CURS 9 DEBIT CARDIAC
|
|
|
- Ευρυδίκη Παυλόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CURS 9 DEBIT CARDIAC
2 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum de sange pompat de un ventricul pe o bataie cardiaca - se coreleaza cu forta de contractie V EXEMPLU DC= FC 75/min X 70 ml/bataie= 5.25 l/min DC= vol sangvin
3 2.VN,VARIATII VALORI NORMALE= aprox. 5 L/min VARIATII Fiziologice- femei versus barbati 10% - scade cu varsta CRESTERI- 1. EFORT FIZIC - creste DC, consum O2, dif AV controlat prin mec nervoase si umorale Ex fizic usor- VS=100 ml/bataie, FC=100/min. DC= 10 L/min. Ex fizic intens FC= 150/min, VS= 130 ml/bataie DC=19.5 L/min.
4 2.VARIATII Efort fizic - NERVOASE- - UMORALE - Contractia musculaturii abdominale- cresterea intoarcerii venoase
5 1. EFORT FIZIC DEBITUL CARDIAC 2.VARIATII - Mecanisme NERVOASE- scoarta- (prin intermediul hipotalamus)- trensmite impulsuri SN adrenergiccreste ritm cardiac, forta de contractie, vasoconstrictie in zonele depozit de sange- creste intoarcerea venoasa -scoarta- Nervii simpatici colinergici- vasodilatatie in musculatura scheleticacreste intoarcerea venoasa!!!!! F IMP- vasodilatatia in muschiul care se contracta
6 2.VARIATII 1. EFORT FIZIC Mecanisme UMORALE- cataboliti- acid lactic, acid piruvic, CO2: - actioneaza direct- determina dilatarea capilarelor - stimuleaza receptorii- declanseaza reflexul de nutritie al lui Hess- vasodilatatie
7 2.VARIATII 2. DIGESTIE cu 30% in primele ore 3. TERMOREGLARE- cald- crestere cu 30% - frig- creste- faza de frison termic 4. GRAVIDE- creste vol plasmatic - creste cu 30-40% 5. EMOTII/ANXIETATE- adrenalina creste cu 50%-100% 6. POST TRANSFUZII
8 2.VARIATII SCADERI- inaintarea in varsta PATOLOGICE- CRESTERI- hipertiroidism, febra, anemie, fistule Arterio-venoase SCADERI hipotiroidism, soc, Insuficienta cardiaca decompensata
9 3.REZERVA CARDIACA REZERVA CARDIACA- DIFERENTA DINTRE DC max si DC de repaus RC= de 4-5 X DC de repaus (20 25 L/min)!!!! RC atleti - RC=7-8X DC repaus Boli cardiace- RC redusa!!!!!- limiteaza activitatea fizica de zi cu zi
10 4.REGLARE I. VOLUM BATAIE- presarcina - contractilitate - postsarcina II. FRECVENTA CARDIACA- sistem nervos autonom - substante chimice - alti factori
11 4. Reglare volum bataie I. VOLUM BATAIE =diferenta dintre vol diastolic final si Volum sistolic final vol diastolic final (End Diastolic Volume EDV)- determinat de durata diastolei ventriculare si de presiunea venoasa= 120 ml volum sistolic final (End sistolic volume ESV)- determinat de presiunea arteriala si de forta de contractie ventriculara = 50 ml. (PA crescuta) Repaus VS=70 ml/bataie aprox 50-60% din EDV deoarece 40 50% ramane in V dupa fiecare contractie- ESV Cresterea intoarcerii venoase- creste volumul sistolic
12 4. Reglare volum bataie VOL SISTOLIC STG=VOL SISTOLIC DREPT!!!! Nu toata cantitatea de sange este ejectata O contractie mai puternica- determina o crestere a Vol sistolic
13 4.1.Reglare volum bataie VOLUM BATAIE- determinat de 3 factori: 1. presarcina- gradul de intindere al fibrelor cardiace inainte de contractie-edv 2. Contractilitate (activitatea SNS asupra V) 3. Postsarcina- presiunea care se impune a fi invinsa in vederea realizarii ejectiei sangvine-
14 4.1.Reglare volum bataie 1. PRESARCINA= gradul de intindere a celulelor cardiace inainte de contractie in functie de EDV - PRESARCINA este direct proportionla cu EDV - cu cat vol e sange e mai mare ( EDV-DIASTOLA)- cu atat intinderea este mai mare- cu atat forta de contractie in SISTOLA creste CORD NORMAL- valoarea crescuta a presarciniicreste vol bataie
15 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
16 4.1.Reglare volum bataie Relatia dintre presarcina si vol bataie= LEGEA Frank- Starling sau Legea inimii La LUNGIMEA OPTIMA a f musculare: 1. este posibil nr max de legaturi intre Actina si miozina 2.creste sensibilitatea troponinei pentru calciu 3.creste eliberarea de calciu din reticul sarcoplasmic REZULTAT- forta de contractie este maximala!!!! CURBA LUNGIME TENSIUNE IN REPAUS- Celulele cardiace sunt mai scurte decat lungimea optima- alungirea lor poate produce o crestere f importanta a fortei contractile
17 4.1.Reglare volum bataie SEMNIFICATIA LEGII LUI FRANK-STARLING La orice FC- cresterea intoarcerii venoase- forteaza cresterea debitului cardiac prin cresterea EDV si a Volumului bataie
18 4.1.Reglare volum bataie EDV este determinata de: (1) intoarcerea venoasa cresterea determina EDV (2) durata diastolei ventriculare- creste FC- scade durata DV- EDV!!!! Cel mai imp factor care determina intinderea m cardiac este INTOARCEREA VENOASA
19 4.1.Reglare volum bataie CRESTEREA VOL SG SAU A INTOARCERII VENOASE in- - REDUCEREA Frecv C- - EX FIZIC- creste SNS, activitatea m scheletic de a comprima venele Determina EDV, a Vol bataie si a fortei de contractie - In timpul ex fizic sustinut- VOL SISTOLIC se poate dubla ca rezultat al cresterii intoarcerii venoase REDUCEREA INTOARCERII VENOASE in- pierderea de sange- sau FC foarte crescuta Reduce diastola- EDV- reducerea fortei de contractie si a Vol bataie
20 4.1.Reglare volum bataie Cand FC> 160/min- Vol sistolic VS se reduce datorita duratei reduse de umplere- EDV este redus- presarcina este scazuta Cand FC este - volum sistolic este crescut- deoarece timpul de umplere este crescut si presarcina este crescuta
21 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
22 4.1.Reglare volum bataie ROLUL LEGII FRANK STARLING- Datorita circulatiei in serie- sistemica si pulmonara- prin mec intrinseci al lui Starling- se asigura ejectia unei cantitati egale de sange DACA- inima dreapta pompeaza mai mult sange fata de cea stanga- vol de sange care se intoarce Vstg este crescut- EDV crescut determina Vstg sa se contracte mai puternic- output crescut- previne acumularea de sange in circulatia pulmonara
23 4.1.Reglare volum bataie 2. CONTRACTILITATEA (reglarea SNS)- Vol bataie influentat de Factori intrinseci- EDV- Vol bataie influentat de Factori extrinseci- SNScreste contractilitatea- nervii simpatici- se distribuie la intreg miocardul Norreceptori beta adrenergici
24 4.1.Reglare volum bataie CONTRACTILITATEA- definita ca forta de contractie la orice valoare a EDV/ orice lungime musculara CONTRACTILITATEA este independenta de intinderea musculara si de EDV.!!!!! variatia fortei de contractie datorate cresterii EDV (legea Frank Starling) NU reflecta cresterea contractilitatii cresterea contractilitatii= crestere a fortei de contractie la orice valoare a EDV
25 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
26 4.1.Reglare volum bataie CONTRACTILITATEA- creste cand mai mult calciu intra in citoplasma din sp extracelular si RS CONTRACTILITATE CRESCUTA- mai mult sange este ejectat din inima- ESV redus In timpul stimularii simpatice- volumul sistolic este crescut la orice valoare a EDV- Contractilitatea crescuta duce la ejectia mai completa a EDV Cuantificarea contractilitatii- FRACTIA DE EJECTIE= VS/EDV 50-75%
27 4.1.Reglare volum bataie ADR- NORADR.- creste catitatea de Ca intracel.- formarea de punti A-M- creste forta de contractie ventriculara AGENTI INOTRP POZITIVI- Adr, tiroxina, glucagon, digitala, nivele crescute de Calciu extracelular AGENTI INOTROP NEGATIVI- acidoza, valori crescute ale K extracelular, blocanti canal de calciu Efectul SNPS- neglijabil
28 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
29 3. POSTSARCINA DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie Presiunea pe care V trebuie sa o contracareze pentru a realiza ejectia sangelui Presiunea care trebuie contracarata inainte de deschiderea valvelor semilunare=postsarcina!!!! IMPORTANT- presiunea din aorta si pulmonara- 80 mm Hg- aorta si 10 (20) mm Hg pulmonara
30 4.1.Reglare volum bataie!!!! POSTSARCINA- nu este un det major al vol bataieeste relativ constanta DAR-!!! La cei cu HTA, ateroscleroza- POSTSARCINA- e f imp deoarece reduce abilitatea Ventricul de a ejecta sange- - mai mult sange ramane in cord dupa sistola- creste ESV si reduce Vol sistolic
31 4.2 Reglarea FC II. FRECVENTA CARDIACA FC VOL SISTOLIC- este relativ constant DAR!!!!- DACA vol sangvin scade sau CORD ineficientvol sistolic scade si DEBITUL CARDIAC- este mentinut prin CRESTEREA FRECVENTEI CARDIACE SI A CONTRACTILITATII - FACTORI CRONOTROP POZITIVI - FACTORI CRONOTROP NEGATIVI
32 4.2 Reglarea FC II. FRECVENTA CARDIACA Control 1. SISTEM NERVOS AUTONOM 2. CHIMIC (HORMONI, IONI) 3. ALTI FACTORI
33 4.2 Reglarea FC 1. SISTEM NERVOS AUTONOM Control extrinsec- SNS CONDITII DE STRESS- ACTIVARE SNS- Emotii, stress- eliberare de noradr- se leaga de rec β1-adrenergici din cord- ATINGERE RAPIDA A PRAGULUI- CRESTE FC STIMULAREA SNS- CRESTE CONTRACTILITATEA si grabeste relaxarea- prin cresterea deplasarii calciului - CRESTEREA CONTRACTILITATII- reduce ESV- VOL SISTOLIC NU SCADE ca si in cazul in care doar FC ar fi crescuta!!!! FC crescuta- umplerea venticulara este perturbata- EDV scade
34 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
35 4.2 Reglarea FC 1. SISTEM NERVOS AUTONOM- control extrinsec- SNPS- POST STRESS- SNPS- reduce FC Raspunsuri mediate de acetilcolina- hiperpolarizeaza membrana celulara- prin deschiderea canalelor de K SNPS- (inervatie redusa a Ventriculi) are efecte reduse asupra contactilitatii cardiace
36 4.2 Reglarea FC 1. SISTEM NERVOS AUTONOM- CONDITII DE REPAUS- SN autonom S si PS- trimit impulsuri spre NSA- dar- influenta dominanta este cea INHIBITORIE-!!!!! CORDUL exprima TONUS VAGAL- FC este mai redusa vs situatia in care SNPS nu ar inerva cordul!!!! Sectiunea n vag- creste FC cu 25/minrata de 100/min data de NSA
37 4.2 Reglarea FC Aferente de la nivelul sistemului cardiovascular- Stimularea mai puternica a SNS sau a SNPS- cealalta linie este inhibata temporar - baroreceptori modificari ale PA - reflex atrial (Bainbridge)- reflex autonom- initiat de intoarcerea venoasa si cresterea umplerii Atrialeintinderea peretilor A cresc FC prin stimularea NSA si a receptorilor A de intindere Activarea Rec de intindere= trigger pt ajustarea reflexa a NSA- creste FC
38 4.2 Reglarea FC!!!PA- DC reglarea PA implica control reflex a frecventei cardiace
39 4.2 Reglarea FC 2. CHIMIC hormoni - ioni - substante chimice- deficit/exces
40 4.2 Reglarea FC Hormoni ADRENALINA- SR- in timpul activarii SNS - produce aceleasi efecte cardiace ca si Nor eliberata de catre nervii simpatici CRESTE FRECVENTA CARDIACA Si CONTRACTILITATEA Tiroxina- creste Rata metabolica- CRESTE FC ACTIUNE DIRECTA- CORD dar cresc si efectele Adr si Nor
41 4.2 Reglarea FC Ioni - dezechilibre electrolitice- RISC Ca, K, Na - Hipocalcemia- scade FC - Hipercalcemia- creste FC si contractilitatea valori f crescute- aritmii severe - Na si K- perturba activitatea electrica- reduc FC si contractilitatea - Na- blocheaza influx de Ca in timpul PA- reduc forta de contractie - exces K blocheaza generarea de PA- stop cardiac - Hipopotasemia- batai cardiace slabe si aritmice
42 3. ALTI FACTORI DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC Varsta, sex, ex fizic, temperatura corporala- efecte mai reduse fata de factorii nervosi Făt- FC /min si apoi scade de-alungul vietii FEMEI 72 80/min fata de BARBATI /min.
43 4.2 Reglarea FC 3. ALTI FACTORI - EX FIZIC- FC - Ex FIZIC- CRESTE PA FC de repaus la sportivi- redusa fata de cei nesportivi atleti /min- bradicardie!!!!! Eficient- FC redusa este mai eficienta energetic fata de cresterea FC
44 3. ALTI FACTORI DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC CALDURA creste FC- creste rata metabolism cardiac FRIG- reduce FC Hipoxia, acidoza, alcaloza- dpreseaza activitate cardica Temperatura corporala crescuta- febra- boala sau effort fizic puternic- eliberare repida de impulsuri de catre NSA- FC Reducerea temperaturii corporale- hipotermie- FC si forta de contractie
45 Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
46 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
47 Adaptarea activitatii cardiace la solicitari Mecanisme intrinseci- Legea lui Frank-Starling Mecanisme extrinseci- nervoase, umorale
48 Mecanisme extrinseci de adaptare a activitatii cardiace Volume sistolice si diastolice Volume atriale- A dr= 120 ml, A stg=140 ml Volume Ventriculare Volum diastolic final= 120 ml (190ml) Volum sistolic final= 50 ml cuprinde: volum de rezerva- poate fi mobilizat SI volum rezidual (intre muschii papilari- nu poate fi mobilizat) cand creste forta de contractie- vol care ramane in cord=10-30 ml Volum sistolic/bataie= 70 ml
49 Mecanisme extrinseci de adaptare a activitatii cardiace Volume sistolice si diastolice Volum diastolic de rezerva = cantitatea maxima de sange pe care inima o poate primi in plus fata de fluxul diastolic normal ventricul normal in conditii de aflux venos marit receptioneaza pana la = ml sange la sfarsitul diastolei
50 Mecanisme extrinseci de adaptare a activitatii cardiace Volume sistolice si diastolice 1. CLINOSATISM- EDV, VS, DC cresc scaderea ritm contractii 2. ORTOSTATISM- VS se reduce dar apare tahicardia 3. EFORT- creste VS- mobilizare vol sistolic de rezerva SAU - destindere diastolica puternica favorizeaza contractia prin mecanism Frank-Starling - persoane neantrenate- efort moderat efectuat in clinostatismcreste DC pe seama tahicardiei - efort in ortostatism- creste Vol sistolic si ritm cardiac - Persoane antrenate- creste Vsistolic, tahicardie usoara sau ritm normal asigura un DC marit
51 Adaptarea de durata a inimii la efort Au loc modificari structurale- hipertrofia muschiului cardiac Apar noi miofibrile Lungimea fibrelor miocardice creste Inima hipertrofiata are capacitate ventriculara mult mai mare Volumul diastolic ajunge la 190 ml - forta de contractie este crescuta - volum sistolic in repaus= 100 ml - necesitatile periferice pot fi acoperite de un ritm de 50-60/min - volum sistolic creste in efort- este antranata o parte din volumul sistolic de rezerva Hipertrofia miocard- influentata de hormoni- STH, TSH, hormoni sexuali masculini, insulina
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Fiziologia aparatului cardio-vascular
LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Electrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Proprietatile Mecanice ale Cordului
Proprietatile Mecanice ale Cordului Dr. Adelina Vlad Disciplina de Fiziolgie si Neurostiinte UMF Carol Davila Bucuresti Proprietatile Mecanice ale Miocardului Contractilitate Relaxare functia inotropa
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018 Performanta cardiaca (PC) reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor tisulare. Debitul cardiac (DC) este cantitatea
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015 Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculiisi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru unic masurabil
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Performanța cardiacă. Dr. Ioana Ștefănescu
Performanța cardiacă Dr. Ioana Ștefănescu PERFORMANȚA CARDIACĂ Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculi isi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Sistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE Adrian Roşca UMF Carol Davila Bucureşti PERFORMANŢA CARDIACĂ Performanța cardiacă Reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
CURS 11 HEMODINAMICA
CURS 11 HEMODINAMICA Fox I, Human Physiology, 2012 Roluri!!!! ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT
Cursul 6 Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Tabele de incidenţă - exemplu O modalitate de a aprecia legătura dintre doi factori (tendinţa de interdependenţă,
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
PRESIUNEA ARTERIALĂ.
PRESIUNEA ARTERIALĂ. X.1. ASPECTE TEORETICE X.1.1. Generalităţi. Definiţie şi unităţi de măsură. Circulaţia sângelui prin sistemul vascular este determinată de doi factori: diferenţa de presiune de la
I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 1 Noţiuni Generale Carmen Bunu 1. Componentele sistemului cardiovascular 1. Inima =
Fig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine