in dezvoltarea analizei cost-beneficiu financiara este cea a fluxului net de numerar actualizat. Astfel, fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu sunt luate in considerare. Analiza cost-beneficiu financiara este realizata pe rezultatele incrementale ale proiectului (scenariul cu proiect scenariul fara proiect). Elaborator: SC Proconcept Di SRL 19/44

20 Estimarea costurilor si a veniturilor generate de implementarea proiectului Valoarea investitiei Valoarea investitiei este formata din urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli pentru achizitia si amenajarea terenului, cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului, cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica, cheltuieli pentru investitia de baza, cheltuieli privind organizarea de santier, cheltuieli diverse si neprevazute. Valoarea investitionala luata in calcul in cadrul analizei financiare este valoarea totala a proiectului cu TVA, conform Devizului General, respectiv 3,511,381 lei, echivalentul a 797,389 euro. Valoarea reziduala In literatura de specialitate se gasesc mai multe metode de estimare a valorii finale : Calculul valorilor finale prin extrapolare simpla; Calculul valorilor finale pe baza valorii reziduale sau de lichidare; Estimarea valorii finale pe baza valorii amortizate; Estimarea valorii finale pornind de la costul initial de implementare; Stabilirea valorii finale ca fiind zero. Tinand cont de specificul investitiei, valoarea reziduala pentru acest modul poate fi estimata ca fiind suma beneficiilor de natura financiara aduse de proiect dupa perioada operationala luata in calcul in analiza. In acest caz, durata pentru care se vor estima beneficiile nete ulterioare este egala cu diferenta dintre durata economica a proiectului si orizontul de timp. Durata economica a proiectului se defineste ca fiind perioada pentru care activele proiectului indeplinesc cerintele tehnice pentru care au fost create. Pentru valoarea reziduala, practica recomanda o abordare pragmatica: Determinarea unei durate de viata a infrastructurii; Determinarea profilului de depreciere (o abordare simplista este cea a deprecierii liniare). Pentru estimarea valorii reziduale s-au luat in considerare urmatoarele date: Durata de viata a proiectului: 75 de ani; Perioada de previziune operationala: 29 ani; Deprecierea liniara a capitalului; Valoarea reziduala s-a calculat numai pentru C+M. Se presupune ca nu se vor efectua interventii majore asupra infrastructurii in perioada operationala de natura sa influenteze valoarea. unde, VR = valoare reziduala; DTr = durata de timp ramasa; DTr VR = I DTt Elaborator: SC Proconcept Di SRL 20/44

21 DTt = durata de viata totala; I = valoarea investitiei (doar C+M, fara TVA). In conditiile prezentate mai sus, valoarea reziduala va fi luata in considerare in anul 30 al perioadei de analiza la valoarea de 356,918 euro. Costuri operationale Costurile de operare ale proiectului includ costurile asociate cu operarea zilnica si intretinerea de rutina si costurile activitatilor planificate. Aceste categorii de costuri sunt prevazute pentru intreaga perioada de evaluare a proiectului. Lucrarile de reparatii ale infrastructurilor rutiere publice constau in totalitatea lucrarilor fizice de interventie care au ca scop compensarea partiala sau totala a uzurii fizice si morale produsa ca urmare a exploatarii normale sau a actiunii agentilor de mediu, imbunatatirea caracteristicilor tehnice, refacerea sau inlocuirea de elemente sau parti de constructii iesite din uz care afecteaza rezistenta, stabilitatea, siguranta in exploatare si protectia mediului. Scenariul fara proiect Pentru scenariul fara proiect, au fost prevazute lucrari de intretinere care sa asigure functionarea infrastructurii in conditiile actuale. Fara a prevede aceste lucrari, infrastructura s-ar deteriora pana la punctul interzicerii circulatiei pe podet. O astfel de situatie ar duce la exagerarea rezultatelor proiectului, beneficiile obtinute fiind supraestimate. Costurile unitare pentru lucrarile de intretinere au fost estimate tinand cont de lucrari anterioare si preturile medii ale pietei. Valoarea lucrarilor de intretinere curenta este estimata la 2% din valoarea investitiei (C+M, inclusiv TVA). Scenariul cu proiect Acest scenariu presupune realizarea proiectului, administratorul structurii rutiere suportand costurile de investitie si costurile de intretinere pentru aceasta. Programele anuale de intretinere si reparatii pentru infrastructura rutiera de interes public se elaboreaza de catre administratorul drumului, conform Normativului AND 554/2004. Planul de mentenanta propus va reduce pericolul degradarii podului in timpul anului. Costurile de intretinere curenta au fost estimate la 0.5% din valoarea investitiei (C+M, inclusiv TVA). Venituri operationale Practica economica europeana si internationala arata ca in cazul proiectelor ce urmaresc imbunatatirea infrastructurii rutiere (care nu prevad introducerea de taxe de acces pe drumul reabilitat) nu apar beneficii directe financiare (fiscale). Proiectul este un raspuns la nevoile prezente si viitoare de trafic pe aceasta ruta de transport. Proiectul nu prevede taxe sau tarife care vor fi percepute de autoritatea locala pentru utilizarea infrastructurii, nu vor exista venituri directe, ci doar beneficii indirecte. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 21/44

22 In concluzie, proiectul va raspunde nevoilor comunitatii locale si nu isi propune obtinerea unui beneficiu particular pentru proprietar sau operator. Deci proiectul nu va fi generator de venituri Plan financiar de sustenabilitate pe perioada operationala Sustenabilitatea proiectului a fost analizata pentru perioada de analiza luand in calcul urmatoarele elemente; - valoarea investitiei; - sursele de finantare; - cheltuielile de operare. Fluxul de numerar (cash-flow) trebuie sa demonstreze sustenabilitatea financiara, care consta in aceea ca proiectul nu este supus riscului de a ramane fara disponibilitati de numerar. Solvabilitatea si viabilitatea sunt asigurate daca rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este pozitiv pe perioada intregului orizont de timp. In cazul in care conditia de sustenabilitate financiara nu este indeplinita (rezultatul cumulat al fluxului net de numerar este negativ), se procedeaza la revizuirea planului financiar tinand cont de nivelul de suportabilitate si disponibilitate al grupului tinta vizat de proiect. Intrucat proiectul nu este generator de venituri, sarcina acoperirii costurilor operationale ale acestuia revine administratorului infrastructurii, care isi va asuma aceasta obligatie prin declaratie de angajament de a acoperi deficitul de numerar. Sursele vor fi alocate pe masura cheltuielilor si astfel fluxul de numerar este 0. Deoarece solicitantul este autoritate publica, nu este relevanta obtinerea unui flux de numerar mai mare decat 0, deoarece beneficiarul va aloca exact sursele necesare acoperirii cheltuielilor Calculul indicatorilor de performanta financiara Rentabilitatea financiara a investitiei Principalul scop al analizei financiare este calculul indicatorilor de performanta ai proiectului (rata interna de rentabilitate a investitiei, valoarea actualizata neta si raportul beneficiu/cost), prin utilizarea prognozelor fluxului de numerar. Datele care au stat la baza calculului indicatorilor de performanta financiara a investitiei sunt prezentate in tabelul 4.1. Date de intrare pentru calculul indicatorilor de performanta financiara. Tabelul Date de intrare pentru calculul indicatorilor de performanta financiara Perioda de Costuri Costuri operationale Venituri operationale Flux de analiza investitionale - Incremental - Incremental numerar An 1 797,389-14, ,957 An 2-10, ,824 An 3-10, ,824 An 4-10, ,824 An 5-10, ,824 An 6-10, ,824 An 7-10, ,824 Elaborator: SC Proconcept Di SRL 22/44

23 An 8-10, ,824 An 9-10, ,824 An 10-10, ,824 An 11-10, ,824 An 12-10, ,824 An 13-10, ,824 An 14-10, ,824 An 15-10, ,824 An 16-10, ,824 An 17-10, ,824 An 18-10, ,824 An 19-10, ,824 An 20-10, ,824 An 21-10, ,824 An 22-10, ,824 An 23-10, ,824 An 24-10, ,824 An 25-10, ,824 An 26-10, ,824 An 27-10, ,824 An 28-10, ,824 An 29-10, ,824 An ,918-10, ,742 Principalii indicatori financiari de performanta ai proiectului sunt redati in tabelul 4.2. Indicatori financiari de performanta. Indicator al proiectului Valoare rezultata Valoarea actualizata neta (FNPV/C) Rata interna de rentabilitate (FRR/C) Raportul beneficiu/cost Flux total de numerar cumulat Tabelul Indicatori financiari de performanta Concluzie INVESTITIE < 0 (valoare negativa) veniturile nete nu au -507,008 euro capacitatea de a acoperi costurile de investitii (proiectul necesita interventie financiara) < 5% (rata de actualizare) proiectul nu este -0.68% rentabil financiar (necesita interventie financiara) < 1 veniturile nete nu au capacitatea de a 0 acoperi costurile de investitii (proiectul necesita interventie financiara) SUSTENABILITATE FINANCIARA Pozitiv Proiectul este autosustenabil financiar. Elaborator: SC Proconcept Di SRL 23/44

24 4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu Obiectivul analizei economice este de a demonstra ca investitia are o contributie pozitiva neta pentru societate si, in consecinta, aceasta merita sa fie finantata din fonduri publice. Rationamentul analizei socio-economice este evidentiat in figura 4.1. ANALIZA SOCIO- ECONOMICA ENPV > 0 Proiectul este dezirabil din punct de vedere economic si conduce la o alocare judicioasa a resurselor ENPV < 0 Proiectul este respins pentru ca produce beneficii negative asupra regiunii Figura Rationament analiza socio-economica Etapele analizei economice sunt prezentate in figura 4.2. Pasul 1. Corectii fiscale Corectiile includ deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA), a subventiilor si transferurilor simple (de exemplu plata contributiei la asigurarile sociale). Pasul 2. Corectii pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile (preturi umbra) Utilizarea in analiza economica a preturilor care reflecta in mod corespunzator valoarea economica a resurselor avute in vedere. Pasul 3. Corectii pentru externalitati Cuantificarea si monetizarea externalitatilor proiectului (beneficii si costuri economice). Pasul 4. Calculul indicatorilor de performanta economica Calculul indicatorilor de performanta economica (ENPV, EIRR, Rb/c) utilizand rata de actualizare sociala. Figura Etape analiza economica Elaborator: SC Proconcept Di SRL 24/44

25 Corectii fiscale Corectiile fiscale sunt necesare pentru acele elemente ale preturilor financiare care sunt legate de continutul costurilor de oportunitate a resurselor implicate. Din acest punct de vedere, corectiile includ deducerea taxelor indirecte (de exemplu, TVA), a subventiilor si transferurilor simple (de exemplu plata contributiei la asigurarile sociale). Din fluxul de numerar preluat din analiza financiara a fost exclusa TVA. Corectii pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile (preturi umbra) In cadrul analizei economice, preturile de piata trebuie sa fie convertite in preturi contabile utilizand factori de conversie adecvati, atunci cand acestea nu reflecta costurile economice de oportunitate. Conversia costurilor proiectului din preturi de piata in preturi contabile implica detalierea costurilor proiectului pe diferite categorii dupa cum este prezentat mai jos: - bunuri/ servicii care se pot comercializa: aceasta categorie cuprinde toate bunurile si serviciile incluse in costurile proiectului care pot fi cuantificate pe baza preturilor internationale; pentru o economie deschisa cu ofertanti internationali pentru furnizarea de echipamente, materiale si servicii, aceasta categorie va cuprinde in mod normal majoritatea costurilor proiectului; nu este solicitata o conversie specifica daca se crede ca preturile de piata reflecta preturile economice; - articole/ produse care nu se pot exporta: in aceasta categorie sunt cuprinse toate bunurile si serviciile care trebuie achizitionate intern, asa cum sunt transportul intern, constructiile, unele materii prime si consumul de apa si energie; conversia preturilor financiare in preturi economice este facuta in mod uzual cu Factorul de Conversie Standard (FCS); FCS se calculeaza pe baza mediei diferentelor intre preturile interne si cele internationale (de exemplu, preturile in frontiera FOB si CIF) datorita tarifelor comerciale si barierelor; daca se considera costurile din aceasta categorie normal de scazute in relatie cu totalul costurilor proiectului si ca aproximativ 70% din comertul Romaniei se desfasoara in interiorul UE si prin definitie nu fac subiectul tarifelor comerciale, FCS este 1, daca nu se justifica altfel; - forta de munca calificata: aceasta categorie include ca principala componenta forta de munca a costului proiectului care este considerata insuficienta si exprimata adecvat din punct de vedere al costurilor de oportunitate; nu este solicitata o conversie daca preturile de piata se presupune ca reflecta preturile economice; - forta de munca necalificata: aici este cuprinsa componenta de forta de munca a costului proiectului care este considerata in surplus (adica in contextul somajului) si nu este exprimata adecvat din punct de vedere economic; corectia care Elaborator: SC Proconcept Di SRL 25/44

26 reflecta costul de oportunitate al fortei de munca se poate realiza prin multiplicarea costului fortei de munca necalificata, asa numita rata a factorului salariului umbra (SWRF), care poate fi calculata dupa formula: unde, u - rata regionala a somajului; (1-u)*(1-t) t - rata contributiilor la asigurari sociale si taxele relevante incluse in costurile fortei de munca. - transferuri fianciare: aceasta categorie cuprinde taxele indirecte (spre exemplu TVA), subventii si transferuri simple incluse in preturile de piata utilizate la estimarea costurilor proiectului; toate aceste costuri sunt eliminate in cadrul analizei economice. Factorii de conversie a preturilor de piata in preturi contabile, pe categorii de costuri, pentru proiectele din Romania, asa cum au fost definiti in cadrul Ghidului National pentru Analiza Cost Beneficiu (pregatit de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale cu sprijinul consultantilor JASPERS si in cosultare cu Autoritatile de Management relevante si Directia Generala Politica Regionala a Comisiei Europene) se prezinta astfel: - articole care se pot comercializa factor de conversie: 1; - articole care nu se pot comercializa factor de conversie: 1; - forta de munca calificata factor de conversie: 1; - forta de munca necalificata factor de conversie: SWRF; - transferuri financiare - factor de conversie: 0. Factorul de conversie pentru forta de munca necalificata s-a calculat pe baza ratei de somaj pentru Romania, prognozata de Comisia Nationala de Prognoza pentru anul 2014: FC forta de munca necalificata = (1 - u) * (1 - t) = ( ) * (1-0.45) = 0.52 Plecand de la informatii primite de la firme de constructii care realizeaza lucrari de constructie a drumurilor, s-a considerat urmatoarea structura a personalului utilizat la acest tip de lucrari, in functie de nivelul de calificare: 10% personal cu studii medii si superioare, 20% personal calificat si 70% personal necalificat. In aceste conditii, FC pentru forta de munca este: FC forta de munca = 0.52 * * 0.30 = 0.66 Pentru determinarea factorului de conversie pentru cheltuielile de investitie, s-a considerat urmatoarea structura a costurilor: 28% forta de munca, 15% materiale de Elaborator: SC Proconcept Di SRL 26/44