evaluarea clinică a NN în urgenţă este dificilă, consumatoare de timp şi necesită abilităţi speciale

Transcript

1 URGENŢE NEONATALE

2 NN = 0 28 zile

3 evaluarea clinică a NN în urgenţă este dificilă, consumatoare de timp şi necesită abilităţi speciale evaluarea corectă a NN necesită răbdare şi o foarte bună cunoaştere a variaţiilor funcţiilor vegetative normale

4 ACUZE FRECVENTE DE PREZENTARE ÎN URGENŢĂ 1. plâns necontrolabil, iritabilitate, letargie 2. simptome de tract gastro-intestinal 3. simptome cardio-respiratorii 4. icter 5. probleme oculare 6. rash de scutec, afte orale 7. febră, sepsis 8. moartea subită a NN

5 PATOLOGIA NN ÎN URGENŢĂ 1) trauma accidentală şi nonaccidentală 2) boli cardiace 3) hipovolemia, şocul 4) patologie respiratorie, hipoxie 5) endocrinopatii ( hiperplazia suprarenală congenitală, tireotoxicoza) 6) diselectrolitemii 7) erori de metabolism 8) sepsis (meningita, pneumonia, infecţii de tract urinar) 9) patologie intestinală (volvulus, invaginaţie, enterocolită necrozantă) 10) intoxicaţii 11) convulsii 12) practici alimentare improprii

6 TRAUMA Diagnostic istoric neconcludent examen fizic nespecific : escoriaţii, echimoze examinări imagistice: CT, ecografie transfontanelară, IMR, radiografii HLG, trombocite, coagulograma examen oftalmologic Tratament ABC (evaluare şi stabilizare) evaluarea şi menţinerea la valori normale a glicemiei menţinerea temperaturii

7 TRAUMA-continuare internarea este obligatorie dacă se suspicionează un abuz trebuie anunţate autorităţile competente de evitat suspiciunea de abuz nejustificată!

8 PATOLOGIE CARDIACĂ Cardiopatii cianogene Cardiopatii necianogene Aritmii

9 CARDIOPATII CIANOGENE 1) tetralogia Fallot 2) atrezia tricuspidiană 3) transpoziţia vaselor mari 4) reîntoarcere pulmonară venoasă anormală 5) trunchi arterial comun

10 Cianoza-diagnostic diferenţial cauze respiratorii cauze infecţioase (sepsis, meningită) cauze SNC (edem cerebral,hemoragie ic) cauze toxice (methemoglobinemie) cauze cardiace

11 Cianoza-diagnostic diferenţial diagnosticul diferenţial între cianoza de cauză cardiacă sau noncardiacă se stabileşte după răspunsul la administrarea de O2 100% în bolile cianogene noncardiace SaO2 creşte cu cel puţin 10% după administrarea de O2 în bolile cardiace cianogene nu se constată creşteri ale saturaţiei după administrarea de O2

12 CARDIOPATII CIANOGENE Diagnostic manifestări clinice apar după 2 săptămâni de viaţă când se închide canalul arterial examen clinic ( TA măsurată la cele patru membre) Rx toracic ECG ecocardiografia (de elecţie) Tratament PGE1 0,05 µg/kg iv bolus, apoi PEV 0,05 µg/kg /min! Risc de apnee chirurgie CV

13 CARDIOPATII NECIANOGENE 1) insuficienţa cardiacă congestivă 2) defect de sept ventricular 3) defect de sept atrial 4) persistenţa canalului arterial 5) coarctaţia de aortă

14 Insuficienţa cardiacă congestivă Cauze: anemie severă trauma sepsis TPSV tulburări metabolice LES tireotoxicoza

15 Insuficienţa cardiacă congestivă Diagnostic istoric: apetit scăzut, transpiraţie în timpul alimentării, stagnare în greutate tablou clinic: tahipnee, tahicardie, hepatomegalie examinări paraclinice: Rx toracic, ECG, HLG, ionograma, ecocardiograma Tratament: furosemid 1 mg/kg iv dopamină sau dobutamină 2,5-15 µg/kg/min restricţie hidrică

16 TAHICARDIA SUPRAVENTRICULARĂ cea mai frecventă aritmie neonatală Diagnostic: AV 220/min lipsa apetitului, iritabilitate, insuficienţă cardiacă, şoc ECG: frecvenţa 220/min, QRS<0,08sec, ritm regulat

17 TAHICARDIA SUPRAVENTRICULARĂ Tratament la pacienţii stabili hemodinamic: manevre vagale: gheaţă la nivelul feţei adenozină 0,1 mg/kg iv, repetat la 10 min 0,2 mg/kg la pacienţii instabili: cardioversie sincronă 0,5-1J/kg în lipsa răspunsului amiodaronă 5mg/kg iv sau procainamidă 15 mg/kg în min! amiodarona şi procainamida nu se asociază- produc hta şi lărgirea complexelor QRS in tahicardia cu QRS larg: lidocaina 1 mg/kgiv sau amiodarona

18 PATOLOGIE RESPIRATORIE SIMPTOME FRECVENTE: 1. tahipnee 2. tuse şi congestie nazală 3. respiraţie zgomotoasă şi stridor 4. apnee, respiraţie periodică 5. criza albastră, cianoza

19 CAUZE: Tahipneea pneumonie (bacteriană, virală, Chlamydia, de aspiraţie) bronşiolita sepsis meningita, alte afecţiuni SNC abdominal: distensie gastrică, gastroenterită boli congenitale: boală respiratorie hernie diafragmatică fistulă traheo-esofagiană emfizem lobar stenoză traheală, aderennţe traheale insuficienţă cardiacă din vs hipoplazic, coarctaţie de aortă, stenoză aortică, canal arterial persistent afecţiuni cianogene: transpoziţie de vase mari inel vascular boli neuromusculare: botulism infantil, scăderea forţei musculare

20 Tahipneea- continuare Tahipneea sau respiraţia stertoroasă trebuie considerată întotdeauna o urgenţă medicală! CLINIC: inspecţia în timpul alimentării Necesită internare (mai puţin cazurile foarte uşoare) pentru investigaţii şi observaţie!

21 Boli respiratorii asociate cu tahipnee Pneumonia Bronşiolita

22 PNEUMONIA cea mai frecventă localizare a infecţiilor la NN cea mai frecventă etiologie: Streptococul de grup B cel mai probabil a fost dobândită in utero (lichid amniotic contaminat) necesită internare pentru tratament şi observaţie

23 PNEUMONIA - continuare Infecţia cu Bordetella Pertussis: NN aparent sănătos, cu paroxisme de tuse însoţite de cianoză şi vărsătură post-tuse uneori poate ajunge la apnee Atenţie la adulţii cu tuse persistentă din anturajul NN!

24 BRONŞIOLITA = afecţiune acută a căilor respiratorii inferioare de la începutul vieţii, precedată de manifestările clinice ale unei infecţii de căi aeriene superioare sau apnee sezonieră (în lunile de iarnă) risc de evoluţie complicată susceptibitate mare: prematuri < 34 săptămâni asociere cu alte afecţiuni în familii cu status socio-economic precar NN care nu sunt alăptaţi natural

25 mucus inflamaţia peretelui normal

26 BRONŞIOLITA - continuare ETIOLOGIE - virusuri: VSR, paragripale, gripale tip A, adenovirusuri, rinovirusuri APNEEA este frecventă (mai ales la cei mai susceptibili) şi apare, de obicei, în primele 3 zile de boală. CLINIC: FR, > 60 respiraţii/min cianoză dispnee, wheezing, tiraj intercostal şi subcostal afebrili sau subfebrili

27 PARACLINIC: BRONŞIOLITA - continuare radiografia pulmonară: hiperinflaţie zone de atelectazie analiza gazelor sangvine, hemoleucograma imunofluorescenţa sau ELISA din secreţiile respiratorii detectarea VSR

28 BRONŞIOLITA - continuare MANAGEMENT: cazurile uşoare nu necesită spitalizare necesită spitalizare: prematurii NN/prematurii cu afecţiuni pulmonare sau cardiace NN cu aport alimentar insuficient, deshidrataţi statut familial socio-economic scăzut TRATAMENT: aerosoli cu Adrenalină racemică nebulizare β-adrenergic corticoizii nu sunt utili antibioticoterapie doar în prezenţa febrei

29 Boli cardiace asociate cu tahipnee de obicei, nu se asociază cu tiraj şi folosirea muşchilor respiratori accesori REGULĂ: NN cu cianoză şi tahipnee suspiciune de boală cardiacă congenitală de obicei, ajung în urgenţă NN de 1 săptămână (după ce se închide canalul arterial) se începe administrarea Prostaglandinei E1 0,05-0,1 g/kg/min, titrată conform îmbunătăţirii pao2

30 Boli neuromusculare asociate cu tahipnee FR este crescută compensator, iar respiraţia este superficială CAUZE: botulism infantil (constipaţie, tahipnee, dificultăţi de alimentaţie, plâns slab) sdr. Down encefalopatia hipoxic-ischemică leziuni ale măduvei spinării (mielomeningocel) miastenia gravis distrofia miotonică

31 APNEEA APNEEA = oprirea respiraţiei 20 sec asociată cu bradicardie sau cianoză / paloare este o afecţiune critică şi necesită internare, monitorizare atentă

32 APNEEA Cauze: sepsis pneumonie bronşiolită (VSR) hipotermie anemie botulism aritmii tulburări acido-bazice hemoragii intracraniene meningoencefalite tuse convulsivă hipoglicemie convulsii reflux g-e abuz erori de metabolism diselectrolitemii

33 TUSEA ŞI CONGESTIA NAZALĂ cel mai frecvent: infecţie virală de căi aeriene superioare frecvent însoţeşte tahipneea în aceleaşi etiologii poate fi simptom de primă prezentare în: palatoschizis laringotraheomalacie laringotraheoschizis aderenţe traheale fistulă eso-traheală hemangioame traheale inele vasculare

34 TUSEA ŞI CONGESTIA NAZALĂ - MANAGEMENT: continuare trebuie focalizat pe etiologie, nu pe supresia tusei dezobstrucţie nazală cu instilare de soluţii saline şi aspirare eficientă antitusivele: de evitat la NN orice suspiciune de boală subiacentă internare şi investigare

35 CAUZE: STRIDORUL anomalii congenitale de la nas până la trahee şi bronhii (aderenţe, chisturi, stenoze, hemangioame, schizis) stenoză subglotică post-iot infecţii rar dacă se agravează la plâns sau la efort laringomalacie asociat cu dificultăţi de alimentaţie inel vascular, laringoschizis, fistulă eso-traheală asociat cu plâns slab paralizie de corzi vocale

36 PATOLOGIE DIGESTIVĂ SIMPTOME GASTRO-INTESTINALE: 1)colici intestinale 2)dificultăţi în alimentaţie 3)regurgitări 4)vărsături 5)diaree 6)distensie abdominală 7)constipaţie 8)icter 9)sânge pe scutec

37 COLICA INTESTINALĂ = complex de simptome: criză de plâns cu debut brusc şi care durează câteva ore (în medie 3 ore), timp de cel puţin 3 zile /săptămână, pe o perioadă de 3 săptămâni eritem facial, paloare periorală abdomen în tensiune picioare ridicate şi reci pumnii strânşi - poate începe în prima săptămână de viaţă - durează până la 3 4 luni - produce dicomfortul semnificativ al părinţilor

38 COLICA INTESTINALĂ - continuare ANAMNEZĂ atentă EXAMENUL FIZIC: normal TESTE DE LABORATOR: nu sunt necesare, doar dacă se suspicionează alte cauze de plâns necontrolabil în situaţii de îndoială, se indică internarea pentru observaţie

39 COLICA INTESTINALĂ - continuare CAUZA: obscură (ingurcitare excesivă de aer, aport insuficient de lichide, alergie la proteine, stress matern) TRATAMENT: aplicarea de căldură pe abdomen scăderea stimulării externe, legănarea copilului medicamente (inclusiv sedative) sunt rar indicate şi rar benefice cură de probă cu lapte praf hipoalergenic liniştirea şi educarea părinţilor

40 DIFICULTĂŢI ÎN ALIMENTAŢIE părinţii observă: aport alimentar inadecvat, greutate inadecvată, copil care nu este sătul după mese dacă sunt apărute de la naştere, cu malnutriţie, deshidratare obstrucţie esofagiană (stenoze, stricturi, laringoschizis, palatoschizis), compresie esofagiană/traheală prin inele vasculare dacă greutăţii este recentă boală acută (frecvent, infecţie)

41 REFLUXUL GATROESOFAGIAN regurgitarea unor cantităţi mici este frecventă la nounăscuţi, datorită presiunii reduse a sfincterului esofagian inferior + presiunii crescute intragastrice dacă starea generală este bună fără semnificaţie clinică, se reduce cu creşterea copilului dacă nu se ameliorează se ridică partea superioară a corpului copilului după mese dacă nu câştigă în greutate sau apar simptome respiratorii investigaţii: cauze anatomice şi sindrom de aspiraţie cronică

42 regurgitarea este independentă de orice efort vărsătura este rezultatul unei contracţii puternice a diafragmului şi a muşchilor abdominali

43 VĂRSĂTURILE în primele săptămâni de viaţă des confundate cu regurgitările CAUZE: anomalii anatomice: fistula traheo-esofagiană, obstrucţia gastro intestinală superioară, rotaţia intestinului derivat din mezenteron datorită hipertensiunii intracraniene infecţii (sepsis, infecţie de tract urinar, gastroenterită)

44 VĂRSĂTURILE după săptămâna 2-3 de viaţă caracteristice stenozei pilorice vărsături în jet la sfârşitul mesei sau la scurt timp după alimentare la primul născut de sex masculin vărsătura este bilioasă sau cu sânge examinarea ideală: cu stomacul gol, copilul să fie relaxat la inspecţie: unde gastrice proeminente trec de la stânga la deapta la palpare: formaţiune cât o măslină sub marginea anterioară hepatică

45 VĂRSĂTURILE - continuare alte cauze: afecţiuni hepato-biliare afecţiuni de tract urinar afecţiuni ale SNC defecte congenitale metabolice La orice copil cu vărsături trebuie căutate semnele deshidratării, hipoglicemiei, acidozei metabolice şi trebuie internaţi pentru evaluare diagnostică şi tratament

46 DISTENSIA ABDOMINALĂ poate fi normală (musculatură abdominală laxă şi dimensiunea organelor intraabdominale relativ mare) poate fi accentuată de excesul de gaze intestinale dacă starea generală este bună şi NN se alimentează bine fără motive de îngrijorare

47 DISTENSIA ABDOMINALĂ - continuare CAUZE PATOLOGICE: obstrucţia intestinală constipaţia enterocolita necrozantă ileus datorat sepsisului sau gastroenteritei organomegalia congenitală (ficat, splină, rinichi)

48 DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA DIAREEA = scaune anormal de frecvente şi de lichide ETIOLOGIE: virusuri enteropatogene: Rotavirus ( 25% din cazuri), adenovirusuri bacterii enteropatogene: E. Coli Salmonella alţi agenţi: Campylobacter, Yersinia, Clostridium, Pseudomonas, Stafilococ, Klebsiella, Vibrio paraziţi enteropatogeni: Giardia lamblia Criptospiridium

49 DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare ANAMNEZĂ: evaluarea gradului de deshidratare posibili agenţi etiologici aport almentar oral frecvenţa, consistenţa şi volumul scaunelor status mental febră tratamente anterioare (antibioticoterapie) contact cu alţi copii/adulţi cu boală diareică

50 DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare CLINIC: Complet dezbrăcaţi Cântărire temperatură Evaluarea clinică a gradului de deshidratare: stare generală, puls radial, respiraţie, TA sistolică, fontanela anterioară, elasticitate tegumentară, reumplerea capilară, umectarea mucoaselor, ochii, lacrimile, diureza Alte semne de infecţie virală concomitentă, infecţii ale căilor respiratorii superioare Semne abdominale

51 EVALUAREA DESHIDRATĂRII LA NN clinic deshidratare uşoară deshidratare moderată deshidratare severă pierdere în G stare generală sete, conştient, agitat sete, iritabil la stimulare, agitat sau letargic somnolent, cianotic, comatos puls radial normal accelerat, slab f. slab, accelerat sau nepalpabil respiraţie normală profundă, mai accelerată profundă, accelerată fontanelă ant. normală deprimată foarte deprimată TA sist normală normală sau scăzută scăzută turgor normal revine încet revine foarte încet ochi normali înfundaţi mult înfundaţi lacrimi prezente absente sau reduse absente mucoase umede uscate foarte uscate diureză normală redusă, concentrată anurie TRC normal ± 2 sec 3 sec

52 DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare PARACLINIC: nivelurile serice ale electroliţilor, în special Na, HCO3 uree, creatinină serice probă de scaun pentru determinarea sângerărilor oculte, coprocultură, coprocitogramă probă de urină: urocultură, examen sumar

53 DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare diaree sangvinolentă etiologie bacteriană suspiciune sau diagnostic de gastroenterită cu Salmonella evaluare pentru sepsis şi internare

54 DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare majoritatea NN cu diaree trebuie internaţi pentru rehidratare orală/intravenoasă, în funcţie de gradul deshidratării

55 CONSTIPAŢIA CAUZE de constipaţie a NN în primele 48 de ore de viaţă (nu a avut scaun niciodată): stenoză sau atrezie intestinală boală Hirschsprung ileus dop meconial CAUZE de constipaţie a NN în decursul primei luni: boală Hirschsprung hipotiroidie stenoză anală Orice constipaţie cu suspiciune patologică trebuie internată şi investigată!

56 ICTERUL CAUZE (cele mai frecvente: fiziologic, sepsis, de alăptare): < 24 h de viaţă: incompatibilitate ABO, Rh infecţii congenitale: rubeola, toxoplasmoză, infecţie cu citomegalovirus echimoze excesive posttraumatice la naştere ziua 2 3: fiziologic ziua a 3-a 1 săptămână: sepsis > 1 săptămână: sifilis, toxoplasmoză, infecţie cu citomegalovirus sepsis atrezie congenitală a ductelor biliare hepatită virală B anemii hemolitice congenitale sau postmedicamentoase rubeolă, hepatită herpetică hipotiroidism icter de alăptare

57

58 ICTERUL - continuare Icterul fiziologic: bilirubina creşte cu o rata sub 5 mg/dl/24 h, maxim între zilele a2-a şi a 4-a, apoi scade sub 2 mg/dl până în ziua 5 7 Icter + sepsis: bilirubina creşte cu o rata de 5 mg/dl/24 h + dificultăţi respiratorii, vărsături, aport alimentar insuficient Icterul de alăptare: bilirubina creşte mult, din zilele 3 4, până în săptămâna a 3-a. Oprirea alăptării scade bilirubina în 2 3 zile. Paraclinic: hemoleucogramă completă, numărul reticulocitelor test Coombs bilirubină totală şi directă B directe: atrezie biliară, deficit de alfa1antitripsină, hepatită B indirecte: cauze fiziologice, alimentaţie la sân, incompatibilitate ABO, sepsis, deficit de glucozo-6 -fosfat, sferocitoză, sdr Gilbert, sdr Crigler Najjar

59 ICTERUL - continuare MANAGEMENT: NN cu stare generală proastă şi prematurii necesită internare Indicaţii de fototerapie ( American Academy of Pediatrics): 1. NN de 24 ore şi bilirubină 12 mg/dl 2. NN de 48 ore şi bilirubină 15 mg/dl 3. NN de 72 ore şi bilirubină 18 mg/dl 4. NN > 96 ore şi bilirubină 20 mg/dl exsangvinotransfuzia este indicată dacă: 1. NN de 24 ore şi bilirubină 19 mg/dl 2. NN de 48 ore şi bilirubină 22 mg/dl 3. NN de 72 ore şi bilirubină 24 mg/dl 4. NN > 96 ore şi bilirubină 25 mg/dl

60 CAUZE: SÂNGE PE SCUTEC în primele 2-3 zile de viaţă: datorită ingurcitării de sânge matern (diferenţierea hemoglobinei materne de cea fetală testul Kleihauer-Betcke sau Apt-Downey) după primele zile de viaţă: idiopatice coagulopatii enterocolita necrozantă fisuri anale colita alergică sau infecţioasă defecte congenitale necesită internare pentru observaţie şi investigaţii

61 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL ANAMNEZĂ: ţintită pe evoluţia simptomelor CLINIC: varietate de simptome şi semne, iritabilitate, plâns necontrolabil vărsături alimentaţie insuficientă, intoleranţă alimentară distensie abdominală, constipaţie pierdere în greutate tulburări respiratorii febră letargie LABORATOR ŞI IMAGISTICĂ CONSULT CHIRURGICAL: la orice simptome abdominale semnificative

62 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare diagnostice frecvente la NN cu simptome abdominale: enterocolita necrozantă anomalii congenitale: malrotaţia cu volvulus, duplicaţia, gastroschizisul, omfalocelul stenoza pilorică herniile inghinale încarcrate, invaginaţia

63 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare MALROTAŢIA CU VOLVULUS: Diagnostic în prima lună de viaţă debut brusc, cu vărsături bilioase, refuzul alimentaţiei, letargie, şoc Rgr abdominală pe gol: nivele hidro-aerice, semnul bulei duble Rgr cu contrast - standardul de aur ecografie abdominală Management: ABC resuscitare volemică sondă nazo-gastrică consult şi intervenţie chirurgicală de urgenţă prezentarea tardivă sau tratamentul chirurgical tardiv creşterea morbidităţii şi mortalităţii

64 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare STENOZA PILORICĂ: Diagnostic: între 2-6 luni, raport B/F=4/1, mai frecvent la primul născut unele studii au demonstrat o incidenţă crescută la NN trataţi cu eritromicină po vărsături precoce postalimentar, explozive diselectrolitemii: hipocl, hipok, alcaloză metabolică diagnostic ecografic precoce: pilor îngroşat şi alungit Management: reechilibrare h-e tratament chirurgical-standard atropină iv apoi po (alternativa la tratamentul chirurgical)

65 MEGACOLONUL TOXIC sau enterocolita, situaţie cu risc vital a pacienţilor cu B. Hirschprung dg de B. Hirschprung este de cele mai multe ori tardiv, semne clinice : absenţa eliminării meconiului în primele 24 ore de viaţă, constipaţia Diagnostic: clinic: refuzul alimentaţiei, vărsături, iritabilitate, distensie abdominală, hematochezie, şoc Rgr abdominală Management: ABC ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare resuscitare volemică antibiotice cu spectru larg consult chirurgical internare în TI HERNIILE INGHINALE ÎNCARCERATE, INVAGINAŢIA: 2 luni-1 an

66 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare ENTEROCOLITA NECROZANTĂ multifactorială = inflamaţie şi leziune parietală intestinală asociate cu cauze infecţiose şi afecţiuni hipoxic-ischemice mai frecventă la nou-năcuţii prematuri Diagnostic: clinic: intoleranţă alimentară, distensie abdominală, scaune cu sânge, apnee şi şoc Rgr abdominală pe gol: pneumatoză chistică intestinală, aer hepatic portal sau pneumoperitoneu (dacă s-a produs perforaţia) Management: ABC resuscitare volemică sondă nazo-gastrică antibiotice cu spectru larg intervenţie chirurgicală şi terapie intensivă

67 secţiune prin intestinul inflamat

68 INFECŢIILE NEONATALE CLINIC: variaţii ale temperaturii dificultăţi de alimentaţie icter tulburări respiratorii necesită internare şi antibioticoterapie cu spectru larg în aşteptarea rezultatelor culturilor în meningită: rar sunt prezente redoarea de ceafă, semnele Kernig şi Brudzinski în sepsis: poate fi temperatura normală sau scăzută în infecţiile de tract urinar: se asociază iritabilitate, vărsături, diaree, alimentaţie insuficientă

69 FEBRA LA NN > 38 C intrarectal frecvent, datorită infecţiilor acute, rar de etiologie bacteriană atitudinea standard : evaluare completă pentru sepsis a oricărui NN cu temperatura rectală 38 C

70 SEPSISUL NEONATAL - apare ca un sindrom de: debut precoce debut tardiv CLINIC: instabilitate termică febră sau hipotermie disfuncţii SNC, letargie, iritabilitate, convulsii detresă respiratorie, apnee, tahipnee, respiraţie stertoroasă tulburări de alimentaţie icter erupţii cutanate vărsături, distensie gastrică, diaree

71

72 SEPSISUL NEONATAL - continuare cu DEBUT PRECOCE: apare în primele zile de viaţă fulminantă asociată cu factori de risc materni sau perinatali (febra maternă, ruptura prelungită a membranelor, detresa fetală) mai frecvent: şocul septic, neutropenia cu DEBUT TARDIV: apare după 1 săptămână de viaţă se dezvoltă gradual mai frecvent: meningita

73 SEPSISUL NEONATAL - continuare CAUZE : 1. microorganisme care colonizează: tractul genital feminin mucoasa nazală 2. Virale: Coci G + E. Coli specii de Klebsiella, H. Influenzae, Listeria Monocytogenes enterovirusuri (Coxsackie, echovirus) VSR, virus gripal A

74 SEPSISUL NEONATAL - continuare Evaluarea oricărui NN cu temperatura rectală 38 C: HLG hemoculturi examen de urină şi urocultură examen LCR şi cultură Rx pulmonar

75 SEPSISUL NEONATAL - continuare MANAGEMENT: internare obligatorie în NICU ( NEONATAL INTENSIVE CARE UNIT) antibioterapie intravenoasă: AMPICILINĂ mg/kg iv plus GENTAMICINĂ 2 mg/kg iv/netromicină 6mg/kg/zi (2 prize) la prematur şi NN < 1 săptămână; 7,5-9mg/kg/zi (3 prize) la NN > 1 săptămână sau CEFOTAXIME mg/kg/iv

76 HERPESUL NEONATAL transmitere de la mamă (60-80% dintre femei au infecţie latentă) diagnosticul se suspicionează la NN care prezintă: febră înaltă convulsii LCR cu limfocitoză sau cu numeroase hematii, reacţie de polimerizare în lanţ (PCR) sau culturi pozitive pentru virusul herpetic enzime hepatice crescute Rx pulmonar cu imagine de pneumonită Management: internare în secţie de TI

77 INFECŢIILE PIELII CELULITA evaluare completă pentru sepsis antibiotic antistafilococic: CLINDAMICIN 10mg/kg OMFALITA infecţie periombilicală reechilibrare volemică şi intervenţie chirurgicală de urgenţă evaluare completă pentru sepsis

78 PRACTICI ALIMENTARE IMPROPRII supraalimentare fără eructaţie adecvată între mese amestec impropriu al apei cu laptele praf: supradiluţie sau supraconcentraţie simptome: plâns necontrolabil distensie abdminală reflux g-e oprirea creşterii mai rar, dificultăţi respiratorii tulburări h-e: hiponatremie cu convulsii necesită instruirea mamei pentru alimentaţie corectă

79 PATOLOGIE ENDOCRINĂ Hiperplazia CSR congenitală deficit de 21 hidroxilază debut în primele săptămâni de viaţă cu vărsături, hipotensiune refractară la încărcare volemică, inotrope glicemie, ionogramă Management: ABC corectarea glicemiei, corectarea hiperkaliemiei ( repleţie volemică, calciu gluconic, bicarbonat de Na, insulină, glucoză, Kayexalat) HHC mg/m² consult endocrinologic şi internare

80 PATOLOGIE ENDOCRINĂ Tireotoxicoza apare la NN din mame cu B Basedow, prin transmiterea anticorpilor tiroido-stimulanţi de la mamă debut tardiv cu : inapetenţă, oprirea creşterii, tahicardie, iritabilitate, hipertermie, vărsături, diaree, icter, trombocitopenie, detresă respiratorie, insuficienţă cardiacă, şoc teste de funcţie tiroidiană pozitive Management: propranolol 0,25 mg/kg iv propiltiouracil PTU 1,25 mg/kg iv sol Lugol 1-5 pic po la o oră după PTU consult endocrinologic şi internare

81 URGENŢE METABOLICE erori înnăscute de metabolism, diagnostic dificil şi de multe ori tardiv simptome nespecifice: inapetenţă, vărsături, oprirea creşterii, tahicardie, iritabilitate, convulsii, letargie, hipoglicemie, apnee, instabilitate termică, acidoză examen clinic normal ex de laborator: HLG, electroliţi, glicemie,astrup, lactat, amoniac, teste hepatice, subst reducătoare şi cetone urinare, aminoacizi şi acizi organici din sânge şi urină Management: ABC bicarbonat de Na în acidoze severe resuscitare volemică corectarea glicemiei cu glucoză iv consult genetic şi internare

82 Algoritm de diagnostic în erori înnăscute de metabolism HIPERAMONIEMIE PREZENTĂ ABSENTĂ ACIDOZĂ PREZENTĂ ACIDOZĂ ABSENTĂ CETONURIE CRESCUTĂ CETONURIE SCĂZUTĂ ABSENTĂ DEFECT AL CICLULUI UREEI DEFECT DE METABOLISM ENERGETIC / AL CARBOHIDRAŢILOR DEFECT DEOXIDARE A AC GRAŞI DEFECT DE METABOLISM AA

83 INTOXICAŢII sunt ocazionale, produse prin: ingestie maternă şi alimentaţie la sîn remedii homeopate supradozaj medicamentos NN prezintă iritabilitate, vărsături şi convulsii inexplicabile Management: ABC monitorizare şi observaţie

84 CONVULSIILE NEONATALE rar idiopatică, indică o patologie subiacentă rar prezintă crize generalizate, din cauza dezvoltării corticale incomplete prezintă frecvent manifestări subtile: deviere oculară protuzia limbii fibrilaţii palpebrale apnee mişcări de pedalare

85 CONVULSIILE NEONATALE Cauze: prima zi de viaţă: anoxia/hipoxia trauma obstetricală hemoragia ic supradozaj medicamentos infecţia hipo/hiperglicemia deficit de piridoxină (vit B6) ziua 2 de viaţă. sepsis trauma erori de metabolism hipoglicemia hipoca, hipona, hiperna, hiperp, sevraj anomalii congenitale de dezvoltare a creirului HTA convulsii benigne neonatale familiale

86 CONVULSIILE NEONATALE ziua 4-luna 6 hipoca, hipo/hiperna, hiperpo3 sevraj erori de metabolism infecţia anomalii congenitale, tulburări de dezvoltare ale creierului HTA convulsii neonatale benigne familiale

87 LĂCRIMARE, CONGESTIE ŞI CONJUNCTIVITĂ CAUZE: cea mai frecventă în primele 24 h de viaţă = iritaţia chimică postprofilaxie antibacteriană, urmată de infecţia cu Chlamydia Trachomatis Neisseria Gonorrhoeae debut între zilele a 3-a a 5-a H. Influenzae, Streptococcus Pneumoniae Viral: herpes (produce viremie) GLAUCOMUL ACUT -foarte rar - necesită consult oftalmologic şi internare

88 DERMATITA (RASH) DE SCUTEC - de obicei, candidozică - placă eritematoasă cu margini crenelate şi demarcate, clar înconjurată de leziuni-satelit - în zona umedă acoperită de scutec şi în pliurile cutanate - TRATAMENT: igienă, shimbarea scutecului de cel puţin 4 x/zi, topic local anticandidozic, protejarea locală cu pastă de oxid de zinc ± anticandidozic per oss - se poate suprainfecta cu Streptococcus Aureus, poate evolua la epidermoliză sau necroză necesită internare

89 AFTOZĂ ORALĂ - leziuni albe şi scuamoase, la nivelul limbii, mucoaselor, gingiilor, buzelor - frecvent, la: NN sănătoşi, la NN debilitaţi, posttratament antibiotic - poate afecta alimentaţia (durere, discomfort) - TRATAMENT: antifungic topic, gel anestezic înainte de mese, lichide la temperatură mai scăzută

90 ACUZE FRECVENTE NN 1. plâns necontrolabil, iritabilitate, letargie 2. simptome de tract gastrointestinal 3. simptome cardiorespiratorii 4. icter 5. probleme oculare 6. rash de scutec, afte orale 7. febră, sepsis 8. moartea subită a NN PATOLOGIA FRECVENTĂ NN 1) trauma accidentală şi nonaccidentală 2) boli cardiace 3) hipovolemia, şocul 4) patologie respiratorie, hipoxie 5) endocrinopatii ( hiperplazia suprarenală congenitală, tireotoxicoza) 6) diselectrolitemii 7) erori de metabolism 8) sepsis (meningita, pneumonia, infecţii de tract urinar) 9) patologie intestinală (volvulus, invaginaţie, enterocolită necrozantă) 10) intoxicaţii 11) convulsii 12) practici alimentare improprii