Fiziologia aparatului cardio-vascular
|
|
- Λευίς Φραγκούδης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la nivelul cordului cât şi la nivelul vaselor. Scopul reglării este adaptarea debitului cardiac la activitatea complexă a organismului şi redistribuirea sa moment cu moment la organe şi ţesuturi în funcţie de necesităţile permanent variabile ale acestora. Cele două tipuri de mecanisme acţionează intricat in vivo, astfel încât, efectele mecanismelor de reglare intrinseci nu pot fi individualizate, identificate şi evaluate separat. Mecanismele intrinseci de reglare cardiacă acţionează direct la nivelul cordului, independent de sistemul neuro-endocrin. Cordul este reglat preponderent prin mecanisme intrinseci doar în puţine situaţii şi acestea sunt patologice, ca de exempu: cordul denervat din transplantul cardiac; cordul în insuficienţă cardiacă cronică severă cu epuizarea mediatorilor din terminaţiile simpatice din miocard. Totuşi, şi în aceste situaţii acţionează mecanisme de reglare umorale, concomitent cu mecanismele intinseci. În condiţii fiziologice, reglarea cordului este reglată pe cale nervoasă, prin intervenţia sistemului nervos vegetativ, simpatic şi parasimpatic şi pe cale umorală. MECANISMELE INTRINSECI DE REGLARE A CORDULUI Mecanismele intrinseci de reglare aale cordului sunt: mecanismul heterometric descis prin Legea Frank-Starling, care stabileşte relaţia dintre forţa de contracţie şi lungimea iniţiala a sarcomerului; mecanismele homeometrice (adaptarea se realizează fără modificarea lungimii fibrei miocardice). Acestea sunt: mecanismul Anrep realizează adaptarea cordului prin modificarea contractilităţii miocardice; mecanime care realizează adaptarea cordului prin modificarea frecvenţei cardiace. LEGEA FRANK- STARLING Legea Frank-Starling se referă la unul dintre cele mai importante şi mai bine studiate mecanisme de adaptare ale cordului, şi anume, la relaţia dintre variaţia lungimii de repaus a fibrei miocardice şi forţa sa de contracţie. Se cunoaşte faptul că un muşchi striat, scheletic, cu cât este mai întins, mai alungit în repaus, înainte de contracţie, cu atât răspunsul său, contracţia, respectiv scurtarea sa vor fi mai ample. Capacitatea de travaliu a muşchiului scheletic creşte paralel (în anumite limite) cu creşterea sarcinii sale (demonstrat de O. Frank pe muşchiul scheletic). O. Frank şi apoi E. Starling au extins această relaţie fundamentală şi la studiul performanţei cardiace. Această lege fiziologică fundamentală a fost demonstrată mai întâi pe cord de broască de către Frank în 1895, apoi pe cord de mamifere de către Paterrson, Piper şi Starling în
2 Lucrări practice Particularităţile anatomo-funcţionale ale miocardului ca muşchi care circumscrie o cavitate, face dificilă transpunerea datelor fiziologiei muşchiului striat la miocard. Din acest motiv, în experiment, Starling şi, ulterior alţi cecetători au utilizat echivalenţe ale noţiunilor de lungime şi forţă. Aceste echivalenţe sunt: Volumul telediastolic sau enddiastolic (V.T.D) sau de umplere a cavităţilor ventriculare şi presiunea telediastolică sunt parametri cardiaci care modifică lungimea de repus a fibrei miocardice şi sunt folosiţi ca echivalenţe pentru alungirea iniţială a fibrei musculare. Acesti parametri determină presarcina. Volumul sistolic de ejecţie (VS) sau presiunea sistolică sunt parametri cardiaci echivalenţi cu forţa de contracţie a miocardului. Rezistenţa periferică sau tensiunea dezvoltată în miocard reprezintă postsarcina. o La cordul uman V.T.D. are o valoare de circa 130 ml. Din aceasta, se evacuează 70 ml. (volumul sistolic), rămânând în cord o cantitate de sânge (volum telesistolic V.T.S. sau endsistolic) de aproximativ ml. Acesta este alcătuit din volum sistolic de rezervă şi din volum rezidual de cca.10 ml. care nu poate fi expulzat de inimă, oricât ar creşte forţa de contracţie a miocardului. În efort fizic, stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic, eliberează mediatorii - adrenalina şi noradrenalina care acţionează asupra cordului crescând forţa de contracţie, deci crescând volumul sistolic (de la 70 la 120 ml). Acum, inima se contractă mai puternic, evacuând o cantitate mai mare de sânge (pe seama volumului sistolic de rezervă). PREPARATUL EXPERIMENTAL CORD-PLAMÂN REALIZAT DE STARLING Starling a studiat modalitatea de adaptate a lucrului mecanic al inimii, pe un preparat cord-pulmon de câine. Inima şi plămânii, cu mica circulaţie rămân în funcţie. Circulaţia sistemică este înlocuită, plecând din aortă printr-un sistem de tuburi care permit realizarea unei rezistenţe la curgere, modificabilă de experimentator pentru obţinerea de valori variabile ale presiunii arteriale. Din acest sistem de tuburi, sângele oxigenat şi încălzit la 37 0 C, este recoltat într-un rezervor ce comunică cu una din venele cave. Ridicând rezervorul faţă de atriu, se poate regla astfel afluxul venos. Inima, în aceste condiţii îşi poate continua activitatea, datorită mecanismelor intrinseci (lipsa de inervaţie înlătură orice fel de influenţă a sistemului nervos asupra cordului). Modificând pe rând, fie afluxul venos la cord, fie rezistenţa la curgere a sângelui se urmăreşte adaptarea cordului la noile condiţii de lucru: Dacă se creşte afluxul venos la cord (ridicând rezervorul, sau mărind numărul de picături pe minut care intră prin vena cavă în cord) şi lăsând rezistenţa la curgere nemodificată, se constată că volumul de umplere a cavităţilor ventriculare V.T.D. creşte, deci creşte presarcina, care va determina o alungire a fibrei miocardice. În consecinţă va creşte forţa de contracţie în sistolă, realizând un volum sistolic mai mare (proporţional cu creşterea afluxului venos). o În acest caz, cordul s-a adaptat la creştera presarcinii şi funcţionează în regim staţionar atunci când debitul de sânge sau soluţie pompat este egal cu debitul care intrară în vena cavă. Adaptarea implică, însă, un 2
3 compromis, şi anume alungirea fibrei miocardice şi menţinerea alungirii în condiţiile menţinerii presarcini crescute. o Situaţiile patologice în care defectul nu dispare şi presarcina continuă să crească solicită acest mecanism de adaptare până când alungirea excesivă a fibrei miocardice nu mai permite creşterea forţei de contracţie. Reducerea severă a forţei de contracţie concomitent cu dilatarea cordului produc scăderea debitului cardiac şi intrarea ventriculului în stare de insuficienţă. Dacă menţinem afluxul venos nemodificat, în schimb creştem rezistenţa opusă evacuării sângelui din cord (deci creştem postsarcina), vom constata la început, o scădere a volumului sistolic, urmată după câteva sistole de evacuarea unui volum sistolic constant, egal cu cel dinaintea modificării rezistenţei la curgere. o iniţial, inima nu reuşeşte să evacueze în întregime volumul sistolic în faţa acestei noi rezistenţe, şi va expulza o cantitate mai mică de sânge. Va rămâne astfel în cord, după această primă sistolă, un volum de sâge, numit volum telesistolic (V.T.S.) sau endsistolic, la care se va adăuga un volum asemănător la a doua sistolă. În decurs de câteva cicluri cardiace creşterea V.T.D. va alungi fibra miocardică. Drept consecinţă, forţa de contracţie va creşte şi cordul va expulza aceeaşi cantitate de sânge ca şi înainte de creşterea postsarcinii, dar împotriva unei rezistenţe la ejecţie mai mare; o menţinerea defectului şi solicitarea excesivă a acestui mecanism de adaptare poate conduce, ca şi în cazul anterior la instalarea insuficienţei venticulului ca pompă. Pe baza acestor experimente, Starling împreună cu Frank au enunţat legea inimii la Cambridge, în 1915 şi anume: forţa de contracţie a miocardului este proporţională cu gradul de umplere a cavităţilor cardiace, deci cu întinderea iniţială a fibrelor miocardice. Mecanismul Frank- Starling a fost demonstrat şi printr-un experiment efectuat pe inima de broscuţă, prezentat în lucrarea practică. LUCRAREA PRACTICĂ Obiective Se urmăreşte adaptarea inimii în condiţiile creşterii succesive a: afluxului venos (întoarcerii venoase - presarcina) rezistenţei periferice - postsarcina NOTĂ! În paragrafele următoare este descris modelul experimental în care se foloseşte inima de broască. Materiale necesare: broască, ace de seringă,planşetă de lemn, aţă, foarfece, ace cu gămălie, pensă fină anatomică, tăviţă de material plastic, hârtie de filtru; borcan cu soluţie Ringer 0,6% la care se conectează un tub de plastic cu perfuzor şi la capul terminal o canulă de sticlă; canule de sticlă pentru canulat aorta de broască; tub de sticlă cu ieşiri laterale Tehnica de lucru Se spinalizează o broască, se fixează pe planşetă (fig.1), se disecă tegumentele, muşchii abdominali, se taie claviculele, se descoperă cordul. Se introduce un fir de aţă pe sub vena cavă care se va lega apoi pe o canulă de sticlă introdusă în vena cavă printr-o incizie făcută cu foarfeca. Canula are distal o mică umflătură, care împiedică ieşirea sa din venă, după ce s-a legat firul de aţă. Capul celălalt al canulei este în legătură printr-un tub de plastic cu un borcan ce conţine soluţia Ringer, care va perfuza cordul de broască. Una din crosele aortei se leagă, iar cealaltă se canulează cu o canulă de sticlă ce comunică 3
4 Lucrări practice printr-un tub de material plastic, cu un tub de sticlă vertical ce prezintă din loc în loc nişte căi laterale. Astfel, obligatoriu ce intră în cord prin vena cavă, va ieşi pe această crosă aortică canulată pe prima ieşire laterală a tubului vertical. În acest experiment, numărul de picături (soluţie Ringer) de la perfuzor este echivalent cu afluxul venos, iar tubulatura laterală pe unde va înainta lichidul pompat de cord, reprezintă rezistenţa periferică. Fig. 1. Schiţă reprezentând montajul lucrării practice Rezultate: creşterea numărului de picături de la perfuzor (deci creşterea afluxului venos) este urmată de creşterea numărului de picături (respectiv creşte volumul sistolic) pompate de cord pe prima ieşire laterală a tubului vertical de sticlă; inima se va mări, datorită creşterii volumului de umplere ventricular. dacă lăsăm ritmul de perfuzie nemodificat, dar de această dată obturăm (cu o bilă de sticlă sau punem o pensă) prima ieşire laterală a tubului de sticlă, vom obliga inima să pompeze lichidul primit, pe o distanţă mai mare (până la a 2-a ieşire laterală a tubului de sticlă), deoarece a crescut rezistenţa în faţa evacuării cordului. În această situaţie, la început va scădea frecvenţa cardiacă şi debitul pompat de inimă, inima se va mări şi în final, dacă se va adapta va reuşi să evacueze atât cât a primit de la perfuzor, deci debitul sistolic va rămâne constant. Fenomenul descris de legea Frank-Starling este explicat prin schimbările structurale produse ca urmare a alungirii sarcomerului, care induc modificări în mecanismul contracției. În condiții fiziologice lungimea sarcomerului la miocard este de 2-2,2 μm, aceasta fiind lungimea optimă pentru dezvoltarea forței de contracție eficiente, corespunzătoare funcționării cordului în regim staționar. Modificarea lungimii va avea următoarele efecte: o scurtarea sarcomerului sub 2 μm produce suprapunerea excesivă a miofilamentelor de actină și miozină cu reducerea numărului de punți formate între cele două miofilamente și în consecință reducerea forței de contracție dezvoltate; o 4
5 o alungirea la 2,4 μm este favorabilă formării unui număr mai mare de punți între miofilamentele de actină și miozină, ceea ce va duce la dezvoltarea unei forțe maxime de contracţie; o alungirea, în continuare a sarcomerului dispune miofilamentele în poziții îndepărtate care scad numărul punților dintre acestea. La o lungime de 2,6 μm, forța de contracție scade, iar presiunea dezvoltată este mult redusă. Notăm (vezi fig. 4) că distensibilitatea sarcomerului la fibra miocardică (1,8-2,6 μm) este mult mai mică decât în cazul fibrei musculare striate (1,4-3 μm). SEMNIFICAŢIEA FIZIOLOGICĂ A MECANISMULUI FRANK STARLING Mecanismul heterometric Frank-Starlig intră în acţiune atunci când V.T.D. şi/sau presiunea telediastolică sunt suficient de crescute încât să producă întinderea fibrei musculare. Maximul forţei de contracţie este dezvoltat de miocard la presiunea telediastolică de aproximativ 12 mmhg, iar la 15 mmhg mecanismul este ineficient. În condiţii fiziologice, notăm că valorile presiunilor telediastolice sunt: pentru ventriculul stâng 6 mmhg, iar pentru ventriculul drept 2,5 mmhg. Reglarea prin mecanismul Frank-Starling se realizează la nivelul fiecărui ventricul, independent de celălalt ventricul şi de sistemele nervos şi umoral, care influenţează miocardul în întregul său. În condiţii fiziologice, adaptarea prin mecanismului Frank-Starling realizează corelarea, practic egalizarea debitelor celor doi ventriculi, rapid, în decursul câtorva cicluri cardiace. Explicaţie: ventriculii drept şi stâng funcţionează ca două pompe aşezate în serie, care, pentru a menţine sistemul cardivascular în regim staţionar de funcţionare, trebuie să pompeze sângele cu debite egale. Deoarece există diferenţe structurale şi hemodinamice între cei doi ventriculi şi între marea şi mica circulaţie, parametrii hemodinamici se modifică moment cu moment în condiţii fiziologice (alimentaţie, activitate, efort fizic, modificări ale temperaturii mediului,somn, poziţia corpului, etc.). Din aceste considerente debitele celor doi ventriculi sunt uşor şi rapid variabile. FIZIOLOGIE INTEGRATIVĂ Mecanismul Frank-Starling intervine în reglarea cordului, concomitent cu mecanismele nervoase şi umorale în situaţii patologice în care creşte presarcina sau postsarcina. Creşterea presarcinii supraîncărcarea prin volum ) se întâlneşte în: afecţiuni cardiace: insuficienţe valvulare, şunturi arterio- venoase; afecţiuni extracardiace: volemie crescută, întoarcere venoasă crescută şi /sau rezistenţă periferică scăzută; alte situaţii: creşterea volemiei prin ingestie voluntară, excesivă de lichide sau în diabetul insipid; trecerea din ortostatism în clinostatism: creşte întoarcerea venoasă la atriul drept; trecerea din clinostatism în ortostatism: creşte întoarcerea venoasă din teritoriul venei cave; perfuzie cu ritm rapid; expunerea la temperaturi scăzute; eforturi fizice intense, prelungite. Creşterea postsarcinii (supraîncărcarea prin creşterea rezistenţei periferice) se întâlneşte în: 5
6 Lucrări practice afecţiuni cardiace: stenoze valvulare, cardiomiopatie obstructivă hipertrofică, hipertensiune arterială etc.; afecţiuni extracardiace: hipertensiune arterială în mica şi marea circulaţie, hipervâscozitatea sângelui, tireotoxicoză, embolii pulmonare etc. Reprezentarea grafică a mecanismului Frank-Starling Mecanismul F. Starling, se poate reprezenta grafic cu următoarele coordonate: pe abscisă : lungimea fibrei miocardice respectiv V.T.D. sau presiunea telediastolică; pe ordonată : forţa de contracţie, respectiv tensiunea sau presiunea ventriculară sau travaliul sistolic ( lucrul mecanic efectuat). Pe graficele din figurile 2, 3 și 4 sunt reprezentate curbele de performanță ale fibrelor miocardice și cordului în totalitate, în contracția din sistolă (starea activă) și în repaus (stare pasivă). Sarnoff şi Mitchell au arătat că în condiţii normale sau patologice, mecanismul F. Starling se reprezintă mai corect printr-o serie de curbe funţionale şi nu printr-o singură curbă. Deplasarea spre stânga a curbei, arată o creştere a contractilităţii cardiace (vezi fig. 3 și fig. 4 C). Fig. 2. Relaţia tensiune lungime Curba punctată reprezintă creşteri presionale corespunzătoare la fiecare creştere a volumului diastolic Curba plină reprezintă diferite niveluri presionale sistolice dezvoltate la fiecare valoare a umplerii (după Pasteur, 1981) Fig. 3. Curba funcţei ventriculare Un efect inotrop pozitiv deplasează curba în sus şi la stânga; un efect inotrop negativ deplasează curba în jos şi la dreapta (după Kleineman, 1986). 6
7 Procent din valoarea maximă a tensiunii active Lungime sarcomer (m) A. Diagrama Lungime-Tensiune (izometrică) Fig. 4. Graficele A, B și C reprezintă curbele corespunzătoare relației lungime-tensiune pentru cordul uman (după W. Boron și E. L. Boulpaep, 2009) 7
8 Lucrări practice Studiu individual 1. Consultaţi un dicţionar medical, cursul de fizilogie şi materialele indicate în bibliografie pentru a defini termenii: miocard, miofibrile, sarcomer, intrinsec, extrinsec, heterometric, homeometric, in vivo, in vitro, volum telediastolic, presiune telediastolică, presiune sistolică. 2. Revedeţi cursul Fiziologia muşchiului striat, din anul I. FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR 1. Enunţaţi legea elaborată de Frank şi Starling Explicaţi termenii: presarcină şi postsarcină. 3. Precizaţi care sunt echivalenţele noţiunilor de lungime şi forţă, utilizate de Starling în experiment Descrieţi pe scurt cele două etape de lucru ale experimentului Frank-Starling şi indicaţi rezultatele. 5. Notaţi valorile normale pentru: volumul telediastolic, volumul sistolic şi presiunea telesistolică în ventriculul stâng şi în ventriculul drept Explicaţi modificările care apar prin alungirea sarcomerului. 8
9 7. Notaţi valoarea presiunii telediastolice şi lungimea sarcomerului la care forţa de contracţie dezvoltată este maximă. 8. Reprezentaţi grafic şi comentaţi relaţia lungimea sarcomerului-tensiune pentru întregul cord Explicaţi reprezentarea grafică a curbelor de performanţă ale miocardului ca o familie de curbe. 10. Enumeraţi câteva situaţii fiziologice în care intervine mecanismul de reglare intrinsec heterometric Frank-Starling. 11. Enumeraţi şi explicaţi câteva situaţii patologice în care intervine mecanismul de reglare intrinsec heterometric Frank-Starling. 12. Comentaţi rolul mecanismului Frank-Starling în reglarea cordului. 9
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραPERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018 Performanta cardiaca (PC) reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor tisulare. Debitul cardiac (DC) este cantitatea
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραProprietatile Mecanice ale Cordului
Proprietatile Mecanice ale Cordului Dr. Adelina Vlad Disciplina de Fiziolgie si Neurostiinte UMF Carol Davila Bucuresti Proprietatile Mecanice ale Miocardului Contractilitate Relaxare functia inotropa
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραPERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015 Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculiisi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru unic masurabil
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραPerformanța cardiacă. Dr. Ioana Ștefănescu
Performanța cardiacă Dr. Ioana Ștefănescu PERFORMANȚA CARDIACĂ Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculi isi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραIII. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότερα