CONGRESUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ PENTRU STUDENȚI, FARMACIȘTI ȘI MEDICI REZIDENȚI GALMED martie 2018

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "CONGRESUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ PENTRU STUDENȚI, FARMACIȘTI ȘI MEDICI REZIDENȚI GALMED martie 2018"

Transcript

1 UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI CONGRESUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ PENTRU STUDENȚI, FARMACIȘTI ȘI MEDICI REZIDENȚI martie 2018 CARTE DE ABSTRACTE ISSN: ISSN-L: GALAȚI 2018

2 2 COMITETUL DE ORGANIZARE AL CONGRESULUI NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ - ediția a VIII-a Valentina MIHALCEA Daniela MIHALCIA Andra IANCU Cristina DIMOFTE Răzvan- Mihail IACOB Radu VOINEA Manuela OLARU Alexandra CONDRUZ Adriana BUGA Mihaela FRUMOSU Oana Andreea SIMA Adina DUMITRACHE Diana PAVEL Simona VLAD Diana Georgiana ANGHEL Bianca Andreea DONOSA Andreea Nicoleta MÎNZU Robert IORDACHE Șef lucrări dr. Dan-Cristian IONEL Șef lucrări dr. Caliopsia FLOREA Șef lucrări dr. Alina Viorica IANCU Șef lucrări dr. Carmen CHELMUȘ Asist. univ. dr. farm. Nela MARDARE Asist. univ. drd. farm. Denisa BATÎR Asist. univ. drd. Maria Mirabela MATEIU

3 3 Asist. univ. drd. farm. Anna CAZANEVSCAIA Asist. univ. drd. dr. Ada ȘTEFĂNESCU Asis. univ. drd. Ioana GRECU Dr. Cristina ȘERBAN Dr. Iulia MORARU Dr. Roxana ONEA Dr. Alina Ramona DIMOFTE Dr. Viorica BUTĂ Farm. Cristina Elena OVIDENIE Alexandru NEAȚĂ Alexandra PARASCHIV Dumitru ȘUTOI Rațiu MIHNEA Codrin TOCUȚ Bianca ȚEICU Nicoleta TEIȘANU Romeo STOIANOV Cătălin TOMESCU Cătălina BĂZĂVAN Georgiana STAVĂR Elena Lăcrămioara FRUNZĂ Anatolie POLIMARU Ramona PANTELIE REDACTOR ȘEF: Prof. univ. dr. Aurel NECHITA REDACTORI ȘEF ADJUNCȚI: Prof. univ. dr. Dana TUTUNARU, Conf. univ. dr. CLAUDIA SIMONA ȘTEFAN

4 4 COMITETUL ȘTIINȚIFIC AL CONGRESULUI NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ - ediția a VIII-a PREȘEDINTELE CONGRESULUI: Prof. univ. dr. medic Aurel NECHITA Prof. univ. dr. medic dentist Mădălina Nicoleta MATEI Prof. univ. dr. medic Dorel FIRESCU Prof. univ. dr. medic Dana TUTUNARU Prof. univ. dr. biochimist Michaela DOBRE Prof. univ. dr. medic Manuela ARBUNE Prof. univ. dr. medic Doina Carina VOINESCU Prof. univ. dr. medic dentist Kamel EARAR Prof. univ. dr. farm. Maria CIOROI Prof. univ. dr. medic Costinela Valerica GEORGESCU Conf. univ. dr. medic Ciprian DINU Conf. univ. dr. farm. Elena Lăcrămioara LISĂ Conf. univ. dr. medic Iulia CHISCOP

5 5 Conf. univ. dr. medic dentist Răzvan LEAȚĂ Conf. univ. dr. biolog Mariana LUPOAE Conf. univ. dr. medic Gabriela GURĂU Conf. univ. dr. medic Bianca Ioana CHESARU Conf. univ. dr. medic Gheorghe ENACHE Conf. univ. dr. medic Gabriela BĂLAN Conf. univ. dr. medic Aurelia ROMILĂ Conf. univ. dr. medic Doinița VESA Conf. univ. dr. medic Carmen TIUTIUCA Conf. univ. dr. farm. Olimpia DUMITRIU BUZIA Conf. univ. dr. medic Alexandru Andrei ILIESCU Conf. univ. dr. medic Mihaela MOISEI Conf. univ. dr. medic Alina Mihaela CĂLIN Conf. univ. dr. medic Octavian CIOBOTARU Profesor abilitat doctor chimist Rodica Mihaela DINICĂ Lector prof. Roxana Ioana GEORGESCU

6 6 Cuprins SECȚIUNEA I - MEDICINĂ GENERALĂ: PRECLINIC EVALUAREA RISCULUI INFECȚIILOR PERINATALE ÎN SPITALUL DE BOLI INFECȚIOASE GALAȚI COMPOZIȚIA MICROBIOLOGICĂ A SECREȚIILOR NAZALE - ROL ÎN TERAPIA PATOLOGIEI RESPIRATORII STUDIU RETROSPECTIV AL INFECȚIILOR INTRASPITALICEȘTI CU CLOSTRIDIUM DIFFICILE DIN SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SF. APOSTOL ANDREI GALAȚI ANALIZA IGE-ULUI SERIC TOTAL LA COPIII ȘI ADOLESCENȚII DIN JUDEȚUL GALAȚI STUDIUL REZISTENȚEI LA ANTIBIOTICE A TULPINILOR DE PSEUDOMONAS AERUGINOSA INVESTIGAȚII ASUPRA URINEI PRIN METODE REFRACTOMETRICE ȘI SPECTROSCOPICE NOUTĂŢI PRIVIND TEHNICA MLPA ÎN CANCERUL DE SÂN EREDITAR ROLUL POLIMORFISMELOR MDM2 RS ŞI MDM4 RS ÎN PATOLOGIILE DIN SFERA GINECOLOGICĂ UTILITATEA TEHNICII QF-PCR ÎN DIAGNOSTICUL ANEUPLOIDIILOR SCREENING-UL PENTRU CANCERUL DE COL UTERIN ÎN REGIUNEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI ASPECTUL MORFO-FUNCȚIONAL AL CELULEI MERKEL (REVIEW) PERITONITA ASOCIATĂ DIALIZEI PERITONEALE LA O PACIENTĂ CU DIABET ZAHARAT INSULINO-NECESITANT STUDIU DE CAZ FEOCROMOCITOMUL. PREZENTARE DE CAZ ROLUL ANALIZELOR DE LABORATOR ASUPRA DIAGNOSTICULUI ŞI TRATAMENTULUI PACIENŢILOR CU LEUCEMIE ACUTĂ STUDIU CAZ: LEUCEMIA ACUTĂ BIFENOTIPICĂ ROLUL INVESTIGAȚIILOR CT ÎN AFECȚIUNILE PULMONARE LA COPIL MATRICI BIOLOGICE COMPLEXE ÎN INVESTIGAREA CANCERULUI SPECTROSCOPIA ATR-FTIR APLICATĂ ÎN INVESTIGAREA DIABETULUI PREVALENȚA INFECȚIEI CU ROTAVIRUS LA COPIII ȘI ADOLESCENȚII DIN JUDEȚUL GALAȚI POSTER: IMPLICAȚIILE POLIMORFISMELOR XPF A>G ȘI XPF 673 C>T ÎN DIFERITE NEOPLAZII... 32

7 7 POSTER: POLIMORFISMUL GENEI TNFΑ 308 G>A ESTE ASOCIAT CU RISCUL DE APARIȚIE A GASTRITEI CU H. PYLORI, ARTERITA TAKAYASU, ARTRITA REUMATOIDĂ DAR NU ȘI ASTMUL BRONȘIC POSTER: ASOCIEREA FACTORILOR GENETICI ÎN APARIȚIA ANOMALIILOR CARDIACE CONGENITALE POSTER: TEHNICA MULTIPLEX PCR ÎN DIAGNOSTICUL PRENATAL SECȚIUNEA II - MEDICINĂ GENERALĂ: CLINIC MEDICAL HEPATOTOXICITATEA INDUSĂ DE MEDICAMENTE INFARCT MIOCARDIC ACUT SAU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL? PE URMELE VEGETAŢIILOR VALVULARE MAI MARI DE 10 MM MENARHA SPONTANĂ MANIFESTARE RARISIMĂ ÎN SINDROMUL TURNER. PREZENTARE DE CAZ CLINIC BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ - COMPLICAȚII EFICIENŢA PLASMAFEREZEI ÎN POLIRADICULONEVRITĂ TRAUMATISMUL ÎN CHISTUL OSOS TEHNOLOGIA - AJUTOR ESENȚIAL ÎN CARDIOLOGIE TROMBOCITOPENIA SEVERĂ INDUSĂ DE HEPARINĂ DEFIBRILATORUL DIN SPATELE HEMOTORAXULUI MORBIDITATEA MATERNO-FETALĂ ÎN PREECLAMPSIE TULBURĂRI DE CONVERSIE LA PACIENȚII CU SCLEROZĂ MULTIPLĂ ASPECTE CLINICO-EPIDEMIOLOGICE ALE RUJEOLEI ÎN JUDEȚUL GALAȚI... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. TERAPIA INOVATOARE CU PLACHETE SANGVINE BOGATE ÎN PLASMĂ BENEFICIUL TERAPIEI PRIN EXPUNERE LA LUMINĂ ÎN AFECȚIUNILE SISTEMULUI NERVOS UTILITATEA DIALIZEI ACUTE ŞI CRONICE ÎN INTOXICAȚIA CU ETILENGLICOL PERCEPȚIA PACIENȚILOR ASUPRA UTILIZĂRII ANTIBIOTICELOR VACCINUL ROR - UN DREPT LA SǍNǍTATE EVALUAREA VARIABILITĂȚII ANIMALELOR DE LABORATOR UTILIZÂND TESTE COMPORTAMENTALE POSTER: CORELAȚII ÎNTRE POLIMORFISMUL C270T AL GENEI BDNF ȘI BOLILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL, META-ANALIZĂ POSTER: EFECTELE PLANTELOR MEDICINALE ÎN RECUPERAREA MEMORIEI POST ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL. STUDIU DE META-ANALIZĂ... 57

8 8 POSTER: INTOXICAȚIILE CU MONOXID DE CARBON POSTER: AFECTĂRILE CUTANEOMUCOASE ÎN LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC POSTER: POLIMORFISMUL GENEI GLUTATION-S TRANSFERAZĂ ȘI FACTORII COMPORTAMENTALI ÎN DEFECTELE STRUCTURALE CARDIACE CONGENITALE POSTER: AFECŢIUNILE SOMATICE LA COPII CU BOALA DOWN SECȚIUNEA III - MEDICINĂ GENERALĂ: CLINIC CHIRURGICAL RECONSTRUCȚIA SPINALĂ CU IMPLANTURI EXPANDABILE ÎN PATOLOGIA TORACO-LOMBARĂ NEOPLASME METACRONE: NEOPLASM MAMAR ASOCIAT CU NEOPLASM DE COL UTERIN PREZENTARE DE CAZ TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL NEVULUI CONGENITAL GIGANT EXPANDAREA TISULARĂ FISTULA BILIO-BILIARĂ - O COMPLICAȚIE EVOLUTIVĂ SEVERĂ ÎN LITIAZA BILIARĂ REZOLVAREA DEFECTELOR TEGUMENTARE LA PACIENȚII CU DIABET ZAHARAT ASPECTE CLINICO-PATOLOGICE ALE MELANOMULUI MALIGN COROIDIAN TERAPIA CU PRESIUNE NEGATIVĂ (V.A.C. TERAPIE) SOLUŢIE SALVATOARE PENTRU TRATAMENTUL PLĂGILOR DE DIFERITE ETIOLOGII TUMORI SINCRONE DE VEZICĂ URINARĂ ȘI COLON SIGMOID PROFILAXIE FACILĂ VS TRATAMENT COMPLEX - FLEBITA DE CATETER NASTEREA VAGINALĂ DUPĂ OPERAȚIA CEZARIANĂ TENDINȚA GLOBALĂ ȘI EXPERIENȚA LOCALĂ SINDROMUL HELLP PREZENTARE DE CAZ SARCOMUL KAPOSI ASPECTE CLINICE ȘI STRATEGII TERAPEUTICE MIGRENELE ABDOMINALE DIFICULTĂȚI DE ÎNCADRARE A DIAGNOSTICULUI ACOPERIREA DEFECTELOR DE PĂRŢI MOI DE LA NIVEL CALCANEAN O ADEVĂRATĂ PROVOCARE LAMBOUL FASCIO-CUTAN INSULAR INERVAT PLANTAR MEDIAL MALADIA DUPUYTREN TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR... 77

9 9 RINOFIMA REZULTATELE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL TIBIA VARA LA COPIL RECONSTRUCŢIA DEFECTELOR TISULARE LA MÂNĂ POSTELECTROCUŢIE O ADEVĂRATĂ PROVOCARE TUMORI RARE ALE MÂINII DIAGNOSTIC CLINIC, IMAGISTIC ŞI ANATOMOPATOLOGIC STUDIUL CLINIC ȘI GENETIC AL CANCERULUI TIROIDIAN ABORDARE TERAPEUTICĂ ÎN NEOPLASMUL MAMAR METASTATIC NEURONAVIGAREA ÎN CHIRURGIA SPINALĂ POSTER: APENDICECTOMIA ÎN MUCOCELUL APENDICULAR - PREZENTARE DE CAZ POSTER: DE CE CARDIODEFIBRILATOARE IMPLANTATE? SECȚIUNEA IV - MEDICINĂ DENTARĂ: PREZENTĂRI ORALE & POSTERE PERCEPŢIA AFECTĂRII FUNCŢIONALE DATORITĂ IGIENEI ORALE PRECARE LA UN GRUP DE ADOLESCENŢI CORELAȚIA MEDIULUI DE PROVENIENȚĂ DIN PERSPECTIVA IGIENEI ORALE LA UN GRUP DE COPII CU VÂRSTELE CUPRINSE ÎNTRE ANI 90 REFACEREA CRESTELOR ALVEOLARE CU ATROFIE ACCENTUATĂ PRIN ADIȚIE OSOASĂ EFICACITATEA UTILIZĂRII CLORHEXIDINEI ÎN IGIENA ZILNICĂ A PACIENTULUI PARODONTOPAT STUDIU CLINICO-STATISTIC AL SUPURAȚIILOR DIN SFERA ORO-MAXILO- FACIALĂ METODE MODERNE DE PROTECȚIE PULPO-DENTINARĂ ESTETICA METALOCERAMICĂ ASPECTE CLINICE ŞI TERAPEUTICE ÎN TRAUMATISMELE MAXILO-FACIALE REGENERAREA DINȚILOR CU AJUTORUL MOLECULELOR DE KINAZA 3 DE GLICOGEN SINTAZĂ CONCEPTUL REECHILIBRĂRII OCLUZALE ÎN TRATAMENTUL EDENTAȚIEI INTERCALATE RESTAURAREA CORONARĂ PRIN TEHNICI ADEZIVE A DINȚILOR TRATAȚI ENDODONTIC STUDIUL RECESIUNII GINGIVALE

10 10 ESTETICA ÎN REFACEREA ECHILIBRULUI DENTO-SOMATO-FACIAL PRIN PROTEZE UNIDENTARE FIXE IMPORTANŢA SIGILĂRII ÎN PROFILAXIA BOLII CARIOASE LA COPII EVALUAREA REZULTATELOR TRATAMENTULUI ÎN FRACTURILE DE MANDIBULĂ RAPORTUL INTERMEDIARILOR PUNȚILOR DENTARE ÎN REGIUNEA MAXILARĂ LATERALĂ: PREZENTARE DE CAZ CLINIC REZECȚIA APICALĂ ÎN CONTEXTUL CONSERVĂRII DINȚILOR CU IMPORTANȚĂ ESTETICĂ ȘI PROTETICĂ CHIST MAXILAR VOLUMINOS PREZENTARE DE CAZ NOILE ANTICOAGULANTE ORALE ȘI INTERVENȚIILE DE CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: REZULTATE PRELIMINARII ALE UNUI STUDIU PROSPECTIV XEROSTOMIA: ACTUALITĂȚI POSTER: PIVOȚII DIN FIBRĂ DE STICLĂ SECȚIUNEA V - FARMACIE: PREZENTĂRI ORALE CIROZA ALCOOLICĂ STUDIU RETROSPECTIV ASUPRA SCHEMELOR DE TRATAMENT ENCOPREZIS REACTIV LA SITUAȚIA FAMILIALĂ LA O FETIȚĂ DE 7 ANI PREZENTARE DE CAZ STUDIU PRIVIND POPULARITATEA REMEDIILOR NATURISTE ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI STUDIUL PROPRIETĂȚILOR BIOLOGICE ALE UNOR EXTRACTE DIN PUNICA GRANATUM COMPUȘI ORGANICI VOLATILI CU APLICAȚII ÎN INDUSTRIA PARFUMURILOR DOZARE CALCIU, MAGNEZIU, FIER ŞI ZINC DIN CEAIUL KOMBUCHA STUDIUL UNOR COMPUŞI BIOLOGIC ACTIVI DIN ILEX PARAGUARIENSIS MALADIA ALZHEIMER DATE STATISTICE ŞI SPERANŢE TERAPEUTICE PENTRU VIITOR! EVALUAREA COMPUȘILOR BIOACTIVI DIN SEMINȚE ȘI GERMENI DE ACMELLA OLERACEA ANALIZA UNOR BIOELEMENTE DIN SPECIA MOMORDICA CHARANTIA ȘI ROLUL ACESTORA ÎN ACTIVITATEA TERAPEUTICĂ

11 11 APLICAŢII ALE CROMATOGRAFIEI DE LICHIDE PENTRU DETERMINAREA UNOR SUBSTANŢE MEDICAMENTOASE ȊN PROBE POST-MORTEM DETERMINAREA ACIDITĂȚII SUCULUI DE LĂMÂIE ȘI PORTOCALĂ PRIN TITRARE POTENȚIOMETRICĂ CREȘTEREA PROFITULUI ÎN FARMACIA COMUNITARĂ DEPENDENȚA ȘI EVALUAREA CONSUMULUI CRONIC DE ALCOOL TOXICII DIN APĂ, AER ŞI SOL ÎN JUDEŢUL GALAŢI STUDIUL COMPARATIV AL DIRECȚIILOR DE MARKETING ALE UNOR GRUPURI DE FARMACII DIN ROMÂNIA CONTRIBUȚII LA STUDIUL CHIMIC AL POLIFENOLILOR DIN PUNICAE GRANATI FRUCTUS DETERMINAREA ACIDITĂȚII CITRICELOR PRIN METODA POTENȚIOMETRIEI DIRECTE FITOPREPARATE ÎN TRATAREA MENOPAUZEI SECȚIUNEA V - FARMACIE: POSTERE ANALIZA COMPARATIVĂ A CALCIULUI ȘI A MAGNEZIULUI DIN DIFERITE SURSE DE CITRICE SPECTROMETRIA DE MASĂ DE ȊNALTĂ REZOLUȚIE UTILIZATĂ CU SUCCES PENTRU IDENTIFICAREA CATINONELOR SINTETICE ȊN PROBE BIOLOGICE SINTEZA UNOR NOI DERIVAȚI DE IZONIAZIDĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA POTENȚIALULUI TUBERCULOSTATIC ȘI REDUCEREA TOXICITĂȚII HEPATICE SECȚIUNEA VI: REZUMATE CONFERINȚE GALMED PACIENȚII CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE OBIECTIVELE RESTAURĂRII IMPLANTO-PROTETICE PREDICTIBILITATE ȘI INCERTITUDINE ÎN TERAPIA PARODONTALĂ ÎNREGISTRAREA ORIENTĂRII PLANULUI DE OCLUZIE PRIN MIJLOACE MODERNE IRIGAREA ÎN ENDODONȚIE/O ACTUALIZARE NECESARĂ ENDODONȚIA - SIMPLU, COMPLEX, FIRESC BIOSTIMULAREA ÎN BOALA PARODONTALĂ CONSUMUL ȘI REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ÎN ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ

12 12 DEZVOLTAREA EDUCAŢIONALĂ ŞI A COMPETENŢELOR PROFESIEI DE FARMACIST SECȚIUNEA VII - COLABORATORI GALMED PRIVATE MEDSCHOOL LESSONS & BLOG DE MEDICINIȘTI SPONSORI PRINCIPALI AI EVENIMENTULUI A&D PHARMA - SENSIBLU PREZENTARE A&D PHARMA INDEX AUTORI

13 13 SECȚIUNEA I- MEDICINĂ GENERALĂ: PRECLINIC COMISIA DE EVALUARE PREȘEDINTE Conf. univ. dr. Ciprian Dinu MEMBRI Prof. univ. dr. Michaela Dobre Conf. univ. dr. Gabriela Gurău Conf. univ. dr. Bianca Ioana Chesaru Conf. univ. dr. Gheorghe Enache SECRETAR Student Răzvan Mihail Iacob

14 14 EVALUAREA RISCULUI INFECȚIILOR PERINATALE ÎN SPITALUL DE BOLI INFECȚIOASE GALAȚI Autor: Geanina Andronache Coautor: Asist. medical șef Carmen Bîrlădeanu Coordonator științific: Prof. univ. dr. Manuela ARBUNE Motivația studiului: Infecțiile apărute în timpul sarcinii sunt factori de risc pentru avort, naștere prematură, malformații congenitale cu sechele morfo-funcționale, morbiditate și mortalitate maternă și neonatală crescute. Prevenirea acestora este posibilă prin strategii și programe de depistarea precoce a infecțiilor materne cu risc fetal. Material și metodă: Studiu statistic transversal asupra rezultatelor screeningului unor boli infecțioase la gravide evaluate în Secția Clinică Boli Infecțioase I Galați în anul Rezultate: În anul 2017 au fost evaluate pentru screening infecțios 168 de gravide, reprezentând 8,4% din numărul total de spitalizări de zi și 29,4% dintre cazurile evaluate la femei cu vârsta fertilă. Caracteristicile demografice au fost: vârsta medie 30±4,7 ani, 89,8% din mediul urban, 70,2% cu loc de muncă, 59% evaluate în primul trimestru de sarcină. Testul rapid HIV a fost pozitiv/slab pozitiv la 7 gravide, dar numai 3 cazuri au fost confirmate de testele ELISA și Western-Blot. Rata pozitivității AgHBs a fost 9,1%, cu cea mai mare frecvență la vârsta de 27 de ani, pentru care prevalența a fost 22,5%. Nu au fost identificate cazuri cu reacții pozitive pentru lues, iar AcVHC au fost pozitivi doar la 2 gravide (1,7%). Riscul infecțiilor în sarcină a fost identificat prin serologia IgG negativă pentru CMV 3,7%, rubeolă 3,7% și toxoplasmă 75%. Nu au fost cazuri de infecție acută în sarcină, dar în 3 cazuri (1 CMV, 1 Toxoplasma, 1 Rubeola) au fost necesare teste de aviditate. Concluzii: Majoritatea gravidelor care solicită screening infecțios sunt din mediul urban, active profesional și care au avut în antecedente rujeolă și CMV. Gravidele receptive necesită retestarea selectivă în timpul trimestrelor II și/sau III de sarcină, iar cele cu pozitive pentru HIV si AgHBs necesită supraveghere ± tratament și profilaxie specifică a nou-născutului.

15 15 COMPOZIȚIA MICROBIOLOGICĂ A SECREȚIILOR NAZALE - ROL ÎN TERAPIA PATOLOGIEI RESPIRATORII Autor: Dragoș Constantin Cucoranu Coordonator științific: Șef lucrări dr. Anda SIRETEANU CUCUI Motivația studiului: Importanța determinării agentului microbiologic implicat în patologia respiratorie în vederea alegerii schemei terapeutice corecte. Material și metodă: 114 pacienți prezentând simptome de infecții ale căilor aeriene superioare însoțite de rinoree și obstrucție nazală, pe parcursul a 3 luni, au fost incluși în studiu și li s-a recoltat secreția nazală. Pacienții au fost clasificați în funcție de vârstă, recoltarea fiind realizată prin badijonarea cavității nazale sub control vizual. Însămânțarea a fost realizată pe: Geloză Columbia + 5% sânge de berbec, respectiv mediu Chapmann-manitol, iar mediile CLED Agar și Agar MacConkey pentru izolarea bacililor Gram-negativi. Testul cu Optochină a fost folosit pentru diferențierea streptococilor. Antibiograma a fost efectuată pe mediile Mueller-Hinton respectiv Geloză Columbia + 5% sânge de berbec. Rezultate: Dintre cele 114 probe analizate s-au identificat următorii agenți patogeni în 38,6% dintre ele: 26 de cazuri de Staphylococcus Aureus (fiind cel mai frecvent la adulți), 13 cazuri de Streptococcus Pneumoniae, 2 de Pseudomonas Aeruginosa, 1 caz de Klebsiella spp., 1 caz de Enterobacter spp., 1 caz de Streptococcus Pyogenes. În 70 dintre cazurile analizate flora identificată era de tip saprofit, adică 61,4%. Majoritatea tulpinilor bacteriene identificate au prezentat o sensibilitate crescută la Gentamicină, respectiv Ciprofloxacin. Grupul de vârstă cel mai afectat a fost cel al preșcolarilor (38,63%). Concluzii: Aspectul anatomic și secrețiile abundente intranazale, cresc șansa identificării agentului patogen implicat prin recoltarea acestora. Antibiograma rămâne gold-standardul în vederea selecției unui tratament antibacterian țintit. În cazurile cu floră saprofită contextul clinic sugerează o infecție virală, antibioterapia fiind irelevantă.

16 16 STUDIU RETROSPECTIV AL INFECȚIILOR INTRASPITALICEȘTI CU CLOSTRIDIUM DIFFICILE DIN SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SF. APOSTOL ANDREI GALAȚI Autor: Dr. Ioana Grecu Coautori: Dr. Iulia Draghiev, Dr. George Țocu Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. Dana TUTUNARU, Conf. univ. dr. Mihaela DEBITA Motivația studiului: Infecția asociată asistenței medicale determinată de Clostridium difficile se manifestă de regulă printr-un sindrom diareic. Frecvent, evoluția bolii este severă iar rata deceselor poate fi de 50-60% în absența unui tratament adecvat și administrat precoce. Afecțiunea prezintă o largă răspândire la nivel mondial și în țara noastră, având o incidență în continuă creștere. Studiul evidențiază incidența bolii, evoluția numărului de cazuri pe specialități, principalele tipuri de substanțe medicamentoase administrate care favorizează apariția bolii pe durata internării. Material și metodă: Analiza statistică a datelor din Compartimentul de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Galați în perioada 1 Ianuarie Decembrie Rezultate: Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în anul 2017 și reprezintă dublul numărului de cazuri diagnosticate atât în anul 2015 cât și în anul Majoritatea pacienților prezintă multiple comorbidități și sunt afectați cu precădere pacienții de sex masculin. Concluzii: Lucrarea se dorește a fi un semnal de alarmă privind creșterea importantă a numărului de cazuri de infecție asociată asistenței medicale determinată de Clostridium difficile, de reconsiderare a măsurilor de reducere a riscului de infecție, precum și de control intraspitalicesc pentru reducerea incidenței bolii.

17 17 ANALIZA IGE-ULUI SERIC TOTAL LA COPIII ȘI ADOLESCENȚII DIN JUDEȚUL GALAȚI Autor: Dr. George Țocu Coautori: Dr. Georgiana Popa, Dr. Tincuța Anghel Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Gabriela GURĂU, Prof. univ. dr. Dana TUTUNARU Motivația studiului: Scopul acestui studiu a fost de a evalua valorile pentru IgE serică totală la copiii cu diferite afecțiuni alergice, în comparație cu subiecții sănătoși din aceeași grupă de vârstă. S-au determinat, de asemenea, corelațiile IgE serică cu reactivitatea la vârstă, sex și cu reacția la testul cutanat și s-a evidențiat utilitatea acestui screening în diagnosticul clinic al bolilor alergice. Material și metodă: Studiul a fost efectuat în perioada decembrie decembrie 2017 pe un grup de 597 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 luni și 18 ani, care au prezentat la internare și diferite manifestări alergice (respiratorii, digestive, cutanate). Determinarea IgE total s-a făcut prin chemiluminiscență, IgE specifice prin metoda imunoblot, număratoarea de eozinofile în cadrul hemoleucogramei automate. Rezultate: În urma studiului efectuat am găsit un număr de 322 (53,93 %) de copii cu valori crescute ale IgE. Prevalența a fost mai crescută la pacienții de sex masculin, 59% (190/322 de cazuri), și la cei din mediul urban. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat la pacienții cu vârsta cuprinsă între 1-5 ani, 164 (50,93%). Concluzii: Aplicațiile IgE totale serice și corelațiile lor cu atopia și bolile alergice rămân încă un punct central în cadrul activităților de cercetare medicală.

18 18 STUDIUL REZISTENȚEI LA ANTIBIOTICE A TULPINILOR DE PSEUDOMONAS AERUGINOSA Autor: Dr. George Țocu Coautori: Dr. Ioana Grecu, Dr. Georgiana Popa, Dr. Tincuța Anghel Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. Dana TUTUNARU, Prof. univ. dr. Dorel FIRESCU Motivația studiului: Pseudomonas aeruginosa denumit și bacilul piocianic este unul dintre principalii germeni patogeni nosocomiali la nivel mondial, cunoscut pentru apariția sa în secțiile de ATI, unde este este incriminat în pneumonia asociată ventilatorului. Material și metodă: Studiul a fost realizat pe o periodă de 2 ani prin izolarea și testarea sensibilității la antibiotice a 206 tulpini de Pseudomonas aeruginosa provenite din diverse probe biologice. Probele biologice au fost recoltate de la pacienții internați pe secția de ATI a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf. Ap. Andrei Galați. Rezultate: Tulpinile izolate de la pacienții internați în secția de ATI au provenit din următoarele tipuri de probe biologice: exudate nazofaringiene, 39 de tulpini (18,9%), aspirate traheo-bronșice, 130 de tulpini (63,1%), secreții din plăgi, 37 de tulpini (18%). Procentajul tulpinilor rezistente de Pseudomonas aeruginosa a fost cel mai ridicat în cazul aspiratelor traheo-bronșice, urmate de secrețiile din plăgi și, în ultimul rând, de exudatele nazofaringiene, iar după clasa de antibiotice rezistența cea mai mare s-a înregistrat în cazul cefalosporinelor, urmate de carbapeneme, chinolone, aminoglicozide, betalactamine, polipeptide. Concluzii: Unele tulpini de Pseudomonas aeruginosa au prezentat rezistență totală la antibiotice. Colistinul, în mare parte dintre cazuri, pare a fi unica soluție pentru tratarea pacienților cu tulpini rezistente. Pentru a preveni emergența și răspândirea tulpinilor de Pseudomonas aeruginosa în mediul intraspitalicesc, se impune aplicarea pe scară largă a măsurilor de prevenție și control ale infecției, precum și aplicarea rațională a antibioticelor implicate în selectarea rezistenței, aplicarea dozelor adecvate și alternarea periodică a antibioticelor.

19 19 INVESTIGAȚII ASUPRA URINEI PRIN METODE REFRACTOMETRICE ȘI SPECTROSCOPICE Autor: Adina-Maria Dumitrache Coautor: Anca-Nicoleta Munteanu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Steluța GOSAV Motivația studiului: În lucrarea prezentă, ne-am propus să analizăm urina prin metode refractometrice si spectroscopice, folosindu-ne de aparatura de ultimă generație. Scopul studiului este de a evidenția importanța analizării diferiților parametri ai urinei în vederea stabilirii variațiilor acestora. Material și metodă: Am măsurat densitatea urinară, indicele de refracție al urinei și coeficientul de tensiune superficială. Pentru determinări, am utilizat 10 probe de urină, recoltate de la pacienți sănătoși și pacienți cu diferite patologii. Pentru realizarea studiului am folosit balanța electronică, refractometrul Abbe si stalagmometrul Traube. De asemenea, utilizând spectroscopia ftir, am obținut un spectru al probelor de urină. Rezultate: Prin comparație cu urina recoltată de la pacientul sănătos, am remarcat fluctuații ale parametrilor urinei, obținute în patologiile studiate. Concluzii: Studiul ne-a oferit posibilitatea de a demonstra modificările de orice fel pe care urina pacientului bolnav o suferă în funcție de patologia acestuia. Analiza și studierea parametrilor sunt de o importanță covârșitoare în punerea unui diagnostic.

20 20 NOUTĂŢI PRIVIND TEHNICA MLPA ÎN CANCERUL DE SÂN EREDITAR Autor: Andreea Gheorghiu Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Variaţiile numărului de copii (copy number variation-cnv, de tipul deleţiilor sau duplicaţiilor) în genele BRCA1 şi BRCA2 sunt adesea neevidenţiate prin secvenţierea standard. Scopul acestui studiu up-to-date a fost de a stabili dacă tehnica Multiplex Ligation-dependent Probe Amplification (MLPA) este utilă în stabilirea riscului pentru cancerul de sân ereditar, precum şi în evidenţierea acestor modificări în această neoplazie. Material și metodă: În acest scop au fost analizate: un număr de 3 tratate, 3 ghiduri clinice şi 10 articole disponibile online. Kiturile MLPA luate în calcul sunt cele produse de către MRC-Holland: Salsa MLPA P002, P045, P087, P090 şi kitul pentru confirmare P077. Rezultate: Mutaţiile în genele BRCA1 şi BRCA2 sunt întâlnite la aproximativ 25% din cazurile de cancer de sân ereditar. Cele mai multe mutaţii sunt punctiforme. Prin tehnica MLPA cele mai frecvente modificări descrise în studiile analizate au fost: del ex17, dupl ex13, del ex22 a genei BRCA1. În aproximativ 10% din cazurile investigate s-au evidenţiat CNVs patogene. Tehnica MLPA nu poate fi însă folosită ca metodă unică în luarea deciziilor clinice, rezultatele trebuie confirmate printr-o altă metodă sau alt kit, în cazul BRCA1 şi BRCA2 cu Kitul SALSA MLPA P077. Concluzii: Tehnica MLPA poate identifica pacienţii cu risc şi poate identifica modificările de tipul CNVs, dar acestea sunt mai rare în această neoplazie. Datorită posibilităţii identificării a 10% din modificările patogene, considerăm că tehnica MLPA este utilă şi are indicaţie înaintea secvenţierii. Totuşi, studii viitoare cu un număr mare de pacienţi ar putea evidenţia beneficiile tehnicii şi ar putea permite o analiză cost-eficienţă a utilităţii MLPA în cancerul de sân.

21 21 ROLUL POLIMORFISMELOR MDM2 RS ŞI MDM4 RS ÎN PATOLOGIILE DIN SFERA GINECOLOGICĂ Autor: Andreea Gheorghiu Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Prof.univ.dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Scopul acestei meta-analize a fost de a evidenţia dacă există anumite corelaţii între polimorfismele rs şi ale genelor MDM2, respectiv MDM4 şi afecţiunile din sfera ginecologică. Material și metodă: În această meta-analiză am analizat rezultatele a 15 publicaţii ştiinţifice în reviste cotate ISI cu factor de impact mai mare de 2. Criteriile de includere au fost următoarele cuvinte cheie în motorul de căutare Google Scholar: rs , rs , endometrial, ovarian, uterus, filtrarea anului de apariție între Rezultate: 8 dintre cele 15 studii au inclus un număr de peste 1500 de paciente cu neoplasme uterine şi ovariene însă în urma calculelor statistice aceste polimorfisme nu reprezintă un factor de risc pentru aceste patologii. Un alt studiu de anvergură în care s-au inclus 1404 neoplasme endometriale, 1385 ovariene şi 1870 de controale a ajuns la concluzia că polimorfimul rs reprezintă un factor de risc pentru neoplasmele ovariene. Rezultatele celorlalte 6 studii sunt contradictorii. Concluzii: Chiar dacă este preponderent numărul studiilor care descriu lipsa unor asocieri între patologiile enumerate şi polimorfismul acestor gene, considerăm că este nevoie de studii locale/regionale care să investigheze aceste paciente şi să ia în considerare de asemenea şi alţi factori, precum: fumatul, alimentaţia, factori de mediu, stres etc.

22 22 UTILITATEA TEHNICII QF-PCR ÎN DIAGNOSTICUL ANEUPLOIDIILOR Autor: Andreea Gheorghiu Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Tehnica QF-PCR este folosită pentru detecţia rapidă a aneuploidiilor care implică cromozomii 13, 18, 21, X şi Y. Această tehnică a fost implementată în laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş (SCJUTgM), începând cu anul Scopul acestui studiu a fost de a evalua sensibilitatea şi specificitatea acestei tehnici. Material și metodă: Toate cazurile investigate în SCJUTgM au fost confirmate prin efectuarea analizei citogenetice. Am analizat de asemenea rezultatele a 3 articole publicate în reviste ştiinţifice după care am comparat rezultatele cu descrierea kitului de către producător în ceea ce priveşte sensibilitatea şi specificitatea. Rezultate: În cazul experienţei Laboratorului de Genetică Medicală al SCJUTgM sensibilitatea şi specificitatea au fost de 100%. A existat în acest caz concordanţă între descrierea kitului de către producător şi experienţa laboratorului. Studiile de cercetare indică această metodă ca primă intenţie în managementul de diagnostic prenatal datorită timpului scurt de prelucrare şi a costurilor reduse. Dezavantajul major al acestei tehnici este faptul că, folosită ca metodă unică de diagnostic prenatal, 1:500 până la 1:1000 cazuri de retard mental şi/sau motor ar rămâne nediagnosticate. În acelaşi timp o altă limită a acestei tehnici este faptul că mozaicismele nu pot fi detectate. Concluzii: Tehnica QF-PCR este utilă datorită timpului scurt de analiză, sensibilităţii şi specificităţii ridicate însă în completarea analizei citogenetice clasice.

23 23 SCREENING-UL PENTRU CANCERUL DE COL UTERIN ÎN REGIUNEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI Autor: Elena Adelina Helman Coautor: Cristina Sfrijan Coordonator științific: Asist. univ. dr. Ioana PĂVĂLEANU Motivația studiului: În România, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de deces prin cancer la femei. Programul Național de depistare activă precoce a cancerului de col uterin a debutat în anul 2013, având ca obiectiv efectuarea testării Babeș-Papanicolaou în populația eligibilă (femei de de ani, indiferent de statutul de asigurat), care să conducă la depistarea și tratamentul leziunilor preneoplazice și astfel la scăderea morbidității și mortalității prin cancer de col uterin. Material și metodă: Am efectuat un studiu retrospectiv, analizând datele obţinute din arhiva Unităţii de Asistenţă Tehnică şi Management din Regiunea Nord-Est, în perioada S-a realizat o analiză statistică a informațiior obținute (rata de participare în programul de screening, rezultate citologice normale și anormale, pe tipuri de leziuni și grupe de vârstă). Rezultate: S-a remarcat adresabilitatea extrem de scăzută a femeilor (16% din populația eligibilă, față de 80%, care este rata de acoperire avută ca obiectiv pe o perioadă de 5 ani). Incidența leziunilor preneoplazice pe grupe de vârstă este în concordanță cu datele din literatură. Concluzii: Rezultatele indică necesitatea creşterii adresabilităţii pacientelor la programul de screening, educaţia sexuală şi sanitară, precum şi creşterea ratei de vaccinare împotriva virusului Papilloma uman.

24 24 ASPECTUL MORFO-FUNCȚIONAL AL CELULEI MERKEL (REVIEW) Autor: Andriana Marian Coordonator științific: Asist. univ. dr. Tatiana GLOBA Motivația studiului: Obiectivul acestei lucrări a fost formarea unei imagini de ansamblu asupra a ceea ce reprezintă celula Merkel. Interesul pentru aceste celule a crescut odată cu progresia noilor tehnologii și tehnici imunohistochimice. Până în prezent celula Merkel rămâne un subiect controversat legat de funcțiile, originea și importanța clinică a lor. Rezultate: Originea celulelor Merkel continuă să fie dezbătută și controversată, astfel că la momentul actual există susținători ai provenienței neurale, dar și cei care vorbesc despre originea epitelială, argumentând această teorie prin localizarea celulelor în stratul bazal al epidermei, cu exprimarea citokeratinelor specifice (CK8, CK18, CK19 și CK20) pe suprafața celulelor Merkel. Mai mult, la om, celulele Merkel sunt identificate cu câteva săptămâni înainte ca nervii să ajungă la epiderma fetală. Celulele Merkel reprezintă o populație celulară post-mitotică dispersată printre keratinocitele epidermei. Ele sunt deosebit de interesante din cauza legăturilor strânse pe care le dezvoltă cu terminațiunile nervoase senzoriale. De asemenea, numeroasele peptide pe care le sintetizează și le eliberează facilitează comunicarea celulei Merkel cu alte tipuri celulare decât doar cu neuronii și este posibil că aceste celulele să joace un rolcheie în fiziologia și fiziopatologia pielii. Concluzii: Celulele Merkel pot aduce o contribuție importantă la dezvoltarea homeostaziei pielii și la dezvoltarea inervației cutanate. Cu toate acestea, ele rămân a fi încă niște celule misterioase, deoarece sunt dificil de studiat.

25 25 PERITONITA ASOCIATĂ DIALIZEI PERITONEALE LA O PACIENTĂ CU DIABET ZAHARAT INSULINO- NECESITANT STUDIU DE CAZ Autor: Dr. Loredana-Maria Muscă Coautor: Dr. Ana Gavriliţă, Dr. Veronica Gheorghe Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. Dana TUTUNARU, Șef lucrări dr. Alina IANCU Motivația studiului: Peritonita este definită ca un proces inflamator al peritoneului cauzat de o substanţă sau agent patogen. Peritonitele reprezintă complicaţii majore ale dializei peritoneale, care rămân şi în prezent prima cauză de eşec al acestei metode. Material și metodă: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 73 ani, internată pentru peritonită asociată dializei peritoneale, având ca simptomatologie: dureri abdominale difuze, greţuri, vărsături, lichid dializat tulbure. Pacienta a fost diagnosticată cu DZ în urmă cu 31 de ani, după 8 ani de la debut necesitând tratament insulinic, având multiple comorbidităţi: HTA diagnosticată în 2007, hipotiroidie în 2012 şi BCR stadiul V, pentru care a necesitat din 2015 până în prezent dializă peritoneală continuă ambulatorie. Rezultate: Diagnosticul clinic de peritonită a fost confirmat de examenele de laborator, care au evidenţiat lichid tulbure de dializă peritoneală cu celularitate crescută şi cultură pozitivă, pentru care s-a instituit tratament cu antibiotice. Concluzii: Particularităţile cazului prezentat constau în valorile extreme ale analizelor de laborator, asocierea complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat şi comorbidităţilor.

26 26 FEOCROMOCITOMUL. PREZENTARE DE CAZ. Autor: Alexandru Noje-Ionescu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Victorița ȘTEFĂNESCU Motivația studiului: Feocromocitomul este o tumoră secretantă de catecolamine (epinefrina-adrenalină, norepinefrinănoradrenalină, uneori dopamină), care se manifestă paroxistic şi poate duce la deces. Tumorile secretante de catecolamine se găsesc în cele mai multe cazuri la nivelul glandelor suprarenale (85% feocromocitoame), dar pot lua naştere şi din ţesutul cromafin extraadrenal, pe lanţul ganglionar simpatic, (15% din cazuri) şi atunci poartă numele de paraganglioame. Majoritatea cazurilor sunt sporadice dar există şi cazuri familiale. Este malign în circa 13% din cazuri. Material și metodă: Este prezentat cazul unei paciente în vârstă de 17 ani care este internată în spital, acuzând tuse productivă. Este cunoscută cu astm bronșic de la vârsta de 9 ani și cu TBC primară ocultă de pe data de , cu un IDR de 15 mm pentru care a efectuat tratament. La ecografia abdominală se observă o masă abdominală bine delimitată de aproximativ 54/57 mm, cu semn vascular prezent, care deplasează rinichiul stâng. Se continuă investigațiile, folosind computer tomograf. Rezultate: În urma investigațiilor coroborate cu analiza de laborator s-a concluzionat prezența unei mase abdominale situate retroperitoneal intersplenorenal cu caracter de neuroblastom cel mai probabil feocromocitom. Concluzii: Particularitatea cazului este reprezentată de faptul că pacienta se prezintă la spital din alte cauze, iar neuroblastomul este diagnosticat întâmplător la ecografia abdominală, pacienta neprezentând niciunul dintre simptomele cauzate de feocromocitom.

27 27 ROLUL ANALIZELOR DE LABORATOR ASUPRA DIAGNOSTICULUI ŞI TRATAMENTULUI PACIENŢILOR CU LEUCEMIE ACUTĂ STUDIU CAZ: LEUCEMIA ACUTĂ BIFENOTIPICĂ Autor: Dr. Paula Alina Fotache Coautori: Dr. Tatiana Forcoșanu-Iurașcu, Dr. Mirabela Jarnea Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. Dana TUTUNARU, Prof.univ.dr. Manuela ARBUNE Motivația studiului: Leucemia acută bifenotipică (BAL) este o boală malignă hematologică rară, reprezentând 2-5% din toate leucemiile acute. Afecțiunea a fost cunoscută de-a lungul timpului sub mai multe denumiri (leucemie liniară mixtă, leucemie bilineală, leucemia bifenotipică), criteriile de diagnostic fiind adesea arbitrare. Tratamentul este dificil datorită prezenței a două populații distincte de blaști mieloizi și limfoizi. Material si metodă: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 59 de ani internat în Spitalul Clinic de Urgenţă,,Sf. Apostol Andrei Galați pentru stare generală alterarată, febră, scădere în greutate, paloare sclerotegumentară, intoleranță digestivă. Pentru diagnostic sunt indispensabile hemoleucograma, examenul citologic al frotiului sanguin şi al aspiratului medular furnizând primele informaţii pentru orientarea rapidă. Rezultate: Coroborând hemoleucograma, examenul citologic al frotiului sanguin şi al aspiratului medular cu imunofenotiparea, pacienta a fost diagnosticată cu BAL și s-a instituit tratament corespunzator. Concluzii: Diagnosticul, instituirea tratamentului și monitorizarea terapeutică impun ca o condiție obligatorie analizele hematologice și imunofenotiparea, mai ales datorită expresiei bifenotipice a acestui tip de leucemie acută.

28 28 ROLUL INVESTIGAȚIILOR CT ÎN AFECȚIUNILE PULMONARE LA COPIL Autor: Elena Pleșu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Victorița ȘTEFĂNESCU Motivația studiului: În contextul a numeroase dezbateri legate de efectele radiațiilor CT, rolul acestor investigații devine indubitabil în diagnosticarea patologiilor pulmonare la copii, în lipsa modificărilor radiografiei pulmonare dar prezenței simptomatologiei. Material și metodă: Studiul se bazează pe o multitudine de cazuri din rândul copiilor care s-au prezentat cu simptomatologie specifică afectării pulmonare, dar la care radiografia pulmonară nu a decelat modificări, motiv pentru care s-a recomandat ca metodă CT-ul. Cazurile analizate sunt din arhiva Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Sfântul loan Galați. Rezultate: Această analiză prezintă situațiile în care CT este necesar sa fie luat în considerare la copiii cu pneumonii, TBC sau alte afecțiuni pulmonare întrucât descrie imagistica asociată complicațiilor parenchimatoase și pleurale și se trec în revistă rolurile scanării CT în identificarea corpilor străini aspirați radiotransparenți și atinge inclusiv problematica îngrijorătoare a radiațiilor. Concluzii: Deși nu este o metodă de primă intenție la copilul suspectat de afecțiune pulmonară, rezultatul CT este unul de maximă acuratețe în diagnosticarea unor patologii pulmonare la copil.

29 29 MATRICI BIOLOGICE COMPLEXE ÎN INVESTIGAREA CANCERULUI Autor: Diana Ioana Tiță Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Steluța GOSAV, Prof. dr. habil. Antoaneta ENE Motivația studiului: găsirea de noi markeri, utilizarea spectroscopiei ATR-FTIR pe probe biologice, identificarea benzilor IR de absorbție specifice serului. Material și metodă: Spectrometru FTIR Bruker Tensor 27 cu accesoriul ATR, 10 probe de ser (5 pentru pacienți sănătoși - PS și 5 pacienți bolnavi de cancer - ONC), recipiente pentru prepararea probelor, pipetă gradată. După recoltare sângele a fost prelucrat prin centrifugare timp de 10 minute la 3000 RPM pentru obținerea serului. Probelor li s-au atribuit coduri de identificare. Are loc înregistrarea spectrelor ATR-FTIR, în regiunea cm -1, pentru probele PS și ONC. S-a realizat o mediere a spectrelor ATR- FTIR pentru probele pacienților sănătoși. Rezultate: În literatura de specialitate este menționat că benzile de absorbție ale amidei din grupările peptidice apar în general în domeniul numerelor de undă: Amida I ( ) cm -1, Amida II ( ) cm -1 și Amida III ( ) cm -1. În cazul nostru, benzile de absorbție ale amidei apar la următoarele numere de undă: Amida I la 1633 cm -1, Amida II la 1538 cm -1 și Amida III la 1232 cm -1. Aceste rezultate sunt într-o concordanță foarte bună cu cele raportate de către literatura de specialitate. Concluzii: S-au înregistrat spectrele de absorbție ale probelor de ser pentru pacienți sănătoși și bolnavi de diferite tipuri de cancer. S-au comparat spectrele IR ale pacienților ONC cu spectrul mediu al pacienților PS și s-au observat diferențe în intensitate ale picurilor. Creșterea în intensitate a picurilor Amidei I și Amidei II poate fi explicată prin creșterea concentrației unor proteine markeri specifice fiecărui tip de cancer precum: pentru cancerul tiroidian, CA 125, pentru cancerul de col uterin, CEA (Antigen carcio-embrionar) și CA 19-9 pentru cancerul de colon.

30 30 SPECTROSCOPIA ATR-FTIR APLICATĂ ÎN INVESTIGAREA DIABETULUI Autor: Gabriela-Simona Vlad Coautor: Iuliana Cebotari Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Steluța GOSAV, Prof. univ. dr. habil. Antoaneta ENE, Prof. univ. dr. Dana TUTUNARU Motivația studiului: Diabetul zaharat și complicațiile lui sunt cele mai cunoscute tulburări ale metabolismului carbohidraților. Testele de laborator utilizate în depistarea și investigarea acestuia pot fi: măsurarea glicemiei à jeun, testul toleranței la glucoza orală, determinarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c ) etc. În această lucrare am studiat potențialul spectrometriei ATR-FTIR (spectrometrie în infraroșu cu transformată Fourier) în diagnosticarea diabetului zaharat. Material și metodă: Spectrometru FTIR Bruker Tensor 27 cu accesoriul ATR, ser recoltat de la pacienţi sănătoşi (PS) şi cu diabet (PD), apă distilată, glucoză, pipetă gradată, lavete speciale de curăţare a accesorului ATR cu alcool izopropilic. În proba de ser a unui pacient sănătos am adăugat glucoză perfuzabilă cu scopul de a identifica picul glucozei. Am înregistrat spectrele ATR-FTIR ale probelor de ser pentru PS și PD. Rezultate: A fost identificată banda de absorbție IR a glucozei în spectrele ATR-FTIR ale PD. În plus, s-a constatat că intensitatea benzii glucozei (1090 cm -1 ) crește pe măsură ce glicemia este mai mare. Concluzii: Am investigat potențialul metodei spectroscopice ATR-FTIR în diagnosticarea diabetului prin modificări ce survin în banda glucozei. Această metodă este utilă în a verifica statutul biochimic al serului sangvin. ATR-FTIR este o metodă non-invazivă, ușor de aplicat și cu potențial în diagnosticarea diabetului.

31 31 PREVALENȚA INFECȚIEI CU ROTAVIRUS LA COPIII ȘI ADOLESCENȚII DIN JUDEȚUL GALAȚI Autor: Verginica Zisu Coautori: Răzvan Mihail Iacob, Dr. Elena Dudău Coordonatori științifici: Șef lucrări dr. Caliopsia FLOREA, Asist. univ. drd. dr. Maria Mirabela MATEIU Motivația studiului: Scopul acestui studiu a fost de a determina prevalența infecției digestive cu rotavirus la copiii și adolescenții din județul Galați. Infecţia cu rotavirus este una dintre principalele cauze de diaree severă, mai ales, în rândul sugarilor şi copiilor mici preşcolari. Material și metodă: Studiul a fost efectuat pe un grup de 1061 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 luni și 18 ani, diagnosticați cu gastroenterită acută la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Galați, în perioada mai februarie Identificarea rotavirusului s-a realizat prin metoda latexaglutinare, care evidenţiază antigenele specifice din materiile fecale. Rezultate: În urma studiului efectuat s-a găsit o prevalență a infecției cu rotavirus de 12,35% (131/1061 cazuri). Prevalența a fost mai crescută la pacienții de sex feminin 57,26% (75/131) decât la cei de sex masculin, la care a fost de 42,74% (56/131). Cele mai multe cazuri pozitive s-au înregistrat la pacienții cu vârsta cuprinsă între 1-4 ani (81,68%), celelalte grupe de vârstă au reprezentat 18,32%. Concluzii: Rotavirusul este un agent infecțios deseori implicat în patologia digestivă a copiilor din județul Galați, fapt ce susține ideea vaccinării, singura masură de control și profilaxie primară pentru prevenirea acestei boli.

32 32 POSTER: IMPLICAȚIILE POLIMORFISMELOR XPF A>G ȘI XPF 673 C>T ÎN DIFERITE NEOPLAZII Autor: Dr. Adriana-Stela Cosma Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Polimorfismele A>G si 673 C>T în gena XPF au fost raportate în multiple studii ca fiind implicate în apariţia şi în prognosticul a diferite tipuri de neoplazii. Pornind de la această idee prin acest studiu meta-analitic ne-am propus să evidenţiem care sunt neoplaziile corelate cu aceste polimorfisme. Material și metodă: Am folosit cuvinte cheie precum XPF 11985A>G, XPF 673C>T, XPF A11985G, XPF C673T, neoplasia, cancer în motorul de căutare PubMed după care am analizat rezultatele unui număr de 20 de studii clinice publicate între anii 2012 și 2017, în revistele medicale internaționale cu factor de impact mai mare de 3 (Thomson Reuters). Rezultate: În urma analizei a 1738 de pacienţi cu cancer esofagian, a 158 de pacienţi cu leucemie acută mieloidă, a 988 de pacienți cu cancer pulmonar, a 310 pacienți cu cancer de vezică urinară şi a 3103 controale; rezultatele statistice sunt semnificative (p<0.05) pentru susceptibilitatea acestor polimorfisme pentru cancerul esofagian la pacienţii fumători şi pentru cancerul pulmonar şi de vezică urinară. Pentru celelalte neoplazii rezultatele sunt nesemnificative statistic. Rezultatele acestui studiu sunt în concordanţă cu rezultatul unei meta-analize în care s-au inclus de pacienţi cu diferite tipuri de neoplazii şi de persoane sănătoase. Concluzii: Rezultatele acestei meta-analize indică o posibilă asociere între fumat, prezenţa alelelor variante şi susceptilitatea pentru neoplaziile enumerate. Totuşi, studii viitoare cu un număr cât mai mare de pacienţi sunt necesare pentru a evidenţia alte corelaţii între aceste polimorfisme şi riscul de a dezvolta diferite tipuri de neoplazii.

33 33 POSTER: POLIMORFISMUL GENEI TNFΑ 308 G>A ESTE ASOCIAT CU RISCUL DE APARIȚIE A GASTRITEI CU H. PYLORI, ARTERITA TAKAYASU, ARTRITA REUMATOIDĂ DAR NU ȘI ASTMUL BRONȘIC Autor: Dr. Adriana-Stela Cosma Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Polimorfismul 308G>A în gena pentru citokina TNF alfa (factorul de necroză tumorală alfa), localizată la nivelul 6p21.33 a fost raportat în mai multe studii ca fiind implicat în apariţia şi în prognosticul diferitelor boli inflamatorii. Prin acest studiu meta-analitic ne-am propus să evidenţiem care sunt bolile inflamatorii corelate cu aceste polimorfisme. Material și metodă: Rezultatele a 16 studii clinice publicate în ultimii 2 ani au fost analizate în acest studiu meta-analitic. Rezultate: Pe baza datelor publicate, am analizat un număr de 329 de pacienţi cu astm bronșic şi 330 de persoane sănătoase, rezultatele fiind însă nesemnificative statistic (valoarea p > 0.05); Pentru cei 124 de pacienţi cu gastrită datorată infecției cu Helicobacter Pylori, cei 34 de pacienţi cu arterită Takayasu și cei 187 cu artrită reumatoidă, polimorfismul acestei gene a fost asociat cu apariţia arteritei Takayasu, a gastritei și a artritei reumatoide (lotul control a fost format în acest caz din 446 de persoane sănătoase) (valoarea p < 0.05). Concluzii: Rezultatele acestei meta-analize indică o posibilă asociere între polimorfismul acestei gene şi gastrita cu Helicobacter Pylori, precum şi cu arterita Takayasu şi artrita reumatoidă.

34 34 POSTER: UTILIZAREA MULTIPLEX LIGATION- DEPENDENT PROBE AMPLIFICATION ÎN DETECTAREA AFECȚIUNILOR CU DETERMINISM GENETIC Autor: Dr. Adriana-Stela Cosma Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Probe Amplification) este o metodă PCR multiplex care detectează variații ale numărului de copii (copy number variation) de până la 50 de secvențe diferite de ADN sau ARN genomic. Scopul acestui studiu meta-analitic a fost de a analiza utilitatea acestei tehnici în detectarea mai multor afecțiuni cu determinism genetic la copil. Material și metodă: Toate căutările noastre s-au axat pe studii clinice publicate în revistele internaționale în ultimii 5 ani ( ). Cuvintele cheie au fost: MLPA, boli genetice, diagnostic molecular. Rezultate: În urma analizei celor 19 studii s-au raportat pacienți cu diferite patologii (195 de pacienţi cu distrofie musculară Duchenne, 57 de pacienți cu sindromul DiGeorge și 48 de pacienți cu sindromul Williams Beuren). Pentru diagnosticul acestor anomalii s-a folosit tehnica MLPA, evidentțndu-se CNV-uri (deleții și duplicații) la 83% din cazurile de sindromul DiGeorge, 95,3% din cazurile cu suspiciune clinică de sindrom Williams, precum și în 75% din cazurile cu distrofie musculară Duchenne. Concluzii: Se poate formula o indicație în utilizarea de primă intenție a tehnicii MLPA pentru detectarea variațiilor numărului de copii în afecțiunile cu determinism genetic cu anomalii multiple.

35 35 POSTER: ASOCIEREA FACTORILOR GENETICI ÎN APARIȚIA ANOMALIILOR CARDIACE CONGENITALE Autor: Dr. Mădălina Anciuc Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. George-Andrei CRAUCIUC, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Malfomațiile cardiace congenitale (MCC) reprezintă cea mai mare parte a anomaliilor morbide congenitale la nivel mondial. Datorită particularităților genetice și a etiologiei multifactoriale, aceste defecte sunt dificil de identificat înainte de manifestarea completă. Obiectivele studiului nostru au constat în identificarea unor factori predispozanți în apariția MCC. Material și metodă: În acest studiu am inclus publicațiile disponibile în bazele de date online, folosind temenii de căutare: cardiac congenital malformation, MTHFR gene polymorphism, NKX2-5 and GATA gene, management in congenital heart disease. Am inclus toate studiile disponibile din perioada cu un număr total de 18 publicații. Rezultate: Polimorfismul genelor MTHFR C677T și MTHFR A1298C este frecvent corelat cu riscul de apariție a MCC cu susceptibilitate crescută în rândul populației caucaziane pentru MTHFR A1298C. Gena NKX2-5 corelată cu diferite variante genice pentru fiecare tip de MCC, cum ar fi: 1433A>G asociat cu Tetralogia Fallot, rs este frecvent întâlnită în grupul de pacienți cu MCC, iar alte studii descriu defecte septale atriale și tulburări de conducere. O puternică asociere cu grupul de gene GATA 3-4 și MCC, care implică defecte structurale, este descrisă în cele mai multe din studiile actuale. Concluzii: Implicația genetică a MCC este complexă și sunt descrise doar aproximativ o treime dintre variantele genetice întâlnite în aceste anomalii. Conform studiului nostru implicațiile genetice în apariția MCC sunt multiple fiind necesare studii pentru fiecare populație si tip de malfomație și în final aceste rezultate să poată fi corelate cu evoluția și managementul terapeutic.

36 36 POSTER: TEHNICA MULTIPLEX PCR ÎN DIAGNOSTICUL PRENATAL Autor: Dr. Mădălina Anciuc Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. George-Andrei CRAUCIUC, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Detecția anomaliilor cromozomiale numerice sau structurale și a variației numărului de copii (CNVs) în anumite regiuni a devenit mult mai acesibilă prin dezvoltarea unor tehnici multiplex PCR, respectiv MLPA (Multiple Ligation Probe Amplification). Acestă nouă tehnică, datorită preciziei sale, poate fi folosită ca metodă de screening prenatal al aneuploidiilor precum și al CNV-urilor oferind posibilitatea diagnosticării precoce a unor afecțiuni. Obiectivele studiului nostru constau în stabilirea utilității și limitelor tehnicii MLPA. Material și metodă: Studiul se bazează pe datele disponibile în literatura comprehensivă și publicațiile care utilizează această tehnică. Rezultate: Utilitatea acestei tehnici se remarcă prin multitudinea kiturilor disponibile pentru determinările de biologie moleculară în diagnosticul prenatal. Comparativ cu alte tehnici disponibile în diagnosticul prenatal cariotipul clasic și QF-PCR în determinarea aneuploidiilor, rezultatele sunt similare cu specificitate și sensibilitate crescută. Beneficiile față de examenul citogenetic clasic constau în detecția microduplicațiilor și microdelețiilor, iar comparativ cu tehnica PCR clasic, un flux de lucru crescut cu până la 50 de probe specifice unor regiuni țintă pentru fiecare reacție, fiind o tehnică rapidă și ieftină. Concluzii: În concluzie, dezvoltarea tehnicilor de tip multiplex PCR și anume MLPA se remarcă prin ușurința tehnicii de lucru și acesibilitatea acesteia atât pentru studiile cu eșantioane mici cât și pentru cele de dimensiuni mari. De asemenea, este extrem de utilă în identificarea CNV-urilor (de tipul microdelețiilor sau microduplicațiilor) în cazurile cu anomalii ecografice identificate prenatal și astfel consilierea familiei.

37 37 SECȚIUNEA II- MEDICINĂ GENERALĂ: CLINIC MEDICAL COMISIA DE EVALUARE PREȘEDINTE Prof. univ. dr. Aurel Nechita MEMBRI Prof. univ. dr. Doina Carina Voinescu Prof. univ. dr. Manuela Arbune Conf. univ. dr. Gabriela Bălan Conf. univ. dr. Aurelia Romilă SECRETAR Student Daniela Mihalcia

38 38 HEPATOTOXICITATEA INDUSĂ DE MEDICAMENTE Autor: Elena Bînzari Coordonator științific: Anatolie VIȘNEVSCHI Motivația studiului: Leziunile hepatice de origine medicamentoasă reprezintă o cauză semnificativă a morbidității și mortalității. Aproximativ 13% din cazurile de insuficiență hepatică acută sunt de origine medicamentoasă și pot evolua spre forme cronice severe sau chiar fulminante. Material și metodă: A fost efectuat un studiu în literatura de specialitate din baza de date MEDLINE, utilizând motorul de căutare PubMed. În procesul de căutare au fost utilizate următoarele cuvinte cheie: leziuni hepatice, medicamente, hepatotoxicitate. Rezultate: Аproximativ 1000 de preparate farmaceutice sunt documentate că pot fi implicate în producerea leziunelor hepatice medicamentoase. Medicamentele sau mai frecvent metaboliții acestora afectează funcțiile ficatului direct sau prin intermediul declanșării unui răspuns autoimun. Oxidarea peroxidică a lipidelor cu radicali liberi dereglează funcţionarea sistemelor membranare ale celulei, inclusiv şi ale lizozomilor, provocând creşterea permeabilităţii lor, fapt considerat ca un mecanism universal al leziunilor celulare la nivel membranar. Concluzii: Evoluția și gravitatea leziunilor hepatice induse de medicamente este determinată de stresul oxidativ, starea sistemului antioxidant hepatocitar și implicarea ulterioară a sistemului imunitar. Actualmente, în pofida progreselor științifice realizate, multe aspecte ale patogeniei leziunilor hepatice de origine medicamentoasă rămân neclare.

39 39 INFARCT MIOCARDIC ACUT SAU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL? PE URMELE VEGETAŢIILOR VALVULARE MAI MARI DE 10 MM Autor: Alice Elena Diaconu Coordonator științific: Șef lucrări dr. Lucica GRIGORICĂ Motivația studiului: Considerentul lucrării este reprezentat de sincronismul accidentului vascular cerebral şi al infarctului miocardic acut care, deşi deţine o frecvenţă redusă, necesită o atenţie deosebită datorită multilateralităţii şi repercusiunilor alarmante pe care le implică asupra pacientului. Material și metodă: Obiectul de studiu reprezintă un caz clinic al cărui subiect este un bărbat în vârstă de 65 de ani internat în regim de urgenţă cu tablou clinic de infarct miocardic acut, dar şi de accident vascular cerebral, cu comorbidităţi multiple. Metoda ştiinţifică presupune studiul de caz retrospectiv şi analiza datelor statistice referitoare la frecvenţa acestor complicaţii. Rezultate: În urma examenului clinic şi investigaţiilor paraclinice s-a pus în evidenţă endocardita la nivelul valvei aortice cu prezenţa unor vegetaţii mai mari de 10 mm, la un pacient neglijat terapeutic, ce are ca agent etiologic un bacil gram negativ. Dimensiunile importante ale vegetaţiilor au reprezentat cauza evenimentelor embolice majore, iar coexistenţa bolilor asociate au determinat prognosticul rezervat. Concluzii: Lucrarea de faţă evidenţiază raritatea emboliilor concomitente la nivel cerebral şi cardiac din endocardita infecţioasă, cu o importanţă clinică deosebită. Măsurile profilactice, monitorizarea şi tratamentul bolii sunt necesare deoarece dimensiunile vegetaţiilor de pe valvele aortice au rol prognostic în evoluţia acestor pacienţi.

40 40 MENARHA SPONTANĂ MANIFESTARE RARISIMĂ ÎN SINDROMUL TURNER. PREZENTARE DE CAZ CLINIC Autor: Elena Diana Năfureanu Coautor: Silvia Cristina Strat Coordonator științific: Șef lucrări. dr. Maria Cristina UNGUREANU Motivația studiului: Sindromul Turner reprezintă o anomalie cromozomială frecventă care afectează persoanele de sex feminin, fiind determinată de absența parțială sau totală a unui cromozom X, caracterizat prin stigmate clinice specifice, hipostatură și hipogonadism hipergonadotrop, responsabil de lipsa instalării caracterelor sexuale și amenoree primară sau secundară. Dezvoltarea menarhei spontane se întâlnește în doar 2 5 % din cazurile de sindrom Turner. Material și metodă: Prezentăm cazul unei paciente diagnosticate cu sindrom Turner pentru care a urmat tratament cu GH recombinat sintetic și care dezvoltă, în lipsa terapiei de substituție hormonală estrogenică, dezvoltarea spontană a caracterelor sexuale secundare, inclusiv menarhă, prezentând ulterior hemoragii disfuncționale, care impun începerea tratamentului cu progestative pentru menținerea și regularizarea ciclurilor menstruale. Rezultate: Sub tratament cu progestative se obțin cicluri menstruale regulate, cu flux normal, dar anovulatorii, fapt susținut de valoarea mică a hormonului anti - Mullerian (0,5 ng/ml) care dovedește epuizarea foliculară. Concluzii: Terapia de substituție hormonală constituie baza managementului terapeutic în sindromul Turner, necesitând coroborarea datelor paraclinice cu evaluarea interclinică pentru optimizarea calității vieții pacientelor.

41 41 BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ- COMPLICAȚII. PREZENTARE DE CAZ Autor: Andrea Farcaș Coautor: Diana Avram Coordonator științific: Asist. univ. dr. Daniel Laurențiu COZLEA Motivația studiului: bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală respiratorie, ce afectează atât bronhiile cât și plămânii, și se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor ceea ce se însoțește de o scădere progresivă a capacității respiratorii. Neținută sub control, această patologie poate să aducă după ea multiple complicații patologice, mai ales din cele ale aparatului cardiovascular Rezultate: Vă prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 88 de ani, cunoscut cu BPOC stadiu IV, Insuficiență respiratorie cronică, Cardiopatie dilatativă ischemică, cu by-pass aortocoronarian în 2007, HTA, Diabet zaharat de tip II echilibrat cu Antidiabetice orale. Pacientul se prezintă în serviciul de urgență cu un episod de dispnee de repaus, ortopnee pe fond de exacerbare virală a afecțiunii cronice pulmonare, după care a fost direcționat către clinica noastră pentru investigații și tratament de specialitate. La internare se constată: la palpare - hepatomegalie, radiografia toracică constată - cord mărit, scleroemfizem pulmonar, acid uric μmol/l, creatinina 1,71 mg/dl, BilD-0,41 mg/dl. Consultul pneumologic (dr Daniela Maria Morar) evidențiază pe lângă BPOC și Disfuncție ventilatorie mixtă severă. Pe baza datelor clinice și paraclinice obținute, se recomandă în primul rând spitalizarea pacientului și tratament adecvat. Concluzii: BPOC-ul este o boală care odată declanșată necesită tratament toată viața, în caz contrar pot să apară multiple complicații. De obicei BPOC-ul se asociază cu boli cardiace, diabet zaharat, osteoporoză și nu în ultimul rând depresie. În cazul nostru pacientul are multiple complicații cardiovasculare.

42 42 EFICIENŢA PLASMAFEREZEI ÎN POLIRADICULONEVRITĂ Autor: Gabriel Lăcătușu Coautor: Andrei Lucian Zaharia Coordonator științific: Șef lucrări dr. Mary Nicoleta LUPU Motivația studiului: Poliradiculonevrita (sindromul Guillain Barre) este o neuropatie demielinizantă ce are drept caracteristică slăbiciunea musculară și diminuarea reflexelor. În SUA incidența anuală este între 1,2-3 la de locuitori astfel încât sd. Guillain Barre devine una dintre cele mai frecvente cauze de paralizie acută flască. Poliradiculonevrita acută apare la 1-4 săptămâni anterior unei infecții respiratorii sau gastrointestinale. Material și metodă: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 60 de ani, cunoscută cu HTA st. II şi astm bronşic în tratament, admisă în secția de TI pentru alterarea stării generale, paralizii la nivelul membrelor și limbii. Rezultate: Pe parcursul internării în Terapie Intensivă utilizarea plasmaferezei a permis reversibilitatea simptomelor. Tratamentul de susținere a funcțiilor vitale, protejarea funcției cerebrale, terapia cu antiinflamatorii steroidiene şi anticoagulante au contribuit la evoluția favorabilă a pacientei. Concluzii: Poliradiculonevrită cu evoluție lent favorabilă, pacienta recăpătând progresiv funcția motorie la nivelul membrelor după utilizarea ședintelor de plasmafereză, evitând astfel riscul vital, accentuat şi de tarele asociate.

43 43 TRAUMATISMUL ÎN CHISTUL OSOS Autor: Costin Noje-Ionescu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Victorița ȘTEFĂNESCU Motivația studiului: Chistul osos este o leziune osoasă benignă cu un conţinut lichidian. Acest tip de leziune este foarte frecvent întâlnit la copiii cu vârsta între 3 şi 13 ani, în special în rândul băieţilor, fiind de 3 ori mai frecvent la sexul masulin. Adesea, descoperirea acestor chiste se face datorită fracturii pe os patologic (osul prezintă o rezistență scăzută în regiunea tumorii). Alteori, pacientul se prezintă la medic pentru dureri sau tumefacție. Material și metodă: Într-un lot de 1548 de pacienți cu afecțiuni osoase diverse, care s-au prezentat în cadrul secției de radiologie și diagnostic radio-imagistic din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Pentru Copii Sf. Ioan Galați, în perioada , s-au identificat 9 pacienți care prezentau chist osos cu diverse localizări, diagnosticați în urma examenelor radiologice și imagistice efectuate. Rezultate: Examenul radiologic descoperă, pe lângă fractura frecventă a acestui tip de leziuni, o cavitate osoasă unică, rotundă sau ușor ovalară, care crește progresiv simetric, central, centrifug, către diafiză. Contururile sunt bine delimitate, corticalele subțiate, dar fără întrerupere osoasă (aspect în coajă de ou ). Fractura se produce după un traumatism minor. Concluzii: Fracturile pe os patologic apar atunci când corticalele sunt fragilizate de dimensiunea mare a chistului. Evoluția și riscul de fractură sunt evaluate prin calcularea indicelui chistic. Cercetările din ultimii ani arată că injectarea de măduvă osoasă autologă provoacă osificarea chistului indiferent de stadiul evolutiv al acestuia. Același rezultat se obține și prin injectarea de matrice osoasă demineralizată alogenică (Grafton).

44 44 TEHNOLOGIA - AJUTOR ESENȚIAL ÎN CARDIOLOGIE Autor: Ramona-Lăcrămioara Olaru Coautor: Bogdan Nițu Coordonator științific: Șef lucrări dr. Lucica GRIGORICĂ Motivația studiului: Bolile cardiovasculare sunt situate pe locul întâi ca mortalitate în România și, de asemenea, în Europa. Acest fapt determină specialiștii din diverse domenii: medicină, tehnologia informației și cercetătorii să caute diverse metode pentru profilaxia, depistarea și tratarea precoce a acestor patologii pentru a scădea mortalitatea. La baza acestor scopuri stă introducerea, folosirea și dezvoltarea tehnologiei de către specialiști din diverse ramuri medicale, dar mai ales de către pacienți. Material și metodă: Pentru a demonstra eficiența tehnologiei în domeniul cardiologiei se utilizează smartphone-uri și gadgeturi care lucrează ca o extensie a acestora, ca exemplu fiind: Apple Watch 3, dar și aplicații mobile. Unui număr semnificativ de pacienți le va fi prezentată tehnologia pe care o pot utiliza și ceea ce poate face pentru ei. Rezultate: Utilizarea tehnologiei este absolut necesară în domeniul cardiologiei, afirmație susținută de rezultatele studiilor care arată că utilizatorii acesteia au speranța de viață mai mare, iar medicii au o comunicare mai bună și totodată o activitate medicală mai eficientă. Concluzii: Impactul tehnologiei asupra pacienților și a medicilor este unul mare, însă, din nefericire, este foarte puțin folosită. Tehnologia integrată în noile telefoane (așa numitele telefoane inteligente) este esențială pentru dezvoltarea domeniului cardiologiei și pentru scăderea mortalității cauzate de bolile cardiovasculare. Reticența pacienților apare din cauză că majoritatea face parte din categoria de vârstnici, ceea ce face dificilă utilizarea gadgeturilor de către aceștia.

45 45 TROMBOCITOPENIA SEVERĂ INDUSĂ DE HEPARINĂ Autor: Alexandru-Lucian Păduraru Coordonator științific: Şef lucrări dr. Lucica GRIGORICĂ Motivația studiului: Trombocitopenia indusă de heparină este o complicaţie serioasă mediată imun, fiind de aproximativ 10 ori mai frecventă la pacienţii trataţi cu heparină nefracţionată comparativ cu heparina cu greutate moleculară mică. În momentul instalării sindromului de trombocitopenie, tratamentul cu heparină trebuie întrerupt imediat, pacienţii nu trebuie să primească transfuzii de trombocite. Se recomandă tratament cu inhibitor direct de trombină de tipul Bivalirudinei care însă nu este disponibilă în România Prezentare caz: Studiul de caz retrospectiv care se referă la un pacient în vârstă de 63 de ani, internat în secţia de Cardiologie cu diagnosticul de flebotromboză iliofemurală instalată de 14 zile După 11 zile de tratament cu heparină nefracţionată cu o evoluţie lent favorabilă, pacientul prezintă o agravare bruscă şi severă a fenomenului de tromboză deja prezent la nivelul membrului pelvin stâng, în contextul scăderii numărului de trombocite. Tratamentul cu heparină a fost întrerupt. Pacientul a primit Fondaparinux, cu evoluţie lent favorabilă. Concluzii: Factorii de prognostic pentru trombocitopenie indusă de heparină sunt: utilizarea heparinei nefracţionate, numărul de zile de tratament, vechimea trombozei, substratul imun. Observarea acestora cât şi disponibilitatea inhibitorilor direcţi ai trombinei de tipul Bivalirudinei scad mortalitatea şi anvergura complicaţiilor sindromului de trombocitopenie severă indusă de heparină.

46 46 DEFIBRILATORUL DIN SPATELE HEMOTORAXULUI Autor: Jan Palade Coautori: Alexandra Danciu, Melania Ţugui Coordonator științific: Șef lucrări dr. Lucica GRIGORICĂ Motivația studiului: Implantarea de cardiodefibrilatoare s-a dezvoltat exploziv în ultimele două decenii, ca o consecință logică a progresului tehnologic. Cardiodefibrilatorul este un dispozitiv electronic care monitorizează permanent ritmul inimii. Acesta, în momentul de față, este principalul și cel mai sigur mijloc de protecție în prevenția morții subite și tratamentul electric al aritmiilor cardiace amenințătoare de viață. Această prezentare ilustrează una dintre complicațiile tardive apărute postimplantare de cardiodefibrilator. Prezentare de caz: Articolul prezintă cazul unui pacient în vârstă de 80 de ani cunoscut cu insuficiență cardiacă clasă III NYHA, cu disfuncție sistolică severă de ventricul stâng și coronare permeabile. S-a implantat cardiodefibrilator pentru prevenția primară a morții subite, deoarece la o monitorizare Holter ECG timp de 24 de ore, au fost evidențiate episoade de tahicardie ventriculară nesusținută. Revine la aproximativ o lună de la implantare pentru agravarea dispneei, iar explorările efectuate au evidențiat hemotorax în contextul perforării peretelui liber al ventriculului drept de către sonda defibrilatorului. Concluzii: Perforația de ventricul drept este o complicație rară dar importantă în cazul implantării de pacemaker permanent (PPM) și de cardiodefibrilator (ICD). În cazul unei perforații de miocard cu simptomatologie importantă sau al unei disfuncții, fără pericardită semnificativă, rezolvarea poate fi repoziționarea manuală prin tracțiune directă a sondei defibrilatorului, fără intervenție chirurgicală.

47 47 MORBIDITATEA MATERNO-FETALĂ ÎN PREECLAMPSIE Autor: Anastasia Ropot Coautor: Mihaela Guțu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Nadejda CODREANU Motivația studiului: La nivel global, preeclampsia complică aproximativ 2-10% din sarcini. Contribuie la mortalitatea și morbiditatea maternă și perinatală la nivel mondial. Scopul acestui studiu a fost de a prezenta impactul preeclampsiei asupra structurii morbidității și mortalității materne și fetale, evaluarea riscului matern. Material și metodă: Studiul a fost efectuat în cadrul Departamentului de Obstetrică și Ginecologie SCM-1, Chișinău, în cursul anului Studiul prezent a inclus 98 de femei gravide a căror sarcină a fost complicată de diferite grade de preeclampsie investigate conform chestionarului efectuat. Rezultate: Având în vedere criteriile propuse pentru analiză, complicații materne au fost apreciate: în 65 de cazuri (66,3%) s-a dezvoltat angiopatie hipertensivă, în 37 de cazuri (37,8%) - suferință fetală acută, la 21 (21,4%) - sindromul HELLP, la 11 pacienți (11,2%) - abruptio placenta, la 10 (10,2%) convulsii, sindrom diseminat de coagulopatie intravasculară în 7 cazuri (7,1%), sindromul de detresă respiratorie - la 6 femei gravide (6,1%), fetale prenatale deces - în 2 cazuri. Criteriile prezentate arată că în 71 (72,4%) cazuri preeclampsie severă, iar în 27 de cazuri (27,5%) - preeclampsie ușoară. Complicațiile fetale: restricționarea creșterii intrauterine (74 sarcini - 75,5%), insuficiența placentară - 49 cazuri (50,0%), oligohidramnios - 27 cazuri (27,6%), exacerbarea sau reducerea mișcărilor fetale - în 37 de cazuri (37,8%) și decesul perinatal - în 4 cazuri (4,1%). Prin urmare, mortalitatea perinatală a fost de 4,08.

48 48 Concluzii: Acest studiu a arătat că preeclampsia este asociată cu un risc crescut de morbiditate maternă și fetală. Prematuritatea, restricția de creștere intrauterină trebuie anticipate și tratate în preeclampsie. TULBURĂRI DE CONVERSIE LA PACIENȚII CU SCLEROZĂ MULTIPLĂ Autor: Doina Ropot Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ion MOLDOVANU Motivația studiului: Tulburările de conversie reprezintă un sindrom neurologic ce cuprinde multiple simptome somatice survenite fără o cauză organică. Scleroza Multiplă este o afecțiune cronică, demielinizantă a sistemului nervos central, caracterizată printr-un grad înalt de invalidizare. Scopul lucrării este de a determina dacă pacienții cu Scleroză Multiplă manifestă sau au predispunerea la tulburări de conversie. Material și metodă: Am evaluat succesiv 32 pacienți cu Scleroză Multiplă timp de 6 luni. Aceștea au completat urmatoarele chestionare: Scala de evaluare a simptomelor (screening), Profilul vegetativ Nijmegen, Chestionarul pentru depresie BECK, Tulburări disociative DES, Anxietate Spilberger, Reacții somatoforme și Starea familială. Rezultate: Lotul studiat de pacienți este neomogen, din punct de vedere al sexului: 22 femei (68,75%), 10 barbați(31,25%), vârsta cuprinsă între ani, cu media: 38,4 ani, evoluția: recurent remisivă 25%, primar progresivă 53,125%, recurent remisivă 43,75%, secundar progresivă 3,2%. Tulburări vegetative manifestă 70% barbați și 63,63% femei, anxietate 70% barbați și 77,27% femei, depresie 50% barbați și 45,45% femei, tulburări disociative 50% barbați și 54,54%femei, tulburări somatoforme 40% barbați și 45% femei, tulburări de conversie senzitivo-motorii 40% barbați și 50% femei. Concluzii: Pacienții cu Scleroză Multiplă manifestă tulburări de conversie, în special senso-motorii cu o prevalență neînsemnată a sexului feminin, cu evoluția bolii primar progresivă.

49 49 ASPECTE CLINICO-EPIDEMIOLOGICE ALE RUJEOLEI ÎN JUDEȚUL GALAȚI Autor: Dr. Valerian-Ionuț Stoian Coautor: Asist. medical șef Carmen Bîrlădeanu Coordonator științific: Prof. univ. dr. Manuela ARBUNE Motivația studiului: Rujeola evoluează epidemic în România începând din februarie Numărul cumulativ de cazuri până la data de a fost 10297, cu mortalitate de 0,3% (38 decese). Au predominat îmbolnăvirile la grupa de vârstă 1-4 ani (38,5%). Material și metodă: Studiu retrospectiv privind cazurile de rujeolă internate în Spitalul de Boli Infecțioase Galați, confirmate în anul 2017, conform definiției de caz. Datele demografice și clinicoepidemiologice colectate după studiul documentelor medicale au fost analizate statistic. Rezultate: Primul caz de rujeolă din județul Galați a fost diagnosticat în luna mai 2017, totalizând 82 de cazuri confirmate, cu vârf epidemic în luna iunie (35 cazuri). Caracteristicile demografice au fost: vârsta medie 4,1±5,8 ani, predominanța fetelor (52,4%) și a pacienților din mediul urban (90%). Datele epidemiologice relevante au fost absența vaccinării (70,7%) sau antecedente vaccinale incerte, contactul cunoscut cu alt caz de rujeolă (54,8%), spitalizări recente anterior internării evaluate (41,4%) și utilizarea antibioticelor (60,9%) anterior diagnosticului. Durata medie de la debut până la internare a fost de 4,1±1,9 zile. Particularitățile clinice au fost: frecvența crescută a complicațiilor pulmonare (54,8%), alterarea neuropsihică cu somnolență (63,4%) și asocierea citolizei (17,4%). Majoritatea pacienților au primit cel puțin un antibiotic (72%), mai ales cefalosporine (53,6%) și macrolide (24,3%). Evoluția a fost favorabilă, cu excepția unui caz decedat. Concluzii: Incidența rujeolei în Galați este scăzută comparativ cu datele naționale, particularizându-se prin afectarea predominantă a copiilor mici, mai ales sub un an, diagnosticul întârziat după debut, utilizarea excesivă a antibioticelor în perioada preeruptivă și frecvența crescută a complicațiilor.

50 50 TERAPIA INOVATOARE CU PLACHETE SANGVINE BOGATE ÎN PLASMĂ Autor: Giuseppina Rita Scarlata Coautori: Dott.ssa Emilia Lo Giudice, Dott. Ezio De Rose Coordonatori științifici: Asist. univ. dr. Simona LUNGU, Prof. univ. dr. Aurel NECHITA Motivația studiului: Utilizarea PRP are efecte pozitive. În acest proiect voi vorbi despre noi tehnici de tratament prin infiltrație, în patologii cum ar fi artroza, tendinita, epicondilita. În spitalele din Italia, această tehnică este considerată benefică pacienților în cauză, primind un feed-back pozitiv în ultimii ani. Termenul PRP provine de la plachete sangvine bogate în plasmă, produs derivat din sânge, mai exact, plasmă îmbogățită în trombocite. Material și metodă: Această metodă este un dispozitiv medical inovator (clasa III) aprobat de FDA, care permite pregătirea PRP combinată cu o soluție de acid hialuronic nereticular, într-o singură etapă procedurală cu buclă închisă. Pachetul are 3 tuburi. Fiecare tub conține de asemenea un separator standard de celule și 2 ml de HA; se iau 7 ml de sânge și se centrifughează cu 3800 rpm, timp de 5 minute: vom avea 3 ml de sânge, 2 ml de HA. Procedura este împărțită în două părți: la început vom lua sânge venos și după ce este centrifugat vom infiltra. De obicei, preferăm ca infiltrația să se facă cu ultrasunete-ghidate, în special, în șold și în umăr. Rezultate: Poate fi aplicat PRP în artroză, leziuni cartilaginoase, inflamație acută și tendinopatiile cronice (epicondilită, fasciită plantară, tendinopatie patelară și achilleană, leziuni musculare, necroza țesutului osos). Concluzii: Din experiența acumulată până în prezent, am constatat că această metodă este superioară, comparativ cu alte tipuri de tratament prin infiltrare de cortizon, acid hialuronic si ozon; deși are un răspuns foarte bun, rămâne încă relativ necunoscută atât personalului medical cât și pacienților.

51 51 BENEFICIUL TERAPIEI PRIN EXPUNERE LA LUMINĂ ÎN AFECȚIUNILE SISTEMULUI NERVOS Autor: Ionuț-Viorel Vlad Coautori: Rareș Daniel Luca, Raluca Miclea, Anca-Cristina Staicu Coordonatori științifici: Asist univ. drd. dr. Florin TRIPON, Dr. Gabriela MĂRCUȘ Motivația studiului: Terapia prin expunerea la lumină este adesea ignorată în tratamentul clinic al pacienților cu afecţiuni ale sistemului nervos precum: boala Alzheimer (AD), diferite tipuri de demenţă, depresie sau tulburări de somn. Studiul își propune să atragă atenția asupra terapiei de expunere la lumină ca adaos la tratamentul clasic și îmbunătățirea calității vieții pacienților datorită influenței asupra ritmului circadian și a capacităților cognitive. Material și metodă: Folosind o serie de cuvinte cheie am selectat și analizat o serie de 14 lucrări științifice publicate între anii în jurnale medicale internaționale. Rezultate: Studiile au concluzionat că expunerea la lumină puternică albă sau doar din spectrul luminii galbene/roșii pe timp de 2, 3, 4 săptămâni sau 6-12 luni, are un efect neconcludent asupra afecțiunilor avute în vedere. Toate studiile au demonstrat faptul că în urma combinării luminii albe cu o lumină albastră ( nm) sau doar la lumină albastră (455 nm), după o perioadă de 3 săptămâni, are loc o îmbunătățire cu 7% a scorurilor pentru Depresie de pe Scara Hamilton, cu îmbunătățirea calității somnului, a nivelelor de melatonină și scăderea nivelelor de cortizol față de grupul placebo; de asemnea, s-a observat o îmbunătățire a calității somnului la pacienții cu AD; la subiecții fără afecțiuni din ordinul celor enumerate mai sus s-a observat o îmbunătățire a stării de alertă și a vitezei de procesare a informațiilor. Concluzii: Expunerea la lumină, precum cea de culoare albastră, poate fi luată in considerare ca adjuvant în tratamentul clinic al afecțiunilor enumerate, având în vedere efectele benefice asupra somnului și a capacităților cognitive, însă sunt necesare și alte studii prospective pe termen lung, de scară largă pentru elaborarea unor scheme potrivite de tratament.

52 52 UTILITATEA DIALIZEI ACUTE ŞI CRONICE ÎN INTOXICAȚIA CU ETILENGLICOL Autor: Andrei Lucian Zaharia Coautor: Gabriel Lăcătuşu Coordonator științific: Şef lucrări dr. Mary-Nicoleta LUPU Motivația studiului: Etilenglicolul este o substanţă folosită pentru a preveni supraîncălzirea sau îngheţul radiatorului, în funcţie de sezon. Frecvența intoxicației în SUA a fost de 5,783 în Clinic, intoxicația evoluează în trei etape: mai întâi depresia sistemului nervos central, apoi afectare cardio-pulmonară şi în final insuficienţă renală. Substanţa are un gust dulce determinând frecvent intoxicaţii la copii. Material și metodă: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 70 de ani, cunoscut cu DZ tip II şi etilism cronic, transferat în serviciul de TI pentru stare generală foarte gravă, comă de etiologie neprecizată și acidoză metabolică severă. Rezultate: Pe parcursul spitalizării evoluƫia a fost lent favorabilă, pacientul fiind stabilizat prin dializa renală pentru eliminarea rapidă a substanţei toxice şi susţinerea funcţiilor vitale (intubație orotraheală, ventilaţie mecanică, umplere volemică). Concluzii: Evoluție favorabilă la un pacient cu patologie acută severă (intoxicaţia cu etilenglicol) prin intervenție promptă şi aplicarea protocoalelor terapeutice.

53 53 PERCEPȚIA PACIENȚILOR ASUPRA UTILIZĂRII ANTIBIOTICELOR Autor: Daniela Mihalcia Coautor: Violeta Tudose Coordonator științific: Prof. univ. dr. Manuela ARBUNE Motivația studiului: Rezistența la antibiotice constituie o problemă actuală de sănătate publică în întreaga lume, care se reflectă în scăderea eficienței terapiei antiinfecțioase, creșterea riscului de infecții asociate îngrijirilor medicale, creșterea mortalității și a costurilor de îngrijire. Cauzele rezistenței la antibiotice sunt complexe. Nivelul rezistenței la antibiotice variază în diferite zone geografice, în funcție de politicile de sănătate, practicile medicale convenționale, cât și de comportamentul, credințele și nivelul de informare al populației din aceste regiuni. Material și metodă: Am realizat un studiu bazat pe metoda chestionarului, privind cunoștințele și atitudinea pacienților internați în Spitalul de Boli Infecțioase Galați, în perioada noiembriedecembrie 2017, care au acceptat participarea la studiu. Rezultate: Au răspuns la chestionare 100 de pacienți, cu vârsta între 21 și 82 ani, majoritatea femei (59%) din mediul rural (57%). Principalele motive de internare au fost: monitorizarea unor boli infecțioase cronice (34%), diareea acută (25%) și infecțiile respiratorii acute (10%). Răspunsurile la întrebările referitoare la cunoștințele despre antibiotice au fost incorete, în proporție de 74%. Majoritatea pacienților (80%) au primit informațiile despre antibiotice de la medic și 58% sunt de acord că trebuie să prevenim utilizarea abuzivă a antibioticelor. Opiniile privind utilizarea antibioticelor nu au fost influențate de factorii demografici sau de comportamentele cu risc (fumat, alcool), dar s-au corelat cu frecvența și numarul co-morbidităților cronice. Concluzii: Pacienții au cunoștințe insuficiente despre antibiotice și utilizează inadecvat aceste medicamente, favorizând rezistența la antibiotice. Participarea studenților facultăților de medicină la campaniile de promovare a prevenirii abuzului de antibiotice poate contribui la ameliorarea educației pacienților din zona Galați.

54 54 VACCINUL ROR - UN DREPT LA SǍNǍTATE Autor: Violeta Tudose Coautor: Daniela Mihalcia Coordonator științific: Lector univ. dr. Alina PLEȘEA Motivația studiului: Imunitatea indusă de vaccinurile cu un preparat viu atenuat este mai durabilă, mai eficientă și are un spectru mai larg de reactivitate încrucişată, comparativ cu cea indusă de virusurile inactivate. Studiul nostru urmărește prevalența tot mai scăzută a copiilor vaccinati cu ROR, acest lucru fiind corelat cu reticența părintilor în a-și vaccina copiii, din cauza campaniei contra vaccinării și a informațiilor eronate, susținute de mass-media, ce fac referire la apariția unor reacții adverse postvaccinale foarte grave și a bolilor provocate de acestea, printre care se numără și autismul. Material și metodă: Eșantionul supus studiului a fost selectat atât din mediul rural, cât și urban, fiind alcătuit din copii cu vârsta de 1, respectiv 5 ani, înscriși la 4 cabinete de medicină de familie din județul Galați. Studiul a cuprins anii Rezultate: Conform Programului Național de vaccinare obligatorie din anul 2017, vaccinul ROR se administrează la vârsta de 1 an și respectiv 5 ani. Am avut în vedere copiii născuți între anii , respectiv Datele culese au arătat că, în mediul rural, incidența vaccinării la vârsta de 1 an a fost de 95,8%. În urma analizei registrului de vaccinări, am constatat că în mediul urban nu s-a efectuat vaccinarea ROR la 16 pacienți, părinții a 6 copii refuzând vaccinarea. Am observat că doar la 56,8% din numărul copiilor cu vârsta de 5 ani, din mediul urban, li s-a administrat vaccinul ROR. În mediul urban, 63 de subiecți nu au fost vaccinați. Concluzii: Bolile pe care le prevenim prin vaccinare au complicații grave, uneori debilitante și cu efecte resimțite întreaga viață. Deși vaccinurile nu sunt lipsite de riscuri și pot produce reacții adverse, acestea sunt în general locale (edem, rubor, dolor), rareori fiind grave.

55 55 EVALUAREA VARIABILITĂȚII ANIMALELOR DE LABORATOR UTILIZÂND TESTE COMPORTAMENTALE Autor: Ionuț-Viorel Vlad Coautor: Rareș-Daniel Luca, Raluca Miclea, Anca-Cristina Staicu Coordonator științific: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Dr. Gabriela MĂRCUȘ Motivația studiului: Mai multe studii au raportat impactul domesticirii în evaluarea comportamentală a șoarecilor. În plus, variabilitatea naturală contribuie cu un efect suplimentar. Am început acest studiu pentru a evalua răspunsurile șoarecilor și variabilitatea lor naturală în ceea ce privește testele de neofobie și reflexele senzoriale, precum și calitatea acestor teste Material și metodă: 30 de șoareci de laborator au fost incluși în acest studiu observațional. Pentru a evalua neofobia, am pus fiecare șoarece într-o cutie nouă timp de 30 de secunde. S-a evaluat numărul de mișcări verticale, orizontale și înspre colțuri. Reflexele senzoriale și reflexul de extensie a membrelor posterioare au fost măsurate prin prinderea animalului de coadă și prin coborârea lentă spre o suprafață neagră. Testul lui Grubb a fost folosit pentru a găsi valorile extreme. Rezultate: În cazul testului neofobiei, numărul mediu de mișcări verticale și orizontale a fost de 11, cu o deviație standard (SD) de 4, respectiv 4 (SD = 3) la colțurile cutiei. 10 (33,3%) dintre șoareci au prezentat nevoi fiziologice. Au fost identificate 2 (6,66%) valori semnificative (p < 0,05). Un număr de 9 șoareci (30%) nu au răspuns la testul reflexelor senzoriale, reflexul de extensie a membrelor posterioare a fost de asemenea absent. Restul de 70% au prezentat un răspuns normal de la o distanță medie de 5 cm (SD = 3,53) și nu s-au detectat valori extreme. Concluzii: Conform rezultatelor noastre, testul de neofobie descris este un test precis, cu un procent redus de valori extreme. Reflexele senzoriale descrise și testul de extindere a membrului posterior nu au avut efecte negative, însă dezavantajul său este procentul mare de răspunsuri eșuate.

56 56 POSTER: CORELAȚII ÎNTRE POLIMORFISMUL C270T AL GENEI BDNF ȘI BOLILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL, META-ANALIZĂ Autor: Rareș Daniel Luca Coautori: Raluca Miclea, Ionuț - Viorel Vlad Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Brain-Derived Neurotrophic Factor (BDNF) este un factor de creștere stimulant al neurogenezei. Subiectul acestei meta-analize este corelația între polimorfismul C270T al aceleiași gene și prezența unor afecțiuni nervoase centrale, în contextul în care datele studiilor privind acest polimorfism sunt conflictuale. Material și metodă: Folosind cuvinte cheie am găsit și analizat un număr de peste 20 de studii, din anii Rezultate: Din totalul studiilor privind schizofrenia, 75% au evidențiat o corelație între prezența genotipului C/T sau alelei T și prezența bolii. Raportat la intensitatea simptomatologiei, prezența genotipului C/T a agravat simptomele bolii doar în 40% din cazurile studiate. Cu privire la boala Alzheimer, 54% din totalul studiilor indică prezența unei corelații între acest polimorfism și boală (18% strict cu privire la Alzheimer cu debut tardiv, 18% asociat cu gena APOE4, 18% cu privire la Alzheimer sporadic, fără istoric familial); modificarea simptomatologiei fiind raportată doar în cazuri izolate, asociate cu alți factori de risc (rasa negroidă). De asemenea, se evidențiază corelații între polimorfismul C270T și predispoziția la dezvoltarea sclerozei multiple sau a ADHD (Tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție) în copilărie. Concluzii: Potrivit rezultatelor noastre, acest polimorfism este asociat cu susceptibilitate pentru apariția schizofreniei, însă pentru boala Alzheimer este nevoie de mai multe studii care să confirme sau să infirme această ipoteză, ținând cont și de factorii de risc asociați.

57 57 POSTER: EFECTELE PLANTELOR MEDICINALE ÎN RECUPERAREA MEMORIEI POST ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL. STUDIU DE META-ANALIZĂ Autor: Raluca Miclea Coautori: Rareș-Daniel Luca, Ionuț-Viorel Vlad Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Florin TRIPON, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Pierderea memoriei este o consecință frecventă a atacului vascular cerebral, în urma distrugerii neuronilor corticali. În situația unei pierderi severe de memorie, aceasta intervine ireversibil în desfășurarea normală a activității cognitive, putând cauza demență în următorul an. Pe baza acestui fapt am elaborat acest studiu de meta-analiză pentru a evidenția efectele plantelor medicinale în recuperarea capacității de memorare a pacienților. Material și metodă: Folosind cuvintele cheie: atac vascular cerebral, recuperarea memoriei, plante medicinale, am căutat și apoi analizat un număr de 10 studii clinice publicate între anii 2008 și 2017, în revistele medicale internaționale și pe site-urile de specialitate medicale pentru a extrage concluziile. Rezultate: În urma analizei studiilor efectuate pe 2 loturi (cu administrare de Ginko biloba respectiv placebo), s-a constatat că în lotul caz apare o creștere a fluxului circulator cerebral, îmbunătățind rezultatele la testele de gândire și memorie. 9,1% din lotul caz respectiv 12,3% din grupul control au suferit evenimente vasculare ulterioare, diferențele între grupuri nefiind însă semnificative. Concluzii: Rezultatele arată că, în ciuda posibilității unui efect benefic în recuperarea memoriei, nu există suficiente date concludente și o metodologie corectă calitativ care să coreleze direct recuperarea memoriei prin utilizarea Ginko biloba, necesitând studii prospective suplimentare pentru demonstrarea corelației.

58 58 POSTER: INTOXICAȚIILE CU MONOXID DE CARBON Autor: Mihaela Croitoru Coordonator științific: Conf. univ. dr. Larisa REZNEAC Motivația studiului: Intoxicația cu monoxid de carbon este cea mai frecventă intoxicație cu gaze toxice și este responsabilă pentru un procent mare din decesele raportate în întreaga lume în fiecare an. Riscul toxic al monoxidului de carbon este crescut datorită imposibilității decelării organoleptice a toxicului, motiv pentru care este considerat asfixiantul perfect. Material și metodă: Studiul este unul retrospectiv efectuat pe un lot de 59 de pacienți, care au fost diagnosticați cu intoxicație cu monoxid de carbon, în perioada ianuarie februarie Studiul se bazează pe analiza datelor din fișele de solicitare a asistenței medicale de urgență. Au fost analizate cauzele, datele demografice, prezentările clinice, managementul la etapa de prespital şi modalitatea practică de rezolvare a cazului. Rezultate: Cel mai mare procent de expuneri la CO a avut loc în lunile: decembrie (20,3%), ianuarie (15,2%) şi februarie (22%), majoritatea fiind în mediul rural, 74,6%. Sursa primară de expuneri la CO a fost sistemul de încălzire la domiciliu (71,1%). Vârsta medie a fost de 39,2 ani, bărbaţii având o rată estimată mai mare, 59,3%, comparativ cu femeile, 40,7%. Cefaleea (74,5%), slăbiciunea generală (59,3%) și vertijele (47,4%) au fost cele mai frecvent raportate simptome. Pulsoximetria a fost efectuată în 81,3%. Oxigenoterapie s-a administrat în 72,9%, iar tratament simptomatic în 54,2%. Modalitatea practică de rezolvare a cazului 53,3% dintre pacienți au fost transportați la spital, 39% au fost lăsați pe loc, 32,2% au refuzat spitalizarea, 1 pacient a decedat în prezența echipei AMU. Concluzii: Rolul managementului la etapa de prespital este major, dar prevenirea și educația rămân soluția principală pentru reducerea morbidității și a mortalității în intoxicațiile cu monoxid de carbon.

59 59 POSTER: AFECTĂRILE CUTANEOMUCOASE ÎN LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC Autor: Ana Miron Coordonator științific: Prof. univ. dr. Liliana GROPPA Motivația studiului: Manifestările cutanate sunt prezente la 93% dintre pacienţii cu LES pe parcursul evoluției bolii şi în 23-28% din cazuri reprezintă prima manifestare a maladiei. Patru din cele unsprezece criterii de diagnostic pentru lupusul eritematos sistemic sunt de natură cutaneomucoase și mulți pacienți au lupus eritematos cutanat cu simptome sistemice minore sau absente. Material și metodă: Voi prezenta un studiu retrospectiv efectuat pe un lot de 60 de pacienți, cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani, care au fost diagnosticați cu lupus eritematos sistemic și spitalizați în incinta Spitalului Clinic Republican, secția Reumatologie pe parcursul anilor Studiul a fost efectuat în baza fișelor de observație clinică a pacienților, care au fost selectate aleatoriu. Rezultate: Din lotul total de pacienți, 57 (95%) sunt femei cu vârsta medie de 45,8 ani și 3 (5%) sunt bărbați cu vârsta medie de 63,3 ani. Vârsta medie de debut a maladiei este de 31,2 ani pentru femei și 50,3 ani pentru bărbați. Debutul maladiei a fost însoțit de manifestări cutaneomucoase la 39 (65%) de pacienți. La momentul actual 59 (98,4 %) de pacienți prezintă manifestări cutaneomucoase. Concluzii: Manifestările cutanate, pot avea o influență profundă asupra calității vieții, ele pot afecta relațiile interpersonale și activitățile de agrement. Pacienții sunt tulburați nu numai de boala în sine dar și de modul în care sunt percepuți de ceilalți ca rezultat al aparenței lor.

60 60 POSTER: POLIMORFISMUL GENEI GLUTATION-S TRANSFERAZĂ ȘI FACTORII COMPORTAMENTALI ÎN DEFECTELE STRUCTURALE CARDIACE CONGENITALE Autor: Dr. Mădălina Anciuc Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. George CRAUCIUC, Prof. univ. dr. Claudia BĂNESCU Motivația studiului: Defectele structurale cardiace congenitale (DSCC) reprezintă cea mai frecventă malformație diagnosticată la naștere. Numeroase studii descriu o serie de factori implicați în procesele de embriogeneză, frecvent fiind asociate expunerea maternă la xenobiotice și polimorfismele genelor implicate în metabolizarea acestora. Obiectivele studiului nostru contau în realizarea unei meta-analize în care să investigăm o posibilă asociere între apariția DSCC, factorii genetici și cei externi. Material și metodă: În cadrul acestui studiu am inclus 6 articole disponibile în bazele de date PubMed și Google scholar. Pentru căutarea acestora am folosit cuvintele cheie: glutathione-stransferase gene polymorphism, congenital heart defects, prenatal exposure. Cazurile investigate au fost genotipate pentru genele GST T1, respectiv M1 și GST P1 în asociere cu factorii comportamentali parentali. Rezultate: În cazul nou născuților din studiile publicate am inclus în această meta-analiză 547 pacienți diagnosticați cu DSCC și un lot control format din 889, fără anomalii congenitale. Pentru studiile efectuate prin determinarea modificărilor genei GST la mame am avut un total de 864 mame cu copii diagnosticați cu DSCC și 887 mame cu copii sănătoși. Expunerea la factori toxici pentru ambii părinți a determinat o creștere a riscului de DSCC de aproximativ 15 ori (p=0.002). Genotipul NULL pentru genele GST T1/M1 crește riscul de apariție a DSCC în cazul copiilor cu ambii părinți fumători. Pentru gena GST T1 genotipul NULL prezent la mame este asociat cu creșterea incidenței DSCC iar modificările polimorfice ale GST P1 în cazul părinților cu expunere prelungită la factori toxici crește riscul de a avea copii cu DSCC. Concluzii: Polimorfismul genelor GST T1/M1 și GST P1 poate influența apariția DSCC în asociere cu expunerea la substanțe toxice.

61 61 POSTER: AFECŢIUNILE SOMATICE LA COPII CU BOALA DOWN Autor: Anastasia Necula Coordonator științific: Conf. univ. dr. Ala HOLBAN Motivația studiului: Boala Down este cea mai des înâlnită şi mai cunoscută boală cromozomială, fiind produsă de trisomia 21. De remarcat faptul că un grup vast de afecţiuni somatice se asociază destul de frecvent cu boala Down. Material și metodă: Studiul realizat a fost unul descriptiv retrospectiv, a inclus 50 de copii cu vîrsta cuprinsă între 3 luni şi 5 an, cu boala Down stabilită, spitalizaţi/asistaţi pe parcursul anilor în cadrul IMSP SCM Nr. 1, Centrul de reabilitare clinică al Institutului Mamei şi al copilului şi Centrul de intervenţie precoce Voinicel, or. Chişinău. Au fost utilizate chestionare 1 tip, cu 7 module, care au fost analizate statistic. Pentru participare în studiu a fost obţinut acordul informat al aparţinătorilor. Rezultate: Identificarea maladiei Down, conform rezultatelor studiului, s-a produs antenatal la doar 3 pacienţi, de regulă postnatal, au existat şi 3 cazuri în care diagnosticul s-a stabilit după vîrsta de 6 luni. Afecţiuni somatice s-au constatat la 3/4 din pacienţi cu boala Down (74%), spectrul acestora fiind diferit: cele mai reprezentate s-au dovedit a fi malformaţii congenitale cardiace, (MCC) 27 de cazuri, urmate de afecţiunile ochilor şi ale sistemului endocrin cu 13 şi 9 cazuri respectiv, mai puţine cazuri sistemul limfatic şi digestiv 5 şi 3 cazuri respectiv. Mai mult de o treime din cazuri (38%) patologia somatică la copiii incluşi în studiu a fost asociată, cel mai frecvent MCC cu alte patologii, diagnosticate de pediatru 19 (44%). Concluzii: Copiii cu boala Down în majoritatea cazurilor suportă şi maladii somatice asociate, MCC fiind cele mai reprezentate, iar identificarea acestora de regulă se produce postnatal, adică tardiv.

62 62 SECȚIUNEA III - MEDICINĂ GENERALĂ: CLINIC CHIRURGICAL COMISIA DE EVALUARE PREȘEDINTE Conf. univ. dr. Doinița Vesa MEMBRI Conf. univ. dr. Alina Mihaela Călin Conf. univ. dr. Carmen Tiutiuca Conf. univ. dr. Octavian Ciobotaru Șef lucrări dr. Carmen Chelmuș SECRETAR Student Cristina Dimofte

63 63 RECONSTRUCȚIA SPINALĂ CU IMPLANTURI EXPANDABILE ÎN PATOLOGIA TORACO-LOMBARĂ Autori: Bogdan AGAVRILOAEI Coordonator știintific: Dr. Bogdan SECARA Motivatia studiului: Leziunile coloanei vertebrale toraco-lombare pot fi: traumatice, tumorale, degenerative și infecțioase. În funcție de localizare, aceste leziuni provoacă diferite sindroame neurologice și sunt tratate prin tehnici de excizie chirurgicală și reconstrucție vertebrală. Reconstrucția spinală după una sau mai multe vertebrectomii necesită înțelegerea tehnicilor chirurgicale și cunoașterea diferitelor tipuri de implanturi spinale. Aceste implanturi reprezintă metodele moderne de tratament ale instabilității spinale, întrucât reușesc să preia funcțiile segmentului spinal afectat și asigură astfel o stabilizare imediată a coloanei vertebrale. Material si metoda: Implantul expandabil reprezintă unul dintre cele mai recente mijloace de reconstrucție ale corpului vertebral. Acest implant este recomandat deoarece oferă numeroase avantaje, precum versatilitatea și accesibilitatea, dar și pentru că reușește ameliorarea semnificativă până la dispariția durerii și decompresia elementelor nervoase cu ameliorarea deficitelor motorii. Totodată, este important de subliniat și faptul că poate realiza, pe lângă reconstrucție, corecția aliniamentului sagital. Utilizarea implanturilor expandabile permite mobilizarea în încărcare imediată, precum și rezultate funcționale bune pe termen mediu și lung. Nu în ultimul rând, riscul de boli transmisibile asociate cu alogrefarea osoasă este absent. Rezultate: Datorită numeroaselor avatantaje, reconstrucția spinală cu implanturile expandabile este considerată a fi o tehnică relativ facilă, care permite prin însăși natura lor corectarea diformităților. Această tehnică reduce riscurile complicațiilor sau ale deteriorării corpului vertebral, având rezultate promițătoare, ce necesită însă un control imagistic de lungă durată. Concluzii: Utilizarea implanturilor expandabile permite mobilizarea în încărcare imediată, precum și rezultate funcționale bune pe termen mediu și lung. Nu în ultimul rând, riscul de boli transmisibile asociate cu alogrefarea osoasă este absent.

64 64 NEOPLASME METACRONE: NEOPLASM MAMAR ASOCIAT CU NEOPLASM DE COL UTERIN PREZENTARE DE CAZ Autor: Ana-Maria Bodea Coautori: Georgiana Ramona Călin, Iuliana Frățilă Coordonatori științifici: Asist. univ. drd dr.mihaela CRĂESCU, Conf. univ. dr. Laura Florentina REBEGEA Motivația studiului: Riscul dezvoltării celei de-a doua neoplazii este prezent în rândul pacienților neoplazici, motiv pentru care monitorizarea pe termen lung joacă un rol deosebit de important. Materiale și metodă: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 61 de ani cunoscută cu neoplasm mamar drept, biopsiat. Se decide intervenție chirurgicală în 2010 (mastectomie radicală modificată de tip Madden) chimiotratat, hormonotratat, iradiat extern. Pacienta prezintă un interval liber de boală de 7 ani, când se prezintă în urgență cu sângerări pe cale vaginală. Rezultate: În urma investigațiilor clinice și paraclinice se decide efectuarea biopsiei urmată de intervenție chirurgicală (limfadenohisterocolpectomie totală lărgită cu anexectomie bilaterală). Examenul histopatologic efectuat evidențiază diagnosticul de carcinom cu celule scuamoase (3 ganglioni pozitivi din 7 examinați) moderat diferențiat (G2), keratinizat. Examenul clinic relevă continuarea de evoluție la nivelul bontului vaginal, motiv pentru care se decide efectuarea radioterapiei externe adjuvante. Concluzii: Monitorizarea pe termen lung este deosebit de importantă în rândul pacienților oncologici, întrucât există riscul apariției celei de-a doua neoplazii. Particularitatea cazului prezentat constă în faptul că nu există evidențe ce sugerează legătura între carcinomul scuamos al colului uterin și neoplasmul mamar acestea fiind diagnosticate la interval de 7 ani.

65 65 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL NEVULUI CONGENITAL GIGANT EXPANDAREA TISULARĂ Autor: Dr. Petru Ciobanu Coautori: Dr. Alina Stan, Dr. Daniela Botez, Dr. Oxana Grosu Coordonatori științifici: Şef lucrări dr. Mihaela PERŢEA MD, PhD Motivația studiului: Nevul congenital gigant (NCG) reprezintă o patologie rară, cu o incidenţă de aproximativ 1:20000 de cazuri de nou-născuți. NCG este definit a fi leziunea cu 20 de cm în diametru. Transformarea malignă este rară, între 0,7-2,9%, motiv pentru care este indicată excizia leziunii încă din copilărie (sub 10 ani). Material și metodă: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 17 ani care s-a prezentat cu o leziune cutanată melanocitară congenitală, cu dimensiuni de 21/10 cm, situată la nivelul toracelui anterior-ncg. Pentru a evita intervenţiile chirurgicale repetate, anesteziile multiple şi pentru a obţine un rezultat estetic bun, s-a decis utilizarea unui expander tisular cu un volum de 600 ml. Expandarea a avut loc întrun interval de aproximativ 8 săptămâni, cu o frecvenţă de umplere de 2 ori/săptamână. Rezultate: Excesul cutanat obţinut a permis acoperirea completă a defectului postexcizional într-un singur timp operator cu rezultate funcţionale şi estetice bune. Concluzii: Expandarea tisulară reprezintă o tehnică chirurgicală cu indicaţii multiple atât în chirurgia reconstructivă postmastectomie cât şi în cea estetică. Este folosită cu rezultate bune şi pentru acoperirea defectelor după excizia unor leziuni cutanate (ex. NCG) de dimensiuni mari, evitând grefa de piele sau alte tehnici cu rezultate estetice inferioare.

66 66 FISTULA BILIO-BILIARĂ - O COMPLICAȚIE EVOLUTIVĂ SEVERĂ ÎN LITIAZA BILIARĂ Autor: Elisei Ceban Coordonator științific: Asist. univ. dr. Liuba STRELȚOV Motivația studiului: Sindromul Mirizzi raportat pentru prima dată în 1948 este o complicație tardivă și rară în evoluția litiazei biliare, reprezentând 0,8-2,5%. Analiza experienței de tratament a pacienților cu fistule bilio-biliare. Material și metodă: Studiul retrospectiv al unui grup de 15 pacienți cu vârsta între 63 și 82 de ani, diagnosticați și tratați în CSM Sf. Arhanghel Mihail în perioada Rezultate: Istoricul suferinței de litiază biliară a fost mai mare de 9 ani la pacienții noștri. Sindromul icteric caracteristic celui obstructiv a fost asociat cu o cholangită recurentă. În toate cazurile, debutul a fost insidious, cu dureri colicative caracteristice, febră și frisoane în 90% din cazuri și sindrom dispeptic biliar în 68% din cazuri. Diagnosticul a inclus: USG - efectuată la toți pacienții, care a raportat prezența litiazei veziculare, RMN în regim colangiografic în 5 cazuri și ERSP în 11 cazuri. Colangiografia intraoperatorie a fost practicată la toți pacienții. Tratamentul chirurgical a fost diferit în fistula completă și incompletă: colecistectomia anterogradă și repetarea defectului de cholledoc cu clapeta colecistică, drenaj procedeul Kehr - 7 cazuri, colecistectomia, coledocolitotomia și coledocoduadenoanastomoza - 4 cazuri, colecistectomia, coledocolitotomia și coledocojejunoenoa-nastomoza a la Roux - 4 cazuri. Concluzii: Metodele elective în diagnosticul sugestiv al fistulei biliobiliare în perioada preoperatorie sunt RMN în regim colangiografic și ERSP. Atitudinea terapeutică necesită o abordare chirurgicală întro urgență amânată, obiectivele intervenției fiind adaptate la particularitățile cazului, în funcție de topografia fistulei și complicațiile asociate acesteia.

67 67 REZOLVAREA DEFECTELOR TEGUMENTARE LA PACIENȚII CU DIABET ZAHARAT Autor: Irina Cojan Coautor: Viorica Mihaluța, Institutul de Medicină Urgență, Chirurgie Plastică și Reconstructivă - USMF N.Testimițanu,Chișinău Coordonator științific: Gr.VEREGA, d.h.ș.m. Șef Clinică Chirurgie plastică și Microchirurgie Reconstructivă a Spitalului de Urgență Motivația studiului: Cazuri noi de boală sunt înregistrate anual, Îngrijirea promptă și acoperirea cât mai rapidă a leziunilor tegumentare sunt factori extrem de importanți în limitarea morbidității și mortalității prin aceste afecțiuni. Material și metodă: Studiu prospectiv pe lot de 58 de pacienți, care au fost împărțiți în 3 categorii după tipul intervenției efectuate: 1. Debridare excizională a pielii și țesutului subcutanat. 2. Grefă de piele pe zone granulare extinse. 3. Lambou insular pe pedicul vascular. La pacienți au fost urmăriți parametrii: vârstă, sex, mediul de trai, tipul diabetului, localizarea defectului, glucoza, analiza generală de sînge, numărul de zile de spitalizare, complicațiile diabetului, microorganismele depistate în plagă. Rezultate: 58 de personae au fost incluse în studiu. 48 de persoane cu complicații tegumentare, 10 cu complicații oasoase la care s-a recurs amputația. Cei 48 de pacienți au beneficiat de rezolvări tegumentare prin reconstrucție chirurgicală, 62% - debridare excizională a pielii și țesutului subcutanat, 21% lambou insular pe pedicul vascular, 17% grefă de piele pe zone granulare extinse. Concluzii: Defectele tegumentare la pacienții cu diabet zaharat pot fi rezolvate prin metode noi de reconstrucție și plastie, astfel rata amputațiilor ar putea scădea progresiv.

68 68 ASPECTE CLINICO-PATOLOGICE ALE MELANOMULUI MALIGN COROIDIAN Autor: Dragoș Constantin Cucoranu Coordonator științific: Șef lucrări dr. Anda SIRETEANU CUCUI Motivația studiului: Obiectivul studiului este de a evidenția importanța testelor imagistice în depistarea melanomului malign coroidian. Melanomul malign uveal reprezintă cea mai prevalentă tumoră primară intraoculară a adultului (75%), dintre acestea cel coroidian fiind cel mai frecvent întâlnit, în procent de 90%, fiind urmat de cel ciliar (5%) și de cel irian (3%). Material și metodă: Au fost incluse 6 cazuri de melanom malign coroidian, iar cu ajutorul oftalmoscopiei, ecografiei, RMN-ului, angiofluorografiei și a examenului histopatologic au fost cuantificate aspectele anatomo-clinice. Rezultate: Vârsta medie a pacienților incluși în studiu a fost de 68,2±7,17. S-a remarcat o predominanță a sexului feminin (F:M=2:1), iar majoritatea cazurilor au fost localizate la nivelul ochiului stâng (n=4). Diametrul maxim (DM) și grosimea maximă (GM) au fost cuantificate folosind ecografia (DM=16,13±3,06, GM=9,28±3,32), RMN-ul (DM=17,5±2,83, GM=10±3,8) și descrierea macroscopică de specialitate (DM=17±3,1, GM=9,33±4,11). Examenul microscopic a evidențiat o prevalență a tipului epiteloid (n=5). Majoritatea cazurilor au prezentat o pigmentație de peste 40% și necroză tumorală de peste 30% având un volum mediu tumoral de 1,38±0,68ml. Concluzii: Cu ajutorul testelor imagistice (oftalmoscopie, ecografie, RMN) melanoamele maligne coroidiene pot fi diagnosticate, documentate și urmărite încă din stadiile precoce, dar confirmarea diagnosticului se poate face doar prin examenul histopatologic. Nu se remarcă o diferență seminifcativă între valorile obținute indiferent de metodele morfometrice folosite. În aceste stadii metodele terapeutice conservatoare pot crește semnificativ prognosticul pacienților.

69 69 TERAPIA CU PRESIUNE NEGATIVĂ (V.A.C. TERAPIE) SOLUŢIE SALVATOARE PENTRU TRATAMENTUL PLĂGILOR DE DIFERITE ETIOLOGII Autor: Dr. Daniela Botez Coautori: Dr. Alexandru Savin, Dr. Oxana-Mădălina Grosu Coordonator științific: Şef lucrări dr. Mihaela PERŢEA Motivația studiului: Evaluarea rezultatelor obţinute prin folosirea tratamentului cu presiune negativă la nivelul defectelor de părţi moi posttraumatice sau a celor vechi, infectate, cu punerea în evidenţă a avantajelor acestei tehnici printre care: scurtarea duratei de vindecare cu stimularea dezvoltării ţesutului de granulaţie, scăderea concentraţiei de germeni de la nivelul plăgii, izolarea focarului septic, analiza secreţiilor din container. Material și metodă: Studiul include un lot de 24 de pacienţi cu defecte de părţi moi localizate la nivelul membrelor pelvine şi toracice, dintre care 11 pacienţi cu leziuni la nivelul gambei (7 pacienţi cu ulcere trofice şi 5 pacienţi cu leziuni postraumatice), 13 pacienţi cu defecte de părţi moi la nivelul mâinii, pumnului şi antebraţului de diferite etiologii, dintre care 2 pacienţi cu complicaţii post-tromboflebită de cateter. În toate cazurile s-a aplicat terapia cu presiune negativă (VAC) după efectuarea debridării chirurgicale a leziunilor. Menţinerea VAC-terapiei s-a făcut până la apariţia ţesutului de granulaţie, eliminarea secreţiilor patologice şi a ţesuturilor devitalizate. Tratamentul s-a continuat cu acoperirea cu grefe de piele liberă despicată sau cu lambouri fascio-cutane de vecinătate. Rezultate: În toate cele 24 de cazuri, tratamentul prin aplicare de pansamente cu presiune negativă a permis o reducere semnificativă a duratei de vindecare, cu obţinerea unor plăgi chirurgicale granulare de bună calitate, cu protejarea elementelor nobile expuse la nivelul leziunilor (nervi, tendoane etc). Concluzii: Tratamentul VAC este o soluţie de primă intenţie pentru tratametul defectelor de părţi moi de diferite etiologii şi a celor infectate, grăbind procesul de vindecare, ajutând la asanarea focarului septic.

70 70 TUMORI SINCRONE DE VEZICĂ URINARĂ ȘI COLON SIGMOID Autor: Cristina Dimofte Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Mihaela CRĂESCU, Șef lucrări dr. Geta BADIU Motivația studiului: Tumorile sincrone au început să fie tot mai des întâlnite, într-unul sau mai multe organe ale tractului digestiv, fie ca urmare a progreselor înregistrate de tehnicile imagistice, fie a vârstei tot mai înaintate a pacienților. Material și metodă: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 78 de ani, diagnosticat în luna a 11-a, 2017, cu tumoră de vezică urinară, operată radical, sincronă cu tumoră de colon sigmoid, cu invazie în vezica urinară. Rezultate: Din istoricul bolii, reținem că pacientul a fost diagnosticat în anul 2009 cu polipoză colonică, pentru care s-a efectuat rezecție endoscopică de polipi colo-rectali. Pacientul se prezintă cu hematurie macroscopică în luna a 11-a, A efectuat cistoscopie cu biopsie. Examenul histopatologic evidențiază: carcinom tranzițional (urotelial) bine diferențiat (G1). La interval de 1 lună, se prezintă în urgență cu rectoragii. Se intervine chirurgical paliativ, examenul histopatologic decelând: adenocarcinom bine evidențiat (G1). Concluzii: Conform literaturii de specialitate, tumorile de vezică urinară, sincrone cu tumorile colo-rectale, au o prevalență crescută. La aproximativ 45% din persoanele afectate, cancerele colo-rectale multiple sincrone sau metacrone, vor apărea la mai puțin de 10 ani de la rezecția tumorii inițiale. Aceste cancere de colon nu se dezvoltă ca leziuni de novo, ci apar la nivelul unor adenoame care par a avea o rată de transformare malignă extrem de accelerată.

71 71 PROFILAXIE FACILĂ VS TRATAMENT COMPLEX - FLEBITA DE CATETER Autor: Dr. Oxana-Mădălina Grosu Coautori: Dr. Alexandru Savin, Dr. Daniela Botez Coordonator științific: Şef lucrări dr. Mihaela PERŢEA MD, PhD Motivația studiului: Cateterele venoase periferice sunt dispozitivele cele mai folosite în activitatea medicală % din cazurile de tromboflebite superficial și profunde, localizate la nivelul membrului toracic, sunt de cauză iatrogenă prin cateterizare venoasă. Scopul prezentării este de a atrage atenţia asupra flebitelor de cateter în vederea cunoaşterii diagnosticării şi tratării precoce a acestei patologii pentru evitarea complicaţiilor, uneori severe, care pot implica tratament chirurgical. Material și metodă: Studiul are la bază un lot de 12 pacienţi diagnosticaţi cu flebită de cateter în diferite stadii de gravitate. Dintre aceştia: 3 cazuri s-au prezentat cu formă ușoară care a necesitat doar tratament conservator. Alte 8 cazuri s-au prezentat cu o formă gravă a aceleași boli, necesitând intervenţie chirurgicală pentru excizia venei trombozate. Doar într-un singur caz s-a înregistrat o formă gravă de flebită de cateter cu leziuni ulcero-necrotice care s-au soldat cu defecte de părți moi, necesitând ulterior VAC terapie urmată de plastie cu piele liberă despicată, cu durată de spitalizare de aproximativ o lună de zile. Rezultate: Evoluţia cazurilor a fost favorabilă cu vindecare completă, fără sechele funcţionale sensitive sau motorii, îngrijirea acestor pacienţi necesitând spitalizare cuprinsă între 3 zile și 1 lună (în cazul formei ulcero-necrotice). Concluzii: Flebita de cateter este o complicaţie a cateterizării venoase care poate fi prevenită şi/sau sesizată precoce pentru a evita intervenţiile chirurgicale multiple, cu anestezii repetate, la care se adaugă o spitalizare de lungă durată, toate acestea, de cele mai multe ori implicând pacienţi vârstnici cu tare multiple.

72 72 NAȘTEREA VAGINALĂ DUPĂ OPERAȚIA CEZARIANĂ TENDINȚA GLOBALĂ ȘI EXPERIENȚA LOCALĂ Autor: Dr. Alina Agache Coautor: Dr. Ana-Maria Adam Coordonator științific: Asist. univ. dr. Ioan Tudor LAZĂR Motivația studiului: Operația cezariană a prezentat o creștere impresionantă în ultimul deceniu în detrimentul recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Nașterea vaginală după operația cezariană a reprezentat o alternativă a operațiilor cezariene iterative. Siguranța și eficiența metodei este încă pusă sub semnul întrebării. Material și metodă: Studiul de tip retrospectiv a fost efectuat în Maternitatea Cuza Vodă Iași, în perioada Lotul a fost compus din 46 de paciente care au născut vaginal după una sau mai multe operații cezariene. 11 paciente care au născut vaginal prematur după operație cezariană au fost excluse. Identificarea și portofoliul fiecărei paciente s-a realizat prin consultarea bazei de date a maternității și a foii de observație a pacientei. Rezultate: S-a observat creșterea incidenței nașterii vaginale după operația cezariană în ultimii ani: 0%/2013, 0,12%/2014, 0,13%/2015, 0,20%/2016 și 0,27%/2017. Incidența complicației majore a nașterii vaginale după operație cezariană la mamă ruptura uterină a fost 0%, iar la făt suferința fetală doar în procent de 4,4%. 48,8% din pacientele incluse în studiu au studii superioare. Concluzii: Rezultatele studiului respectă tendința globală. Nașterea vaginală după operația cezariană poate fi o alternativă sigură atât pentru mamă cât și pentru făt.

73 73 SINDROMUL HELLP PREZENTARE DE CAZ Autor: Dr. Elena Roxana Matache Coautor: Dr. Andreea Eliza Zahariea Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. Dana TUTUNARU, Conf. univ. dr. Aurelia ROMILĂ Motivația studiului: Sindromul HELLP este una dintre cele mai periculoase complicaţii ale preeclampsiei în sarcină. Este o patologie rară, cu evoluţie galopantă şi riscuri mari legate de supravieţuire. Material și metodă: Pacientă în vârstă de 19 ani, cunoscută ca epileptică şi având sarcină în evoluţie de 23 de săptămâni, a fost transferată cu elicopterul de la Spitalul Judeţean Tulcea la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Galaţi, datorită apariţiei unor tulburări neuro-vegetative. Ȋn urma investigaţiilor s-a constatat că pacienta prezintă: HTA (TA = 170/105 mmhg), proteinurie (500 mg/dl) asociate cu sindrom HELLP, ceea ce a necesitat tratament de urgenţă prin cezariană. Evoluţia post-operatorie a fost favorabilă. Rezultate: Diagnosticul de certitudine a fost pus pe baza examenelor clinice şi paraclinice. Concluzii: Cazul prezentat este unul particular prin asocierea eclampsiei şi sindromului HELLP pe un fond de epilepsie.

74 74 SARCOMUL KAPOSI ASPECTE CLINICE ȘI STRATEGII TERAPEUTICE Autor: Larisa Morar Coordonator științific: Conf. univ. dr. Laura Florentina REBEGEA Motivația studiului: Sarcomul Kaposi (SK) este o neoplazie rară, incidență 2-6 la 1 milion de locuitori. Studiile prospective sunt limitate datorită numărului redus de pacienți. Această lucrare prezintă manifestările clinice și patologice, evoluția și strategiile terapeutice. Material și metodă: Am analizat retrospectiv 25 de pacienți cu sarcom Kaposi, diagnosticați și tratați în secția de Radioterapie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei Galați, în perioada Am analizat distribuția pe grupe de vârstă, sex, mediul de viață, localizare, histopatologie, imunohistochimie, comorbiditățile asociate, tratamentul multidisciplinar efectuat și evoluția bolii. Rezultate: Vârsta medie a pacienților studiați este de 66 de ani, SK apare mai frecvent la bărbați (72%). Leziunile sunt localizate cu predilecție la nivelul membrelor inferioare (84%), 76% prezentând stadiul nodular. Testele imunohistochimice (IHC) au fost efectuate la 8 pacienți (32%). Markerii IHC de plasticitate endotelială CD31 și CD34 sunt bine exprimați în toate cazurile. O singură pacientă (4%) a fost HIV+. Peste 50% asociază patologie cardiacă, 32% asociază DZ tip II, iar 20% dezvoltă a II-a neoplazie. Tratamentul este multidisciplinar incluzând radioterapia (RTE) aplicată în 88% cazuri, chimioterapia (CMT) în 36% și intervenția chirurgicală (28%). Concluzii: Sarcomul Kaposi înregistrează o incidență ușor crescută în ultimii ani. Infecția cu HHV-8 este implicată în 98% dintre cazurile de SK clasic. Cea mai eficientă strategie terapeutică este RTE aplicată în 88% din cazuri. Frecvent evoluția este lentă (92%) și foarte rar agresivă (8%) cu determinări secundare și deces.

75 75 MIGRENELE ABDOMINALE DIFICULTĂȚI DE ÎNCADRARE A DIAGNOSTICULUI Autor: Manuela Alexandra Olaru Coordonatori științifici: Șef lucrări dr. Geta BADIU, Asist. univ. dr. Eva-Maria ELKAN, Șef lucrări. dr. Ginel BACIU Motivația studiului: Migrena abdominală este o formă de migrenă întalnită în special la copii cu vârste între 5 și 9 ani, însă rareori poate apărea și la adulți. Această patologie are ca simptom principal durerea abdominală, care este însoțiă uneori de vărsături, paloare sau eritem. Odată cu înaintarea în vârstă a pacientului, durerile abdominale pot înceta, fiind înlocuite de durerile de cap de tip migrenos. Material și metodă: Prezentăm cazul unui copil de sex feminin în vârstă de 7 ani, normal dezvoltat fizic și neuropsihic, care se internează în Secția de Gastroenterologie a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Sf. Ioan Galați pentru evaluare clinică si biologică. De la vârsta de 3 ani pacienta prezintă poftă de mâncare redusă, iar în urmă cu un an au debutat durerile abdominale periombilicale, urmate de vărsături și somnolență. Acestea din urmă duc la ameliorarea durerilor abdominale. Rezultate: În urma anamnezei, examenului obiectiv și a investigațiilor electrice și imagistice s-a stabilit diagnosticul de migrenă abdominală, cu prezența criteriilor tipice de durere periombilicală, episoade recurente ce apar în plină stare de sănătate fiind însoțite de paloare, greață, cefalee și fotofobie. Concluzii: Migrena abdominală este o patologie destul de rară, deoarece este greu de depistat, putând fi ușor supradiagnosticată ca epilepsie abdominală, însă strategia terapeutică a acestor două entități diferă deși pot exista substanțe comune ce pot trata ambele entități, dar durata și dozele terapeutice sunt diferite, la fel și percepția de către pacient și familie.

76 76 ACOPERIREA DEFECTELOR DE PĂRŢI MOI DE LA NIVEL CALCANEAN O ADEVĂRATĂ PROVOCARE - LAMBOUL FASCIO-CUTAN INSULAR INERVAT PLANTAR MEDIAL Autor: Dr. Alexandru Savin Coautori: Dr. Daniela Botez, Dr. Oxana-Mădălina Grosu Coordonator științific: Șef lucrări dr. Mihaela PERŢEA MD, PhD Obiective: Acoperirea defectelor de părţi moi de la nivel calcanean reprezintă o provocare pentru orice chirurg. Acest aspect este dat de către particularităţile zonei, fapt care face să existe un număr mic de variante tehnice nonmicrochirurgicale posibile a fi utilizate pentru acoperirea defectelor de la acest nivel. Scopul lucrării este de a arăta eficienţa utilizării lamboului insular plantar medial şi tehnica prin care acesta poate fi adus la nivel calcanean pentru a acoperi defectele de părţi moi produse prin traumatisme, tumori, osteite etc. Material şi metodă: Studiul include un număr de 5 pacienţi, 4 bărbaţi şi o femeie, cu vârste cuprinse între 42 şi 67 de ani. În 3 cazuri, pacienţii au prezentat leziuni trofice consecinţa unor patologii neurologice (chirurgie pe coloana lombară), neglijate de către pacient într-o primă etapă. Evoluţia acestor defecte este cuprinsă între 2 şi 6 ani. În alte două cazuri pacienţii au prezentat tumori la nivel calcanean, a căror excizie a lăsat expunere osoasă. În toate cele 5 cazuri pregătirea preoperatorie a inclus şi explorarea statusului vascular al pacientului. Nu s-au înregistrat accidente sau incidente intraoperatorii. Într-un singur caz s-a decelat o variantă anatomică la nivelul arterei plantare mediale, descoperită prin arteriografia preoperatorie. Rezultate: Rezultatele au fost bune în toate cazurile, fără complicaţii vaculare (arteriale sau venoase) în perioada postoperatorie imediată. Într-un singur caz s-a înregistrat o uşoară congestie venoasă la nivelul lamboului care s-a rezolvat spontan în a 4-a zi postoperator. Rezultatele funcţionale la interval de 1 an postoperator au fost bune cu reintegrarea completă socio-profesională a pacienţilor. Rezultatele

77 77 estetice ale regiunii reconstruite au satisfăcut pe deplin aşteptările pacienţilor. Concluzii: Lamboul plantar medial reprezintă o soluţie demnă de luat în seamă şi de folosit, uneori de primă intenţie, atunci când statusul vascular al pacientului permite, pentru reconstrucţia cu succes a defectelor de părţi moi de la nivel calcanean. Cuvinte cheie: defect calcanean, lambou, artera plantară medială. MALADIA DUPUYTREN TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR Autor: Dr. Alexandru Savin Coautori: Dr. Oxana-Madalina Grosu, Dr. Daniela Botez Coordonator științific: Șef lucrări dr. Mihaela PERŢEA MD, PhD Motivația studiului: Scopul prezentării este de a readuce în atenţie amploarea şi gravitatea modificărilor pe care le produce maladia Dupuytren la nivelul aponevrozei palmare modificări anatomice, histologice, precum și repercusiunile clinice şi funcţionale pe care le determină la nivelul degetelor şi mâinii. Se remarcă noutățile din literatură în ceea ce priveşte etiologia şi mecanismele fiziopatologice ale bolii. Se subliniază marea varietate a posibilităţilor de tratament chirurgical. Material și metodă: Studiul include un lot de 25 de pacienți cu vârste cuprinse între de ani, dintre care 20 de bărbaţi și 5 femei. În 20 de cazuri au fost afectate razele digitale 4 şi 5, în 4 cazuri razele digitale 2 şi 3, iar într-un singur caz s-a constatat afectarea tuturor razelor digitale. În 5 dintre cele 25 de cazuri s-a remarcat prezența nodulilor plantari (boala Ledderhose) și un caz a fost asociat cu fibromatoză penilă (boala Peyronie). Din cele 25 de cazuri luate în studiu care au avut indicaţie chirurgicală, 10 cazuri au fost în stadiu II, 12 cazuri în stadiu III şi 3 cazuri în stadiu IV de boală. Din punct de vedere histologic, se constată proliferări multinodulare de tip fibroblastic, neîncapsulate, cu arhitectură fasciculată sau storiformă. Se practică în 15 cazuri aponevrectomie

78 78 sectorială tehnica Skoog, iar în 5 cazuri tehnica McCash. Se utilizează într-un singur caz plastia cu lambou hipotenarian, iar în 4 cazuri doar aponevrotomie datorită comorbiditaților grave ale pacienților, fapt care nu a permis efectuarea unor intervenții chirurgicale de lungă durată. Rezultate: Rezultatele au fost bune, cu recuperare completă, fără impotență funcțională la nivelul degetelor și mâinii în 20 de cazuri. În 4 cazuri s-a constatat o retracție cicatricială datorită slabei cooperări a pacientului și în lipsa kinetofizioterapiei, cazuri care au necesitat reintervenție la 1 an. Într-un caz din cele 5 la care s-a utilizat tehnica McCash s-a folosit ulterior plastie cu grefă de piele toată grosimea. Concluzii: Maladia Dupuytren implică modificări la nivelul aponevrozei palmare de la stadiu de nodul până la cordoanele care determină retracția în flexe a degetelor și importantă impotență funcțională, studiile din literatură arătând o etiologie variată a bolii. Este o boală în care creşte excesul depunerilor de colagen tip III, cu afectarea liniilor de tensiune din palmă şi extremităţile proximale ale degetelor, rezultând contractura. RINOFIMA REZULTATELE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL Autor: Dr. Alexandru Savin Coautori: Dr. Oxana-Madalina Grosu, Dr. Daniela Botez Coordonator științific: Șef lucrări dr. Mihaela PERŢEA MD, PhD Motivația studiului: Scopul prezentării este de a readuce în atenţie unele dintre variantele tehnice ale tratamentului chirurgical în cazul stadiului final al rozaceei - rinofima, atunci când terapiile dermatologice nu mai au indicaţie sau pacientul nu a avut nici o prezentare la dermatolog în stadiile incipiente ale bolii, precum şi prezentarea rezultatelor obținute.

79 79 Material și metodă: Studiul se bazează pe un lot de 5 pacienţi, toţi de sex masculin, cu vârste cuprinse între 55 şi 75 de ani, consumatori ocazionali de alcool (declarativ), cu boli cardiovasculare (HTA stadii de la I la III) corect tratate (unul dintre pacienţi cu terapie anticoagulantă). Nici unul dintre pacienţi nu s-a adresat în stadiul incipient al bolii la dermatolog şi de aceea nu au beneficiat de nici un alt tratament anterior. Abordarea chirurgicală, în toate cazurile, s-a efectuat sub anestezie generală şi a constat în excizia ţesutului afectat urmat în 3 cazuri de pansamente pentru o cicatrizare dirijată, iar în două cazuri acoperire cu plastie cu piele liberă despicată. Rezultate: Într-un singur caz, imediat postoperator, datorită tratamentului anticoagulant s-au înregistrat sângerări repetate care au dus la liza grefei, optându-se pentru continuarea pansamentelor în vederea unei epitelizări dirijate. Rezultatele la distanţă au fost bune în toate cele 5 cazuri luate în studiu, cu satisfacţie deplină din partea pacienţilor. Concluzii: În formele la care nu mai este eficient tratamentul dermato-cosmetic, se impune tratamentul chirurgical care poate avea mai multe variante tehnice. Rezultatele obţinute cu cele două variante tehnice luate în studiu confirmă datele din literatură în care se optează pentru cicatrizarea dirijată, aceasta având rezultate estetice mai bune, dar care necesită o cooperare bună din partea pacientului datorită intervalului de timp mai mare până la obţinerea rezultatului final. Soluţia terapeutică cea mai bună pentru această rozacee ar fi o adresabilitate către dermatolog încă din stadiile precoce, evitându-se intervenţiile chirurgicale, care sunt destul de ample şi cu un risc hemoragic care nu este de neglijat.

80 80 TIBIA VARA LA COPIL Autor: Mihaela Sîromeatnicov Coordonator științific: Conf. univ. dr. Lev STATI Motivația studiului: Probema înlăturării deformației membrului inferior continuă a fi una dintre cele mai actuale în practica ortopedică. Deformațiile membrului inferior dețin primul loc în clasamentul deformații scheletului. Deformațiile de varus ale gambei constituie circa 11% din patologia locomotorului și ocupă locul doi. Tibia vara reprezintă o tulburare de creștere, caracterizată prin osificarea anormală a versantului medial al cartilajului de creștere tibial proximal cu angulație abruptă a tibiei proximale față de diafiză, asociind și rotația medială tibială. Material și metodă: Studiul a fost efectuat în Clinica de Ortopedie și Traumatologie a USMF Nicolae Testemițanu, din cadrul Centrului Național Științifico-Practic de Chirurgie pediatrică Natalia Gheorghiu. Au fost studiate fișele de observație și registrele operatorii ale copiilor internați în perioada cu deformitate de varus, de la 3-15 ani. Lotul de studiu a inclus 98 de pacienți, 36 de fete, 62 de băieți. Rezultate: S-au tratat chirugical 98 de pacienți prin diferite metode cu deformitate de varus a gambei, din care cu tibia vara - 40 metoda de osteotomie proximală a tibiei metoda Moroz, respectiv 58 cu deformități displastice de varus. Concluzii: Diagnosticul precoce cât și cunoașterea evoluției naturale a bolii sunt importante pentru tratament. Tratamentul ortopedic a arătat un succes cu rezultate foarte bune dacă este aplicat în stadiile inițiale ale bolii după vîrsta de 2 ani. În cazul tratamentului chirurgical este necesară o evaluare corectă preoperatorie a deformației pentru a aprecia nivelul de osteotomie, gradul de corecție. Scopul tratamentului este de a obține un ax în limitele fiziologice și protejarea zonei fizare.

81 81 RECONSTRUCŢIA DEFECTELOR TISULARE LA MÂNĂ POSTELECTROCUŢIE - O ADEVĂRATĂ PROVOCARE Autor: Remus-Andrei Tofan Coautori: Adina Georgiana Pară, Ștefania Gherghe Moise Coordonator științific: Şef lucrări dr. Mihaela PERŢEA Motivația studiului: Scopul prezentării este de a readuce în atenţie faptul că electrocuţia produce de cele mai multe ori distrucţii tisulare masive, care pot necesita intervenţii chirurgicale seriate şi complexe. În ciuda eforturilor, recuperarea funcțională şi mai ales estetică, în unele cazuri, nu este decât satisfăcătoare. Materiale și metodă: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 32 de ani cu leziuni prin electrocuţie produse în scop autolitic. Leziunile produse au constat în necroze tisulare masive la nivelul feţei dorsale a policelui, necroze de părţi moi ale feţelor dorsale ale F2 şi F3, ale D3 și D4 cu expunere osoasă la nivelul mâinii drepte. Pentru acoperirea defectelor de la mâna dreaptă s-au utilizat lambouri locale şi locoregionale: lambou cerf-volant pentru acoperirea feţei dorsale a policelui şi lambou revers Brunelli pentru acoperirea defectelor de la nivelul D3 și D4. Secundar, la interval de o lună, s-a decis reconstrucţia AIF de police prin amplasarea unei proteze articulare de tip Mathys şi reconstrucţia extensorului lung de police. Nu s-a luat în calcul nicio reconstrucţie microchirurgicală datorită statusului psihiatric al pacientului. Rezultate: Din punct de vedere tehnic toate intervenţiile chirurgicale au avut rezultate bune. Colaborarea dificilă cu pacientul a făcut ca rezultatele funcţionale să fie doar satisfăcătoare. Concluzii: Electrocuţia produce leziuni tisulare extinse, profunde, care necesită intervenţii chirurgicale seriate, de multe ori de complexitate mare.

82 82 TUMORI RARE ALE MÂINII DIAGNOSTIC CLINIC, IMAGISTIC ŞI ANATOMOPATOLOGIC Autor: Olivia Maria Vaipan Coordonator științific: Şef lucrări dr. Mihaela PERŢEA Motivația studiului: Scopul prezentării este de a aduce în atenţie existenţa la nivelul mâinii şi a degetelor a unor formaţiuni tumorale rare, care pun probleme de diagnostic clinic şi la care numai explorarea paraclinică de tip IRM şi examenul histopatologic pot orienta diagnosticul. Material și metodă: Studiul se bazează pe un lot de 11 pacienti, 9 bărbaţi şi două femei, cu vârste cuprinse între 35 şi 67 de ani. Au fost incluse 7 cazuri de lipoame cu localizare atât la nivelul palmei, toate cu dimensiuni peste 5 cm (gigante). 1 caz de liposarcom la nivelul feței dorsale a mâinii în care imaginile IRM au fost sugestive, diagnosticul fiind confirmat histopatologic. În alte 2 cazuri examenul histopatologic arată prezenţa unui chist de incluziune epidermală la nivelul palmei şi de tenosinovită lenticulară. Ultimul caz de tumoră de pat ungveal la care examenul histopatologic şi imunohistochimia confirmă diagnosticul de neurofibrom de pat ungveal (cu confirmarea prezenţei proteinei S100) (doar 10 cazuri în literatură). Rezultate: În toate cazurile s-a practicat ablaţia formaţiunilor tumorale, cu rezultate funcţionale şi estetice bune, cu satisfacţie deplină din partea pacienţilor. În cazul liposarcomului tratamentul adjuvant şi amputația au fost refuzate de către pacientă. Concluzii: Deşi sunt tumori rare (având această localizare) şi foarte rare trebuie cunoscute pentru a putea fi diagnosticate şi corect tratate.

83 83 STUDIUL CLINIC ȘI GENETIC AL CANCERULUI TIROIDIAN Autor: Andrei Vameș Coordonator științific: Conf. univ. dr. Svetlana CAPCELEA Motivația studiului: În clinica de Oncologie din Republica Moldova, în ultimii ani s-a constatat o creștere a numărului de pacienți cu patologia glandei tiroide supuși tratamentului chirugical cu tiroidectomie totală. O mare parte dintre pacienți sunt diagnosticați cu cancer tiroidian și provin din familii cu anamneză de patologie a tiroidei sau oncologică. Material și metodă: Studiul a fost realizat în secția Cap-Gît a Institutului de Oncologie din Republica Moldova, pe perioada 1 ianuarie - 1 august 2017; a inclus 88 de pacienți cu patologie a glandei tiroidei, care au fost evaluați clinic, paraclinic și genealogic. Rezultate: Din lotul studiat au fost: 26 de pacienți (30%) cu cancer tiroidian confirmat histologic, 30 (34%) cu gușă difuz nodulară, 25 (28%) cu adenomatoza glandei tiroide, 7 (8%) tiroidită autoimună. Dintre pacienții cu cancer confirmat: st I T1N0M0-2(8%), st II T2N0M0-20(77%), st III T3N1M0-1(4%), st IV T4N1M0-3(11%). Anamneza familială pozitivă de patologie oncologică au avut 35 de pacienți (40%). În studiu au fost 82 de femei (93%), 6 bărbați (7%). Repartizarea după vârstă: ani - 8 (9%), ani 8 (9%), ani 20 (23%), ani 30 (35%), ani 19 (22%), ani 2 (2%). Durata medie a bolii a fost de 3,5 ani. Concluzii: Cancerul tiroidian este o patologie polimorfă, heterogenă, sensibilă la factorii de mediu, implicit la radiații. Descoperirile recente din medicina moleculară, oferă noi perspective în diagnosticul, prognosticul și terapia non-invazivă a cancerului tiroidian. Sfatul genetic devine o necesitate în abordarea pacientului cu patologia tiroidei.

84 84 ABORDARE TERAPEUTICĂ ÎN NEOPLASMUL MAMAR METASTATIC Autor: Andrei-Lucian Zaharia Coautor: Gabriel Lăcătuşu Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Laura Florentina REBEGEA, Asist. univ. drd. dr. Mihaela CRĂESCU Motivația studiului: Cancerul de sân este al doilea ca frecvenţă în lume şi cea mai frecventă neoplazie feminină (25% din cazuri). În România este pe primul loc în rândul pacientelor de sex feminin şi cu o mortalitate de 16%. Țările care au introdus ca metodă de screening mamografia a dus la scăderea mortalităţii cu 30%. Material și metodă: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 56 de ani din mediul urban care s-a prezentat în urgenţă pentru dureri osoase şi sindrom anemic sever internată iniţial în secţia de Hematologie. La examenul clinic se decelează formaţiune tumorală mamară stângă, iar după confirmarea HP, medulograma, IHC şi investigaţii radiologice se stabileşte diagnosticul de neoplasm glandă mamară stângă stadiul IV, profil luminal A cu multiple determinări secundare. În urma deciziei comisiei oncologice se decide tratamentul oncologic. Rezultate: Pacienta a efectuat hormonoterapie cu Tamoxifen, ulterior cu Fulvestrant şi bisfosfonaţi şi radioterapie la nivelul glandei mamare, cu toleranţă foarte bună. La evaluarea ulterioară după efectuarea computer tomografie torace abdomen şi pelvis nu se mai decelează determinările secundare pulmonare şi retroperitoneale dar se menţin determinările secundare osoase. Concluzii: Cancerul de sân, la noi în ţară, constituie o problemă importantă, care este departe de a fi rezolvată. Chiar şi în stadii avansate cu multiple determinări secundare se pot obţine rezultate favorabile şi supravieţuire îndelungată în caz de profil luminal A şi Ki67 scăzut. Particularitatea cazului este reprezentată de debutul prin metastaze osoase, la o pacientă cu status de performanță depreciat, ECOG 4 anterior prezentării, cu evoluţie favorabilă sub tratamentul administrat, cu reintegrare în câmpul muncii.

85 85 NEURONAVIGAREA ÎN CHIRURGIA SPINALĂ Autor: Ruslan Faina Coordonator științific: Prof. univ. dr. Grigore ZAPUHLÎH - doctor habilitat, şef catedră Neurochirurgie, USMF Nicolae Testemițanu Motivația studiului: Într-o eră a informațiilor, pentru un neurochirurg modern este de o importanță majoră să înțeleagă și să stăpânească interpretarea diferitelor tehnici de imagistică și radiologie, pentru a implementa neuronavigarea în chirurgie. Prin intermediul acestei lucrări, revizuind literatura de specialitate se urmărește drept scop: studierea, caracteristica și particularitățile folosirii neuronavigației în neurochirurgia spinală și nu numai. Material și metodă: review al literaturii de specialitate. Rezultate: Studiile au confirmat că neuronavigația spinală a diminuat considerabil numărul de cazuri de utilizare și plasare incorectă a instrumentației, remarcînd în același timp beneficiul de reducere a expunerii la radiații a echipei chirurgicale, pacientului și scurtarea actului operator prin eliminarea necesității fluoroscopiei (radiografiei) repetat. Ca urmare, sunt reduse morbiditatea, timpul și costurile procedurii. Concluzii: Prezența neuronavigației în cadrul unei intervenții neurochirurgicale facilitează orientarea intraoperatorie și oferă mai multă precizie și o traumatizare mai minoră. Prin exactitatea amplasării şuruburilor, reducerea riscurilor potenţiale, aplicarea unei doze de radiaţii mai mici şi o planificare mai bună pre- şi intraoperatorie constituie principalele argumente pentru utilizarea sistematică a acestei inovaţii în neurochirurgie.

86 86 POSTER: APENDICECTOMIA ÎN MUCOCELUL APENDICULAR. PREZENTARE DE CAZ Autor: Diana Avram Coautor: Andrea Farcaș Coordonatori științifici: Șef lucrări dr. Daniel POPA, Dr. Alexandru VIZITIU Motivația studiului: Mucocelul apendicular reprezintă o afecțiune rară (0,2-0,7% din cazurile de apendicectomie) cauzată de obstrucția și dilatarea lumenului apendicular, urmată de acumularea de mucus. Există 4 tipuri histopatologice: chist de retenție, hiperplazia mucoasei, chistadenom mucinos și chistadenocarcinom mucinos. Material și metodă: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 55 de ani, internată în condiții de urgență pe secția Chirurgie 1 a SCJU Târgu-Mureș, prezentând semnele unei apendicite acute cu un scor Alvarado 7/8. Examinarea CT a vizualizat un apendice dilatat, fără însă a putea ridica suspiciunea unui mucocel. S-a intervenit laparoscopic, efectuându-se apendicectomie laparoscopică, intraoperator diagnosticându-se mucocelul apendicular. Rezultate: Evoluția postoperatorie a fost una favorabilă, pacienta fiind externată a 3-a zi postoperator. Examenul histopatologic a relevat prezența unui mucocel apendicular. Concluzii: Mucocelul apendicular reprezintă de cele mai multe ori o surpriză intraoperatorie, necesitând adesea precauții chirurgicale pentru evitarea diseminării intraperitoneale a celulelor epiteliale și dezvoltarea unui pseudomixom peritoneal. Metoda de elecție constă în apendicectomie, varianta laparoscopică fiind o alternativă fezabilă.

87 87 POSTER: DE CE CARDIODEFIBRILATOARE IMPLANTATE? Autor: Ștefania Marin Coautor: Ioan Adrian Piron Coordonator științific: Conf. univ. dr. Lucica GRIGORICĂ Motivația studiului: Scopul principal al implantării defibrilatorului este prevenția morții subite de cauză cardiacă. Este bine cunoscut faptul că moartea cardiacă subită este, în marea majoritatea cazurilor, cauzată de tahiaritmii ventriculare. Ne-am propus să detaliem indicațiile defibrilatorului implantabil pentru tratarea anumitor afecțiuni cardiace. Material și metodă: Implantarea defibrilatorului a fost comparată cu efectele medicamentelor antiaritmice, în special amiodarona. Au fost realizate mai multe studii în care au fost incluși pacienți cu sindrom de QT lung, infarct miocardic acut, care au supraviețuit unui stop cardiac cauzat de tahicardie sau fibrilație ventriculară, pacienți cu fracție de ejecție mai mică de 40%. Un prognostic mai favorabil l-au avut pacienții cu cardiodefibrilator implantat față de cei cu medicamentație antiaritmică. Rezultate: Defibrilator implantabil folosit pentru prevenția morții cardiace subite este superior administrării tratamentului cu antiaritmice în majoritatea studiilor de prevenție secundară și în unele studii de prevenție primară. Concluzii: Defibrilatorul reduce riscul de moarte subită prin comparație cu tratamentul antiaritmic convențional. La mai mult de jumătate dintre pacienții cu tratament maxim medicamentos, care rămân însă simptomatici, crește calitatea vieții și a supraviețuirii, crește capacitatea de efort, scade necesitatea de spitalizare, asigură contracția sincronă ventriculară, înregistrează un istoric al ritmului și frecvenței cardiace.

88 88 SECȚIUNEA IV - MEDICINĂ DENTARĂ: PREZENTĂRI ORALE & POSTERE COMISIA DE EVALUARE PREȘEDINTE Prof. univ. dr. Kamel Earar MEMBRI Conf. univ. dr. Mariana Ilie Conf. univ. dr. Cerasella Dorina Șincar Conf. univ. dr. Răzvan Leață Șef Lucrări dr. Dan-Cristian IONEL SECRETAR Student Radu Voinea

89 89 PERCEPŢIA AFECTĂRII FUNCŢIONALE DATORITĂ IGIENEI ORALE PRECARE LA UN GRUP DE ADOLESCENŢI Autor: Diana Raluca Apostolache Coautor: Roxana Geană Coordonator științific: Șef Lucrări Dr. Dan-Cristian IONEL Motivația studiului: Igienă orală deficitară poate fi asociată frecvent cu afectare funcțională atât la nivel local, dar și general. Percepția fiecărui copil în schimb poate varia în limite mari în funcție de diferite variabile, printre care putem aminti mediul de provenientă, dezvoltarea cognitivă, mediul social, severitatea afectării. Material și metodă: S-a realizat un studiu pe parcursul programului Școala Altfel 2017 pe baza unui chestionar cross-sectional administrat unui grup de adolescenți, elevi de liceu. Întrebările au fost concepute astfel încât să se poată cuantifica gradul de afectare perceput al diferitelor funcții ale aparatului dento-maxilar prin răspunsuri directe. Rezultatele au fost interpretate statistic cu ajutorul programului SPSS Rezultate: Lotul de studiu a cuprins 30 de copii cu vârsta medie de 15,56±0,72 ani. Durerea dentară a fost indicată în 33,3% din cazuri ca fiind ocazională, respectiv 43,3% niciodată prezentă. Vorbirea a fost afectată uneori în 26,7% din cazuri, asemănător și gustul în 20% din cazuri. De asemenea, în 40% din cazuri starea de iritabilitate datorită afecțiunilor orale a fost menționată. Concluzii: Acest studiu servește drept bază pentru dezvoltarea unui model de predicție, astfel, ținând cont de complexitatea procesului și de mentalitatea foarte greu de schimbat a societății, igiena orală corectă, se dovedește a fi o adevarată provocare, pe care fiecare dintre noi trebuie să o respecte în vederea menținerii sănătății cavității bucale. Acesta poate oferi o perspectivă asupra impactului tulburărilor provocate de afecţiunile orale şi percepţia acestui impact de către copii în viaţa de zi cu zi.

90 90 CORELAȚIA MEDIULUI DE PROVENIENȚĂ DIN PERSPECTIVA IGIENEI ORALE LA UN GRUP DE COPII CU VÂRSTELE CUPRINSE ÎNTRE ANI Autor: Anca Mantu Coordonator științific: Șef lucrări Dr. Dan Cristian IONEL Motivația studiului: Probleme legate de igiena orală sunt regăsite frecvent la populația tânără. Observarea și analiza asocierii mediului de proveniență cu atitudinea față de igiena orală au fost urmărite în acest studiu. Material și metodă: În lunile Mai și Noiembrie 2017, respectiv Februarie 2018, s-a realizat un studiu de tip transversal,efectuat în mediul urban (Liceul Teoretic Mircea Eliade și Școala Gimnazială Gheorghe Munteanu din Galați) și mediul rural (Școala Gimnazială Nr. 1 și Școala Gimnazială Nr. 2 din com. Independența, jud. Galați). S-a utilizat ancheta pe bază de chestionar, aplicat direct elevilor celor patru instituții educaționale, acesta oferind date suplimentare asupra problematicii studiate. Analiza statistică a fost efectuată cu ajutorul programului SPSS 17.0 (p<0,05). Rezultate: Lotul investigat a cuprins 60 de copii, distribuție egală urban-rural, 34 de băieți și 26 de fete, având vârsta medie de 11 ani. 46,7% dintre copii folosesc periajul dentar ca metodă primară de profilaxie dentară. Durerea la nivelul cavității orale este motivul prezentării în cabinetul stomatologic în proporție de 51,7% (21,7 % dintre subiecți nu s-au prezentat vreodată la un consult). Dificultățile în masticație se regăsesc la 29 dintre subiecți, din care: 21 din mediul rural, 16 de sex masculin și 16 cu vârstele de 11 ani. Concluzii: Grupul țintă este conștient că alimentația influențează apariția cariilor, iar această patologie se poate traduce prin afectarea calității rezultatelor școlare. Frecvența afecțiunilor orale și calitatea răspunsurilor oferite de către grupul țintă, justifică diferențele dintre cele 2 medii de viață.

91 91 REFACEREA CRESTELOR ALVEOLARE CU ATROFIE ACCENTUATĂ PRIN ADIȚIE OSOASĂ Autor: Radu Boboc Îndrumător științific: Asist. univ. drd. dr. Ada ȘTEFĂNESCU Coordonator științific: Conf. univ. dr. Cerasella-Dorina ȘINCAR Motivația studiului: Atrofia osoasă patologică la nivelul oaselor maxilare reprezintă o patologie multi-cauzală ceea ce face dificilă instituirea unui tratament conservator, de aceea sunt utilizate tehnici specifice de adiţie sau de augmentare osoasă. Aceste tehnici sunt utilizate și în ortopedie-traumatologie, nu doar în chirurgia oromaxilo-facială și dento-alveolară. Material și metodă: La pacienții incluși în studiu atrofia osoasă a survenit în urma unor extracții fără regularizarea crestei alveolare postextracțional sau prin pierderea prematură a unităților odontale. Materialul de elecție folosit în adiția osoasă este reprezentat de grefa xenogenă BIO-OSS (os bovin anorganic, ce a fost tratat chimic, pentru a fi înlăturată componeneta organică). Pacienții au vârstele cuprinse între de ani, distribuția pe sexe fiind în mod egal (+/- 1%). Datele au fost prelucrate cu ajutorul programelor MS Office și Quattro Pro. (p<0,005) Rezultate: Factorii de creştere și răspunsul celular pe care aceştia îl generează, pe cele trei căi (autocrină, paracrină, endocrină) reprezintă un punct forte indispensabil în terapia regenerativă osoasă, detaliat în această lucrare fiind factorul de creştere BMP-2, utilizat în procedura chirurgicală prezentată în cazul clinic. Concluzii: S-a observat că s-a înjumătățit timpul necesar osteointegrării și osteogenezei în cazul folosirii factorului de creștere BMP-2 și a utilizării PRF-ului (Platelet Rich Fibrin), iar după perioada de vindecare, ţesuturile moi din zona de augmentare vor avea acelaşi aspect, ca şi ţesuturile vecine, în timp ce materialul de adiție va avea o consistenţă satisfăcătoare.

92 92 EFICACITATEA UTILIZĂRII CLORHEXIDINEI ÎN IGIENA ZILNICĂ A PACIENTULUI PARODONTOPAT Autor: Luminița-Alice Bostan Coautor: Cristina- Nicoleta Costin Coordonator științific: Conf. univ. dr. Mihaela MOISEI Motivația studiului: Boala parodontală este o afecțiune inflamatorie de etiologie microbiană pentru care s-au identificat parodontopatogeni majori. Autocontrolul riguros al plăcii bacteriene deține un rol esențial în menținerea rezultatelor terapeutice și prevenirea recidivelor. Scopul studiului: Urmărirea eficacității utilizării clorhexidinei în protocolul zilnic de igienă a pacientului parodontopat. Material și metodă: S-au examinat 42 de pacienți cu vârste cuprinse între de ani, care au prezentat diverse forme de parodontopatii. S-au instruit cu privire la tehnicile de periaj și mijloacele principale și secundare pretabile: pastă de dinți, apă de gură terapeutică cu adaos de clorhexidină 0,2-0,12%, periuțe interdentare și ață dentară. Rezultatele s-au evaluat la 14 zile, o lună, 3 luni, 6 luni, pe baza indicilor de placă, de sângerare gingivală și de inflamație gingivală. Intervențiile terapeutice s-au efectuat după 14 zile de la începutul procedurii de igienizare Rezultate: Doar la 35 de pacienți s-a obținut un feed-back pozitiv în urma ședințelor de conștientizare și motivare pentru igiena locală specifică din boala parodontală. Valorile înregistrate au fost: indicele de placă a scăzut cu 50% inițial și ulterior cu 90%. Indicele de inflamație gingivală și indicele de sângerare au scăzut cu 45% după 14 zile și cu 87% la sfârșitul perioadei. Concluzii Utilizarea corectă a clorhexidinei în produsele de igienizare pentru acasă duc la îmbunătățirea parametrilor clinici și menținerea rezultatelor terapeutice întreprinse. Cuvinte cheie: boală parodontală, clorhexidină, igienă locală specfică.

93 93 STUDIU CLINICO-STATISTIC AL SUPURAȚIILOR DIN SFERA ORO-MAXILO-FACIALĂ Autor: Vasile Ceban Coautor: Ghenadie Țibuleac Coordonator științific: Conf. univ. dr. Iulia CHISCOP, Asist. univ. drd. dr. Ada ȘTEFĂNESCU Motivația studiului: Supurațiile de părți moi din sfera oro-maxilofacială reprezintă un capitol important al patologiei maxilo-faciale, datorită frecvenței crescute a cazurilor, complicațiilor potențiale și implicațiilor sistemice. În pofida saltului uriaş pe care l-a cunoscut medicina secolului XXI şi a gamei largi de antibiotice cu spectru larg, numărul pacienţilor spitalizaţi cu această patologie rămâne în continuare foarte mare. Material și metodă: Populația țintă a studiului a fost reprezentată de pacienți spitalizați cu supurații de părți moi localizate la nivel cervicofacial. A fost efectuat un studiu de tip longitudinal retrospectiv pe baza foilor de observație în perioada ianuarie 2013 și decembrie Au fost excluși din studiu pacienții care au prezentat supurații localizate strict periosos, fără a interesa cel puțin un spațiu fascial. De asemenea, au fost excluși pacienții care au prezentat infecții specifice (lues, TBC, actinomicoză). Rezultate: Din studiu reiese că adultul tânăr a reprezentat o predispoziție la această afecțiune. Timpul scurs din momentul apariției primelor semne și simptome ale supurațiilor până în momentul prezentării pacientului pentru un tratament de specialitate a fost diferit pentru fiecare pacient. Anterior prezentării la medicul specialist, majoritatea pacienților au urmat diverse forme de tratament. Extinderea supurațiilor în spațiile fasciale învecinate a fost în relație cu patologia asociată. Tratamentul a fost chirurgical în toate cazurile. Concluzii: Supurațiile capului și gâtului sunt printre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în sfera orală și maxilo-facială, punctul de plecare al acestor afecțiuni fiind reprezentat de afecțiunile inflamatorii dento-parodontale. Tratamentul chirurgical este de elecție, asociat cu tratamentul medicamentos antibacterian. Eșecul recunoașterii și instituirii unui tratament prompt, adecvat și chiar agresiv poate duce la decesul pacientului.

94 94 METODE MODERNE DE PROTECȚIE PULPO- DENTINARĂ Autor: Alina Toma Coordonator științific: Șef lucrări dr. Magdalena RUSU-NEGRAIA Motivația studiului: Principiile actuale de tratament ale bolii carioase impun o atitudine conservativă în ceea ce priveşte vitalitatea ţesutului pulpar şi deci a dintelui. În acest scop se va avea în vedere reducerea efectelor nocive pe care materialele folosite în tratamentul plăgii dentinare şi materialele restauratoare le-ar putea avea asupra pulpei dentare. Material și metodă: Pentru acest studiu s-au examinat fişele şi radiografiile unui număr de 34 de pacienţi care în ultimele 24 de luni au beneficiat de metode de protecţie dentino-pulpară specifice cavităţilor profunde. Rezultate: Studiul a demonstrat că materialele şi tehnicile de protecție dentino-pulpară trebuie alese în funcție de raportul planşeului cavităţii cu camera pulpară și de tiparul evolutiv al procesului carios, fără a pierde din vedere vârsta pacientului şi disponibilitatea sa pentru un astfel de tratament. Concluzii: În contextul modern al stomatologiei minim invazive, alegerea modalităţii alternative în protejarea complexului pulpodentinar reprezintă o prioritate, în detrimentul tehnicilor clasice. Cheia succesului este ca stabilirea tehnicii să fie în concordanţă cu capacitatea de protecţie a pulpei și de conservare a dentinei.

95 95 ESTETICA METALOCERAMICĂ Autor: Daniela Fărîmă Coautor: Victor Iftodi Coordonator științific: Conf. univ. dr. Răzvan LEAȚĂ Motivația studiului: Coroana metaloceramică reprezintă o variantă relativ recentă în restaurările protetice fixe. Aceasta prezintă o serie de avantaje printre care se enumeră rezistența și aspectul fizionomic deosebit. Material și metodă: În cabinetul de stomatologie din Galați au fost urmăriți 15 pacienți cu restaurări metaloceramice. Rezultate și discuții: În cadrul acestei urmăriri s-a constatat că componenta fizionomică (ceramica) prezintă un grad de transluciditate aproape identic cu al smalțului. Totodată scheletul metalic al coroanei asigură rezistența necesară în procesele masticatorii. Concluzii: Datorită legăturii strânse între metal și ceramică este cea mai eficientă indicație terapeutică datorită rezistenței și esteticii. Are o gamă largă de utilizări și indicații în protetica restaurativă. Cuvinte-cheie: fizionomie, rezistență, metaloceramică, protetică.

96 96 ASPECTE CLINICE ŞI TERAPEUTICE ÎN TRAUMATISMELE MAXILO-FACIALE Autor: Maria Ghenea Coordonator științific: Prof. univ. dr. Mădălina-Nicoleta MATEI Motivația studiului: Termenul de traumă a fost utilizat de către medici pentru a se desemna leziunea fizică provocată asupra unui pacient de către un factor agresiv extern. Etiopatogenia traumatismelor maxilo-faciale este variată. Lucrarea de față și-a propus studierea aspectelor clinice și etiopatogenice ale acestor traumatisme, motivată fiind de incidența lor crescută. Material și metodă: S-a realizat o statistică pe un lot de pacienți copii și adulti, care s-au prezentat în cadrul secției de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență Sf. Apostol Andrei Galați, în anul Rezultate: În urma internărilor, a rezultat un număr mai mare de traumatisme în rândul pacienților tineri. Concluzii: Tratamentul pacientului traumatizat vizează atât identificarea leziunilor cu risc vital în vederea stabilizării pacientului, precum şi tratamentul definitiv al leziunilor. Managementul ideal cuprinde de multe ori intervenţie multidisciplinară.

97 97 REGENERAREA DINȚILOR CU AJUTORUL MOLECULELOR DE KINAZA 3 DE GLICOGEN SINTAZĂ Autor: Bogdan Marian Gotu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Răzvan LEAȚĂ Motivația studiului: Practica dentară modernă pentru leziunile carioase urmărește eliminarea degradării și restabilirea structurii dinților. Dacă se poate dezvolta o metodă simplă care acționează pentru a spori procesele naturale de restaurare a dentinei prin stimularea formării dentinei terțiare, atunci rănile mari care ar duce cu siguranță pulpa dentară la necroză ar putea fi reparate dând posibilitatea dentinei reparatorii să se formeze la locul deteriorat. Material și metodă: Metoda este reprezentată de un biomaterial aprobat clinic (burete de colagen - Kolspon) ca vehicul de livrare pentru inhibitorii kinaza 3 de glicogen sintază. S-au utilizat primii molari de șoarece de tip sălbatic adult, iar daunele au fost stimulate prin controlul forajului. Medicamentele de alegere și vehicul s-au bazat pe rapoartele anterioare din literatură și, de asemenea, despre potențialul translațional într-o terapie dentară simplă și eficientă din punct de vedere al costurilor. Pentru a evalua capacitatea de reparație a medicamentelor, s-a utilizat o mărime a probei de de dinți pe grup pentru testul de exprimare a genei in vivo. Rezultate: Deoarece buretele de transport este degradat în timp, dentina înlocuiește buretele degradat conducând la o reparare naturală completă și eficientă. Concluzii: Mulțumită Departamentului de Dezvoltare Craniofacială și Biologia Celulei Stem, Kings College London, Marea Britanie, și lui Paul T. Sharpe, astăzi putem să descriem o abordare biologică nouă a restaurării dentinei care stimulează formarea naturală a dentinei reparatorii prin mobilizarea celulelor stem rezidente în pulpa dentară. Acest proces simplu, rapid de reparare a dinților naturală ar putea astfel să ofere o nouă abordare a restaurării dinților clinici.

98 98 CONCEPTUL REECHILIBRĂRII OCLUZALE ÎN TRATAMENTUL EDENTAȚIEI INTERCALATE Autor: Marola Teodora Coordonatori: Asist. univ. drd. Ada ȘTEFĂNESCU, Asist. univ. drd. dr. Gina Păunița GRECU Motivația studiului: Edentația parțial redusă intercalată din zonele laterale ale arcadelor dentare reprezintă o patologie complexă, ce afectează principiile morfologice și funcționale ale aparatului dentomaxilar, fiind foarte des întâlnită la vârste fragede datorită pierderii precoce a primului molar, necesitând tratament protetic cât mai urgent. Având în vedere că topografia întinderii breșei este corelată direct cu forțele masticatorii, reabilitarea ocluziei dentare reprezintă un deziderat al protezării conjucte fixe, acesta reprezentând și scopul lucrării. Material și metodă: Studiul a fost realizat pe un lot format din 39 de pacienți, cu vârste cuprinse între 20 și 49 de ani, care s-au prezentat într-un cabinet privat, în perioada (10 luni). S-a creat o bază de date, având ca suport chestionarul pacientului (ce cuprinde datele anamnestice și consimțământul liber informat), examenele clinice/paraclinice și planul de tratament urmat de dispensarizare. Datele au fost prelucrate cu ajutorul programelor MS Office și Quattro Pro. (p<0,005) Rezultate: În urma interpretării datelor, reiese faptul că tabloul clinic al edentației parțiale intercalate este dependent de numărul și topografia unităților odonto-parodontale lipsă, numărul breșelor, vârsta edentației și raportul ocluzal. Conceperea și realizarea tratamentului protetic s-a axat în principal pe determinarea relațiilor ocluzale și pe modificările morfologice ale contactelor dento-dentare din zona breșelor edentate. Concluzii: Reechilibrarea ocluzală prin punți dentare prevede asigurarea stabilității atât din punct de vedere static cât și dinamic, individualizarea reliefului ocluzal realizându-se conform principiilor biofuncționale, iar succesul terapeutic este dependent de integrarea ocluzală a lucrărilor protetice.

99 99 RESTAURAREA CORONARĂ PRIN TEHNICI ADEZIVE A DINȚILOR TRATAȚI ENDODONTIC Autor: Teodora Marola Coautor: Anastasia-Melissa Serbinov Coordonator științific: Șef lucrări dr. Magdalena RUSU-NEGRAIA Motivația studiului: Alegerea tipului de restaurare coronară pentru dinții tratați endodontic a reprezentat întotdeauna o adevărată provocare, datorită dispariției țesutului pulpar și a complexului pulpo-dentinar, pe de o parte, și datorită unor eventuale distrucții mari de țesuturi dure dentare, pe de altă parte. Alegerea corectă a tehnicii de restaurare coronară și a materialelor utilizate în acest scop, în funcție de cantitatea și calitatea țesuturilor dure restante, sănătoase, poate crește semnificativ prognosticul dintelui pe arcada dentară. Material și metodă: Odată cu pierderea vitalității dintelui, se instalează o serie de modificări la nivelul țesuturilor dure dentare, mare parte din ele având legătură cu dispariția conținutului canaliculelor dentinare și în mod particular cu pierderea de fluid dentinar și gradul de degradare a colagenului. În cadrul acestui studiu au fost analizate tehnicile și materialele cele mai eficiente pentru restaurarea morfologiei coronare prin tehnici adezive directe sau indirecte și eficacitatea acestora asupra conservării longevității dintelui pe arcadă. Rezultate: Studiul a demonstrat că tehnicile și materialele folosite pentru restaurarea morfologiei coronare trebuie alese în funcție de cantitatea și calitatea țesuturilor dure dentare restante sănătoase și de cerințele funcționale ale dintelui. Concluzii: În contextul modern al stomatologiei minim invazive, tehnicile adezive de restaurare coronară câștigă din ce în ce mai mult teren, în detrimentul tehnicilor clasice, convenționale de restaurare a morfologiei coronare, chiar și în situația dinților tratați endodontic, care prezintă o serie de particularități date de pierderea vitalității. Condiția esențială pentru succes este ca tehnicile de restaurare alese să fie în concordanță cu gradul distrucției coronare.

100 100 STUDIUL RECESIUNII GINGIVALE Autor: Elena Alexandra Simina Coordonator științific: Conf. univ. dr. Dorina Cerasella ȘINCAR Introducere Recesiunea gingivală face parte din sfera patologiilor parodontale care se caracterizează prin retragerea marginii gingivale libere spre regiunea apicală datorită numeroşilor factori etiologici. Motivația studiului Motivația alegerii temei a avut la bază frecvența crescută a recesiunii gingivale în rândul populației generale la majoritatea categoriilor de vârstă. Înțelegerea mecanismului de boală conduce la un diagnostic corect și aplicarea unui plan de tratament adecvat fiecărui caz clinic. Material și metodă Studiul clinic s-a efectuat pe un număr de 40 de pacienţi cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Rezultate După efectuarea tratamentului chirurgical al recesiunilor ginigivale s-a constatat o îmbunătățire a stării de sănătate parodontală și a aspectului estetic. Concluzii În urma studiului pacienții au înțeles importanța asigurării unei igiene dentare corecte pentru prevenirea îmbolnăvilor parodontale.

101 101 ESTETICA ÎN REFACEREA ECHILIBRULUI DENTO- SOMATO-FACIAL PRIN PROTEZE UNIDENTARE FIXE Autor: Cosmina Ilie Coordonator științific: Conf. univ. dr. Mariana ILIE Motivația studiului: Aspectul estetic a devenit o cerință prioritară, pentru pacienții ce prezintă dezechilibre dento-somato-faciale. Alegerea soluției terapeutice de elecție la categoria de pacienți abordată corelată cu managementul terapeutic constituie două idei centrale ce guvernează studiul efectuat. Evaluarea posibilităților de restaurare a afecțiunilor dentare prin proteze unidentare va fi în armonie cu estetica somatică, ceea ce introduce un nou concept în protetica dentară. Material și metodă: Studiul a fost efectuat pe un lot de 32 de pacienți cu vârstă cuprinsă între 20 și 60 de ani, de ambele sexe. Dintre aceștia, am reținut un număr de 19 pacienți ce prezentau leziuni odontale cu distrucție coronară importantă, evaluându-se necesarul de tratament în cazul acestor situații. Rezultate: Din lotul investigat se observă că la 61% dintre pacienți maxilarul superior este afectat, 25 % au prezentat leziuni odontale la maxilarul inferior, iar 14% au fost cazurile în care ambele arcade sunt afectate de patologii ce pot fi tratate prin proteze fixe unidentare. Concluzii: Protezarea unidentară fixă prin coroane de înveliș fizionomice reprezintă o soluție terapeutică de actualitate, conservativă și nu în ultimul rând estetică. Restabilind funcționalitatea dintelui, acestea sunt corpuri fizice ce îmbină cu succes rezistența în timp cu calitățile estetice ale materialelor și satisfac totodată cerințele pacienților.

102 102 IMPORTANŢA SIGILĂRII ÎN PROFILAXIA BOLII CARIOASE LA COPII Autor: Monica Haliciu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Mariana ILIE Motivația studiului: Caria dentarǎ este o boala infecţioasǎ, favorizatǎ de un dezechilibru la nivelul cavitaţii orale având ca rezultat demineralizarea ţesuturilor dure dentare. Incidenţa bolii carioase pune mari probleme economice şi psiho-sociale. Caria dentarǎ a fost consideratǎ o boalǎ a civilizaţiei moderne, dar acest concept este parţial adevǎrat. Material și metodă: Studiul este conştientizarea părinţilor privind importanţa prevenţiei cariei dentare la copii. Investigarea stǎrii de sǎnǎtate oro-dentarǎ a copiilor de la erupţia primului molar definitiv. Eficienţa aplicǎrii unei metode de prevenţie. Rezultate: În producerea fenomenului lezional intervin simultan cele patru grupe de factori: structurali, alimentari, bacterieni la care se adaugǎ momentul acţiunii acestori factori. Concluzii: Pacienţii copii sunt predispuşi la afecţiuni dentare ca urmare a consumului de alimente bogate în carbohidraţi şi zaharuri. Principalele motive ale creşterii incidenţei cariilor este lipsa igienei dentare ca urmare a lipsei educaţiei sanitare a părinţilor.

103 103 EVALUAREA REZULTATELOR TRATAMENTULUI ÎN FRACTURILE DE MANDIBULĂ Autor: Mihai Pancratov Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Iulia CHISCOP, Șef lucrări dr. Cristian Constantin BUDACU Motivația studiului: Mandibula este al doilea os ca frecvență implicat în traumatismele osoase ale feței, după oasele proprii ale nasului. O bună cunoaștere a anatomiei mandibulei, precum și a modului în care acționează forțele agentului impactizant asupra acesteia reprezintă cheia tratamentului adecvat în fracturile de mandibulă. Obiectivul tratamentului constă în reducerea în poziție corectă a fragmentelor osoase dislocate și imobilizarea lor până la consolidarea completă, în scopul obținerii unei refaceri osoase anatomice, cu restabilirea funcționalității normale a aparatului dentomaxilar. Scopul studiului este de a analiza rezultatele imobilizării fracturilor de mandibulă cu ligaturi de sârmă, atele și prin osteosinteză. Material și metodă: Lotul de studiu a inclus pacienții spitalizați cu fracturi ale mandibulei în Compartimentul Chirurgie Orală și Maxilo-Facială a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Galați în intervalul Au fost analizate informațiile din foile de observație ale pacienților și din baza de date Hipocrate. Rezultate: Din totalul de 163 de pacienți luați în studiu, 112 au fost tratați ortopedic și 51, chirurgical. Din totalul pacienților tratați conservator, 43 au prezentat fracturi unice și 69, fracturi duble. Pacienții tratați chirurgical au prezentat în 13 cazuri un singur focar de fractură, fracturile duble au reprezentat 30 cazuri, iar cele cominutive 8 cazuri. Amplitudinea deschiderii gurii a revenit la normal (45-50 mm) la 6 săptămâni de la efectuarea tratamentului la toți pacienții. Concluzii: Pentru efecturarea unui tratament adecvat la pacienții diagnosticați cu fracturi de mandibulă, în scopul prevenirii apariției complicațiilor, este necesară o bună cunoaștere a principiilor de diagnostic și tratament ale variatelor tipuri de leziuni osoase mandibulare posttraumatice.

104 104 RAPORTUL INTERMEDIARILOR PUNȚILOR DENTARE ÎN REGIUNEA MAXILARĂ LATERALĂ: PREZENTARE DE CAZ CLINIC Autor: Cristian Dantiș Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Gina Păunița GRECU, Asist. univ. drd. dr. Ada ȘTEFĂNESCU Motivația studiului: Corpul de punte a reprezentat permanent o temă intens discutată a proteticii fixe în medicina dentară. Raportul intermediarilor cu creasta edentată are o însemnătate considerabilă în perspectiva păstrării stării de sănătate a țesuturilor ce intră în contact cu lucrarea protetică. Progresul tehnologic în ramura protetică a medicinei dentare a dus la sporirea calității lucrărilor protetice și mai ales a proprietăților fizionomice, profilactice și biofuncționale ale acestora. Deși fizionomia este un punct de interes în realizarea unei lucrări protetice fixe, funcționalitatea și profilaxia trebuie să ghideze forma viitoarei restaurări protetice. Material și metodă: Cazul clinic prezentat este al unei paciente, care se prezintă în cabinetul de medicină dentară în vederea retratamentului protetic, în zona laterală a maxilarului superior, acuzând imposibilitatea curățirii ce determină o halenă specifică dar și din considerente fizionomice ale zonei frontale. În urma examenelor clinice și complementare (ortopantomografie, model de studiu) se stabilește ca reabilitarea zonelor edentate să se realizeze printr-o lucrare protetică fixă la care raportul corpului de punte cu creasta se realizează corect, tangent liniar la creasta edentată, creând condiții favorabile atât autocurațirii, cât și curățirii. Rezultate: O lucrare protetică conjunctă corect adaptată la necesitățile de menținere a igienei orale în parametri corespunzători conduce automat la o prelungire a funcționalității acesteia, dar și la creșterea confortului și satisfacției pacientului în timp. Concluzii: Pentru o restaurare protetică de lungă durată care să mențină integritatea crestei edentate, atât principiul biofuncţional cât și cel profilactic trebuie să constituie primele obiective luate în considerare, mai ales în conceperea și stabilirea designului intermediarului.

105 105 REZECȚIA APICALĂ ÎN CONTEXTUL CONSERVĂRII DINȚILOR CU IMPORTANȚĂ ESTETICĂ ȘI PROTETICĂ Autor: Cristian Dantiș Coordonatori: Asist. univ. drd. dr. Ada ȘTEFĂNESCU, Conf. univ. dr. Iulia CHISCOP Motivația studiului: Păstrarea dinților pe arcadă un timp cât mai îndelungat reprezintă un deziderat realizabil datorită perfecționării continue a metodelor de tratament conservative. Totuși, necesitatea intervenției chirurgicale de tipul rezecției apicale este, cel mai probabil, consecința unui eșec al tratamentului conservator, de aceea scopul studiului este de a stabili o conduită terapeutică corectă, între cele două variante de tratament. Material și metodă: Studiul a fost realizat pe un eșantion uman format din 47 de pacienți, care s-au prezentat într-un cabinet privat, în perioada (1 an și 10 luni). Indicațiile rezecției apicale s-au stabilit în urma examenelor clinice și complementare (radiografie retroalveolară, computer-tomograf cu fascicul conic, examene biochimice). Datele au fost prelucrate cu ajutorul programelor MS Office și Quattro Pro. (p<0,005) Rezultate: Pacienții de sex feminin au fost mai predispuși la această atitudine terapeutică (63,03%), aproximativ aceeași preponderență având-o și mediul de proveniență rural (62,59%). Unitățile odontale din regiunea superioară (maxilar) au prezentat indicații pentru rezecție apicală în proporție de 67,47% față de cele din regiunea mandibulară, cel mai afectat dinte fiind incisivul central superior. Concluzii: Din intervențiile efectuate, reiese că diagnosticul care reprezintă majoritatea covârșitoare a indicațiilor de rezecție apicală este osteita cronică periapicală, patologie apărută frecvent în urma tratamentului spațiului endodontic incorect și/sau incomplet.

106 106 CHIST MAXILAR VOLUMINOS PREZENTARE DE CAZ Autor: Mihail Tcacisin Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Iulia CHISCOP, Asist. univ. drd. dr. Ada ȘTEFĂNESCU Motivația studiului: Scopul lucrării este de a evalua eficacitatea tehnicii chirurgicale Partsch II, considerată a fi tratamentul de elecție a leziunilor chistice ale maxilarelor, conform literaturii de specialitate, precum și capacitatea de regenerare postoperatorie a țesutului osos, în absența grefării. Material și metodă: Lucrarea de față prezintă cazul unui pacient de 43 de ani, care s-a adresat serviciului de Chirurgie OMF Galați pentru durere localizată la nivelul hemiarcadei superioare drepte. La examenul intraoral s-a constatat deformarea prin bombare a vestibulului oral superior drept, cu consistență renitentă, iar examenul radiografic și CBCT ul au evidențiat o leziune radiotransparentă cu contur net, localizată în dreptul dinților 14-18, despărțită de sinusul maxilar printr-o lamă fină de țesut osos rezidual. Leziunea a fost îndepărtată chirurgical prin tehnica Partsch II și trimisă pentru examen histopatologic la Serviciul de Anatomie patologică. Rezultate: Examenul histopatologic a confirmat originea odontogenă a leziunii osteolitice maxilare. Evoluția postoperatorie a decurs fără complicații, cu vindecarea optimă a țesutului osos, fără prezența comunicării oro-antrale. Concluzii: Evoluția clinică a confirmat eficacitatea tehnicii enucleerii în tratamentul chisturilor oaselor maxilare. Această tehnică este cel mai frecvent utilizată datorită faptului că nu presupune riscuri intraoperatorii, iar evoluția postoperatorie este favorabilă. De asemenea, s-a confirmat capacitatea de regenerare a țesutului osos pe baza cheagului sangvin.

107 107 NOILE ANTICOAGULANTE ORALE ȘI INTERVENȚIILE DE CHIRURGIE DENTO- ALVEOLARĂ: REZULTATE PRELIMINARII ALE UNUI STUDIU PROSPECTIV Autor: Mihail Tcacisin Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Iulia CHISCOP, Asist. univ. drd. dr. Ada ȘTEFĂNESCU Motivația studiului: Anticoagulantele orale noi sunt medicamente introduse pe piață în ultimii ani, care acționează direct prin blocarea selectivă a factorilor cheie implicați în cascada coagulării. Aceste medicamente sunt indicate în tratamentul pacienților cu anumite afecțiuni cardio-vasculare, în scopul prevenirii riscului trombembolic. Prezintă avantajul de a avea un timp de înjumătățire redus și un efect coagulant predictibil fără a fi necesară monitorizarea periodică a coagulării. Ele au aceeași eficiență antitrombotică ca antagoniștii de vitamină K, și mai puține interacțiuni medicamentoase ca acestea. Material și metodă: Din ianuarie 2017, un număr de 16 pacienți în tratament cu noile anticoagulante orale s-au adresat Serviciului de Chirurgie OMF Galați pentru extracții dentare simple. Acești pacienți nu au necesitat intervenții chirurgicale cu lambouri sau regularizări de creastă alveolară. După extracția dentară, la toți pacienții s-a aplicat în alveolă burete hemostatic, iar plaga postextracțională s-a suturat cu fire separate. Rezultate: Acest studiu preliminar a arătat că la 4 din cei 16 pacienți a fost necesară reintervenția în primele 24 ore postextracțional pentru realizarea hemostazei. Concluzii: În chirurgia dento-alveolară, monitorizarea pacienților cu tratament anticoagulant oral cu antagoniști ai vitaminei K este bine stabilită, cuprinzând monitorizarea coagulării prin teste de laborator ce permit estimarea riscului hemoragic. La ora actuală, nicio societate științifică nu a elaborat un protocol pentru monitorizarea pacienților în tratament cu anticoagulante orale și care urmează să fie supuși unei intervenții chirurgicale de chirurgie dento-alveolară.

108 108 XEROSTOMIA: ACTUALITĂȚI Autor: Boboc Radu Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. dr. Ada ȘTEFĂNESCU, Conf. univ. dr. Iulia CHISCOP Motivația studiului: Xerostomia, care nu reprezintă o afecțiune în sine, ci un simptom, reprezintă o provocare în stabilirea diagnosticului, iar succesul terapeutic este în strânsă legătură cu acesta. Xerostomia este o consecință a deficitului de salivă, care afectează o mare parte a populației. Vârsta reprezintă un factor predispozant în apariția acestui simptom, peste 30% dintre pacienți având vârsta peste 65 de ani. Material și metodă: Lotul de studiu a inclus pacienții care au prezentat acest simptom și care s-au prezentat în ambulatoriul de specialitate în intervalul martie 2015 martie Au fost analizate informațiile din foile de observație ale pacienților și din baza de date Hipocrate. Datele obținute au fost preclucrate cu ajutorul programului MS Office și Quattro Pro (p < o,o5). Rezultate: Conform datelor analizate, cauzele xerostomiei au fost multiple și variate: senescența, sindromul Gougerot Sjogren, radioterapia cervico-facială, precum și alte afecțiuni sistemice și neurologice (diabet zaharat, sclerodermia, sarcoidoza, boala Parkinson). Peste 80 % din cazuri au prezentat acest simptom în urma administrării medicamentelor cu efecte anticolinergice. Concluzii: Tratamentul xerostomiei se instituie în funcție de factorii determinanți și constă în tratament simptomatic sau paleativ, stimulare locală sau sistemică, prevenirea complicațiilor. Xerostomia este dificil de diagnosticat din cauza etiologiei variate, iar complicațiile sale influențează starea de sănătate generală și orală a pacienților și scad considerabil calitatea vieții.

109 109 POSTER: PIVOȚII DIN FIBRĂ DE STICLĂ Autor: Bogdan Marian Gotu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Leață Răzvan Motivația studiului: Deseori reconstrucția unui dinte este dificil de realizat fără a avea suportul unui suficient țesut dentar sănătos. Când distrucția unui dinte datorită cariei dentare sau a unei fracturi este semnificativă și, pe lângă rădăcină nu mai rămân destui pereți sănatoși de smalț, nu se poate face o reconstrucție cu adevărat stabilă și puternică. Este nevoie de retenție sporită pentru o rezistență crescută. Din acest motiv a fost găsită soluția - inserarea unor pivoți în canalul radicular, în rădăcina dintelui. Inițial acești pivoți erau realizați din metal. Din păcate dezavantajele acestor reconstituiri au făcut ca o altă soluție să fie căutată și din fericire găsită. Material și metodă: Odată ce există rezultatul radiologic corect și certitudinea unui tratament endodontic corect, se poate începe etapa reconstituirii. În primul rând acest dinte va fi izolat cu o membrană de cauciuc, numită digă, care va proteja dintele de contactul cu saliva. Etapa următoare este cunoașterea lungimii canalului dintelui, urmând să decidem câți pivoți vom folosi și pe ce canale îi vom aplica. Rezultate: 1. este estetic, 2. nu corodează 3. are o oarecare elasticitate și nu produce fracturi, 4. este ușor de aplicat, ușor de îndepărtat, 5. este ieftin, 6. timp de lucru redus, 7. nu dă reacții alergice este biocompatibil, 8. ușor de acceptat de către pacient. Concluzii: Un dinte distrus poate fi salvat ușor, corect, biologic și cu rezultate excelente, redându-i-se forma, culoarea și funcționalitatea, folosind corect reconstituirile dentare cu pivoți din fibră de sticlă.

110 110 SECȚIUNEA V - FARMACIE: PREZENTĂRI ORALE COMISIA DE EVALUARE PREȘEDINTE Prof. univ. dr. medic Dana Tutunaru MEMBRI Prof. univ. dr. medic Costinela Valerica Georgescu Conf. univ. dr. farm. Elena Lăcrămioara Lisă Conf. univ. dr. Claudia Simona Ștefan Conf. univ. dr. biolog Mariana Lupoae SECRETAR Studenta Valentina Mihalcea

111 111 CIROZA ALCOOLICĂ STUDIU RETROSPECTIV ASUPRA SCHEMELOR DE TRATAMENT Autor: Adriana Maria Botoșineanu Coordonator științific: Șef lucrări dr. Alina Mihaela ELISEI, Conf. univ. dr. Ciprian DINU Introducere: Alcoolul este cel mai utilizat drog din rândul populației, cu o scădere a speranței de viață cu aproximativ 10 ani față de persoanele sănătoase. Indiferent de tipul de dependență de alcool, acesta va conduce în final la afectare hepatică cu modificări biochimice și metabolice. Ciroza alcoolică reprezintă stadiul final și ireversibil al tuturor afecțiunilor hepatice și inflamatorii induse de alcool. Aceasta se întâlnește în special în rândul bărbaților, dar și în rândul femeilor. Material și metodă: În studiul efectuat pe un eșantion de 122 de pacienți din cadrul Spitalului 3, Brăila, secția Gastroenterologie din perioada augustdecembrie 2014, am evaluat schemele de tratament în ciroza alcoolică și am comparat cu alternative terapeutice de actualitate din literatura de specialitate, care s-ar putea regăsi în tratamentul pacienților, cât și cu noile medicamente apărute pe piață farmaceutică și care ar putea crește speranța de viață a acestora. Rezultate și Concluzii: Populația trebuie informată cu privire la apariția bolii hepatice alcoolice prin prevenție și luarea măsurilor de rigoare cu privire la consumul de alcool. De asemenea, bolnavii necesită un tratament strict prin asigurarea abstinenței, consiliere psihologică și tratament medicamentos pentru a preveni progresia bolii și complicațiile. Pe lângă ciroză, alcoolul determină și alte afectări cum ar fi: creșterea riscului pentru cancer hepatic și esofagian, boala de reflux gastroesofagian, pancreatită acută și cronică, hipertensiune arterială, infarct cerebral, boli psihice, alterarea sistemului imun, malnutriție.

112 112 ENCOPREZIS REACTIV LA SITUAȚIA FAMILIALĂ LA O FETIȚĂ DE 7 ANI PREZENTARE DE CAZ Autor: Alexandru-Alin Corodeanu Coautori: Diana-Georgiana Samoilă, Mădălina-Nicoleta Bujor Coordonatori științifici: Asist. univ. drd. Medic Eva-Maria ELKAN, Șef lucrări dr. Geta BADIU Motivația studiului: Encoprezisul reprezintă o tulburare de eliminare, care se manifestă la copiii cu vârsta de peste 4 ani, la care controlul sfincterian ar fi trebuit să fie dobândit. Această afecțiune poate avea cauze organice dar și psihologice. Intenționăm să evidențiem importanța intervenției timpurii prin tratament educațional, comportamental și emoțional la copilul cu encoprezis. Material și metodă: Prezentăm cazul unei fete de 7 ani, din mediul rural, cu un film existențial dureros și istoric cu predispoziție la fenomene de control anal. Rezultate: Pacienta a prezentat persistență în tabloul clinic după intervenția medicamentoasă și schimbarea frecventă a cadrului familial. În cazul acesteia, encoprezisul asociază tulburări de atașament precum și frica de abandon, care sunt exacerbate de conflicte și secrete familiale, alături de o coeziune familială suprimată. Factorii declanșatori prezentați anterior vulnerabilizează pacienta aflată în stadiul dezvoltării sale personale. Concluzii: Retragrerea lentă a medicației psihiatrice în cazul unei tulburări de control anal reactiv, alături de suport familial și psihologic și dietă poate fi de succes. Cunoașterea efectelor adverse ale medicației psihiatrice poate ajuta clinicianul să facă diferența dintre persistența simptomelor și efectele adverse ale medicației psihiatrice la copil.

113 113 STUDIU PRIVIND POPULARITATEA REMEDIILOR NATURISTE ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI Autor: Mariana Bologan Coautor: Cornel Florin Lungu Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Mariana LUPOAE, Conf. univ. dr. Oana Maria DRAGOSTIN Motivația studiului: Domeniul remediilor naturiste fiind foarte vast, mereu se pune problema utilizării lor în tratamentul sau profilaxia bolilor. Scopul acestei lucrări constă în desfășurarea unui studiu statistic pe baza unui chestionar, pentru a afla gradul de folosire a plantelor medicinale în rândul populației. Material și metodă: Pentru determinarea gradului de utilizare a remediilor naturiste am elaborat un chestionar online care cuprinde 15 întrebări. Chestionarul urmărește frecvența folosirii plantelor, forma de administrare și metoda de obținere (recoltare proprie sau cumpărare). Rezultatele au fost prelucrate cu ajutorul Microsoft Office Excel și prezentate sub formă de grafice, diagrame, tabele. Rezultate: Rezultatele studiului arată în primul rând predominanța feminină în rândul cunoscătorilor utilității remediilor naturiste și vârsta mai înaintată. Plantele utilizate în scopuri terapeutice sunt de obicei recoltate din flora spontană în special de persoanele din mediul rural, pe când, în mediul urban produsele naturiste sunt achiziționate din comerț. Concluzii: Plantele sunt destul de populare în rândul oamenilor indiferent de domicilu, sex sau vârstă, acest lucru demonstrând că medicina tradițională ocupă un loc foarte important în terapeutică.

114 114 DETERMINAREA BAZICITĂȚII APELOR POTABILE PRN ANALIZA POTENȚIOMETRICĂ Autor: Gabriela Cojan Coautori: Eliza Grecu, Adrian Duncă Coordonator științific: Prof. univ. dr. Maria CIOROI Motivatia studiului: În ultimul timp, când se discută despre apa minerală, subiectul care nu întârzie să apară este ph-ul. ph-ul sau potențialul de hidrogen exprimă echilibrul acido-bazic al unei ape pe o scară de referință cuprinsă între 1 și 14. La un ph mai mic de 7, apa are un caracter acid, iar la unul mai mare de 7, aceasta are un caracter bazic sau alcalin. În general, apele minerale naturale carbogazoase au un ph ușor acid, datorită acidului care se formează în apă prin solubilizarea dioxidului de carbon. Apele plate bicarbonatate sodice, calcice sau magneziene au un ph ușor bazic. Lucrarea are ca scop evidențierea apelor potabile alcaline comercializate. Material si metodă: Ca material de lucru se folosesc ape îmbuteliate procurate din comerț. Ca metodă de analiză se folosește metoda potențiometrică. Metoda potențiometrică folosește pentru determinarea concentrației ionilor, măsurători de tensiune electromotoare, creată între doi electrozi diferiți. Prin electrod se înțelege un sistem format dintr-un conductor electronic și electrolitul din jurul său. La suprafața de contact dintre conductorul electronic și electrolit se stabilește o diferență de potențial numită potențial de electrod. Alături de electrodul de referință, în determinările potențiometrice se folosește electrodul indicator, al cărui potențial se modifică în funcție de concentrația ionilor din soluție. Metoda titrării potențiometrice constă în măsurarea F.E.M. a unei pile formate din: electrod indicator, soluție de analizat, electrod de referință și reprezentarea într-o diagramă a variației F.E.M. în

115 115 funcție de cantitatea de reactiv adăugată. Astfel se obțin curbe potențiometrice cu ajutorul cărora se stabilește punctul de echivalență al reacției efectuate. Rezultate: Rezultatele obținute la titrarea potențiometrică cu soluție de HCl a apelor de analizat se înregistrează într-un tabel după care se trasează graficul: ph=f(v). Din curba de titrare potenţiometrică se pot obţine mai multe informaţii de interes analitic printre care valoarea ph-ului la echivalenţă, ph e. Concluzii: Pentru a fi bună de băut, apa trebuie să îndeplinească o serie de condiții numite condiții de potabilitate. Pentru a fi potabilă, apa trebuie să fie incoloră, inodoră, insipidă. Metoda potențiometrică aplicată în acest studiu este rapidă și ușor de utilizat în laborator. Necesită aparatură simplă, timp redus de lucru și are precizie și sensibilitate mare. Specialiștii de la Organizația Mondială a Sănătății menționează că nu există efecte negative pentru sănătate dacă se consumă apă cu un ph între 5,0 și 8,5.

116 116 STUDIUL PROPRIETĂȚILOR BIOLOGICE ALE UNOR EXTRACTE DIN PUNICA GRANATUM Autor: Mădălina-Iulia Con Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. habil. Rodica Mihaela DINICĂ, Conf. univ. dr. Gabriela GURĂU Motivația studiului: Motivația studiului constă în determinarea activității antibacteriene a unor extracte alcoolice și liofilizate din fructul de rodiu. Material și metodă: În vederea realizării obiectivelor propuse s-au folosit: fructul de rodiu, alcool etilic, baie cu ultrasunete, balanță analitică, liofilizator, cutii Petrii, geloză-sânge, mediu Agar-Muller, micropipetă, incubator, tulpini de referintă, antibiotice. Rezultate: Rezultatele demonstrează o sensibilitate variabilă, mai mică sau mai mare a tulpinilor analizate atât asupra extractului alcoolic cât și asupra extractului obținut prin liofilizare, diametrul inhibiției extractelor fiind comparat cu diametrul măsurat la antibioticele des folosite în tratarea patologiilor provocate de bacterii. Concluzii: Rezultatele obținute demonstrează că ambele probe analizate prezintă activitate antibacteriană. Unele teste demonstrează apropierea valorii diametrelor zonei de inhibiție cu cea măsurată în cazul antibioticelor. Unele tulpini sunt mai sensibie la extractul alcoolic, iar altele la concentratul liofilizat. Cea mai mare valoare a diametrului a fost înregistrată în cazul extractului liofilizat, la Streptococus Pneumonia. Astfel, se poate realiza un preparat antibacterian, folosind extract din fructul sau coaja de rodie.

117 117 COMPUȘI ORGANICI VOLATILI CU APLICAȚII ÎN INDUSTRIA PARFUMURILOR Autor: Alexandra-Maria Crețu Coordonator științific: Prof. univ. dr. habil. Rodica Mihaela DINICĂ Motivația studiului: Scopul acestei lucrări a fost de a extrage şi identifica compuşii organici volatili din diverse plante utilizate în industria parfumurilor. Datorită aromei specifice, uleiul de coriandru este utilizat la prepararea parfumurilor și a unguentelor care sunt benefice contra eczemelor și a altor probleme ale pielii. Levănțica are un miros puternic, dar plăcut, ușor amețitor și are efect afrodisiac. Parfumurile cu note de levănțică oferă un plus de senzualitate și sexualitate. Extern, uleiul esenţial de mentă ajută la calmarea iritaţiilor pielii şi a muşcăturilor de insecte. De asemenea, se pare că vindecă durerile de cap. Busuiocul este cunoscut încă din cele mai vechi timpuri pentru efectele sale afrodisiace. Este o aromă puternică, care persista mult timp. Material și metodă: Pentru acest studiu am folosit flori de levănțică, frunze de mentă, frunze de busuioc și boabe de coriandru. Materialul vegetal a fost extras prin două metode de extracţie, hidrodistilare și efleurage, iar cromatografia pe strat subţire ne-a arătat prezenţa compușilor existenți în plantele folosite. Extractele obţinute prin cele două metode au fost studiate din punctul de vedere al acțiunii antioxidante prin analiza spectrofotometrică. Rezultate: Având în vedere compuşii terpenoidici conţinuţi de materiile vegetale folosite, precum şi proprietăţile antioxidante ale acestora și folosind metodele de extracție menţionate mai sus am reușit cu succes să utilizăm uleiurile esențiale rezultate din levănțică, busuioc, coriandru și mentă pentru a obţine o apă de parfum cu note florale. Concluzii: În urma extracţiei şi analizei cromatografice a uleiurilor obţinute din flori de levănțică, frunze de mentă, frunze de busuioc și boabe de coriandru am obţinut un produs cosmetic din categoria parfumurilor.

118 118 DOZARE CALCIU, MAGNEZIU, FIER ŞI ZINC DIN CEAIUL KOMBUCHA Autor: Valeria Făşie Coordonator științific: Conf. univ. dr. Olimpia DUMITRIU BUZIA Motivația studiului: În iunie 2016 am început să consum o băutură dulce-acrişoară, efervescentă şi foarte răcoritoare, obţinută prin fermentare cu ajutorul ciupercii Kombucha alături de ceai verde infuzie şi zahăr. Cu adevărat m-a fascinat şi am dorit să aflu mai multe despre aceasta şi am vrut să văd ce cantităţi de calciu, magneziu, fier şi zinc conţine, minerale ce sunt necesare organismului. Material și metodă: Ca materiale s-au folosit infuzie de ceai verde, zahăr, lichid de starter şi ciuperca Kombucha. Probele au fost obţinute în funcţie de cantitatea de zahăr la 1L infuzie de ceai verde şi numărul de zile de fermentaţie. Am lucrat pe 6 probe. Ca metode am folosit metoda complexonometrică pentru dozarea Calciului şi Magneziului şi metoda spectrofotometrică pentru dozarea Fierului şi Zincului. Rezultate: În urma studiilor făcute pe cele 6 probe analizate am obţinut cantităţi diferite de Calciu, Magneziu, Fier şi Zinc, în funcţie de cantităţile de zahăr şi numărul zilelor de fermentaţie. Concentraţia ionilor de Ca 2+ creşte în funcţie de numărul zilelor de fermentaţie, iar la ionii de Mg 2+ în funcţie de cantitatea de zahăr. Concentraţia de Fe 2+ creşte cu scăderea cantităţii de zahăr, iar Zn 2+ cu creșterea zilelor de fermentaţie la cantităti mici de zahăr. Concluzii: În urma acestor rezultate,am observat că băutura obţinută prin fermentaţia produsă de aşa zisă ciupercă Kombucha în mediu de ceai verde și zahăr, cu un gust dulce-acrişor, miros plăcut de cidru sau soc și cu uşoara efervescenţă conţine Calciu, Magneziu, Fier şi Zinc, în cantităţi apreciabile. Datorită acestor rezultate, voi continua cercetarea acestei băuturi, numită şi ceaiul divin.

119 119 STUDIUL UNOR COMPUŞI BIOLOGIC ACTIVI DIN ILEX PARAGUARIENSIS Autor: Mihaela Frumosu Coautor: Alexandra-Mariana Ionescu Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. habil. Rodica Mihaela DINICĂ, Șef lucrări dr. farm. ing. Alina Mihaela ELISEI Motivația studiului: Ilex paraguariensis (Yerba mate) este o plantă puțin studiată care se găsește în special în America de Sud. Yerba mate prezintă proprietăți terapeutice deosebite datorită compoziției chimice diversificate. Planta poate fi o materie primă valoroasă, din punct de vedere profilactic și terapeutic, pentru diferite afecțiuni precum obezitate, maladia Alzheimer, stresul oxidativ etc. Studii recente subliniază contribuția acestei plante în diabetul zaharat de tip II. Material și metodă: Pentru determinările efectuate a fost obținut un extract brut, bogat în principiile active prezente în plantă, pentru care s-a determinat conținutul în polifenoli totali şi zaharuri, respectiv activitatea antioxidantă. Rezultate: S-au determinat calitativ și cantitativ polifenolii totali conținuți de plantă. S-au dozat zaharurile reducătoare și s-au obținut rezultate promițătoare privind activitatea antioxidantă a extractului brut de Ilex paraguariensis. Concluzii: Analizele efectuate asupra extractului brut de Ilex paraguariensis au demonstrat conţinutul bogat al acestuia în principii active precum polifenolii. A fost confirmată activitatea antioxidantă semnificativă a extractului. Astfel, Ilex paraguariensis poate fi considerată un produs cu proprietăți profilactice și terapeutice pentru diferite afecțiuni. Cercetări ulterioare sunt necesare pentru dezvoltarea studiului prezentat în această lucrare.

120 120 MALADIA ALZHEIMER DATE STATISTICE ŞI SPERANŢE TERAPEUTICE PENTRU VIITOR! Autor: Alexandra-Mariana Ionescu Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. habil. Rodica Mihaela DINICĂ, Conf. univ. dr. Bianca Ioana CHESARU Motivația studiului: Maladia Alzheimer este o boală severă ce constă în deteriorări cognitive şi comportamentale care afectează calitatea vieţii pacientului, precum şi calitatea vieţii celor care îl au în grijă. În ultimii ani vârsta de debut a bolii a scăzut foarte mult, ultimele date înregistrate menționând intervalul de ani. Cercetarea continuă în acest domeniu implică și încercări de dezvoltare de noi strategii terapeutice inovatoare care să amelioreze și chiar să stopeze evoluția acestei maladii. Material și metodă: Am obținut date statistice cu privire la o serie de criterii de repartizare a bolnavilor cu maladie Alzheimer din cadrul Spitalului de Psihiatrie Elena Doamna din Galați, pe baza cărora am realizat o pondere reprezentativă pentru evoluția bolii. În același timp m-am axat și pe cercetarea unor posibile principii active din surse vegetale împotriva maladiei Alzheimer, studiindu-le proprietăți biologice importante. Alegerea probelor a fost efectuată pe baza noilor tratamente medicamentoase administrate în prezent pentru această afecțiune. Rezultate: Am realizat din punct de vedere statistic grafice care atestă gravitatea bolii și violența cu care aceasta își manifestă simptomele. Rezultatelele obținute în baza testelor biochimice au fost relevante și au evidențiat o serie de caracteristici importante care pot contribui la cercetările ulterioare în domeniu. Concluzii: Boala Alzheimer rămâne, până în momentul de față, fără o rezolvare terapeutică completă. Cercetările prezente duc la speranța descoperirii unor noi terapii care să ofere acestor pacienți posibilitatea de vindecare fără recidivă.

121 121 EVALUAREA COMPUȘILOR BIOACTIVI DIN SEMINȚE ȘI GERMENI DE ACMELLA OLERACEA Autor: Farm. Anna Cazanevscaia Coordonator științific: Prof. dr. habil. Rodica Mihaela DINICĂ Motivația studiului: Acmella oleracea este o specie din familia Asteraceae originară din Brazilia. Este cultivat ca un ornamental și ca remediu medicamentos în diferite părți ale lumii. O plantă mică, crește rapid și are inflorescențe de aur și roșu, cu compuși bioactivi valoroși. Studiul își propune analiza fizico-chimică comparativă dintre semințe și germeni de A.oleracea. Material și metodă: Obținerea germenilor și a extractelor prin diverse metode. Efectuarea testele de screening fitochimic pentru alcaloizi, flavonoide, saponinele, glicozidele steroizi și taninurile au fost realizate conform la metoda descrisă de Farnsworth (1966), de asemenea, cromatografia în strat subțire și determinarea conținutului total de fenol, precum și determinarea capacității antioxidante. Rezultate: Studiul curent a demonstrat prezența de substanțe fitochimice majore (alcaloizi, flavonoide, saponine, steroizi, glicozide și tanini) în semințele și germenii de A. oleraceae. Investigarea preliminară a fitochimicalelor este importantă pentru estimarea cantitativă și localizarea compuși chimici activi farmacologic. Profilurile de imprimare cu deget TLC expuse la UV 366 nm ne arată prezența unui număr mai mare de spoturi la germeni decât la semințe. Concluzii: Prezentul studiu a comparat parametrii fizico-chimici ai semințelor și germenilor plantei autohtone A. oleraceae de la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, demonstrând o varietate și o diferență de compuși biactivi dintre germenii și semnințele de A. oleraceae.

122 122 ANALIZA UNOR BIOELEMENTE DIN SPECIA MOMORDICA CHARANTIA ȘI ROLUL ACESTORA ÎN ACTIVITATEA TERAPEUTICĂ Autor: Valentina Lupașcu Coordonator științific: Conf. univ. dr. Claudia Simona ȘTEFAN Motivația studiului: Proprietățile terapeutice ale speciei Momordica Charantia, numită popular și castravetele amar, au fost descoperite recent. Compușii prezenți în compoziția fructului acestei specii, îi conferă multiple roluri terapeutice: activitate hipoglicemiantă și hipocolesterolemiantă, activitate antioxidantă, efecte analgezice, antiinflamatoare, antibacteriană, antivirală, antiulceroasă, antihelmitică, antipsoriasis. Cercetări recente demonstrează chiar potențialul terapeutic al acestei specii împotriva virusului HIV și a cancerului. În ceea ce privește activitatea hipoglicemiantă, un rol deosebit îl prezintă două minerale: calciul și magneziul, a căror suplimentare este indicată în prevenția și tratamentul diabetului zaharat. Dozarea acestor bioelemente face obiectul prezentului studiu. Material și metodă: Probele de castravetele amar, uscate și pulverizate, au fost supuse dozării cantitative a Ca și Mg prin metoda complexonometrică. Rezultate: Rezultatele experimentale indică faptul că probele de Momordica Charantia analizate prin această metodă experimentală prezintă un conținut de 85,2% Ca 2+ și 31,4% Mg 2+ (procente de masă). Concluzii: Rezultatele obținute reflectă un conținut optim de calciu și magneziu în fructul speciei Momordica Charantia, fapt ce influențează pozitiv acțiunea hipoglicemiantă determinată de alte principii active ale castravetelui amar. Acest lucru reprezintă un beneficiu terapeutic privind diabetul, castravetele amar asigurând pe lângă scăderea glicemiei și aportul necesar de minerale.

123 123 APLICAŢII ALE CROMATOGRAFIEI DE LICHIDE PENTRU DETERMINAREA UNOR SUBSTANŢE MEDICAMENTOASE ȊN PROBE POST-MORTEM Autor: Valentina Mihalcea Coautor: Conf. univ. dr. Iuliu Fulga Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Carmen Lidia CHIŢESCU, Conf. univ. dr. Elena Lăcrămioara LISĂ Motivația studiului: În ultimii 5 ani, la Serviciul de Medicină Legală din Galaţi au fost ȋnregistrate 25 de decese datorate intoxicaţiei cu substanţe medicamentoase, ȋn 52% din acestea fiind identificate benzodiazepine. Majoritatea cazurilor de intoxicaţii fatale au fost legate de coingestia altor substanţe, de aceea este important de stabilit dacă există corelaţii între concentraţia din probele prelevate postmortem şi interacţiunile farmacocinetice, ce au condus la deces. Material și metodă: Pentru identificarea şi dozarea simultană a mai multe substanţe farmaceutice din probe prelevate post mortem sânge, urină, fragmente de organe a fost dezvoltată o metodă ce utilizează cromatografia de lichide de ȋnaltă performanţă cu diode în serie, HPLC-DAD. Metoda de extracţie a probelor a fost optimizată. Rezultate: Analizele au confirmat prezenţa benzodiazepinelor ȋn concentraţii ȋn sânge variind ȋntre: 0,9-12 mg/l pentru diazepam, 0,4 mg/l alprazolam, 0,6 mg/l midazolam. Datorită metabolizării postmortem rapide de către bacterii, nitrazepamul şi clonazepamul nu se identifică ca atare ȋn probele post-mortem, ȋnsă au fost identificaţi metaboliţi ai acestora. Totodată au fost identificate şi dozate: fenobarbital ȋn concentraţii variind ȋntre: 2,6-55 mg/l, carbamazepină, levomepromazină, fluvoxamină, doxepin. Metaboliţi ai acestor substanţe au fost identificaţi ȋn sânge sau urină. Concluzii: Pe baza determinărilor analitice au fost identificate substanţele medicamentoase implicate, putându-se stabili interacţiunile farmacocinetice ce au condus la deces.

124 124 DETERMINAREA ACIDITĂȚII SUCULUI DE LĂMÂIE ȘI PORTOCALĂ PRIN TITRARE POTENȚIOMETRICĂ Autor: Cristina Neagu Coautor: Augustina Vasilachi Coordonator științific: Prof. univ. dr. Maria CIOROI Motivația studiului: Citricele au un conținut bogat în minerale și antioxidanți ce ajută la prevenirea afecțiunilor cardiovasculare și la menținerea unui ph optim în organism. Caracterul acid și proprietatea citricelor de a produce un mediu alcalin atunci când sunt ingerate au generat multiple controverse, aportul acestora în alimentație devenind motivul fundamental pentru realizarea temei de cercetat. Material și metodă: Metoda titrării potențiometrice constă în măsurarea F.E.M. a unei pile și reprezentarea într-o diagrama a variației acesteia în funcție de cantitatea de reactiv adăugată. Se obțin curbe potențiometrice și se stabilește punctul de echivalență. Se măsoară volume din sucurile citricelor și se supun titrării potențiometrice cu NaOH cu titru cunoscut. Se înregistrează curba de titrare, ph = f(v) și se evaluează punctul de echivalenţă, implicit volumul de echivalenţă; se calculează aciditatea titrabilă a soluțiilor analizate. Rezultate: Rezultatele obținute la titrarea potențiometrică a soluției de analizat cu soluție de NaOH se înregistrează într-un tabel și se trasează graficul: ph=f(v). Din curba de titrare potenţiometrică se obţin informaţii de interes analitic: volumul de echivalenţă, valoarea phului la echivalenţă, phe. Determinarea volumului la echivalenţă se face prin metoda grafică sau folosind derivata. Volumul pentru care derivata întâi este maximă reprezintă volumul de echivalenţă, Ve. Concluzii: Din punct de vedere medical, lămâia este un antiseptic un agent de prevenire a infecțiilor. Lămâia constituie un stimulent pentru ficat și dizolvă acidul uric; de asemenea, favorizează secreția biliară. Sucul de portocale este bogat în săruri, mai ales de calciu și de metale alcaline, capabile să contracareze tendințele de acidoză.

125 125 CREȘTEREA PROFITULUI ÎN FARMACIA COMUNITARĂ Autor: Cosmin Paraschiv Coautor: Valeria Fășie Coordonator științific: Conf. univ. dr. farm. Olimpia DUMITRIU BUZIA Motivația studiului: Lucrarea de față și-a propus o analiză economică privind creșterea rentabilității în unitățile farmaceutice, știind că singura modalitate prin care se poate obţine un profit mare este aceea de a avea un impact major asupra pacienților, efectul asupra acestora fiind direct proporţional cu venitul câştigat. Elementul cheie - serviciul oferit trebuie să fie unul eficient din toate punctele de vedere. Material și metodă: S-a folosit analiza economică, cu scopul de a spori profitul și pentru creșterea nivelului de deservire a pacienților. Micile reduceri din fiecare element (cheltuieli cu chiria, cheltuieli administrative, costuri de intretinere) pot economisi din totalul de bani cheltuiţi suplimentar. De asemenea, vorbim și despre reducerea drastică a costurilor prin înlocuirea anunțurilor publicitare cu marketingul proactiv din rețelele de socializare. Rezultate: Prin folosirea analizei economice, am obținut rezultate satisfăcătoare cum ar fi: reducerea cheltuielilor indirecte, maximizarea administrării personalului, evaluarea strategiilor de marketing, reducerea costurilor administrative, sporirea fluxului de activități (workflow), îmbunătățiri ale inventarului, concentrarea pe serviciile cu profit ridicat, sporirea aderenței la medicație și menținerea angajaților motivați. Concluzii: Eficientizarea unităților farmaceutice se realizează prin: concentrarea pe serviciile cu profit ridicat, dirijarea vânzărilor către produse de tip front-end cu profit mare, sporirea vânzărilor pentru articolele de tip front-end, aplicarea reducerilor de preț (loss leaders), ameliorarea ineficiențelor din fluxul de activitate al farmaciei, promovarea loialității pacienților.

126 126 DEPENDENȚA ȘI EVALUAREA CONSUMULUI CRONIC DE ALCOOL Autor: Lidia Preda (Mircea) Coordonatori științifici: Șef lucrări dr. bioch. Daniela FERȚU, Prof. univ. dr. ing. farm. Alexandru CHIRIAC Motivația studiului: Dependența de alcool, una dintre problemele majore ale societății moderne, răspândită la nivel mondial, se confruntă cu o creștere dramatică a consumului, la ambele sexe și la diferite categorii de vârstă, fiind interesate persoane din ce în ce mai tinere, care nu conștientizează consecințele negative pe care le implică consumul de alcool: implicații de ordin economic, profesional, social, familial dar și din punct de vedere al sănătății. Material și metodă: Lucrarea abordează cercetări ce privesc consumul de alcool ce presupune intoxicații acute sau cronice și continuă cu investigații necesare emiterii unui diagnostic clar de alcoolism, incluzând în același timp evoluția și complicațiile ce apar datorită consumului în exces și pe perioade îndelungate precum și tratamentul pacientului alcoolic, orientându-se către: conduita față de alcool, al factorilor predispozanți, a reacției organismului față de intoxicația alcoolică. Rezultate: Factorii socio-culturali stau adesea la originea inițierii uzului de produse toxice/alcoolului, factorii de ordin individual și familial fiind favorabili consumului. În urma studiilor, anchetelor epidemiologice, alcoolul reprezintă al 3-lea factor de risc pentru sănătate, după consumul de tutun și hipertensiune arterială. Depistarea stadiilor incipiente ale bolii, a conștientizării consumului cronic, evaluarea corectă a diagnosticului permit depistarea bolnavilor cu realizarea unei profilaxii eficiente,individualizate. Concluzii: Consumul excesiv de alcool reprezintă o problemă serioasă, gravă, fiind corelat cu 80% din cazurile de sinucideri, 50% din crime, 30% din accidentele rutiere. De asemenea, este unul dintre factorii divorțului (1 din 3 cazuri), molestarea copilului (1 din 3 cazuri), dar și unul dintre factorii agravanți, favorizanți ai multor boli.

127 127 TOXICII DIN APĂ, AER ŞI SOL ÎN JUDEŢUL GALAŢI Autor: Costela Neagu (Răducan) Coordonator ştiinţific: Biochimist Farmacist Daniela FERȚU Motivaţia studiului: Pe măsură ce omul a înţeles că este parte din natură şi că resursele Terrei sunt limitate, dar mai ales că această planetă funcţionează ca un sistem şi că dereglările produse din cauza toxicilor fie ei gazoşi, atmosferici sau infiltraţi în sol, se transmit în întreg circuitul, a crescut interesul şi preocuparea pentru protecția mediului înconjurător la toate nivelurile societăţii umane. Începând din anii '70, au apărut primele semnale, tot mai vizibile, ale dereglărilor apărute la nivel global: subţierea stratului de ozon, modificările climatice, ploile acide, poluarea apelor, a aerului şi a solului, toate astea ducând la creşterea numărului de boli în rândul populaţiei. În acest context, avem nevoie de specialişti cu înaltă calificare pentru a putea identifica, înţelege şi gestiona problemele cu care ne confruntăm. Material şi metodă: Am consultat diferite studii de specialitate realizate de Agenţia de Protecţie a mediului din Galaţi cu privire la principalul factor poluant al oraşului Galaţi, şi anume Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, dar şi Şantierul Naval Galaţi. Rezultate: Analizând rezultatele studiilor efectuate comparativ cu valorile limită de emisie de gaze toxice în atmosferă, de substanţe chimice din apă şi din sol, constatăm că rezultatele se situează sub limitele impuse de AIM 15/2006 revizuite în Concluzii: Decenii de studii ale diverselor afecțiuni de care suferă oamenii arată corelații directe cu nivelul de poluare din atmosferă, din apă şi din sol. Condiţiile climaterice nefavorabile, poluarea intensă a aerului, nivelul crescut de nitriţi din apă şi sol sunt factori majori în îmbolnăvirea populaţiei. Cunoaşterea şi determinarea acestor factori de risc constituie, poate, cea mai valoroasă contribuţie pentru menţinerea şi promovarea sănătăţii.

128 128 STUDIUL COMPARATIV AL DIRECȚIILOR DE MARKETING ALE UNOR GRUPURI DE FARMACII DIN ROMÂNIA Autor: Valentina Mihalcea Coautor: Maria- Adriana Botoșineanu Coordonator științific: Conf. univ. dr. farm. Olimpia DUMITRIU BUZIA Motivația studiului: Abordarea acestei teme s-a născut din dorința de a cerceta și analiza, prin comparație, principalele instrumente strategice pe care le utilizează grupurile de farmacii, pentru a produce o reacţie pozitivă pe pieţele ţintă privitor la cererea pentru produsele și serviciile acestora, dar și pentru a atrage cât mai mulți pacienți fideli. Material și metodă: În studiul nostru am comparat activitatea de marketing a trei grupuri de farmacii importante din România, și anume: GRUPUL X, GRUPUL Y și GRUPUL Z, pe baza unor criterii precum: viziunea și misiunea adoptată, programele de responsabilitate socială în care sunt acestea implicate, obiectivele și valorile, metodele de promovare utilizate (online), dar și metodele de fidelizare a pacienților. Rezultate: Analizând strategia de marketing a fiecărui grup de farmacii abordat, am constatat că fiecare dintre acestea își dorește să reprezinte un pilon de referință în asigurarea serviciilor medicale de calitate, iar pentru a-și îndeplini acest obiectiv implementează fie programe de fidelizare a pacienților, prin carduri de reduceri, numeroase campanii de informare în rândul populației sau prin programe pentru susținerea persoanelor defavorizate din comunitate. Concluzii: Ca viitori farmaciști, considerăm de maximă importanță cercetarea aspectelor de marketing pe care le practică grupurile farmaceutice din România, pentru că odată intrați pe piața muncii în domeniu trebuie să fim pregătiți să răspundem la cerințele și nevoile angajatorului, dar și ale pacientului.

129 129 CONTRIBUȚII LA STUDIUL CHIMIC AL POLIFENOLILOR DIN PUNICAE GRANATI FRUCTUS Autor: Boris Tihon Coordonator științific: Conf. univ. dr. Silvia Robu Motivația studiului: Extractele industriale obținute din sucul de rodie se utilizează astăzi sub forma suplimentelor alimentare în profilaxia și tratamentul cancerului de prostată, dar și a unor infecții bacteriene ale căilor urinare, precum și datorită calitaților de antioxidant. În lucrarea de față ne-am propus să determinăm conținutul în derivați polifenolici (acizi polifenolici, catehine, derivați de acid galic) existenți în sucul de presare și în cojile fructului. Material și metodă: Determinarea cantitativă a polifenolilor totali (exprimați în acid cafeic) s-au efectuat cu ajutorul metodelor spectrofotometrice. Rezultate: Din cele 4 probe analizate (exprimat, exprimat prelucrat, coji si coji prelucrate) s-au obținut rezultate care vor fi comentate pe larg în expunere. Concluzii: Se constată că din punct de vedere al conținutului în compuși de tip polifenolic cojile prezintă valori mai mari decât cele determinate în exprimat. Aceasta înseamnă că la separarea sucului de presare se pierd polifenoli existenți în tegument. Pe de altă parte, conținutul în polifenoli este ușor mai mare pentru probele prelucrate (de exprimat si coji), decât cele neprelucrate. Aceasta datorită faptului că la dozarea spectrofotometrică prezența antocianilor interferă reacțiile de culoare.

130 130 DETERMINAREA ACIDITĂȚII CITRICELOR PRIN METODA POTENȚIOMETRIEI DIRECTE Autor: Daniela Solomon Coordonator științific: Prof. univ. dr. Maria Cioroi Motivația studiului: În perioada rece se recomandă consumul de fructe și legume, iar citricele sunt cele preferate prin culoare, gust și beneficiile aduse. Este importantă cunoașterea efectului sucului de citrice asupra reglării ph-ului intern, în organism precum și aprecierea aportului de nutrienți cu rol în reglarea imunității organismului. Material și metodă: Metodele potenţiometrice determină potenţialul electric la curent nul, adică forţa electromotoare, ce apare spontan, între doi electrozi reversibili, unul fiind electrod de măsură, caracterizat prin potenţialul, ε m şi un electrod de referinţă, ε r. Cei doi electrozi sunt scufundaţi în soluţia supusă analizei chimice. În potențiometria directă se înregistrează în prima etapă o curbă, în coordonate: potenţial de electrod - concentraţia speciei de analizat, şi apoi, într-o a doua etapă, se măsoară potenţialul de electrod din soluţia supusă analizei. Din curba înregistrată se obţine concentraţia necunoscută. Acidul citric, substanță pură, se folosește drept standard pentru obținerea scării etalon de concentrații bine determinate. Pentru aceasta, se vor folosi 5 probe de acid citric, de concentrații diferite între 0,1; 0,10; 0,15; 0,20; 0,2 mol/l. Apoi se va reprezenta grafic scara etalon, adică variația potențialului sistemului în funcție de concentrația acidului citric. Rezultate: Se obțin sucuri din citrice diferite și se evaluează potențiometric aciditatea actuală cu ajutorul ph-metrului. Folosind scara etalon potenţial de electrod - concentrații ale standardului (acid citric) se determină aciditatea sucurilor exprimată în acid galic. Valorile obținute sunt exprimate în moli acid citric/l suc proaspăt de citrice. Aceste valori sunt diferite în funcție de natura fructului și în funcție de diluțiile sucurilor. Concluzii: Sucurile de citrice analizate manifestă aciditate diferită permițând analistului să întocmească o scară asupra acidității acestora.

131 131 FITOPREPARATE ÎN TRATAREA MENOPAUZEI Autor: Alina Doina Sima Coordonator științific: Conf. univ. dr. Silvia ROBU Motivația studiului: Scăderea nivelului de estrogeni este responsabilă de cele mai multe simptome ale menopauzei. Cu ajutorul fitopreparatelor căutăm o cale mai puțin ofensivă pentru organism pentru combaterea acestor efecte neplăcute ale menopauzei și să ajutăm femeile să treacă mai ușor peste această etapăa dificilă. Să venim cu argumente: ceea ce este pe piață poate fi benefic sau nu asupra organismului uman. Material și metodă: Se compară diferite fitopreparate existente pe piață, analiza realizându-se între suplimentele care conțin în compoziție o singură plantă în concentrația adecvată și suplimente care au în componența lor mai multe plante a căror concentrație este depășită, iar menopauza este însoțită de tulburări ale ciclului menstrual, nervozitate, transpirație și pot apărea la unele femei caractere masculine (îngroșarea vocii, creșterea părului pe față). Rezultate: Fitopreparatele care conțin izoflavone, cum ar fi genisteina, daidzeina și glicinetina din boabele de soia și formononetina A din partea înflorită de trifoi roșu, ne indică faptul că în intestin are loc metilarea lor cu formarea ecvolului datorită metabolizării de către microfloră. Metabolismul izoflavoanelor nu se formează la persoane care au urmat un tratament antibioterapeutic, deoarece microflora normală este afectată, motiv pentru care producția enzimelor metabolizante este perturbată. Concluzii: Menționez că tratamentul fitoterapeutic este unul simptomatic, neavând pretenția să elimine cauzele, complexele, diferite și, în final, chiar individuale. Fitopreparatele în concentrații corespunzătoare să ofere efecte plăcute asupra organismului, reducând astfel: bufeurile, anxietatea, transpirația, tulburări de somn, oboseala, lipsa de concetrare, labilitatea emoțională.

132 132 SECȚIUNEA V - FARMACIE: POSTERE COMISIA DE EVALUARE PREȘEDINTE Prof. univ. dr. medic Dana Tutunaru MEMBRI Prof. univ. dr. medic Costinela Valerica Georgescu Conf. univ. dr. farm. Elena Lăcrămioara Lisă Conf. univ. dr. Claudia Simona Ștefan Conf. univ. dr. biolog Mariana Lupoae SECRETAR Studenta Valentina Mihalcea

133 133 ANALIZA COMPARATIVĂ A CALCIULUI ȘI A MAGNEZIULUI DIN DIFERITE SURSE DE CITRICE Autor: Anamaria Georgiana Ionascu (Rosloveanu) Coautor: Iacob Simona Coordonator științific: Prof. univ. dr. Maria CIOROI Motivația studiului: Calciul, microelement indispensabil coagulării sangvine, exercită o acțiune importantă asupra sistemului nervos în sensul reglării echilibrului și se dovedește necesar bunei funcţionări a sistemului vagosimpatic. Având în vedere că se prefigurează probleme serioase de hipocalcemie atât la persoane tinere cât şi la persoane cu vârstă înaintată, importanţa prezenţei ionului de calciu în alimentaţie a fost un motiv pentru care a fost aleasă tema de cercetare. Material și metodă: Dozarea ionului de calciu, Ca 2+, și a celui de magneziu, Mg 2+, din citrice s-a realizat prin metoda complexometrică ce presupune formarea de complecşi interni. S-au folosit citrice din comerț din care s-au obținut sucurile prin presare şi filtrare. Rezultate: Sucurile de citrice au fost caracterizate mai întâi din punct de vedere organoleptic. Dozarea ionilor Ca 2+ și Mg 2+ s-a realizat prin analiza volumetrică complexonometrică. Rezultatele au fost exprimate în mg ioni/100 ml suc și în mg ioni/100g fruct. Concluzii: Concentraţia ionilor de calciu și magneziu raportată la 100 ml suc variază fiind diferită de la probă la probă. Diferența este influențată de sursa de proveniență a sucului. Ionii de calciu și magneziu au rol în menţinerea echilibrului biochimic şi dezvoltarea armonioasă a organismului uman pe toată perioada vieţii. Calciul și magneziul ajută la tratarea şi/sau prevenirea a numeroase probleme de sănătate legate de oase, sânge şi alte organe din corpul nostru şi menţine o greutate corporală sănătoasă.

134 134 SPECTROMETRIA DE MASĂ DE ȊNALTĂ REZOLUȚIE UTILIZATĂ CU SUCCES PENTRU IDENTIFICAREA CATINONELOR SINTETICE ȊN PROBE BIOLOGICE Autor: Mădălina Lungu Coordonatori științifici: Prof. univ. dr. ing. farm. Alexandru CHIRIAC, Conf. univ. dr. Carmen Lidia CHIŢESCU Motivația studiului: Din categoria aşa ziselor etnobotanice, catinonele sintetice sunt substanţe psihoactive cu efect stimulent ce mimează efectele amfetaminei, cocainei şi ecstasy, acţionând prin creşterea nivelului neurotransmiţătorilor dopamină, serotonină şi noradrenalină la nivelul sistemul nervos central. În prezent, la nivelul laboratoarelor de toxicologie clinică sau medico-legală din România nu există metode analitice de rutină pentru identificarea noilor substanţe psihoactive și a metaboliților acestora în probele biologice. Material și metodă: Obiectivul lucrării de față constă ȋn aplicarea unor metode moderne de identificare a catinonelor sintetice, una dintre cele mai răspândite clase de droguri etnobotanice apărute pe piața din România. În acest scop a fost utilizată o tehnică de ultima oră spectrometria de masă de ȋnaltă rezoluţie. În lipsa standardelor analitice confirmarea s-a realizat prin compararea partern-lui de fragmentare generat de softul Mass Frontier cu rezultatele obţinute prin analiza MS-MS. Rezultate: În probele biologice analizate au fost identificate catinonele sintetice: alfa-pirolidinovalerofenonă (α PVP), 3,4- metilen-dioxi-pirovaleronă (MDPV), pirovaleronă. Metaboliţi ai acestor substanţe au fost de asemenea identificaţi în conformitate cu mecanismele şi căile metabolice propuse de literatura de specialitate. Concluzii: Abordarea analitică folosită ȋn acest studiu permite identificarea prezumtivă a compuşilor ţintă fără ca standardul de referinţă să fie inițial disponibil. Dincolo de costurile reprezentate de spectrometria de masă de ȋnaltă rezoluţie, această tehnică ar trebui să fie prezentă ȋn laboratoarele de toxicologie, cu atât mai mult cu cât metodele convenţionale sunt, ȋn cazul noilor substante psihoactive, ineficiente.

135 135 SINTEZA UNOR NOI DERIVAȚI DE IZONIAZIDĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA POTENȚIALULUI TUBERCULOSTATIC ȘI REDUCEREA TOXICITĂȚII HEPATICE Autor: Roxana Bîcîilă Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Oana DRAGOSTIN, Conf. univ. dr. Mariana LUPOAE Motivația studiului: La nivel mondial, tuberculoza este considerată a fi una dintre cele mai contagioase boli, aproximativ o treime din populația lumii fiind infectată cu Mycobacterium tuberculosis, din care 5-15% suferă de reactivarea acesteia în timpul vieții. Din păcate, unul dintre cele mai mari dezavantaje ale medicației tuberculostatice este toxicitatea ridicată, motiv pentru care prezentul studiu are ca obiectiv obținerea prin sinteză chimică a unor noi derivați de izoniazidă cu potențial biologic îmbunătățit și toxicitate scăzută. Material și metodă: Derivații de izoniazidă s-au obținut prin condensarea acesteia cu diferite benzaldehide în mediu de alcool etilic absolut. Compușii rezultați au fost caracterizați din punct de vedere fizico-chimic, iar structura lor a fost confirmată prin spectroscopie IR. Rezultate: În urma optimizării metodei de sinteză, compuşii au fost obținuți în randamente ce variază între 83,5% 95,7%. Spectrele IR, înregistrate în domeniul cm -1, au evidenţiat vibraţiile de grup caracteristice elementelor structurale specifice fiecărui compus: gruparea hidrazinică, ciclul aromatic, precum şi gruparea azometinică (-N=CH-) caracteristică hidrazonelor finale. Concluzii: Derivații de izoniazidă au fost obținuți în randamente foarte bune, structura lor fiind confirmată prin spectroscopie IR. Pe viitor se vor realiza teste in vivo privind activitatea biologică și toxicitatea hepatică.

136 136 SECȚIUNEA VI: REZUMATE CONFERINȚE GALMED PACIENȚII CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE Autori: Lector prof. Roxana Ioana Georgescu GmedComm București Este pe deplin recunoscut astăzi rolul important al interacțiunii și comunicării în etiologia și tratamentul diverselor tulburări psihopatologice. Oamenii tind să dezvolte propriul lor stil interacțional care devine cu atât mai clar, în măsura în care este mai puțin variat și mai consistent. Încă de la începutul stabilirii alianței terapeutice, apar unele probleme legate de motivația pentru terapie a pacienților, în contextul caracteristicilor personalității lor. Aceste dificultăți se datorează în mare parte rigidității pattern-ului lor interacțional însă în momentul în care pacientul suferă de o tulburare de personalitate situația se complică de la sine și poate escalada, de cele mai multe ori, în defavoarea actului terapeutic. Tulburările de personalitate nu se încadrează în tiparul clasic de boală. Nu au un debut limitat în timp, o perioadă de stare și apoi o vindecare în urma unui tratament. Nefiind boli au fost denumite dezvoltări dizarmonice ale structurii psihice ale persoanei în cauză. Structura conferintă: - Istoric și criterii de diagnostic al tulburărilor de personalitate - Clasificarea tulburărilor de personalitate - Comparație între categoriile diagnostice corespunzătoare celor două sisteme de clasificare - Epidemiologie și etiologie - Cauze genetice - Relația tulburărilor de personalitate cu bolile psihic.

137 137 OBIECTIVELE RESTAURĂRII IMPLANTO- PROTETICE Autor: Conf. univ. dr. Alexandru Andrei ILIESCU Medic primar chirurgie dentolaveolară, doctor în Ştiinte Medicale Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F. Craiova Restaurarea funcţiilor masticatorii, fizionomice şi fonetice prin tratamentul implanto-protetic al edentaţiilor reprezintă obiective majore în aşteptările pacienţilor. Punctul de pornire al restaurării protetice în acest tip de tratament îl constituie obţinerea unei osteointegrări certe prin crearea unui suport corespunzător de ţesut dur osos acoperit de ţesutul moale periimplantar. Protetica pe implanturi a cunoscut o evoluţie ascendentă şi spectaculoasă ca finalitate terapeutică în ultimii ani întrucât implanturile osteointegrate asigură în prezent pacienţilor soluţii de tratament fix sau mobil în toate variantele clinice de edentaţii, începând cu edentaţia unidentară şi terminând cu edentaţia totală. În desfăşurarea etapelor de tratament binomul medictehnician dentar are la ora actuală posibilitatea de a folosi o largă gamă de componente implantare care permit în afara finalizării obiectivului terapeutic propus conform protocolului de lucru şi corectarea eventualelor erori apărute în etapa chirurgicală de inserare a implanturilor.

138 138 PREDICTIBILITATE ȘI INCERTITUDINE ÎN TERAPIA PARODONTALĂ Autori: Dr. Roxana-Mădălina ONEA, Conf. univ. dr. Dorina Cerasella ŞINCAR Parodontopatia constituie o problemă de actualitate ca rezultat al nivelului crescut de morbiditate și al frecvenței înalte, având în vedere rolul funcțional al țesuturilor parodontale, precum și exigențele pacientului privind aspectul estetic în viața cotidiană. Managementul terapeutic al îmbolnăvirilor parodontale a atras atenția multor practicieni ca urmare a consecințelor de ordin distructiv, a formelor clinice variate, dar și a lipsei unor mijloace universale de tratament, mecanismele de inițiere și progresie fiind deosebit de complexe, astfel încât sunt necesare măsurători amănunțite pentru semnalarea modificărilor morfologice existente. Noţiunea de vindecare sau reparaţie tisulară presupune refacerea sau, respectiv, ameliorarea troficităţii ţesuturilor parodontale evidenţiată prin evoluţia favorabilă a parametrilor clinici de la nivelul situsurilor parodontale afectate. Recomandările adresate practicienilor nu implică protocoale stricte, ci se referă la individualizarea și evaluarea atentă a necesității de instituire a terapiei complexe parodontale, limitele utilizării arsenalului de noi tehnici și biomateriale nefiind încă bine precizate. Pornind de la aprofundarea principiilor moderne din domeniul terapiei parodontale, studiul va prezenta și cuantifica rezultatele terapeutice obținute în cazul unor defecte parodontale ce au beneficiat de manopere de chirurgie parodontală, prognosticul evoluției postoperatorii fiind în strânsă legătură cu complianța pacientului privind terapia de menținere și păstrarea unei igiene orale corespunzătoare. Cuvinte cheie: biomaterial, defect parodontal, complianță.

139 139 ÎNREGISTRAREA ORIENTĂRII PLANULUI DE OCLUZIE PRIN MIJLOACE MODERNE Autori: Asist. univ. drd. univ. Alina Ramona DIMOFTE, Conf. univ. dr. Dorina Cerasella ŞINCAR Aparatul dento-maxilar cuprinde un ansamblu de elemente componente, aflate într-o relație continuă, foarte strânsă. Instalarea disfuncției la nivelul uneia dintre componente va duce în timp, dacă nu se realizează un diagnostic corect precoce, și nu se impune un plan de tratament corespunzător, la instalarea unui cerc vicios și afectarea întregului sistem. Homeostazia sistemului stomatognat este asigurată de existența unor relații ocluzale funcționale atât în statică, cât și în dinamică. Obținerea acestora se poate atinge prin utilizarea unor sisteme de înregistrare, de tipul arcurilor faciale de transfer. Scopul lucrării este acela de a prezenta aspectele clinice observate prin înregistrarea poziției fixe a arcadei dento-alveolare superioare la nivelul bazei craniului, utilizând arcul facial de transfer, precum și modul prin care acest sistem facilitează obținerea unor rezultate optime în reabilitarea orală prin transferul datelor spațiale obținute, la nivelul articulatorului. Cuvinte cheie: homeostazia, relații ocluzale, arc facial.

140 140 IRIGAREA ÎN ENDODONȚIE - O ACTUALIZARE NECESARĂ Autor: Dr. Viorica BUTĂ Obiectivul tratamentului endodontic este de a preveni și de a trata parodontita apicală. În consecință, când o leziune apicală sau periradiculară este prezentă, aceasta este consecința unei infecții în sistemul canalelor radiculare. Rămâne deci esențial să realizăm dezinfecția completă a endodontului pentru a obține vindecare în periapex. Prepararea canalelor radiculare rămâne indispensabilă pentru a elimina mecanic detritusurile organice dar și pentru a crea spațiul necesar circulației soluțiilor antiseptice de irigare care permit atingerea obiectivelor de dezinfecție. Din păcate, acțiunea mecanică a instrumentelor generează detritusuri macroscopice de natură organică și minerală ce se acroșează de pereții canalelor. Acest Smear layer poate reprezenta 6% din volumul instrumentat al canalului (se precizează în literatură în cazul canalului MV de la molarul inferior). Complexitatea sistemului radicular este bine stabilită încă din vremea lui Hess (care a propus principalele modele de anatomie radiculară, pentru fiecare dinte în parte). Dificultatea noastră rămâne aceea de a gestiona detritusurile persistente din zona apicală sau din iregularitățile pereților interni după instrumentare. Acesta face obiectul etapei din tratamentul endodontic destinată IRIGĂRII. O parte din cercetarea în Endodonția actuală este de a găsi soluții în ameliorarea metodelor de irigare, a soluțiilor, eficacitatea acestora prin mijloace de activare fizică: sonică, ultrasonică sau făcând apel la laser (ultima metodă folosită, ce este încă în stadiu de cercetare) Acestă conferință va trata acest subiect făcând obiectul unei literaturi exhaustive.

141 141 ENDODONȚIA - SIMPLU, COMPLEX, FIRESC Autor: Șef lucrări dr. Dan Cristian IONEL Peste III secole se regăsesc în domeniul endodontic, de la primele reușite, care uneori aveau succes, până la realizările remarcabile din zilele noastre. Eficacitatea obținută prin această terapie, raportată altor domenii/ activități/ profesii nu poate fi decât de pragul excepționalului. Astfel, motorul ce folosește arderea combustibililor fosili atinge doar 46% eficiență, cu o rată de utilizare de sute de milioane de ori 24/24 ore zilnic. Endodonția conform studiilor recente are o rată de succes 95-96%. Totuși complexitatea sistemului canalicular intra-radicular reclamă atenție pe măsură. Astăzi metodele de tratament evoluează rapid- adaptarea, implementarea și discernământul în terapia endodontică a fiecarui medic stomatolog, însă devin puncte cheie pentru reușita în endodonție. Tratamentul endodontic corect trebuie să se regăsească în practica zilnică. Acest fapt nu reprezintă o opțiune, ci trebuie să tindă către o certitudine, frecvent câteva detalii minore pot fi pragul dintre succes și insucces. Pornind de la cazuistica regăsită în practică, prin această lucrarea se vor analiza diferitele metode de instrumentare/ protocoale terapeutice (recomdate de ESE, AAE), manuale și rotative ce permit obținerea rezultatelor pozitive în terapia endodontică. Outcome-ul inițial, reevaluările ulterioare, opțiunile utile pentru instrumentarea diferitelor tipuri de canale, a istmurilor intercanalare, a curburilor excepționale, precum și a metodelor de reintervenție asupra tratamentelor endodontice mai puțin fericite reprezintă repere ce vor fi urmărite prin această lucrare. Cuvinte cheie: retratament endodontic, rată de predictibilitate, complexitate a sistemului endodontic.

142 142 BIOSTIMULAREA ÎN BOALA PARODONTALĂ Autor: Conf. univ. dr Mihaela MOISEI Detalii despre autor: Este licențiată în stomatologie, promoția 1994, la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tg.Mureș, medic primar stomatologie generală 2002, competență implantologie 2005, master în Managementul serviciilor de sănătate 2012, doctor în medicină 2014, medic specialist parodontologie Activează ca și cadru didactic la specialitățile Parodontologie și Managementul în medicina dentară, fiind conferențiar din anul 2016 la Departamentul de Medicină Dentară al Facultății de Medicină şi Farmacie a Universității Dunărea de Jos din Galaţi. Este membru în comitetele de organizare și științifice la congrese naționale și internaționale, membru în Societatea de Parodontologie, Societatea Română de Reabilitare orală și UNAS. A participat la cinci proiecte de cercetare, conducand unul dintre ele. Activitatea științifică s-a canalizat pe mai multe direcții. Este autor a două cărți de specialitate, un capitol de carte, autor și coautor de lucrări științifice publicate în reviste de specialitate B+, ISI. A susținut prelegeri la congrese naționale și internaționale. A coordonat lucrări de licență și lucrări științifice ale studenților, unele premiate la manifestări de profil.

143 143 CONSUMUL ȘI REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ÎN ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ Autor: Farm. Ovidenie Cristina - Elena Coautor: Conf.univ.dr. Lisă Elena Lăcrămioara Rolul pe care l-a jucat pentru omenire descoperirea antibioticelor în apărarea împotriva agenților patogeni este de necontestat. Folosirea lor pe scară tot mai largă, adesea inadecvat, a dus însă treptat la rezistența anumitor microorganisme ce pot avea efect letal. Creșterea rezistenței unor microorganisme periculoase la tratamentul cu antibiotice reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice în Europa și mărește dramatic costurile cu sănătatea. În ceea ce privește cauzele care au generat rezistența bacteriilor, chiar și la antibioticele puternice de ultimă generație, s-a constatat că inclusiv unitățile medicale specializate și medicii au favorizat această situație. Astfel, printre cauze se numără: utilizarea greșită a antiobioticelor în spitale, prescrierea în mod inutil a antibioticelor, administrarea prelungită a acestora la pacienții aflați în stare critică, apelarea cu prea mare ușurință la antibioticele cu spectru larg sau prescrierea incorectă a antibioticelor cu spectru îngust. Totodată, stabilirea unei doze prea mici decât ar fi necesar pentru pacientul respectiv, o durată a tratamentului prea lungăa sau prea scurtă, necorelarea dozelor cu rezultatele culturilor microbiologice sunt alte greșeli care au întărit microorganismele periculoase. La acestea se adaugă automedicația, un fenomen foarte răspândit și în România, pe fondul căruia oamenii obișnuiesc să meargă la farmacie și să ceară un antibiotic fără să solicite medicului un tratament avizat.

144 144 DEZVOLTAREA EDUCAŢIONALĂ ŞI A COMPETENŢELOR PROFESIEI DE FARMACIST Autor: Conf. univ. dr. Lisă Elena Lăcrămioara Competența profesională este caracterizată de abilități bune de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor, de o bază puternică de cunoștințe și de capacitatea de a aplica cunoștințele și experiența în diverse situații de îngrijire a pacienților. Competența în farmacie este abilitatea individuală de a face alegeri deliberate dintr-un repertoriu de comportamente pentru a trata situații și sarcini în contexte specifice practicii farmaceutice prin utilizarea și integrarea cunoștințelor și a valorilor personale, în conformitate cu rolul și responsabilitățile profesionale. Performanța farmacistului este un indicator clar al competenței profesionale care, la rândul său, are o influență directă asupra rezultatelor și siguranței pacienților. Reglementările nu sunt create pentru evaluarea performanțelor și a competențelor, ci mai degrabă pentru a asigura participarea la activități educaționale. Ele nu sunt întotdeauna în conformitate cu nevoile naționale sau organizaționale. Claritatea standardelor, controlul personal și datoria profesională sunt în mod semnificativ legate de responsabilitatea farmacistului pentru rezultatele terapiei medicamentoase. Pentru a îmbunătăți starea de sănătate a pacienților, farmaciştii trebuie să fie competenți în munca lor zilnică, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea, de țară sau de cultură. Competențele în profesia de farmacist sunt mai mult decât rezultate ale învățării, ele reprezintă abilitatea profesioniștilor din domeniul sănătății să utilizeze și să aplice toate cunoștințele, atitudinile și valorile lor la nivel profesional. Aspectul voluntar al aplicării învățării în practică este adesea rezultatul auto-motivației, dar poate fi încurajat și de către angajatori, pentru a se asigura că nivelul de competență va servi nevoilor organizației sau națiunii. Prin urmare, educația bazată pe competențe trebuie să abordeze nu numai cunoștințele și abilităţile, ci și aspectele motivaționale și etice ale învățării, pentru a obține impactul dorit asupra practicii farmaceutice.

145 145 SECȚIUNEA VII - COLABORATORI GALMED PRIVATE MEDSCHOOL LESSONS & BLOG DE MEDICINIȘTI Private Medschool Lessons este un concept creat în urmă cu câțiva ani cu scopul de a ridica nivelul de pregătire al viitoarelor generații de studenți și medici. Echipa din cadrul PML pregătește viitori studenți la medicină într-un mod revoluționar în care stilul de predare abordat este interactiv, completat de activități practice care ajută la descoperirea și dezvoltarea aptitudinilor. Ținta pregătirii o reprezintă formarea gândirii clinice corelative, indispensabilă viitoarei cariere medicale. Din PML a luat naștere și Medvolution. Medvolution este un program ce cuprinde workshopuri practice medicale, workshopuri motivaționale, de dezvoltare personală și leadership, conferințe și diferite concursuri, destinate atât studenților, cât și medicilor rezidenți. Mai mult, Medvolution oferă una dintre puținele oportunități elevilor de liceu care doresc să devină studenți mediciniști, unde vor câștiga experiență practică pe cinste din domeniul medical, ceea ce va reprezenta un imbold motivațional puternic pentru o pregătire cât mai bună pentru medicină. De-a lungul anilor, cu toții am acumulat experiență vastă pentru viitoarea specializare pe care ne-o dorim. Pe lângă aceasta, activitățile și reușitele extracurriculare ne-au fost utile pentru dezvoltarea aptitudinilor organizatorice și de lucru în echipă cu colegii din domeniul medical.

146 146 SPONSORI PRINCIPALI AI EVENIMENTULUI A&D PHARMA - SENSIBLU

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT

Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Cursul 6 Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Tabele de incidenţă - exemplu O modalitate de a aprecia legătura dintre doi factori (tendinţa de interdependenţă,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Specii de Candida izolate din infectiile micotice

Specii de Candida izolate din infectiile micotice Scientia Parasitologica, 2008, 1, 68-73 Specii de Candida izolate din infectiile micotice Carmen COSTACHE, Ioana COLOSI, Monica JUNIE Catedra de Microbiologie, UMF Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca Introducere

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT. ROLUL POLIMORFISMULUI UNOR GENE microarn

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT. ROLUL POLIMORFISMULUI UNOR GENE microarn UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT ROLUL POLIMORFISMULUI UNOR GENE microarn ÎN PATOGENEZA CANCERULUI GASTRIC REZUMAT CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: PROF. UNIV.

Διαβάστε περισσότερα

DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ

DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ I. Indicația terapeutică 1. Tratamentul anemiei şi simptomelor asociate la pacienţii adulţi cu cancer (tumori solide, limfoame maligne, mielom multiplu), la care se

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI 1 FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE GALAȚI SESIUNEA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE SOCIETATEA STUDENȚILOR MEDICINIȘTI

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT Importanţa glicemiei la o oră în cadrul testului de toleranţă la glucoză orală în evaluarea insulinosecreţiei şi a insulinorezistenţei

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

prin egalizarea histogramei

prin egalizarea histogramei Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος - Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul

Διαβάστε περισσότερα

Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS

Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS Regulamentul concursului pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional

Διαβάστε περισσότερα

Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE

Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupele sanguine reprezintă sisteme de clasificare a tipurilor de sânge în funcţie de prezenţa sau absenţa pe suprafaţa hematiilor a unor structuri cu proprietăţi antigenice.

Διαβάστε περισσότερα

Str. Nicu Albu nr.64, Piatra Neamt, , Romania

Str. Nicu Albu nr.64, Piatra Neamt, , Romania Curriculum Vitae INFORMAŢII PERSONALE IONUT PINTILIE Str. Nicu Albu nr.64, Piatra Neamt, 610240, Romania +40745209629 Ionutz_pintilie@yahoo.com Sexul Masculin Data naşterii 26.01.1981 Naţionalitatea Romana

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Diagnoza sistemelor tehnice

Diagnoza sistemelor tehnice Diagnoza sistemelor tehnice Curs 6: Metode de detectare a defectelor bazate pe modele de / Metode de detectare a defectelor 2/ Teste statistice de detectare a modificarilor 3/ Teste statistice de detectare

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA

NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA INTRODUCERE SI DEFINITII A. PARAMETRI SI STATISTICI Parametru valoare sau caracteristica asociata unei populatii constante fixe notatie - litere grecesti: media populatiei

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR. Călinici Tudor 2016

APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR. Călinici Tudor 2016 APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR Călinici Tudor 2016 OBIECTIVE EDUCAŢIONALE Prezentarea conceptelor fundamentale ale teoriei calculului probabilitaţilor Evenimente independente Probabilități

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

Modul de calcul al prețului polițelor RCA

Modul de calcul al prețului polițelor RCA Modul de calcul al prețului polițelor RCA Componentele primei comerciale pentru o poliță RCA sunt: Prima pură Cheltuieli specifice poliței Alte cheltuieli Marja de profit Denumită și primă de risc Cheltuieli

Διαβάστε περισσότερα

POPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE

POPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE DATE NUMERICE POPULAŢIE DATE ALFANUMERICE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE Cursul I Indicatori statistici Minim, maxim Media Deviaţia standard Mediana Cuartile Centile, decile Tabel de date

Διαβάστε περισσότερα

Tratarea numerică a semnalelor

Tratarea numerică a semnalelor LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

MEDII DE CULTURA. Clasificarea mediilor de cultura. Scopuri. suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor

MEDII DE CULTURA. Clasificarea mediilor de cultura. Scopuri. suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor MEDII DE CULTURA suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor amestecuri de substante care asigura cultivarea microorganismelor Scopuri Izolarea in cultura pura Identificare

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα