PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI

Transcript

1 PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI Stadiu: PROIECT 2016

2 Cuprins 1. Date generale Cadrul legal izarea zonei Estimarea zonei și a populației posibil expusă Topografia Particularități climatice Rețeaua de monitorizare Evaluarea indicatorilor monitorizați Analiza situației existente Evaluarea surselor de degradare a calității aerului Evaluarea nivelului de fond regional Evaluarea nivelului de fond local Evaluarea nivelului de fond urban Identificarea principalelor surse de emisie în județul Iași Scenarii de evoluție a calității aerului Proiecția pe următorii 5 ani Concluzii privind scenariile evaluate Măsuri de menținere a calității aerului Bibliografie ANEXE

3 ABREVIERI INS Institutul Național de Statistică ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului IPPC Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării CAEN Clasificarea Activităților din Economia Națională CECA- Centrul de Evaluare a Calității Aerului Unități de măsură TºC temperatura exprimată în grade Celsius mm milimetri m/s metri pe secundă mg/m 3 miligrame pe metru cub µg/m 3 micrograme pe metru cub Compuși chimici PM 10 pulberi în suspensie cu o dimensiune de 10 µg PM 2,5 pulberi în suspensie cu o dimensiune de 2,5 µg C6H6 benzen SO2 dioxid de sulf CO monoxid de carbon NH3 - amoniac NO2 dioxid de azot NOx oxizi de azot NMVOC compuși organici volatili nemetalici O3 ozon 3

4 1. Date generale Denumirea Planului Plan de menținere a calității aerului în județul Iași Autoritatea responsabilă de elaborare și CONSILIUL JUDEȚEAN IAȘI punerea în practică a Planului Adresă poștală Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.69, Iași Numărul de telefon Număr de fax Adresa de ghiseu.unic@icc.ro Platforma web Persoană responsabilă Președinte Consiliu Județean Iași Stadiu Plan În curs de adoptare Data adoptării oficiale Calendarul punerii în aplicare Link web Plan 1.1. Cadrul legal Studiul evaluării calității aerului presupune, conform metodelor și criteriilor Uniunii Europene, menținerea calității aerului înconjurător sau îmbunătățirea acestuia după caz. Acesta se bazează pe Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care transpune Directiva 2008/50/EC a Parlamentului European şi a ui din 21 mai 2008 cu privire la calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa și Directiva 2004/107/CE privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător). Țintele studiului sunt stabilite prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu scopul de a preveni sau reduce efectele nocive ale poluanţilor atmosferici asupra sănătăţii umane şi a mediului la nivelul zonei de interes. Punerea în aplicare a Directivei cadru 2008/50/EC s-a realizat, în România, prin adoptarea urmatoarelor acte legislative: Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător care are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii și îmbunătățirii calităţii aerului înconjurător, modificată prin Hotărârea 336/2015. Prin implementarea acesteia, au fost modificate: 4

5 - Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 756 din 03/11/1997 privind evaluarea poluării mediului - Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 462 din 01/07/1993 privind protecția atmosferică și normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare. Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr.3299 din 28/08/2012 privind aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă. Ordinul nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativteritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Hotărârea Guvernului 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului. Conform Angajamentelor asumate de România, a fost necesară până la sfârșitul anului 2008, realizarea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului prin dotarea autorităţilor locale pentru protecţia mediului cu echipamente de monitorizare a calităţii aerului şi cu echipamente de laborator. Conform prevederilor din art. 34 alin. (2) din HG nr. 257/ privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, au fost aprobate prin OMMAP nr. 1206/2015, listele cu unităţile administrativ-teritoriale, întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în Anexa 2 din Legea nr. 104/ privind calitatea aerului înconjurător. Județul Iași se încadrează în regimul de gestionare II a ariilor din zone şi aglomerări privind calitatea aerului. Județean Iași reprezintă autoritatea administraţiei publice competentă să iniţieze elaborarea unui Plan de menţinere a calităţii aerului, conform prevederilor art.21 şi art 54 din Legea nr. 104/ , precum şi ale art. 34 din HG nr. 257/ Conform OMMAP nr. 1206/2015, Județul Iași se regăseşte în Anexa II (Lista cu unităţile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II) revenindu-i obligativitatea de a realiza Planul de menţinere a calităţii aerului pentru următorii 5

6 poluanţi: dioxid de azot şi oxizi de azot (NO2/NOx), particule în suspensie (PM10, (PM2,5), benzen (C6H6), nichel (Ni), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), Plumb (Pb), Arsen (As), Cadmiu (Cd). Planul elaborat va conține măsuri de menţinere a nivelului concentraţiilor de poluanţi în atmosferă cel puţin la nivelul iniţial și ulterior de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, inclusiv cuantificarea eficienţei acestora, dacă este posibil. 2. izarea zonei 2.1. Estimarea zonei și a populației posibil expusă Situat în partea nord-estică a României și central-estică a Moldovei, județul Iași este străbătut, prin partea centrală, de meridianul de 27 o 18' longitudine estică și paralela de 47 o 22' latitudine nordică. Județul Iași are ca vecini județele: Botoșani la nord, Suceava la nord-vest, Neamț la vest și Vaslui la sud, harta zonei fiind reprezentată în ANEXA 2-Hărți Fig 1. Suprafața totală a județului Iași este de 5 475,58 km 2, reprezentând 2,3% din teritoriul țării și 14,86% din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord - Est. Din punct de vedere administrativ în componența acestuia intră 2 municipii ( Iași, Pașcani), 3 orașe ( Hârlău, Tărgu Frumos, Podu Iloaiei), 93 de comune și 418 sate, având drept reședință municipiul Iași. Municipiul Iași este o localitate urbană de rangul I de importanță interjudețeană, având rolul de a echilibra rețeaua de localități. Orașul Hârlău și Târgu-Frumos sunt localități urbane de rangul III. Populaţia judeţului Iaşi numără locuitori, fiind al doilea judeţ ca număr de locuitori din România, după Bucureşti (3,8 la sută din totalul populaţiei României), 46,9 la sută dintre aceştia locuind în mediul urban şi 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populaţiei este de 150,8 locuitori/km 2. 6

7 FIGURĂ 1 EVOLUȚIA POPULAȚIEI PE MEDII DE REZIDENȚĂ ÎN JUDEȚUL IAȘI (SURSA: INS) Estimarea zonelor potențial expuse diferitelor concentrații de emisii atmosferice s-a realizat în cadrul capitolelor privind identificarea diferitelor surse de degradare a calității aerului și modelarea dispersiei emisiilor principalilor indicatori la nivel juețean Topografia Relieful județului a fost modelat de factorii externi, care au acționat selectiv. Morfologia lui evidențiază prezența a două mari trepte: una înaltă masive și platouri ușor înclinate spre SE, cu altitudini medii de m iar cea de-a doua este mai joasă cu un aspect de câmpie colinară și altitudini medii de m, în N și NE. Altitudinile maxime ale regiunii sunt înregistrate de Dealul Holm cu 556m și Dealul Berezlogi cu 555 m. În ceea ce privește cele mai coborâte altitudini, acestea se înregistrează în Lunca Prutului (32 m, la confluența Bahluiului cu Jijia și 28m, la confluența Jijiei cu Prutul) (ANEXA 2-Hărți Fig 2). Din punct de vedere genetic, relieful aparține tipului mixt, fluvio-deluvial, datorându-se activității arterelor hidrografice și proceselor de versant. Aproape 30% din teritoriu este ocupat de formele de acumulare, reprezentate prin luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia; Bahlui, prin cele 7-8 terase etajate în lungul râurilor principale și prin glacisurile coluvio-proluviale (ANEXA 2-Hărți Fig 3). 7

8 2.3. Particularități climatice Caracterizarea principalelor elemente climatice a fost realizată pe baza datelor de la stațiile meteorologice Cotnari și Iași (aeroport), datele obținute fiind din perioada Temperatura aerului Temperaturile lunare Aflată în strânsă legătură cu bilanțul radiativ-caloric și implicit cu radiația solară globală, temperatura aerului are o evoluție anuală asemănătoare cu evoluțiile acestora. Astfel, pentru cele 2 stații meteorologice din județul Iași în perioada , valorile înregistrate arată că temperaturile cresc din ianuarie ( C la Cotnari și -2.6 la Iași) până în iulie când se înregistrează valoarea maximă ( C la Iași), după care scad progresiv în lunile sezonului rece C I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Cotnari Iași (aeroport) FIGURĂ 2 REGIMUL TEMPERATURII AERULUI ÎN PERIOADA (SURSA: HTTP//RP5.RU) Media lunară minimă se înregistrează în ianuarie ca urmare a frecvenței mari a invaziilor de aer rece și stabil din nord. În luna februarie, în urma creșterii intensității radiației globale, temperatura medie lunară multianuală începe să crească. În lunile de primăvară, creșterea duratei de strălucire a Soarelui determină înregistrarea unor valori mai mari ale intensității radiației globale și implicit a temperaturii, iar în lunile de vară, ca urmare a 8

9 diminuării consumului de căldură în procesul evaporării, temperatura medie lunară multianuală rămâne foarte apropiată de cea din luna iulie când se înregistrează valoarea maximă de C. (ANEXA 2-Hărți Fig 8) Temperaturile anuale Pe lângă cunoașterea variațiilor lunare, anotimpuale și semestriale ale temperaturilor medii ale aerului, este necesară și cunoașterea variației anuale a temperaturilor aerului pentru identificarea tendințelor și evidențierea extremelor. Astfel, din analiza temperaturilor medii multianuale pentru perioada , se poate constata faptul că la stația meteorologică Cotnari doar în anul 2010 valoarea înregistrată este mai mare decât cea de la stația meteorologică Iași (aeroport) și, de asemenea, stația Cotnari se remarcă prin înregistrarea în anul 2013 a celei mai mici valori din perioada evaluată ( C). La stația meteorologică Iași valorile sunt mai ridicate, toate depășind 10 0 C și se remarcă anul 2015 când se înregistrează valoarea medie multianuală maximă de C C Cotnari Iași (aeroport) FIGURĂ 3 VARIAȚIA TEMPERATURILOR MEDII ANUALE ÎN PERIOADA (SURSA: HTTP//RP5.RU) Regimul eolian Direcția și viteza vântului. Calmul atmosferic În ceea ce privește distribuția vitezei vântului în intervalul de timp analizat, se remarcă valorile de la stația meteorologică Iasi (aeroport) ce sunt mai ridicate atingând valoarea maximă 9

10 de 4.72 m/s în anul 2013 și valorile de la stația meteorologică Cotnari unde se înregistrează minimele, valoarea de 1.68m/s din anul 2015 fiind cea mai scăzută. m/s Cotnari Iași (aeroport) FIGURĂ 4 VARIAȚIA VITEZEI MEDII ANUALE A VÂNTULUI ÎN PERIOADA (SURSA: HTTP//RP5.RU) În ceea ce privește valorile frecvenței multianuale pe cele 16 direcții cardinale și intercardinale, se pot remarca direcțiile N și NNV ce predomină pentru stația meteorologică Cotnari și V-VNV-E pentru stația meteorologică Iași (aeroport). Astfel, prin aceste reprezentări grafice se poate evidenția circulația predominantă a maselor de aer nordice și estice ale căror influențe se resimt pe tot parcursul anului în acest județ N NNV NNE NV VNV V NE ENE E N NNV NNE NV VNV V NE ENE E VSV ESE VSV ESE SV SSV S SE SSE SV SSV S SE SSE Cotnari Iași (aeroport) Cotnari Iași (aeroport) 10

11 N NNV NNE NV NE VNV ENE V 0.00 E N NNV NNE NV VNV V NE ENE E VSV ESE VSV ESE SV SSV S SE SSE SV SSV S SE SSE Cotnari Iași (aeroport) Cotnari Iași (aeroport) N NNV NNE NV VNV V NE ENE E N NNV NNE NV VNV V NE ENE E VSV ESE VSV ESE SV SSV S SE SSE SV SSV S SE SSE Cotnari Iași (aeroport) Cotnari Iași (aeroport) FIGURĂ 5 DIRECŢIA DOMINANTĂ A VÂNTURILOR LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI Umiditatea aerului Pe baza datelor reprezentative pentru județul Iași se poate constata faptul că umiditatea relativă a aerului variază de la o lună la alta și de la o stație meteorologică la alta, valorile maxime înregistrându-se preponderent la stația Iași (aeroport), excepție făcând luna mai, când valoarea umidității relative este mai ridicată la stația meteorologică Cotnari (figura 5). 11

12 % I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Cotnari Iași (aeroport) FIGURĂ 6 REGIMUL UMIDITĂŢII RELATIVE A AERULUI ÎN PERIOADA (SURSA: HTTP//RP5.RU) Pe lângă variațiile lunare ale umidităţii relative a aerului, este necesară și cunoașterea variației anuale a umidității relative pentru identificarea tendințelor și evidențierea extremelor. Astfel, se poate constata faptul că, la fel ca în cazul valorilor medii lunare, valorile maxime se înregistrează la stația meteorologică Iași (aeroport), acestea oscilând între 71.74% în anul 2015 și 78.11% în anul La stația meteorologică Cotnari se înregistrează valori mai scăzute pe toată durata intervalului de timp analizat, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2012 și fiind de 65.59% (figura 6) % Cotnari Iași (aeroport) FIGURĂ 7 VARIAȚIA UMIDITĂȚII RELATIVE MEDII ANUALE ÎN PERIOADA (SURSA: HTTP//RP5.RU) 12

13 Precipitațiile atmosferice Regimul anual al radiației solare determină, în interacțiunea sa cu suprafața activă, modificări periodice ale circulației atmosferice care fac ca felul, cantitatea, durata și frecvența precipitațiilor să varieze de la un anotimp la altul. Astfel, cantitățile de precipitații prezintă variaţii lunare în funcţie de gradul de dezvoltare a sistemelor barice şi intensitatea proceselor termoconvective locale, evoluţiile fiind diferenţiate atât de la o lună la alta, cât şi de la un anotimp la altul. În hărțile atașate în anexa 2, putem observa cantitatea de precipitații medii lunare multianuale. (ANEXA 2-Hărți Fig 9) 2.4. Rețeaua de monitorizare La nivelul judeţului, calitatea aerului este caracterizată prin datele provenite din Rețeaua ă de Monitorizare a Calității Aerului administrată de Agenția pentru Protecția Mediului Iași. Rețeaua locală din aglomerarea Iași constituită în 2005 prin Proiectul PHARE RO 2002 Îmbunătățirea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului este formată din 6 stații automate de monitorizare echipate cu analizoare performante și care aplică metodele de referință prevăzute în Legea 104/2011 (ANEXA 2-Hărți Fig 4) Prescurtare: IS Tip de rețea: la nivel național Timp de referință: GMT+2 Componența rețelei: Tip stație Număr stații Trafic 1 Fond urban 1 Industrial 1 Fond rural 1 Suburban 1 Fond urban/trafic 1 13

14 Distribuția și tipul stațiilor de monitorizare și parametrii monitorizați A. STAŢIA DE TIP TRAFIC IS-1 Denumirea staţiei: RO-IS-01 Podu de Piatră Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă de trafic greu Tipul staţiei: trafic Amplasare: Bulevardul Nicolae Iorga, Iași, județul Iași Echipamentele și parametrii monitorizați: Parametru monitorizat Metoda de referinţă Standardul european SO2 Fluorescență în UV SR EN 14212/2005 NO, NO2, NOx Chemiluminiscenţă SR EN 14211/2005 CO Spectroscopie în IR SR EN 14626/2005 PM10 Determinare automată SR EN 12341/2002 Pb (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Cd (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Ni (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Benzen Determinare automată Toluen Determinare automată O-xilen Determinare automată Etilbenzen Determinare automată M/P-xilen Determinare automată Caracteristici de prelevare: -timpul de prelevare: 24 h din 24 h B. STAŢIA DE FOND URBAN IS-2 Denumirea staţiei: RO-IS-02 Decebal-Cantemir Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă rezidențială la distanță de surse de emisii locale pentru a evidenția gradul de expunere a populației la nivelul de poluare urbană Tipul staţiei: fond urban Amplasare: Aleea Decebal nr. 10, Iași, județul Iași 14

15 Echipamentele și parametrii monitorizați: Parametru monitorizat Metoda de referinţă Standardul european SO2 Fluorescență în UV SR EN 14212/2005 NO, NO2, NOx Chemiluminiscenţă SR EN 14211/2005 PM 2.5 Determinare gravimetrică + SR EN 12341/2002 măsurătoare optică continuă referențiată la metoda de referință Benzen Determinare automată Toluen Determinare automată O-xilen Determinare automată Etilbenzen Determinare automată M/P-xilen Determinare automată Direcția și viteza vântului, temperatura, presiunea atmosferică, radiația solară, umiditatea relativă precipitații Caracteristici de prelevare: -timpul de prelevare: 24 h din 24 h C. STAŢIA INDUSTRIALĂ IS-3 Denumirea staţiei: RO-IS-03 Oancea-Tătărași Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă industrială cu influențe ale emisiilor asupra nivelului de poluare din cartierul Tătărași Tipul staţiei: industrială Amplasare: Strada Han Tătar nr. 14, Iași, județul Iași Echipamentele și parametrii monitorizați: Parametru monitorizat Metoda de referinţă Standardul european SO2 Fluorescență în UV SR EN 14212/2005 NO, NO2, NOx Chemiluminiscenţă SR EN 14211/

16 O3 Fotometrie în UV SR EN 14625/2005 PM10 Determinare automată SR EN 12341/2002 Caracteristici de prelevare: -timpul de prelevare: 24 h din 24 h D. STAŢIA DE FOND RURAL IS-4 Denumirea staţiei: RO-IS-04 Copou-Sadoveanu Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă cu densitate mică a populației, departe de aria urbană și de sursele locale de emisie Tipul staţiei: fond rural Amplasare: Aleea Sadoveanu nr. 48, Iași, județul Iași Echipamentele și parametrii monitorizați: Parametru monitorizat Metoda de referinţă Standardul european SO2 Fluorescență în UV SR EN 14212/2005 NO, NO2, NOx Chemiluminiscenţă SR EN 14211/2005 CO Spectroscopie în IR SR EN 14626/2005 O3 Fotometrie în UV SR EN 14625/2005 PM10 Determinare gravimetrică + SR EN 12341/2002 măsurătoare optică continuă referențiată la metoda de referință Pb (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Cd (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Ni (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Direcția și viteza vântului, temperatura, presiunea atmosferică, radiația solară, umiditatea relativă 16

17 Caracteristici de prelevare: -timpul de prelevare: 24 h din 24 h E. STAŢIA DE FOND SUBURBAN IS-5 Denumirea staţiei: RO-IS-05 Tomești Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă de la marginea aglomerării Iași care are drept obiectiv evaluarea expunerii populației și vegetației la ozon Tipul staţiei: fond suburban Amplasare: Strada M. Codreanu, Tomești, județul Iași Echipamentele și parametrii monitorizați: Parametru monitorizat Metoda de referinţă Standardul european SO2 Fluorescență în UV SR EN 14212/2005 NO, NO2, NOx Chemiluminiscenţă SR EN 14211/2005 CO Spectroscopie în IR SR EN 14626/2005 O3 Fotometrie în UV SR EN 14625/2005 PM10 Determinare gravimetrică + SR EN 12341/2002 măsurătoare optică continuă referențiată la metoda de referință Pb (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Cd (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Ni (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Caracteristici de prelevare: -timpul de prelevare: 24 h din 24 h F. STAŢIA DE FOND URBAN/TRAFIC IS-6 Denumirea staţiei: RO-IS-06 Bosia-Ungheni Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă urbană în care se urmărește influența traficului asupra nivelului de poluare urbană 17

18 Tipul staţiei: fond urban/trafic Amplasare: Sat Bosia, Comuna Ungheni, județul Iași Echipamentele și parametrii monitorizați: Parametru monitorizat Metoda de referinţă Standardul european SO2 Fluorescență în UV SR EN 14212/2005 NO, NO2, NOx Chemiluminiscenţă SR EN 14211/2005 CO Spectroscopie în IR SR EN 14626/2005 PM10 Determinare automată + SR EN 12341/2002 gravimetrică Pb (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Cd (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Ni (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006 Benzen Determinare automată Toluen Determinare automată O-xilen Determinare automată Etilbenzen Determinare automată M/P-xilen Determinare automată Direcția și viteza vântului, temperatura, presiunea atmosferică, radiația solară, umiditatea relativă, precipitații Caracteristici de prelevare: -timpul de prelevare: 24 h din 24 h Rezultatele obținute în urma monitorizării și prelucrării datelor provenite de la cele 6 stații din județul Iași sunt transmise sub formă de rapoarte (lunare și anuale) către Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA) din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului care integrează aceste informații în conformitate cu cerințele de la nivel național și internațional din domeniul evaluării și gestionării calității aerului. Informarea publicului se realizează pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi unde sunt publicate zilnic buletine de informare şi lunar informări cu privire la indicii generali 18

19 zilnici de calitate a aerului, conform Ordinului MMGA 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului exprimate prin indici de calitate (de la 1 la 6) şi vizualizată prin culori distincte. În vederea facilitării informării publicului pe site-ul pot fi obţinute informaţii privind calitatea aerului, pentru ultimele 24 ore, de la toate staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din ţară Evaluarea indicatorilor monitorizați Calitatea aerului specifică județului Iași se stabilește pe baza valorilor concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici monitorizați. Astfel, datele provenite de la cele 6 stații aflate în subordinea Agenției pentru Protecția Mediului Iași (IS-01, IS-02, IS-03, IS-04, IS-05, IS- 06) au fost centralizate, reprezentarea lor grafică evidențiind evoluțiile concentrațiilor poluanților în perioada Particule în suspensie PM 10 și PM 2.5 Particulele în suspensie reprezintă un amestec de particule fine şi picături de lichid ce pot avea ca origine surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip, etc.) şi surse antropice (activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, traficul rutier, etc.). Dimensiunea particulelor este importantă ca urmare a influenței pe care aceasta o poate avea asupra stării de sănătate a populației, particulele cu diametrul mai mic de 10 μm pot trece prin nas şi gât pătrunzând în alveolele pulmonare și provocând inflamaţii şi intoxicări. 19

20 Ani IS-1 IS-2 IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 VLA FIGURĂ 8 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR ANUALE DE PARTICULE ÎN SUSPENSIE (PM10) ÎN PERIOADA ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) În ceea ce privește datele înregistrate pentru județul Iași, se poate constata faptul că valorile medii anuale ale concentrațiilor de particule în suspensie PM 10 determinate în cele 6 staţii de monitorizare în perioada au înregistrat depăşiri față de valoarea limită de 40 µg/m 3. Aceste depășiri s-au înregistrat în anii 2011, 2012, 2013 în principal la stația IS-01 (de tip trafic). Dintre aceste valori se remarcă valoarea maximă de µg/m 3 înregistrată în anul 2012 la stația IS-01 și valoarea minimă de µg/m 3 din același an înregistrată la stația IS-03 (de tip industrial). Acestea fiind zise, se poate concluziona că cel mai mare aport la poluarea aerului în județul Iași îl are traficul, sursele industriale fiind din ce în ce mai reduse. Dioxid de sulf Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros puternic ce irită ochii și căile respiratorii. Prezenţa dioxidului de sulf este strâns legată de procesele tehnologice care prelucrează materii prime cu conţinut de sulf şi în cadrul cărora există cel puţin o etapă de transformare prin procese de ardere. Cele mai importante surse de dioxid de sulf sunt: industria energetică (prin arderea combustibililor), industria chimică, industria metalurgică neferoasă, transporturi, incinerare deşeuri, etc. În funcție de concentrație și perioada de expunere, acesta are diverse efecte asupra sănătății umane, de la unele dificultăți respiratorii până la infecții ale tractului respirator. În atmosferă, acesta contribuie la acidifierea precipitațiilor, având efecte 20

21 toxice asupra vegetației și solului. De asemenea, creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor ca urmare a formării acizilor Ani IS-1 IS-2 IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 VLA 350 µg/m³ FIGURĂ 9 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE DIOXID DE SULF ÎN PERIOADA ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) Potrivit rezultatelor inventarierii emisiilor de poluanţi în atmosferă de la cele șase stații din județul Iași, emisiile de dioxid de sulf au înregistrat valori ce nu oscilează foarte mult, acest fapt datorându-se reducerii volumului arderilor în industrie şi restricţionării utilizării combustibililor fosili cu conţinut ridicat de sulf. Valorile concentrațiilor de dioxid de sulf nu au înregistrat depășiri față de limita maximă admisă în niciunul dintre cei 5 ani analizați. Se remarcă doar stația IS-06 (de fond urban/trafic) unde apar valorile maxime din 2012 până în Monoxid de carbon Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală, cât şi antropică ce se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Sursele naturale de formare a monoxidului de carbon sunt: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice, iar sursele antropice sunt legate de arderea incompletă a combustibililor fosili. Alte surse antropice pot fi considerate: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar. Ca efect asupra sănătăţii umane, monoxidul de carbon, în concentraţii mari este letal (la concentraţii de aproximativ 100 mg/m3) prin 21

22 reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge. La concentrații relativ scăzute afectează sistemul nervos central, slăbește pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică și determină migrene, lipsă de coordonare, amețeală, confuzie și reduce capacitatea de concentrare. Pe baza datelor de la cele șase stații de monitorizare a calității aerului din județul Iași se poate observa faptul că valorile concentrațiilor de monoxid de carbon nu au depășit concentrația maximă admisă de 10 mg/m³, valorile maxime înregistrându-se la stația IS-06, pe baza acestui fapt putându-se concluziona că traficul reprezintă cea mai mare sursă de emisii poluante în atmosferă. Ozon Ozonul, deşi este încadrat în categoria poluanţilor secundari datorită producerii lui prin reacţiile fotochimice ale unor substanţe cu conţinut de azot, carbon (îndeosebi hidrocarburile denumite generic COV, unele hidrocarburi halogenate) etc., a devenit poluant prioritar ca urmare a efectelor asupra sănătăţii populaţiei. Efectele asupra sănătăţii includ reacţii inflamatorii şi scăderea funcţionării plămânilor, expunerea la concentraţii de ozon moderate pe perioade mai lungi de timp poate conduce la o scădere a funcţionării plămânilor la copiii mici. Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viaţă împotriva acţiunii radiaţiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic, având o acţiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor şi are potenţial cancerigen. De asemenea, ozonul are efect toxic şi pentru vegetaţie, determinând inhibarea fotosintezei şi producerea de leziuni foliate, necroze. 22

23 Ani IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 CMA VT FIGURĂ 10 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE OZON ÎN PERIOADA ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) În ceea ce privește concentrațiile de ozon din județul Iași, se poate observa pe baza reprezentării de mai sus faptul că limita maximă admisă nu s-a depășit la nicio stație și în niciun an al analizei, valorile maxime fiind înregistrate la stația IS-04 (de fond rural). Benzen Benzenul este un compus aromatic volatil, foarte ușor și solubil în apă. Acesta provine în proporție de 90% din traficul rutier, restul de 10% provenind din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia. Importanța acestuia derivă din efectele pe care le are asupra sănătății umane, benzenul fiind o substanță cancerigenă încadrată în clasa A1 de toxicitate producând efecte asupra sistemului nervos central. 23

24 Ani IS-1 IS-2 IS-6 CMA VLA FIGURĂ 11 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE BENZEN ÎN PERIOADA ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) La cele șase stații de monitorizare a calității aerului din județul Iași nu s-au înregistrat depășiri ale concentrațiilor de benzen peste limita admisă de 5 μg/m³ în perioada analizată, observându-se faptul că valorile maxime apar în cazul stației IS-01 unde există date suficiente pentru tot intervalul de timp analizat. Valori ridicate apar și la stația IS-06 în anul 2014, aceste valori fiind caracteristice unor stații de tip trafic ca urmare a constituirii drept sursă primară de proveniență a benzenului. Metale grele Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, pe termen lung fiind periculoşi deoarece se pot bioacumula. Metalele grele pot proveni de la surse staţionare şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi traficul rutier. Dintre acestea, cel mai important este plumbul care se găseşte în cea mai mare parte sub formă de suspensii solide şi un procent foarte mic sub formă de compuşi gazoşi. Acesta se acumulează în ţesutul osos, afectează sistemul nervos şi biosinteza hemoglobinei. 24

25 Ani IS-1 IS-4 CMA VLA FIGURĂ 12 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE PLUMB ÎN PERIOADA ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) Ani IS-1 IS-4 CMA VT FIGURĂ 13 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE CADMIU ÎN PERIOADA ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 25

26 Ani IS-1 IS-4 CMA VT FIGURĂ 14 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE NICHEL ÎN PERIOADA ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) În ce priveşte poluarea aerului ambiental cu metale grele, Agenția pentru Protecția Mediului Iași a efectuat determinări ale concentraţiilor de plumb, cadmiu şi nichel din particulele în suspensie fracţiunea PM10 recoltate pe filtre în staţiile IS-01 și IS-04. Concentrațiile medii anuale nu au depăşit valoarile limită pentru protecţia sănătăţii umane de 0,5 μg/m 3 pentru plumb, 5 μg/m 3 pentru cadmiu şi 20 μg/m 3 pentru nichel, remarcându-se stația de tip trafic IS-01 unde se înregistrează valori mai ridicate ale concentrațiilor de plumb, cadmiu și nichel pe toată perioada analizată. Dioxid de azot Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale, expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, expunerea pe termen lung distrugând țesuturile pulmonare. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, iar expunerea la dioxidul de azot le poate reduce imunitatea provocând boli precum pneumonia și gripa. De asemenea, expunerea la acest poluant afectează și vegetaţia prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor sau reducerea ritmului de creştere a acestora. 26

27 μg/m³ Ani IS-1 IS-2 IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 CMA VLA FIGURĂ 15 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE DIOXID DE AZOT ÎN PERIOADA ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot s-au menținut în general sub limita anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m 3, excepție făcând stația IS-01 în anul 2011 când s- a înregistrat valoarea maximă de 47,1 µg/m 3. Oxizi de azot Oxizii de azot reprezintă un grup de gaze reactive ce conțin azot și oxigen în cantități variabile, majoritatea oxizilor de azot fiind fără culoare sau miros. Principalele activităţi care generează emisii atmosferice de oxizi de azot sunt: prelucrarea produselor petroliere, procesele de prelucrare şi producţia de ciment, producţia de autovehicule, traficul auto la nivelul regiunii şi funcţionarea centralelor termice de încălzire. Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea sunt rezultatul traficului rutier și activităților industriale. Aceștia sunt respunsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, efectului de seră precum și reducerea vizibilității în zonele urbane. 27

28 Ani IS-1 IS-2 IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 CMA VLA Figura 19 Evoluția concentrațiilor de oxizi de azot în perioada în județul Iași (date preluate din Rapoartele preliminare APM Iași privind calitatea aerului la nivel județean) În ceea ce privește județul Iași, se poate constata faptul că oxizii de azot înregistrează valori peste limita admisă de 30 μg/m³ în toți anii analizati, observându-se faptul că valorile maxime apar la stația de tip trafic IS-01 în anii 2010, 2011 și 2013, valoarea de 102,87 μg/m³ fiind maxima înregistrată. 3. Analiza situației existente 3.1. Evaluarea surselor de degradare a calității aerului Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice, fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului. La nivelul unei zone administrative apar surse de degradare ca rezultat al unor greșeli de planificare determinând disfuncțonalități de mediu. Creşterea suprafeţelor construite şi ocupate de infrastructuri, înglobarea în aşezările umane a zonelor industriale și reconversia funcţiilor productive și de protecţie sunt printre cele mai frecvente transformări specifice aşezărilor umane din România. Din cauza acestor 28

29 schimbări, în localităţi apar activități cu funcții al căror profil şi cerinţe nu sunt compatibile cu cele existente sau cu nevoile populaţiei. Toate aceste incompatibilități contribuie la degradarea calității aerului. Unul dintre criteriile definitorii în evaluarea calităţii mediului la nivelul unui județ este caracterizat de calitatea aerului, deoarece influenţează permanent starea de sanogeneză a populaţiei, funcţionalitatea spaţiului rezidenţial, costurile de locuire și implicit durabilitatea regiunii administrative. Un nivel scăzut calitativ al acestuia poate însemna creşterea incidenţei bolilor respiratorii, cardiovasculare şi nervoase. Prin surse de degradare a mediului se înțelege ansamblul activităţilor antropice care depăşesc capacitatea de suport a mediului şi impun transformări în funcţionalitatea şi structura ecosistemelor naturale şi a comunităţilor umane.pentru a putea înțelege modul de manifestare și impactul surselor de degradare asupra mediului și a sănătății populației, a fost necesară o clasificare a acestora după cum urmează: după origine: naturale sau antropice; după formă: punctuale (evacuare prin sistem de dirijare de tip coş, conductă), liniare (distribuite în lungul unei axe), difuze (distribuite pe o suprafaţă mare de teren); după regimul de funcționare: continue, intermitente, accidentale după tipul de activitate din care provin: industriale, agricole, menajere, mobile, sanitare. În cadrul acestui studiu a fost folosită tipologia de clasificare agreată de autoritatea pentru protecţia mediului și anume: Surse staționare - sursele punctiforme, reprezentate în special de coșurile de emisie din activități industriale și arderi industriale; Surse mobile - reprezentate de sursele din transporturi; Surse de suprafață reprezentate de sursele de emisii difuze și în special de cele rezidențiale, agricole, șantiere, construiri/modernizări de drumuri, depozite de deşeuri, depozite carburanţi, etc. 29

30 Evaluarea nivelului de fond regional Evaluarea tipurilor de surse staționare la nivel regional Evaluarea a pornit de la statistica privind numărul de firme/activităţi înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, fiind realizată ulterior o discretizare a celor mai importante tipuri de surse relevante pentru poluanţii analizaţi. Nr. de firme pe domenii de activitate Regiunea Nord Est H Transport si depozitare G Comert cu ridicata si cu amanuntul; F Constructii E Distributia apei; salubritate gestionarea D Productia si furnizarea de energie C Industria prelucratoare B Industria extractiva A Agricultura silvicultura si pescuit Nr FIGURĂ 16 EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE FIRME PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI LA NIVEL REGIONAL, PERIOADA (SURSA: INS) Dintre sursele industriale, cele mai importante surse staționare identificate la nivelul Regiunii NE, aflate în imediata vecinătate a județului Iași sunt prezentate ANEXA 3. 30

31 Ponderea instalaţiilor IPPC la nivelul Regiunii NE 9% 9% 1% 2% 1% 1% a a 3.1a % % 5.4 5% 2% 1% 6.1b a 6.5 2% 3% 4% 2% 3% 6.6a 6.6b FIGURĂ 17 PONDEREA INSTALAŢIILOR RELEVANTE PENTRU EMISIILE ATMOSFERICE LA NIVEL DE REGIUNE Din figura 17 se poate observa faptul că instalaţiile de creştere intensivă a păsărilor şi a porcilor, cu capacităţi de peste de locuri pentru păsări şi de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg) au ponderea numerică cea mai mare la nivelul regiunii, aceste instalaţii fiind surse importante de emisii de PM10, NH3, CH4, dar şi activităţile de producere a compuşilor chimici organici, surse importante de compusi organici volatili, CO. În ANEXA 2-Hărţi, Figura 6, putem observa localizarea la nivel regional a principalelor instalații IPPC. Surse mobile Traficul rutier se desfășoară pe drumuri împărțite în: autostrăzi, drumuri naționale europene, drumuri naționale principale sau secundare, drumuri județene, drumuri comunale și străzi. În momentul de față nu există autostrăzi în regiunea Nord-Est, însă se intenționează crearea unei legături de acest tip pe direcția Iași-Târgu Mureș în viitorul apropiat. 31

32 Drumurile europene importante care străbat regiunea sunt: București Bacău Roman Suceava - Siret (punct de control și trecere a frontierei) drumul european E85 Suceava - Vatra Dornei - Dej (E58) care face legătura cu drumul european E60 Cluj- Napoca Oradea (prin E576 Dej - Cluj-Napoca) Bacău Brașov Pitești - drumul european E574 (care face legătura cu drumul european E70 Craiova Vidin - Skopje) București - Bârlad Albița (punct de trecere a frontierei) - Chișinău - drumul european E581 care străbate județul Vaslui Roman - Tg. Frumos cu ramificație către Botoșani (E58) și Iași Sculeni (punct de trecere a frontierei) (E 583) Legătura rutieră cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră Rădăuți-Prut și Stanca în județul Botoșani, Sculeni în județul Iași și Albița în județul Vaslui, acesta din urma fiind și punct vamal în cadrul Coridorului Paneuropean IX. În Ucraina se poate intra doar prin punctul vamal rutier de la Siret din județul Suceava. FIGURĂ 18 CORIDOARE DE TRANSPORT PAN-EUROPENE IMPORTANTE LA NIVEL REGIONAL În figura 18 putem observa principalele coridoare de transport pan-europene la nivel regional. 32

33 La nivel comunitar, noile orientări strategice aferente perioadei de programare pun un accent deosebit pe creșterea accesibilității, conectivității și mobilității rutiere în vederea fluidizării traficului și reducerii poluării fonice și atmosferice. Astfel, unul din cele 11 obiective tematice aferente Strategiei Europa 2020 este dedicat promovării unor sisteme de transport durabile și eliminarii blocajelor din cadrul rețelelor majore de transport. Investițile vor viza următoarele zone: rețeaua TEN-T de bază și extinsă pentru transportul rutier și feroviar, precum și noduri multimodale și interoperabile care să aducă beneficii nete ridicate; rețeaua feroviară TEN-T de bază, conectivitatea secundară, modernizarea rețelelor feroviare dense, precum și alte investitii ce pot asigura îmbunătățirea interoperabilității; elemente de mobilitate urbană integrate, durabile și accesibile în orașe, orașe-regiuni și zone metropolitane, care să ducă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special prin planuri de transport urban durabil, inclusiv facilitarea utilizării transportului public, a bicicletelor și a mersului pe jos. 33

34 Evaluarea nivelului de fond local Surse staționare la nivelul judeţului Iaşi Ponderea principalelor tipuri de activităţi industriale în jud. Iaşi Creșterea și îngrășarea porcilor Creșterea și îngrășarea porcilor 13% Creșterea păsărilor 3% 6% 3% 3% Abatorizare păsări 3% Producere energie electrică și termică sub forma de abur și apă fierbinte 3% Producerea compuşilor chimici organici 10% 3% 6% Creșterea păsărilor 35% Gestionarea, eliminarea și valorificarea deșeurilor periculoase și nepericuloase Instalații pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere Producerea compuşilor chimici organici Producere energie electrică și termică sub forma de abur și apă fierbinte 6% 6% Fabricarea produselor farmaceutice, inclusiv a produselor intermediare Depozitare de deşeuri Producerea în instalaţii industriale FIGURĂ 19 REPREZENTAREA CELOR MAI IMPORTANTE TIPURI DE ACTIVITĂŢI LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI, REPREZENTÂND SURSE STAŢIONARE DE EMISII ATMOSFERICE (SURSA: INVENTARUL NAŢIONAL IPPC, ANPM) În figura 19 putem observa că principala activitate la nivel de județ este reprezentată de creșterea păsărilor, care are o pondere de 35%, apoi este urmată de activitatea industrială de producere a compușilor chimici organici care are o pondere de 10%, o altă activitate importantă la nivel județean este producerea de energie electrică și termică sub forma de abur și apă fierbinte, care are o pondere de 6%. 34

35 Numărul intreprinderilor active pe activitati la nivelul jud. Iaşi I Hoteluri si restaurante H Transport si depozitare G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea F Constructii E Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, C Industria prelucratoare B Industria extractiva A Agricultura, silvicultura si pescuit Nr FIGURĂ 20 REPREZENTAREA EVOLUŢIEI NUMERICE A CELOR MAI IMPORTANTE ACTIVITĂŢI LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: INS) În figura 20 putem remarca faptul că anul 2010 a semnificat un an important pentru dezvoltarea intreprinderilor. Observăm că numărul întreprinderilor active din domeniul comerțului prezintă o tendință crescătoare începând cu anul 2011, domeniul construcțiilor și a industriei prelucrătoare de asemenea prezintă o tendință crescătoare începând cu anul În urma evaluării putem deduce că odată cu creșterea numărului de întreprinderi active, crește și cantitatea de emisii specifice acestor tipuri de activități. 35

36 Surse mobile la nivelul judeţului Iaşi Nr. de vehicule înmatriculate la nivelul judeţului Iaşi Nr Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Axis Title Autobuze şi microbuze Mopede Autovehicule de marfă Autotractoare Tractoare Autoturisme Motociclete Autocamioane Vehicule rutiere scopuri speciale Remorci FIGURĂ 21 REPREZENTAREA EVOLUŢIEI ÎNMATRICULĂRILOR DE AUTOVEHICULE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: INS) Din figura 21 putem deduce că numărul de autoturisme înmatriculate a prezentat o creștere semnificativă de 24% în anul 2014 față de anul 2010, ceea ce înseamnă că și cantitatea emisiilor de NOx și SOx va crește. Cele mai importante drumuri din judeţ: București Bacău Roman Suceava - Siret (punct de control și trecere a frontierei) drumul european E85 Suceava - Vatra Dornei - Dej (E58) care face legătura cu drumul european E60 Cluj- Napoca Oradea (prin E576 Dej - Cluj-Napoca) Bacău Brașov Pitești - drumul european E574 (care face legătura cu drumul european E70 Craiova Vidin - Skopje) București - Bârlad Albița (punct de trecere a frontierei) - Chișinău - drumul european E581 care străbate județul Vaslui Roman - Tg. Frumos cu ramificație către Botoșani (E58) și Iași Sculeni (punct de trecere a frontierei) (E 583) Legătura rutieră cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră Rădăuți-Prut și Stanca în județul Botoșani, Sculeni în județul Iași și Albița în județul Vaslui, acesta din urmă fiind și punct vamal în cadrul Coridorului Paneuropean IX. În Ucraina se poate intra doar prin punctul vamal rutier de la Siret din județul Suceava. 36

37 Principalele propuneri cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului pentru îmbunătățirea traficului pe transportul rutier sunt: - Realizarea autostrăzii Ungheni Iași Târgu Neamț Ditrău Târgu Mureș care va conecta reședința de județ de Occident, via Târgu Mureș Oradea; - Realizarea unui drum expres, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, oprirea şi staţionarea fiind interzise, pe relația Siret Suceava Botoșani Hîrlău Târgu Frumos Iași Sculeni, care să se suprapună parțial pe actualul DN 28B, și care ar urma să lege granița nordică cu cea estică a României; - Realizarea autostrăzii de importanță națională și europeană București Roman Pașcani Suceava care este foarte importantă pentru asigurarea legăturii cu vestul țării pe traseul Piatra Neamț Târgu Mureș; - Modernizarea podului peste râul Prut de la Sculeni; - Construirea unui pod nou peste râul Prut la Ungheni. Surse de suprafaţă la nivelul judeţului Iaşi Surse rezidenţiale Nr de locuinţe la nivel judeţean Nr Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 FIGURĂ 22 EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCUINŢE LA NIVEL DE JUDEŢ (SURSA: INS) În figura 22 evoluția numărului de locuințe la nivel de județ prezintă o tendință de creștere cu 10,5 % pentru anul 2014 față de anul 2010, ceea ce înseamnă că și cantitățile emisiilor vor crește. 37

38 Autorizaţii de construire emise la nivel judeţean Nr Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Clădiri rezidenţiale Clădiri administrative Hoteluri şi clădiri similare Clădiri pentru comerţ Alte clădiri FIGURĂ 23 EVOLUŢIA AUTORIZAŢIILOR DE CONSTRUIRE ELIBERATE LA NIVEL DE JUDEŢ (SURSA: INS) În figura 23 putem observa că există o tendință de creștere a autorizațiilor de construire emise pentru construirea clădirilor rezidențiale de 9%, ceea ce înseamnă că și cantitatea emisiilor rezultate din urma activităților de construire va crește Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale la nivel de judeţ Nr Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Urban Rural FIGURĂ 24 EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCALITĂŢI CARE BENEFICIAZĂ DE ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA:INS) 38

39 Din figura 24 putem observa că numărul localităților din mediul rural în care se distribuie gaze naturale a crescut cu 11,7% în anul 2014 față de anul 2010, în schimb în mediul urban numărul localităților nu a crescut sau a scăzut în perioada Cantitatea de gaze furnizată în mediul urban şi rural din judeţ Mii mc Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Urban Rural FIGURĂ 25 EVOLUŢIA CANTITĂŢILOR DE GAZE NATURALE FURNIZATE ÎN MEDIUL RURAL ŞI URBAN DIN JUDEŢUL IAŞI (SURSA: INS) În figura 25 putem observa că și cantitățile de gaze distribuite au crescut cu 7% în anul 2014 față de anul Gcal Cantitatea de energie termică furnizată la nivel de judeţ Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Iaşi Paşcani FIGURĂ 26 EVOLUȚIA CANTITĂȚII DE ENERGIE TERMICĂ FURNIZATĂ LA NIVEL JUDEȚEAN (SURSA:INS) 39

40 În figura 26 putem observa că evoluția cantităților de energie termică furnizată către populație în județul Iași prezintă o tendință de scădere cu 29,3% în anul 2014 față de anul Ceea ce înseamnă că s-au redus și emisiile de poluanți specifici acestei activități. 700 Suprafaţa spaţiilor verzi la nivel de judeţ Ha Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Iaşi Paşcani Hirlău Podu Iloaiei Târgu Frumos FIGURĂ 27 EVOLUŢIA SPAŢIILOR VERZI ÎN CELE MAI IMPORTANTE LOCALITĂŢI DIN JUDEȚUL IAŞI (SURSA: INS) În figura 27 putem observa că suprafața spațiilor verzi de la nivelul județului Iași a crescut cu 46, 6% în anul 2014 față de anul Surse agricole La nivelul județului Iași, pe baza datelor furnizate online de INS - DJS Iași, s-a putut realiza evoluția utilizării cantităților de îngrășăminte și pesticide pentru perioada S-a putut constata o scădere semnificativă în utilizarea îngrășămintelor naturale în 2014 față de 2010, în timp ce utilizarea celorlalte tipuri de îngrășăminte se menține constantă. Aceste înregistrări, de scădere a cantităților utilizate de fitosanitare, sunt influențate de fondurile alocate activităților agricole în susținerea desfășurării acestora. De asemenea și cererea de consum a populației joacă un rol important în producția agricolă. 40

41 Ha Suprafaţa cultivată la nivelul judeţului Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 FIGURĂ 28 EVOLUŢIA SUPRAFEŢELOR CULTIVATE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA:INS) În figura 28 putem observa că suprafața terenurilor cultivate la nivel județean a crescut cu 2,5% în anul 2014 față de anul 2010, odată cu creșterea suprafețelor cultivate, crește și cantitatea de îngrășăminte, pesticide și fitosanitare folosite. Tone 100% substanta activa Cantităţi de îngrăşăminte şi pesticide la nivel de judeţ Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Îngrăşăminte Pesticide FIGURĂ 29 EVOLUŢIA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI PESTICIDE UTILIZATE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: INS) Utilizarea fitosanitarelor în agricultură aduce un aport al concentrațiilor de poluanți în atmosferă. Principalele emisii cu impact puternic asupra calității aerului, rezultate din practicarea agriculturii sunt NH3, PM10, PM2,5 și NO. În Figura 30 se poate observa că nu s- au înregistrat depășiri față de valorile limită prevăzute prin lege. 41

42 NH3 PM10 PM2.5 NO FIGURĂ 30 EMISIILE DE POLUANȚI ÎNREGISTRATE PENTRU PERIOADA LA NIVELUL JUDEȚULUI IAȘI PROVENITE DIN UTILIZAREA PESTICIDELOR AZOTOASE (SURSĂ INS) Evaluarea nivelului de fond urban Surse de suprafață Rezidențial Putem remarca în figura 31 că numărul locuințelor din cele mai importante localități, a avut o tendință crescătoare în perioada , ceea ce înseamnă că și emisiile de pulberi în suspensie rezultate din încălzirea locuințelor a crescut. 42

43 Locuinte existente la sfârșitul anului Nr. de locuinţe Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Iaşi Paşcani Hîrlău Podu Iloaiei Târgu Frumos Ciurea Tomeşti FIGURĂ 31 EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCUINŢE PENTRU CELE MAI IMPORTANTE LOCALITĂŢI DIN JUD. IAȘI (SURSĂ INS) 600 Autorizatii de construire eliberate pentru clădiri Nr Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Iaşi Paşcani Hîrlău Podu Iloaiei Târgu Frumos Ciurea Miroslava FIGURĂ 32 CELE MAI IMPORTANTE EVOLUŢII PRIVIND NUMĂRUL AUTORIZAŢIILOR DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI (SURSA: INS) 43

44 În figura 32 observăm că la nivelul comunelor Miroslava și Ciurea numărul autorizaților de construire a crescut cu 57%, respectiv 42% în anul 2014 față de anul 2010, ceea ce înseamnă că a crescut și numărul emisiilor rezultate din construcții și a emisiilor rezultate din încălzirea locuințelor. Energia termică distribuită Gcal Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Iaşi Paşcani FIGURĂ 33 ENERGIA TERMICĂ DISTRIBUITĂ ÎN CELE MAI IMPORTANTE ORAŞE DIN JUDEŢUL IAŞI (SURSA: INS) Din figura 33 putem observa evoluția descrescătoare a cantității de energie termică distribuită la nivelul municipiilor Iași și Pașcani, ceea ce înseamnă că și emisiile de pulberi în suspensie scad Identificarea principalelor surse de emisie în județul Iași Identificarea principalelor tipuri de surse din punctul de vedere al relevanţei acestora pentru cantităţile de emisii atmosferice de interes s-a realizat prin evaluarea iniţială a ponderilor cantitative pe cele trei tipuri de surse (de suprafaţă, mobile, staţionare), datele utilizate fiind cele furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi. 44

45 Tabel 1 Cantităţile de emisii calculate pentru indicatorii evaluaţi la nivelul judeţului Iaşi (sursa APM Iași) Indicator Particule în suspensi e PM2,5 (µg/m³) Particule în suspensi e PM10 (µg/m³) Dioxid de azot (µg/m³) Dioxid de sulf (µg/m³) Monoxi d de carbon (mg/m³) Benzen (µg/m³) Plumb (µg/m³) Arsen (ng/m³) Cadmiu (ng/m³) Metoda de evaluare (date RNMCA / Modelare) Concentrati a maxima din perioada de evaluare Excepţii Perioada de mediere Perioada de evaluare Cantitatea totală de emisii (t/an) surse de suprafaţă surse staţionare Modelare an surse mobile surse RNMCA 1 an staţionare Modelare Aglomerar surse mobile ea Iaşi 2014 surse de ore Modelare suprafaţă surse RNMCA 1 an staţionare Modelare surse mobile surse de oră Modelare suprafaţă surse oră Modelare staţionare surse mobile ore surse de 12.6 Modelare suprafaţă Valoare a maximă surse staţionare RNMCA 3.6 surse mobile zilnică a mediilo 2014 r surse de glisante suprafaţă Modelare pe 8 ore 9 Modelare Modelare Modelare an 1 an 1 an 1 an surse staţionare NE surse mobile NE surse de suprafaţă NE surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă surse staţionare surse mobile

46 Indicator Nichel (ng/m³) Metoda de evaluare (date RNMCA / Modelare) Modelare Modelare Concentrati a maxima din perioada de evaluare Excepţii Perioada de mediere 1 an Perioada de evaluare Cantitatea totală de emisii (t/an) surse de suprafaţă surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă În figurile următoare sunt identificate tipurile de surse importante la nivelul judeţului Iaşi pentru fiecare indicator, aceştia fiind PM10, PM2,5, CO, NO2, SO2, Pb, As, Cd, Ni. surse staţionare 1% PM10 surse mobile 3% surse staţionare 1% PM2.5 surse mobile 1% surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă 96% surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă surse de suprafaţă 98% surse de suprafaţă CO surse staţionare 1% surse de suprafaţă 86% surse mobile 13% surse de suprafaţă 9% surse mobile 55% NO2 surse staţionare 36% surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă 46

47 surse mobile 38% As surse de suprafaţă 3% surse staţionare 59% surse mobile 4% Ni surse de suprafaţă 15% surse staţionare 81% surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă Cd Pb surse de suprafaţă 39% surse mobile 6% surse staţionare 55% surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă surse de suprafaţă 67% surse staţionare 21% surse mobile 12% surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă SO2 surse de suprafaţă 52% surse staţionare 40% surse mobile surse staţionare surse mobile 8% surse de suprafaţă Din analiza ponderilor privind tipurile de surse responsabile pentru emisiile atmosferice, la nivelul judeţului Iaşi, se poate observa faptul ca sursele de suprafaţă sunt 47

48 importante surse de emisii în principal pentru poluanţii PM10, PM2.5, CO, metale grele, sursele staţionare de As, Ni, Cd, SO2 iar sursele mobile de NO2, Pb, As. Surse staționare Pentru identificarea principalelor tipuri de surse staționare de emisii atmosferice cu impact semnificativ la nivelul județului Iași au fost luați în calcul un număr de 58 de operatori economici/amplasamente relevante pentru emisiile evaluate ( ANEXA 4). Poluanţii evaluaţi au fost NOx, SOx, PM10, PM 2.5, Pb, CO şi C6H6, tipul de poluant provenit de la fiecare operator fiind redat în ANEXA 5. În ANEXA 2-Hărţi, Fig este reprezentată distribuţia emisiilor de PM10, PM2.5, NOx, NH3, Pb, As, Cd, Ni provenite din surse staționare la nivelul judeţului Iaşi. Surse mobile Sursele mobile sunt importante în special pentru emisiile de CO, NOx și Pb. În ANEXA 2-Hărţi Fig este reprezentată distribuţia cantităților de emisii de NOx provenite din surse mobile la nivelul unei localități urbane (municipiul Iași) și a două localități rurale la nivel de judeţ (ex. Bosia și Miroslovești). Surse de suprafaţă Cele mai importante surse de suprafață la nivelul județului pentru emisiile atmosferice sunt reprezentate de mediul rezidențial și agricultură. Rezidențial Sursele rezidențiale sunt reprezentate în special de arderea combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor, șantiere, depozite de deșeuri, asfaltări de drumuri și sunt importante în special pentru emisiile de PM10, PM2.5, CO, NMVOC. În ANEXA 2-Hărţi Fig este reprezentată distribuţia emisiilor de PM10, PM2.5, NOx, SOx, CO provenite din arderea gazelor naturale şi din arderea lemnului. Agricol Sursele agricole sunt reprezentate în special de utilizarea produselor fitosanitare şi a îngrăşămintelor la nivelul terenurilor cultivate, fiind în special importante pentru emisiile de NH3, H2S, pulberi. 48

49 În ANEXA 2-Hărţi Fig este reprezentată distribuţia emisiilor de PM10, PM2.5, NO, NH3, provenite din utilizarea îngrășămintelor la nivelul unităților administrative din județul Iași. 4. Scenarii de evoluție a calității aerului 4.1. Proiecția pe următorii 5 ani Scenariile sunt descrieri plauzibile și simplificate ale viitorului, bazate pe presupuneri coerente referitoare la factorii generatori de schimbare și la relațiile dintre componentele mediului. Scenariile de evoluție trebuie să integreze informații sociale, economice, politice și de mediu, în scopul delimitării traiectoriilor și tendințelor stării mediului, amenințărilor existente/ potențiale și a proiecției lor. Ele sunt foarte utile decidenților, care trebuie să ia din ce în ce mai multe decizii cu proiecție incertă în viitor. Ele pornesc de la dacă și se îndreaptă spre atunci. Ele pornesc de la o situație inițială (existentă sau posibilă) și sub acțiunea unor factori de influență controlabili se îndreaptă spre o situație finală. Scenariile de evoluție a calității aerului se pot realiza la nivel global, național, regional ori local ținând cont în special de funcționarea viitoare a instrumentelor administrative, sau funcție de modul de evoluție a factorilor de difuzare a dezvoltării și a problemelor de mediu. În cazul județului Iaşi au fost considerate trei scenarii de evoluție a calității aerului: Scenariul 1 - Menținerea situației actuale a emisiilor de poluanți; Scenariul 2 Creșterea emisiilor de poluanți conform tendințelor identificate; Scenariul 3 - Creșterea emisiilor pentru toți poluanții (worst-case scenario) prin diversificarea surselor de poluare a aerului și/sau prin creșterea nivelului emisiilor celor existente pentru anul de proiecție În cazul scenariilor a fost considerat ca an de referință anul 2013, pentru care există înregistrări valide pentru toți indicatorii. Condițiile locale ce pot influența calitatea aerului (de exemplu, caracteristici geografice, surse de emisii) au fost prezentate în capitolele anterioare. Pentru anul de referință, concentrațiile noxelor au avut următoarele valori: 49

50 Particule în suspensie, cu valori de 19,48 µg/m 3 la stația IS-2, 20,24 µg/m 3 la stația de monitorizare IS-4, 26,27 µg/m 3 la stația de monitorizare a calității aerului IS-6, 31,09 µg/m 3 la stația IS-5, 38,32 µg/m 3 la stația de monitorizare IS-3 și 44,87 µg/m 3 la stația de monitorizare a calității aerului IS-1. Valorile sunt peste valoarea anuală maximă admisă de 40 µg/m 3 doar la stația IS-1, înregistrându-se frecvente depășiri ale valorilor momentane în special din cauza fondului natural, dar şi utilizării combustibilului solid (lemn) pentru încălzirea în mediul rezidenţial. Benzen cu valori de 1-2 µg/m 3, mai reduse față de limita maximă admisă de 5 µg/m 3. Nu s-au înregistrat depășiri ale limitelor maxime admise momentane. Monoxid de carbon valorile concentrațiilor de monoxid de carbon nu au depășit concentrația maximă admisă de 10 mg/m³, valorile maxime înregistrându-se la stația IS-06. Diozid de azot, concentraţiile medii anuale de dioxid de azot s-au menținut în general sub limita anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m 3 Dioxid de sulf cu valori de 6.57 µg/m 3 la stația de monitorizare a aerului IS-6, valoarea înregistrată este peste limita admisă de 5 µg/m 3. Oxizi de azot cu valori de 34,07 la stația de monitorizare a calității aerului IS-2 și 68,03 µg/m 3 la stația de monitorizare a calități aerului IS-1.Valorile înregistrate de la cele două stații IS-1 și IS-2 sunt peste limita admisă de 30 µg/m 3. Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise. Ozon, concentrațiile medii anuale de ozon, cu valori de 42 µg/m 3 la stația de monitorizare IS-3, 50,8 µg/m 3 la stația IS-4, 39,45 µg/m 3 la stația de monitorizare IS- 5. Scenariul 1 - Menținerea situației actuale a emisiilor de poluanți. Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de emisie, cât și de factori de influență conjuncturali (de exemplu, condiții meteorologice, nivelul activităților în cadrul surselor de emisie). Aceste fluctuații se realizează în apropierea valorilor înregistrate în anul de referință, păstrând aceleași tipare de apariție a depășirilor valorilor maxime admise. Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă în mediile urbane din județul Iași se prezintă astfel: 50

51 Pulberi în suspensie µg/m 3, cu depășiri de 10% ale limitei maxime admise anuale şi risc major de depăşire în anumite zone a valorii limită admise. Benzen, cu valori de 1-2 µg/m 3, ceea ce reprezintă % față de limita maximă admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane. Dioxid de sulf cu valori de 4-6 µg/m 3, ceea ce reprezintă 80-90% față de limita maximă admisă anuală, cu risc de depășire a valorilor maxime admise momentane. Monoxid de carbon cu valori de 0,1-0,3 mg/m 3, ceea ce reprezintă 2-3% față de limita maximă admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane. Dioxid de azot cu valori de µg/m 3, ceea ce reprezintă 25-30% față de limita maximă admisă anuală, cu risc redus de depășire a valorilor maxime admise momentane. Oxizi de azot cu valori de µg/m 3, ceea ce reprezintă 60-70% față de limita maximă admisă anuală, cu risc moderat de depășire a valorilor maxime admise momentane. Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără risc de depășire a valorilor limită. Ozon, cu valori între 39,5 µg/m 3-60 µg/m 3, ceea ce reprezintă 10% față de limita maximă admisă anuală, cu risc moderat de depășire a valorilor maxime admise momentane. Valorile totale calculate pentru fiecare indicator și tip de sursă la nivelul județului Iaşi, cantități de emisii utilizate în scenariul 1, sunt prezentate în tabelul nr. 2. Tabel 2. Cantitatea totală de emisii atmosferice calculată pe fiecare tip de sursă pentru scenariul 1 (sursa: APM Iași) Indicator Particule în suspensi e PM2,5 (µg/m³) Particule în suspensi Metoda de evaluare (date RNMCA / Modelare) Concentr atia maxima din perioada de evaluare Excepţii Perioada de mediere Perioada de evaluare Cantitatea totală de emisii (t/an) surse staţionare Modelare surse mobile an 2014 surse de suprafaţă RNMCA surse staţionare Aglomerar an e Iaşi surse mobile Modelare 9 51

52 Indicator e PM10 (µg/m³) Dioxid de azot (µg/m³) Dioxid de sulf (µg/m³) Monoxid de carbon (mg/m³) Benzen (µg/m³) Plumb (µg/m³) Arsen (ng/m³) Cadmiu (ng/m³) Nichel (ng/m³) Metoda de evaluare (date RNMCA / Modelare) Concentr atia maxima din perioada de evaluare Excepţii Perioada de mediere Perioada de evaluare Cantitatea totală de emisii (t/an) surse de ore suprafaţă Modelare surse staţionare RNMCA 30 1 an surse mobile Modelare surse de oră Modelare suprafaţă 4 Modelare oră surse staţionare surse mobile ore 2014 surse de 12.6 Modelare suprafaţă Valoare surse staţionare a 8 maximă surse mobile RNMCA zilnică a mediilor surse de glisante suprafaţă Modelare pe 8 ore 829 surse staţionare NE an surse mobile NE 2014 surse de 1.29 Modelare suprafaţă NE surse staţionare an surse mobile surse de Modelare suprafaţă surse staţionare an surse mobile surse de Modelare suprafaţă surse staţionare an surse mobile surse de Modelare suprafaţă surse staţionare Modelare an surse mobile surse de suprafaţă În acest scenariu măsurile propuse trebuie îndreptate spre: Reducerea frecvenței de depășire a limitei admise la particule în suspensie, dioxid de sulf, benzen; 52

53 Reducerea riscului de depășire a limitei maxime admise la dioxid de azot și oxizi de azot, mai ales în cazul funcționării la capacitate ridicată a activităților industriale şi a centralelor termice de capacitate mare, ce se constituie în surse de emisie principale; Măsurile trebuie să ia în calcul evoluțiile climatice, județul Iaşi prezentând vulnerabilitate ridicată la schimbări climatice globale. Scenariul 2 Creșterea emisiilor de poluanți conform tendințelor la nivelul județului Analiza în cadrul scenariului 2 s-a realizat atât prin evaluarea comparativă a tendinţelor indicatorilor specifici celor trei tipuri de surse, de suprafaţă, staţionare şi mobile (dezvoltarea principalelor domenii de activitate importante pentru emisiile atmosferice, evoluţia indicatorilor rezidenţiali, din agricultură, trafic etc), dar şi prin analiza evoluţiei cantităţilor de emisii raportate şi a concentraţiilor de poluanţi monitorizaţi de către autorităţile de mediu. În acest scenariu s-au luat în considerare doar emisiile care au înregistrat creșteri ale concentrațiilor atât în stațiile de monitorizare a calității aerului, cât și emisiile care au înregistrat creșteri ale cantităților la nivel județean. Evaluarea tendinţelor privind sursele staţionare mil lei Cod CAEN activitate / Linear (147) Linear (2420) FIGURĂ 34 TENDINȚELE CIFREI DE AFACERI A CELOR MAI IMPORTANŢI AGENȚI ECONOMICI DIN JUDEȚUL IAȘI Cifra de afaceri înregistrată pentru agenții economici din județul Iași prezintă valori aproximativ egale de la un an la altul pentru majoritatea activităților întrepinse. Se remarcă 53

54 activitățile 2110 Fabricarea produselor farmaceutice și 2420 Producția de tuburi, țevi, profile tabulare și accesorii pentru acestea din oțel, care prezintă cele mai mari valori ale cifrei de afaceri pe toată perioada analizată. Celelalte activități reprezentate în grafic își mențin cifra de afaceri la un nivel stabil, variațiile acestora fiind nesemnificative de la an la an. Tendinţele, realizate pe baza datelor raportate de agenţii economici în perioada , privind evoluţia cantităţilor de emisii atmosferice relevante, pentru anul de prognoză 2021 pot fi observate în figurile următoare: PM t/an FIGURĂ 35 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE PM10 LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) NOx t/an FIGURĂ 36 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE NOX LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 54

55 SO t/an FIGURĂ 37 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE SO2 LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) NH3 t/an FIGURĂ 38 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE NH3 (PRECURSOR AL OZONULUI) LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 55

56 NMVOC t/an FIGURĂ 39 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE NMVOC (PRECURSORI AI OZONULUI) LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 0.6 Pb t/an FIGURĂ 40 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE PB LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 56

57 Cd t/an FIGURĂ 41 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE CD LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) Tendinţele, realizate pe baza datelor prelevate în staţiile de monitorizare a calităţii aerului în perioada privind evoluţia concentraţiilor indicatorilor relevanţi, pentru anul de prognoză 2021, pot fi observate în figurile următoare NOx FIGURĂ 42 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE NOX, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 57

58 NO FIGURĂ 43 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE NO2, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 6 SO FIGURĂ 44 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE SO2, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 58

59 PM FIGURĂ 45 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE PM10, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 2.5 Ni FIGURĂ 46 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE NI, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 59

60 Cd FIGURĂ 47 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE CD, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) Pb FIGURĂ 48 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE PB, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 60

61 O FIGURĂ 49 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE O3, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) Benzen FIGURĂ 50 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE BENZEN, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN) 61

62 În graficele de mai sus putem observa că pentru anul de prognoza 2021 sunt estimate următoarele valori: Pulberile în suspensie PM10 înregistrează o creștere a concentrațiilor de 6,1 % față de anul de referință 2013; Plumbul înregistrează pentru anul de referință 2021 o creștere a concentrațiilor de 55.55% față de anul Benzenul, concentrațiile de benzen cresc cu 45% pentru anul de prognoză 2021, față de anul Oxizii de azot, dioxidul de azot, oxizii de sulf, dioxidul de sulf, nichelul, cadmiul și ozonul nu au înregistrat creșteri ale concentrațiilor pentru anul În acest scenariu măsurile propuse trebuie îndreptate spre: Reducerea riscului de depășire a limitei maxime admise la particule în suspensie, plumb și benzen mai ales în cazul funcționării la capacitate ridicată a activităților industriale şi a centralelor termice de capacitate mare, ce se constituie în surse de emisie principale; Măsurile trebuie să ia în calcul evoluțiile climatice, județul Iaşi prezentând vulnerabilitate ridicată la schimbări climatice globale. În Tabelul 3 s-au luat în considerare doar poluanții care au înregistrat creșteri, în vederea elaborării măsurilor pentru menţinerea stării inițiale a calităţii aerului. Tabel 3 Cantitatea totală de emisii atmosferice estimată pe fiecare tip de sursă pentru scenariul 2 Indicator Excepţii Perioada de mediere An de prognoză Cantitatea totală de emisii (t/an) Particule în suspensie PM10 (µg/m³) Benzen (µg/m³) Plumb (µg/m³) Aglomerarea Iaşi 1 an ore 1 an an 2021 surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă surse staţionare NE surse mobile NE surse de suprafaţă NE surse staţionare surse mobile

63 Indicator Excepţii Perioada de mediere An de prognoză Cantitatea totală de emisii (t/an) surse de suprafaţă Scenariul 3 - Creșterea tuturor emisiilor de poluanți (worstcase scenario) prin diversificarea surselor de poluare a aerului și/sau prin creșterea nivelului emisiilor celor existente, pentru anul de prognoză 2021 Creșterea emisiilor de poluanți prin diversificarea surselor de poluare a aerului și/sau creșterea nivelului emisiilor celor existente reprezintă un scenariu plauzibil în contextul unei dezvoltări economice între 10-30%, bazată pe evaluările realizate atât la nivel local, dar şi regional. Judeţul Iași are un potenţial ridicat de dezvoltare economică, ce poate fi amplificat considerabil pe viitor în special prin dezvoltarea activităților industriale, agricole și din transporturi. În plus, extinderea suprafețelor construite în așezările umane urbane și rurale va contribui sensibil în balanța emisiilor de poluanţi în atmosferă. Analiza în cadrul scenariului 3 s-a realizat luând în calcul creșteri ale concentrațiilor la toți poluanții de interes. Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosfera urbană din județul Iași se prezintă astfel: Pulberi în suspensie µg/m 3, cu depășiri de 30-50% ale limitei maxime admise anuale și cu creșterea cu 5 % a frecvenței de depășire a valorii maxime admise momentane. Benzen, cu valori de 2-3 µg/m 3, ceea ce reprezintă % față de limita maximă admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane. Dioxid de sulf cu valori de 5-8 µg/m 3, cu depășiri de 30-50% ale limitei maxime admise anuale și cu creșterea cu 5 % a frecvenței de depășire a valorii maxime admise momentane. Monoxid de carbon cu valori de 0,5-0,7 mg/m 3, ceea ce reprezintă 5-10% față de limita maximă admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane. Dioxid de azot cu valori de µg/m 3, ceea ce reprezintă 30-50% față de limita maximă admisă anuală, cu risc redus de depășire a valorilor maxime admise momentane. 63

64 Oxizi de azot cu valori de µg/m 3, ceea ce reprezintă 70-80% față de limita maximă admisă anuală, cu risc ridicat de depășire a valorilor maxime admise momentane. Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără risc de depășire a valorilor limită, în cazul în care nu apar surse locale importante. Tabel 4 Cantităţile totale de emisii estimate pentru fiecare indicator şi tip de sursă pentru scenariul 3, an de prognoză 2021 Indicator Excepţii Perioada de mediere An de prognoză Cantitatea totală de emisii (t/an) Particule în suspensie PM2,5 (µg/m³) Particule în suspensie PM10 (µg/m³) Dioxid de azot (µg/m³) Dioxid de sulf (µg/m³) Monoxid de carbon (mg/m³) Benzen (µg/m³) Plumb (µg/m³) Arsen (ng/m³) Cadmiu (ng/m³) Aglomerarea Iaşi 1 an 2021 surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă surse staţionare an 2021 surse mobile ore surse de suprafaţă an 2021 surse staţionare surse mobile oră surse de suprafaţă oră surse staţionare ore 2021 surse mobile surse de suprafaţă Valoarea surse staţionare maximă surse mobile zilnică a 2021 mediilor glisante surse de suprafaţă pe 8 ore surse staţionare NE 1 an 2021 surse mobile NE surse de suprafaţă NE surse staţionare an 2021 surse mobile surse de suprafaţă surse staţionare an 2021 surse mobile surse de suprafaţă surse staţionare an 2021 surse mobile surse de suprafaţă

65 Indicator Excepţii Perioada de mediere An de prognoză Cantitatea totală de emisii (t/an) Nichel (ng/m³) 1 an 2021 surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă Concluzii privind scenariile evaluate În județul Iaşi, la stațiile de monitorizare a calității aerului din mediul urban se înregistrează depășiri ale concentrațiilor particulelor în suspensie, lucru datorat atât fondului natural, respectiv: prezența la suprafață a unui substrat friabil, foarte vulnerabil la eroziune eoliană suprafața agricolă ridicată, ce expune solul la eroziune eoliană umiditatea foarte redusă în sezonul cald, fapt ce contribuie la uscarea excesivă a solului și implicit la accentuarea riscului de eroziune eoliană intensitatea ridicată a vântului (implicit frecvența redusă a calmului atmosferic), care se constituie în principalul agent ce contribuie la antrenarea particulelor în suspensie în zona joasă; dar şi activităților antropice care contribuie la reantrenarea sau aducerea unor cantități suplimentare de particule în suspensie în atmosferă. Relevante sunt: transportul rutier; șantierele din construcții; arderea combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor activitățile agricole, în special legate de cultura plantelor (recoltarea diferitelor culturi agricole, arat, etc.) Nivelul particulelor în suspensie în atmosfera poate fi redus prin următoarele categorii de măsuri: creșterea suprafeței perdelelor forestiere (ori arbustive) la nivelul culturilor agricole; creșterea nivelului de îngrijire al spațiilor verzi existente la nivelul așezărilor umane (în special prin dezvoltarea stratului ierbaceu și arbustiv); 65

66 îmbunătățirea salubrității publice, în așezările umane; trecerea la resurse energetice alternative mai puţin poluante pentru încălzirea rezidenţială gaz, eolian, solar; ameliorarea calității parcului auto; creșterea exigențelor în managementul particulelor în suspensie pe șantierele de construcție, umectarea; controlul particulelor în suspensie de la sursele de emisie staționare. În cazul oxizilor de azot valorile foarte ridicate sunt legate de activitatea industrială și din transporturi. Controlul cantității acestor noxe în atmosferă se poate realiza la sursă prin adaptarea instalațiilor industriale și modernizarea parcului auto. În cazul dioxidului de sulf și dioxidul de azot, valorile ridicate sunt legate de funcționarea activităților industriale. Prin urmare, intervenția pentru controlul concentrațiilor acestor noxe trebuie să vizeze dotarea instalațiilor industriale cu sisteme adecvate de reducere a nivelului dioxidului de sulf și a dioxidului de azot. Concentrațiile de monoxid de carbon se situează la valori foarte reduse, mai ales din cauza mobilității ridicate a maselor de aer și a aportului redus din transporturi. Concentrațiile de benzen sunt semnificative la stațiile de monitorizare a calității aerului şi trebuie gestionate atent, prezentând un potențial de creștere important în lungul arterelor de comunicație rutieră în contextul intensificării traficului. De asemenea, în stațiile de carburanți și a altor surse de compuși organici volatili situate în interiorul așezărilor umane, managementul activităților trebuie să se realizeze conform prevederilor autorizațiilor de mediu. Concentrațiile de plumb se situează la valori foarte reduse, mai ales din cauza mobilității ridicate a maselor de aer și a aportului redus din transporturi. În concluzie, pentru scenariul 2 studiat pentru județul Iaşi s-au estimat pentru anul de prognoză 2021 posibile depăşiri ale valorilor limită la particule în suspensie şi dioxid de sulf, vulnerabilitate medie spre ridicată pentru oxizi de azot, dioxid de azot, benzen și vulnerabilitate redusă spre medie pentru, monoxid de carbon şi metale grele. Pentru managementul calității aerului se vor propune măsuri cumulate pentru reducerea emisiilor din domeniul industrial și al transportului rutier, dar și de îmbunătățire a managementului zonelor agricole. 66

67 5. Măsuri de menținere a calității aerului În județul Iași se impune luarea unor măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului, atât de către autoritățile administrației locale, cât și de operatorii economici poluatori din arealul studiat. Aceste măsuri vizează următoarele domenii: infrastructura de transport, rețeaua de distribuție a gazelor naturale, suprafețe verzi (inclusiv perdele forestiere) și agenții economici, măsuri pentru reducerea emisiilor de particule în suspensie, oxizi de azot, dioxid de sulf și metale grele. A. măsuri preventive generale pentru protecția populației măsuri urbanistice 1. zonarea funcțională urbanistică trebuie să țină cont de incompatibilitățile funcționale dintre zona de locuit și cea industrială, de direcția dominantă a vânturilor și de condițiile locale; amplasarea activităților cu impact asupra mediului trebuie realizată în zonele delimitate în acest sens prin Planurile Urbanistice Generale. 2. între zonele poluatoare și zonele sensibile (spații de locuit, spitale, unități de învățământ etc.) este necesară delimitarea de zone de protecție sanitară, conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății nr.119/2014, a căror dimensiune trebuie să fie proporțională cu dimensiunea impactului estimat aferent activităților agresoare.; 3. creșterea gradului de întreținere al spațiilor verzi pentru amplificarea beneficiilor aferente acestora; 4. dezvoltarea de plantații de limită între obiectivele poluatoare și funcțiile potențial a fi afectate. măsuri medicale 1. Monitorizarea optimă a poluanților atmosferici; 2. Supravegherea stării de sănătate publică în corelație cu indicatorii de calitate a aerului ambiant. 3. Monitorizarea calității aerului în mediile de lucru și evitarea expunerii angajaților la concentrații ridicate ale unor noxe ce pot afecta starea de sănătate a acestora. 4. Stabilirea de planuri de măsuri în caz de poluări accidentale. 5. Amplasarea și înreținerea conformă a instalațiilor de ardere destinate utilizării casnice 6. Ventilarea corespunzătoare a mediilor interioare, atât rezidențiale, cât și comerciale, industriale etc. 7. Promovarea de măsuri de educație sanitară 67

68 B. măsuri preventive specifice pentru protecția grupurilor populaționale cu susceptibilitate crescută la expunerea la poluanții din aer grupuri sensibile ale populației: persoane bolnave (boli pulmonare cronice obstructive (BPOC), pneumonie, boli respiratorii cronice, boli cardiace cronice (cardiopatii ischemice cronice, boli coronariene, HTA), diabet zaharat tip II, astm bronșic, deficite genetice (deficit de alfa1-antitripsina), deficite imunologice (SIDA etc), persoane sărace, persoane cu educație scăzută, persoane expuse la fumat activ/pasiv, persoane expuse profesional (la azbest, vapori toxici/iritanți etc.), persoane cu nutriție deficitară (în antioxidanți), gravide, bătrâni, copii, persoane care fac eforturi în zone poluate (sport, muncă etc.), prin creșterea ratei /frecvenței respiratorii, populația sănătoasă care locuiește în zone poluate (drumuri/străzi cu trafic intens/zone industriale, etc.). Pe lângă măsurile preventive pentru protecția populației generale, populația la risc trebuie să ia în plus o serie de măsuri preventive suplimentare, cum ar fi: 1. persoanele în vârstă cu boli respiratorii sau cardiace, având un risc mai mare de afectare a sănătății în cazul expunerii la poluanții din aer, trebuie să petreacă mai mult timp în casă ; 2. bătrânii, copii și persoanele cu boli grave pulmonare și cardiace vor evita drumurile cu trafic intens (vor alege trasee de deplasare amplasate cât mai departe de aceste drumuri) unde poluarea este mare și foarte mare. 3. pentru anumite grupuri de persoane care au constatat că sunt afectate de creșterea nivelurilor de poluanți din aer, se vor emite avertizări preventive, făcute în avans atunci când se prognozează creșteri ale nivelurilor de poluanți în aer și condiții meteorologice defavorabile dispersiei poluanților, avertizări care s-ar putea sa fie utile (pentru unii astmatici pentru a-și administra tratamentul mai bine în vederea ajustării dozelor de medicamente preventive sau amelioratoare, etc); pot fi folosite hărțile de poluare din zonă pentru a vedea exact unde se așteaptă ca nivelurile de poluare să fie mai mari pentru a ajuta persoanele la risc să evite expunerea (de exemplu să nu se plimbe sau să meargă cu bicicleta în zonele poluate/de-a lungul străzilor poluate). La nivelul județului Iași, se propun o serie de măsuri şi acţiuni/proiecte cu rolul de a îmbunătăți calitatea aerului şi implicit calitatea vieţii, aceste măsuri regăsindu-se în ANEXA 1. 68

69 Bibliografie - Erdeli, G. and V. Cucu (2005). România: populaţie, aşezări, economie, Transversal. - WHO (2012). Addressing the social determinants of health: the urban dimension and the role of local government. Copenhagen, Denmark, WHO Regional Office for Europe. - Ghidul EMEP/EEA privind inventarierea emisiilor de poluanți atmosferici, Strategia de dezvoltare a județului Iaşi Strategia de dezvoltare Regiunea Nord-Est - Planul de dezvoltare regională Nord-Est Masterplan drumuri judeţene şi comunale în judeţul Iaşi Raport privind starea factorilor de mediu în județul Iaşi Raport privind starea mediului în regiunea Nord-Est - EEA Report 2015, Raport privind calitatea aerului la nivel european o o 69

70 ANEXE 70

71 ANEXE ANEXA 1 Măsurile propuse pentru menținerea calității aerului la nivelul judeșului Iași Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate DOMENIUL AGRICULTURĂ surse de surafață M1 Îmbunătățirea infrastructurii agricole, modernizarea drumurilor de exploatare agricolă, reabilitarea sistemelor de irigații Reducere estimată a emisiilor de PM10 din trafic: >35% per km modernizat A.1.1 Modernizarea drumurilor de exploatare agricolă în comuna Heleșteni, județul Iași Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Km de drumuri agricole reabilitate Heleșteni lei Fonduri europene AFIR A.1.2 A.1.3 A.1.4 A.1.5 A.1.6 Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Țigănași, județul Iași Modernizare drumuri agricole de exploatare în comuna Răchiteni, județul Iași, finanțat prin Măsura 125 Modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Miroslava, Judeţul Iaşi Modernizare drumuri de acces agricol în comuna Miroslava Modernizare drumuri de exploatație agricole în comuna Vânători Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice 4710 m Țigănași Km de drumuri agricole reabilitate Km de drumuri agricole reabilitate Km de drumuri agricole reabilitate Km de drumuri agricole reabilitate Răchiteni Miroslava Miroslava Vânători lei Iulie iulie lei lei lei ,00 lei PNDR Măsura fonduri europene PNDR MĂSURA 125 PNDR SUBMĂSURA 4.3 Fonduri europene Fonduri guvernamentale Medie Medie Medie Mare Mare Medie

72 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.1.7 A.1.8 A.1.9 A.1.10 A.1.11 A.1.12 A.1.13 Modernizarea drumurilor de acces la exploataţiile agricole din satele componente ale comunei Victoria Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Gorban Modernizare drumuri de acces la exploatații agricole în comuna Ion Neculce, Judetul Iași Modernizare drumuri exploatare Agricola în comuna Prisăcani Modernizare drumuri de exploatații agricole în comuna Ungheni Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă, forestieră în comuna Mironeasa Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Ipatele Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Km de drumuri agricole reabilitate Km de drumuri agricole reabilitate Urmeaza a fi depus spre finanțare Km de drumuri agricole reabilitate Km de drumuri agricole reabilitate Victoria Gorban Ion Neculce Prisăcani Ungheni 20 km Mironeasa Km de drumuri agricole reabilitate Ipatele lei ,31 lei Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene C.J. FEADR Măsura FEADR Măsura euro Euro lei EURO Fonduri europene Fonduri europene Guvernul României Fonduri europene PNDR Medie Medie Medie Urgent Mare Medie Medie

73 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.1.14 A.1.15 A.1.16 Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Gorban Amenajare drumuri de exploatație agricolă în comuna Holboca, jud. Iași Modernizarea prin asfaltare a drumurilor de exploatație agricolă in comuna Comarna Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Scăderea cantităţilor de particule atmosferice Km de drumuri agricole reabilitate Km de drumuri agricole reabilitate drumul de exploatație DE Osoi- Chiperești, L = 1, 3 km; drumul de exploatație DC 44 DC 44 ( Mocani), L= 2 km; drumul de exploatație DE Stânca- Comarna, L = 1,3 km Gorban Holboca Comarna ,31 lei FEADR, masura 125 Mare MADR - AFIR - PNDR măsura 4.3 Mare Mare DOMENIUL REZIDENȚIAL (LOCUINȚE, CLĂDIRI PUBLICE, SPAȚII VERZI, ȘANTIERE) surse de suprafață M2 Modificarea modului de încălzire a locuinţelor şi clădirilor publice prin înlocuirea etapizată a combustibililor fosili cu cei alternativi generalizarea utilizării gazului metan şi a energiei solare/eoliene. A.2.1 Implementarea, în sistemele de încălzire a clădirilor publice, a aportului adus de energia solară Sistem implementat Vânători Fonduri europene Fonduri guvernamentale Medie Înlocuirea lemnului pentru încălzirea locuinţelor şi a apei menajere va reduce emisiile atmosferice: PM10 >10% NOx> 0,5 %

74 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.2.2 A.2.3 A.2.4 Instalare de panouri fotovoltaice în comuna Țuțora Producerea energiei electrice din conversia energiei solare în energie electrică centrală fotovoltaică Construirea unui Parc Fotovoltaic în comuna Ceplenița, județul Iași Înlocuirea lemnului pentru încălzirea locuinţelor şi a apei menajere va reduce emisiile atmosferice: PM10 >10% NOx> 0,5 % Înlocuirea lemnului pentru încălzirea locuinţelor şi a apei menajere va reduce emisiile atmosferice: PM10 >10% NOx> 0,5 % Înlocuirea lemnului pentru încălzirea locuinţelor şi a apei menajere va reduce emisiile atmosferice: PM10 >10% NOx> 0,5 % Nr. panouri fotovoltaice Nr. panouri fotovoltaice Nr. panouri fotovoltaice Țuțora Miroslava Ceplenița EURO mii lei Fonduri de stat sau europene POSCCE AXA 4.2 FEDR Fonduri europene Mare Medie Mare

75 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate M3 A.3.1 A.3.2 A.3.3 A.3.4 Realizarea,reabilitarea, extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de epurare Extindere rețea de m rețea canalizare apă uzată canalizare menajeră în localitatea Țigănași Țigănași, com. Țigănași, județ Iași Realizarea rețelei de canalizare pentru ape menajere uzate în localitatea Mihail Kogalniceanu, com. Țigănași, județ Iași Înființare rețea de canalizare ape uzate menajere în satul Sticlăria Sistem de canalizare și epurarea apelor uzate etapa II canalizare Chișcăreni, Hânceni, extindere Iazu Nou, Șipote, Mitoc Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari m rețea de canalizare Rețea de colectare și refulare ape uzate menajere; Km rețea de canalizare Țigănași Scobinți Șipote lei lei PNDR Mare - Mare FEADR Mare mii lei Fonduri europene Mare

76 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.3.5 A.3.6 A.3.7 A.3.8 Extindere reţea canalizare în localitatea Miroslava, comuna Miroslava, Judeţul Iaşi Extindere reţea alimentare cu apă şi canalizare în itatea Balciu, comuna Miroslava, Judeţul Iaşi Extindere reţea de canalizare şi executare de racorduri până la limita proprietăţilor Înființare rețea de canalizare și stație de epurare în sat Hărmăneștii Noi Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Km rețea de canalizare Km rețea de canalizare Km rețea de canalizare Km rețea canalizare Miroslava Miroslava Victoria Hărmănești ,179 mii lei mii lei lei Buget local Buget local Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene Județean ,51 PNDR Mare Mare Mare Mare

77 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.3.9 A.3.10 A.3.11 A.3.12 Canalizare şi stație de epurare a apelor uzate în satele Mirceşti şi Iugani Extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în satele Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodicaprin masterplanul APAVITAL Înființare rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Costuleni, jud. Iași Extindere rețea de canalizare și tratarea apelor uzate în satele Ruginoasa, Dumbrăvița și Rediu din comuna Ruginoasa Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Km rețea canalizare 20,5 km rețea alimentare apa 3,4 km retea canalizare Km rețea canalizare Km rețea alimentare cu apă Km rețea canalizare Mircești Ceplenita si SC APAVITAL SA Roșcani Ruginoasa lei În parteneriat cu APAVITAL, lei lei ,0 lei Fonduri europene Fonduri europene Programul Național de Dezvoltare Rurală M.D.A.R.P. OUG 28/2013 Mare Mare Mare Mare

78 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.3.13 A.3.14 Extindere rețea alimentare apa în comuna Bârnova Construirea unei stații de epurare a apelor uzate finalizare 2018 în comuna Comarna Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Km rețea de alimentare cu apă Bârnova Comarna Fonduri locale, judetene, guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR) Mare

79 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.3.15 A.3.16 Construirea și extinderea sistemului de canalizare la nivelul întregii comune Comarna până în 2018 Extinderea rețelei de alimentare cu apă în toate localitățile comunei Comarna până în 2018 Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Km rețea de canalizare Km rețea de animentare cu apă Comarna Comarna Rețea canalizare Osoi euro Rețea canalizare Stânca euro Rețea canalizare Comarna euro Rețea canalizare Curagău euro Rețea aducțiune apă Stânca euro Rețea aducțiune apă Comarna euro Rețea aducțiune apă Curagău euro PNDR PNDR Mare Mare

80 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.3.17 M4 Extindere canalizare în toate satele comunei Rediu, județul Iași Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari Km rețea de canalizare Reabilitarea termică a clădirilor publice şi a locuinţelor Rediu RON -PNDR Buget local - Judetean -Fonduri guvernamentale - Ministerul Dezvoltarii Mare A.4.1 Indicator: >5% din blocurile de locuit reabilitate termic la nivelul judeţului până în 2021 >5% din clădirile publice reabilitate termic la nivelul judeţului până în 2021 Rezultat: Reducerea la nivelul județului a cantităților de emisii atmosferice prin scăderea consumurilor de combustibili utilizaţi Reduceri relative estimate la nivel județean: PM10 > 10% NOx > 0,5 % C6H6 > 5 % Reabilitarea termică a cladirilor publice care nu sunt reabilitate încă în comuna Vânători Reducerea emisiilor atmosferice prin scăderea consumurilor de energie termică şi indirect de combustibili fosili utilizaţi Nr. cladiri reabilitate Vânători Fonduri guvernamentale Mare

81 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.4.2 A.4.3 M5 A.5.1 Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din municipiul Pașcani, inclusiv implementarea distribuței energiei termice pe orizontală Reabilitare clădiri publice din punct de vedere a eficienței energetice in comuna Aroneanu Reducerea emisiilor atmosferice prin scăderea consumurilor de energie termică şi indirect de combustibili fosili utilizaţi Reducerea emisiilor atmosferice prin scăderea consumurilor de energie termică şi indirect de combustibili fosili utilizaţi Proiectul prevede reabilitarea termică a clădirilor publice din municipiul Pașcani cu destinație de servicii sociale, educaționale Nr. clădiri reabilitate Nr. de clădiri reabilitate Municipiul Pașcani Aroneanu Euro Bugetul de stat (MDRAP) POR Bugetul local POR , Axa prioritară 3 -Buget local; -Parteneriate; -Alte posibile surse de finanțare. Realizare/modernizare parcuri şi spaţii publice urbane de agrement, identificare terenuri degradate pentru plantare perdele forestiere/împăduriri Extinderea și 3 parcuri, locuri de Municipiul Buget local modernizarea spațiilor joacă pentru copii și Pașcani Euro verzi din municipiul locuri de relaxare Pașcani pentru vârstnici Reducerea poluării atmosferice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă Medie Mare Mare

82 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.5.2 M6 A.6.1 Reconstrucţie ecologică prin împădurirea perimetrelor de ameliorare Bărca, Cruceru, Horpaz, Uricani, Voroveşti- Recea, aparţinând Comunei Miroslava, Judeţul Iaşi Reducerea disconfortului olfactiv provocat de emisiile atmosferice specifice Suprafeţe împădurite Realizare/extindere retea de distributie a gazelor naturale Realizare rețea de Km de conducte distribuție a gazelor gaze naturale în comuna Țuțora Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Miroslava Țuțora mii lei EURO MINISTERUL MEDIULUI A.F.M. I.T.R.S.V. SUCEAVA Fonduri de stat sau europene Medie Mare

83 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.6.2 A.6.3 Aducțiune gaz metan în comuna Victoria Extindere rețea de gaze naturale pentru consumul casnic în comuna Scobinți Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Km de conducte gaze Rețea distribuție pe 62,3 km Victoria Scobinți lei lei Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene Județean Mare - Mare

84 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.6.4 A.6.5 A.6.6 Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale în municipiul Pașcani Aducţiunea de gaz metan în comuna Victoria şi racordarea instituţiilor publice şi a locuitorilor la reţeaua de gaz metan. Extindere rețea gaz în satul Băiceni Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Reducerea emisiilor de carbon datorate arderii combustibililor solizi Km conducte gaze Km conducte Municipiul Pașcani Victoria 500 m Cucuteni Euro lei Euro Fonduri proprii operator Bugetul local Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene Județean Buget local Mare Mare Mare

85 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.6.7 A.6.8 Aducțiune gaz în satele din comuna Prisăcani Aducțiunea gaze naturale și înființare rețea distribuție Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Km conducte gaz Km conducte gaz Prisăcani Mironeasa euro lei Fonduri U.E. Guvernul României Fonduri europene Mare Mare

86 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.6.9 A.6.10 Distribuție de gaze naturale in comuna Ceplenita Înființare rețea distribuție gaze naturale în comuna Deleni, cu satele aparținătoare Maxut (fără șoseaua Națională), Deleni, Slobozia, Feredeni și Poiana Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% 45,7 km Ceplenița Km conducte gaz Deleni Fonduri europene lei Buget local Medie Medie

87 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.6.11 Extindere rețea distribuție gaze naturale Reducerea emisiilor de carbon datorate arderii combustibililor solizi Km conducte gaz Ciohorăni lei Buget local Mare

88 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.6.12 A.6.13 Alimentarea cu gaze naturale a comunei Aroneanu Extindere rețea alimentare gaz in comuna Barnova Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Reducerea emisiilor de carbon datorate arderii combustibililor solizi Km conducte gaz Km conducte gaz Aroneanu Barnova Buget local; - Surse guvernamentale ; -Constituire ADI cu Popricani, Victoria, Golăiești, Ungheni și Bosia; -Parteneriat public-privat cu furnizorii mari de utilități, gen E- on GN ș.a; -Alte posibile surse de finanțare Fonduri locale, judetene, guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR) Mare Mare

89 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.6.14 A.6.15 M7 Înființare rețea de distribuție a gazelor naturale catre populație și instituții publice în Comuna Comarna Extindere rețea de gaz în satele Horlești și Tăutești, comuna Rediu, județul Iași Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5% Reducerea emisiilor de carbon datorate arderii combustibililor Km conducte gaz Km conducte gaz Comarna Rediu Mare RON -bugetul local, -fonduri guvernamentale solizi Producerea/utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, etapizat şi iniţial pentru consumul instituțiilor publice și clădirilor de locuinţe Mare Indicator: > 5% din iluminatul public devine ecologic la nivelul județului până în 2021

90 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.7.1 A.7.2 Modernizare rețea de iluminat public prin introducerea tehnologiei LEDurilor, a panourilor solare (pe zona parcurilor/spațiilor de agrement) și a unui sistem de management al consumului energetic in comuna Aroneanu Sprijinirea creării unei rețele public-private de furnizare agent termic prin amplasarea de panouri solare termice la nivel de gospodărie/ seră/ fermă/ clădiri și amplasarea unor centrale termice ce folosesc ca și combustibili peleți, biomasă și porumb in comuna Aroneanu Reducerea poluării aerului prin iluminat public și nevoia reducerii cheltuielilor bugetare Scăderea consumului energetic şi a nevoii de utilizare a combustibililor fosili Nr. panouri solare Nr. panouri solare Aroneanu Aroneanu Buget local; - Surse guvernamentale ; - Parteneriate public-private; - Alte posibile surse de finanțare Parteneriat public-privat; -Buget local; -PNDR ; -Alte posibile surse de finanțare. Medie Medie

91 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.7.3 Producere de energie electrică verde prin plasarea pe terenuri improprii agriculturii a centralelor cu panouri fotovoltaice si a centralelor eoliene în zone cu vânturi dominante in comuna Aroneanu Scăderea consumului energetic şi a nevoii de utilizare a combustibililor fosili Nr. panouri fotovoltaice Aroneanu Surse guvernamentale ; - Parteneriate public-private; - Alte posibile surse de finanțare. Medie A.7.4 Extindere rețea alimentare cu energie electrică; extindere rețea iluminat public în comuna Bârnova Scăderea consumului energetic şi a nevoii de utilizare a combustibililor fosili Km rețea de alimentare cu energie electrică Conciliul Bârnova Fonduri locale, judetene, guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR) Mare A.7.5 Extindere rețea electrică în comuna Aroneanu Scăderea consumului energetic şi a nevoii de utilizare a combustibililor fosili Km rețea de alimentare cu energie electrică Aroneanu Buget local; - Parteneriat public-privat cu furnizorii mari de utilități, gen E- on EL ș.a; -Alte posibile surse de finanțare. Mare

92 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.7.6 Extindere rețea alimentare cu energie electrică; extindere rețea iluminat public în comuna Bârnova Scăderea consumului energetic şi a nevoii de utilizare a combustibililor fosili Km rețea de alimentare cu energie electrică Bârnova Fonduri locale, judetene, guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR) Mare A.7.7 Extinderea rețelei electrice în comuna Comarna conform PUG actualizat in comuna Comarna Scăderea consumului energetic şi a nevoii de utilizare a combustibililor fosili Km rețea de alimentare cu energie electrică Comarna Mare A.7.8 Modernizare rețea de iluminat public în toate satele comunei Rediu, județul Iași Scăderea cantităților de combustibili fosili utilizate pentru generarea energiei electrice Km rețea de iluminat public Rediu lămpi cu LEDpe structura actuală); RON sistem independent energetic - stâlp cu panou solar și lampă LED -PNDR GAL Regiunea Rediu- Prăjeni, bugetul local, - Județean, - Fonduri guvernamentale, -Ministerul Dezvoltării Mare

93 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate DOMENIUL TRANSPORT surse de suprafață SUBDOMENIUL INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT Surse de suprafață M8 Încurajarea utilizării bicicletelor, a mersului pe jos A.8.1 Crearea de piste pentru bicicliști Km piste pentru bicicliști A.8.2 A.8.3 Amenajarea de piste de biciclete în municipiul Pașcani Realizarea de piste pentru biciclişti pe amplasament nou, cu o singură bandă, în comuna Miroslava, Jud. Iaşi Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete 15 km de piste de biciclete pe principalele artere de circulație și a minim 5 locuri de parcare pentru biciclete în principalele zone de interes Km piste Șipote Municipiul Pașcani Miroslava mii lei Fonduri europene Euro , 564 mii lei POR (A.P. nr. 3) Bugetul local AFM Nr.regi / Medie Medie Medie

94 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.8.4 A.8.5 Construirea de alei pietonale şi de piste pentru biciclişti Amenajare piste pentru biciclisti Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete Km piste Km alei pietonale Km piste Victoria Ungheni lei Euro Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene Județean Fonduri europene Medie Medie A.8.6 Pista pentru biciclisti Dancu - Holboca Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete Km piste Holboca lei FE/ Buget local Medie

95 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.8.7 Pista pentru biciclisti DC20 Holboca - Rusenii Noi Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete Km piste Holboca lei FE/ Buget local Medie M9 Reabilitare/modernizare infrastructură județeană de transport şi infrastructuri conexe A.9.1 Subaxa 1 Modernizare drum județean DJ 246: lim. jud. Vaslui, - Tufeștii de Sus Scânteia intersecție DJ Șcheia Drăgușeni Ipatele - Țibănești, km Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Km de drumuri reabilitate/moderniza te CJ - CJ - DJADP Iași A.9.2 Subaxa 2 Potenţial de Km de drumuri CJ - DJADP Modernizare drum reducere a reabilitate/moderniza Iași județean DJ 281C: traficului local te intersecție DN 28A şi aglomeraţiei (Blăgești) prin realizarea Hărmănești unei reţele Todirești Coasta coerente de Măgurii Cotnari drumuri intersecție DN 28B (Cotnari), km , mii lei , mii lei - Mare - Mare

96 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.9.3 Subaxa 3 Modernizare drum județean DJ 244D: lim. jud. Vaslui Dolhești Ciortești Coropceni (intersecție DN 24) km , km A.9.4 Subaxa Modernizare drum județean DJ 208N: Lespezi (intersecție DJ 208) Vânători, km A.9.5 Subaxa Modernizare drum județean DJ 208F: Heci (intersecție DJ 208) Tătăruși Iorcani lim. jud. Suceava, km A.9.6 Subaxa Modernizare drum județean DJ 280D: intersecție DN 28A (Ruginoasa) Heleșteni, km Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași , mii lei , mii lei , mii lei , mii lei - Mare - Mare - Mare - Mare

97 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.9.7 A.9.8 A.9.9 A.9.10 Subaxa Modernizare drum județean DJ 208G: Kogălniceni Oboroceni intersecție DJ 280D, km Subaxa Modernizare drum județean DJ 207M: intersecție DN 28 A.I.Cuza, km Subaxa Modernizare drum județean DJ 201C: lim. jud. Neamț - Răchiteni intersecție DN 28, km Subaxa Modernizare drum județean DJ 249E: DN 28 (Tomești) - Țuțora, km Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași , mii lei , mii lei , mii lei , mii lei - Mare - Mare - Mare - Mare

98 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.9.11 Subaxa Modernizare drum județean DJ 249D: intersecție DJ 249E Moreni Prisecani Grozești intersecție DJ 244F, km A.9.12 Subaxa Modernizare drum județean DJ 282D: Românești Podu Iloaiei (intersecție DJ 281 km ) Popești Mădârjac, km , km , km A.9.13 Subaxa Modernizare drum județean DJ 282B: intersecție DN 24C Bivolari Traian Spineni intersecție DJ 282F, km A.9.14 Subaxa Modernizare drum județean DJ282F: DJ 282C Andrieșeni, km Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași , mii lei , mii lei , mii lei , mii lei - Mare - Mare - Mare - Mare

99 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.9.15 A.9.16 A.9.17 A.9.18 Modernizare drum județean DJ 248B: Budești Hadâmbu, km Modernizare drum județean DJ 280: Oțeleni lim. jud. Neamț, km Modernizare drum județean DJ248E: Alexești Cuza Vodă, km Modernizare drum județean DJ 249: Hermeziu Vladomira, km ; Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te CJ DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași , mii lei , mii lei , mii lei , mii lei - Mare - Mare - Mare - Mare

100 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.9.19 A.9.20 A.9.21 A.9.22 Modernizare drum județean DJ 281B: Borosoaia Plugari (DJ 282B), km Modernizare drum județean DJ 281B: Coarnele Caprei Arama, km Modernizare drum județean DJ 247A: DN 24 Bârnova, km ; Modernizare drum județean DJ 208L: Pașcani Brătești Miroslovești, km : Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași , mii lei , mii lei , mii lei , mii lei - Mare - Mare - Mare - Mare

101 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.9.23 A.9.24 A.9.25 A.9.26 Modernizare drum județean DJ 281: Spinoasa Belcești, km Modernizare drum județean DJ 208O: Ciohorăni (DN 2) Cozmești (DJ 208), km Modernizare drum județean DJ 248A: intersecție DC 73 (Griești) lim. jud. Vaslui, km ; Modernizare drum județean DJ 280B: Tg. Frumos Cucuteni, km Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te Km de drumuri reabilitate/moderniza te CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași CJ - DJADP Iași , mii lei , mii lei , mii lei , mii lei - Mare - Mare - Mare - Mare

102 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate M10 A.10.1 Reabilitarea și modernizarea infrastructurii locale de drumurilor satesti si comunale, alei pietonale, trotuare Modernizare drumuri Realizarea unei 6,3 km drumuri locale în comuna reţele coerente asfaltate, podețe, lei Scobinți de drumuri, șanțuri betonate Scobinți scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate A.10.2 Reabilitarea DC 121 Reducerea în intensitate a zgomotelor și a noxelor prin fluidizarea traficului auto A.10.3 Modernizare drumuri locale Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate 5 km Cucuteni Km drumuri modernizate Gorban Euro ,7 7 lei FEADR, bugetul local MDRAP și buget local OUG 28/2013 Mare Mare Mare

103 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.10.4 A.10.5 A.10.6 Extinderea alee pietonală lângă DJ 249 Modernizare și asfaltare drumuri sătești Dezvoltarea căilor de circulație pietonală (trotuare și pavare, alei și a drumurilor periferice) Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km Km drumuri Prisăcani Ungheni 30 km Mironeasa lei Fonduri europene euro Euro Fonduri europene Guvernul României Fonduri europene Medie Mare Medie

104 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.10.7 A.10.8 A.10.9 Modernizare prin asfaltare drumuri sătești Modernizare prin asfaltare drum comunal Hilița Covasna, în comuna Costuleni, jud. Iași Reabilitare și modernizare drumuri comunale, sătești și vicinale în comuna Costuleni Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Km drumuri Km drumuri Tibănești Costuleni Costuleni Euro lei lei Buget de stat Buget local, buget de stat, fonduri europene Fonduri europene Mare Mare Mare

105 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizare drumuri de interes local în comuna Costuleni, jud. Iași Modernizare drumuri locale în comuna Costuleni, jud. Iași Modernizare drumuri locale în comuna Gorban Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Km drumuri Km drumuri Costuleni Costuleni Gorban lei lei ,7 7 lei Fonduri europene Fonduri guvernamentale OUG 28/2013 Mare Mare Mare

106 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A Modernizare prin asfaltare drum comunal DC 122, sat Dumbrăvița în lungime de 2,9 km Modernizare prin asfaltare drum comunal 121C, sat Ruginoasa și Vascani, în lungime de 5,7 km Asigurarea unei circulații fluente a autovehicolelor, reducerea timpului de deplasare, reducerea consumului specific de carburanți și a emisiilor de gaze cu efect de seră Asigurarea unei circulații fluente a autovehicolelor, reducerea timpului de deplasare, reducerea consumului specific de carburanți și a emisiilor de gaze cu efect de seră 2,9 km Ruginoasa 5,7 km Ruginoasa ,0 lei ,0 lei M.D.A.R.P. OUG 28/2013 M.D.A.R.P. OUG 28/2013 Mare Mare

107 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A Modernizare prin asfaltare drumuri comunale, sat Ruginoasa și Rediu, în lungime de 5,4 km Reabilitarea și modernizarea drumurilor Asigurarea unei circulații fluente a autovehicolelor, reducerea timpului de deplasare, reducerea consumului specific de carburanți și a emisiilor de gaze cu efect de seră Asigurarea unei circulații fluente a autovehicolelor, reducerea timpului de deplasare, reducerea consumului specific de carburanți și a emisiilor de gaze cu efect de seră 5,4 km Ruginoasa Km drumuri Ciohorăni ,0 lei mii euro M.D.A.R.P. OUG 28/2013 FEADR, Masura 3.22 Mare Mare

108 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizare prin betonare drumuri sătești în comuna Răducăneni Modernizare/reabilitar e drumuri de interes local Reabilitare, modernizare drumuri sătești sat Al.I.Cuza, comuna Al.I.Cuza, județul Iași Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Km drumuri Modernizare 4439,50 m drumuri sătești sat Al.I.Cuza Răducăneni Răducăneni Al. I. Cuza ,893 mii lei euro lei Buget local Mare Fonduri Guvern Mare - Mare

109 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizare străzi situate în intravilan sat Șcheia, comuna Al.I.Cuza, județul Iași Modernizare drumuri de interes local în comuna Ion Neculce, județul Iași Reabilitare prin asfaltare a drumurilor de interes local 6,3km. Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Modernizare 7592 m drumuri sătești Km drumuri Al. I. Cuza Ion Neculce 6,3 km Mircești lei Urmeaza a fi depus spre finanțare 2017 Proiect depus spre aprobare - Mare - FEADR masura Guvernul României Mare Mare

110 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Reabilitare drumuri săteşti, 6,3 km Asfalatre drumuri comunale, săteștsi și vicinale Modernizare prin betonare drumuri sătesti în comuna Răducăneni Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate 6,3 km Mircești Km drumuri Km drumuri Prisăcani local Răducăneni 2017 Proiect depus spre aprobare euro ,893 mii lei - Guvernul României Extindere Buget local Mare Urgent Mare

111 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizare/reabilitar e drumuri de interes local Modernizare drumuri prin asfaltare în sat Erbiceni Modernizare drumuri prin asfaltare în comuna Ipatele, județul Iași (DC 71) Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri local Răducăneni 4,5 km Erbiceni Km drumuri Ipatele euro lei În implementare ,87 lei Guvernul României MDRAP PNDL Subprograrnul Modernizarea satului românesc" Mare Mare Mare Stadiul fizic realizat de 23 %

112 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizare drumuri prin asfaltare în comuna Ipatele, sat Alexești, județul Iași - DC 134A Modernizare drumuri sătești în comuna Bârnova, Județul Iași Modernizare drumuri de interes local în comuna Bârnova, Județul Iași Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Ipatele 4,5 km Bârnova 4,3 km Bârnova În implementare ,24 lei lei lei PNDL Subprograrnul Modernizarea satului românesc Buget local/buget de stat MDRAP Buget local/buget de stat MDRAP Mare Stadiul fizic realizat de 12 % Mare Mare

113 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernnizare drumuri locale in CL Barnova, Judetul Iasi Reabilitare și modernizare drumuri comunale și sătești 30 km Modernizarea drumul intravilan în lungime de 12 km Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate 6,14 km Bârnova 30 km Mironeasa 12 km Fântânele lei lei euro Buget local/fonduri Europene Guvernul României Fonduri europene Guvernul României Mare Mare Mare

114 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizare prin asfaltare drumuri de interes local în comuna Miroslava, judeţul Iaşi Modernizare drumuri străzi şi drumuri locale în satele din comuna Miroslava, Judeţul Iaşi Modernizare drum comunal DC28 în comuna Miroslava, Judeţul Iaşi Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Km drumuri Km drumuri Miroslava Miroslava Miroslava ,17 mii lei ,706 mii lei ,79 mii lei H.G. 577/97 ACORD CADRU H.G. 577/97 Mare Mare Mare

115 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizare drumuri de interes local în comuna Miroslava, Judeţul Iaşi Modernizarea şi reabilitarea drumurilor de interes local Modernizare drum DC 1 Icuşeni Vale Icuşeni Deal Dorobanţ Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Km drumuri Km drumuri Miroslava Victoria Victoria mii lei lei lei PNDR Submăsura 7.2 Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene Județean Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene Județean Mare Mare Mare

116 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizare DJ Sculeni Frăsuleni Şendreni Modernizare drumuri de interes local în comuna Cepleniţa, judeţul Iaşi Modernizare drumuri de interes local în comuna Cepleniţa, judeţul Iaşi Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Victoria mp Ceplenița m Ceplenița lei lei lei Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene Județean Fonduri europene A.F.I.R. Fonduri guvernamentale P.N.D.L.. Mare Semnat contractul de finantare Semnat contractul de finanțare

117 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A Modernizare drumuri de interes local în comuna Gropnița, județul Iași Modernizare drumuri sătești în comuna Gropnița, județul Iași Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate 5,163 km Gropnița 5,695 km Gropnița lei - Mare lei - În stadiul de execuție A Modernizarea drumuri în Comuna Aroneanu Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Aroneanu ,0 0 euro Fonduri europene nerambursabile, fonduri guvernamentale, fonduri locale Mare

118 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A A Modernizarea și întreținerea șanțurilor și rigolelor pentru colectarea apelor pluviale in comuna Comarna Amenajarea malurilor râurilor pentru prevenirea colmatării și întreținerea digurilor existente în comuna Comarna Modernizare străzi în satele Dancu și Holboca, com. Holboca, jud. Iași Amenajare străzi și drumuri de interes local în comuna Holboca Reducerea emisiilor de pulberi atmosferice Reducerea emisiilor de pulberi atmosferice Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km drumuri Suprafață amenajată Km străzi Km străzi și drumuri amenajate Comarna Comarna Holboca Conciliul Holboca Medie Medie lei lei MDRAP - PNDL - OG 28/2013 PNDR, MD- CNI, CJ, buget local Mare Mare

119 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A A Modernizare străzi Holboca Construire poduri și podețe în comuna Holboca Asfaltare drumuri în comuna Bârnova Întreținere, modernizare drumuri în comuna Bârnova Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Km străzi modernizate Poduri construite Km drumuri asfaltate Km drumuri modernizate Holboca Holboca Bârnova Bârnova lei FE/ Buget CJ Iasi lei MDRAP OG 28/2013 RESURSE PROPRII Fonduri locale, judetene, guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR) Fonduri locale, judetene, guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR) Mare Mare Mare Mare

120 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A Modernizarea prin asfaltare a unor drumuri sătești din în comuna Comarna A Modernizarea prin asfaltare a drumului comunal DC 48 pe o lungime de 4,5 km in comuna Comarna Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate *Satul Osoi : strada Gardu Țărnii, L = 2 km; drumul sătesc Osoi-Chiperești, L= 0,700 km); *Satul Stânca : strada Șoseaua Veche, L = 3,2 km; drumul sătesc Stânca Comarna, L=0,500 km); *Satul Comarna: strada Tineretului ( Pârâul Țiganului), L = 1, 4 km; strada Broșteni, L = 1, 2 km; DC 44 DC 44 ( Mocani), L = 0,500 km; Comarna 4,5 km Comarna Mare Mare

121 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A A A Modernizarea drumurilor comunale din comuna Rediu, județul Iași Modernizarea drumurilor sătești din comuna Rediu, județul Iași Modernizarea drumurilor de exploatare din comuna Rediu, județul Iași Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate 7.1 km Rediu 55 km Rediu 50 km Rediu RON RON RON -PNDR , -bugetul local, - Județean, -Fonduri guvernamentale, -Ministerul Dezvoltării -PNDR , -bugetul local, - Județean, -Fonduri guvernamentale, -Ministerul Dezvoltării PNDR Mare Mare Mare

122 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A M11 Modernizarea drumurilor din comuna Rediu, județul Iași cu rigole de scurgere a apei pluviale și cu poduri și podețe Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate 100 km Rediu Amenajare variante ocolitoare pentru devierea tranzitării principalelor oraşe RON -PNDR , -bugetul local, - Județean, -Fonduri guvernamentale, -Ministerul Dezvoltării Mare Indicator: Scăderea cu >5% a tranzitului auto în zonele rezidențiale ale principalelor orașe din județ. Rezultat: Reducerea estimată a emisiilor poluante rezultate din trafic în zonele rezidenţiale, astfel: NO2: 5-10% CO:1-3% Pb:10-20%

123 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate A.11.1 Amenajarea unor drumuri laterale cu variante ocolitoare a mijloacelor de transport greu și hipo 10 km Evitarea aglomerării traficului rutier și păstrarea stării drumurilor 10 km Mironeasa Guvernul României Fonduri europene Mare M12 Realizarea parcărilor auto la periferia oraşelor/municipiilor, impunerea unor restricţii de acces auto şi a unor taxe de parcare în zonele centrale, încurajarea accesului pietonal şi/sau cu bicicleta în aceste zone Indicator: Scăderea cu >5% a traficului auto în zonele rezidențiale centrale ale principalelor orașe din județ. Rezultat: Reducerea estimată a emisiilor poluante rezultate din trafic în zonele rezidenţiale centrale, astfel: NO2: 5-10% CO:1-3% Pb:10-20%

124 Nr. M/A Denumire Rezultat scontat Indicator de realizare Responsabil Perioada de implementare Costuri Sursa de finanțare Prioritate M.12.1 B+R: Rond Dancu Reducerea emisiilor poluante rezultate din trafic în zonele rezidenţiale centrale DOMENIUL PROMOVARE, CONȘTIENTIZARE, INOFRMARE M13 A.13.1 Holboca lei POR Axa 4.1 Campanii de conştientizare a populaţiei cu privire la efectele poluării atmosferice, sursele majore de poluare şi ploluanţii specifici, măsurile propuse pentru menţinerea calităţii aerului Campanii de lei Fonduri de stat Medie conștientizare Țuțora sau europene Conştientizarea populaţiei potenţial afectată de poluanţii atmosferici Nr. de campanii desfăşurate, nr. de persoane informate Mare Legenda: M-Măsura; A-Acțiunea APM-Agenţia pentru Protecţia Mediului GNM-Garda Naţională de Mediu IJSU-Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă OSPA-Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice APIA-Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură AFM-Administraţia Fondului pentru Mediu PNDR Programul Național de dezvoltare Rurală AFIR - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

125 ANEXA 2 Hărţi Figura 1 Harta localizării județului Iași

126 Figura 2 Harta altitudinală la nivelul județului Iași PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI ÎN JUDEŢUL IAȘI

127 Figura 3 Harta unităților de relief din județul Iași PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI ÎN JUDEŢUL IAȘI

128 Figura 4 Harta localizării stațiilor de monitorizare a calității aerului la nivelul judeţului Iaşi

129 Figura 5 Harta reţelei de drumuri la nivelul judeţului Iaşi PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI ÎN JUDEŢUL IAȘI

130 Figura 6 Harta celor mai importante surse punctiforme (staţionare) aflate în vecinătatea județului Iași

131 Figura 7 Harta tipurilor de surse de degradare a calității aerului la nivelul judeţului Iaşi

132 Figura 8 Harta temperaturilor medii lunare multianuale pe cele 12 luni ale anului

133

134 Max:23.2 PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI ÎN JUDEŢUL IAȘI

135

136

137 Figura 9 Harta precipitațiilor medii lunare multianuale pe cele 12 luni ale anului

138

139 Mai PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI ÎN JUDEŢUL IAȘI

140

141

142

143 Figura 10 Harta distribuţiei emisiilor de PM10 provenite din surse staţionare la nivelul județului Iași

144 Figura 11 Harta distribuţiei emisiilor de PM2,5 provenite din surse staţionare la nivelul județului Iași

145 Figura 12 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din surse staţionare la nivelul județului Iași

146 Figura 13 Harta distribuţiei emisiilor de NH3 provenite din surse staţionare la nivelul județului Iași

147 Figura 14 Harta distribuţiei emisiilor de Pb provenite din surse staţionare la nivelul municipiului Iași

148 Figura 15 Harta distribuţiei emisiilor de As provenite din surse staţionare la nivelul municipiului Iași

149 Figura 16 Harta distribuţiei emisiilor de Cd provenite din surse staţionare la nivelul municipiului Iași

150 Figura 17 Harta distribuţiei emisiilor de Ni provenite din surse staţionare la nivelul municipiului Iași

151 Figura 18 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din trafic la nivelul celor mai importante intersecţii din municipiul Iași

152 Figura 19 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din surse mobile la nivelul localității Bosia

153 Figura 20 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din surse mobile la nivelul localității Miroslovești

154 Figura 21 Harta distribuţiei emisiilor de PM10 provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

155 Figura 22 Harta distribuţiei emisiilor de PM2.5 provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

156 Figura 23 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

157 Figura 24 Harta distribuţiei emisiilor de SOx provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

158 Figura 25 Harta distribuţiei emisiilor de CO provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

159 Figura 26 Harta distribuţiei emisiilor de PM10 provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

160 Figura 27 Harta distribuţiei emisiilor de PM2,5 provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

161 Figura 28 Harta distribuţiei emisiilor de SOx provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

162 Figura 29 Harta distribuţiei emisiilor de SO2 provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

163 Figura 30 Harta distribuţiei emisiilor de CO provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași

164 Figura 31 Harta distribuţiei emisiilor de PM10 provenite din utilizarea îngrăşămintelor pe terenurile agricole la nivelul judeţului Iași