Condensatoare. 1 C sau du
|
|
- Απόστολος Βέργας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 U.T. Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Componente şi Circuite Pasive Condensatoare Scopul lucrării : Reamintirea principalilor parametri ai condensatoarelor fixe, învăţarea utilizării punţii de măsură şi observarea variaţiei cu temperatura a capacităţii şi factorului de calitate Condensatorul este o componentă electronică pasivă de circuit, caracterizată de un raport constant între sarcina electrică acumulată pe armături şi diferenţa de potenţial dintre acestea. Raportul la care ne referim se numeşte capacitatea condensatorului. Q () 1 C= V-V 1 2 În cazul condensatoarelor liniare, capacitatea C nu depinde de mărimile electrice Q şi V din relaţia (1) ci doar de materialele şi de geometria în care sunt aranjate acestea în timpul procesului de fabricaţie a condensatorului. Relaţia dintre curentul prin condensator şi tensiunea la bornele lui este, în cazul cel mai general, t 1 (2) u C(t)=u C(0)+ i C(t)dt C sau du C (3) i C(t)= C dt 0 Constructiv condensatoarele pot fi: fixe (cu valoarea capacităţii fixată definitiv în timpul fabricării) şi variabile (valoarea capacităţii se poate modifica de către utilizator între limite specificate de fabricant). Materialele dielectrice utilizate la fabricarea condensatoarelor sunt de o mare diversitate (dielectric gazos, lichid, solid anorganic sau organic) cerinţele importante impuse acestora fiind: permitivitate electrică relativă cât mai mare şi cât mai independentă de temperatură şi de frecvenţă, pierderi reduse, stabilitate chimică în timp, rigiditate dielectrică cât mai ridicată şi prelucrabilitate comodă. Caracteristici principale ale condensatoarelor fixe. 1. Capacitatea nominală Cn şi toleranţa acesteia, se specifică în catalog la o anumită frecvenţă (50, 800, 1k). Valorile de frecvenţă sunt normalizate pentru capacităţi mai mici de 1µF iar pentru valori mai mari de 1µF diferă de la firmă la firmă. Capacitatea nominală şi toleranţa acesteia se specifică în clar sau codificat pe corpul condensatorului. Codificarea poate fi literală sau cu bare colorate.
2 2. Tensiunea nominală Un, reprezintă valoarea maximă a tensiunii continue sau a tensiunii efective (sinusoidale) ce nu determină fenomene de străpungere în condensator la funcţionare îndelungată. Proba la acest parametru se face în fabrică la (1,5...3)Un pe o durată de timp precizată în catalog (cca. 1 minut). Tensiunea nominală se specifică în clar sau codificat pe corpul condensatorului. 3. Rezistenţa de izolaţie Riz, reprezintă valoarea raportului tensiune-curent continuu la un minut după aplicarea tensiunii la terminale. Pentru condensatoarele de capacitate specifică ridicată, în locul acestui parametru se indică curentul de fugă maxim la 5 minute după aplicarea tensiunii nominale, 4. Tangenta unghiului de pierderi tgδ, este raportul între puterea activă disipată şi puterea reactivă înmagazinată, măsurate la aceeaşi frecvenţă la care s-a măsurat capacitatea nominală. Mărimea inversă tangentei unghiului de pierderi se numeşte factor de calitate şi se notează Q=1 c tg δ. Tangenta unghiului de pierderi depinde de materialul dielectric şi de tehnologia de fabricaţie a condensatorului. În tabelul T1 se dau valori ai factorului tg δ pentru condensatoare de uz curent. Tabelul T1 Tipul condensatorului tgδ Cond. de măsură [*10-4 )] Ceramice tip I Ceramice tip II f = 1M f = 1M Cu hârtie 100 f = 1k Electrolitice miniatură 2500 f = 100 Electrolitice cu tantal 8000 f = 50 Cu polistiren 5 f = 1k 5. Coeficientul de variaţie cu temperatura a capacităţii α c, se defineşte prin 1 dc 1 ( 4 ) α c= C dθ o C sau în cazul variaţiei liniare a capacităţii cu temperatura, 1 C-C0 1 ( 5 ) α c= C o 0 θ-θ 0 C Acest coeficient nu se specifică în cataloage pentru toate tipurile de condensatoare. Pentru condensatoarele cu dependenţă de temperatură puternic neliniară fabricanţii dau în cataloage curbe de dependenţă de temperatură a abaterilor relative procentuale a capacităţii faţă de capacitatea măsurată la temperatura nominală ( ( C/C)% =f(θ)). 6. Categoria climatică se specifică prin trei numere naturale consecutive având semnificaţiile: prima arată temperatura negativă minimă de utilizare, a doua arată temperatura maximă de utilizare iar a treia arată numărul de zile de încercare a lotului la căldură umedă. Limitele intervalului de temperaturilor de lucru sunt determinate, în
3 primul rând, de natura dielectricului şi mai puţin de tehnologia de fabricaţie. În tabelul T2 se dau domeniile temperaturilor de lucru pentru condensatoarele uzuale. Tabelul T2 Tipul condensatorului Temperatura minimă [ C] Temperatura maximă [ C] Condensator cu hârtie uleiată Condensator cu hârtie cerată Condensator cu polistiren Condensator cu poliester metalizat Condensator ceramic Condensator electrolitic cu Al Condensator electrolitic cu tantal Modelarea condensatorului tehnic. Fenomenele de interacţiune dintre câmpul electric şi materialele din care este construit un condensator sunt diferite mai mult sau mai puţin, de la un tip de condensator la altul, în funcţie de tipul materialului dielectric folosit şi de tehnologia de fabricaţie. Totuşi, pentru analiza comportării în frecvenţă, se acceptă o aceeaşi schemă echivalentă cu parametri concentraţi pentru toate condensatoarele liniare fixe, fig. 1.Elementele parazite de circuit r s, L, R p modelează imperfecţiunile dielectricului şi armăturilor condensatorului tehnic faţă de cazul ideal iar r p modelează pierderile de putere din cauza stratului dielectric de protecţie (dielectricul capsulei). Scriind impedanţa circuitului (în Fig. 1 regim armonic), după separarea părţii reale de cea imaginară se obţine : 1 1 Z12 = (tgδ * s + tgδ p + tgδ ε )+, în care * ω C ω C j 2 * 1-ω LC * 2, (6) C =C 1+(tgδ p + tgδ ε ) 1 1 * tgδ p =, tgδ ε =, tgδ s=ω rc s ω rc p ω R pc
4 din care se observă că schema echivalentă din fig.1 poate fi redusă la una echivalentă, R s în serie cu C s, cu două elemente de circuit dependente de frecvenţă, fig. 2. Rezultă din relaţiile (6) şi fig. 2, prin identificare, 1 R= s (tgδ * s+tgδ p+tgδ ε), ω C * C (7) C s = 2 * 1-ω LC tgδ C=tgδ s +tgδ p +tgδε Din relaţiile (7) se observă că există o frecvenţă de rezonanţă, determinată de L şi C*, la care capacitatea condensatorului este infinită. Condensatorul se foloseşte practic la frecvenţe mult mai mici decât cea de rezonanţă deoarece alte limitări (de tensiune, de curent şi de putere disipată) impun frecvenţa maximă de utilizare. În fig. 3 se dă dependenţa de frecvenţă a pierderilor totale de putere activă în condensatorul tehnic, tg δc. Se observă că la frecvenţe mici au pondere pierderile în dielectricul de protecţie, la frecvenţe medii cele din dielectricul dintre armături iar la frecvenţe ridicate cele echivalente încălzirii armăturilor şi terminalelor prin efect Joule. În fig. 4 se dau valorile maxime permise pentru solicitări (tensiune, curent) în funcţie de frecvenţă. În domeniul notat I (joasă frecvenţă), condensatorul tehnic poate fi solicitat până la tensiunea nominală de catalog. La frecvenţa f1 curentul efectiv prin condensator provoacă o pierdere de putere activă egală cu cea pe care poate să o disipe capsula în mediul ambiant. Se poate Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4 creşte frecvenţa de lucru peste zona I numai dacă se scade solicitarea în tensiune, astfel încât solicitarea în putere să nu depăşească puterea nominală. Deci în zona II limitarea este impusă de fenomene de încălzire a condensatorului. La creşterea frecvenţei spre f2, curentul prin condensator poate creşte exagerat putând determina defecţiuni de natură
5 mecanică din cauza eforturilor electrodinamice la care sunt supuse armăturile. Condensatorul poate fi folosit în zona III dacă se diminuează tensiunea la borne până la valori care asigură solicitările în putere şi curent sub cele nominale. Modul de lucru : Obiectul lucrării îl constituie măsurarea dependenţei capacităţii şi a factorului de calitate Q în funcţie de temperatură pentru diverse tipuri de condensatoare. 1. Se identifică, utilizând catalogul, toate condensatoarele din setul de testare, notânduse valorile de catalog pentru: C n, t, U n, α c, tgδ, tip dielectric, categoria climatică, R iz, rigiditatea dielectrică, etc., conform tabelului T 3. C C. nom. t[%] Un α c tg δ C1 C2 Tabel T 3 Cat. Clim. Riz. Cod dielectric Obs. Deoarece la pct.2 se vor face măsurători cu condensatoarele introduse în cuva de încălzire, unde nu vor mai fi vizibile, se va lua un punct de referinţă pentru numărare pe partea opusă componentelor (cu lipituri). 2. Se determină, cu ajutorul punţii BM539, variaţia capacităţii şi a factorului de calitate, mai întâi la temperatura camerei, apoi la temperaturi mai mari, pentru condensatoarele indicate de cadrul didactic îndrumător. Pentru aceasta: 2.1.Se identifică pe panoul frontal, comenzile pentru puntea BM539, utilizând şi figura şi explicaţiile următoare:
6 K1=comutator al modurilor de lucru ( R C G L), (utilizat pe C ) K2=comutator de game, K3=comutator mod de măsură: relaxat se măsoară capacitatea prin echilibrarea punţii iar apăsat măsoară factorul de calitate, numai după ce puntea a fost echilibrată. K4=comutator game măsură Q, K5=comutator precizie de măsură, K6=blocare mecanism de măsură(în poziţia apăsat), K7=comutator sortator automat, K8=comutator pornit/oprit, D1=comutator unităţi, urmat de virgulă, D2=comutator zecimi, D3=comutator sutimi, D4=comutator miimi, B1, B2, B3=borne de conectare, corelate cu poziţia lui K2. I = instrumentul indicator cu zero la mijloc, măsurarea constând în echilibrarea punţii, adică acţionarea comutatoarelor D1...D4 până când acest instrument ajunge la echilibru in mijlocul scalei sale gradate, situaţie in care impedanţa de măsura este egala cu numărul format de D1..D4, înmulţit cu poziţia corespunzătoare lui K Se măsoară capacitatea şi factorul de calitate pentru condensatoarele date, astfel: - Puntea se pune în funcţiune puntea numai după ce s-a verificat dacă este apăsat K6 (obligatoriu, altfel se riscă distrugerea instrumentului indicator). - se conectează K1 pe poziţia C ; - se fixează valoarea nominală a condensatorului din D 1, D 2 D 3 D 4 şi factorul de multiplicare dat de K 2 ; - se conectează corespunzător lui K 2 sondele de măsură; - se verifică dacă este relaxat K3 ; - se fixează K5 pe poziţia iniţială de 20% ;
7 - se deblochează K6 şi se reglează Di până se obţine echilibrul punţii cu precizia maxim posibilă, crescând progresiv precizia spre 0,5% ; - se notează valoarea capacităţii indicate de Di şi K 2, apoi se măsoară factorul de calitate Q (apăsând K3) După măsurarea la temperatura ambiantă (coloana 1 din tabelul T 2 ), se introduce setul de condensatoare în vasul de încălzit şi se fac determinările pentru caracteristicile C(θ), Q(θ) completând tabelul T 4 pentru toate condensatoarele cerute. Tabel T 4 θ 20 0 C 25 0 C 30 0 C 35 0 C 40 0 C C 70 0 C C Q tgδ α c Atenţie! să nu se depăşească temperatura maximă admisibilă pentru nici un condensator din cele supuse încălzirii. Se calculează α c după o formulă asemănătoare celei de la măsurarea rezistoarelor : 1 c2-c1 α c=, c 1=Ck( θ 1), c 2=Ck( θ2) c1 c, cu θ 1, θ 2 temperaturi consecutive. θ 2 2-θ1 1 iar tg δ = Q 2.4. Se trasează pe hârtie milimetrică graficele corespunzătoare valorilor obţinute şi se compară valorile obţinute pentru α c şi tgδ cu cele de catalog. 3. Pe baza tabelului T 4 se compară din punct de vedere al factorului de calitate condensatoarele testate. Care este cel mai bun? Condensatoare de capacitate specifică ridicată Scopul lucrării : Reamintirea principalilor parametri ai condensatoarelor de capacitate specifică ridicată În tendinţa continuă de miniaturizare a componentelor, dispozitivelor şi modulelor electronice, dimensiunile condensatoarelor utilizate reprezintă una din cele mai importante limitări.
8 Capacitatea specifică a unui condensator reprezintă valoarea capacităţii raportată la volumul total al condensatorului, deci; C (1) C = S V+ V+ V d a p C V (2) C = d S V V + V + V d d d p, în care C S este capacitatea specifică C este capacitatea nominală, V p este volumul dielectricului, V a este volumul armăturilor, V este volumul stratului protector. În cazul unui condensator plan se poate scrie, C εεa 0 r 1 εε 0 r (3) =. =, 2 Vd d da d deci, pentru o capacitate specifică mare materialul trebuie să aibă permitivitate relativă ridicată şi grosime cât mai mică, de unde rezultă restricţii asupra tensiunilor de lucru. Dintre tipurile constructive actuale de condensatoare care răspund la cerinţele amintite, mai uzuale sunt: condensatoare electrolitice cu aluminiu (Ce), condensatoare cu aluminiu solide (Cas) şi condensatoare cu tantal solid (Cts). Condensatoarele la care ne referim sunt fabricate, în prezent, de capacităţi cuprinse între 0,05µF şi 0,33F într-o gamă de tensiuni nominale extinsă până la 500V (la capacităţi nominale foarte mari tensiunile nominale sunt sub 10V), cu dimensiuni proporţionale cu produsul capacitate x tensiune pentru aceeaşi tehnologie. Condensatoarele de capacitate specifică ridicată răspund cel mai bine la cerinţele de asigurare a unor funcţii de circuit ca: filtrare, cuplare, decuplare, netezire şi stocarea energiei electrice. Cerinţele restrictive ce trebuiesc îndeplinite de aceste condensatoare sunt diverse, corespunzător aplicaţiei în care sunt utilizate: -durată mare de viaţă şi fiabilitate ridicată (echipamente electronice de telecomunicaţii şi de prelucrare a datelor), -temperatură ridicată de lucru (motoare auto), -dimensiuni reduse (circuite hibride si modulare), -rezistenţă serie echivalentă redusă la frecvenţe ridicate (surse în comutaţie). În majoritatea cazurilor insă, aceste cerinţe nu pot fi simultan îndeplinite. Condensatorul electrolitic cu aluminiu. La acest condensator, anodul este o folie de aluminiu de grosime 50µm-100µm şi puritate înaltă, pe care se formează printr-un proces de oxidare electrochimică un strat de dielectric de oxid de aluminiu Al 2 O 3. Pentru mărirea artificială a suprafeţei efective a armăturii, înainte de oxidare, folia de aluminiu este supusă unei operaţii de corodare chimică sau electrochimică ce are ca efect asperizarea uniformă a acesteia. În timpul procesului de formare a stratului de oxid, acesta este supus la câmpuri electrice foarte p
9 intense apropiate de limitele fizice de rezistenţă la străpungere ( Al2O 3 are 8 εr 8, Estr 7 10 V m ). Astfel, grosimea stratului de oxid (dielectric) este determinată de o tensiune U F numită tensiune de formare. Pentru a preveni modificări ale stratului dielectric în timpul utilizării curente, tensiunea nominală de lucru, U n, trebuie să fie, de obicei, mai mică decât cea din timpul formării. Pentru Ce de aplicaţii generale, Un U F < 0,8. Pentru aplicaţii profesionale şi industriale acelaşi raport este aproximativ 0,6. În funcţionarea curentă normală a Ce se pot utiliza şi tensiuni alternative suprapuse peste componenta continuă de polarizare, cu condiţia ca amplitudinea acesteia să fie mai mică decât componenta continuă de polarizare (pentru a se evita polarizările inverse) şi suma dintre componenta continuă şi amplitudinea componentei alternative să nu depăşească tensiunea nominală de lucru. Structura unui condensator electrolitic cu Al este prezentată în fig.1. La acest tip de condensator, celălalt electrod este un conductor ionic (electrolit). Datorită conductibilităţii ionice, potenţialul anodului nu trebuie niciodată să fie mai scăzut decât al electrolitului ; dacă potenţialul anodului devine nai scăzut decât al electrolitului atunci ionii pozitivi de hidrogen vor fi deplasaţi sub acţiunea câmpului electric prin stratul dielectric la anodul metalic unde vor fi descărcaţi. Se formează astfel o acumulare de hidrogen gazos a cărui presiune va creşte până are loc distrugerea (cel mai des explozie) a stratului dielectric cauzând fie un scurtcircuit fie un curent de pierderi nepermis de mare. Fig.1 În cazul polarizării normale (potenţialul anodului mai ridicat faţă de al catodului) ionii de oxidare sunt dirijaţi spre stratul dielectric dar nu sunt capabili să-l străpungă la intensităţi ale câmpului electric mai mici decât limitele fizice (700MV/m pentru trioxidul de aluminiu). În acest caz ionii oxidanţi vor străpunge zona defectului spre anod unde se formează un nou strat de oxid care creşte până la redistribuirea uniformă a câmpului electric, condensatorul autoformatându-se. Contactul electric la electrolit se realizează cu un electrod metalic numit catod care este de obicei acoperit cu un strat fin de oxid (dielectric). Pentru a îndepărta posibilitatea unui eventual contact mecanic direct între starturile de oxid ale catodului şi anodului (care ar cauza distrugerea mecanică în zonele de contact) se utilizează un strat de hârtie poroasă care are şi rolul de a absoarbe şi reţine electrolitul. Grosimea totală a stratului din fig.1 este de ordinul sutelor de microni. Un Ce
10 se obţine prin bobinarea stratului descris mai sus,cu anodul spre exterior. La condensatoarele de fabricaţie românească drept electrolit se utilizează: acid boric, hidroxid de amoniu, glicoletilenă. Electroliţii moderni sunt fabricaţi pe bază de dymethilacetamidă şi necesită încapsularea foarte etanşă (datorită coeficientului de difuzie ridicat al solventului) dar are o rezistenţă specifică relativ scăzută, coeficient de temperatură mai mic şi gama temperaturilor de lucru mai largă. Ca principal dezavantaj, Ce are o durată mică de viaţă din cauza uscării electrolitului. Din acest motiv nu trebuie să lucreze la temperaturi ridicate. Condensatorul cu aluminiu solid. Condensatorul cu aluminiu solid (Cas) are anodul fabricat după aceeaşi tehnologie ca la cel electrolitic (şi de asemenea stratul de oxid dielectric). Celălalt electrod este realizat dintr-un strat semiconductor de bioxid de mangan ( fig.2). Din acest motiv, în principiu, potenţialul anodului faţă de al catodului este permis a fi atât pozitiv cât şi negativ. Ca dezavantaj, datorită absenţei ionilor oxidanţi, nu mai are loc fenomenul de autorefacere, prin curenţi de pierdere, a stratului dielectric distrus. Practic este totuşi recomandat să se menţină potenţialul anodului mai ridicat decât al catodului, deoarece nici un condensator solid nu este perfect uscat astfel că poate apare şi o conducţie ionică. Impedanţa condensatorului. Fig. 2 (4) Z = R - jx, R este rezistenţa serie de disipare 1 (5) X =, C este capacitatea echivalentă serie ω C Valorile lui R şi X (reactanţa capacitivă) depind de frecvenţă şi de temperatură. În fig.3... fig.7 se dau calitativ aceste dependenţe din care remarcăm două aspecte importante din punct de vedere practic : capacitatea condensatoarelor cu aluminiu creşte semnificativ la creşterea temperaturii, iar modulul impedanţei acestor condensatoare creşte la frecvenţe mai mari de 100K (condensatorul se comportă inductiv la frecvenţe ridicate).
11
12 Fig. 7 () Pulsaţiile (riplul de curent). În diverse aplicaţii condensatorul este străbătut de pulsaţii de curent care nu trebuie să depăşească valorile maxime permise specificate în catalog. Datorită rezistenţei echivalente serie, R, puterea disipată în dispozitiv, P, este : 2 (6) P=Ir R, şi determină creşterea temperaturii condensatorului. Echilibrul termic se stabileşte când puterea P se transmite prin capsula condensatorului în mediul ambiant. Rezultă că riplul maxim de curent depinde de temperatura maximă permisă a condensatorului, valoarea rezistenţei echivalente serie, mărimea capsulei (suprafaţa de evacuare a căldurii) şi temperatura mediului ambiant T amb. P α S(T-T c amb) (7 ) I r max. = = R R α - coeficientul de transfer al căldurii S - suprafaţa de transfer a căldurii T - Temperatura capsulei c Curentul de fugă (rezidual). În funcţionare normală prin condensator trece un curent continuu de valoare mică numit curent de fugă (rezidual sau de scurgere), I e, ce depinde de tensiunea aplicată şi de temperatură, fig. 8 şi fig. 9.
13 Timpul de viaţă. In general, timpul de viaţă al unui condensator Ce cu Al se dublează pentru fiecare scădere cu 10 C a temperaturii de lucru faţă de cea specificată. Prin utilizarea Ce la tensiuni de lucru mai mici faţă de cele nominale, scad curenţii reziduali şi va creşte timpul de viaţă. Timpul de viaţă este limitat datorită derivelor parametrilor în afara limitelor permise. Cea mai mare parte a derivelor se datorează îmbătrânirii electrolitului (uscare sau reacţii chimice). În cazul condensatorului Cas deriva parametrilor este cauzată de degradarea stratului de oxid, aceasta determinând creşterea curentului de fugă. Timpul de viaţă se îmbunătăţeşte prin utilizare la tensiuni de lucru mai mici decât cea nominală şi la temperaturi scăzute. Fiabilitatea. Fiabilitatea se apreciază prin intermediul intensităţii de defectare (rată de defectare),λ, şi poate fi îmbunătăţită prin : scăderea temperaturii, scăderea tensiunii de lucru sau montarea unui rezistor serie necesar mai ales în situaţiile de utilizare ca filtru de netezire după redresor. Condensatorul cu tantal solid. La acest tip de condensator, pentru a se obţine o suprafaţă efectivă cât mai mare a armăturii s-a adoptat soluţia construirii unor anozi din tantal sinterizat ( asigură o porozitate foarte mare). Funcţie de granulaţia pulberii şi de condiţiile de sinterizare se pot obţine suprafeţe efective de 1 m² pentru un anod cu volum de 1 cm 3. Pe acest anod se depune electrolitic (oxidare anodică ) un strat de pentaoxid de tantal a cărui grosime se poate controla bine tehnologic şi care are bune proprietăţi dielectrice 8 ( εr 27,6 ; E str=7 10 (V/m) ). Catodul este realizat prin depunerea unei pelicule semiconductoare din dioxid de mangan ( ρ=25 Ω cm ) peste stratul de dielectric (oxid).
14 Pelicula de dioxid de mangan se acoperă cu grafit depus dintr-o suspensie coloidală în apă, şi pe stratul de grafit se depune prin pulverizare Cu sau aliajul Pb+Sn pe care se poate lipi conexiunea terminală (pentru condensatoare tip picătură) sau capsula metalică (pentru condensatoare cu terminale axiale), fig.10. Condensatoarele cu tantal sunt utilizate în domeniul de temperatură - 80 C C cu performanţe superioare condensatoarelor electrolitice în privinţa curentului de fugă şi a derivei parametrilor. În domeniul temperaturilor uzuale, rezistenţa peliculei de dioxid de mangan depinde puţin de temperatură şi coeficientul de variaţie a capacităţii cu temperatura se apropie de cel al stratului de dielectric iar pierderile active depind puţin de temperatură. De asemenea devine mai puţin critică dependenţa de frecvenţă a capacităţii şi a pierderilor. Dezavantajul major al condensatorului cu tantal constă în imposibilitatea restabilirii peliculei de dielectric în punctele în care acesta se deteriorează (nu se autoformatează ). Pentru creşterea fiabilităţii Cts, se utilizează straturi de oxid mai groase, aceasta determinând creşterea gabaritului deci scăderea capacităţii specifice. Prin cuplarea a două structuri identice de Cts polarizate spate în spate se obţine un condensator nepolarizat de valoare mare (poate fi utilizată structura şi în curent alternativ), fig. 11.
15 Fig. 11 Amplitudinea tensiunii alternative nu trebuie să depăşească ( în fig.11 ) valoarea nominală a tensiunii unui condensator polarizat. Stocarea Cts fără tensiune la temperaturi ridicate favorizează apariţia unui strat de oxid de tantal cristalin plasat între anod şi stratul dielectric, determinând scurtcircuitarea condensatorului sau un curent de fugă nepermis de mare, deoarece cristalele de tantal (spre deosebire de oxidul dielectric amorf ) au o rezistivitate foarte scăzută. MODUL DE LUCRU 1. Se identifică, utilizând catalogul, condensatoarele de testat şi se notează datele de catalog pentru parametrii: capacitatea nominală C n, toleranţa, tensiunea nominală Un, curentul de fugă I fugă, tangenta unghiului de pierderi tg δ, variaţia capacităţii cu temperatura şi categoria climatică. Se completează tabelul T 1 : C C. nom. T [%] C 1 C 2 U n I fugă tg δ α c Cat. clim. Cod 2. Determinarea variaţiei curentului de fugă cu tensiunea. Se foloseşte puntea de măsură E Se alimentează puntea şi se apasă K5.3, - Se conectează condensatorul de testat cu terminalul marcat (+) la borna (+) a aparatului (roşie) şi se desensibilizează miliampermetrul I 2 (se trece pe plaja 20mA),
16 - Se fixează tensiunea de test din K3 la 1,1U n ( aceasta este măsurată de instrumentul I1 ) si apoi se apasă K După 30 ( 40 sau 60 ) de la apăsarea pe K5.1 ( timp măsurat cu ajutorul unui ceas cu secundar), se citeşte valoarea curentului pe instrumentul notat I 2 (acesta se sensibilizează astfel ca citirile să se facă pe cât posibil în ultima treime a scalei gradate). - După citire se apasă din nou K5.3 ( condensatorul se va descărca ) şi se desensibilizează din nou instrumentul I 2 pentru a pregăti o nouă determinare. Se completează tabelul T 1 la temperatura mediului ambiant, cu tensiuni coborâtoare. Tabelul T1 Un If(pt. C1) If(pt.C 2) If(pt.C 3) If(pt.C 4) Fig Comportarea în frecvenţă. Se utilizează montajul din figura de mai jos. Fig.13 Generatorul este cu frecvenţă şi amplitudine variabile. Se foloseşte un osciloscop pentru măsurarea tensiunilor de semnal notate cu U şi Uc în schema de mai sus. Se fixează frecvenţa generatorului la o valoare din tabelul T 2, se fixează apoi tensiunea de semnal U ( folosind potenţiometrul de reglaj al generatorului ) la
17 1 V ef şi se măsoară în continuare tensiunea de semnal la bornele condensatorului de testat U c. Se completează succesiv ( în acest mod ) tabelul T 2 pentru trei condensatoare de tipuri diferite. Tabelul T 2 f 10 U Uc Uc/U k 5k 10k 50k 100k 500k 1M 4. Se reprezintă grafic I f =f(u) pe baza rezultatelor din tabelul T 1. De asemenea se reprezintă grafic (U c /U)(f) pe baza rezultatelor din tabelul T2. Se verifică dacă graficele obţinute au calitativ aceeaşi formă cu cele din fig.7, fig.8 şi fig.9.
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCapacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr. 3 CONDENSATOARE FIXE
U.T. Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Componente şi Circuite Pasive Lucrarea de laborator nr. 3 CONDENSATOARE FIXE Scopul lucrării : cunoaşterea principalelor tipuri de condensatoare,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραComponente şi circuite pasive
Componente şi circuite pasive 3.1.5.1.6. Condensatoare cu dielectric mixt Utilizând tehnologia bobinării se realizează o mare varietate de condensatoare cu dielectric mixt, folosind în general pentru realizarea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραComponente şi circuite pasive 3. CONDENSATOARE
3. CONDENSATOARE Condensatorul reprezintă o componentă electrică (electronică) pasivă realizată în scopul obţinerii unei impedanţe capacitive concentrată într-un volum cât mai mic şi cu o comportare cât
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραSimbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59.
omponente şi circuite pasive Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59. condensator variabil condensator variabil condensator variabil de control de ajustare diferenţial Fig.3.59.
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραAnexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα5. Condensatoare. 5.1 Proprietăţi şi model analitic
5. Condensatoare Cuprinsul capitolului: - Proprietate esenţială, model analitic simplificat, unitate de măsură, simbol - Circuit echivalent, condensatorul în regim permanent sinusoidal - Mărimi caracteristice
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραPROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE
Extras din culegerea de probleme versiunea 0. Capitolul OEĂŢ GEELE LE COMOEELO SVE În cadrul acestui paragraf se abordează o parte din parametrii componentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Διαβάστε περισσότεραConf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~
Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii
Διαβάστε περισσότεραL3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J
L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα