FIZIOPATOLOGIA TERMOREGLĂRII şi a REACŢIEI FEBRILE
|
|
|
- Φυλλίς Αθανασίου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 FIZIOPATOLOGIA TERMOREGLĂRII şi a REACŢIEI FEBRILE CUPRINS: 1. Homeotermia: definiţie, caracteristici, termogeneza, termoliza, mecanisme de control 2. Reacţia febrilă 3. Hipertermia: aclimatizarea la cald, hipertermia exogenă şi endogenă, şocul termic 4. Hipotermia: aclimatizarea la frig, hipotermia de imersie, efectele locale ale frigului 1. HOMEOTERMIA Definiţie: menţinerea constantă a temperaturii interne a organismului indiferent de variaţiile temperaturii mediului ambiant şi de efortul fizic temperatura constantă a nucleului central NU este egală cu temperatura variabilă a învelişul periferic (extremităţile/pielea) Caracteristici: - Valori normale În condiţii de repaus: 37 C Temp. orală ~ 36,7 C Temp. rectală > 0,5 C faţă de temperatura orală Temp. axilară < 0,5 C faţă de temperatura orală În condiţii de efort fizic sever/prelungit: 38 C - Ritm de variaţie circadian valori : dimineaţa (3 a.m) valori : seara (6 p.m) Reglare strictă printr-un mecanism de control feed-back este obligatorie pentru menţinerea activităţii enzimatice - Temperatura internă = valoare de bilanţ între: producerea de căldură TERMOGENEZĂ pierderea de căldură TERMOLIZĂ 1.1.TERMOGENEZA Surse: - Principala sursă = metabolismul energetic celular = energie de termogeneză - Altă sursă = ATP-aza Na/K dependentă de la nivelul membranelor celulare - În repaus: Organele interne: - ficatul 30% din energia de termogeneză în repaus Termogeneza organelor interne = controlată prin mecanisme hormonale care realizează metabolismului: 1
2 adaptarea rapidă: catecolaminele adaptarea lentă: hormonii tiroidieni, STH, testosteron - La efort: Musculatura scheletică: 90% din energia de termogeneză în condiţii de efort Termogeneza musculară = controlată prin variaţia tonusului muscular contracţia musculară voluntară mişcări de încălzire contracţia musculară involuntară frison/rigiditate musculară 1.2.TERMOLIZA I. Mecanismele fizice: radiaţia, convecţia, conducţia şi evaporarea 1. Radiaţia: pierderea de căldură (Q) prin radiaţii electromagnetice infraroşii - este eficientă când obiectele din mediu au o temperatura < temperatura organismului - organismul radiază căldură spre un perete rece, dar absoarbe căldura solară 2. Conducţia: transferul Q între două obiecte aflate în contact direct; mecanismul are rol important în cazul imersiei în apă (altfel, îmbrăcămintea are rol izolator) 3. Convecţia: pierderea de Q prin curenţi de aer 4. Evaporarea este pierderea de căldură prin evaporarea apei la suprafaţa tegumentelor; este cel mai eficient mijloc de termoliză în mediu supraîncălzit şi în cazul efortului fizic intens) Mecanismul: presupune 2 procese: - perspiraţia insensibilă = evaporarea apei care difuzează la nivelul tegumentelor şi mucoasei respiratorii - în condiţii bazale: aproximativ 600 ml/zi - sudoraţia = evaporarea lichidului sudoral (aflat sub controlul SNV); este singurul mecanism eficient de termoliză în mediu supraîncălzit (T > 36 C); se pot pierde până la 1,5-4 l/oră Mecanismul este eficient în mediul uscat şi devine ineficient în cazul unei umidităţi crescute. II. Mecanismele fiziologice Realizează controlul adaptării termolizei la necesităţile organismului. Controlul transferului căldurii (Q) dinspre nucleul central periferie - Q produsă la nivelul nucleului central este preluată de fluxul sanguin şi dirijată spre învelişul periferic = omogenizare termică; procesul este dependent de fluxul sanguin cutanat: - temperaturii nucleului central transferul de Q către suprafaţă fluxul sanguin cutanat = vasodilataţie termoliza prin radiaţie şi convecţie + stimularea sudoraţiei - temperaturii nucleului central transferul de Q către suprafaţă fluxul sanguin cutanat = vasoconstricţie termoliza prin radiaţie şi convecţie + inhibitia sudoraţiei şi termogeneza prin contracţii musculare voluntare şi involuntare (frison) Componente implicate în menţinerea homeotermiei: 1. Receptorii de temperatură (termoreceptorii): periferici (cutanaţi), profunzi (muşchi scheletici, viscere abdominale, în jurul venelor de la nivelul abdomenului superior/toracelui), centrali (neuronii hipotalamici) 2. Centrii termoreglării: sunt localizaţi în hipotalamus - Au rol de termostat: compară temperatura organismului cu valoarea de referinţă (prag de reglare, set point = 37,1 C) 2
3 - Activează mecanismele efectoare pentru readucerea temperaturii organismului la valoare normală de referinţă a. Centrul hipotalamic anterior - se opune tendinţei de supraîncălzire a organismului - este stimulat de temperaturii sângelui care irigă această zonă - stimularea sa determină: termolizei prin: vasodilataţie cutanată, hipersudoraţie termogenezei prin: vitezei proceselor metabolice, tonusului musculaturii scheletale b. Centrul hipotalamic posterior - se opune tendinţei de răcire a organismului - este stimulat de aferenţe de la receptorii termici cutanaţi şi profunzi - stimularea sa determina: termolizei prin: vasoconstricţie cutanată, inhibiţia sudoraţiei termogenezei prin: vitezei proceselor metabolice, tonusului musculaturii scheletale frison 3. Mecanismele efectoare: care termogeneza şi se opun temperaturii organismului: controlul tonusului muscular controlul vitezei proceselor metabolice care cresc termoliza şi se opun supraîncălzirii organismului: controlul sudoraţiei controlul fluxului sanguin cutanat 2. REACŢIA FEBRILĂ Definiţie: reacţie nespecifică de apărare a organismului declanşată de pirogenii exo- şi endogeni. Patogeneză: Pragul de reglare ( set point ) al termostatului hipotalamic = CRESCUT Mecanismul feedback de control = NORMAL 1. Pirogenii exogeni Rol: - induc direct febră (ex., LPZ actioneaza pe celulele endoteliale hipotalamice) - induc indirect febră (restul, prin eliberarea pirogenilor endogeni) Sunt reprezentaţi de: - Microorganismele patogene şi toxinele acestora: endotoxinele bacteriilor Gram (LPZ), exotoxinele bacteriilor Gram + (ac. lipoteicoic, peptidoglicanii), virusuri, fungii - Substanţe toxice - Complexe antigen (Ag) - anticorp (Ac) care fixează Complementul - Medicamente administrate în doze mari (atropina, clorpromazina) sau faţă de care pacienţii sunt sensibilizaţi (cimetidina, ibuprofen, penicilina) 3
4 2. Pirogenii endogeni: sunt citokine (IL-1, TNF alfa, IL-6) produse de numeroase celule (monocite, macrofage, celule tumorale) şi eliberate în circulaţie, care declanşează febra prin eliberarea de prostaglandine Efectele biologice ale pirogenilor endogeni Efect CENTRAL: pragului de reglare al centrului termoreglator cu rol în declanşarea reacţiei febrile Efectele PERIFERICE: - efect proinflamator, crescând capacitatea de apărare a organismului : - mobilizarea leucocitelor de la nivelul măduvei hematogene leucocitoză - induc sinteza unor factori chemotactici pentru monocite şi neutrofile - activarea fagocitozei - sinteza hepatică a proteinelor de fază acută (IL-6): fibrinogen, proteina C reactivă, antiproteazele, haptoglobina, sistemul complementului - Fe şi Zn seric (oligoelemente necesare multiplicării bacteriene) - activarea limfocitelor B si T - accelerarea catabolismului muscular + bilanţ azotat negativ ponderală în stările febrile prelungite - efecte toxice sinergice şoc toxic când sunt eliberate în cantitate foarte mare Substanţele antipiretice: 1. AINS (aspirina) 2. Unele substanţe endogene rol antipiretic prin alterarea capacităţii pirogenilor endogeni de a stimula producerea de prostaglandine: ADH (vasopresina), ACTH, H. de stimulare al α melanocitelor (MSH), H. eliberator de corticotropină (CRH) Fazele reacţiei febrile: 1. Faza prodromală (de debut): - simptome nespecifice (astenie, mialgii, cefalee) - pragul de reglare al centrilor termoreglatori = nemodificat 2. Faza de creştere a temperaturii: - pragul de reglare al centrilor termoreglatori creşte > 37º C - se activeaza mecanismele care se opun tendinţei de răcire a organismului: Termoliza prin v.c. cutanată (senz. de frig) Termogeneza prin tonusului musc. scheletale + frison 3. Faza de stare: - echilibru Termoliză - Termogeneză la un nivel superior - febra 4. Faza de revenire a temperaturii la normal: - pragul de reglare al centrilor termoreglatori revine la N - se activeaza mecanismele care se opun tendintei de supraîncălzire a organismului: Termoliza prin v.d. cutanată (senz. de cald) + sudoraţie Termogeneza prin tonusului musculaturii scheletale Rolul reacţiei febrile: Efectele FAVORABILE = capacitatea de apărare a organismului faţă de infecţii prin - efect bactericid/bacteriostatic şi antiviral: - concentratiei de Fe, Cu, Zn ratei proliferării bacteriene - leucocitoza, chemotactismul şi migrarea PMN neutrofile activarea fagocitozei 4
5 - ruperea membranelor lizozomale şi autodigestia celulelor împiedicarea multiplicarii bacteriene/replicării virale în celulele infectate - producţia de interferoni antivirali Efectele NEFAVORABILE: cu 1 C a temperaturii consumul celular de O 2 cu 13% accelerarea metabolismului ce poate decompensa pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare tulburări ale activităţii mentale: delir şi stupor la copii: convulsii febrile la femeile gravide, în primul trimestru de sarcină - 1 episod febril cu temp 37 C dubleaza riscul teratogen Tabelul 1. Manifestările reacţiei febrile Manifestări CARACTERISTICI Cardiovasculare Respiratorii creşterea FC, creşterea consumului de oxigen, DC; factor precipitant al decompensării IC creşterea frecvenţei respiratorii, alcaloză respiratorie Digestive Nervoase scade motilitatea şi secreţia tubului digestiv (inapetenţă, scădere ponderală) edem cerebral, convulsii Metabolice creşterea metabolismului energetic, catabolismului proteic, catabolismului osos (creşterea calciuriei), sinteza reactanţilor de fază acută, deshidratare HIPERtonă 3. ACLIMATIZAREA LA TEMPERATURI CRESCUTE În cazul expunerii la temperaturi crescute: - Termoliza prin: v.d. cutanată care restabileşte echilibrul termic dacă există un gradient de temperatură organism - mediu prin: radiaţiei, convecţiei declanşarea sudoraţiei dacă mediul este supraîncălzit (cea mai eficientă dacă umiditatea atmosferică este redusă) - Termogenezai prin tonusului musculaturii scheletale (relaxare musculară) Depăşirea mecanismelor de adaptare progresivă a temperaturii interne HIPERTERMIA HIPERTERMIA Definiţie: progresivă a temperaturii interne, dar pragul de reglare al centrilor hipotalamici rămâne nemodificat Clasificare: I. Hipertermii exogene - temperaturii interne este datorată supraîncălzirii mediului 5
6 1. Crampa hipertermică (crampa minerilor) (tabelul 2) 2. Epuizarea termică (colapsul termic) 3. Sincopa termică 4. Şocul termic II. Hipertermie endogenă - temperaturii interne apare la o temperatură N a mediului: 5. Hipertemia malignă Tabelul 2. Crampa hipertermică, epuizarea termică şi sicopa termică Manifestare Temp. internă Cauză Clinic Paraclinic Tratament Crampa HIPERtermică N -efort intens+ vapori de apă -spasme dureroase - Na, Cl -hemoconc. -reechilibrare HE Epuizarea termică (colapsul termic) -sudoraţie+ diureză -epuiz. CV, hta -vertij, cefalee, astenie, g, v -loc răcoros Sincopa termică < 40ºC -efort în mediul supraîncălzit şi umed -pierderea cunoştinţei -hta<100 mmhg -tahicardie -SUDOR. -cearşafuri reci -spitalizare -glucoză Htonă+NaCl Şocul termic: cea mai severă formă de hipertermie Caracteristici: - temperatura internă > 40 C + absenţa sudoraţiei (! pielea fierbinte şi uscată) + disfuncţia SNC (delir, convulsii, comă) Cauza: - expunerea prelungita la mediu supraîncălzit = şocul termic clasic - expunerea la exerciţii fizice epuizante = şocul termic de efort Factorii favorizanţi: vârstnici, persoanele tarate (cu insuficienţă cardiacă, diabet zaharat, alcoolism cronic) Patogeneza şocului termic: 1. Insuficienţa termoreglării: creşterea insuficientă a DC, absenţa aclimatizării 2. Citotoxicitatea termică directă: depinde de durata expunerii la temperatura maximă critică (41,5 C - 42 C ); expunerea minimă: 45 min, peste 8 h apar leziuni letale; la temperaturi extreme ( > 45 C) : distrugerea tuturor structurilor celulare necroza celulară 3. Reacţie de fază acută exagerată prin pierderea efectului modulator al IL6 4. Activarea coagulării şi fibrinolizei (CID) 5. Lezarea endoteliului vascular cu apariţia unei stări protrombotice Tulburările funcţionale în şocul termic: constau în: - insuficienţa circulatorie 6
7 - hipoperfuzia cu ischemie tisulară şi - creşterea vitezei metabolismului celular DISFUNCŢIE MULTIPLĂ DE ORGAN 5. Hipertermia malignă Definiţie: tulburare ereditară caracterizată prin rapidă a temperaturii interne la C, fără ca temperatura mediului ambiant să fie crescută declanşată de: anestezice de inhalaţie (halotan, eter), miorelaxante (succinilcolină) Patogeneza: eliberarea de Ca 2+ din reticulul sarcoplasmatic al celulelor musculare striate (care prezintă un defect genetic de stocare a Ca 2+ ) Ca 2+ brusc în spaţiul miofilamentar activarea miozin ATP-azei scindarea ATP cu: contracţii muscular, eliberarea de căldură Manifestări: temperatura până la 43 C, rigiditate musculară, hta Tratament: înlăturarea factorului cauzal, răcirea corpului Tabelul 3. Febra şi hipertermia Febra peste 37 C Hipertermia nemodificat Pragul de reglare al centrilor termoreglatori Variaţii diurne prezente absente Temperatura rar > 41 C poate depăşi 41 C 4. ACLIMATIZAREA LA TEMPERATURI SCĂZUTE În cazul expunerii la temperaturi scăzute: - Termoliza prin v.c. cutanată cu: radiaţiei, convecţiei - Termogenezei prin: tonusului musculaturii scheletale frison şi vitezei oxidaţiei biologice în ficat stimularea simpatica declanşează modificări circulatorii: FC, TA stimularea cortexului cerebral declanşează modificări comportamentale (postură, ambient încălzit, îmbrăcăminte) Dacă mecanismele de adaptare sunt depăşite temperatura internă HIPOTERMIA HIPOTERMIA Definiţie: temperaturii centrale a organismului 35 C Clasificare: - în funcţie de temperatură: uşoară: C moderată: < C severă: < 28 C - în funcţie de mecanism: I. Hipotermia prin creşterea Termolizei: - intensificarea circulaţiei sângelui la nivel cutanat (arsuri, psoriazis) - expunere accidentală la mediul ambiant rece II. Hipotermia prin scăderea Termogenezei: - Malnutriţia (depleţia depozitelor de glicogen şi lipide, reducerea vitezei metabolismului) - Hipotiroidismul sever (~ 40% consumul de O 2 în repaus = reglat de hormonii tiroidieni) 7
8 - Insuficienţa hepatică ( gluconeogeneza) - Hipoglicemia, uremia şi cetoacidoza diabetică - Leziunile hipotalamice (tumori, inflamaţii) - Pacienţii cu stare septică (alterarea termoreglării) Factori de risc: vârstele extreme (! bătrânii), pauperitatea (persoanele fără adăpost), etilism cronic, bolile mentale, utilizarea medicaţiei neuroleptice HIPOTERMIA DE IMERSIE Cauze: înotători,persoanele imersate accidental în apă rece Patogeneza: 3 faze evolutive 1. Faza de excitaţie: temperatura internă 35 C Termogeneza prin mişcări voluntare şi frison Termoliza prin v.c. periferică 2. Faza de inhibiţie: temperatura internă C reducerea mişcărilor voluntare frisonul e substituit de rigiditate musculară inhibitia activitatii SNC 3. Faza critică: temperatura internă < 30 C (30 25 C) tulburări de ritm ventriculare stop cardiac Observaţie: persoanele neantrenate fac hipotermie profundă în maximum 1-2 h de la imersie; înotătorii antrenaţi pot menţine o temperatură internă normală pe o perioadă de h de înot, în apă cu temperatura de 15 C EFECTELE LOCALE ALE FRIGULUI 1. Efectele DIRECTE: constau în: - cristalizarea apei extarcelulare cu dislocarea fizică a celulelor distrucţii tisulare ( în ţesuturile dense; în ţesuturile laxe) - apariţia unor zone cu concentraţie ionică denaturarea ireversibilă a membranelor celulare 2. Efectele INDIRECTE: afectează vasele sanguine şi constau în: - vasoconstricţie reflexă - leziuni vasculare cu blocarea microcirculaţiei ischemie şi hipoxie celulară - eliberarea de mediatori vasoactivi (histamina), care determină hiperpermeabilizarea capilarelor ieşirea apei în interstiţiu - favorizarea aderării/agregării plachetelor ocluzia ireversibilă a vaselor mici necroze tisulare întinse - dificultate în realizarea hemostazei (temperaturile joase inactivează factorii plasmatici ai coagulării) 8
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I)
STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I) CUPRINS STARE POSTAGRESIVA - ACTIUNEA AGENTULUI AGRESOR - RSPA - SOC REVERSIBIL - SOC IREVERSIBIL RSPA DEFINITIE - EVOLUTIE
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
CURSUL 10. II. Clasificare. III. Stadializare
CURSUL 10 ŞOCUL CIRCULATOR Capitole: I. Definiţie II. Clasificare III. Stadializare: 1. Şocul compensat 2. Şocul decompensat 3. Şocul ireversibil IV. Mecanisme compensatorii: 1. Nervoase 2. Hormonale V.
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Toleranta la anemie si triggerii de transfuzie
Toleranta la anemie si triggerii de transfuzie Serban M. Marinescu 217 Concentratia de Hb adecvata intr-o anumita situatie clinica, depinde de existenta unei cantitati suficiente de oxigen transportat
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
FIZIOPATOLOGIA INFLAMAŢIEI
IX FIZIOPATOLOGIA INFLAMAŢIEI Reacţia inflamatorie reprezintă un răspuns local nespecific la nivel tisular, ca manifestare a proceselor de apărare a organismului, declanşat de factori fizici (radiaţii
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
TRANSFERUL DE CĂLDURĂ
TRANSFERUL DE CĂLDURĂ LUCIAN GAVRILĂ Fenomene de transfer II 1 OBIECTUL CURSULUI o TRANSFERUL DE CĂLDURĂ NOŢIUNI FUNDAMENTALE TRANSFER DE CĂLDURĂ PRIN CONDUCTIVITATE TRANSFER DE CĂLDURĂ PRIN RADIAŢIE TRANSFER
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
CAPITOLUL 1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
CAPITOLUL 1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE 1.1. Definiţia fiziopatologiei 1.2. Boala, complexul etiologic, reactivitate 1.3. Fiziopatologia principalelor mecanisme patogenetice 1.4. Fiziopatologia senescenţei 1.5.
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
CURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Curs 6 FENOMENE DE TRANSPORT
Curs 6 FENOMENE DE TRANSPORT Planul cursului Consideratii generale privind fenomenele de transport. Difuzia moleculara, Legile lui Fick. Rolul fenomenului de difuzie în n lumea vie, difuzia prin membrana
2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Fig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Fizică. pentru. Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare. Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară.
Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară. 9. Schimbatoare de caldură. 9.2 Procese fizice specifice pasteurizării, sterilizării termice si ale liofilizării (criodesicării).
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
+ + REACŢII NUCLEARE. Definitie
Definitie REACŢII NUCLEARE Reacţii nucleare - ansamblul proceselor generate de interacţiunea a două sisteme nucleare sub acţiunea forţelor nucleare proiectil nucleu rezidual a X b Y Q sau X(a,b)Y inta
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Metabolismul ionului de potasiu
Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Curs Fiziopatologie, Medicină Dentară 28.02.2014 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Cuprins: 1. Noţiuni introductive 2. Reglarea TA 3. Hipertensiunea arterială: definiţie, clasificare, HT esenţială, HT secundară,
Probele de efort 71. Dr. Dobreanu Dan
Probele de efort 71 PROBELE DE EFORT Dr. Dobreanu Dan Efortul fizic reprezintă o suprasolicitare funcţională care produce o modificare a homeostaziei organismului, în scopul acoperirii necesităţilor metabolice
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
GENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE
GENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE.1. Generalităţi Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile cum ar fi: energia eoliană, energia geotermală,