Lucrarea nr. 12 INSTALATII DE LEGARE LA PAMANT
|
|
- Λυδία Φωτόπουλος
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Lucrarea nr. 2 INSTALATII DE LEGAE LA PAMANT.Probleme generale Prin instalatie de legare la amant se intelege ansamblul format din electrozi ingroati in amant, legati intre ei, si conductoare de legare la amant, montate intre electrozi si intre acestia si instalatiile electrice. olul acestor instalatii este de a dirija in amant, in conditii de siguranta a curentilor roveniti din descarcari atmosferice sau a curentilor de defect datorita deteriorarii sau conturarii izolatiei (instalatii de legare la amant de rotectie), recum si asigurarea unui anumit mod de functionare a instalatiilor de curenti tari sau de telecomunicatii (instalatii de legare la amant de exloatare ). Partea rinciala a unei instalatii de legare la amant o constituie riza de amant. Aceasta este formata dintru-un ansamblu de elemente in contact cu amantul (electrozi ) rin care se realizeaza transmiterea curentilor in amant. Conductoarele de legare la amant, ingroate in amant si neizolate, se considera ca fac arte din riza de amant, deoarece articia si ele la transmiterea curentului in amant. Conductoarele de legare dintre electrozi ot fi considerate electrozi ai rizei daca sunt neizolate. Conform STAS si STAS , toate conductoarele ingroate in amant trebuie sa indelineasca aceleasi conditii de dimensiuni minime (sectiuni, grosimi) si de material ca si electrozii rizei de amant. Indeendent de necesitatile instalatiilor electrice, se intalnesc frecvent retele de conducte metalice de aa otabila, mantale metalice de cabluri, care au un contact bun si e o surafata mare cu solul, utand fi folosite de aceea ca rize de amant. Ele constituie rize de amant naturale, diferite de rizele de amant artificiale formate, de exemlu, din tevi de otel, banda de otelrotund sau cornier, ingroate in amant exclusiv entru a realiza legaturi la amant. 2.Executarea rizelor de amant. Exerienta de decenii in domeniul tehnicii rotectiei rin legare la amant a dus la stabilirea unor rinciii curinse in STAS Se are in vedere ca siguranta in exloatare a unei instalatii electrice deinde in mod deosebit de calitatea instalatiei de legare la amant, iar aceasta deinde la randul ei de o executie coresunzatoare a rizelor de amant. De asemenea se tine seama de fatul ca orice solutie trebuie justificata din unct de vedere al eficacitatii dar si economic. Se urmareste realizarea unei rezistente de disersie cat mai mica entru o durata de tim cat mai mare cu cheltuieli minime. De aceea se exclud utilizrea electrozilor lac, funie, recum si a curului in toate cazurile in care solul nu rezinta o agresivitate accentuata fata de otel. Este interzisa folosirea electrozilor din aluminiu deoarece formeaza in tim un strat suerficial izolant si nu are o rezistenta mecanica coresunzatoare.
2 2. Dimensiuni minime. In instalatiile electrice de joasa tensiune, dimensiunile minime ale electrozilor se determina din unct de vedere al stabilitatii termice si a unei rezistente adecvate la coroziune. TABEL.. Electrodul Benzi sau alte rofile di otel zincate Idem nezincate Durata de functionare a instalatiei Mai mica de 4 ani Mai mare de 4 ani Aciditatea solului Aciditatea solului H<7 H>7 H<7 H>7 S = 00mm 2 9 = 4mm S = 00mm 2 9 = 4mm S = 50m 9 = 4mm Nu sunt admise S = 00mm 2 9 = 4mm S = 50m 9 = 6mm S = 50m 9 = 6mm Nu sunt admise Tevi din otel zincate 9 = 3.5mm 9 = 3.5mm 9 = 3.5mm 9 = 4.5 Idem nezincate 9 = 3.5mm Nu sunt admise 9 = 4.5 Nu sunt admise Otel rotund zincat d = mm d = 4mm d = mm d = 4mm Idem nezincat d = mm Nu sunt admise d = 4mm Nu sunt admise Placi din otel zincate 9 = 3mm 9 = 4mm 9 = 3 9 = 4mm Idem nezincate Nu sunt admise Funie di otel zincat sau Nu sunt admise nezincat La electrozi verticali care se introduc in amant rin batere trebuie asigurata si o rezistenta suficienta de flambare. Dimensiunile minime ala electrozilor sunt cele date in tabelul.. Ele sunt valabile si entru conductoarele de legare la amant. In comaratie cu lungimea electrodului, diametrul sau latimea acestuia are o influenta neinsemnata asura marimii rezistentei de disersie. elatiile de calcul al rezistentelor de disersie curind numai logaritmul diametrului sau latimii electrodului. In figura 2. este rezentata,entru un electrod vertical, influenta diametrului asura rezistentei de disersie. Nu se justifica solutia de crestere a diametrului deoarece o crestere a diametrului de la la 2 entru o lungime de 0[m] ar determina o crestere a greutatii de la 24 la 52[kg]. Iar din tabelul.2. rezulta o scadere cu numai 8% a rezistentei de disersie, ceea ce justifica materialul consumat.
3 Fig. 2. n rationament similar se oate face si entru electrozii orizontali. De asemenea, otelul rotund, din ce in ce mai mult folosit, este mai recomandat decat cel lat, deoarece la aceeasi sectiune are o surafata laterala mai mica si o grosime mai mare, fiind mai rezistent la coroziune. TABELL.2. Lungimea ezistenta de disersie [ Ω ] entru ρ =00Ω m electrodului Diametru;l exterior al electrodului d[m] l[m] /4 5/4 6/
4 2.2 Disozitia rizelor de amant. Pentru o concordanta cat mai buna intre valoarea calculata si cea masurata ulterior a rezistentei de disersie, la executatea rizelor de amant trebuie sa se resecte urmatoarele:.prizele de amant sa aiba o legatura electrica cu solul cat mai buna. Electrozii nu trebuie sa fie acoeriti cu vosea, gudron si alte imuritati. 2.Electrozii orizontali se vor ingroa la o adancime de minim 0.8[m]. 3. Electrozii se vor ingroa in stratul de amant cel mai bun conducator, care se determina rin masuratori geoelectrice. 4.Electrozii se disun astfel ca influenta lor reciroca sa fie cat mai mica. Ca urmare distanta dintre electrozii orizontalii, montati in aralel, sa fie mai mare decat lungimea lor. Deregula electrozii verticali se monteaza la o distanta de doua ori lungimea lor. 5. La electrozi orizontali lungimea in linie dreata nu trebuie sa deaseasca 00[m], deoarece imedanta longitudinala, neglijabila la o lungime scurta, ajunge la valori imortante. 2.3 Influenta reciroca a electrozilor. Adesea este necesar sa se realizeze rize de amant cu rezistente de disersie mici e o surafata foarte restransa. Distantele mici dintre electrozi nu ermit o micsorare areciabila a rezistentei de disersie. Aceasta se exlica rin fatul ca in cazul unui singur electrod, curentii de unere la amant rin riza se ot disersa nestanjenit, e cand in cazul mai multor electrozi legati in aralel intervine o ecranare care deinde de distanta dintre electrozi, de lungimea si numarul acestora. In cosecinta rezistenta rezultanta a unei rize de amant cu mai multi electrozi in aralel este intotdeauna mai mare decat rezistenta calculata cu relatia: ' = unde:...n sunt rezistentele de disersie calculate ale electrozilor simli. S-a introdus: coeficientul de utilizare a rizelor simle u = resectiv factorul de corectie: ' K < n = (3) Pentru calculul coeficientului de utilizare se dau relatii si tabele care tin cont de modul de asezare, de dimensiunile electrozilor. Astfe, entru o riza multila cu electrozi verticali, asezati in varfurile unui oligon regulat, coeficientul de utilizare se oate calcula cu relatia: () (2)
5 u = + ρ n 4π D r f ( n) unde:- r - rezistenta unei rize singulare ( a unui electrod ); - n numarul de electrozi legati in aralel; - ρ - rezistivitatea solului; - D-diagonala mare a oligonului, sau diametrul cercului circumscris; -f(n)-un coeficient ce deinde de numarul electrozilor; In figura 2.2 se indica variatia factorului de corectie in cazul unor electrozi verticali e un cerc. (4) l=2m l=40m l=2m l=20m n Fig Calculu rezistentei de disersie. ezistenta de disersie a unei rize de amant rerezinta rezistenta electrica a solului intre riza de amant si zona de otential nul (amantul de referinta) ezistenta de disersie se obtine inmultind rezistivitatea cu un factor de forma K, care deinde numai de dimensiunile geometrice ale rizei de amant : = K ρ (5) Cand se une roblema calculului rezistentei de disersie ohmice, ignorandu-se influenta reactantei inductive longitudinale X L e unitatea de lungime, a reactantei caacitive transversale X C, a rezistentei ohmice longitudinale rorii e unitatea de lungime, deoarece acestea sunt foarte mici in cazul frecventei de 50[Hz] fig Pentru calculul racti al rezistentei de disersie se alica reletiile urmatoare : -electrod vertical tubular sau cilindric montat in amant la adancimea de ( )[m] figura 2.4a : ρ 2l = (lg + i d 2 4t lg 4t + l ) l (6)
6 -electrod tubular cu bara montat verticl, la surafata solului figura 2.4b : ρ 4l = lg (7) l d resectiv : ρ 4l lg l b = (8) Fig.2.3. Fig.2.4 -electrod banda sau tubular ingroat orizontal la adancimea t figura 2.4c. resectiv : 2 ρ 4l = lg l b t ρ = l lg l d 2 t (9) (0) 4.Masuratori in instalatii de legare la amant. 4. Masurarea rezistentei de disersie. In conformitate cu standardele in vigoare este obligatorie verificarea rizelor de amant inainte de recetionare, verificare ce consta in demonstrarea ca rezistenta de disersie va coresunde valorii entru rotectia ersoanelor, animalelor si a bunurilor in orice anotim.
7 ezultatul masuratorii, traseele de masurare si distantele alese entru sonde si rizele de amant, astfel incat la verificari ulterioare sa se oata efectuo comarari ale valorilor masurate. 4..Alegerea curentului de masura. S-a dovedit ca entru masuratori nu este indicat curentul continuu, deoarece au loc fenomene de olarizare in vecinatatea electrozilor, care determina erori insemnate (figura2.5) [? ] tr(min) Fig erezentarea influentei olarizarii curentului continuu entru un electrod cu l=2[m]; d= 3 2" incercare =4.5[Vcc] si 8[V.c.a] Curba -olul negativ legat la electrod 2-olul ozitiv legat la electrod 3-comutatea de la lus la minus 4-rezistenta reala masurata in curent alternativ de 800Hz. De asemenea nu se mai tine seama de comonentele caacitive si inductive ale rizei (figura 2.3) care se manifesta in curent alternativ. 4.2 Metode de masurare. ezistentele de disersie se ot determina cu o recizie mai mare sau mai mica, functie de metoda de masurare folosita. Din numarul mare de metode, racticianul va alege e acelea care dau un rezultat mai bun, indiferant de rezistenta de disersie a rizelor sonda sau auxiliare,necesitand o dotare minima de aarate si un tim cat mai scurt de masurare. Pentru determinarea rezistentei de disersie se folosesc urmatoarele metode de masurare : -metoda comensarii ; -metoda voltmetrului si amermetrului ; -metoda amermetrului si a watmetrului ;
8 Metoda comensarii. Aceasta metoda are la baza schema din figura 2.6, in care curentul I rodus de generatorul de current alternative circula rin infasurarea rimara a transformato rului de curent, aoi rin riza de amant care se masoara si rin riza auxiliara. Printr-o alegere otrivita a ozitiei otentiometrului de comensare (la zero) se anuleaza curentul din circuitul rizei sonda, in care caz : a = n sau [Ω] unde : n = I I 2 I = I a 2 () este raortul de transformare al transformatorului. I2 AM G I L P S S2 PA E S S2 E2 t. l= 4 m t.l = 4 m a = 20 m a = 5 l b = 20 m b = 40 m Fig.2.6. G - inductor actionat manual AM - galvanometru de curent continuu Pentru ca eroarea de masurare sa fie mai mica de 3%,rezistenta de disersie a rizei sonda si a rizei auxiliare trebuie sa aiba cel mult : -300 Ω in cazul rezistentelor de disersie de ana la 5 Ω Ω in cazul unor rezistente de disersie mai mari de 5 Ω Metoda voltmetrului si amermetrului. Metoda comensarii se recomanda in cazul rizelor de amant cu intindere mica si medie si entru valori ale rezistentei de disersie mai mari de 0.5 Ω. Pentru rize de amant cu intindere mare si cu valori ale rezistentei de disersie sub 0.5 Ω se utilizeaza metoda amermetrului si voltmetrului sau metoda amermetrului si watmetrului. Princiiul metodei amermetrului si voltmetrului. Intre riza de amant care se verifica P (figura 2.7) si cea auxiliara A se alica o tensiune alternativa ce se oate lua din reteaua de distributie sau de la un gru electrogen. Pentru a limita curentul de masurare si deci tensiunea e riza se introduce o rezistenta reglabila v.
9 Fig.2.7 Fig.2.8 Se imugn distante intre cele tri rize: a 20[ m]; b 20[ m] entru l 4[ m] a 5l; b 40[ m] entru l 4[ m] X-este zona in care se oate amlasa sonda. esectand distantele mentionate e figura, se oate scrie : = I Ca urmare I = unde : -se citeste e voltmetru I- la amermetru Pentru un rezultat cat mai corect, asa cum rezulta din fig.2.8 se imune ca I 2 0, v >> s, ceea ce se oate realiza cu un voltmetru electronic. In caz contrar se alica urmatoarea corectie : = ( + I s v Cel mai simlu montaj de masurare cu metoda amermetrului si voltmetrului este cel din figura 2.9 in care locul rizei auxiliare este reluat de riza de amant de exloatare. Distanta intre riza de amant care se verifica si cea de exloatare deinde si aici de intinderea rizei de amant ; zonele de influenta a rizelor nu trebuie sa se surauna. (3)
10 Fig.2.9 Acest montaj este indicat cand consumatorii sunt deconectati, entru a nu influenta masuratoarea. Pentru a evita acest neajuns se foloseste scheme din fig.2.0 in care se foloseste un transformator de searatie cu tensiunee reglabila in secundar Metoda amermetrului si watmetrului. Daca rezistentele de disersie sunt mici, curentii straini (vagabonzi) care au frecventa curentului de masurare, ot avea o influenta insemnata asura rezultatului masuratorii cu metodele anterioare. De aceea se utilizeaza metoda amermetrului si watmetrului (fig.2.) care comenseaza influenta curentilor vagabonzi, rinschimbarea bobinei de curent a Transformatorul de distributie Priza de amant de exloatare A riza auxiliara Priza care se verifica Fig.2.0.
11 watmetrului (se trece comutatorul de e ozitia e ozitia 2). Luand c abaza media aritmetica P a celor doua indicatii ale watmetrului : sonda Fig.2. Se imun aceleasi conditii in ceea ce riveste valorile lui a si b ca si la metodele anterioare Masurarea tensiunii de atingere si de as. Masurarea acestor tensiuni se oate face rin metode directe sau indirecte. In cazul masuratorilor directe, instalatia de legare la amant trebuie usa in mod voit sub tensiune de defect, lucru ce nu se recomanda. element suus verificarii Fig.2.2.
12 Se refera masuratorile indirecte, cu curenti mult mai mici, ca cei reali, determinandu-se coeficientii de atingere si de as, e seama fatului ca tensiunile de atingere si de as sunt roortionale cu valoarea curentului ce se scurge rin instalatia de legare la amant. a Astfel, coeficientii de atingere K a,definit ca raortul K a = ; sau a = K unde (5) nde : a este tensiunea de atingere masurata este tensiunea intregii rize a = I ; a2 = I 2 ; areal = I real a = ct = K = I ; 2 = I 2 ; real = I real este o constanta entru un caz dat. Metoda cea mai utilizata entru determinarea tensiunilor de atingere si de as, a coeficientiilor coresunzatori, este cea a amermetrului si voltmetrului (fig.2.2) 5. Determinarea rezistivitatii solului. Asa cum s-a vazut in aragraful 3, entru calculul rezistentei de disersie este necesara rezistivitatea solului ρ, cu care este direct roortionala. Pentru determinarea rezistivitatii solului se utilizeaza doua metode : - metoda electrodului de control ; - metoda celor atru electrozi. 5.. Metoda electrodului de control. Se bazeaza e directia roortionalitate dintre ρ si a unei rize de amant singulare rin intermediul unui factor de roortionalitate K, ce deinde de dimensiunile geometrice ale electrodului. = K[ Ω m] ρ (6) Metoda foloseste un electrod cu sectiunea circulara, care se introduce rin batere in solul a carui rezistivitate se determina. Aceasta se introduce tretat, din 25 in 25[cm], si de fiecare data se masoara rezistenta de disersie a rizei astfel constituite. ezulta : ρ i = 2π 4 ln d l l i i i [ Ω m] (7)
13 Cu care se determina : n ρ = ρ i (8) n i = nde : l i lungimea din sol a electrodului de control ; i - rezistenta de disersie a electrodului coresunzatoare lungimi l i, masurata cu una din metodele rezentate ; n numarul de masuratori efectuate, = l/25[cm] 5.2. Metoda celor atru electrozi. Se foloseste atru electrozi ce se disun in linie, la o distanta d unul de altul (figura2.3). Fig.2.3. Electrozii A si B se numesc de curent, iar electrozii M si N de otential. ezistivitatea solului se determina cu relatia : unde : ρ = K [ Ωm] (9) I π 2 2 K = ( AB MN ) = 2πd entru AM = MN = NB = d 4MN Distanta dintre electrozii A si B deend de adancimea H la care se masoara rezistivitatea solului. Se recomanda AB = 4h. 6. Desfasurarea lucrarii. In cadrul orelor de laborator se va determina rezistivitatea solului din incinta cladirii, se va calcula rezistenta de disersie a unei rize singulare verticulare si orizontale si se va masura aoi rezistenta de disersie rin metoda voltmetrului si amermetrului si a amermetrului si watmetrului.
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Electrosecuritate. Capitolul 5 Proiectarea și verificarea prizelor de pământ
1 m Electrosecuritate Caitolul 5 Proiectarea și verificarea rizelor de ământ 5.1. Bazele teoretice ale calculului şi roiectării rizelor de ământ Priza de ământ este un conductor metalic sau un ansamblu
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Prizele de pamant sunt:
O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Electrosecuritate. Capitolul 4 - Măsuri pentru asigurarea securității electrice
Caitolul 4 - Măsuri entru asigurarea securității electrice În conformitate cu normativele generale de sănătate și securitate în muncă, eciamentele electrice trebuie să fie astfel roiectate, fabricate,
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Circuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
PROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT
PROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT Utilizarea acestui tip de protecţie se află în continuă extindere. Totuşi, din cauza costurilor suplimentare, nu se utilizează decât ca protecţie
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
PROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Polarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din 14.04.2008 Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru GALAŢI Galaţi, str. Nicolae Bălcescu
Difractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Tratarea neutrului în reţelele electrice
C 9 & 0 Tratarea neutrului în reţelele electrice. Consideraţii generale Tratarea neutrului reţelelor electrice reprezintă unul din factorii de care depinde siguranţa în alimentarea cu energie electrică
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile