Senzori si traductoare. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
|
|
|
- Θέτις Ζαΐμης
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
2 Cuprins_1 Informatii generale Introducere Informatia Semnal Informatie si semnal Elementele componente ale SAD Senzori si traductoare Principii fizice si semnale Etape in dezvoltarea elementelor senzoriale Cerinte privind parametrii elementelor senzoriale Senzori inteligenti Autotestare Autocalibrare Interoperabilitate Credibilitatea informatiei Configurare Obiectul cursului Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2
3 ST- Informatii generale CURS 2h / saptamina: IV mecatronica IV roboti industriali LABORATOR - 2h / saptamina: as.ing. Adriana Teodorescu - sala 311 NOTA_PARCURS = NOTA_LAB x PREZ_CURS / 14 EXAMEN..10 subiecte ( 5 subiecte teoretice + 5 probleme) NOTA_EXAMEN = Σ(note_subicte)/10 NOTA_ST= 0.36 x NOTA_PARCURS x NOTA_EXAMEN Bibliografie: Valer Dolga Senzori si traductoare, Editura Eurobit, Timisoara, 1999 Prof. dr. ing. Valer DOLGA 3
4 Introducere Vizualizarea procesului Reprezentarea cunostintelor Perceptie Planificare / control Senzor Actuator Proces mecanic Sistem de control Sistem controlat Mediu Structura sistemului mecatronic Prof. dr. ing. Valer DOLGA 4
5 Informatia din latina informatio cuvintul este polisemantic poate capata diverse semnificatii functie de domeniile si contextul in care este folosit termenul este legat de un proces informational (succesiunea operatiilor / actiunilor prin care se informeaza), rezultatul acestui proces (volum, varietatea de informatie) intr-o definire simpla se poate spune că informaţia reprezintă o reprezentare a realităţii printr-un set de simboluri accesibile simţurilor şi raţiunii umane intr-o structură organică a sistemului mecatronic, informaţia poate exista sub forma unui semnal (de ex. semnal electric) sau codificată într-un obiect material ( de ex.: mostră de sânge, text scos la imprimantă etc.); semnalul se poate defini ca un purtător fizic de informaţie despre varianţa în timp a energiei. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 5
6 Semnal Forma purtătoare Parametrii informaţiei Forma semnalului Semnal mecanic: viteză, Amplitudine Semnal analogic forţă, masă, presiune etc. Frecvenţă Semnal discret Semnal geometric: Fază Semnal binar lungime, unghi, grosime, Număr de impulsuri Semnal digital volum, suprafaţă, nivel etc Semnal hidraulic: presiune, presiune diferenţială, debit etc. Semnal pneumatic: presiune, Semnal acustic: Semnal termic: Semnal magnetic: Semnal electric: curent, tensiune, sarcină Semnal optic: Semnal kern.. Semnal chimic: concentraţie, ph Prof. dr. ing. Valer DOLGA 6
7 Informatie si semnal mediu INFORMAŢIE PRIMARĂ X SENZOR SEMNAL ELECTRIC Y mediu INFORMAŢIE FIZICĂ PRIMARĂ X SEMNAL DE INTERFERENŢĂ SEMNAL PERTURBATOR SENZOR SEMNAL ELECTRIC Y X 1 Prof. dr. ing. Valer DOLGA 7
8 Ce este un traductor? Ce este un senzor? Care este rolul acestora motor curea dintata ghidaj electronica sanie Sistem de actionare pentru modulul unui RI surub efector Prof. dr. ing. Valer DOLGA 8
9 Elementele componente ale SAD 1 - senzorii şi traductoarele; 2 - cablurile de legătură; 3 - circuitele pentru condiţionarea semnalului; 4 - hardware pentru achiziţia datelor; 5 - software-ul aplicativ; 6 - computerul de bază. 1 S / Tr realizeaza conversia informatie primara semnal electric primar SC ACTUATOR MEDIU TRADUCTOR Tr senzor intern S senzor extern SENZOR Prof. dr. ing. Valer DOLGA 9
10 SENZOR Autoturism = sistemul analizat Conveior = sistemul analizat senzorii - dispozitive care sesizează date referitoare privind starea externă a unui sistem Prof. dr. ing. Valer DOLGA 10
11 Senzori si traductoare S / Tr parametrice = pasive De ex.: Elementul Fenomenul fizic Mărimea măsurată rezistor Variaţia lungimii l a Deplasări liniare sau l conductorului unghiulare R = ρ S Dimensiuni ale pieselor Grosimi de strat Nivelul unor materiale Variaţia lungimii, secţiunii şi Forţă rezistivităţii Presiune Variaţia rezistenţei cu Temperatura temperatura elemente pasive : rezistoare, condensatoare, inductanţe, elemente magnetoparametrice, optoparametrice, materiale cu proprietăţi fotoelastice etc Prof. dr. ing. Valer DOLGA 11
12 S / Tr parametrice necesita surse de alimentare in procesul de conversie FENOMEN FIZIC F U SURSA DE ENERGIE!!!! Traductor tensorezistiv = R CIRCUIT DE MĂSURARE!!!! Prof. dr. ing. Valer DOLGA 12
13 Schema bloc a senzorului de forţă tensometric Prof. dr. ing. Valer DOLGA 13
14 S / TR generatoare = active De ex.: Fenomenul fizic Generarea unei tensiuni electromotoare induse datorită acţiunii mărimii de măsurat Polarizarea electrică a unui cristal sub acţiunea mărimii de măsurat Mărimea măsurată Viteză liniară sau unghiulară Debitul unui fluid Vibraţii / acceleraţii Forţă Presiune Schema electrică de principiu a unui senzor piezoelectric Schema de principiu a unui senzor piezoelectric S / Tr generatoare nu necesita surse de energie pentru conversie informatie semnal electric!!!! Prof. dr. ing. Valer DOLGA 14
15 Principii fizice si semnale Informaţie PRINCIPIU FIZIC Cantitate măsurabilă Informaţie, principiu fizic şi cantitate măsurabilă Teorema lui Ampere un conductor parcurs de un current I şi aflat în câmpul magnetic B este solicitat de o forţă F Principiul lui Archimede: asupra unui corp scufundat într-un lichid acţionează o forţă ascensională egală cu greutatea lichidului deslocuit de acel corp. Greutatea lichidului deslocuit de acel corp este proporţională cu densitatea lichidului. Ecuaţia lui Bernoulli: conservarea energiei fluidice este dependentă de presiunea şi viteza particulei. Principiul al II-lea (principiul coliniarităţii forţei şi acceleraţiei - Newton): acceleraţia imprimată unui corp este proporţională cu forţa aplicată şi are aceeaşi orientare cu forţa. Realizare: senzorii pentru vibraţie / acceleraţie. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 15
16 Legea conducţiei electrice (Ohm): tensiunea electrică la bornele unui circuit pasiv (fără surse) este egală cu produsul dintre intensitatea curentului şi rezistenţa circuitului: u R = R i Forţa electromagnetică (Lorentz): dacă într-o regiune din spaţiu aducem un corp de probă încărcat cu sarcină electrică q şi în acea regine există un câmp electromagnetic(e,b), asupra corpului de probă se va exercita forţa electromagnetică F = qe + q ( v x B) Efectul piezorezistiv: o rezistenţă electrică îşi modifică valoarea dacă materialul este supus unei solicitări mecanice. Factorul de proporţionalitate factorul de tensosensibilitate se defineşte prin: K ΔR = R ε = Δρ ρ + ε ( 1+ 2ν ) R este rezistenţa electrică; ε alungirea relativă a firului; ρ rezistivitatea materialului; ν coeficientul lui Poisson. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 16
17 Efectul Poisson: un material suferă o deformaţie specifică în direcţie perpendiculară pe solicitarea mecanică aplicată. Coeficientul lui Poisson se defineşte ca fiind: ε transversal ν = ε E longitudinal = 2G(1 + ν ) unde: modulul de elasticitate longitudinal E, cel transversal G coeficientul lui Poisson. Efectul Coriolis (după Gaspard-Gustave Coriolis, 1835) apariţia unei deviaţii vizibile a mişcării unui obiect de la linia dreaptă dacă este privit dintr-un sistem de referinţă care se roteşte. Acceleraţia Coriolis este definită ca fiind: ac = 2ω x v unde: ω - este viteza unghiulară a mişcării de transport; v este viteza relativă. şi F C = 2mω x v Prof. dr. ing. Valer DOLGA 17
18 Efect pelicular : Curentul electric alternativ se repartizează neuniform în secţiunea conductoarelor, densitatea de curent fiind maximă pe suprafaţa conductorului şi scăzând spre interiorul acestuia. Fenomenul poartă denumirea de efect pelicular. Legea inducţiei electromagnetice: tensiunea electromotoare indusă în lungul unui contur Г este egală cu viteza de scădere a fluxului magnetic prin orice suprafaţă S Γ sprijinită pe această curbă: Γ E ds = e = d Φ SΓ dt Efectul de ecran : În interiorul unei cavităţi dintr-un corp metalic, introdus într-un câmp, nu pătrunde câmpul exterior. Efectul de vecinătate : Comportarea unui conductor parcurs de un curent alternativ diferă de la situaţia când este singur sau situaţia în care este în prezenţa şi a altor conductoare parcurse de curenţi alternativi. Acest efect poartă denumirea de efect de vecinătate. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 18
19 Efectul piezoelectric : un cristal de o anumită configuraţie a reţelei cristaline, se va polariza electric după o anumită direcţie dacă este supus unei solicitări mecanice după o direcţie dată. Sarcina electrică ce apare pe feţele cristalului în virtutea acestui fenomen, sunt proporţionale cu efortul mecanic exercitat asupra lui. Există şi efectul piezoelectric invers : dacă pe feţele unui cristal se aplică o sarcină electrică rezultă variaţii ale dimensiunilor geometrice ale acestuia. Efectul piroelectric: piroelectricitatea este proprietatea unor cristale anizotrope prin care polarizarea electrică spontană depinde de temperatură. Substanţele care prezintă această proprietate se numesc piroelectrice, iar apariţia sarcinilor electrice la suprafaţa unui astfel de material în urma încălzii sau răcirii lui se numeşte efectul piroelectric. Una dintre aplicaţiile piroelectricităţii este în dispozitivele de detecţie a radiaţiilor infraroşii şi milimetrice, folosite de exemplu în detecţia de la distanţă a mişcării oamenilor şi animalelor. Materialele piroelectrice: cuarţul, turmalina, unele substanţe monocristaline (tantalat de litiu etc.), materiale ceramice etc. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 19
20 Efectul thermoelectric : Seebeck a descoperit în 1822 că dacă temperatura contactului dintre două metale diferă de cea circuitului, apare o tensiune electromotoare termoelectrică V = T T 2 1 [ S ( T ) S ( T )]dt B A unde: S B şi S A - sunt coeficienţii Seebeck pentru materialele A şi B; T 1 şi T 2 sunt temperaturile celor două joncţiuni. Dacă coeficienţii Seebeck sunt de valoare constantă, relaţia anterioară devine: V = ( S S ) ( ) B A T 2 T 1 Efectul Seebeck Prof. dr. ing. Valer DOLGA 20
21 Mărime Mărimi fizice derivative fizică de bază Deplasare deplasare liniară deplasare unghiulară lungime grosime (strat de acoperire) nivel deformaţie forţă, presiune, cuplu altitudine Viteză viteză liniară viteză unghiulară debit Forţă efort unitar greutate acceleraţie cuplu presiune vâscozitate Elemente sensibile tipice rezistive inductive fotoelectrice electrodinamice (de inducţie, selsine, inductosyne) electrodinamice (de inducţie) fotoelectrice termorezistive termistoare rezistive inductive capacitive piezorezistive magnetorezistive Temperatură temperatură termorezistenţe căldură termistoare conductibilitate termică termocupluri Masă debit de masă complexe (dilatare + Concentraţie densitate componente din amestec de gaze ioni de hidrogen în soluţii Radiaţie umiditate luminoasă termică nucleară deplasare) idem forţă termorezistive electrochimice conductometrice fotoelectrice detectoare în infraroşu elemente sensibile bazate pe ionizare Prof. dr. ing. Valer DOLGA 21
22 Mărimea fizică de Efect utilizat Mărime de ieşire măsurat Termoelectricitate Tensiune Temperatura Piroelectricitate Sarcina Flux de radiaţie optică Fotoemisie Curent Efect fotovoltaic Tensiune Efect fotoelectric Tensiune Forţă (dinamic) Piezoelectricitate Sarcină electrică Presiune Piezoelectricitate Sarcină electrică Acceleraţie Piezoelectricitate Sarcină electrică Viteză Inducţie electromagnetică Tensiune Poziţie (magnet) Efect Hall Tensiune Comportareaîntimpa mărimii fizice de măsurat poate fi: constantă variabilă: - staţionar - periodic -- sinusoidal -- nesinusoidal - neperiodic (aleatoare) - nestationar Prof. dr. ing. Valer DOLGA 22
23 În cazul mărimilor staţionare se pot măsura: o valoare instantanee; ansamblul valorilor instantanee într-un interval de timp dat sau un parametru global: valoarea medie, valoarea efectivă, valoare de vârf. X med X Valoarea medie: ef = = t 2 t 1 t 2 1 t t 2 t t t 1 x( t) dt Valoarea efectiva: x Valoarea de virf X m = ( t) dt maxt x( t) 1... t2 Prof. dr. ing. Valer DOLGA 23
24 În cazul mărimilor nestaţionare se pot măsura de asemenea: o valoare instantanee la un moment dat; valori instantanee la anumite momente de timp (sau într-un interval de timp dat); o valoarea medie pe un interval de timp dat Un semnal care la rândul său se poate reprezenta în funcţie: de timp de frecvenţă. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 24
25 Etape in dezvoltarea elementelor senzoriale Patru etape în exploaterea elementelor senzoriale: Sistemul iniţial (rudimentar) - cunoaşte încǎ o largǎ rǎspîndire. Eroarea ε rezultatǎ din prelucrarea semnalului de comandǎ şi semnalul senzorului va fi prelucrat de sistemul de reglare. U(t) ε Semnal traductor Sistemul dezvoltat - cu includere de elemente de condiţionare şi transmitere a semnalelor. Senzorului îi sunt asociate elemente de condiţionarea semnalului şi de transmisie pentru a putea fi recepţionat şi utilizat la distanţǎ. Senzori inteligenţi - asocierea unui procesor cu elementul sensorial. Sisteme senzoriale cu procesor dedicat - o formǎ dezvoltatǎ a senzorilor inteligenţi cu procesor de semnal dedicat. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 25
26 Cerinte pentru parametrii elementelor senzoriale Condiţii necesare privind caracteristicile şi parametrii senzorilor : să admită suprasarcină de durată; să fie amplasate aproape de locurile de măsurare; să asigure o intensitate bună a semnalului primar; să execute prelucrarea primară a informaţiilor; să posede o construcţie rigidă, rezistentă la şocuri şi protejată contra acţiunilor nefavorabile ale mediului înconjurător; să fie proiectate în construcţie modulară; să admită înglobarea şi montarea uşoară, comodă în subansamblurile RI şi a echipamentelor periferice; să asigure decuplarea influenţelor parazite. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 26
27 Senzori inteligenti Avantajele senzorilor inteligenti: metrologice (preciziie ridicatǎ); funcţionale (autostare, autocalibrare, interoperabilitate); economice (reduceri de stocuri şi timp de etalonare şi calibrare, fiabilitate crescutǎ etc.) AMPLIFICATOR MICROCONTROLER CONVERTOR A / N SENZOR Se remarcǎ: prezenţa elementului de calcul cǎruia îi este asociatǎ o memorie minimǎ necesarǎ; circuitele de condiţioare ale semnalului constituie separat sub formǎ clasicǎ; structura sistemicǎ dispune de o interfaţǎ pentru conectarea în reţeaua senzorialǎ. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 27
28 Senzori inteligenti Autotestare Autotestare / autosupraveghere, prin semnale proprii de autotest: depistarea eventualelor defecte sau stări care să favorizeze defectarea; este recunoscută eventuala prezenţă a unor perturbaţii şi anihilată acţiunea ei; este detectată intervenţia unor perturbaţii noi în procesul de măsurare; dacă este asigurată redundanţa - elementul parazitat se poate autodecupla din schemă; gestiune a modului de funcţionare - o evidenţă stocată pe un suport propriu sau extern de memorie nevolatilă: numǎrul de identificare a elementului senzorial, data punerii în funcţiune datele de întreţinere programatǎ caracteristicile metrologice şi de funcţionare (neliniaritate, histerezǎ, sensibilitate, dependenţǎ faţǎ de temperaturǎ, ecuaţia de corecţie în funcţie de datele transmise etc.). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 28
29 Senzori inteligenti Autocalibrare Calibrarea clasicǎ -o seriede acţiuni practice prin care se urmǎreşte: Definirea mai mult sau mai puţin explicit a valoarii minime şi maximea domeniului de mǎsurare; Efectuarea unui numar de cicluri în sens crescǎtor şi descrescǎtor a mǎrimii mǎsurate; Notarea valorilor rezultate şi verificarea repetabilitǎţii mǎsurǎtorilor. Calibrarea senzorilor inteligenţi respectǎ algoritmul: Definirea unei relaţii bijective între ansamblul valorilor mǎsurandului şi valorile semnalului furnizat, asociate unui sistem de unitǎţide mǎsurǎ; Definirea limitelor domeniului de mǎsurare; Definirea acţiunilor care se impun în cazul în care intervalul de mǎsurare este depǎşit; Definirea şi activarea relaţiei care caracterizeazǎ relaţia între mǎsurǎ şi mǎsurand; Validarea calibrǎrii senzorului. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 29
30 Senzori inteligenti Interoperabilitate Interoperabilitatea senzorilor inteligenţi = schimb de informaţii între senzori diferiţi, funcţie denumită interoperabilitatea senzorilor inteligenţi. comunicarea între senzori aflaţi în locuri diferite în scopul obţinerii unor date care să permită funcţionarea optimă. stabilirea acţiunilor urmǎtoare, a unor decizii care se impun; estimarea valorilor din proces Pentru a fi eficace, trebuie îndeplinite o serie de condiţii: serviciul executat ca răspuns să fie exact cel cerut; existenţa unor reguli de intercomunicare senzorială, a unor norme, pentru a realiza o comunicare unitară, şi nu haotică; crearea şi utilizarea unui limbaj de interoperabilitate senzorială, care să permită comunicări între sistem senzoriale destinate unor mărimi diferite; definirea unor modele corespunzătoare pentru astfel de sisteme senzoriale. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 30
31 Senzori inteligenti Credibilitatea informatiei Credibilitatea senzorială se obţine prin: Validarea informaţiei transmise; Testare, diagnoză, istoric a operaţiei de măsurare, sistem şimediu. Autodiagnosticare Autosupraveghere Autoadaptare Asistarea mentenanţei Comanda la distanţă Măsurarea mărimilor de influenţă Credibilitatea afectata de: VALIDARE TEHNOLOGICĂ CREDIBILITATE SENZORIALĂ Defecte proprii ale senzorului: deteriorări, modificări ale caracteristicilor. Defecte datorate circuitelor electrice şi electronice ataşate Defecte colaterale datorate operaţiei de măsurare: depăsiri ale domeniului de măsurare, factori perturbatori etc. Erori de transmitere a informaţiei. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 31
32 Senzori inteligenti Configurare Funcţia de configurare - adaptarea senzorului la condiţiile impuse de regimul de exploatare ales. Configurare tehnologicǎ - rezultatul ansamblului de acţiuni care vizeazǎ integrarea senzorului inteligent în mediul de lucru; Configurarea funcţionalǎ - rezultatul unor acţiuni care vizeazǎ operaţia de conversie a informaţiei primare şi comunicarea realizatǎ de sensor cu restul sistemului; Configurarea operaţionalǎ - acţiunile care vizeazǎ dedicarea senzorului pentru o aplicaţie specificǎ. Schimbul de informaţie - prin intermediul interfeţei senzoriale este posibil datorită a trei coduri: Domeniul nume (name space)- necesar pentru înţelegerea semnificaţiei valorilor transmise; Domeniul timp (time space) serveşte pentru definirea momentului de existenţă a unui eveniment în comunicaţie; Domeniul valoare (value domain) asigură schema de codificare a valorilor de transmis. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 32
Senzori si traductoare. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins_1 Informatii generale Introducere Perceptia umana Sistemul mecatronic Automobilul modern si senzori Retea de sisteme mecatronice Robotul industrial
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
SENZORI ŞI TRADUCTOARE
SENZORI ŞI TRADUCTOARE 2.1. Noţiuni generale. Definiţii Conducerea unui proces presupune cunoaşterea unor informaţii cât mai corecte şi cât mai complete asupra parametrilor mărimilor fizice ce caracterizează
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Curentul electric stationar
Curentul electric stationar 1 Curentul electric stationar Tensiunea electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit interg. Regulile lui Kirchhoft. Lucrul si puterea curentului electric continuu 1. Daca
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
2. Elementele constituente ale unei bucle de reglare automată
2. Elementele constituente ale unei bucle de reglare automată O buclă de reglare automată a unui proces cuprinde traductoare sau elemente de măsură, regulatoare automate (cu elemente de comparaţie şi de
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ
ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI A FORŢELOR TERESTRE BASARAB I Concurs de admitere la Programul de studii postliceale cu durata de 2 ani (pentru formarea
Senzori si traductoare. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 2 Semnal analogic Semnal digital Performantele elementelor senzoriale Domeniul de masurare Erorile elementelor senzoriale Sensibilitate si rezolutie
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 3
Prelegerea nr. 3 TRADUCTOARE ELECTRONICE Introducere Traductoarele au rolul de a transforma mărimea fizică de măsurat într-o mărime fizică de altă natură care să fie mai uşor măsurabilă. Transformarea
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
Senzori si traductoare. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 11 Senzori tactili Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2 Senzori tactili - Senzorii tactili imită posibilităţile senzitive ale mâinii umane; - pulpa degetului
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI
UIVERSITATEA "POLITEICA" DI BUCURESTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA ŞI FIZICA CORPULUI SOLID B-03 B STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI Efectul
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
UnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă
Curentul Un circuit electric este format atunci când este construit un drum prin care electronii se pot deplasa continuu. Această mişcare continuă de electroni prin firele unui circuit poartă numele curent,
( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Senzori si traductoare. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 2 Senzor si semnal analogic Senzor si semnal digital Performantele elementelor senzoriale Domeniul de masurare Erorile elementelor senzoriale
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Oscilatii mecanice ş.l. dr. Marius COSTACHE 3.1. OSCILAŢII. Noţiuni generale Oscilaţii mecanice Oscilaţia fenomenul fizic în decursul căruia o anumită mărime fizică prezintă o variaţie periodică
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Procesul de măsurare
Procesul de măsurare Măsurări directe - Înseamnă compararea unei mărimi necunoscute (X) cu o alta de aceeaşi natură x luată ca unitate X=mx Măsurările indirecte sunt măsurările în care mărimea necunoscută
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.
PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU 1. CURNTUL LCTRIC curentul electric Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică liberi sub acţiunea unui câmp electric se numeşte curent electric. Obs.
Amplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Generalităţi. Figura 1. Tensiunea, curentul şi capacitatea
Cuprins Generalităţi... 1 TRADUCTOARE... 3 Definire şi rol... 3 Exemplu... 3 Senzori de proximitate... 5 Senzorii inductivi, magnetici şi capacitivi... 6 Senzorii de proximitate capacitivi... 7 Senzorii
Polarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Laborator 5 INTERFEROMETRE
Laborator 5 INTERFEROMETRE Scopul lucrarii În lucrarea de fańă sunt prezentate unele aspecte legate de interferometrie. Se prezinta functionarea unui modulator optic ce lucreaza pe baza interferentei dintre
LOCOMOTIVE ELECTRICE
LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;
Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori
Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori 1 Consideraţii teoretice În această lucrare vom studia efectul Hall intr-o plăcuţă semiconductoare de formă paralelipipedică, precum cea din Figura
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Traductoare Traductoare cu reacţie
Traductoare Prin traductor se înţelege un dispozitiv care realizează transformarea unei mărimi întro altă mărime de care diferă calitativ sau cantitativ, funcţionarea sa bazându-se pe o lege fizică. Rolul
Procesul de măsurare
Procesul de măsurare Măsurări directe - Înseamnă compararea unei mărimi necunoscute (X) cu o alta de aceeaşi natură x luată ca unitate X=mx Măsurările indirecte sunt măsurările în care mărimea necunoscută
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
PROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.