Anexă la Ordinul MDRAP nr.../2013 PROIECT. NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FUNDAŢIILOR DE SUPRAFAŢĂ, Indicativ NP

Transcript

1 Anexă la Ordnul MDRAP nr.../03 PROIECT NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FUNDAŢIILOR DE SUPRAFAŢĂ, Indcatv NP -03 0

2 CUPRINS GENERALITĂŢI PARTEA I. PROIECTAREA GEOTEHNICĂ A FUNDAŢIILOR DE SUPRAFAŢĂ I. Scop ş domen de aplcare I. Defnţ, notaţ ş smbolur I.3 Bazele proectăr geotehnce I.3. Cernţe generale I.3. Stuaţ de proectare I.3.3 Durabltate I.4 Proectarea geotehncă prn calcul I.4. Generaltăţ I.4. Acţun I.4.3 Parametr geotehnc I.4.4 Date geometrce I.4.5 Stăr lmtă ultme (SLU) I.4.6 Stăr lmtă de servcu (de exploatare - SLE) I.4.7 Abordăr de calcul I.5 Etapele prelmnare ale proectăr geotehnce I.5. Stablrea adâncm de fundare I.5. Alegerea tpulu de fundaţe I.5.3 Alegerea metode de calcul I.5.3. Crter prvnd construcţa I.5.3. Crter prvnd terenul de fundare alcătut dn pământur I Crter de alegere a metode de calcul I.6 Calculul la stăr lmtă ultme I.6. Capactatea portantă I.6.. Prncp generale I.6.. Ara comprmată a baze fundaţe I.6..3 Ara efectvă (redusă) a baze fundaţe I.6..4 Metoda prescrptvă I.6..5 Metoda drectă I.6..6 Metoda ndrectă I.6. Rezstenţa la lunecare I.6.3 Stabltatea generală I.7 Calculul la starea lmtă de exploatare I.7. Generaltăţ I.7. Deplasăr ş deformaţ I.7.. Tasarea absolută I.7.. Deplasăr ş deformaţ posble I.7..3 Deplasăr ş deformaţ lmtă I.7.3 Încărcarea transmsă la teren I.8 Calculul la vbraţ I.9 Fundaţ pe roc PARTEA II. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A FUNDAŢIILOR DE SUPRAFAŢĂ II. Scop ş domen de aplcare II. Defnţ, notaţ ş smbolur II.3 Cernţe generale prvnd proectarea nfrastructurlor

3 II.3. II.3. II.3.3 II.4 II.4. II.4. II.5 II.6 II.6. II.6.. II.6.. II.6. II.6.. II.6.. II.6..3 II.6.3 II.7 II.7. II.7. II.7.3 II.7.4 II.7.5 II.7.5. II.7.5. II.7.6 II.7.7 II.7.7. II.7.7. II II II II II II II.8 II. 8. II.8. II.8.3 II.8.4 II.9 II.9. II.9. II.9.. II.9.. II.9.3 II.9.4. II.9.5 Cernţe prvnd proectarea fundaţlor Cernţe prvnd proectarea substructurlor Cernţe prvnd proectarea nfrastructurlor Efortur transmse nfrastructurlor Preveder generale Efortur transmse nfrastructurlor în gruparea de încărcăr care conţne acţunea sesmcă Materale utlzate la fundaţ Proectarea fundaţlor zolate Fundaţ pentru stâlp ş pereţ de beton armat monolt Fundaţ tp talpă de beton armat Fundaţ tp bloc ş cuznet Fundaţ pentru stâlp de beton armat prefabrcat Dmensunle secţunlor de beton Pahare cu pereţ amprentaţ Pahare cu pereţ netez Fundaţ pentru stâlp dn oţel Proectarea fundaţlor contnue sub stâlp sau pereţ Domenul de aplcare Efortur transmse fundaţlor de stâlp ş pereţ structural de beton armat Dmensonarea baze fundaţlor Calculul eforturlor secţonale Fundaţ contnue sub stâlp Secţunea de beton Armarea fundaţlor Fundaţ contnue sub pereţ structural de beton armat Fundaţ contnue sub pereţ structural de zdăre Preveder generale de alcăture Fundaţ la clădr amplasate pe teren de fundare favorabl, în zone cu sesmctate ag 0,5g Fundaţ la clădr amplasate pe teren de fundare favorabl, în zone cu sesmctate ag > 0,5 g Dmensonarea fundaţlor Soluţ de fundare la pereţ nestructural Racordarea în trepte a fundaţlor având cote de fundare dferte Fundaţ la rostur de tasare Fundaţ cu descărcăr pe reazeme zolate Proectarea raderelor de beton armat Alcăture generală ş domen de aplcare Elemente de proectare a raderelor Elemente constructve Rostur de turnare ş măsurle care trebue prevăzute în proectare dn punctul de vedere al rezstenţe ş tehnologe de execuţe Infrastructur Probleme generale Tpur de nfrastructur Infrastructur alcătute doar dn fundaţ Infrastructur alcătute dn unul sau ma multe subsolur ş dn fundaţ Determnarea eforturlor pentru calculul nfrastructur Indcaţ prvnd calculul eforturlor în elementele nfrastructur Dmensonarea elementelor nfrastructur

4 II.9.5. II.9.5. II II.9.6 II.9.6. II.9.6. II.9.7 ANEXE Anexa A Anexa B Anexa C Anexa D Anexa E Anexa F Anexa G Anexa H Anexa J Anexa K Anexa L Anexa M Verfcarea planşeelor Verfcarea pereţlor Verfcarea pereţlor în zonele de dscontnutate Transmterea eforturlor la nfrastructură prn ntermedul planşeelor - efectul de menghnă Preveder generale Elemente de calcul, dmensonare ş verfcare Elemente specfce de alcăture ale nfrastructurlor Adâncmea de încastrare echvalentă. Prncp de calcul pentru fundaţle semîncastrate Coefcenţ parţal ş de corelare pentru stărle lmtă ultme Adâncmea de îngheţ Presun convenţonale Calculul presunlor pe teren pentru fundaţle solctate excentrc Calculul la starea lmtă ultmă. Capactatea portantă Valor orentatve pentru coefcentul de frecare Calculul la starea lmtă de exploatare Parametr geotehnc de compresbltate Metode de calcul pentru fundaţle contnue sub stâlp Metode de calcul pentru radere Refernţe tehnce ş legslatve 3

5 GENERALITĂŢI. Prezentul normatv stableşte prescrpţle generale de proectare a fundaţlor de suprafaţă pentru construcţ cvle, ndustrale, agrcole, nclusv cele pentru susţnerea nstalaţlor ş utlajelor tehnologce, sau de orce altă natură.. Prevederle prezentulu normatv sunt corelate cu prevederle dn sstemul de standarde europene pentru proectarea construcţ EUROCODURI, precum ş cu refernţele tehnce ş legslatve, specfce, aplcable, în vgoare. 3. La proectarea fundaţlor de suprafaţă pe terenur specale (pământur sensble la umezre, pământur contractle, pământur lchefable etc.), se respectă ş prevederle dn reglementărle tehnce specfce acestor tpur de terenur, aplcable, în vgoare. 4. Normatvul se adresează nvesttorlor, benefcarlor lucrărlor de construcţ, autortăţlor publce mplcate în procesul de avzare ş autorzare a execuţe lucrărlor de construcţ, precum ş proectanţlor, verfcatorlor de proecte, experţlor tehnc, executanţlor, responsabllor tehnc cu execuţa, specalştlor angrenaţ n actvtatea de nspecţe ş control al caltăţ în construcţ, altor specalşt dn domenu, precum ş autortăţlor admnstraţe publce ş organsmelor de verfcare/control. 5. Normatvul este format dn parţ care tratează cele două aspecte ale proectăr fundaţlor de suprafaţă: Partea I Proectarea geotehncă a fundaţlor de suprafaţă Partea II Proectarea structurală a fundaţlor de suprafaţă PARTEA I. PROIECTAREA GEOTEHNICĂ A FUNDAŢIILOR DE SUPRAFAŢĂ I. Scop ş domen de aplcare () Prevederle prvnd proectarea geotehncă a fundaţlor de suprafaţă sunt în concordanţă cu prncple expuse în SR EN 997- ş Anexa naţonală, cu eratele ş amendamentele asocate. () Prevederle dn prezentul normatv se aplcă fundaţlor de suprafaţă. (3) Dn punct de vedere al proectăr geotehnce, fundaţle de suprafaţă se pot clasfca în două categor în funcţe de adâncmea de fundare, D ş/sau de adâncmea relatvă de încastrare, D e/b: fundaţ de suprafaţă drecte, când sunt îndeplnte condţle (I.a) ş/sau (I.b): D 3,00m unde D Adâncmea de fundare sau D e /B,5 unde D e Adâncmea de încastrare echvalentă (Anexa A) B Latura mcă a baze fundaţe rectangulare sau dametrul baze fundaţe crculare (I.a) (I.b) 4

6 fundaţ de suprafaţă sem-încastrate, când sunt îndeplnte condţle (I.a) ş/sau (I.b): D 3,00m (I.a) unde D Adâncmea de fundare sau,5 < D e /B 5 (I.b) unde De Adâncmea de încastrare echvalentă (Anexa A) B Latura mcă a baze fundaţe rectangulare sau dametrul baze fundaţe crculare (3.) În cazul fundaţlor de suprafaţă drecte, reacţunle laterale ale terenulu (frecarea sau rezstenţa pasvă) se negljează. (3.) În cazul în care condţa (I.a) este îndeplntă dar datele necesare pentru calculul adâncm de încastrare echvalente nu sunt dsponble, se recomandă ca încadrarea fundaţe de suprafaţă în categora fundaţlor sem-încastrate să se facă ntr-o maneră pertnentă ş prudentă. Trebue să se a în calcul posbltatea ca pe durata de vaţă estmată a structur, pământul dn jurul fundaţe să fe îndepărtat prn actvtăţ umane sau cauze naturale (erozune etc.). (3.3) Prevederle prezentulu normatv se aplcă ş în cazul construcţlor prevăzute cu sau ma multe nvelur subterane (subsolur), fundaţle fnd consderate drecte sau sem-încastrate, dupa caz. (3.4) Prncple de calcul pentru fundaţle sem-încastrate sunt date în Anexa A. (4) Prevederle normatvulu se aplcă următoarelor tpur de fundaţ de suprafaţă: a) fundaţ zolate; b) fundaţ contnue, dspuse după una, două sau ma multe drecţ; c) radere generale. (5) Prevederle normatvulu se aplcă următoarelor tpur de acţun drecte sau orce combnaţ între acestea transmse fundaţlor de către construcţe: a) forţe vertcale centrce sau excentrce (Fg. I. a, b) b) forţe înclnate sau orzontale (Fg. I. a, b) (6) Prevederle prezentulu normatv se aplcă fundaţlor de suprafaţă supuse actunlor statce sau actunlor care în calcul pot f consderate echvalent statce (cvasstatce). (7) Prevederle normatvulu se aplcă în cazul fundaţlor având baza atât orzontală cât ş înclnată cu un ungh faţă de orzontală. (8) Prevederle normatvulu se aplcă ş în cazul fundaţlor stuate în vecnătatea unu taluz (Fg. I.3). I. Defnţ, notaţ ş smbolur () În prezentul normatv se folosesc defnţle generale dn Codul de proectare. Bazele proectăr construcţlor, ndcatv CR 0. () În prezentul normatv se folosesc defnţle specfce dn SR EN 997- ş SR EN

7 (3) Prncpalele defnţ utlzate pentru proectarea geotehncă sunt menţonate în tabelul I.. Fgura I. a Fgura I. a Fgura I. b Fgura I. b Fgura I.3 Defnţa Teren Fundaţe Fundaţe de suprafaţă drectă Fundaţe de suprafaţă sem-încastrată Categore geotehncă Rsc geotehnc Acţune geotehncă Experenţă comparablă Tabelul I. Semnfcaţa Pământ, rocă sau materal de umplutură care exstă pe amplasament înante de execuţa lucrărlor de construcţ. Partea nferoară a une construcţ care are rolul de a transmte încărcărle la teren ş de a partcpa, alătur de celelalte elemente structutale, la asgurarea rezstenţe, stabltăţ, exploatăr ş durabltăţ construcţe. Fundaţe la care încărcărle transmse de structură sunt preluate exclusv prn contactul dntre baza fundaţe ş teren. Fundaţe la care încărcărle transmse de structură sunt preluate atât prn baza fundaţe cât ş prn suprafaţa laterală în contact cu terenul. Încadrarea lucrăr geotehnce în funcţe de exgenţele proectăr geotehnce. Defneşte mportanţa efectelor negatve asupra persoanelor, construcţlor învecnate ş a protecţe medulu, pe durata execuţe ş în exploatare. Acţune transmsă structur de teren, umplutură, apa de suprafaţă sau apa subterană. Informaţ documentate sau stablte cu clartate pe orce altă cale, refertoare la terenul luat în consderare în calcul, care mplcă aceleaş tpur de pământur ş roc ş pentru care este de aşteptat o comportare geotehncă smlară, precum ş structur smlare. Se consderă cu precădere pertnente observaţle obţnute pe plan local. 6

8 Construcţe specală Construcţe obşnută Construcţe încadrată în clasele de mportanţă I ş II conf. P00- Construcţe încadrată în clasele de mportanţă III ş IV conf. P00- (4) In prezentul normatv se folosesc notaţle ş smbolurle dn SR EN 997- ş SR EN (5) Prncpalele notaţ ş smbolur utlzate în partea I a prezentulu normatv sunt prezentate în tabelul I.. Tabelul I. Notaţa sau Semnfcaţa smbolul Ltere LATINE A Ara totală a baze fundaţe A Ara efectvă (redusă) a baze fundaţe A C Ara comprmată a baze fundaţe a d Valoarea de calcul a datelor geometrce Valoarea nomnală a datelor geometrce a nom a Modfcarea adusă valor nomnale a datelor geometrce B Lăţmea (latura mcă) a baze fundaţe rectangulare sau dametrul baze fundaţe crculare B Lăţmea efectvă (redusă) a fundaţe C d Valoarea de calcul lmtă a efectulu une acţun c Coezunea pământulu c' Coezunea efectvă (în termen de efortur efectve) c u Coezunea nedrenată c u;d Valoarea de calcul a coezun nedrenate D Adâncmea de fundare De Adâncmea echvalentă de încastrare d Dstanţa dntre margnea fundaţe ş margnea taluzulu E Valoarea efectulu acţunlor E d Valoarea de calcul a efectulu acţunlor E oed Modulul edometrc E s Modulul de deformaţe lnară E stb;d Valoarea de calcul a efectulu acţunlor stablzatoare Edst;d Valoarea de calcul a efectulu acţunlor destablzatoare e Excentrctatea componente vertcală a une acţun totale faţă de centrul de greutate al baze fundaţe e B Excentrctatea prn raport cu axa longtudnală a baze fundaţe e L Excentrctatea prn raport cu axa transversală a baze fundaţe F d Valoarea de calcul a une acţun F k Valoarea caracterstcă a une acţun G Acţunea vertcală permanentă G dst;d Valoarea de calcul a acţunlor permanente destablzatoare pentru verfcarea la subpresune G stb;d Valoarea de calcul a acţunlor vertcale permanente stablzatoare pentru verfcarea la subpresune G stb;d Valoarea de calcul a acţunlor vertcale permanente stablzatoare pentru verfcarea la cedare hdraulcă a fundulu săpătur (cu greutatea submersată) H Acţunea orzontală sau componenta orzontală a une acţun totale aplcată paralel 7

9 cu baza fundaţe Hd Valoarea de calcul a lu H H î Adâncmea de îngheţ h Nvelul ape pentru verfcarea la cedare hdraulcă a fundulu săpătur h' Înălţmea une prsme de pământ pentru verfcarea la cedare hdraulcă a fundulu săpătur h w;k Valoarea caracterstcă a înălţm coloane de apă faţă de talpa une prsme de pământ pentru verfcarea la cedare hdraulcă a fundulu săpătur Gradentul hdraulc K 0 Coefcent al presun în stare de repaus a pământulu k Raportul d / cv;d L Lungmea (latura mare) a baze fundaţe rectangulare sau a sstemulu de fundare L Lungmea efectvă (redusă) a fundaţe Q Acţunea varablă, vertcală sau înclnată Q dst;d Valoarea de calcul a acţunlor vertcale destablzatoare la verfcarea la subpresune q Presunea dn greutatea pământulu la nvelul baze fundaţe R d Valoarea de calcul a rezstenţe faţă de o acţune Valoarea de calcul a forţe curentulu destablzatoare în teren S dst;d S dst;k s s0 s s Td u u dst;d V Vd V' d V dst;d V dst;k X d Xk Ltere GRECEŞTI Valoarea caracterstcă a forţe curentulu destablzatoare în teren Tasarea totală Tasarea nstantanee (medată) Tasarea de consoldare Tasarea prn curgere lentă (tasare secundară) Valoarea de calcul a rezstenţe la forfecare dezvoltată asupra părţ une structur în contact cu terenul Presunea ape dn por Valoarea de calcul a presun totale destablzatoare a ape dn por Acţunea vertcală sau componenta vertcală a une acţun totale aplcată la baza fundaţe Valoarea de calcul a lu V Valoarea de calcul a acţun vertcale efectve Valoarea de calcul a acţun vertcale destablzatoare Valoarea caracterstcă a acţun vertcale destablzatoare Valoarea de calcul a propretăţ unu materal Valoarea caracterstcă a propretăţ unu materal a ' Înclnarea faţă de orzontală a baze fundaţe Unghul taluzulu faţă de orzontală Unghul de înclnare a lu Q faţă de vertcală Unghul de frecare la nterfaţa fundaţe teren, în planul baze Greutatea volumcă a pământulu Greutatea volumcă submersată 8

10 c' Coefcent parţal pentru coezunea efectvă cu Coefcent parţal pentru coezunea nedrenată E Coefcent parţal pentru efectul une acţun f Coefcent parţal pentru acţun, care ţne cont de posbltatea unor abater nefavorable ale valorlor acţunlor prn raport cu valorle lor reprezentatve F Coefcent parţal pentru o acţune G Coefcent parţal pentru o acţune permanentă G;dst Coefcent parţal pentru o acţune permanentă destablzatoare G;stb Coefcent parţal pentru o acţune permanentă stablzatoare m Coefcent parţal pentru un parametru al pământulu m; Coefcent parţal pentru un parametrul al pământulu în stratul M Coefcent parţal pentru un parametru al pământulu care ţne cont de ncerttudnle asupra modelulu Q Coefcent parţal pentru o acţune varablă qu Coefcent parţal pentru rezstenţa la compresune monoaxală R Coefcent parţal pentru o rezstenţă R;d Coefcent parţal care ţne cont de ncerttudnle asupra modelulu de rezstenţă R;e Coefcent parţal pentru rezstenţa pământulu R;h Coefcent parţal pentru rezstenţa la alunecare R;v Coefcent parţal pentru capactate portantă S;d Coefcent parţal pentru ncerttudnle în modelarea efectelor acţunlor Q;dst Coefcent parţal pentru o acţune destablzatoare care provoacă o cedare hdraulcă Q;stb Coefcent parţal pentru o acţune stablzatoare care se opune cedăr hdraulce w Greutatea volumcă a ape Coefcent parţal pentru unghul de frecare nternă (se aplcă la tg ) Coefcent parţal pentru greutatea volumcă a pământulu Unghul de rotre a baze fundaţe fata de orzontala Factor pentru convertrea de la valoarea caracterstcă la valoarea reprezentatvă stb;d Valoarea de calcul pentru efortul total vertcal stablzator 'h;0 Componenta orzontală a presun efectve a pământulu în stare de repaus ' Unghul de frecare nternă în termen de efortur efectve d Valoarea de calcul a lu ' cv Unghul de frecare nternă la starea crtcă cv;d Valoarea de calcul a lu cv Coefcent de frecare (6) Untăţle de măsură recomandate la proectarea geotehncă sunt ndcate în tabelul I.3. Tabelul I.3 Mărmea U.M. Forţă kn Masă kg Moment knm Masă volumcă kg/m 3 Greutate volumcă kn/m 3 Efort untar, presune, rezstenţă, rgdtate kpa Coefcent de permeabltate m/s Coefcent de consoldare m /s 9

11 I.3 Bazele proectăr geotehnce I.3. Cernţe generale () Pentru fecare stuaţe de proectare geotehncă, trebue să se verfce faptul că nu este atnsă nc o stare lmtă pertnentă, în conformtate cu prevederle codulu CR0. () Stuaţle de proectare geotehncă ş stărle lmtă care trebue avute în vedere pentru fundaţle de suprafaţă sunt preczate în SR EN 997-, Secţunle ş 6 ş în Anexa naţonală, cu eratele ş amendamentele asocate. (3) Stuaţle de proectare ş stărle lmtă se au în consderare în funcţe de următor factor: a) condţle de amplasament cu prvre la stabltatea generală ş la mşcărle terenulu; b) natura ş mărmea structur ş elementelor e, nclusv orce cernţe specale (durata de vaţă etc.); c) condţle refertoare la vecnătăţ; d) condţle geotehnce ş hdrogeologce; e) nfluenţa medulu (hdrologe, ape de suprafaţă, subsdenţă, varaţ sezonere de temperatură ş umdtate etc.); f) sesmctatea regonală. (4) Stărle lmtă pot apărea separat în teren sau în structură sau smultan în teren ş structură. (5) Pentru proectarea geotehnca a fundaţlor de suprafaţă trebue luate în consderare următoarele stuaţ care pot conduce la stăr lmtă, după caz: a) perderea stabltăţ generale; b) epuzarea capactăţ portante, cedarea prn poansonare; c) cedarea prn alunecare; d) cedarea combnată în teren ş în structură; e) tasăr excesve; f) rdcarea excesvă a terenulu datortă umflăr, îngheţulu ş altor cauze; g) vbraţ nacceptable. (6) La proectarea geotehncă a fundaţlor de suprafaţă trebue utlzată una dn metodele următoare sau o combnaţe între acestea: (6.) O metodă drectă în care se efectuează calculele specfce pentru fecare stare lmtă pertnentă. Experenţa dobândtă poate arăta care tp de stare lmtă guvernează proectarea lucrăr. La verfcarea la o anumtă stare lmtă, calculul trebue să modeleze cât ma corect mecansmul de cedare prevăzut. (6.) O metodă ndrectă bazată pe experenţe comparable ş pe rezultatele încercărlor pe teren sau în laborator sau pe observaţ, aleasă în corelare cu încărcărle la starea lmtă de exploatare normală, astfel încât să fe satsfăcute cernţele pentru toate stărle lmtă pertnente. (6.3) O metodă prescrptvă bazată pe valor ale unor presun acceptable. (7) În vederea stablr cernţelor mnme prvnd conţnutul Studulu geotehnc (Raportulu de nvestgare a terenulu conform SR EN 997-), a metode de proectare ce trebue utlzată ş a verfcărlor de control, trebue dentfcate Categora geotehncă ş rscul geotehnc asocat, în conformtate cu prevederle normatvulu NP

12 (7.) În conformtate cu prevederle normatvulu NP 074, încadrarea prelmnară ntr-o categore geotehncă poate f schmbată pe durata procesulu de proectare ş de execuţe. (7.) Dfertele aspecte ale proectăr une lucrăr pot cere încadrăr în categor geotehnce dferte. Nu este necesar să se trateze întregul proect în concordanţă cu cea ma înaltă dntre categor. (8) Prevederle prezentulu normatv se aplcă la proectarea geotehncă a lucrărlor dn categora geotehncă, ş 3. (9) La proectarea geotehncă a lucrărlor dn categora geotehncă 3 este oblgatore folosrea metodelor de calcul drecte; n completare, se pot utlza, dupa caz, ş alte metode, faţă de cele menţonate în prezentul normatv. I.3. Stuaţ de proectare () Stuaţle care trebue luate în consderare pentru proectarea geotehncă sunt preczate în SR EN 997-, Secţunea ş Anexa naţonală, cu eratele ş amendamentele asocate. () Stuaţle de proectare trebue să ncludă următoarele crter prncpale, după caz: (.) Caracterstcle amplasamentulu ş condţle de medu a) acceptabltatea generală a terenulu pe care este amplasată structura, în termen de stabltate generală ş de mşcăr ale terenulu; b) planurle de stratfcaţe; c) dspunerea ş clasfcarea dfertelor zone de pământ ş rocă sau elemente ale lucrăr care ntervn în modelul de calcul; d) în cazul construcţlor aflate pe sau în aproperea unor masve de rocă:. alternanţa de strate tar ş mo;. fal, rostur ş fsur;. posbla nstabltate a blocurlor de rocă; e) exploatăr mnere, caverne sau alte construcţ subterane; f) mşcăr ale terenulu datorate subsdenţe mnere sau altor actvtăţ; g) caverne de dzolvare, cum sunt golur sau fsur umplute cu materal moale, procese de dzolvare în curs; h) efectele afuerlor, erozun ş excavaţlor care conduc la modfcăr ale geometre suprafeţe terenulu; ) efectele corozun sau alterăr chmce, îngheţulu, secetelor prelungte etc.; j) varaţle nvelurlor apelor subterane, nclusv cele datorate epusmentelor generale, nundaţlor, dsfuncţonaltăţlor sstemelor de drenare ş ale reţelelor purtătoare de apă, exploatăr ape etc.; k) încadrarea sesmcă a zone; l) efectul no structur asupra structurlor ş reţelelor exstente ş asupra medulu local. (.) Caracterstcle construcţe a) acţunle, grupărle de acţun ş potezele de încărcare; b) sensbltatea la deplasăr dferenţale ş/sau deformaţ ale construcţe; c) restrcţle de deplasăr dferenţale ş/sau deformaţ în exploatarea normală a construcţe. I.3.3 Durabltate Evaluarea condţlor de medu nterne ş externe dn punctul de vedere al durabltăţ ş a măsurlor de protecţe sau de asgurare a rezstenţelor adecvate a materalelor se face în conformtate cu prevederle generale dn sstemul de standarde europene pentru construcţ EUROCODURI ş cu prevederle specfce dn SR EN 997-, Secţunea ş Anexa naţonală, cu eratele ş

13 amendamentele asocate. I.4 Proectarea geotehncă prn calcul I.4. Generaltăţ () Proectarea geotehncă prn calcul trebue efectuată în conformtate cu prevederle dn codul CR0 ş cu prevederle specfce dn SR EN 997-, Anexa naţonală ş prezentul normatv. () La proectarea geotehnca ntervn: a) acţunle, care pot f:. încărcăr mpuse;. deplasăr mpuse, de exemplu cele cauzate de mşcărle terenulu; b) propretăţle pământurlor, roclor sau altor materale; c) datele geometrce; d) valorle lmtă ale deformaţlor, deschder fsurlor, vbraţlor etc.; e) modelele de calcul. (3) Este oblgatoru ca recunoaşterea condţlor de teren să se facă în funcţe de categora geotehncă ş rscul geotehnc asocat, în conformtate cu prevederle dn normatvul NP 074. Această recunoaştere precum ş controlul caltăţ execuţe lucrărlor sunt ma mportante pentru satsfacerea cernţelor fundamentale decât precza în modelele de calcul ş în coefcenţ parţal. (4) Modelul de calcul trebue să descre comportarea presupusă a terenulu pentru starea lmtă consderată. Dacă une stăr lmtă nu se poate asoca un model de calcul fabl, calculul se face pentru o altă stare lmtă, folosnd coefcenţ care să asgure că depăşrea stăr lmte consderate este sufcent de mprobablă. (5) Modelul de calcul poate f: a) un model analtc; b) un model sem-emprc; c) un model emprc. (6) Modelul de calcul ales trebue să fe exact (după caz, se acceptă poteze smplfcatoare) sau să conducă la rezultate de partea sguranţe. I.4. Acţun () Defnţa acţunlor este conformă cu prevederle dn CR0 ar valorle acţunlor cu prevederle părţlor pertnente dn SR EN 99. () Modul de determnare a valorlor acţunlor transmse de construcţe asupra fundaţlor este prezentat în partea II a normatvulu. (3) La proectarea geotehncă se ţne seama ş de următoarele acţun specfce: a) greutăţle pământurlor, roclor ş ape; b) eforturle dn teren; c) presunle pământulu; d) presunle ape subterane (după caz, presunea ape lbere);

14 e) presunea ape dn por; f) forţele hdrodnamce; g) suprasarcn; h) lucrăr de terasamente; ) încărcărle dn trafc; j) mşcărle pământulu cauzate de :. actvtăţ legate de lucrăr subterane;. rdcarea ş contracţa produse de vegetaţe sau clmă (varaţ de umdtate sau temperatură, nclusv acţunea îngheţulu);. alunecarea sau tasarea masvelor de pământ; v. acceleraţle produse de cutremure, exploz, vbraţ ş încărcăr dnamce. (4) Valorle acţunlor geotehnce se determnă anteror efectuăr calcululu, dar pot f modfcate pe parcursul dfertelor etape ale proectăr. (5) Valoarea de calcul a une acţun geotehnce se determnă: (5.) Prn calcul cu relaţa [. SR EN 997-]: Fd = F Frep F d valoarea de calcul a acţun F coefcent parţal pentru stuaţ permanente sau tranztor, defnt în Anexa B F rep valoarea reprezentatva a acţun : F rep = F k factor pentru convertrea de la valoarea caracterstcă la valoarea reprezentatvă, defnt în CR0 (ψ este, după caz, ψ 0 sau ψ sau ψ ) valoarea caracterstca a acţun F k (I.3) (5.) Prn evaluare drectă. În acest caz, este ndcat ca valorle coefcenţlor parţal date în Anexa B să fe utlzate ca valor de refernţă pentru defnrea nvelulu de sguranţă cerut. I.4.3 Parametr geotehnc () Parametr geotehnc reprezntă propretăţle maselor de pământ ş de rocă. () Parametr geotehnc sunt defnţ în SR EN 997-, Secţunea 3. (3) Determnarea valorlor parametrlor geotehnc se face în conformtate cu SR EN 997- ş Anexa naţonală. (4) Determnarea valorlor caracterstce ale parametrlor geotehnc se face conform cu NP. (5) Valorle de calcul ale parametrlor geotehnc se determnă cu relaţa [. SR EN 997-]: X d = X k / M (I.4) 3

15 X d X k M valoarea de calcul a parametrulu geotehnc valoarea caracterstcă a parametrulu geotehnc coefcentul parţal M pentru stuaţ permanente sau tranztor, defnt în Anexa B (6) Atunc când valorle de calcul ale parametrlor geotehnc sunt evaluate drect este ndcat ca valorle coefcenţlor parţal dn Anexa B să fe utlzate ca valor de refernţă pentru defnrea nvelulu de sguranţă cerut. I.4.4 Date geometrce () Nvelul ş panta suprafeţe terenulu, nvelurle ape, nvelurle nterfeţelor între stratele geologce, nvelurle de excavare ş dmensunle fundaţe trebue tratate drept date geometrce. () Valorle caracterstce ale nvelurlor terenulu, ape subterane ş a apelor de suprafaţă trebue să fe valor măsurate, nomnale sau estmate ale nvelurlor superoare sau nferoare. (3) Se recomandă ca valorle caracterstce ale nvelurlor terenulu ş ale dmensunlor fundaţe să fe valorle nomnale. (4) Atunc când se aprecază că abaterle datelor geometrce au un efect mportant asupra fabltăţ structur, valorle de calcul ale datelor geometrce trebue determnate drect sau calculate dn valorle nomnale cu relaţa [.3 SR EN 997-): a d = a nom ± a a d valoarea de calcul a date geometrce a nom valoarea nomnală a date geometrce a 0,0 m (I.5) I.4.5 Stăr lmtă ultme (SLU) () Stărle lmtă ultme sunt defnte în conformtate cu prevederle codulu CR0 ş SR EN () Trebue să se verfce faptul că nu sunt depăşte următoarele stăr lmtă, atunc când sunt pertnente: (.) EQU: perderea echlbrulu structur sau terenulu, consderat ca un corp sold, în care rezstenţele materalelor structur ş ale terenulu nu aduc o contrbuţe mportantă la asgurarea rezstenţe. Condţa de verfcare este defnta de relaţa [.4 SR EN 997-]: E dst;d E stb;d + T d Edst;d valoarea de calcul a efectulu acţunlor destablzatoare : (I.6) 4

16 E dst;d = E{ F F rep ; X k / M ; a d } dst E stb;d valoarea de calcul a efectulu acţunlor stablzatoare : Estb;d = E{F Frep ; Xk / M ; ad }stb F; M coefcenţ parţal pentru stuaţle permanente ş tranztor defnţ în Anexa B T d valoarea de calcul a rezstenţe la forfecare dezvoltată asupra părţ une structur în contact cu terenul Notă - În proectarea geotehncă, verfcarea EQU este lmtată la cazur rare, cum este o fundaţe rgdă pe un teren stâncos ş este, în prncpu, dstnctă faţă de analza stabltăţ generale sau de problemele datorate de presunle arhmedce. (.) GEO: cedarea sau deformaţa excesvă a terenulu, în care rezstenţa pământurlor sau a roclor contrbue în mod semnfcatv la asgurarea rezstenţe. Condţa de verfcare este defntă de relaţa [.5 SR EN 997-]: E d R d (I.7) Ed valoarea de calcul a efectulu acţunlor E d = E{ F F rep; X k/ M ; a d} (I.8.) sau Ed = E E{Frep; Xk/M ; ad} (I.8.) E coefcent parţal pentru efectul une acţun defnt în Anexa B R d valoarea de calcul a rezstenţe faţă de o acţune R d = R{ F F rep; X k/ M; a d} (I.9.) sau R d = R{ F F rep; X k; a d}/ R (I.9.) sau R d = R{ F F rep; X k/ M; a d}/ R (I.9.3) R coefcent parţal pentru o rezstenţă defnt în Anexa B Nota - Starea lmtă GEO este deseor crtcă pentru determnarea dmensunlor elementelor structurale dn fundaţ sau structur de fundare. Nota - În unele stuaţ de proectare, aplcarea coefcenţlor parţal asupra acţunlor generate de pământ sau transmse prn pământ pot conduce la valor de calcul nerezonable sau char mposble dn punct de vedere fzc. În asemenea stuaţ, coefcenţ parţal pot f aplcaţ drect asupra efectelor acţunlor, stablte pe baza valorlor reprezentatve ale acţunlor. Nota 3 - În procedurle de calcul în care coefcenţ parţal sunt aplcaţ asupra efectelor acţunlor, coefcentul parţal al acţunlor se a F =,0. (.3) UPL: perderea echlbrulu structur sau terenulu provocată de subpresunea ape (presunea arhmedcă) sau de alte acţun vertcale. Condţa de verfcare este defntă de relaţa [.8 SR EN 997-]: V dst,d G stb;d + R d (I.0) V dst,d valoarea de calcul a grupăr între acţunle vertcale permanente ş varable destablzatoare V dst,d = G dst;d +Q dst;d G stb;d valoarea de calcul a acţunlor permanente vertcale stablzatoare Q dst;d valoarea de calcul a acţunlor vertcale destablzatoare la verfcarea la subpresune valoarea de calcul a orcăre altă rezstenţe adţonale la rdcare; rezstenţele adţonale R d 5

17 la rdcare pot f de asemenea tratate drept acţune permanentă vertcală stablzatoare Notă - Coefcenţ parţal pentru G dst;d, Q dst;d, G stb;d ş R d pentru stuaţ permanente sau tranztor sunt defnţ în Anexa B. (.4) HYD: cedarea hdraulcă a terenulu, erozunea nternă ş erozunea regresvă în teren, sub efectul gradenţlor hdraulc. Condţle de verfcare sunt defnte de relaţle [.9 a, b SR EN 997-]: u dst;d stb;d (I. a) u dst;d valoarea de calcul a presun totale destablzatoare a ape dn por la baza coloane de pământ, pentru orce coloană de pământ pertnentă stb;d tensunea totală vertcală stablzatoare la baza aceleaş coloane sau S dst;d G stb;d (I. b) Sdst;d valoarea de calcul a forţe curentulu în coloana de pământ G stb;d greutatea în stare submersată a aceleaş coloane Notă - Coefcenţ parţal pentru u dst;d, stb;d, S dst;d ş G stb;d pentru stuaţ permanente sau tranztor sunt defnţ în Anexa B. (.5) STR: cedare nternă sau deformaţa excesvă a structur sau elementelor de structură, ca de exemplu fundaţle contnue, raderele generale sau pereţ de subsol, în care rezstenţa materalelor structur contrbue semnfcatv la asgurarea rezstenţe. Starea lmtă STR este tratata în partea II a prezentulu normatv. (3) În cazurle unu rsc anormal sau ale unor condţ de teren ş de încărcare excepţonal de dfcle (de regulă, stuaţle care se încadrează în categora geotehncă 3 asocată unu rsc geotehnc major) este ndcat să se utlzeze valor ma severe decât cele recomandate în Anexa B. (4) Se pot utlza valor ma puţn severe decât cele recomandate în Anexa B pentru lucrăr temporare sau pentru stuaţ de proectare tranztor, în cazul în care consecnţele posble o justfcă. I.4.6 Stăr lmtă de servcu (de exploatare - SLE) () Stărle lmtă de servcu sunt defnte în conformtate cu CR0. () Conform SR EN 997-, stărle lmtă de servcu sunt denumte stăr lmtă de exploatare (SLE). (3) Verfcarea pentru stărle lmtă de exploatare, în teren sau într-o secţune, element sau îmbnare a structur, trebue să urmărească îndeplnrea condţe [.0 SR EN 997-]: E d C d E d C d valoarea de calcul a efectulu une acţun sau combnaţlor de acţun valoarea de calcul lmtă a efectulu une acţun sau combnaţlor de acţun (I.) (4) Este ndcat să se modfce în mod adecvat valorle caracterstce ale parametrlor geotehnc în 6

18 cazul în care se produce o modfcare a acestora pe durata de vaţă a construcţe, de exemplu prn varaţa nvelulu ape subterane sau prn uscare. (5) Valoarea de calcul lmtă a efectulu une acţun, de exemplu o anumtă deplasare ş/sau deformaţe a fundaţe sau a unor părţ ale structur de fundare este acea valoare pentru care se consderă atnsă în structură o stare lmtă de exploatare. Asupra aceste valor lmtă trebue să se convnă la proectarea structur suportate de teren. (6) Conform SR EN 997- ş Anexa naţonală, coefcenţ parţal pentru starea lmtă de exploatare au valoarea egală cu,0. I.4.7 Abordăr de calcul () Abordărle de calcul defnesc modul în care sunt utlzate relaţle (I.8) s (I.9) prn combnarea seturlor de coefcenţ parţal pentru acţun sau efectele acţunlor (A), pentru parametr geotehnc (M) ş pentru rezstenţe (R). () Abordărle de calcul se aplcă pentru calculul la stărle lmtă ultme GEO ş STR, după caz. (3) Modul de calcul al valorlor Ed ş Rd defnte în relaţa (I.7) trebue determnat prn alegerea unea dntre cele două abordăr de calcul (abordărle de calcul ş 3) defnte conform SR EN 997- ş Anexa naţonală. (4) Coefcenţ parţal dn Anexa B de utlzat pentru determnarea valorlor Ed ş Rd sunt grupaţ în seturle notate A (pentru acţun sau efectele acţunlor), M (pentru parametr pământulu) ş R (pentru rezstenţe). Valorle acestora se aleg în funcţe de abordarea de calcul utlzată. (5) Abordarea de calcul (5.) Gruparea : A + M + R (5.) Gruparea : A + M + R Nota - Notaţa: + înseamnă: de grupat cu. Nota - Coefcenţ parţal sunt aplcaţ asupra acţunlor ş parametrlor de rezstenţă a terenulu. Nota 3 - Dacă este evdent că una dntre cele două grupăr guvernează proectarea, nu este necesar să se ma efectueze calculele ş cu cealaltă grupare. Totuş, grupăr dferte se pot doved crtce pentru aspecte dferte ale aceluaş proect. (6) Abordarea de calcul 3 Gruparea: (A* sau A ) + M + R3 Nota - Notaţa: + înseamnă: de grupat cu. Nota - *: Coefcenţ parţal sunt aplcaţ asupra acţunlor provennd de la structură. Nota 3 - : Coefcenţ parţal sunt aplcaţ asupra acţunlor geotehnce. Nota 4 - La calculul stabltăţ taluzurlor sau al stabltăţ generale, acţunle aplcate asupra terenulu (de exemplu acţunle provennd de la structură, încărcărle date de trafc) sunt tratate drept acţun geotehnce, folosndu-se setul A de coefcenţ parţal. I.5 Etapele prelmnare ale proectăr geotehnce I.5. Stablrea adâncm de fundare () Adâncmea de fundare este dstanţa măsurată de la nvelul terenulu (natural sau sstematzat) până la baza fundaţe. 7

19 () Stablrea adâncm de fundare a une fundaţ se face ţnând seama de următoarele crter: (.) Geotehnce, hdrogeologce ş clmatce a) adâncmea la care apare un strat de pământ cu capactate portantă adecvată; b) nvelul (nvelurle) ape (apelor) subterane ş presunea ape (apa cu nvel lber, apa sub presune) în corelare cu problemele care pot apare în tmpul execuţe sau în exploatare; c) mşcăr posble ale terenulu ş reducer ale rezstenţe stratulu portant provocate de curgerea ape, de efectele clmatce sau de lucrărle de execuţe; d) prezenţa pământurlor specale; e) adâncmea până la care se pot produce degradăr prn îngheţ (Anexa C); f) adâncmea de afuere; g) prezenţa de materale soluble (carbonat de calcu, roc salne etc.); h) efectele varaţlor de umdtate datorate unor peroade lung de secetă urmate de peroade cu precptaţ abundente asupra propretăţlor pământurlor structural nstable dn zonele cu clmat ard. (.) Proectul de arhtectură prn care se mpune cota utlă (cota 0,00 sau cota ultmulu nvel subteran, după caz). (.3) Vecnătăţ: a) efectele excavaţlor ş/sau a epusmentelor generale asupra fundaţlor ş clădrlor învecnate; b) excavaţ ulteroare prevăzute pentru utltăţ sau alte construcţ. (.4) Condţ specale în exploatarea construcţe care pot nfluenţa caracterstcle ş comportarea terenulu de fundare (temperatur excesve transmse la teren etc.). (3) Adâncmea mnmă de fundare se stableşte ca fnd adâncmea cea ma mare care rezultă în funcţe de crterle de ma sus. (4) Pentru construcţle fundate pe terenur dfcle (pământur sensble la umezre, pământur contractle, pământur lchefable etc.), adâncmea de fundare este ndcată în reglementărle tehnce specfce, aplcable, în vgoare. I.5. Alegerea tpulu de fundaţe () Fundaţle trebue alese astfel încât să transmtă la teren încărcărle construcţe, nclusv cele dn acţun sesmce, asgurând îndeplnrea condţlor prvnd verfcarea terenulu de fundare la stăr lmtă. () Stablrea tpulu de fundaţe se face ţnând seama de următoarele crter: (.) Sstemul structural al construcţe a) tpul sstemulu structural (în cadre, cu pereţ etc.); b) dmensun (deschder, trave, înălţm suprateran ş subteran); c) materale (beton, metal, zdăre etc.); d) acţunle transmse de construcţe asupra fundaţlor; e) mecansmul de dspare a energe nduse de acţunea sesmcă (pozţa zonelor potenţal plastce, eforturle transmse fundaţlor etc.); f) sensbltatea la tasăr a sstemulu structural. (.) Condţle de exploatare ale construcţe a) eforturle transmse la fundaţ (dn sarcn statce ş dnamce vbraţ produse de utlaje etc.); b) posbltatea perderlor de apă sau substanţe chmce dn nstalaţle santare sau ndustrale; c) încălzrea terenulu în cazul construcţlor cu degajăr mar de căldură (cuptoare, furnale etc.); 8

20 d) degajăr de gaze agresve care poluează apele meteorce ş accentuează agresvtatea chmcă a apelor subterane; e) nfluenţa deformaţlor terenulu de fundare asupra exploatăr normale a construcţe; f) lmtarea tasărlor în funcţe de cernţele tehnologce specfce. (.3) Condţle de execuţe ale nfrastructur a) adâncmea săpătur pentru realzarea fundaţlor construcţe ş modul de asgurare a stabltăţ săpătur; b) exstenţa unor construcţ în vecnătate care pot f afectate de lucrărle de execuţe a nfrastructur (nstabltatea taluzulu, afuerea terenulu la realzarea epusmentelor etc.); c) sstemul de epusmente; d) prezenţa reţelelor de apă-canal, de gaze, de energe electrcă etc. (.4) Condţle de teren a) natura ş stratfcaţa terenulu de fundare, caracterstcle fzco-mecance ale straturlor de pământ sau de rocă ş evoluţa acestora în tmp; b) condţle de stabltate generală a terenulu (terenur în pantă cu structur geologce susceptble de alunecăr de teren etc.); c) condţle hdrogeologce (nvelul ş varaţa sezoneră a apelor subterane, agresvtatea apelor subterane, crculaţa ape prn pământ etc.); d) condţle hdrologce (nvelul apelor de suprafaţă, posbltăţ de producere a nundaţlor, a fenomenulu de afuere etc.). (3) Se recomadă ca la alegerea tpulu de fundaţe să se ţnă seama ş de consderaţ practce cum sunt econom la lucrărle de excavaţe, toleranţe în execuţe, spaţ de lucru etc. I.5.3 Alegerea metode de calcul () Metoda de calcul trebue aleasă astfel încât rezultatele obţnute să asgure îndeplnrea condţlor prvnd verfcarea terenulu de fundare la stăr lmtă. () Alegerea metode de calcul se face ţnând seama de următoarele crter: I.5.3. Crter prvnd construcţa () Importanţa construcţe: a) construcţ specale, CS; b) construcţ obşnute, CO. () Sensbltatea la tasăr dferenţale: a) construcţ sensble la tasăr (CST); b) construcţ nesensble la tasăr (CNT). (3) Restrcţ de deformaţ în exploatare normală: a) construcţ cu restrcţ (CRE); b) construcţ fără restrcţ (CFRE). I.5.3. Crter prvnd terenul de fundare alcătut dn pământur () Terenur favorable (TF); prn terenur favorable se înţeleg terenurle bune ş med, defnte conform normatvulu NP 074; 9

21 () Terenur dfcle sau condţ specale de încărcare (TD) (de exemplu, pământ coezv saturat încărcat rapd). I Crter de alegere a metode de calcul În tabelul I.4 sunt sntetzate crterle de alegere a metode de calcul. Metoda de calcul Stăr lmtă Tabelul I.4 Construcţa Sensbltatea Restrcţ de Terenul de Importanţa la tasăr deformaţ în fundare dferenţale exploatare CO CS CNT CST CFRE CRE TF TD Prescrptvă SLU SLE e e e e SLU SLE e e e e SLU SLE e Drectă SLU SLE e SLU SLE e SLE Nota - Folosrea metode prescrptve la proectarea fnală este permsă doar atunc când sunt îndeplnte smultan cele patru condţ (CO+CNT+CFRE+TF). Nota Prn folosrea metode prescrptve, se consderă îndeplnte mplct condţle de verfcare la SLU ş SLE. Nota 3 Metoda prescrptvă se poate folos la predmensonare. Nota 4 În cazul folosr metode drecte, calculul la stărle lmtă specfcate este oblgatoru. Nota 5 În cazul terenulu de fundare alcătut dn roc stâncoase ş semstâncoase, în condţle une stratfcaţ practc unforme ş orzontale, este admsă folosrea metode prescrptve în toate cazurle, cu excepţa construcţlor specale. e I.6 Calculul la stăr lmtă ultme () Calculul la stărle lmtă ultme se face pentru grupărle de acţun (efecte ale acţunlor) defnte conform codulu CR0: a. Combnarea (efectelor) acţunlor pentru stuaţle de proectare persstentă sau normală ş tranztore (Gruparea fundamentală, GF); b. Combnarea (efectelor) acţunlor pentru stuaţa de proectare sesmcă (Gruparea sesmcă, GS). () Pentru stablrea dmensunlor în plan ale fundaţe este necesar, după caz, calculul la următoarele stăr lmtă ultme de tp GEO: (.) Capactatea portanta (Fg. I.4 a) (.) Rezstenţa la lunecare (Fg. I.4 b) (.3) Stabltatea generală (Fg. I.4 c) (3) Pentru verfcarea la starea lmtă ultmă de tp STR se vor avea în vedere următoarele: (3.) Trebue luate în consderare deplasărle dferenţale vertcale ş orzontale ale fundaţlor pentru a se asgura că acestea nu conduc la o stare lmtă ultmă în structură. (3.) Se poate adopta o presune acceptablă, conform I.3. pct.(6.3), cu condţa ca deplasărle să nu conducă la o stare lmtă ultmă în structură. 0

22 a). Capactatea portantă b). Rezstenţa la lunecare c). Stabltatea generală Fgura I.4 (3.3) În pământurle care se pot rdca, trebue evaluată umflarea dferenţală potenţală, ar fundaţle ş structura trebue dmensonate astfel încât să rezste sau să fe adaptate pentru a o prelua. I.6. Capactatea portantă I.6.. Prncp generale () Pentru calculul la starea lmtă de capactate portantă trebue satsfăcută condţa [6. SR EN 997-]: V d R d V d R d (I.3) valoarea de calcul a acţun vertcale sau componenta vertcală a une acţun totale aplcată la baza fundaţe V d se determnă conform prevederlor dn captolul II. Nota - V d trebue să ncludă greutatea propre a fundaţe, greutatea orcăru materal de umplutură ş toate presunle pământulu, fe favorable, fe nefavorable. Presunle ape care nu se datorează încărcărlor transmse terenulu de fundare, trebue ncluse ca acţun. valoarea de calcul a capactăţ portante () Lmtarea excentrctăţlor (.) Fundaţe cu baza dreptunghulară (e L) + (e B) (I.4 a)

23 L B 9 el excentrctatea forţe N faţă de axa transversală (lăţmea baze fundaţe, B) eb excentrctatea forţe N faţă de axa longtudnală (lungmea baze fundaţe, L) (.) Fundaţe cu baza crculară e/r 0,589 (I.4 b) e excentrctatea forţe N faţă de centrul baze fundaţe r raza baze fundaţe (3) Dmensunle (mnme) ale baze fundaţe se determnă astfel încât să fe îndeplnte condţle următoare, după caz: (3.) Pentru combnarea (efectelor) acţunlor în stuaţ de proectare persstente (permanente) ş tranztor (Gruparea fundamentală), ara comprmată a baze fundaţe, AC, trebue să fe egală cu ara totală, A. (3.) Pentru combnarea (efectelor) acţunlor în stuaţle de proectare accdentală ş sesmcă (Gruparea accdentală ş Gruparea sesmcă), ara comprmată a baze fundaţe, A C, trebue să fe ma mare de 75% dn ara totală, A, respectv ara efectvă (redusă) a baze fundaţe, A, trebue să fe ma mare de 50% dn ara totală, A. I.6.. Ara comprmată a baze fundaţe () Ara comprmată a baze fundaţe se defneşte pe baza următoarelor poteze: (.) Rezstenţa la întndere pentru pământur este nulă; (.) Deplasărle/deformaţle sunt proporţonale cu eforturle; (.3) Dstrbuţa presunlor la baza fundaţe este lnară, conform teore Naver. () În cazul fundaţe cu baza dreptunghulară solctată excentrc după o sngură drecţe, ara comprmată se calculează cu relaţle I.5. A C =,5 (L e L) B sau A C =,5 (B e B) L L, e L, B, e B defnte conform relaţlor dn tabelul I.5 (I.5) (3) În cazul une încărcăr excentrce după două drecţ, ara comprmată se calculează pe baza dstrbuţlor de presun la baza fundaţe.

24 I.6..3 Ara efectvă (redusă) a baze fundaţe () Fundaţe cu baza dreptunghulară solctată excentrc după două drecţ A = L B (I.6.a) L latura L redusă: L = L el el = MB / N B latura B redusă: B = B e B e B = M L / N () Fundaţe cu baza crculară A = 0,785 (B e) B (I.6.b) B dametrul baze I.6..4 Metoda prescrptvă () Determnarea capactăţ portante prn metoda prescrptvă se bazează pe valor ale unor presun acceptable determnate emprc. () Presunle acceptable pe terenul de fundare se numesc presun convenţonale ş sunt defnte pentru stuaţle în care terenul de fundare aparţne categore de terenur favorable (bune sau med), conform prevederlor normatvulu NP 074. (3) Modul de determnare a valorlor presunlor convenţonale este prezentat în Anexa D. (4) În Anexa G dn SR EN 997- este prezentat un exemplu pentru stablrea unor presun acceptable la fundarea pe roc. Atunc când se utlzează o asemenea metodă, este ndcat ca evaluarea rezultatulu calcululu să se bazeze pe experenţa comparablă. (5) Calculul capactăţ portante a terenulu de fundare pe baza presunlor convenţonale se dferenţază în funcţe de: (5.) Tpurle de acţun drecte sau orce combnaţ între acestea transmse fundaţlor de către construcţe; (5.) Grupărle de acţun (6) Condţle care trebue verfcate la starea lmtă de capactate portantă sunt prezentate în tabelul I.5. 3

25 Tpul de încărcare Gruparea Condţa de verfcare Încărcare centrcă GF N F / A p conv N F A încărcarea vertcală de calcul dn GF ara baze fundaţe: A = L B Tabelul I.5 (I.7) GS N S / A, p conv NS încărcarea vertcală de calcul dn GS (I.8) Încărcare excentrcă după o drecţe Încărcare excentrca oblcă GF GS GF GS p ef p ef p ef p ef N F max, p conv (I.9) L B coefcent funcţe de e L/L; valorle sunt date în Anexa E e L = M F,B / N F M F,B - momentul de calcul dn GF după B N S L B max,4 p conv (I.0) coefcent funcţe de e L/L; valorle sunt date în Anexa E e L = M S,B / N S M S,B - momentul de calcul dn GS după B N F max,4 pconv (I.) L B coefcent funcţe de e L/L s e B/B; valorle sunt date în Anexa E e B =M F,L / N F MF,L - momentul de calcul dn GF după L N S L B max,6 p conv (I.) coefcent funcţe de el/l s eb/b; valorle sunt date în Anexa E eb =MS,L / NS M S,L - momentul de calcul dn GS după L I.6..5 Metoda drectă () Metoda drectă se bazează pe parametr de rezstenţă la forfecare ş de deformabltate a 4

26 pământulu. () Metoda drectă poate f analtcă sau numercă. I Metoda analtcă () Evaluarea pe cale analtcă a valorlor pe termen scurt ş pe termen lung ale lu Rd trebue luată în consderare, cu precădere, în pământurle fne. () Metoda analtcă este recomandată în Anexa F dn SR EN 997-, pentru cazul general prezentat în fgura I.5. (3) Calculul capactăţ portante în condţ nedrenate este prezentat în Anexa F. (4) Calculul capactăţ portante în condţ drenate este prezentat în Anexa F. Fgura I.5 I Metode numerce () Metodele numerce permt determnarea mecansmulu de cedare cel ma defavorabl. () Se recomandă utlzarea metodelor numerce în cazurle în care nu se pot aplca metodele analtce, ca de exemplu: (.) Atunc când masvul de pământ sau rocă de sub o fundaţe prezntă o structură stratfcată sau dscontnuă bne defntă. Mecansmul de cedare presupus ş parametr de rezstenţă la forfecare ş de deformabltate aleş trebue să ţnă seama de caracterstcle structurale ale terenulu; (.) În cazul une fundaţ aşezate pe un depozt puternc stratfcat, ale căror propretăţ dferă foarte mult de la un strat la altul. Valorle de calcul ale parametrlor terenulu trebue cunoscute pentru fecare strat; (.3) În cazul în care o formaţune tare se află sub o formaţune ma slabă, capactatea de calcul poate f calculată cu utlzarea parametrlor de forfecare a formaţun ma puţn rezstente. (3) Metodele numerce utlzate, în general, sunt: (3.) Metoda elementelor fnte; (3.) Metoda dferenţelor fnte. (4) Calculul pe baza metodelor numerce se face prn utlzarea adecvată a unor programe de calcul. I.6..6 Metoda ndrectă () Metoda de calcul ndrectă se bazează pe modele sem-emprce. 5

27 () Este ndcat să se utlzeze un model sem-emprc general recunoscut. (3) În Anexa E dn SR EN 997- este prezentat un exemplu pentru estmarea valor de calcul a capactăţ portante a une fundaţ pe baza rezultatelor obţnute prn încercarea presometrcă. (4) În Anexa D dn SR EN 997- este prezentat un exemplu pentru estmarea valor de calcul a capactăţ portante a une fundaţ pe baza rezultatelor obţnute prn încercarea de penetrare cu conul. (5) In lpsa valorlor factorlor parţal relatv pentru combnaţle la stărle lmtă ultme sesmce, se recomandă utlzarea coefcentulu parţal pentru capactate portantă, R;v, egal cu,4. I.6. Rezstenţa la lunecare () Atunc când încărcarea nu este normală pe talpa fundaţe, fundaţle trebue verfcate faţă de cedarea prn lunecarea pe talpă. () Pentru calculul la starea lmtă de rezstenţă la lunecare trebue satsfăcută condţa [6. SR EN 997-]: H d R d + R p;d (I.3) Hd valoarea de calcul a acţun orzontale sau componenta orzontală a une acţun totale aplcată paralel cu baza fundaţe Hd se determnă conform prevederlor dn captolul II. R d valoarea de calcul a rezstenţe ultme la lunecare R p;d valoarea de calcul a rezstenţe frontale ş/sau laterale moblzate ca urmare a efectulu H d asupra fundaţe Notă - H d trebue să ncludă valoarea de calcul a orcăre presun actve a pământulu asupra fundaţe. (3) Valoarea R p;d trebue sa se determne ntr-o maneră pertnentă ş prudentă. Este ndcat ca, în cazul fundator pe pământur argloase aflate în zona mşcărlor sezonere, valoarea aleasă a lu Rp;d să reflecte posbltatea ca, pe durata de vaţă estmată a structur, argla să se desprndă prn contracţe de feţele vertcale ale fundatlor. Trebue să se a în calcul ş posbltatea ca pământul în faţa fundaţe să fe îndepărtat prn erozune sau prn actvtăţ umane. (4) Este ndcat ca valorle pentru R d ş R p;d să fe corelate cu ordnul de mărme a mşcăr antcpate pentru starea lmtă de încărcare consderată. La deplasăr mar trebue avută în vedere posbla nfluenţă a comportăr dncolo de deplasarea de vârf. (5) Determnarea rezstenţe de calcul la lunecare în condţ drenate se face conform relaţe [6.3 SR EN 997-]: R d = V' d tan d (I.4) V' d valoarea de calcul a încărcăr efectve vertcale transmsă de fundaţe la teren; la stablrea lu V'd trebue să se ţnă seama dacă Hd ş V'd sunt acţun dependente sau ndependente d unghul de frecare de calcul d poate f adms egal cu valoarea de calcul a unghulu efectv de frecare nternă la starea crtcă, ' cv;d, la fundaţle de beton turnate pe loc, sau egal cu /3' cv;d la fundaţ prefabrcate lse. Nota - în lpsa unor rezultate expermentale determnate prn încercăr de teren sau de laborator, se pot utlza valorle 6

28 coefcentulu de frecare pe talpa fundaţe,, ndcate în Anexa G. (6) Determnarea rezstenţe de calcul la lunecare în condţ nedrenate se face conform relaţe [6.4 SR EN 997-]: R d = mn{a c c u;d ; 0,4V d} A c ara comprmată a baze fundaţe c u;d coezunea nedrenată de calcul valoarea de calcul a încărcăr totale vertcale transmsă de fundaţe la teren V d (I.5) I.6.3 Stabltatea generală () Pot f aplcate calculele de stabltate generală descrse în SR EN 997-, Secţunea. () Stabltatea generală, cu sau fără fundaţ, trebue verfcată în partcular în următoarele stuaţ; (.) În apropere de un taluz sau pe un taluz, natural sau artfcal; (.) În aproperea une excavaţ, tranşee, lucrăr de susţnere sau lucrăr subterane; (.3) În aproperea unu râu, canal, lac, rezervor sau mal. (3) Pentru orce stuaţe trebue să se demonstreze, conform cu prncple descrse în SR EN 997- :004 Secţunea, că perderea de stabltate a masvulu de pământ cuprnzând fundaţa este sufcent de puţn probablă. I.7 Calculul la starea lmtă de exploatare I.7. Generaltăţ () Calculul la starea lmtă de exploatare (servcu) se face pentru grupărle de acţun (efecte ale acţunlor) defnte conform codulu CR0, după caz: a. Combnaţa (gruparea) caracterstcă; b. Combnaţa (gruparea) frecventă; c. Combnaţa (gruparea) cvaspermanentă () Calculul la starea lmtă de exploatare comportă îndeplnrea condţlor de verfcare a următoarelor crter prncpale: (.) Deplasăr ş/sau deformaţ: valorle de calcul lmtă pentru care se consderă atnsă în structură o stare lmtă de exploatare. (.) Încărcarea transmsă la teren: valoarea de calcul lmtă pentru care în pământ apar zone plastce cu extndere lmtată (zona plastcă este zona pe conturul ş în nterorul cărea se îndeplneşte condţa de rupere în pământ). (3) Stuaţle în care calculul la starea lmtă de exploatare este oblgatoru sunt ndcate în tabelul I.4. (4) Se recomandă efectuarea calcululu la starea lmtă de exploatare pentru categorle geotehnce ş 3, în cazul fundăr pe argle plastc-consstente ş plastc-vârtoase. (5) Este ndcat ca adâncmea până la care să fe luate în consderare straturle compresble de pământ să depndă de adâncmea ş forma fundaţe, de varaţa în funcţe de adâncme a modululu de deformaţe ş de dstanţele dntre fundaţ. 7

29 (6) În cazul structurlor fundate pe argle, este ndcat de a se calcula raportul dntre capactatea portantă a terenulu corespunzătoare rezstenţe nţale nedrenate ş presunea efectvă. În cazul în care acest raport este ma mc de 3, este ndcat să se efectueze calculul la starea lmtă de exploatare. (7) La estmarea tasărlor dferenţale ş rotrlor relatve, trebue luate în consderare atât dstrbuţa încărcărlor cât ş varabltatea posblă a terenulu, pentru a se asgura că nu se atnge nc o stare lmtă de exploatare. (8) Efectul fundaţe ş umpluturlor vecne trebue luat în consderare când se calculează creşterea eforturlor în teren ş nfluenţa acestea asupra deformăr terenulu. (9) La aprecerea mărm deplasărlor fundaţe trebue să se ţnă seama de experenţa comparablă. Este ndcat să nu se consdere drept exacte valorle tasărlor obţnute prn calcul. I.7. Deplasăr ş deformaţ () Condţa exprmată prn relaţa I. se partcularzează, după caz, în funcţe de tpul deplasăr sau deformaţe avută în vedere pentru verfcarea la starea lmtă de exploatare. () E d reprezntă orce deplasare sau deformaţe posblă a fundaţe ca efect a deformaţe terenulu datorată une acţun sau combnaţlor de acţun. (3) C d reprezntă valoarea lmtă a deplasăr sau deformaţe fundaţe sau structur. I.7.. Tasarea absolută () Calculul tasăr absolute trebue să se refere atât la tasarea nstantanee (medată) cât ş la tasarea pe termen lung. () La calculul tasărlor în pământur saturate parţal sau total, componentele tasăr sunt: (.) s 0: tasarea nstantanee (medată); pentru pământurle saturate, datortă deformaţe de lunecare sub volum constant ş pentru pământurle parţal saturate datortă atât deformaţlor de lunecare cât ş reducer de volum; (.) s: tasarea datorată consoldăr; (.3) s : tasarea datorată curger lente, în specal în cazul unor pământur organce sau argle senstve. (3) La calculul tasărlor pământurlor specale se vor avea în vedere prevederle specfce. (4) Metodele utlzate curent pentru evaluarea tasărlor sunt: (4.) Metodă bazată pe teora elastctăţ, ndcată în Anexa F dn SR EN 997- (4.) Metodă bazată pe relaţa lnară de efort deformaţe, ndcată în Anexa H (4.3) Metode numerce bazate pe modele lnare sau nelnare de comportare a pământurlor (4.4) Metode sem-emprce bazate pe rezultatele determnărlor n stu. În Anexele D, E, F s K dn SR EN 997- sunt prezentate metode de calcul a tasăr pe baza rezultatelor obţnute prn penetrare cu conul (CPT), presometru Ménard, penetrare standard (SPT) sau încărcare cu placa. (5) În Anexa J sunt ndcate modaltăţle de stablre a valorlor parametrlor geotehnc care ntervn în calculul tasărlor. I.7.. Deplasăr ş deformaţ posble 8

30 În Anexa H dn SR EN 997- ş în Anexa H a prezentulu normatv sunt defnte prncpalele tpur de deplasăr ş deformaţ posble. I.7..3 Deplasăr ş deformaţ lmtă () În Anexa H dn SR EN 997- ş în Anexa H a prezentulu normatv sunt ndcate valorle lmtă orentatve ale deformaţlor structurlor ş ale deplasărlor fundaţlor. () Asupra valorlor lmtă trebue să se convnă la proectarea structur suportate de teren. I.7.3 Încărcarea transmsă la teren () Crterul de lmtare a încărcărlor transmse la teren se exprmă prn relaţa I.3 care se partcularzează pentru verfcarea la starea lmtă de exploatare. () În cazul în care calculul se efectuează utlzând metoda prescrptvă, crterul de lmtare a încărcărlor transmse la teren se exprmă prn relaţle I.7, I.9 ş I.. (3) În cazul în care calculul se efectuează prn metoda drectă, condţa de verfcare a crterulu prvnd lmtarea încărcărlor transmse la teren se exprmă sub forma: pef,med ppl p ef,med (I.6) presunea efectvă mede la baza fundaţe, calculată pentru grupărle de acţun (efecte ale acţunlor) defnte conform CR0, după caz (caracterstcă, frecventă, cvaspermanentă) ppl presunea plastcă care reprezntă valoarea de calcul lmtă a presun pentru care în pământ apar zone plastce de extndere lmtată (4) Presunea plastcă se calculează utlzând metoda dată în Anexa H. (5) Conform SR EN 997- ş Anexa naţonală, pentru stărle lmtă de exploatare coefcenţ parţal de rezstenţă pentru pământur, M, au valoarea egală cu,0. I.8 Calculul la vbraţ () Fundaţle construcţlor supuse la vbraţ sau la încărcăr vbrator trebue proectate astfel încât să se asgure că vbraţle nu produc tasăr ş vbraţ excesve. () Este ndcat să se a măsur de precauţe pentru a nu se produce rezonanţa între frecvenţa încărcărlor pulsator ş frecvenţa crtcă a sstemulu fundaţe-teren ş pentru a se asgura faţă de aparţa lchefer în teren. (3) Vbraţle produse de cutremure trebue luate în consderare conform SR EN ş Anexa naţonală. I.9 Fundaţ pe roc Consderaţle complementare pentru proectarea fundaţlor de suprafaţă pe roc sunt prezentate în SR EN 997-, Secţunea 6. 9

31 PARTEA a II-a PROIECTAREA STRUCTURALĂ A FUNDAŢIILOR DE SUPRAFATA II. Scop ş domen de aplcare () Prevederle dn partea a II-a a prezente normatv se referă la dmensonarea ş alcăturea constructvă a fundaţlor de suprafaţă pe terenur favorable. Pentru fundaţ pe terenur specale se aplcă prevederle dn reglementărle tehnce specfce, aplcable, în vgoare. () Prevederle normatvulu se aplcă următoarelor tpur de fundaţ de suprafaţă: a) fundaţ zolate; b) fundaţ contnue, dspuse după una, două sau ma multe drecţ; c) radere generale. II. Defnţ, notaţ ş smbolur () Prncpalele defnţ, notaţ ş smbolur utlzate în partea II a prezentulu normatv sunt prezentate în tabelul II. s II.. Tabelul II. Defnţa Sstemul structural Suprastructura Infrastructura Substructura Semnfcaţa Ansamblul elementelor care asgură rezstenţa ş stabltatea une construcţ sub acţunea încărcărlor statce ş dnamce, nclusv cele sesmce. Sstemul structural este alcătut dn tre subssteme: suprastructura (S), nfrastructura (I) ş terenul de fundare (T) (Fg. II.). Ansamblul elementelor structurale stuate deasupra nfrastructur; pozţonată, de regulă, peste cota zero a construcţe. Ansamblul elementelor structurale stuate, de regulă, sub cota zero a construcţe; este alcătută dn substructură ş fundaţ; la construcţle care nu au substructură, nfrastructura este alcătută dn fundaţ. Parte a nfrastructur pozţonată între suprastructură ş fundaţ. Substructura este alcătută, de regulă, dn elemente structurale vertcale (pereţ, stâlp) ş elemente orzontale sau înclnate (plăc, grnz etc.). În raport cu suprastructura, aceasta prezntă dferenţe de alcăture ş conformare, care conduc la capactăţ de rgdtate ş rezstenţă majorate. În unele cazur substructura nclude ş prmul sau prmele nvelur de peste cota zero. 30

32 T T S S T T T F T T T T T F a) b) LEGENDA S=Suprastructura I=Infrastructura B=Substructura F=Fundat T=Teren de fundare S S F S ±0.00 CTA CTA ±0.00 B I F B I CTA F ±0.00 B I T T T c) d) e) Fgura II. Tabelul II. Notaţa sau smbolul Semnfcaţa Ltere LATINE A s Ara de armătură As,con Ara de armătură de conectare dn planşeu A sh, A sv Ara armătur orzontale, respectv vertcale, în pereţ fundaţe pahar Awf Suprafaţa secţun de forfecare dntre elementul vertcal ş placă B Dmensunea ma mcă a tălp fundaţe având forma dreptunghulară în plan B a Lăţmea actvă a fundaţe C w Forţa de compresune dn bela comprmată dn pereţ fundaţe pahar E d Valoarea de proectare a efectulu acţun sesmce a elementulu EFd Efortul care acţonează la partea superoară a fundaţe E FG Efortul dn încărcăr nesesmce care acţonează la partea superoară a fundaţe E FE Efortul dn încărcăr sesmce care acţonează la partea superoară a fundaţe F b Forţă tăetoare de bază H Înălţmea fundaţe H Înălţmea la margnea fundaţe tp obelsc H, H Înălţmle treptelor bloculu dn beton smplu. Înălţme talpă fundaţe pahar HC Înălţmea secţun fundaţe contnue H f Grosmea fundulu paharulu H Înălţme nfrastructură H mn Înălţmea mnmă a fundaţe H P Înălţmea paharulu fundaţe pentru stâlp prefabrcaţ H r Grosmea raderulu H v; L v Înălţmea; lungmea vute L Dmensunea mare a tălp fundaţe având forma dreptunghulară în plan; Lungmea sstemulu de fundare pentru fundaţ de secţune dreptunghulară L0 Dstanţa dntre do stâlp vecn 3

33 L c Lungmea console grnzlor de fundare Ls Valoarea de calcul a forţe de lunecare transmsă planşeulu superor M Momentul încovoetor rezultant în centrul de greutate al secţun fundaţe M Momentul încovoetor transms paharulu prn presun pe peretele frontal M Momentul încovoetor în stâlpul M C, N C Momentele încovoetoare ş forţa axală la baza cuznetulu MFd Momentul care acţonează la partea superoară a fundaţe M x Momentul încovoetor faţă de secţunea x-x My Momentul încovoetor faţă de secţunea y-y N Forţa axală; Rezultanta încărcărlor axale în centrul de greutate al secţun fundaţe N Forţa axală transmsă la pahar prn betonul de monoltzare N Forţa axală de străpungere a fundulu paharulu monoltzat NFd Forţa axală care acţonează la partea superoară a fundaţe N P Forţa de întndere în pereţ longtudnal P Rezultanta presunlor pe peretele frontal R d Rezstenţa (efortul capabl) elementulu T Moment de torsune V Forţa tăetoare V Fd Forţa tăetoare care acţonează la partea superoară a fundaţe Vnf Forţa tăetoare care se dezvoltă în elementul vertcal sub planşeu V Rd,c Capactatea betonulu smplu la forţa tăetoare a g Acceleraţa terenulu pentru proectare b p Grosmea peretelu paharulu, la partea superoară b s, l s Dmensun secţune stâlp b0, l0 Dmensun pahar la partea superoară b`w Lăţmea bele comprmate dn peretele fundaţe pahar d Înălţmea utlă a secţun d s Dametrul tje şurubulu f ck Rezstenţa caracterstcă a betonulu la compresune f cd, f ctd Rezstenţa de calcul a betonulu la compresune, respectv la întndere f ctm Rezstenţa mede a betonulu la întndere fbd Efort untar de aderenţă f yk Valoarea caracterstcă a rezstenţe de curgere a armătur fys Rezstenţa de calcul a armătur h Înălţmea secţun transversale a grnz h r Grosmea raderulu h c Înălţmea cuznetulu; Înălţmea secţun transversale a grnz în câmp h w Înălţmea peretelu lb Dmensunea nteroară a paharulu l bd Lungmea de ancorare lc, bc Lungmea cuznetulu, lăţmea cuznetulu l w Înălţmea secţun peretelu l s, b s Dmensunle secţun transversale a stâlpulu p Presune de contact fundaţe-teren; procent de armare q Factor de comportare u Permetru de străpungere u Permetrul de străpungere la dstanţa d u 0 Permetrul de străpungere la faţa stâlpulu Ltere GRECESTI R d/e d Unghul bloculu dn beton smplu 3

34 β δ γrd η, η ν, ν` w σ σ Rdmax τ med Ф Φ L Фt Unghul cuznetulu dn beton armat. Factor care ţne seama de momentul încovoetor în calculul la străpungere Unghul bele comprmate dn peretele fundaţe pahar Factor de suprarezstenţă Factor pentru calculul efortulu de aderenţă Coefcent de frecare Coefcenţ de reducere a rezstenţe la compresune a betonulu fsurat Coefcent de armare Coefcent de armare transversală Efort untar normal Efort untar de aderenţă Efort tangenţal medu Dametrul bare de armătură Dametrul bare de armătură longtudnală Dametrul bare de armătură transversală () Untăţle de măsură recomandate la proectarea fundaţlor de suprafaţă sunt date în tabelul II.3. Tabelul II.3 Mărmea U.M. Forţă kn Masă kg Moment knm Masă volumcă kg/m 3 Greutate volumcă kn/m 3 Efort untar, presune, rezstenţă, rgdtate kpa II.3 Cernţe generale prvnd proectarea nfrastructurlor II.3. Cernţe prvnd proectarea fundaţlor () Fundaţle trebue proectate astfel încât să transmtă la teren încărcărle construcţe, nclusv cele dn acţun sesmce, asgurând îndeplnrea condţlor prvnd verfcarea terenulu de fundare la stăr lmtă. () Fundaţle ca elemente structurale se vor proecta astfel încât să fe îndeplnte condţle de verfcare la stărle lmtă ultme ş de servcu dn SR EN 99-- ş codul P00-. II.3. Cernţe prvnd proectarea substructurlor () Substructura are rolul de a prelua încărcărle provente de la suprastructură ş de a le transmte fundaţlor. () La proectarea substructurlor se vor lua în consderare încărcărle propr, încărcărle transmse de suprastructură, conform prevederlor de la cap. II.4 ş încărcărle dn teren. Vor f îndeplnte condţle de verfcare la stărle lmtă ultme ş de servcu dn SR EN 99--, precum ş Codulu de proectare sesmcă. Partea I-Preveder de proectare pentru clădr, ndcatv P00-. II.3.3 Cernţe prvnd proectarea nfrastructurlor () Se vor respecta cernţele de la punctul dn normatvul P00- ş anume: a) alcăturea fundaţlor construcţe ş a legătur acestea cu suprastructura trebue să asgure condţa ca întreaga clădre să fe supusă une exctaţ sesmce cât ma unforme; 33

35 b) în cazul structurlor alcătute dntr-un număr de pereţ structural cu rgdtate ş capactăţ de rezstenţă dferte sunt recomandable nfrastructurle de tp cute rgdă ş rezstentă sau de tp rader casetat; c) în cazul adoptăr unor elemente de fundare ndvduale (drectă sau la adâncme, prn ploţ), este recomandablă utlzarea une plăc de fundaţe (rader) sau prevederea unor grnz de legătură între aceste elemente, în ambele drecţ; d) se recomandă să se evte formele de construcţ la care, pentru anumte drecţ de acţune sesmcă, pot apărea suprasolctăr ale unor elemente vertcale ş solctarea dezavantajoasă a nfrastructurlor. () La proectarea elementelor nfrastructur vor f îndeplnte condţle de verfcare la stărle lmtă ultme ş de servcu dn SR EN 99--, precum ş P00-. (3) Infrastructura se va proecta astfel încât să fe solctată, de regulă, în domenul elastc de comportare (Fg. II.). Eforturle dn acţun sesmce transmse nfrastructur se vor asoca mecansmulu de plastfcare al suprastructur. Această condţe nu este oblgatore pentru structurle care se proectează ca structur cu ductltate moderată sau lmtată. Perete Stalp Grnda Artculat plastce Grnda S Stalp S T F B I Fgura II. (4) Se admte proectarea mecansmulu de plastfcare a structur cu dezvoltarea de artculaţ plastce ş în substructură, caz în care se vor lua măsur care să asgure o comportare ductlă a substructur. (5) La construcţ care nu se încadrează în cernţele de la (3) sau (4) (de exemplu rezervoare sau slozur de beton armat) se poate admte plastfcarea terenulu de fundare. În acest caz se nterzce calculul terenulu de fundare pe baza metode prescrptve bazată pe presun convenţonale. (6) Atunc când nteracţunea teren-structură are o nfluenţă semnfcatvă asupra efectelor acţunlor în structură, propretăţle terenulu ş efectele nteracţun trebue luate în calcul conform cu SR EN Dmensonarea fundaţlor de suprafaţă poate f efectuată utlzând modele smplfcate adecvate pentru a descre nteracţunea teren-structură. (7) Toate elementele nfrastructurlor trebue să satsfacă cernţele de durabltate prevăzute pentru întreaga structură. Proectarea elementelor nfrastructurlor pentru durabltate se va face în conformtate cu prevederle normatvulu NE0/. În anexa F dn NE 0, se ndcă valorle mnme ale raportulu apă/cment, clase mnme de rezstenţă ş dozajulu de cment în funcţe de clasa de expunere. Pentru stablrea grosm stratulu de acoperre se va utlza metodologa dn SR EN Pentru elementele în contact cu pământul stratul de acoperre cu beton al armăturlor va f mnm 50 mm. T F 34

36 II.4 Efortur transmse nfrastructurlor II.4. Preveder generale () Eforturle transmse nfrastructurlor se determnă consderând eforturle transmse de suprastructură, încărcărle aplcate drect nfrastructur (încărcăr dn greutatea propre, dn încărcăr de exploatare, forţe sesmce etc.), presun sau împnger ale pământulu, presunea ape etc. a) Orce acţune semnfcatvă pentru proectarea elementelor nfrastructur sau pentru verfcarea terenulu de fundare se va consdera în categora de efortur transmse nfrastructur. () Eforturle transmse nfrastructurlor se determnă în grupărle de încărcăr defnte de codul CR0. b) Stablrea eforturlor transmse nfrastructurlor în grupărle de încărcăr care cuprnd acţunea sesmcă este, de regulă, condţonată de dmensonarea completă a suprastructur. (3) Eforturle dn nfrastructură rezultă în urma calcululu suprastructur ş depnd de modelul de calcul adoptat. În mod tradţonal suprastructura se consderă încastrată la nvelul cote planşeulu peste subsol sau în lpsa unu subsol, la nvelul cote superoare a fundaţlor. Eforturle obţnute la baza suprastructur consttue încărcăr pentru nfrastructură ş terenul de fundare. a) Această poteză este acceptablă pentru structur în cadre ş structur de tp hală. b) Pentru structur cu pereţ poteza poate f corectă când clădrea are subsol (sau subsolur), ar subsolurle au o alcăture capablă să asgure dezvoltarea capactăţ pereţlor ş este, de regulă, ncorectă când clădrea nu are subsol. În acest caz trebue consderat că pereţ se pot rot pe teren. (4) O modelare ma corectă constă în a consdera structurle ca ansamblul consttut dn suprastructură, nfrastructură ş teren de fundare. Terenul de fundare poate f modelat, în mod smplfcat, ca un ansamblu de resoarte caracterzate de coefcentul de pat. Această modelare este corectă atât tmp cât nu apar întnder pe suprafaţa terenulu sau dacă programul de calcul este dotat cu resoarte care nu preau întnder. II.4. Efortur transmse nfrastructurlor în gruparea de încărcăr care conţne acţunea sesmcă () La proectarea nfrastructur, acţunea sesmcă orzontală se va consdera conform prevederlor dn codul P00-. () În gruparea de încărcăr care conţne acţun sesmce, atunc când se acceptă plastfcarea suprastructur ş o comportare în domenul elastc a nfrastructur, eforturle transmse nfrastructurlor sunt cele asocate mecansmulu de dspare a energe nduse de acţunle sesmce (M Fd, V Fd, N Fd, - Fg. II.3), consderând efectele suprarezstenţe elementelor structurale, fără a depăş însă valorle corespunzătoare comportăr elastce (q =,0), conform (3), (7) ş (8). Forţele generalzate capable se determnă consderând rezstenţele de calcul ale materalelor. 35

37 Drecta actun sesmce N Fd, M Fd, V Fd, p ef Fgura II.3 (3) În cazul fundaţlor elementelor vertcale ndvduale (stâlp, pereţ ductl), condţa de la paragraful () se poate consdera satsfăcută dacă efectele acţun E Fd asupra fundaţe se determnă după cum urmează: E Fd = E F,G + γ Rd Ω E F,E în care E F,G EF,E (II.) efectul acţun (efortul secţonal) dn încărcărle nesesmce, ncluse în combnaţa de acţun consderate în calculul la cutremur efectul acţun (efortul secţonal) dn încărcărle sesmce de proectare γrd factorul de suprarezstenţă, egal cu,0 pentru q 3, ş,5 pentru q>3 Ω R d E d valoarea (Rd/Ed) q în zona dspatvă a elementulu al structur care are nfluenţa cea ma mare asupra efortulu EF consderat ar rezstenţa (efortul capabl) elementulu valoarea de proectare a efortulu în elementul corespunzătoare acţun sesmce de proectare (4) În cazul fundaţlor de stâlp ş pereţ ductl de beton armat, Ω se determnă ca valoare a raportulu momentelor M Rd/M Ed în secţunea transversală de la baza zone plastce. (5) În cazul fundaţlor stâlplor cadrelor metalce cu contravântur centrce Ω este valoarea mnmă a raportulu forţelor axale N Rd/N Ed, determnate pentru toate dagonalele întnse. (6) În cazul fundaţlor stâlplor cadrelor metalce cu contravântur excentrce, Ω este valoarea mnmă a raportulu forţelor tăetoare VRd/VEd determnată pentru toate zonele dspatve forfecate sau a raportulu momentelor încovoetoare M Rd/M Ed stablte pentru toate zonele dspatve prn efortur de încovoere. (7) În cazul fundaţlor alcătute ca ssteme spaţale sau bdrecţonale de fundaţ (reţele de grnz de fundare sau nfrastructur complexe) la care suprarezstenţa secţunlor dn calculul structural la stuaţa de proectare sesmcă este relatv unformă ş moderată (orentatv Ω,5), eforturle secţonale în elementele sstemulu de fundare se vor obţne utlzând modelul de calcul elastc complet al ansamblulu suprastructură-nfrastructură, pe care se aplcă încărcărle gravtaţonale ş forţele sesmce de proectare multplcate prntr-un factor de suprarezstenţă medu pe structură: EFd = EF,G +,5 EF,E (8) Pereţ neductl (pereţ mar, slab armaţ, adcă pereţ cu dmensunea orzontală mnm între (II.) 36

38 l w 4 m ş l w /3 h w, la care ncursunle în domenul postelastc sunt lmtate, se vor calcula ca pereţ care pot avea rotr lmtate la bază ( rockng walls ), la eforturle rezultate dn calcul elastc, în cazul în care e reazemă drect pe fundaţe ş nu pe un subsol de beton armat. (9) Dacă mecansmul de plastfcare ce asgură dsparea energe nduse de cutremur mplcă dezvoltarea de deformaţ nelastce ş în elementele substructur, pentru verfcarea terenulu de fundare se consderă valorle eforturlor capable ale elementelor nfrastructur. (0) Eforturle transmse nfrastructurlor de către suprastructurle care răspund elastc la acţunle sesmce (q <,5 sau structur dn clasa de ductltate joasă - DCL) ş/sau la care se admte plastfcarea terenulu de fundare se vor lua cele rezultate dn calculul structur în stuaţa de proectare sesmcă. () La proectarea sstemelor de fundare se va lua în consderare efectul componente vertcale a acţun sesmce, în concordanţă cu normatvul P00-. II.5 Materale utlzate la fundaţ II.5. Fundaţle se realzează în mod obşnut dn: a) beton armat; b) beton smplu; c) zdăre de patră. La realzarea fundaţlor se recomandă folosrea betonulu armat, ndferent de mărmea încărcărlor ş destnaţa construcţe. II.5. Caracterstcle betoanelor utlzate la executarea fundaţlor se stablesc de către proectant în funcţe de destnaţe, solctăr, condţle medulu de fundare ş nfluenţa acestora asupra durabltăţ betonulu dn fundaţ. Clasele mnme de beton sunt: a) Pentru elemente dn beton smplu: C8/0 pentru umplutur, egalzăr ş pentru bloc (la fundaţle tp bloc de beton smplu ş cuznet de beton armat). b) Pentru elemente dn beton armat: C6/0, respectându-se prevederle dn P00-. În funcţe de clasele de expunere (dn punct de vedere al durabltăţ), clasa mnmă va respecta prevederle Codulu de practcă pentru executarea lucrărlor dn beton, beton armat ş beton precomprmat. Partea I-Producerea betonulu, ndcatv NE 0/. c) Pentru betonul dn sub-betonăr la stâlp metalc: Clasa mnmă va f C5/30 Tpul de cment ce se utlzează la prepararea betonulu pentru fundaţ se stableşte în funcţe de nfluenţa condţlor medulu de fundare, conform prevederlor codulu NE 0/. II.5.3 Oţelul beton trebue să îndeplnească condţle, defnte în Specfcaţa tehncă prvnd produsele de oţel utlzate ca armătur: cernţe ş crter de performanţă, ndcatv ST Oţelul folost în fundaţ va f de clasă B sau C. Oţelurle neductle, sau ma puţn ductle, se pot utlza în stuaţle în care, prn modul de dmensonare, se poate asgura o comportare în domenul elastc al acestor armătur. II.5.4 Pentru fundaţle dn zdăre de patră se aplcă prevederle defnte în legslaţa ce reglementează lucrărle de zdăre dn patră naturală. Mortarul întrebunţat este dn var ş cment, în conformtate cu legslaţa prvnd mortarele obşnute pentru zdăre ş tencuală. 37

39 II.5.5 Pentru fundaţle contnue ale construcţlor cu cel mult un nvel amplasate în medul rural se pot aplca ş soluţ constructve bazate pe folosrea materalelor locale. Fundaţle se pot realza dn lemn, zdăre de patră sau beton cclopan. II.6 Proectarea fundaţlor zolate () Prevederle prezentulu captol se aplcă la proectarea fundaţlor zolate ale stâlplor de beton armat, pereţlor structural de beton armat ş stâlplor de oţel. Detalle pentru fundaţ zolate pot f utlzate ş în cazul unor elemente structurale contnue. () Tpurle de fundaţ zolate care fac obectul prezentulu normatv sunt: a) Fundaţle pentru stâlp ş pereţ de beton armat monolt:. fundaţ tp talpă de beton armat (fundaţ elastce);. fundaţ tp bloc ş cuznet (fundaţ rgde). b) Fundaţle pentru stâlp de beton armat prefabrcat:. fundaţ tp pahar;. alte tpur de fundaţ adaptate sstemulu de îmbnare dntre stâlpul prefabrcat ş fundaţe. c) Fundaţle pentru stâlp de oţel:. fundaţ tp bloc ş cuznet;. fundaţ tp talpă de beton armat. (3) Proectarea fundaţlor zolate de beton armat se face pe baza prevederlor standardulu SR EN (4) Dmensunle în plan ale fundaţlor zolate se stablesc conform prevederlor dn partea I-a a normatvulu. (5) La alcăturea fundaţlor zolate se va ţne seama de următoarele regul cu caracter general: a) sub fundaţle de beton armat monolt se prevede un strat de beton de egalzare de 5000 mm grosme; b) fundaţle se pozţonează, de regulă, centrat în axul stâlpulu sau peretelu; c) pentru stâlp sau pereţ de calcan, de rost sau stuaţ în care exstă în vecnătate alte elemente de construcţ sau nstalaţ, se pot utlza fundaţ excentrce în raport cu axul elementulu; în acest caz momentul transms tălp fundaţe se poate reduce prn prevederea de grnz de echlbrare; II.6. Fundaţ pentru stâlp ş pereţ de beton armat monolt II.6.. Fundaţ tp talpă de beton armat Fundaţle tp talpă de beton armat pentru stâlp ş pereţ de beton armat pot f de formă prsmatcă (Fg. II.4-a) sau formă de obelsc (Fg. II.4-b). 38

40 </3 H H H' L Beton de egalzare L Beton de egalzare a) b) Fgura II.4 () Înălţmea fundaţe (H) se stableşte funcţe de următoarele condţ: a) asgurarea rgdtăţ fundaţe de beton armat; dacă se respectă condţa H/L 0,30 unde H este înălţmea maxmă a fundaţe ş L este dmensunea cea ma mare în plan, se admte poteza dstrbuţe lnare a presunlor pe teren; b) verfcarea fundaţe la forţă tăetoare fără să fe necesare armătur transversale; înălţmea maxmă H va f luată astfel încât să se respecte condţa: V Ed V Rd f 3 B H, c 0, k 00 (II.3) ck unde V Ed este forţa tăetoare maxmă, ar V Rd,c este capactatea betonulu smplu la forţă tăetoare, condţe ce asgură faptul că secţunea de beton poate prelua forţa tăetoare nefnd necesare armătur transversale. În această relaţe: B 00 k d A Bd sl l 0,0 este dmensunea fundaţe pe drecţa perpendculară lungm L ş d este înălţmea utlă a secţun: d = H-a, A sl este ara de armaturlor întnse care se prelungesc cu o lungme l lbd d. Se va respecta condţa: V Rd, c mn B H 0, 035k 3 f / ck B H (II.4) c) verfcarea la străpungere fără a f nevoe de armătură; înălţmea maxmă H va f luată astfel încât să îndeplnească condţle: ) în lungul permetrulu u (la dstanţa d de margnea stâlpulu) să se respecte condţa: Fd în care: Rd x y, c 00 f 3 0, k ck (II.5) ρ x ş ρ y sunt coefcenţ de armare pe cele două drecţ, ar Fd N Fd u d (II.6) 39

41 unde β este un coefcent care ţne seama de nfluenţa momentulu încovoetor. Valoarea lu β se poate calcula conform metode dn SR EN 99--, sau se poate lua,5 pentru stâlp central ş,5 pentru restul stâlplor. În cazul une încărcăr centrce β =. Înălţmea d este meda înălţmlor utle pe cele două drecţ ale fundaţe, d = (d x+d y)/; Valoarea netă a forţe de străpungere poate f redusă: N N N în care: N Fd ΔN Fd Fd,red Fd Fd forţa aplcată forţa de reacţune vertcală dn nterorul conturulu consderat, adcă reacţunea terenulu mnus greutatea propre a fundaţe. ) în lungul unor conturur de calcul u stuate la cel mult d de la faţa stâlpulu. În acest caz membrul drept dn relaţa II.5 se multplcă cu coefcentul d/a în care a este dstanţa la care se consderă permetrul u. Restul varablelor sunt cele de la punctul b). d) Condţle de la punctele b) ş c) consttue recomandăr. În cazul când se alege o înălţme H ce nu respectă aceste condţ, fundaţa va f prevăzută cu armătur corespunzătoare calculate cu relaţle dn captolele 6. ş 6.4 dn SR EN De asemenea, se va verfca ş condţa: V Ed V Rdmax e) Valoarea mnmă a înălţm fundaţe este H mn = 300 mm. () Înălţmea la margne a fundaţe tp obelsc (H ) rezultă în funcţe de următoarele condţ: a) valoarea mnmă este H mn = 50 mm; b) panta feţelor înclnate ale fundaţe nu va f ma mare de /3. (3) Armătura fundaţe (Fg. II.5 a ş b) este compusă dn: a) armătura de pe talpă, realzată ca o reţea dn bare. (II.7) Ara de armătura rezultă dn dmensonarea la moment încovoetor în secţunle de la faţa stâlpulu. În calculul momentelor încovoetoare dn fundaţe se consderă presunle pe teren determnate de eforturle transmse de stâlp. Se vor consdera stuaţle de încărcare (presun pe teren) care conduc la solctărle maxme în fundaţe. Procentul mnm de armare pe fecare drecţe este 0,0 %. Dametrul mnm al armăturlor este Ф= 0 mm. Dstanţa maxmă între armătur este de 50 mm; dstanţa mnmă este de 00 mm. Armătura se dstrbue unform pe lăţmea fundaţe ş se prevede la capete cu cocur cu lungmea mnmă egală cu d, înălţmea utlă a secţun, la margne. b) armătura de la partea superoară este realzată dn mnm tre bare dspuse în dreptul stâlpulu sau ca o reţea dezvoltată pe toată suprafaţa fundaţe. Fundaţle care nu au desprndere de pe terenul de fundare se prevăd la partea superoară cu armătură constructvă. La fundaţle care lucrează cu are actvă, armătura de la partea superoară rezultă dn calculul la încovoere. Dmensonarea armătur se face în secţunle de consolă cele ma solctate, consderând momentele încovoetoare negatve rezultate dn acţunea încărcărlor dn greutatea fundaţe, a umplutur peste fundaţe ş a încărcărlor aplcate pe teren sau prn repartzarea momentulu încovoetor transms de stâlp. În această stuaţe de solctare armătura se realzează ca o reţea de bare dspuse paralel cu laturle fundaţe. Dametrul mnm al armăturlor este Ф = 0 mm. 40

42 Dstanţa maxmă între armătur este de 50 mm; dstanţa mnmă este de 00 mm. c) armătura transversală necesară pentru preluarea forţelor tăetoare sau pentru străpungere se realzează ca armătură înclnată dspusă în dreptul stâlpulu. Se prevede în cazul în care nu se respectă recomandărle de la pct. II.6...() pct.b ş c ş se calculează conform SR EN d) armătur pentru stâlp ş pereţ (mustăţ) Armăturle vertcale dn fundaţe, pentru conectarea cu stâlpul de beton armat, rezultă în urma dmensonăr/verfcăr stâlpulu. Se recomandă ca armăturle dn fundaţe (mustăţle) să se alcătuască astfel încât în prma secţune potenţal plastcă a stâlpulu, aflată deasupra fundaţe, barele de armătură să fe contnue (fără înnădr). În fgura II.5c este prezentată o soluţe de realzare a mustăţlor pentru stâlp. Armătura trebue prelungtă în fundaţe pe o lungme cel puţn egală cu l bd, unde l bd se determnă având ca refernţă SR EN 99-- ş codul P00-. Armatura de la coltur lp ls ls B H H L L L L Legenda: la - lungme artculate plastca ls - lungme suprapunere a) b) c) Fgura II.5 Etrer dn fundaţe au rol de pozţonare a armăturlor vertcale pentru stâlp; se dspun la dstanţe de maxmum 50 mm ş cel puţn în 3 secţun. (4) Calculul momentelor încovoetoare în fundaţe Pentru calculul momentelor încovoetoare în fundaţe se consderă secţunle de încastrare de la faţa stâlpulu ş presunle pe teren pe suprafaţa delmtată de laturle tălp ş planul de încastrare consderat, calculate scăzând greutatea propre a fundaţe (Fg. II.6). Calculul smplfcat al momentelor încovoetoare în talpa fundaţe se face cu relaţle II.8 ş II.9: l x l x M Fd, x B p0 p p0 (II.8) 3 M Fd, y l y L pmed ; p med p p (II.9) 4

43 y x B x x ly L y p med p p p med p 0 Fgura II.6 II.6.. Fundaţ tp bloc ş cuznet Fundaţle tp bloc de beton ş cuznet sunt alcătute dntr-un bloc de beton smplu pe care reazemă un cuznet de beton armat în care se încastrează stâlpul (Fg. II.7). hc hc lc L H lc L L lbd H H a) Bloc de beton cu o treaptă b) Bloc de beton cu doua trepte Fgura II.7 () Blocul de beton smplu se realzează respectând următoarele condţ: a) înălţmea trepte este de mnmum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă; b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţme mnmă este de 300 mm; înălţmea trepte nferoare este de mnmum 400 mm; c) clasa betonulu este mnm C8/0, dar nu ma mcă decât clasa betonulu necesară dn condţ de durabltate; d) înălţmea bloculu de beton se stableşte astfel încât tg să respecte valorle mnme dn tabelul II.4; această condţe va f realzată ş în cazul bloculu realzat în trepte (Fg. II.7); e) rosturle orzontale de turnare a betonulu se vor trata astfel încât să se asgure condţ pentru realzarea unu coefcent de frecare între cele două suprafeţe μ = 0,7 conform defnţe dn SR EN 99--, prn realzarea de aspertăţ de cel puţn 3 mm înălţme dstanţate la 40 mm. () Cuznetul de beton armat se proectează respectând următoarele: a) cuznetul se realzează cu formă prsmatcă; b) dmensunle în plan (lc ş bc) vor respecta următoarele condţ: 4

44 ) să fe ma mar decât dmensunle care asgură lmtarea presunlor pe planul de contact cu blocul la valor ma mc decât rezstenţa de calcul la compresune a betonulu; ) se recomandă următoarele ntervale pentru raportul l c/l respectv b c/b:. bloc de beton cu o treaptă: lc/l = 0,50 0,65. bloc de beton cu ma multe trepte: l c/l = 0,40 0,50 Presunea efectvă pe teren (kpa) Tabelul II.4 Valor mnme tg funcţe de clasa betonulu C4/5 C8/0 sau ma mare 00,5,05 50,30,5 300,40,30 350,50,40 400,60,50 600,00,85 c) înălţmea cuznetulu (h c) va respecta următoarele valor mnme:. h c 300 mm;. h c/l c 0,5;. tg 0,65 (fg, II.7); dacă tg,00 nu este necesară verfcarea cuznetulu la forţă tăetoare. Dacă nu se respectă această recomandare, se va face verfcarea la forţă tăetoare conform SR EN 99--; d) rosturle orzontale dntre bloc ş cuznet se vor trata astfel încât să se asgure condţ pentru realzarea unu coefcent de frecare între cele două suprafeţe μ=0,7 conform defnţe dn SR EN 99--, prn realzarea de aspertăţ de cel puţn 3 mm înălţme dstanţate la 40 mm. (3) Calculul momentelor încovoetoare poztve în cuznet se face consderând încastrarea consolelor în secţunle de la faţa stâlpulu (Fg. II.8). y l c b c x x b c l c y cmed p p c p c p cmed p 0 Fgura II.8 43

45 Presunle pe suprafaţa de contact dntre cuznet ş bloc, funcţe de care se determnă eforturle secţonale în cuznet, sunt determnate de eforturle dn stâlp (nu se ţne cont de greutatea cuznetulu). Presunle pe suprafaţa de contact dntre cuznet ş blocul de beton, dacă nu apar desprnder, se determnă cu relaţle : p N 6M c c, c lc bc lc cx b c sau p c, c N 6M c bc lc bc c y Dacă: p c < 0, atunc lungmea zone actve (comprmate) este: A x l M c cx 3 sau A N c ar p c se determnă cu relaţle: N c pc sau p l M c cx 3b c N c y bc 3 c M cy N c l N c b M c c y 3l c N c Nc, Mc(x) ş Mc(y) sunt forţa axală ş momentele încovoetore la nvelul tălp cuznetulu. Momentele încovoetoare în cuznet se calculează cu relaţle: c (II.0) (II.) l c lc M x bc pc0 pc pc0 (II.) 3 M y bc lc pcmed, p cmed pc pc (II.3) Dacă ara actvă de pe suprafaţa de contact cuznet bloc este ma mcă decât 70% dn talpa cuznetulu (l c bc), atunc cuznetul se va ancora de bloc cu armătur. Ara acestor armătur poate f calculată dn condţa ca forţa dn armătur să fe egală cu volumul de întnder obţnut pe baza une dstrbuţ lnare a presunlor. (4) Armarea cuznetulu va respecta următoarele condţ: a) Armătura de la partea nferoară:. se realzează ca o reţea de bare dspuse paralel cu laturle cuznetulu; ara de armătură rezultă dn verfcarea la moment încovoetor în secţunle de la faţa stâlpulu (Fg. II.7). procentul mnm de armare pe fecare drecţe este 0,0%;. dametrul mnm al armăturlor este Ф = 0 mm; v. dstanţa maxmă între armătur va f de 50 mm; dstanţa mnmă este 00 mm; v. armătura se dstrbue unform pe lăţmea cuznetulu ş se prevede la capete cu cocur cu lungmea mnmă egală cu lungmea de ancoraj, măsurată de la margne, eventual întoarsă pe orzontală. b) Armătura de la partea superoară se dspune când cuznetul are desprnder de pe blocul fundaţe; Ara de armătură pe fecare drecţe rezultă dn:. verfcarea la compresune excentrcă a secţun de beton armat pe suprafaţa de contact dntre cuznet ş bloc; 44

46 .. v. preluarea întnderlor când zona comprmată pe talpa cuznetulu este ma mare de 70% dn ara tălp, ca armătură de ancorare; verfcarea la moment încovoetor negatv a cuznetulu încărcat cu forţele dezvoltate în armăturle de ancorare; se realzează ca o reţea de bare dspuse paralel cu laturle cuznetulu ş ancorate în blocul de beton smplu, după modelul dn Fg. II.7; v. dametrul mnm al armăturlor este Ф =0 mm; v. dstanţa între armătur va f de mnm 00 mm ş maxm 50 mm. c) Armăturle pentru stâlp sau pereţ (mustăţ):. armăturle vertcale dn cuznet, pentru conectarea cu stâlpul de beton armat, rezultă în urma dmensonăr stâlpulu sau peretelu;.. v. se recomandă ca armăturle dn cuznet să se alcătuască astfel încât în prma secţune potenţal plastcă a stâlpulu, aflată deasupra fundaţe, barele de armătură să fe fără înnădr; etrer dn cuznet au rol de pozţonare a armăturlor vertcale pentru stâlp ş se dspun în cel puţn secţun; armăturle trebue prelungte în fundaţe pe o lungme cel puţn egală cu lungmea de ancorare. d) Armătur înclnate dspuse pentru preluarea forţe tăetoare în consolele cuznetulu dacă tg < (Fg. II.7) se vor dmensona conform SR EN II.6. Fundaţ pentru stâlp de beton armat prefabrcat Fundaţle zolate pentru stâlp de beton armat prefabrcat pot f realzate ca tălp armate (Fg. II.9 a ş b) sau fundaţ tp pahar (Fg. II.9-c). Stalp beton prefabrcat Plac otel Beton subturnare Buloane ancoraj FguraII.9-a 45

47 Stalp prefabrcat Mortar fara contracte Mortar fara contracte Spratur metalce Spratur metalce Mustat dn fundate Mustat dn fundate Cofraj Cofraj Fundate Surub de reglare Placuta metalca Fgura II.9-b Fgura II.9-c Tălple armare se proectează conform prevederlor de la II.6... În ţara noastră soluţa obşnută este fundaţa tp pahar, pentru care se vor da preveder de proectare în paragrafele următoare. Ea poate f realzată dn beton armat monolt, dn guler prefabrcat plus talpă dn beton armat monolt, sau ntegral prefabrcată. Paharele pot avea pereţ amprentaţ (sau nervuraţ) sau pereţ netez. II.6.. Dmensunle secţunlor de beton () Înălţmea paharulu H p Înălţmea paharulu H p se stableşte dn condţ de asgurarea lungm de ancoraj (l bd) a armăturlor longtudnale dn stâlp: a) Hp lbd +00 mm; b) H p se poate reduce, corespunzător, dacă armătura este întoarsă la baza stâlpulu; c) l bd se determnă având ca refernţă SR EN 99-- ş Codul P00-, consderând condţ normale de solctare; d) condţle de aderenţă sunt stablte funcţe de modul de realzare a stâlpulu prefabrcat; () Se recomandă respectarea unor condţ constructve generale: 46

48 a) H p, l s în cazul stâlplor cu secţune dreptunghulară cu dmensunle l s ş b s, l s b s; b) H p 500 mm în cazul stâlplor la construcţ etajate; c) Hp Hs/8; Hs este înălţmea lberă a stâlpulu de la faţa superoară a fundaţe până la rgla acoperşulu sau la grnda de rulare a podulu. Condţa este valablă pentru înălţm ale stâlplor ma mc decât 0m. (3) Grosmea H f Grosmea fundulu paharulu (H f) rezultă, la predmensonare, în urma verfcăr la străpungere, în două stuaţ de proectare:. în faza de montaj, cu paharul nemonoltzat, ca încărcare se va lua greutatea stâlpulu multplcată cu un coefcent dnamc egal cu,5. Verfcarea la străpungere se face conform relaţlor de la II.6..(c) cu β =. Grosmea mnmă se va lua Hf = 50 mm.. în faza fnală, verfcarea la străpungere se face în funcţe de tpul de pahar, amprentat sau neted (vez II.6.. ş II.6..3). (4) Grosmea mnmă a pereţlor paharulu (b p) este de. 00 mm în cazul paharelor dn beton armat monolt;. 50 mm la paharele dn beton armat prefabrcat;. b p mn (l s,b s) / 3. II.6... Pahare cu pereţ amprentaţ () Paharele care au, de la turnare, pereţ amprentaţ sau nervuraţ pot f consderate ca acţonând monolt cu stâlpul. Acest tp de pahar este oblgatoru în cazul în care stâlpul poate f solctat cu efortur de întndere. () Când dntr-o combnaţe de încărcăr rezultă efortur de întndere în stâlp, trebue luate măsur constructve prvnd suprapunerea armăturlor dn stâlp ş a armăturlor dn fundaţe conform fgur II.0, n care l 0 este lungmea de suprapunere conform SR EN 99--, ar s este dstanta ntre ntre barele dn stalp ş barele dn fundaţe. M Fd N Fd s V Fd A s Stalp l 0 s A s Fundate Fgura II.0 (3) Calculul la străpungere se efectuează ca în cazul unu ansamblu stâlp/fundaţe monolt, cu condţa să se verfce transmterea forfecăr între stâlp ş fundaţe. Dacă această condţe nu este îndeplntă calculul la străpungere trebue făcut ca pentru paharele cu pereţ netez. 47

49 II.6..3 Pahare cu pereţ netez () Se poate admte că forţa axală dn stâlp este transmsă la teren prn două componente: o parte se transmte prn betonul de monoltzare la pereţ paharulu N ş alta prn fundul paharulu N (Fg. II.): Beton de monoltzare N Fd H p N N H f L N Fd=N +N în care: Fgura II. (II.4) N = As γbt fctd As fctd este ara laterală a stâlpulu pe înălţmea paharulu As = (ls+bs)hp este rezstenţa de calcul la întndere a betonulu de monoltzare γ bt este coefcentul condţlor de lucru, cu valoarea γ bt = 0,30 în cazul construcţlor fără podur rulante sau cu podur rulante cu regm uşor de lucru; γ bt = 0 în cazul halelor cu podur rulante cu regm medu sau greu de lucru sau al construcţlor solctate dnamc dn încărcărle curente de exploatare Rezultă : N = N Fd - N Forţa N este utlzată la verfcarea la străpungere a fundulu paharulu. Se recomandă ca mărmea lu H f să fe luată astfel încât forţa N să fe preluată doar de beton. () Solctărle pereţlor paharulu în plan orzontal Eforturle transmse pereţlor paharulu de momentul ş forţa tăetoare dn stâlp (M Fd ş V Fd) se preau prn presun pe pereţ paharulu (Fg. II.). Se admte, de asemenea, că în partea nferoară presunle acţonează la baza paharulu. Astfel, rezultanta presunlor (P) pe peretele frontal este: P =,5 M Fd/H p V Fd (II.5) 48

50 M Fd N Fd V Fd 0,5H p P H p 0,8H p Fgura II. Această forţă solctă la încovoere peretele frontal ş la întndere centrcă pereţ logtudnal. Forţa de întndere într-un perete longtudnal (N P) rezultă: N P = P/ Momentele încovoetoare dn peretele frontal au valor mc ş se pot neglja. (3) Verfcarea pereţlor paharulu în plan orzontal (II.6) a) Pereţ se dmensonează la întndere centrcă cu forţa N P, proventă dn acţun paralele cu aceşta. Armătura rezultată, notată Ash se dspune smetrc pe feţele peretelu, dstrbută în jumătatea superoară a paharulu (Fg. II.4). b) Verfcarea la compresune excentrcă în secţunea orzontală de la baza paharulu consderând secţunea chesonată cu dmensunle l 0 b0 ş grosmea pereţlor b p (la baza paharulu). Secţunea se verfcă la eforturle N ş M, determnate astfel: Forţa axală: N = N Momentul încovoetor: M = M Fd + V FdH p (II.7) Armătura rezultată dn calculul paharulu la compresune excentrcă, notată Asv, se dspune pe drecţe vertcală, unform dstrbută pe laturle secţun. c) Verfcarea peretelu lateral la forţă tăetoare se face sub acţunea forţe P/. d) Grosmea pereţlor se va verfca dn condţa ca bela comprmată să prea forţa de compresune rezultată dn proecţa forţe de întndere N P pe drecţa bele (Fg. II.3). C P w (II.8) cos P CwRd b wbp Rd max (II.9) cos în care: b w b p este lăţmea bele comprmate este grosmea peretelu Rd max este efortul capabl al betonulu 49

51 b w H p A sh 0,5 P 0, 0,8 H p H p A sv În aceste relaţ: Fgura II.3 Rd max 0, 75 f cd (II.0) unde : f ck 50 H p b p sn cos 6 6 bw lbh c lbv c (II.) în care: lbh ş lbv sunt lungmle de ancoraj ale armătur orzontale, respectv vertcale. Lungmle de ancoraj se calculează cu relaţa dn SR EN 99--: l b 4 în care: f yd f bd f f yd bd este dametrul bare este rezstenţa de calcul a bare este efortul untar de aderenţă care calculează conform (II.3): fbd =,5 ηη fctd în care: fctd este rezstenţa de calcul la întndere a betonulu η este un coefcent legat de condţle de aderenţă ş de pozţa bare în tmpul betonăr : η =,0 când condţle de aderenţă sunt "bune" conform SR EN 99-- ş η = 0,7 în toate celelalte cazur. De regulă, pentru barele orzontale η = 0,7, ar pentru barele vertcale η =,0 η este legat de dametrul bare : η =,0 pentru Φ 3 mm η = (3 - Φ)/00 pentru Φ > 3 mm (II.) (II.3) (4) Verfcarea tălp la străpungere se face conform fgur II. sub acţunea forţe N, pe permetre plecând de la faţa nteroară a paharulu, conform SR EN

52 (5) Calculul tălp fundaţe pahar Talpa fundaţe pahar se verfcă la moment încovoetor ş la forţă tăetoare conform II.6... Verfcarea la moment încovoetor ş forţă tăetoare se face în secţunle de la faţa paharulu. Se recomandă ca înălţmea tălp la margne H t să respecte condţa H t H f +00 mm. Dacă această condţe nu se respectă - de exemplu în cazul paharelor prefabrcate - este necesară verfcarea la lunecare în rostul orzontal conform prevederlor SR EN (6) Alte preveder constructve a) Armătura dspusă în pereţ paharulu trebue să respecte următoarele cernţe mnmale: b) Armarea paharulu. procentul mnm de armătură orzontală este 0,0% pe fecare faţă;. procentul mnm de armătură vertcală este 0,0% pe fecare faţă a secţun peretelu paharulu. Schema de armare recomandată a paharulu este dată în fgura II.4. 3 H p / H p l bd l bd l bd 3 4 Fgura II.4 Armăturle orzontale se ancorează sau, după caz, se înnădesc, ca bare întnse. Armăturle vertcale se ancorează în talpa fundaţe. În cazul paharelor prefabrcate armătura vertcală se realzează sub formă de bucle, ancorate corespunzător. Prn bucle trebue să treacă mnm două bare longtudnale dn armătura tălp. Armătura orzontală dn pahar trebue să respecte următoarele condţ:. dametrul mnm: 0 mm în jumătatea superoară a paharulu ş 8 mm în restul paharulu;.. cel puţn x3 bare orzontale în jumătatea superoară a paharulu; dstanţa maxmă între armătur este 00 mm. Barele vertcale dn pahar vor avea dametrul mnm 8 mm ş se dspun la cel mult 00 mm dstanţă. c) Monoltzarea paharulu Se recomandă ca dmensunle golulu paharulu să fe ma mar decât ale secţun stâlpulu pe fecare drecţe ş sens cu 5075 mm la baza paharulu ş cu 850 mm la partea superoară a paharulu. Îmbnarea dntre stâlp ş fundaţe se realzează prn betonarea spaţulu dn pahar. Betonul va avea mnm clasa betonulu dn pahar. Suprafeţele stâlpulu ş paharulu se curăţă ş se umezesc înante de montare în pahar ş monoltzare. Se recomandă folosrea une pese de centrare a stâlpulu, montată pe fundul paharulu. 5

53 Dacă într-un pahar se montează ma mulţ stâlp (în dreptul unu rost), dstanţa între aceşta va f cel puţn 50 mm pentru a se asgura betonarea completă a spaţulu dntre stâlp ş a paharulu. II.6.3 Fundaţ pentru stâlp dn oţel () Fundaţle zolate ale stâlplor dn oţel se realzează ca fundaţe cu bloc ş cuznet (Fg. II.7) sau ca fundaţe de beton armat (Fg. II.5 a, b ş c). Dacă eforturle dn stâlp sunt relatv reduse, conducând la şurubur de ancoraj cu dametru mc, orentatv, d s< 5 mm - se poate utlza soluţa dn fgura II.5-a. Pulta Stalp metalc Beton de subturnare fara contract ~30 mm Placa de baza Saba Pulta de calare Fgura II.5-a Carcasa surubur d < 5 mm Beton de egalzare Dacă stâlp sunt solctaţ la efortur mar se pot utlza soluţle dn fgura II.5-b sau fgura II.5-c. Partea evazată a fundaţlor poate avea una sau ma multe trepte. () Stâlpul metalc se realzează cu o placă de bază prevăzută cu rgdzăr care asgură transmterea presunlor la fundaţe ş a forţelor la şuruburle de ancorare. Stalp metalc Suprabetonare baza stalp dn beton armat Beton de subturnare fara contract ~ 50mm Teava PVC Ø00 L=50 mm Plasa de armatura >Ø8/00/00 Carcasa de surubur >5d Saba Pulta de calare Beton de egalzare Fgura II.5-b Secţunea în plan a plăc de bază rezultă dn condţle prvnd lmtarea presun maxme pe suprafaţa de contact cu betonul la următoarele valor: a) rezstenţa la compresune a betonulu dn cuznet; b) rezstenţa la compresune a mortarulu de poză. 5

54 Stalp metalc Suprabetonare baza stalp pentru protecta antcorozva Beton de subturnare fara contract ~ 50mm Teava PVC Ø00 L=50 mm >50 Plasa de armatura >Ø8/00/00 Carcasa de surubur Console de forfecare sudate pe placa de baza >5d Saba Pulta de calare Fgura II.5-c Beton de egalzare Presunea pe placa de bază se determnă consderând acţunle de la baza stâlpulu (determnate conform II.4.(3)) sau forţa de pretensonare a şuruburlor. (3) Şurubur de ancoraj (3.) Şuruburle de ancoraj vor f proectate conform prevederlor sere de standarde SR EN 993, precum ş cap.6. dn normatvulu P00-. (3.) Pentru evtarea ruper fragle, se recomandă ca detalul de prndere a stâlplor în nfrastructură să asgure o zonă de deformaţe lberă a şuruburlor de ancoraj de mnm 5d s, unde d s este dametrul tje şurubulu. (3.3) Se recomandă ca transmterea forţelor orzontale de la nfrastructură la suprastructură să nu se realzeze prn ntermedul şuruburlor de ancoraj. Pentru aceasta, se poate aplca una dn următoarele condţ constructve: a) înglobarea baze stâlpulu într-o suprabetonare armată, cu înălţmea de cel puţn 400 mm sau jumătate dn înălţmea secţun stâlpulu (Fg. II.5-b); b) prevederea unor elemente sudate (Fg. II.5-c) sub placa de bază a stâlpulu, care vor f înglobate în golur specal executate în fundaţ, odată cu sub-betonarea baze. Aceste elemente vor f dmensonate astfel încât să poată transmte forţa tăetoare de la baza stâlpulu la fundaţe. c) înglobarea stâlpulu în nfrastructură pe o înălţme care să î asgure ancorarea drectă, fără a f necesare şurubur de ancoraj. (4) Secţunea de beton Pentru alcăturea fundaţe se utlzează prevederle de la II.6.. sau II.6... Dmensunle în plan a părţ superoare a fundaţe se vor alege astfel încât de la placa de bază a stâlpulu la margnea fundaţe să fe mnm 50 mm pe fecare latură. Dmensunle în plan ale cuznetulu se stablesc în funcţe de condţa de lmtare a presunlor pe planul de contact cu blocul de beton smplu la valor ma mc decât rezstenţa de calcul la compresune a betonulu; 53

55 (5) Armarea fundaţe se poate realza după modelul dn fgura II Se vor respecta următoarele condţ: Fgura II.6 a) armătura vertcală dn fundaţe (mărcle ş ) rezultă dn verfcarea la compresune excentrcă a secţun de rost dntre partea superoară a fundaţe ş partea evazată; eforturle de calcul dn secţune au valor asocate momentulu de dmensonare a şuruburlor de ancoraj ale stâlpulu; b) armătura orzontală de la partea superoară a fundaţe (mărcle ş ), poate f suplmentată cu una sau două reţele de bare, în cazul stâlplor puternc solctaţ;. dametrul mnm al armăturlor este Ф = 0 mm;. dstanţa dntre armătur va f cuprnsă între mnm 00 mm ş maxm 00 mm; c) armăturle orzontale mnme (marca 3), dspuse pe permetrul fundaţe sunt:. /4 dn armătura vertcală dn cuznet; armarea mnmă Ф t = 8 mm la maxm 00 mm. 4 II.7 Proectarea fundaţlor contnue sub stâlp sau pereţ II.7.. Domenul de aplcare Prevederle prezentulu captol se aplcă la proectarea fundaţlor contnue (grnz sau reţele de grnz) ale stâlplor s pereţlor de beton armat monolt. Prn adaptarea sstemelor de fxare ale stâlplor (pahar, şurubur de ancorare), fundaţle contnue pot f utlzate ş pentru stâlp de beton armat prefabrcat sau la structurle cu stâlp metalc. Fundaţle contnue pot f alcătute ca grnz ndependente sau ca reţele de grnz. () Soluţa de grndă de fundare contnuă sub stâlp ş pereţ poate f mpusă, în general, în următoarele cazur: a) fundaţ zolate care nu pot f extnse sufcent în plan (construcţ cu trave sau deschder mc care determnă suprapunerea fundaţlor ndependente), stâlp lângă un rost de tasare sau la lmta 54

56 propretăţ etc. (Fg. II.7-a). În fgură s-au fgurat punctat fundaţle ndependente necesare, care se înlocuesc cu grnz; b) fundaţ zolate care nu pot f centrate sub stâlp (Fg. II.7-b) etc. fundat contnue fundate contnua constructe exstenta (lmta de propretate) constructe exstenta (lmta de propretate) a) b) Fgura II.7 () Soluţa de reţele de grnz de fundare se adoptă în cazul construcţlor cvle, în condţ normale de fundare ş fără prezenţa ape freatce la: a) construcţ cu pereţ de beton armat sau zdăre (cu substructură sau cu rezemare drectă pe fundaţ); b) construcţ cu cadre de beton armat sau metalce, eventual conlucrând cu pereţ de beton armat sau zdăre (cu substructură sau cu rezemare drectă pe fundaţ) (Fg. II.8); Sect.- Fundate contnua Fgura II.8 Fundat locale Soluţa se poate adopta la orce tp de construcţe atunc când se doreşte realzarea une nfrastructur relatv rgde care să asgure conlucrarea spaţală a elementelor structurale, ar presunle efectve pe teren nu mpun realzarea unu rader general. Grnzle pot f alcătute ca tălp de beton armat sau în soluţa bloc de beton smplu ş cuznet de beton armat. II.7.. Efortur transmse fundaţlor de stâlp ş pereţ structural de beton armat 55

57 Valorle eforturlor transmse de stalp s pereţ structural de beton armat la fundaţ se determnă conform prevederlor de la cap. II.4.. II.7.3. Dmensonarea baze fundaţlor Stablrea dmensunlor în plan a baze fundaţlor se face conform prevederlor dn partea I a normatvulu. Este ndcată majorarea valor lăţm obţnute prn calcul cu cca. 0%; această majorare este necesară pentru că, datortă nteracţun dntre grnda statc nedetermnată ş terenul de fundare, dagrama presunlor de contact are o dstrbuţe nelnară, cu concentrăr de efortur în zonele de rgdtate ma mare, de obce sub stâlp. II.7.4. Calculul eforturlor secţonale Calculul eforturlor secţonale în grnzle contnue este dat în Anexa J a prezentulu normatv. Pentru cazurle curente, când nfrastructura este sufcent de rgdă, pot f acceptate dstrbuţ lnare de presun pe teren (Fg. II.9). Calculul presunlor pe teren (ş mplct dmensonarea tălp fundaţlor) se poate face acceptând poteza secţunlor plane. În cazul nfrastructurlor cu deformaţ semnfcatve calculul presunlor pe teren se face pe baza unu model care permte luarea în consderare a nteracţun dntre nfrastructură ş terenul de fundare. II.7.5. Fundaţ contnue sub stâlp II.7.5. Secţunea de beton Fundaţle contnue sub stâlp se realzează, de regulă, ca grnz sau ca bloc de beton smplu ş cuznet de beton armat (Fg. II.0). y P 3 N Fd M Fd,x x M Fd,y P P P Fgura II.9 56

58 b s L 0 50 mm b H c L c H t H c Beton de egalzare B a) L v 50 mm L c b s H v H r Hc H' H H c H r Beton de egalzare B b) Fgura II.0 Pentru fundaţle tp grndă dreaptă înălţmea secţun grnz de fundare, H c (Fg. II.0-a) se recomandă a se alege cu valor cuprnse între /3/6 dn dstanţa maxmă (L 0) dntre do stâlp succesv, dar nu ma puţn de 500 mm. Lăţmea mnmă, B, este 300 mm. Dacă secţunea grnz nu este dreptunghulară ş are forma dn fgura II.0-a, înălţmea tălp, Ht, se determnă dn condţa: H t L c; - în cazul grnzlor cu vute (Fg. II.0-b), lungmea vute, Lv L, ar înălţmea vute, H v, rezultă dn condţle: H tgα L v v 3 Condţ constructve:. H t 300 mm.. H 00 mm (pentru grnzle cu vute) b mn = b s + 50 mm. (II.4) v. înălţmea la margnea fundaţe (H t sau H ) se stableşte astfel încât să fe asgurată lungmea de ancoraj a armăturlor transversale de pe talpa fundaţe (l bd 5Ф L; Ф L = dametrul barelor longtudnale) Pentru fundaţle cu secţunea tp bloc ş cuznet se adoptă condţle constructve pentru fundaţ zolate dn captolul II.6. II.7.5. Armarea fundaţlor () Armătura de rezstenţă dn grnda de fundare rezultă dn calculul secţunlor caracterstce la moment încovoetor, forţă tăetoare ş, dacă este cazul, moment de torsune. În cazul structurlor flexble (cadre) se recomandă aplcarea unor metode de calcul exacte de calcul 57

59 a eforturlor, cu luarea în consderare a nteracţun între fundaţe ş teren. Dacă grnda de fundare este rgdă (orentatv, H c/l 0 > 0,5) se pot utlza metode aproxmatve de calcul. În anexa J sunt prezentate metodele de calcul pentru determnarea eforturlor secţonale în lungul grnz de fundare (M, V, T). De regulă, se urmăreşte evtarea dezvoltăr deformaţlor plastce în grnzle de fundare în cazul acţunlor sesmce, prn erarhzarea eforturlor de calcul. () Armătura longtudnală dspusă la partea nferoară a grnz se va dstrbu pe toată lăţmea tălp, după regulle de la grnzle dn suprastructură. Se pot dspune ş armătur înclnate. Coefcentul mnm de armare în toate secţunle (sus ş jos) este nesolctate de sesm ş puţn 0,00 în toate cazurle. f f ctm mn 0,6 pentru grnz f yk ctm mn 0,50 pentru grnzle calculate la acţunea sesmcă, dar nu ma f yk Dametrul mnm al armăturlor longtudnale este 4 mm. Pe feţele laterale ale grnz se dspun armătur mnm Ф=0 mm la 300 mm. (3) Etrer rezultă dn verfcarea la forţă tăetoare ş moment de torsune. Procentul mnm de armarea transversală este de 0,%, dar nu ma puţn de 0, 08 Dametrul mnm al etrerlor este 8 mm. Dacă lăţmea grnz este 400 mm sau ma mult se dspun etrer dubl (cu 4 ramur). Armătura de rezstenţă a tălp fundaţe în secţune transversală rezultă dn verfcarea consolelor la moment încovoetor. Dacă se respectă condţle prvnd secţunea de beton date la pct. II.6.. () nu este necesară verfcarea consolelor la forţă tăetoare. Armătura mnmă trebue să respecte condţle date pentru etrer grnz. (4) Longtudnal grnz, în console, la partea superoară, se dspune armătură constructvă (procent mnm 0,% dn secţunea grnz ş /5 dn armătura transversală a console). Dacă grnda de fundare este solctată la momente de torsune consolele se armează pe drecţe transversală cu etrer, ar longtudnal se dspune armătură dmensonată corespunzător stăr de solctare. (5) Armăturle pentru stâlp (mustăţ) rezultă dn dmensonarea cadrelor de beton armat. Mustăţle pentru stâlp se prevăd cu etrer formând o carcasă care să asgure pozţa corectă a acestora în tmpul turnăr betonulu. II.7.6. Fundaţ contnue sub pereţ structural de beton armat () Consderaţ generale Pereţ structural de beton armat având rgdtate ş rezstenţă mare transmt nfrastructur, în grupărle specale de încărcăr, efortur semnfcatve (momente încovoetoare ş forţe tăetoare) ş sunt, în general, nsufcent lestaţ (forţă axală mcă), astfel încât soluţa de fundaţe ndependentă nu poate f utlzată decât în unele cazur partculare. Eforturle mar (N, M, V) transmse de pereţ nfrastructur pot f preluate, în general, de fundaţ dezvoltate în plan ca o reţea de fundaţ contnue, pe una sau două drecţ (Fg. II.9) sau de nfrastructur cu rezstenţă ş rgdtate foarte mare, alcătute dn pereţ de beton armat, planşee ş fundaţ de tp rader consderate ca o structură spaţală. w,mn f f yk ck 58

60 Prn erarhzarea rezstenţe elementelor sstemulu structural (suprastructură ş nfrastructură) se realzează drjarea mecansmulu de plastfcare în cazul acţunlor sesmce ntense. De regulă, deformaţle plastce sunt drjate în suprastructură, ar nfrastructura este proectată să răspundă în domenul elastc de comportare. () Secţunea de beton Fundaţle contnue sub pereţ (în multe cazur conlucrând cu stâlp) se realzează, de regulă, ca tălp de beton armat (Fg. II.) sau ca bloc de beton smplu ş cuznet de beton armat. Dacă pe fundaţ reazemă exclusv pereţ de beton armat secţunea grnz va respecta cernţele pentru fundaţ zolate de la II.6. (3) Armarea fundaţlor a) Armarea transversală a tălplor se va face cu respectarea prevederlor de la II.6 (). b) Armarea longtudnală a tălplor va respecta condţle de la II.7.5..() c) Armăturle vertcale dn fundaţe, pentru conectarea cu peretele de beton armat, rezultă în funcţe dn următoarele:. verfcarea la lunecare în rosturle de turnare ale betonulu;. verfcarea la moment încovoetor ş forţă axală a peretelu substructur; armătura rezultată dn această condţe nu poate depăş ara corespunzătoare suspendăr greutăţ fundaţe;. verfcarea secţun de la baza peretelu la moment încovoetor determnat de presunea v. pământulu pe planul peretelu; în calcul se poate consderă ş efectul favorabl al forţe axale dn perete. Calculul ş alcăturea armăturlor vor respecta prevederle codulu CR--.. Armătura trebue prelungtă în fundaţe pe o lungme cel puţn egală cu l bd, unde l bd se determnă având ca refernţă SR EN 99-- ş codulu P00-. Fgura II. II.7.7. Fundaţ contnue sub pereţ structural de zdăre II.7.7. Preveder generale de alcăture Conformarea fundaţlor se dferenţază funcţe de următoarele condţ: a) condţle geotehnce ale amplasamentulu; 59

61 b) zona sesmcă de calcul a amplasamentulu, caracterzata prn acceleraţa sesmcă de proectare (a g):. a g 0,5g;. a g > 0,5g; c) clădre cu sau fără subsol. Fundaţle pereţlor sunt de tp contnuu; în anumte stuaţ pot f avantajoase ş fundaţle cu descărcăr pe reazeme zolate. Fundaţle se pozţonează, de regulă, centrc ş, numa în anumte stuaţ partculare, excentrc faţă de pereţ pe care î susţn. II.7.7. Fundaţ la clădr amplasate pe teren de fundare favorabl, în zone cu sesmctate a g 0,5g () Fundaţ la clădr fără subsol Tpurle de fundaţ cele ma frecvent utlzate sunt cele prezentate în fgurle II. II.5. Lăţmea soclulu B s sau a bloculu de fundaţe B (în stuaţa în care nu este prevăzut soclu) trebue să fe ma mare decât grosmea peretelu structural b cu mnm 50mm de fecare parte. Aceeaş prevedere se aplcă ş pentru lăţmea bloculu B faţă de lăţmea soclulu B s. Blocul de fundaţe poate f realzat cu una sau două trepte (fgurle II. II.4). Înălţmea soclulu ş a treptelor bloculu de fundaţe va f de cel puţn 400 mm. La determnarea înălţm bloculu dn beton smplu se va respecta valoarea mnmă tg dată în tabelul II.4. În cazul construcţlor fără subsol la care adâncmea mare de fundare determnă un soclu înalt, se pot ntroduce centur suplmentare pe înălţmea acestua (Fg. II.5). Pentru clădrle fără subsol se recomanda ş următoarele: a) grosmea peretelu (sau soclulu) care reazemă pe blocul de fundaţe: B b+00 mm; (B B s+00 mm); b) dmensunle mnme necesare pentru executarea săpăturlor, conform tabelulu II.5. Proectantul poate adopta ş soluţle prezentate în fgurle II.7...II.8, dacă consderă că starea de efortur transmsă sstemulu de fundare de către suprastructura clădr justfcă acest lucru. Adâncmea săpătur h (m) Lăţmea mnmă (m) 0,40 h 0,70 0,40 0,70 h,0 0,45 h,0 0,50 Tabelul II.5 60

62 Fg. II..a Fg. II..b Fg.II.3 () Fundaţ la clădr cu subsol Pereţ subsolulu se prevăd sub pereţ structural, pe cât posbl axaţ faţă de aceşta. Fundatle pot f dn beton smplu (fgurle II.6, a s b ) sau dn beton armat (fgurle II.6, c s d). Peretele de subsol daca va f dn beton smplu va f prevăzut cu doua centur amplasate la nvelul planşeulu peste subsol ş respectv la baza peretelu (Fg. II.6). Pereţ de subsol dn beton armat vor respecta ndcaţle de conformare de la captolul II.9. Armatura vertcală dn stâlpşor de beton armat a peretelu de zdăre de la suprastructură va f ancorată fe în centura de la baza peretelu de subsol, fe în talpa de fundaţe dn beton armat. 6

63 Fg. II.4 Fg. II.5 6

64 Fg. II.6 Fg. II.7 II Fundaţ la clădr amplasate pe teren de fundare favorabl în zone cu sesmctate a g > 0,5 g () La cladrle fara subsol fundaţle se realzează sub forma de fundat rgde cu soclu dn beton armat (Fg. II.7) sau grnz contnue de beton armat (Fg. II.8). () La clădrle cu subsol fundaţle s pereţ de subsol vor f dn beton armat (Fg. II.9). Dmensonarea secţun de beton ş a armăturlor se face în concordanţă cu prevederle dn SR EN 99-- ş Anexa Naţonală. 63

65 Fg. II.8 Fg. II.9 II Dmensonarea fundaţlor () Lăţmea baze fundaţe, B, se stableşte funcţe de calculul terenulu de fundare la eforturle transmse de fundaţe conform prevederlor dn partea I a normatvulu. 64

66 () Fundaţle supuse la solctăr excentrce provn de regula dn poztonarea excentrca a fundate sub peretele structural, de exemplu fundaţle zdurlor de calcan amplasate la rostur de tasare sau sesmce, sau pe lmta de propretate (fgurle II.30 ş II.3). Aceste fundat se dmensonează astfel încât rezultanta tuturor forţelor axale, N, să se menţnă în tremea mjloce a baze, pentru ca întreaga lăţme să fe actvă la transmterea presunlor pe teren. Fg. II.30 Fg. II.3 Când acest lucru nu poate f realzat, ar lăţmea actvă B a =,5 b (Fg. II.30-a) nu satsface dn punct de vedere al presunlor efectve acceptable la teren, se ţne seama de efectul favorabl al deformăr terenulu ş a bloculu de fundaţe ş se admte o lăţme actvă B a =,5 b (Fg. II.30-b), cu următoarele condţ: peretele ce sprjnă pe fundaţe trebue să fe legat de construcţe la partea superoară prn placa planşeulu sau centura planşeulu, precum ş prn zdur transversale lu, sufcent de dese (recomandabl la maxmum 6,0m dstanţă); eforturle ce se dezvoltă la nterfata dntre peretele structural ş fundaţe să nu depăşească rezstenţele untare de proectare ale materalelor dn care sunt alcătute aceste elemente. (3) În cazul fundaţlor sub pereţ cu golur pentru uş (Fg. II.3) se verfcă condţa: 65

67 f L ctd 0 H p efectv tg (II.) unde fctd repreznta rezstenţa untara de proectare la întndere a betonulu dn blocul fundaţe. Dacă relaţa (II.) este îndeplntă, fundaţa poate prelua presunle de pe deschderea golulu. În acest caz, fundaţa se poate realza dn beton smplu sau se poate realza o armare mnma. În cazul în care relaţa (II.) nu este respectată, fundaţa se calculează la încovoere ş forţă tăetoare ca o grndă pe medu elastc s se realzeaza dn beton armat. Fg. II.3 (4) Încărcarle transmse fundaţlor se stablesc conform prncplor prezentate la captolul II.4. În fgura II.33 sunt reprezentate eforturle secţonale ale suprastructur care sunt luate în consderare la dmensonarea nfrastructur. Fg. II.33 II Soluţ de fundare la pereţ nestructural () Pereţ nestructural reazemă, de regulă, pe placa de beton armat realzata ntre soclurle fundatlor. Placa trebue aşezată pe teren bun sau umplutur compactate controlat de cel mult 0,80m grosme. Dacă umpluturle se pot umez (prn perderea ape dn nstalaţ etc.), grosmea maxmă admsă a acestora se va lmta la 0,40m. () Soluţle de rezemare pot f realzate astfel: a) dacă pereţ nestructural transmt o încărcare de maxm 4kN/m ş au cel mult 3m lungme, placa se realzează de mnm 00 mm grosme cu o armatură suplmentară dspusă în lungul peretelu (Fg. II.34); b) dacă pereţ nestructural transmt o încărcare între 4 0kN/m ş au cel mult 3m lungme, placa se va realza cu o îngroşare locală de mnm 00mm grosme (Fg. II.35). 66

68 (3) Armăturle suplmentare longtudnale dspuse în placă sub pereţ vor avea dametrul mnm de 0mm. (4) Stuaţle care nu se încadrează la punctul a) sau b) se rezolvă ca fundaţle pereţlor structural (fundaţ contnue sau cu rezemăr zolate). Fg. II.34 Fg. II.35 II Racordarea în trepte a fundaţlor având cote de fundare dferte () Racordarea în trepte a fundaţlor este necesară în următoarele stuaţ: a) amplasament pe terenur în pantă sau cu stratfcaţe înclnată; b) clădr cu subsol parţal; c) ntersecţ de fundaţ având cote de fundare dferte (exemplu fundaţe perete exteror fundaţe perete nteror etc.). () Se recomandă respectarea următoarelor condţ (Fg. II.36): a) racordarea între cotele de fundare dferte să se realzeze în trepte; b) lna de pantă a treptelor să respecte condţa tg α 0,65; c) înălţmea treptelor se lmtează la 0,50 m în pamantur necoezve, respectv 0,70 m în pamantur coezve; 67

69 d) cota superoară a bloculu de fundaţe se păstrează la acelaş nvel pe cel puţn întreaga lungme a zone de racordare. II Fundaţ la rostur de tasare Fg. II.36 Rosturle de tasare separă atât suprastructura cât ş nfrastructura a două tronsoane de clădre alăturate. Lăţmea rostulu între fundaţ nu va f ma mcă de 40 mm. II Fundaţ cu descărcăr pe reazeme zolate () Fundaţle cu descărcăr pe reazeme zolate transmt terenulu încărcărle exteroare prn blocur de fundaţe dspuse dscontnuu în lungul pereţlor. Fundaţle cu descărcăr pe reazeme zolate sunt alcătute dn: a) blocur de beton smplu; b) grnz de beton armat. () Fundaţle cu descărcăr pe reazeme zolate sunt foloste în cazul pământurlor cu umflăr ş contracţ mar pentru ca presunea efectvă pe teren să depăşească presunea de umflare a pământulu. (3) Soluţa se poate doved ma avantajoasă decât soluţa fundaţlor contnue în cazul unor adâncm de fundare ma mar decât cca.,0m. (4) Presunea acceptablă a terenulu de fundare trebue să fe sufcent de mare pentru a face posblă dstanţarea raţonală de-a lungul zdurlor a blocurlor de fundaţe. (5) Fundaţle cu descărcăr pe reazeme zolate nu sunt ndcate în cazul când sunt de aşteptat tasăr negale ale acestora. De asemenea ele se vor evta în regunle cu sesmctate rdcată. 68

70 (6) Reazemele zolate se dspun oblgatoru în punctele de ntersecţe ale pereţlor structural dn zdăre sau în cele în care sunt concentrate încărcăr mportante. (7) Reazemele zolate dspuse în lungul pereţlor structural dn zdăre au în plan o secţune de formă dreptunghulară. (8) Pozţa în plan a blocurlor de beton smplu se va alege astfel încât centrele de greutate ale bazelor lor să concdă pe cât posbl cu axul peretelu. (9) Elementele de descărcare sunt alcătute dn grnz de beton armat care consttue suportul zdurlor ş care transmt încărcărle la reazemele zolate. (0) În cazul obşnut al construcţlor fără subsol elementele de descărcare alcătuesc ş soclul zdulu, depăşnd cu cel puţn 5 cm cota trotuarulu construcţe. () Grnzle se fac, de regulă, ma late decât zdul de deasupra cu cca. 5 cm de fecare parte. () Grnzle se realzează, în general contnue, dn beton armat turnat monolt. Pentru uşurnţa execuţe se va urmăr, pe cât posbl, ca grnzle să abă aceeaş înălţme (Fg. II.37). Pentru asgurarea une rgdtăţ corespunzătoare se recomandă h L 6 8 Fg. II.37 II.8. Proectarea raderelor de beton armat II. 8.. Alcăture generală ş domen de aplcare () Fundaţa tp rader reprezntă tpul de fundaţe drectă, realzată ca un planşeu întors. Raderul poate f extns pe toată suprafaţa construcţe (rader general) care asgură o suprafaţă maxmă de rezemare pe teren a construcţe sau poate f parţal, sub anumte elemente puternc solctate ale structur. Raderul general este soluţa recomandată în zone sesmce. () Raderul poate face parte, împreună cu pereţ de subsol, dntr-o nfrastructură, sau poate asgura fundarea unor elemente zolate, stâlp (de beton armat monolt sau prefabrcat, metal, compozţ sau de lemn) sau pereţ structural (de beton armat sau de zdăre). (3) Fundaţle tp rader se utlzează, de regulă, în următoarele stuaţ:. terenur cu rezstenţă scăzută care mpun suprafeţe mar ale tălp fundaţlor;. terenur dfcle sau neomogene, cu rsc de tasăr dferenţate;. prezenţa ape subterane mpune realzarea une cuve etanşe; v. elementele vertcale (stâlp, pereţ) sunt dspuse la dstanţe mc care fac dfclă realzarea (execuţa) fundaţlor zolate sau contnue; 69

71 v. raderul împreună cu elementele vertcale structurale ale substructur trebue să realzeze o cute rgdă ş rezstentă; v. construcţ cu înălţme mare care transmt încărcăr mportante la teren. (4) Raderul se poate realza în dverse soluţ constructve, cum ar f: a) rader tp dală groasă, în care elementele vertcale (stâlp sau pereţ structural) sunt rezemate drect pe acesta:. rader cu grosme constantă tp dală groasă (Fg. II.38), ;. rader cu grosme varablă (Fg. II.39); soluţa poate f adoptată în cazul une construcţ cu pereţ structural dn beton armat care transferă efortur secţonale mportante într-o zonă centrală a acestua; b) rader tp planşeu cupercă (Fg. II.40); c) rader tp placă ş grnz (drepte sau întoarse) dspuse pe una sau două drecţ (Fg. II.4); de obce, grnzle au secţune constantă, ar în cazul unor încărcăr mar se pot realza grnz cu vute; d) rader casetat alcătut dn două planşee soldarzate între ele prn ntermedul unor grnz dspuse pe două drecţ (Fg. II.4). Rader tp dala groasa - h r Fgura II.38 Beton de egalzare 70

72 Fgura II.39 Fgura II.40 L max Perete structural a) Stalp - Perete structural Placa rader h g h r b) Stalp - h r h g Fgura II.4 Stalp - Fgura II.4 7

73 (5) Raderul poate f folost ş la construcţ stuate sub nvelul ape subterane. În acest caz subsolul împreună cu raderul se realzează ca o cuvă etanşă. Detalle de alcăture a hdrozolaţlor pentru dverse stuaţ constructve nu fac obectul prezentulu normatv. În cazul construcţlor stuate sub nvelul ape subterane, în calcul se va ţne cont ş de subpresunea ape. (6) Suprafaţa nteroară a pereţlor structural permetral ş a raderulu poate f tratată cu materale specfce pentru a asgura mpermeabltatea necesară. II.8.. Elemente de proectare a raderelor () Eforturle secţonale pentru proectarea raderulu se stablesc în urma calcululu nfrastructur, care poate avea grade dferte de complextate. În cazurle curente de proectare, când se urmăreşte ca mecansmul de plastfcare al structur în ansamblu să abă zonele plastce localzate în suprastructură, evaluarea eforturlor de proectare ale raderulu se vor stabl conform relaţe II. în cazul rezemăr unor elemente zolate ş conform relaţe II. în cazul în care raderul face parte dntr-o nfrastructură, comună ma multor elemente. () Proectarea raderelor trebue să ţnă seama de compatbltatea deformaţlor terenulu cu cele ale elementelor structurale. Calculul eforturlor secţonale (M, V) în secţunle caracterstce ale raderulu se obţn de regulă cu programe de calcul care permt modelarea fenomenulu de nteracţune fundaţe-teren. Dacă în rader apar efortur axale de compresune sau întndere ca efect al conlucrăr acestua cu substructura, la dmensonarea secţunlor de beton ş armătură la moment încovoetor ş forţă tăetoare se va consdera ş efectul acestora. (3) Metodele pentru calculul eforturlor în radere sunt date în anexe. (4) Armarea raderelor a) Armătur longtudnale. Pentru preluarea momentelor încovoetoare poztve ş negatve raderele se armează cu reţele orzontale de armătură, dspuse pe feţele plăc. De asemenea, poate f necesară ş o armare pe zona medană a plăc pentru preluarea solctărlor dn contracţe, în specal atunc când raderul are grosmea ma mare sau egală cu 600 mm. Armătura pentru contracţe ntermedară se dspune astfel încât dstanţa maxmă între plasele de armătură să nu depăşească 500 mm, ş se determnă prn calcul. b) Armătur transversale. Se prevăd armătur pentru forţă tăetoare sau pentru străpungere în condţle în care nu se respectă relaţle dn SR EN 99-- ş anume:. pentru calculul la forţă tăetoare: v Fd v Rd,c în care lăţmea elementulu se va lua un metru (,0 m),. pentru calculul la străpungere: N (II.6) Fd Fd (II.7) Rd, c ud în care N Fd forţa axală de străpungere în stuaţa de încarcare consderată la proectare u este permetrul conturulu de calcul consderat β coefcent care ţne seama de nfluenţa momentulu încovoetor d înălţmea utlă mede a dale, care poate f luată egală cu (d x + d y)/, în care d x ş d y reprezntă înălţmle utle în drecţle x ş y ale secţun de calcul 7

74 v Rd,c este rezstenţa betonulu smplu la forţă tăetoare Dn valoarea forţe axale de străpungere se poate scădea rezultanta presunlor pe teren de pe ara mărgntă de conturul u. Daca sunt necesare armatur se vor aplca prevederle punctulu II6..() d dn prezentul normatv. Armăturle transversale pot f armătur înclnate, mnm tre bare Ф4 pe fecare drecţe, sau armătur vertcale. Ele se dspun conform pct dn SR EN II.8.3. Elemente constructve () Grosmea mnmă a raderelor se va lua, de regulă, /0 dn deschderea maxmă nterax, dar nu ma puţn de 400 mm. () Este posbl ca pe anumte zone, dn motve tehnologce (başe, rgole etc.), înălţmea raderulu să se reducă, mcşorându-se capactatea betonulu smplu la forţă tăetoare. În acest caz se vor prevedea local etrer ş armătură de bordaj a golurlor. (3) În cazul în care porţun dn rader se realzează la cote dferte, trecerea de la o cotă la alta se va face prn trepte de beton smplu respectând condţle pentru fundaţ cu bloc de beton smplu. (4) Procentele mnme de armare pentru placa raderulu sunt 0,5% pentru fecare faţă ş drecţe ş 0,075% pentru armătura ntermedară. Dstanţa între axele barelor se va lua între 50 mm ş 400 mm. Dametrul mnm este 4 mm pentru barele reţelelor de pe cele două feţe ş mnm mm pentru barele ntermedare. Înnădrea barelor se face prn petrecere sau prn sudare pentru barele cu dametre mar (Ф=5 40). II.8.4. Rostur de turnare ş măsurle care trebue prevăzute în proectare dn punctul de vedere al rezstenţe ş tehnologe de execuţe () Calculul efortulu de lunecare L în rost (Fg. II.43) se face cu relaţa (II.8): M L Z M Z () Rostur vertcale de turnare (Fg.II.43, b) (II.8) Rezstenţa la lunecare în planurle rosturlor de turnare se realzează prn armătura orzontală care traversează rostul ş prn rugoztatea feţelor rosturlor. a) b) c) Fgura II.43 Pentru realzarea acestor rostur se foloseşte tablă expandată etc.-conform prevederlor NE 0- amplasată vertcal la faţa întreruptă a elementulu ş rgdzată pentru a rezsta la împngerea betonulu proaspăt. Prn pozţle rosturlor de turnare se va asgura împărţrea raderulu în volume de beton pentru care pot f asgurate condţle optme ş sgure pentru lucrărle de preparare a betonulu, transportul auto, turnarea ş vbrarea acestua în vederea realzăr monoltsmulu total, a contnutăţ, precum ş etanşetatea contra nfltrăr apelor freatce. Pozţa rosturlor va evta secţunle cu solctăr maxme. 73

75 Turnarea betonulu se va face contnuu, în stratur orzontale de aproxmatv 400mm grosme, ar ntervalul de tmp între turnarea a două stratur suprapuse (pe întreaga suprafaţă a acestora) să fe ma scurt decât durata prze celor două stratur suprapuse. Turnarea betonulu în volume prestablte asgură consumarea practc totală într-un anumt nterval de tmp a deformaţlor dn fenomenul de exoterme (degajarea de căldură dn procesul chmc de hdratare a cmentulu). Se vor respecta prevederle normatvulu NE 0-. (3) Rostur orzontale de turnare (Fg.II.43, c). Rezstenţa la lunecare în planurle rosturlor de betonare va f realzată de armătura vertcală care traversează rostul ş de rugoztatea feţelor rosturlor. Această armătură este consttută, de regulă, de caprele pe care reazemă plasele de armătură. (4) Rostur orzontale între faţa superoară a raderulu ş elementul structural ce reazemă pe rader. Sunt prezentate tre stuaţ: a) În cazul pereţlor de beton armat armătura de conectare a raderulu cu peretele substructur (marca în Fg.II.44) se determnă conform prevederlor codulu de proectare CR--. ş SR EN H r Fgura II.44 Placa de baza Teava PVC 00 Carcasa de surubur Stâlp metalc Console de forfecare sudate pe placa de baza Beton armat turnat în a doua etapa Retea Beton de subturnare ntermedara fara contract 50 mm Saba Pulta de calare Fgura II.45 74

76 Armatura rgda Armatura elastca stâlp compozt Carcasa de surubur Armatura rgda Placa de baza Beton de subturnare fara contract 50 mm Fgura II.46 b) În cazul stâlplor dn oţel rezemaţ pe rader se recomandă adoptarea de detal care evtă preluarea lunecăr prn forfecarea şuruburlor de ancoraj (de exemplu prn plasarea stâlpulu într-o alveolă de beton smplu Fg.II.45 ş prevederea unor elemente sudate sub placa de bază a stâlpulu, sau plasarea stâlpulu într-o alveolă de beton armat, caz în care consola de forfecare nu ma este necesară, sau înglobarea baze stâlpulu în rader pe o adâncme care să asgure ancorarea drectă, fără a f necesare şurubur de ancoraj). c) În cazul stâlplor de beton armat efortul de lunecare va f preluat de mustăţle de armătură ale stâlpulu. d) În cazul stâlplor compozţ (Fg.II.46) efortul de lunecare va f preluat de mustăţle de armătură ale stâlpulu de beton. Este recomandablă însă înglobarea armătur rgde în rader sau folosrea detalulu dn Fg.II.45 e) În cazul stâlplor de beton armat prefabrcat se pot adopta detal ca cele dn fgura II.9 a ş b la care efortul de lunecare va f preluat de mustăţ de armătură dn rader ş care asgură îmbnarea stâlpulu. II.9. Infrastructur II.9.. Probleme generale () Infrastructura cuprnde elementele substructur ş fundaţle construcţe. Ea poate cuprnde, în anumte cazur, ş nvelur stuate deasupra cote ± 0,00 (Fg. II.47). Fundaţle de suprafată, consderate ca elemente care transmt eforturle la terenul de fundare, sunt tratate în captolele II.3II.8. Prevederle prvnd fundaţle, prezentate în contnuare, consderă efectele determnate de conlucrarea acestora în ansamblul nfrastructur. () Clasfcarea nfrastructurlor după modul de comportare la acţun sesmce a) Infrastructur cu comportare elastcă, la construcţle proectate să dezvolte deformaţ plastce în cazul acţunlor sesmce exclusv în suprastructură (Fg.II.48). În acest caz rezstenţa nfrastructur este calbrată cu solctărle transmse de mecansmul de plastfcare dn suprastructură (conform II.4..(7)). Deş nfrastructura este proectată să lucreze în domenul elastc, întrucât răspunsul sesmc al fundaţlor prezntă un grad de ncerttudne ma mare decât în cazul suprastructur, se 75

77 recomandă ca la proectare să se prevadă măsur pentru a asgura elementelor nfrastructur o capactate mnmală de deformare în domenul postelastc. Adoptarea regullor constructve date în codul P00- pentru structurle cu ductltate mede (DCM) este una dntre soluţle recomandable. Peret suprastructura Infrastructura ±0.00 CTA ±0.00 CTA Perete structural Stâlp Fgura II.47 F h F b N f H Fundate Fgura II.48 b) Infrastructur ductle la construcţle în care, prn erahzarea capactăţlor de rezstenţă, deformaţle plastce se dezvoltă ş în substructură (Fg.II.49). Zonele potenţal plastce ale nfrastructur se proectează astfel încât să preznte o comportare favorablă în domenul postelastc (deformaţ mar fără degradare de rezstenţă etc.). La acţun gravtaţonale nu se admte ca rezstenţa terenulu de fundare, a fundaţlor ş a elementelor substructur să fe degradată, adcă să fe mcşorată ca urmare a deformaţlor plastce dezvoltate în nfrastructura ductlă. M f 76

78 Stalp Perete structural N Fd, V Fd, M Fd, H I Zona de artculate plastca n sub-structura Zona de nod rgd perete-fundate Fgura II.49 Zona de artculate plastca n sub-structura Mecansmele de dspare a energe nduse de cutremur bazate pe dezvoltarea de artculaţ plastce în elementele nfrastructur vor f adoptate doar cazul în care conduc la comportăr structurale avantajoase. c) Infrastructur cu comportare elastcă ce se pot rot pe terenul de fundare, eventual cu plastfcarea terenulu. Această soluţe este ndcată în stuaţle în care nu sunt necesare armătur vertcale la baza pereţlor pentru preluarea momentelor de răsturnare (de exemplu la clădr cu pereţ deş de beton armat cu puţne nvelur, la clădr cu pereţ de zdăre smplă) sau atunc când în suprastructură nu se poate dezvolta un mecansm plastc (slozur, rezervoare etc.). (3) Prevederle prvnd condţle de solctare a terenulu de fundare sunt date în partea I-a normatvulu. II.9. Tpur de nfrastructur În prezentul paragraf se prezntă, cu caracter exemplfcatv, câteva dn tpurle caracterstce de soluţ de nfrastructură cu fundare drectă. II.9.. Infrastructur alcătute doar dn fundaţ () Fundaţ zolate pentru stâlp sau pereţ ndvdual de zdăre sau beton armat (cap.ii.6). Fundaţle vor avea dmensunle necesare pentru transmterea la teren a eforturlor de la baza elementelor suprastructur, conform II.4.. () Fundaţ comune pentru ma mulţ stâlp sau pereţ structural de zdăre sau de beton armat (cap.ii.7). Fundaţle vor f alcătute ca grnz sau reţele de grnz. În funcţe de scopul propus, proectarea va urmăr evtarea deformaţlor plastce în grnz, sau dmpotrvă, aceste elemente se vor proecta ca dspator de energe. II.9... Infrastructur alcătute dn unul sau ma multe subsolur ş dn fundaţ () Infrastructur care realzează un efect de încastrare (efect de menghnă ) al elementelor vertcale prn ntermedul planşeulu peste subsol. Acest tp de nfrastructură rezultă atunc când, dn condţ de funcţonaltate a subsolulu, elementul vertcal dn suprastructură se contnuă cu aceeaş secţune ş în nfrastructură, dar în nfrastructură exstă alţ pereţ, de regulă permetral. Probleme specfce acestu tp de nfrastructură sunt tratate la pct.ii.9.6. () Infrastructur alcătute ca o cute închsă. Cuta este realzată de ansamblul pereţlor de subsol, de contur ş ntermedar ş de dafragmele orzontale consttute dn planşeele subsolurlor ş de placa de la nvelul terenulu, proectată, de regulă, ca rader general. Acest tp de nfrastructură trebue să fe sufcent de rezstent ş rgd pentru a asgura condţa de încastrare a elementelor vertcale ale suprastructur la nvelul planşeulu peste prmul subsol. 77

79 II.9.3. Determnarea eforturlor pentru calculul nfrastructur Eforturle transmse nfrastructurlor se stablesc conform prevederlor de la pct. II.4. II.9.4. Indcaţ prvnd calculul eforturlor în elementele nfrastructur () Eforturle în elementele nfrastructur construcţlor se determnă pentru încărcărle preczate la punctul II.9.3 ţnând seama de nteracţunea cu terenul de fundare ş terenul înconjurător. () La proectarea nfrastructurlor se vor consdera ş eforturle care apar în faze ntermedare de execuţe ale construcţe (Fg. II.50). Se recomandă ca prn măsur adecvate de etapzare a execuţe etc. preczate în proect, solctărle nfrastructur în fazele ntermedare să fe nferoare solctărlor rezultate dn calculul ansamblulu construcţe. (3) Atunc când condţle de exploatare ale construcţe, de teren de fundare, tasăr dferenţale etc. determnă ş alte stuaţ de încărcare semnfcatve, acestea vor f luate în consderare la proectarea elementelor structurale. Fsur n rader Fsur Tasar dferentate Tasar dferentate (4) Modelarea pentru calcul a nfrastructur Fgura II.50 Modelarea pentru un calcul rguros mplcă consderarea ansamblulu spaţal suprastructură, nfrastructură ş teren de fundare, cu propretăţ defnte prn leg consttutve cât ma apropate de comportarea reală a celor tre componente. Acţunle semce vor f modelate fe prn forţele orzontale de proectare, fe prn ntermedul accelerogramelor. Pentru un calcul smplfcat sunt recomandate următoarele modelăr ale nfrastructur:. nfrastructurle alcătute dn pereţ de beton armat, planşeu/planşee ş fundaţ tp rader general se modelează în ansamblu prn metoda elementelor fnte, calculul fnd abordabl cu programe specalzate; terenul de fundare se poate modela ca un medu elastc tp Wnkler;.. nfrastructurle alcătute dn pereţ de beton armat, planşeu peste subsol ş fundaţ contnue sub pereţ se pot modela ca un sstem de grnz de fundare rezemate pe medu elastc tp Wnkler; nfrastructurle alcătute dn grnz de fundare ş fundaţ zolate pot f modelate în calcul ca un sstem de bare cu reazeme elastce (încastrăr parţale). (5) Modelarea terenulu de fundare pentru calcul nfrastructurlor Terenul de fundare va f modelat pentru calcul conform prevederlor dn partea I-a a prezentulu normatv. II.9.5. Dmensonarea elementelor nfrastructur Elementele de beton armat ale nfrastructurlor se dmensonează în concordanţă cu prevederle generale dn SR EN 99-- ş Anexa Naţonală a acestua. 78

80 II.9.5. Verfcarea planşeelor () Planşeele care conlucrează în ansamblul nfrastructurlor sunt solctate cu încărcăr semnfcatve în planul lor (comportare specfcă de dafragmă orzontală) ş cu încărcăr normale pe plan (comportare de planşeu). () Dafragmele orzontale se verfcă ş la eforturle locale în zonele de ntersecţe cu elementele structurale vertcale (pct. II ()). În calcul se va consdera efectul combnat al solctărlor specfce planşeelor ş al dafragmelor orzontale. Armăturle de centură se dmensonează consderând valoarea maxmă a forţe tăetoare dn pereţ structural (Fg. II.5). Perete structural Planseu As =VFd/f yd NFd MFd Perete subsol VFd Fsura de cedare la forta taetoare II.9.5. Verfcarea pereţlor Fgura II.5 () La verfcarea pereţlor se vor consdera efectele încărcărlor aplcate drect acestora (împngerea pământulu, presunea apelor subterane etc.) precum ş solctărle determnate de partcparea la preluarea eforturlor nfrastructur. Calculul secţunlor de beton va respecta prevederle codulu CR--.. () Pereţ se vor calcula ca grnz pereţ în stuaţle în care comportarea pereţlor nfrastructurlor este asmlablă acestora. II Verfcarea pereţlor în zonele de dscontnutate () Intersecţ de pereţ structural a nfrastructur cu rezemăr ndrecte Intersecţle de pereţ cu formă în plan L, T etc., de regulă fără elemente vertcale încărcate axal, pot realza rezemăr ndrecte care mpun ş verfcăr ale armăturlor de suspendare. Reacţunea maxmă transmsă prn ntersecţa de pereţ determnă armătura de suspendare necesară (Fg. II.5). Ara de armătură de suspendare As este: V Fd As (II.9) f yd VFd - forţa tăetoare transmsă între pereţ cu planur medane ntersectate fyd - rezstenţa de calcul a armătur de suspendare Armătura de suspendare se ancorează în zona de dezvoltare a dagonalelor comprmate dn beton. Secţunea de beton a pereţlor se verfcă smlar ca secţunle curente. 79

81 Armatur de suspendare Dagonale comprmate n peret de beton Armatur de suspendare Peret de beton armat Peret de beton armat Fgura II.5 () Intersecţ de pereţ ş planşee la nfrastructur (secţun prefsurate) Verfcarea ntersecţlor dntre pereţ ş planşee la forţă tăetoare se va realza la forţa de lunecare maxmă transmsă prn rostul de turnare consderată ca secţune prefsurată. Forţa de lunecare rezultă dn verfcarea ansamblulu nfrastructur (pereţ, planşee, fundaţ) la încovoere cu forţă tăetoare (Fg. II.53). Forţa de lunecare untară se poate aproxma ca fnd constantă între secţunea de moment încovoetor maxm ş secţunea de moment nul sau secţunle de aplcare a forţelor concentrate semnfcatve. (3) Verfcarea fundaţlor Fgura II.53 La verfcarea fundaţlor se vor consdera eforturle secţonale (moment încovoetor, forţă tăetoare, moment de torsune ş forţă axală) determnate de partcparea acestora la nfrastructură ş de transmterea încărcărlor la terenul de fundare. Verfcarea secţunlor de beton ş armătură se face conform prevederlor de refernţă dn SR EN 99-- ş Anexa Naţonală. II.9.6. Transmterea eforturlor la nfrastructură prn ntermedul planşeelor - efectul de menghnă II.9.6. Preveder generale () Transmterea eforturlor (M, V) la nfrastructură se realzează prn efect de menghnă dacă elementele vertcale ale suprastructur, care transmt forţele orzontale, ntersectează cel puţn două planşee ale nfrastructur, rgde ş rezstente, cu deplasăr negljable în plan orzontal (Fg. II.54 a ş b). 80

82 () Fxarea elementelor vertcale prn efectul de menghnă (Fg. II.55) se realzează dacă sunt îndeplnte următoarele condţ: a) conectarea dntre elementul vertcal ş planşeul superor poate asgura transmterea forţe de legătură (lunecare); b) planşeul superor poate prelua forţa transmsă prn efectul de încastrare condţa de rezstenţă la forţă tăetoare ş moment încovoetor a dafragme orzontale superoare; c) rezstenţă sufcentă la forţă tăetoare a elementulu vertcal pe porţunea dntre elementele care realzează efectul de menghnă; d) preluarea forţe orzontale de către planşeul nferor sau de către fundaţa elementulu vertcal; e) exstenţa unor elemente vertcale rgde (pereţ a nfrastructur) care să poată prelua reacţunle planşeelor ş să le transmtă terenulu de fundare (fundaţ sufcent lestate etc.). Fgura II.54 8

83 Fgura II.55 II.9.6. Elemente de calcul, dmensonare ş verfcare () Transmterea forţe de lunecare la planşeul superor (Fg. II.56) Valoarea de calcul a forţe de lunecare (forţa transmsă planşeulu superor L s) este: Ls VRd Vnf. (II.30) V Rd - forţa tăetoare în elementul vertcal al suprastructur, asocată mecansmulu de plastfcare la acţun sesmce; V nf - forţa tăetoare care se dezvoltă în elementul vertcal sub planşeu; valoarea de calcul se poate determna acopertor cu relaţa:, M Vnf H s Rd (II.3) Valoarea forţe tăetoare care se dezvoltă în elementul vertcal, sub planşeul superor este dependentă de gradul de încastrare asgurat de fundaţe (II.56 a, b) ş de schema de rezemare asgurată de planşeele subsolurlor, în nteracţune cu restul pereţlor substructur. PERETE STRUCTURAL M PLANSEU V nf V Rd L s Subsol H s M Rd RADIER M nf a) 8

84 PLANSEE PERETE STRUCTURAL M V S S RADIER b) Fgura II.56 () Verfcarea secţunlor de conectare la lunecare Efortul tangenţal medu v med pe suprafaţa de lunecare se lmtează la: L f (II.3) s vmed Awf ctd L s - forţa de lunecare calculată cu (II.30); A wf - suprafaţa secţun de forfecare (lunecare) dntre elementul vertcal ş planşeu f ctd - rezstenţa de calcul la întndere a betonulu. Verfcarea la lunecare va lua în consderare efectele determnate de prezenţa golurlor dn planşee, prn reducerea corespunzătoare a secţunlor de forfecare în zona de conectare ş în verfcarea planşeelor ca dafragme orzontale. Dacă suprafaţa de contact perete - planşeu este nsufcentă se poate realza o centură de beton armat prn îngroşarea peretelu pe înălţmea planşeulu. (3) Armătura în zona de conectare Armătura de conectare dn planşeu se va calcula ş dspune în concordanţă cu prevederle SR EN 99-- ş codulu CR--. (4) Rezemarea elementulu vertcal la partea nferoară. Blocarea deplasărlor ş preluarea reacţunlor de la partea nferoară se poate asgura de către fundaţ (ndependente, reţele de grnz sau rader) sau de o dafragmă orzontală (planşeu ntermedar de subsol). Forţa tăetoare dn elementul vertcal (perete, stâlp) pentru determnarea reacţun aplcate fundaţe sau dafragme orzontale de la partea nferoară se consderă cu valoarea dată de relaţa II.6. În cazul fundaţlor ndependente, dacă forţa orzontală (V nf) nu respectă relaţa (II.33), atunc fundaţa trebue fxată în plan orzontal prn legătur cu dafragme orzontale sau grnz ( centur ) de fundare. V mn 0, N fundate (II.33) nf 3 în care N mn fundate este efortul axal mnm pe fundaţe dn gruparea de încărcăr se conţne sesmul. (5) Verfcarea elementulu vertcal (stâlp, perete) pe înălţmea nfrastructur se face având ca refernţă SR EN II.9.7 Elemente specfce de alcăture ale nfrastructurlor 83

85 () Pereţ dn nfrastructură vor avea grosmea mnmă de 50 mm pentru pereţ de contur ş 00 mm pentru pereţ nteror. () Pereţ dn nfrastructură vor avea grosmea ma mare sau egală cu grosmea pereţlor corespunzător dn suprastructură. (3) Armarea pereţlor de subsol va respecta condţle mnme prevăzute de codul CR--.. (4) Golurle dn pereţ nfrastructur vor avea dmensun mnme ş vor f dspuse, pe cât posbl, în zone cu solctăr reduse. Astfel, în cazul pereţlor de subsol cu proporţ de pereţ scurţ se va căuta plasarea golurlor în afara traseelor dagonalelor comprmate. Se vor evta alcăturle ce creează rscul unor ruper la forţă tăetoare în secţun înclnate (Fg.II.57 a). Pozţa acestor golur va f corelată cu pozţa golurlor dn suprastructură astfel încât să nu ducă la stuaţ de solctare dezavantajoase. De exemplu, în cazul golurlor de uş, dacă golurle nu sunt suprapuse, decalarea va f mnm 600 mm (Fg.II.57 b). Sunt de preferat golurle rotunde sau cu colţur teşte în locul celor rectangulare. Golurle vor f bordate cu o armătură reprezentând mnm ara armăturlor întrerupte de prezenţa golurlor (Fg.II.58). (5) Planşeul peste subsol va avea grosmea mnmă de 50 mm. Armarea mnmă pe fecare faţă ş drecţe va reprezenta un procent de 0,5% ş mnm 6 bare Ф = 8 mm. Armătura plăc va conţne, pe lângă armăturle necesare pentru preluarea încărcărlor normale pe planul său, armăturle rezultate dn încovoerea de ansamblu a nfrastructur precum ş armăturle necesare pentru preluarea forţelor dn planul planşeulu (armătur de suspendare etc.). mn.600mm a) b) Fgura II.57 Fgura II.58 ANEXA A Adâncmea de încastrare echvalentă. Prncp de calcul pentru fundaţle sem-încastrate 84

86 A. Determnarea adâncm de încastrare echvalentă Adâncmea de încastrare echvalentă, D e, se poate calcula pornnd de la rezultatele obţnute prn încercăr cu presometrul Ménard: D * De ple zdz p (A.) p * l;e * le d presunea lmtă netă echvalentă: p * l;e = (mp * l;k;) /n p * l;k; presunle lmtă nete reprezentatve determnate la dferte adâncm,, sub nvelul baze fundaţe, pe o adâncme de mn.,5b Nota In cazul în care pe adâncmea de mn.,5b terenul este format dntr-un sngur strat geologc sau formaţun geologce smlare, având presun lmtă nete comparable, proflul presometrc reprezentatv este defnt prntr-o varaţe lnară a presun lmtă netă cu adâncmea. Nota - In cazul în care pe adâncmea de mn.,5b terenul nu este format dntr-un sngur strat geologc sau formaţun geologce smlare ar presunle lmtă nete nu au valor comparable, proflul presometrc reprezentatv trebue să ţnă cont de proflul presometrc măsurat, cu elmnarea valorlor sngulare consderate prea mar. p * l;k presunea lmtă netă reprezentatvă: p * l;k = p l;k - p 0 pl;k presunea lmtă reprezentatvă la adâncmea încercăr p0 presunea orzontală în stare de repaus la adâncmea încercăr: p 0 = K 0 q' + u K 0 valoarea estmată a coefcentulu de presune în stare de repaus q' valoarea efortulu vertcal efectv q' u valoarea presun ape dn por A. Calculul fundaţlor sem-încastrate A.. Prncp generale () Fundaţle de suprafaţă pot f consderate sem-încastrate în cazul când,5 < D e /B 5. () Fundaţle de suprafaţă sem-încastrate sunt fundaţle la care încărcărle transmse de structură sunt preluate atât prn baza fundaţe cât ş prn suprafaţa laterală în contact cu terenul. (3) In fgura A. este prezentată schema de calcul pentru o fundaţe sem-încastrată. 85

87 Fgura A. (4) Se admte că terenul se opune deplasărlor fundaţe prn reacţun normale ş reacţun tangenţale. (5) Pentru calculul la SLU, coefcenţ parţal de rezstenţă, R, au valoarea egală cu,0. (6) Pentru calculul la SLE se va verfca îndeplnrea condţlor: (6.) Valorle calculate ale deplasărlor fundaţe (tasare, rotre) sunt ma mc decât valorle lmtă mpuse de structură. (6.) Valorle reactunlor normale ş tangenţale moblzate nu depăşesc cca. 30% dn valorle de calcul ale rezstenţelor. (6.3) Crterle prvnd ara comprmată a baze fundaţe (conform I.6..) sunt îndeplnte. A.. Reacţunle normale vertcale la baza fundaţe () Dagrama presunlor transmse terenulu se determnă ţnând seama de potezele următoare:. rezstenţa la întndere pentru pământur este nulă;. eforturle sunt proporţonale cu deplasărle. () Condtle de verfcare la SLU sunt îndeplnte. A..3 Reacţunle normale frontale orzontale perpendculare pe drecţa deplasăr fundaţe () Dagrama presunlor transmse terenulu se determnă ţnând seama de potezele următoare:. rezstenţa la întndere pentru pământur este nulă;. eforturle sunt proportonale cu deplasărle. () Presunle normale frontale orzontale moblzate în pământul aflat în faţa ş în spatele fundaţe sunt lmtate la valorle de calcul ale rezstenţe pasve, respectv împnger actve. 86

88 (3) Moblzarea rezstenţe pasve ş a împnger actve depnde de tpul de nteracţune dntre fundaţe ş teren. A..4 Reacţunle tangenţale A..4. Frecarea pe baza fundaţe () Frecarea care se opune lunecăr fundaţe ş care se moblzează pe baza fundaţe se determnă ţnând seama de potezele următoare:. legea de moblzare a frecăr untare în funcţe de deplasarea orzontală a fundaţe este de tp elasto-plastc;. frecarea totală se determnă corespunzător are comprmate, A C, a baze fundaţe, defntă conform I.6... A..4. Frecarea laterală vertcală () Frecarea laterală vertcală care se moblzează pe laturle vertcale ale fundaţe se determnă ţnând seama de potezele următoare: (.) Frecarea se moblzează doar pe suprafeţele pe care se exerctă presun normale. Adâncmea de la care se poate conta pe moblzarea frecăr laterale vertcale se determnă cu prudenţă, ţnând cont ş de condţle de execuţe a fundaţe. (.) Legea de moblzare a frecăr untare în funcţe de deplasarea vertcală a fundaţe este de tp elasto-plastc. Valoarea frecăr laterale vertcale moblzable depnde de condţle de execuţe a fundaţe. A..4.3 Frecarea laterală orzontală () Frecarea laterală orzontală se moblzează pe laturle vertcale ale fundaţe paralele cu drecţa deplasăr fundaţe. () Frecarea laterală orzontală se determnă ţnând seama de potezele enunţate la A..4.. A..5 Determnarea deplasărlor fundaţe () Sstemul de încărcăr aplcat pe fundaţe, V, H, M, produce deplasăr vertcale ş orzontale ş rotre. () Pentru determnarea valorlor deplasărlor fundaţe consderată rgdă este necesar să se determne coordonatele centrulu de rotaţe, G(x G; y G; ) (Fg. A.). ANEXA B Coefcenţ parţal ş de corelare pentru stărle lmtă ultme 87

89 Starea lmtă EQU STR GEO UPL HYD Notaţ Semnfcaţe Valor F Coefcenţ parţal pentru acţun în construcţ: G;dst pentru acţun permanente defavorable destablzatoare,0 G;stb pentru acţun permanente favorable stablzatoare 0,90 Q;dst pentru acţun temporare defavorable destablzatoare,50 Q;stb pentru acţun temporare favorable stablzatoare 0,00 M Coefcenţ parţal pentru parametr pământurlor: pentru tangenta unghulu de frecare nternă,5 c pentru coezunea efectvă (drenată),5 cu pentru coezunea nedrenată,40 pentru greutatea volumcă,00 F Setur de coefcenţ parţal asupra acţunlor SET E Setur de coefcenţ parţal asupra efectelor acţunlor A A G pentru acţunle defavorable,35,00 permanente favorable,00,00 Q pentru acţunle temporare defavorable,50,30 favorable 0 0 M Setur de coefcenţ parţal de rezstenţă pentru pământur M M pentru tangenta unghulu de frecare nternă,00,5 c pentru coezunea efectvă (drenată),00,5 cu pentru coezunea nedrenată,00,40 pentru greutatea volumcă,00,00 R Setur de coefcenţ parţal de rezstenţă pentru fundaţle de suprafaţă R R3 pentru capactate portantă,00,00 R;v pentru capactate portantă estmată prn metode de calcul ndrecte bazate pe modele sem-emprce,40 R;h pentru rezstenţa la lunecare,00,00 F Coefcenţ parţal asupra acţunlor G;dst pentru acţun permanente defavorable destablzatoare,00 G;stb pentru acţun permanente favorable stablzatoare 0,90 Q;dst pentru acţun temporare defavorable destablzatoare,50 M Coefcenţ parţal pentru rezstenţa la rdcare a pământurlor pentru tangenta unghulu de frecare nternă,5 c pentru coezunea efectvă (drenată),5 cu pentru coezunea nedrenată,40 F Coefcenţ parţal asupra acţunlor G;dst pentru acţun permanente defavorable destablzatoare,35 G;stb pentru acţun permanente favorable stablzatoare 0,90 Q;dst pentru acţun temporare defavorable destablzatoare,50 ANEXA C Adâncmea de îngheţ 88

90 C. Valorle de refernţă pentru adâncmea de îngheţ sunt ndcate în STAS 6054/77. C. Adâncmea mnmă de fundare se stableşte conform tabelulu 3. în funcţe de natura terenulu de fundare, adâncmea de îngheţ ş nvelul ape subterane. Terenul de fundare Adâncmea de îngheţ H î Adâncmea ape subterane faţă de cota terenulu natural Tabelul C. Adâncmea mnmă de fundare Terenur supuse acţun îngheţulu Terenur ferte de îngheţ *) (cm) (m) (cm) Roc stâncoase orcare orcare Petrşur curate, H,00 H î 40 nspur mar ş orcare mjloc curate H <,00 H î H, Petrş sau nsp H î 70 H <, arglos, arglă grasă H,00 H î Hî > 70 H <,00 Hî Nsp fn prăfos, H, H î 70 praf arglos, arglă H <, prăfoasă ş H,50 Hî nspoasă H î > 70 H <,50 H î *) Observaţe Valorle ndcate pentru cazul terenurlor ferte de îngheţ se măsoară de la cota nferoară a pardosel. C.3 Zonarea tertorulu Române în funcţe de adâncmle maxme de îngheţ, conform STAS 6054, este prezentată în fgura C.. 89

91 Fgura C. 90

92 ANEXA D Presun convenţonale D. Presunle convenţonale pconv se determnă luând în consderare valorle de bază p conv dn tabelele D. D.5, care se corectează conform prevederlor de la pct. D.. Notă - Pentru pământurle sensble la umezre stablrea valorlor presun convenţonale se face pe baza prescrpţlor specfce. Tabelul D. Denumrea terenulu de fundare p conv [kpa] Roc stâncoase Roc semstâncoase Marne, marne argloase ş argle marnoase compacte Şstur argloase, argle şstoase ş nspur cmentate Nota - În ntervalul ndcat, valorle p conv se aleg ţnând seama de compacttatea ş starea de degradare a roc stâncoase sau semstâncoase. Ele nu varază cu adâncmea de fundare ş dmensunle în plan ale fundaţlor. Pământur foarte grosere Tabelul D. Denumrea terenulu de fundare p conv [kpa] Blocur ş bolovănşur cu nterspaţle umplute cu nsp ş petrş 750 Blocur cu nterspaţle umplute cu pământur argloase ) Petrşur curate (dn fragmente de roc crstalne) 600 Pământur Petrşur cu nsp 550 grosere Petrşur dn fragmente de roc sedmentare 350 Petrşur cu nsp arglos ) Nota - În ntervalul ndcat, valorle se aleg ţnând seama de consstenţa pământulu arglos aflat în nterspaţ, nterpolând între valorle mnme pentru I c = 0,5 ş maxme corespunzătoare lu I c =. Pământur grosere Tabelul D.3 Denumrea terenulu de fundare Îndesate ) Îndesare mede ) p conv [kpa] Nsp mare Nsp mjlocu Nsp fn uscat sau umed Nsp fn prăfos foarte umed sau saturat uscat umed foarte umed sau saturat Nota - În cazul în care nu este posblă prelevarea de probe netulburate, stablrea gradulu de îndesare se poate face pe baza penetrăr dnamce în foraj sau a penetrăr statce. D. Valorle de bază dn tabelele D. D.4 corespund presunlor convenţonale pentru fundaţ având lăţmea tălp B =,0 m ş adâncmea de fundare faţă de nvelul terenulu sstematzat D =,0 m. Pentru alte lăţm ale tălp sau alte adâncm de fundare presunea convenţonală se calculează cu relaţa: pconv pconv CB CD (D.) 9

93 p conv - valoarea de bază a presun convenţonale pe teren, conform tabelelor D. D.4; C B - corecţa de lăţme; CD - corecţa de adâncme. Pământur fne Denumrea terenulu de fundare Cu plastctate redusă: (IP 0%): nspur argloase, prafur nspoase ş prafur, având e < 0,7 I C 0,75 0,5 < I C <0,75 Cu plastctatea mjloce: (0% < IP 0%): nspur argloase, prafur nspoaseargloase, având e <,0 IC 0,75 0,5 < I C <0,75 Cu plastctate mare (I P > 0%): argle nspoase, argle prăfoase ş argle, având e <, I C 0,75 0,5 < IC <0,75 Indcele porlor ) e Tabelul D.4 Consstenţa,) I C = 0,5 I C = 0,75 I C = p conv [kpa] 0, , , , , , , , , , , , , , , , , , 5 60 Nota - La pământur coezve având valor ntermedare ale ndcelu porlor e ş ndcelu de consstenţă I C, se admte nterpolarea lnară a valor presun convenţonale de calcul după I C ş e succesv. Nota - În cazul în care nu este posblă prelevarea de probe netulburate, aprecerea consstenţe se poate face pe baza penetrăr dnamce în foraj sau a penetrăr statce. D.. Corecţa de lăţme Pentru B 5m corecţa de lăţme se determnă cu relaţa: CB pconv K ( B ) (D.) K coefcent - pentru pământur necoezve (cu excepţa nspurlor prăfoase), K = 0,0 - pentru nspur prăfoase ş pământur coezve, K = 0,05 B lăţmea fundaţe 9

94 Pentru B > 5 m corecţa de lăţme este: C B = 0,4 C B = 0, p conv pentru pământur necoezve, cu excepţa nspurlor prăfoase; p conv pentru nspur prăfoase ş pământur coezve. D.. Corecţa de adâncme se determnă cu relaţle: pentru D m: C D = p conv (D - ) /4 (D.3) pentru D > m: CD = (D - ) (D.4) D adâncmea de fundare greutatea volumcă de calcul a straturlor stuate deasupra nvelulu tălp fundaţe (calculată ca mede ponderată cu grosmea straturlor). Tabelul D.5 Denumrea terenulu de fundare Pământur nspoase ş zgur (cu excepţa nspurlor prăfoase) S r Nspur prăfoase, pământur coezve, cenuş etc. 0,5 0,8 0,5 0,8 p conv [kpa] Umplutur compactate realzate pe baza une documentaţ de execuţe ş controlate caltatv Umplutur de provenenţă cunoscută, conţnând mater organce sub 6 %, realzate organzat, sau având o vechme ma mare de 0- an ş necompactate nţal Notă - Pentru valor 0,5 < S r < 0,8 valorle presun convenţonale se determnă prn nterpolare lnară. 93

95 ANEXA E Calculul presunlor pe teren pentru fundaţle solctate excentrc E. Fundaţ cu baza de formă dreptunghulară Presunle pe terenul de fundare sunt determnate în poteza dstrbuţe lnare. Valorle presunlor la baza fundaţe se determnă cu relaţa E.: p ef (...4) N 6 M B 6 M L (E.) L B L B L B N, M B, M L valorle de calcul ale solctărlor la nvelul baze fundaţe p ef( 4) valorle presunlor la colţurle baze fundaţe Presunea maxmă pe teren se determnă cu relaţa E.: p ef max N L B coefcent care depnde de excentrctăţle relatve: (E.) e(l)/l, respectv, e(b)/b e(l) = M B/N e(b) = M L/N Valorle coefcentulu se determnă dn tabelul E. sau grafc, folosnd abacele dn fgurle E....E.5. Tabelul E. e(b)/b e(l)/l 0,00 0,0 0,04 0,06 0,08 0,0 0, 0,4 0,6 0,8 0, ,4 0,6 0,8 0,30 0,3 0,00,00,,4,36,48,60,7,84,96,08,,38,56,78 3,03 3,33 3,70 0,0,,4,36,48,60,7,84,96,08,,36,53,7,95 3, 3,54 3,93 0,04,4,36,48,60,7,84,96,08,,35,50,68,89 3,3 3,4 3,75 4,7 0,06,36,48,60,7,84,96,08,,34,49,66,84 3,06 3,3 3,6 3,98 4,43 0,08,48,60,7,84,96,08,,34,48,64,8 3,0 3,5 3,5 3,84 4,3 4,70 0,0,60,7,84,96,08,0,34,48,63,80,99 3,0 3,46 3,74 4,08 4,49 4,99 0,,7,84,96,08,,34,48,63,80,98 3,8 3,4 3,68 3,98 4,35 4,78 0,4,84,96,08,,34,48,63,79,97 3,7 3,39 3,64 3,9 4,4 4,63 5,09 0,6,96,08,,34,48,63,80,97 3,7 3,38 3,6 3,88 4,8 4,53 4,94 5,43 0,8,08,,35,49,64,80,98 3,7 3,38 3,6 3,86 4,5 4,47 4,84 5,8 0,0,,36,50,66,8,99 3,8 3,39 3,6 3,86 4,4 4,44 4,79 5,9 0,,38,53,68,84 3,0 3,0 3,4 3,64 3,88 4,5 4,44 4,77 5,5 0,4,56,7,88 3,06 3,5 3,46 3,68 3,9 4,8 4,47 4,79 5,5 0,6,78,95 3,3 3,3 3,5 3,74 3,98 4,4 4,53 4,84 5,9 0,8 3,03 3, 3,4 3,6 3,84 4,08 4,35 4,63 4,94 5,8 0,30 3,33 3,54 3,75 3,98 4,3 4,49 4,78 5,09 5,43 0,3 3,70 3,93 4,7 4,43 4,70 4,99 5,30 94

96 Fgura E. 95

97 Fgura E. 96

98 Fgura E.3 97

99 Fgura E.4 98

100 Fgura E.5 99

101 E. Fundaţ cu baza de formă crculară Presunle pe terenul de fundare sunt determnate în poteza dstrbuţe lnare. Presunea efectvă maxmă pe teren se determnă cu relaţa E.3: pef max = pef med coefcent care depnde de excentrctea relatvă, e/r e = M/N; N s M valorle de calcul ale solctărlor la nvelul baze fundaţe r - raza baze fundaţe pef med presunea mede pe teren p ef med = N/A; A - ara baze fundaţe (E.3) Valorle coefcentulu se determnă dn tabelul E.. e / r p ef max / p ef med Tabelul E. 00

102 ANEXA F Calculul la starea lmtă ultmă. Capactatea portantă F. Calculul capactăţ portante în condţ nedrenate Calculul capactăţ portante în condţ nedrenate se poate face cu relaţa [D. SR EN 997-]: R d = A' (+) c u;d b c s c c + q (F.) Rd valoarea de calcul a capactăţ portante A' ara redusă a baze fundaţe A' = L B L, B se determnă conform pct. I.6..3 cu;d valoarea de calcul a coezun nedrenate b c factor admensonal pentru înclnarea baze fundaţe: b c = / ( + ) înclnarea baze fundaţe faţă de orzontală (Fg. I.5) s c factor admensonal pentru forma baze fundaţe: sc = + 0, (B'/L') pentru o fundaţe rectangulară s c =, pentru o fundaţe pătrată sau crculară c factor admensonal pentru înclnarea încărcăr V produsă de încărcarea orzontală H H c = (+ - ) pentru H A' c u;d A'cu; d q suprasarcna totală la nvelul baze fundaţe F. Calculul capactăţ portante n condţ drenate () Pentru cazul general prezentat în fgura I.5, calculul capactăţ portante n condţ drenate se poate face cu relaţa [D. SR EN 997-]: R d = A' (c' d N c b c s c c + q' N q b q s q q + 0,5 ' B' N b s ) c' d valoarea de calcul a coezun efectve N c, N q, N factor admensonal pentru capactate portantă N q = e tan' tan (45. + d /) b c, b q, b s c, s q, s (F.) Nc = (Nq - ) cot d N = (N q- ) tan, în care = d / d valoarea de calcul a unghulu de frecare nternă în termen de efortur efectve factor admensonal pentru înclnarea baze fundaţe b q = b = ( - tan d) bc = bq - ( - bq) / (Nc tan d) factor admensonal pentru forma baze fundaţe: rectangulară s q = + (B'/L' ) sn d s = 0,3 (B'/L') s c = (s qn q -)/(N q - ) 0

103 s q = + sn d pătrată sau crculară s = 0,7 sc = (sq Nq -)/(Nq - ) c, q, factor admensonal pentru înclnarea încărcăr V produsă de încărcarea orzontală H c = q - ( - q) / (N c tan d) q = [ - H/(V + A' c' d cot d)] m = [ - H/(V + A' c' d cot d)] m+ m = mb = [ + (B '/ L' )]/[ + (B' / L' )] când H acţonează în drecţa lu B' m = ml = [ + (L' / B' )]/[ + (L' / B' ] când H acţonează pe drecţa lu L' m = m = m L cos + m B sn este unghul dntre drecţa pe care acţonează H ş drecţa lu L' q' suprasarcna efectvă la nvelul baze fundaţe ' valoarea de calcul a greutăţ volumce efectve a pământulu sub baza fundaţe () Valorle factorlor admensonal pentru capactate portantă sunt date n tabelul F.. d [] Nc Nq N 0, , , , , , , , , , , , , , , , , , , Tabelul F. (3) Dagramele de varate ale valorlor factorlor admensonal pentru capactate portantă sunt prezentate n fgura F.. 0

104 45 40 Unghul de frecare d [] Ngama Nc Nq Fgura F. ANEXA G 03

105 Valor orentatve pentru coefcentul de frecare () Coefcentul de frecare pe baza fundaţe de beton,, se determnă prn încercăr de teren sau de laborator. () În lpsa unor valor obţnute expermental, se pot adopta valorle ndcate în tabelul G.. Denumrea pământulu 0,5 < I C < 0,5 0,0 Argle 0,5 I C < 0,75 0,5 I C 0,75 0,30 Argle nspoase, nspur argloase ş pământur prăfoase 0,30 Nspur fne 0,40 Nspur mjloc ş mar 0,45 Petrşur ş bolovănşur 0,50 Terenur stâncoase 0,60 ANEXA H Calculul la starea lmtă de exploatare Tabelul G. H. Valorle lmtă orentatve ale deformaţlor structurlor ş ale deplasărlor fundaţlor Valorle lmtă orentatve ale deformaţlor / deplasărlor fundaţlor pentru construcţ fără restrcţ de tasăr, neadaptate în mod specal la tasăr dferenţale, sunt date în tabelul H.. H. Calculul tasăr absolute () Deformaţle terenulu calculate pe baza prezentelor prescrpţ reprezntă deformaţ fnale rezultate dn suma tasăr nstantanee ş a tasăr dn consoldarea prmară. În cazul în care este necesară evaluarea ndependentă a acestor componente, ca ş în stuaţle în care apare posblă producerea unor tasăr mportante dn consoldarea secundară, se folosesc metode de calcul corespunzătoare. () Necestatea calcululu evoluţe în tmp a tasăr dn consoldare prmară se aprecază în funcţe de grosmea straturlor coezve saturate (având S r > 0,9) cuprnse în zona actvă z 0 a fundaţe, de posbltatea de drenare a acestor stratur, de valorle coefcentulu de consoldare cv precum ş de vteza de creştere a presun pe teren în faza de execuţe ş de exploatare a construcţe. (3) Capactatea pământurlor de a sufer tasăr dn consoldare secundară se aprecază în funcţe de valoarea coefcentulu de consoldare secundară c, având în vedere prevederle dn tabelul H.. (4) În calculul tasărlor probable ale terenulu de fundare trebue luate în consderare:. nfluenţa construcţlor învecnate;. supraîncărcarea terenulu dn medata vecnătate a fundaţlor (umplutur, platforme, depozte de materale etc.). Tabelul H. Tpul construcţe Deformaţ Deplasăr (tasăr) 04

106 3 4 Construcţ cvle ş ndustrale cu structura de rezstenţă în cadre: a) Cadre dn beton armat fără umplutură de zdăre sau panour b) Cadre metalce fără umplutură de zdăre sau panour c) Cadre dn beton armat cu umplutură de zdăre d) Cadre metalce cu umplutură de zdăre sau panour Construcţ în structura cărora nu apar efortur suplmentare datortă tasărlor neunforme Tpul deformaţe Valoare lmtă [-] Tpul deplasăr tasare relatvă 0,00 tasare absolută maxmă, smax tasare relatvă 0,004 tasare absolută maxmă, s max tasare relatvă 0,00 tasare absolută maxmă, smax tasare relatvă 0,00 tasare absolută maxmă, s max tasare relatvă 0,006 tasare absolută maxmă, s max Valoare lmtă [mm] Construcţ multetajate cu zdur portante dn: a) panour mar încovoere relatvă, f 0,0007 tasare mede, s m 00 b) zdăre dn blocur sau cărămdă, fără armare încovoere relatvă, f 0,00 tasare mede, sm 00 c) zdăre dn blocur sau cărămdă armată încovoere relatvă, f 0,00 tasare mede, s m 50 d) ndependent de materalul zdurlor Construcţ înalte, rgde a) Slozur dn beton armat: - turnul elevatoarelor ş grupurle de celule sunt de beton monolt ş reazemă pe acelaş rader contnuu - turnul elevatoarelor ş grupurle de celule sunt de b.a.p. ş reazemă pe acelaş rader -turnul elevatoarelor rezemat pe un rader ndependent - grupur de celule de beton monolt rezemate pe un rader ndependent - grupur de celule de b.a.p. rezemate pe un rader ndependent înclnare transversală tg tr înclnare longtudnală sau transversală tg înclnare longtudnală sau transversală tg înclnare transversală tg tr înclnare longtudnală tg l înclnare longtudnală sau transversală tg înclnare longtudnală sau transversală tg , ,003 tasare mede, s m 400 0,003 tasare mede, s m 300 0,003 tasare mede, s m 50 0,004 tasare mede, s m 50 0,004 tasare mede, s m 400 0,004 tasare mede, sm 300 b) Coşur de fum cu înălţmea H[m]: H < 00 m înclnare, tg 0,005 tasare mede, s m H 00 m înclnare, tg tasare mede, s m H 300 m înclnare, tg / H tasare mede, s m 00 H > 300 m înclnare, tg tasare mede, s m 00 c) Construcţ înalte, rgde, H < 00 m înclnare, tg 0,004 tasare mede, s m 00 c Compresbltatea secundară a Tabelul H. 05

107 < 0,004 0,004 0,008 0,008 0,06 0,06 0,03 > 0,03 pământulu foarte mcă mcă mede mare foarte mare H.. Calculul tasăr absolute prn metoda însumăr pe stratur elementare () Schema de calcul s notatle foloste sunt prezentate n fgura H.. Fgura H. () Efortul untar net medu, p net, la baza fundaţe se calculează: p net = p ef - D p net presunea netă mede la baza fundaţe pef presunea efectvă mede la baza fundaţe: p ef = N / A N (H.) încărcarea de calcul totală la baza fundaţe (încărcarea de calcul transmsă de construcţe, Q, la care se adaugă greutatea fundaţe ş a umplutur de pământ care stă pe fundaţe) ara baze fundaţe A greutatea volumcă mede a pământulu stuat deasupra nvelulu baze fundaţe D adâncmea de fundare Notă În cazul groplor de fundare cu lăţm mar (B > 0 m) executate în terenur coezve, când exstă posbltatea ca fundul săpătur să se umfle după excavare, efortul untar net medu pe talpa fundaţe se acceptă p net = p ef fără a consdera efectul de descărcare al greutăţ pământulu excavat. În acest caz, pentru calculul tasărlor în domenul de presun p ef < γd, se pot utlza valorle modululu de deformaţe lnară la descărcare. 06

108 (3) Pământul stuat sub nvelul tălp de fundare se împarte în stratur elementare, până la adâncmea corespunzătoare lmte nferoare a zone actve; fecare strat elementar se consttue dn pământ omogen ş trebue să abă grosmea ma mcă decât 0,4 B. (4) Pe vertcala centrulu fundaţe, la lmtele de separaţe ale straturlor elementare, se calculează eforturle untare vertcale datorate presun nete transmse de talpa fundaţe: z = 0 p net (H.) z efort untar vertcal la adancmea z 0 coefcent de dstrbuţe al eforturlor vertcale, în centrul fundaţe, pentru presun unform dstrbute, dat în tabelul H.3, în funcţe de L/B ş z/b L latura mare a baze fundaţe B latura mcă a baze fundaţe z adâncmea planulu de separaţe al stratulu elementar faţă de nvelul baze fundaţe Tabelul H.3 Forma baze fundaţe z/b Cerc Dreptungh Raportul laturlor L/B ,0,00,00,00,00,00 0, 0,95 0,96 0,96 0,98 0,98 0,4 0,76 0,80 0,87 0,88 0,88 0,6 0,55 0,6 0,73 0,75 0,75 0,8 0,39 0,45 0,53 0,63 0,64,0 0,9 0,34 0,48 0,53 0,55, 0, 0,6 0,39 0,44 0,48,4 0,7 0,0 0,3 0,38 0,4,6 0,3 0,6 0,7 0,3 0,37,0 0,09 0, 0,9 0,4 0,3 3,0 0,04 0,05 0,0 0,3 0, 4,0 0,0 0,03 0,06 0,08 0,6 5,0 0,0 0,0 0,04 0,05 0,3 6,0 0,0 0,0 0,03 0,04 0,0 (5) Zona actvă în cuprnsul cărea se calculează tasarea straturlor se lmtează la adâncmea z 0 sub talpa fundaţe la care valoarea efortulu untar vertcal z devne ma mc sau egal cu 0% dn presunea geologcă gz la adâncmea respectvă: z 0, gz (H.3) (5.) În stuaţa în care lmta nferoară a zone actve rezultă în cuprnsul unu strat având modulul de deformaţe lnară mult ma redus decât al straturlor superoare, sau având E s 5.000kPa, adâncmea z 0 se majorează prn ncluderea acestu strat, sau până la îndeplnrea condţe: z 0, gz (H.4) (5.) În cazul în care în cuprnsul zone actve stabltă apare un strat practc ncompresbl 07

109 (E s > kpa) ş exstă sguranţa că în cuprnsul acestua, până la adâncmea corespunzătoare atnger condţe (H.3), nu apar orzontur ma compresble, adâncmea zone actve se lmtează la suprafaţa acestu strat. (6) Tasarea absolută posblă a fundaţe se calculează: n med 3 z h s 0 [mm] (H.5) E s s tasarea absolută probablă a fundaţe coefcent de corecţe: = 0,8 med efortul vertcal medu în stratul elementar : z sup nf med z z z kpa sup, nf z efortul untar la lmta superoară, respectv lmta nferoară a stratulu z elementar h grosmea stratulu elementar, m E s modulul de deformaţe lnară al stratulu elementar, kpa n numărul de stratur elementare cuprnse în lmta zone actve Nota - Pentru fundaţle de formă specală în plan, la care dstrbuţa presunlor pe talpă se admte să se consdere unformă, eforturle z la lmtele straturlor elementare se pot determna conform H... Nota - Pentru dstrbuţ de presun pe talpă dferte de cea unformă, calculul eforturlor z se efectuează cu metode corespunzătoare. H.. Metoda punctelor de colţ () Pentru calculul tasăr suplmentare într-un punct al une fundaţ, sub nfluenţa încărcărlor transmse de fundaţle învecnate ş a supraîncărcăr terenulu în vecnătatea fundaţe respectve, eforturle z corespunzătoare se determnă prn metoda punctelor de colţ. () Efortul z la adâncmea z a unu punct aflat pe vertcala colţulu une suprafeţe dreptunghulare încărcată cu presunea netă unform dstrbută, p net, se calculează: z = C p net (H.6) C coefcentul de dstrbuţe al eforturlor vertcale la colţul suprafeţe încărcate, dat n tabelul H.4 în funcţe de rapoartele L/B ş z/b 08

110 Tabelul H.4 Fundaţ în formă de dreptungh cu raportul laturlor L/B z/b 3 0 C 0,0 0,500 0,500 0,500 0,500 0, 0,486 0,49 0,49 0,49 0,4 0,40 0,439 0,44 0,443 0,6 0,9 0,39 0,339 0,34 0,8 0,999 0,76 0,96 0,0,0 0,75 0,999 0,034 0,046, 0,56 0,88 0,870 0,888,4 0,308 0,644 0,7 0,740,6 0,3 0,48 0,567 0,604,0 0,0840 0,0 0,34 0,374 3,0 0,0447 0,073 0,0870 0,0987 4,0 0,070 0,0474 0,0603 0,0758 5,0 0,079 0,038 0,0435 0,060 6,0 0,07 0,038 0,035 0,0506 Notă - Pentru valor ntermedare ale rapoartelor z/b ş L/B se admte nterpolarea lnară a valorlor c. (3) Prn suprapunerea efectelor se poate determna efortul z pe vertcala unu punct P sub o fundaţe aflată la o dstanţă oarecare de o suprafaţă dreptunghulară ABCD, încărcată cu o presune unform dstrbută p net (conform notatlor dn fgura H.): Fgura H. z = p net ( C + C - C3 - C4) C coefcentul de dstrbuţe al eforturlor pentru dreptunghul AEPG C dem, pentru dreptunghul GPFD C3 dem, pentru dreptunghul BEPH dem, pentru dreptunghul HPFC C4 (H.7) (4) Pentru fundaţle de formă specală în plan, la care dstrbuţa presunlor pe talpă se admte să se consdere unformă, eforturle z pe vertcala dfertelor puncte ale fundaţe se pot determna cu ajutorul metode punctelor de colţ, prn aproxmarea forme reale a fundaţe cu un număr de suprafeţe dreptunghulare ş suprapunerea efectelor. H..3 Calculul tasăr absolute prn metoda stratulu lnar deformabl de grosme fntă 09

111 () În cazul în care în lmta zone actve apare un strat practc ncompresbl (având E s > kpa) sau atunc când fundaţa are lăţmea (sau dametrul) B > 0 m, ar stratul care consttue zona actvă se caracterzează prn valor E s > kpa, tasarea absolută probablă a fundaţe se calculează prn metoda stratulu lnar deformabl de grosme fntă. () Tasarea absolută probablă a fundaţe se calculează: s = 0 3 m p net B K K - E s ( - s ) [mm] (H.8) m coefcent de corecţe prn care se ţne seama de grosmea stratulu deformabl z 0, dat în tabelul H.5 K, K - coefcenţ admensonal daţ în tabelul H.6, stablţ pentru nvelul nferor, respectv superor al stratulu E s modulul de deformaţe lnară a stratulu, kpa s coefcentul lu Posson al stratulu Notă - Calculul tasăr se extnde asupra zone actve, care se împarte în stratur cu caracterstc geotehnce de deformabltate dstncte. În cazul în care zona actvă este consttută dntr-un strat omogen, coefcenţ K ş K - se stablesc numa pentru adâncmea z = z 0 ş, respectv, la nvelul tălp fundaţe: z = 0 (calculul efectuându-se, dec, pentru un sngur strat). z 0 / B m 0,00 0,5,5 0,6 0,50,4 0,5,00,3,0,50,,5,50, >,50,0 Tabelul H.5 H.3 Deplasăr ş deformaţ posble H.3. Calculul tasăr med () Tasarea mede probablă a construcţe se calculează efectuând meda artmetcă a tasărlor absolute posble a cel puţn 3 fundaţ zolate ale construcţe. () Cu cât suprafaţa construcţe este ma mare, cu atât numărul valorlor tasărlor absolute posble pe baza cărora se calculează tasarea mede trebue să fe ma mare. H.3. Calculul tasăr relatve Tasarea relatvă posblă se calculează ca dferenţa între tasărle absolute posble a două fundaţ învecnate raportată la dstanţa între ele, luând în consderare cea ma defavorablă stuaţe de încărcare. Tabelul H.6 0

112 Fundaţ Fundaţ în formă de dreptungh cu raportul laturlor L/B z/b crculare, (fundaţ contnue) K 0,0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0, 0,045 0,050 0,050 0,050 0,050 0,050 0,05 0, 0,090 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,04 0,3 0,35 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,56 0,4 0,79 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,08 0,5 0,33 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,60 0,6 0,66 0,99 0,300 0,300 0,300 0,300 0,3 0,7 0,308 0,34 0,349 0,349 0,349 0,349 0,36 0,8 0,348 0,38 0,395 0,397 0,397 0,397 0,4 0,9 0,38 0,45 0,437 0,44 0,44 0,44 0,46,0 0,4 0,446 0,476 0,484 0,484 0,484 0,5, 0,437 0,474 0,5 0,54 0,55 0,55 0,560, 0,46 0,499 0,543 0,56 0,566 0,566 0,605,3 0,48 0,5 0,573 0,595 0,604 0,604 0,648,4 0,50 0,54 0,60 0,66 0,640 0,640 0,687,5 0,57 0,560 0,65 0,655 0,674 0,674 0,76,6 0,53 0,577 0,647 0,68 0,706 0,708 0,763,7 0,546 0,59 0,668 0,707 0,736 0,74 0,798,8 0,558 0,606 0,688 0,730 0,764 0,77 0,83,9 0,569 0,68 0,708 0,75 0,79 0,808 0,86,0 0,579 0,630 0,7 0,773 0,86 0,830 0,89, 0,588 0,64 0,737 0,79 0,839 0,853 0,9, 0,596 0,65 0,75 0,809 0,86 0,885 0,949,3 0,604 0,660 0,764 0,84 0,888 0,908 0,976,4 0,6 0,668 0,776 0,84 0,90 0,93,00,5 0,68 0,676 0,787 0,855 0,9 0,955,05,6 0,64 0,683 0,798 0,868 0,939 0,977,050,7 0,630 0,690 0,808 0,88 0,955 0,998,073,8 0,635 0,697 0,88 0,893 0,97,08,095,9 0,640 0,703 0,87 0,904 0,986,038,7 3,0 0,645 0,709 0,836 0,93,000,057,38 3, 0,649 0,74 0,843 0,94,04,074,58 3, 0,653 0,79 0,850 0,934,07,09,78 3,3 0,657 0,74 0,857 0,943,040,07,97 3,4 0,66 0,78 0,863 0,95,05,3,5 3,5 0,664 0,73 0,869 0,959,06,38,33 4,0 0,679 0,75 0,897 0,995,,05,36 4,5 0,69 0,766 0,98,0,5,6,390 5,0 0,700 0,777 0,935,045,83,309,456 Nota - Pentru valor ntermedare ale rapoartelor z/b ş L/B se admte nterpolarea lnară a valorlor coefcentulu K. H.3.3 Calculul înclnăr fundaţe dreptunghulare Înclnarea posblă a une fundaţ rgde dreptunghulare, încărcată excentrc, se determnă: () Înclnarea longtudnală - sm N e L tg L = K E sm (L / ) 3 (H.9)

113 () Înclnarea transversală - sm N e B tg B = K E sm (B / ) 3 (H.0) N el eb E sm, sm K, K încărcarea vertcală de calcul ce solctă excentrc fundaţa excentrctatea punctulu de aplcare a forţe N măsurată dn centrul baze, paralel cu L excentrctatea punctulu de aplcare a forţe N măsurată dn centrul baze, paralel cu B valorle med ale modululu de deformaţe lnară ş coefcentulu lu Posson, pentru întreaga zonă actvă coefcenţ admensonal determnaţ în funcţe de raportul n = L/B, după grafcele dn fgura H.3 H.3.4 Calculul înclnăr fundaţe crculare Fgura H.3 () Înclnarea posblă a une fundaţ rgde crculară, încărcată excentrc, se determnă: - sm 3N e tg = E sm 4 r 3 (H.) e r excentrctatea punctulu de aplcare a forţe N măsurată dn centrul baze raza baze fundaţe () Înclnarea une fundaţ având în plan formă polgonală se calculează cu aceeaş relaţe, consderând raza egală cu: A r ; A este ara baze fundaţe polgonală H.3.5 Calculul înclnăr fundaţe contnue

114 Înclnarea posblă a une fundaţ contnue de lăţme B, încărcată excentrc, se determnă : - sm 0,04N e tg = E sm (B / ) 3 (H.) e excentrctatea punctulu de aplcare a forţe N, măsurată faţă de axa longtudnală a baze fundaţe contnue H.3.6 Calculul înclnăr fundaţe sub nfluenţa fundaţlor vecne Înclnarea posblă a fundaţe produsă în urma nfluenţe fundaţlor vecne, se calculează: tg = (s s ) / B sau tg = (s s ) / L (H.3a) (H.3b) s, s tasărle absolute posble pentru vertcalele fecăre margn a fundaţe B, L latura baze fundaţe după drecţa înclnăr H.3.7 Calculul încovoer relatve a fundaţe contnue Încovoerea relatvă posblă a fundaţe contnue se determnă: f = ( s 3 s s ) / l (H.4) s, s tasărle absolute posble ale capetelor porţun încovoate care se analzează s3 tasarea absolută posblă maxmă sau mnmă pentru porţunea încovoate care se analzează l dstanţa între punctele având tasărle posble s ş s H.4 Verfcarea crterulu prvnd deplasărle ş / sau deformaţle () Verfcarea la starea lmtă de exploatare trebue să urmărească îndeplnrea condţe exprmata prn relata I.. () Relata I. se poate scre sub forma: s sau t s t (H.5) s, t deplasăr sau deformaţ posble, calculate conform H. s H.3 valor lmtă ale deplasărlor fundaţlor ş deformaţlor structurlor, stablte de s proectantul structur sau determnate conform tabelulu H. valor lmtă ale deplasărlor fundaţlor ş deformaţlor structurlor admse dn punct de t vedere tehnologc, specfcate de proectantul tehnolog, n cazul constructlor cu restrcţ de deformaţ în exploatare normala (CRE - conform tabelulu I.4) 3

115 H.5 Verfcarea crterulu prvnd lmtarea încărcărlor transmse la teren () Condţa de verfcare a crterulu prvnd lmtarea încărcărlor transmse la teren se exprmă prn relata (I.6). () Calculul la starea lmtă de exploatare se face, după caz, pentru acţunle sau combnaţle de acţun dn grupărle caracterstcă, cvaspermanentă ş frecventă, defnte conform SR EN 990:004. (3) Calculul presun plastce, p pl Pentru fundaţle cu baza de formă dreptunghulară, presunea plastcă se calculează: (3.) Construcţ fără subsol ppl ml B N q N c N3 (H.6) (3.) Construcţ cu subsol qe q p m B N pl l N c N3 3 (H.7) m l coefcent admensonal al condţlor de lucru, conform tabelulu H.7 meda ponderată a greutăţlor volumce de calcul ale straturlor de sub fundaţe cuprnse pe o adâncme de B/4 măsurată de la baza fundaţe B latura mcă a baze fundaţe q suprasarcna de calcul la adancmea de fundare, lateral faţă de fundaţe q e, q suprasarcna de calcul la adancmea de fundare, la exterorul ş, respectv, nterorul subsolulu c valoarea de calcul a coezun pământulu de sub baza fundaţe N, N, N3 coefcenţ admensonal de capactate portantă, defnţ în funcţe de valoarea de calcul a unghulu de frecare nteroară a pământulu de sub baza fundaţe; valorle N, N, N3 sunt date n tabelul H.8 Nota - Se admte determnarea presun ppl cu relaţle de ma sus ş pentru fundaţle de formă specală în plan. Pentru fundaţ cu baza crculară sau polgonală, latura echvalentă B se calculează cu relaţa B F, unde F este ara baze fundaţe de formă dată. Nota - La stablrea suprasarcnlor de calcul (q, q e, q ) se au în consderare greutatea pământulu stuat deasupra nvelulu baze fundaţe precum ş alte sarcn cu caracter permanent. Nota 3 - Pentru stărle lmtă de exploatare coefcenţ parţal de rezstenţă pentru pământur, M, au valoarea egală cu,0. 4

116 Tabelul H.7 Denumrea terenulu de fundare m l Bolovănşur cu nterspaţle umplute cu nsp, petrşur cu excepţa nspurlor fne ş prăfoase,0 Nspur fne: - uscate sau umede Sr 0,8,7 - foarte umede sau saturate (S r > 0,8),6 3 Nspur prăfoase: - uscate sau umede Sr 0,8,5 - foarte umede sau saturate (Sr > 0,8),3 4 Bolovănşur ş petrşur cu nterspaţle umplute cu pământur coezve cu Ic 0, 5,3 5 Pământur coezve cu Ic 0,5,4 6 Bolovănşur ş petrşur cu nterspaţle umplute cu pământur coezve cu Ic < 0,5, 7 Pământur coezve cu I c < 0,5, Tabelul H.8. Tabelul H.8. () N N N 3 () N N N 3 0 0,00,00 3,4 4 o 0,7 3,87 6,45 0,03, 3,3 6 o 0,84 4,37 6,90 4 0,06,5 3,5 8 o 0,98 4,93 7,40 6 0,0,39 3,7 30 o,5 5,59 7,95 8 0,4,55 3,93 3 o,34 6,35 8,55 0 0,8,73 4,7 34 o,55 7, 9, 0,3,94 4,4 36 o,8 8,5 9,98 4 0,9,7 4,69 38 o, 9,44 0,80 6 0,36,43 5,00 40 o,46 0,84,73 8 0,43,7 5,3 4 o,87,50,77 0 0,5 3,06 5,66 44 o 3,37 4,48 3,96 0,6 3,44 6,04 45 o 3,66 5,64 4,64 ANEXA J 5

117 Parametr geotehnc de compresbltate () Parametr geotehnc de compresbltate ale straturlor de pământ care ntervn în calculul deformaţlor posble ale terenulu de fundare sunt: a. modulul de deformaţe lnară, E s; b. coefcentul de contracţe transversală (coefcentul lu Posson), s. () Parametr geotehnc de compresbltate se obţn prn: (.) Incercăr pe teren (.) Incercăr în laborator (.3) Calcul nvers (.4) Utlzarea unor valor orentatve J. Modulul de deformaţe lnară J.. Încercăr pe teren J... Încercăr drecte () Încercarea de încărcare cu placa (PLT) este descrsă în anexa K dn SR EN 997-:007. J... Încercăr ndrecte () Încercărle de penetrare cu conul ş pezoconul sunt descrse în anexa D dn SR EN 997- :007. () Încercarea presometrcă (PMT) este descrsă în anexa E dn SR EN 997-:007. (3) Încercarea de penetrare dnamcă (DP) este descrsă în anexa G dn SR EN 997-:007. (4) Încercarea prn sondare cu greutăţ (WST) este descrsă în anexa H dn SR EN 997-:007. (5) Încercarea cu dlatometrul plat (DMT) este descrsă în anexa J dn SR EN 997-:007. J.. Încercar n laborator () În lpsa încercărlor de teren, pentru calculul deformaţlor în faze prelmnare de proectare a construcţlor specale, CS, cât ş pentru calculele defntve ale construcţlor obşnute, CO, se admte utlzarea valorlor modululu de deformaţe edometrc, Eoed. () Modulul de deformaţe lnară se calculează pe baza valorlor modululu edometrc: E s = E oed M 0 (J.) E oed valoarea modululu de deformaţe edometrc, determnată în ntervalul de efortur cuprns între efortul geologc corespunzator adancm de recoltare a probe, s gz ş efortul untar vertcal total la aceeas adancme, s gz + s z M 0 coefcent de corecţe pentru trecerea de la modulul de deformaţe edometrc la modulul de deformaţe lnară; valoarea coefcentulu M o se determnă expermental sau se pot adopta valorle orentatve ndcate n tabelul J.; pentru pământur prăfoase ş argloase având Ic < 0,5 sau e >,0 se accepta M0 = dacă nu se dspune de date expermentale. Tabelul J. Indcele porlor, e 6

118 Denumrea pământurlor I c 0,4 0,60 0,6 0,80 0,8,00,0,0 M 0 Nspur -,0,0 - - Nsp arglos, praf nspos, 0,00,00,6,3,0 - arglă nspoasă Praf, praf arglos, arglă prăfoasă Arglă, arglă grasă J..3 Calcul nvers 0,76,00,3,7,3, 0,50 0,75,9,5,,0 0,76,00,8,5,3, 0,50 0,75,5,3,,0 () În cazul amplasamentelor cu stratfcaţe unformă, dacă se dspune de valor măsurate ale tasărlor la construcţ exstente, modulul de deformaţe lnară se poate stabl prn calcul nvers. () Aceste valor pot f utlzate în calculul tasărlor probable ale unor construcţ proectate, cu condţa verfcăr unformtăţ caracterstclor fecăru strat prn sondaje executate pe amplasamentul fecăre no construcţ. J..4 Utlzarea unor valor orentatve În lpsa datelor dn teren ş / sau de laborator, la calculul deformaţlor pentru predmensonare se admte utlzarea valorlor orentatve date în tabelul J.. Caracterzarea pământurlor Orgnea Compozţe granulometrcă I C Tabelul J. Indcele porlor e Valor orentatve ale modululu E s [kpa] Pământur necoezve Pământur coezve având Sr 0.8 ş maxmum 5% mater organce Nspur cu petrş Nspur fne Nspur prăfoase Aluvale, deluvale, lacustre Fluvo - glacare Praf nspos 0, Praf, praf arglos, arglă prăfoasă, 0, arglă nspoasă 0, Arglă, arglă 0, grasă 0,50 0, Praf nspos 0, Praf, parf arglos, arglă 0, prăfoasă, arglă nspoasă 0,50 0, J. Coefcentul de contracţe transversală (coefcentul lu Posson) 7

119 In lpsa unor valor obtnute expermental, se pot adopta valorle ndcate n tabelul J.3. Tabelul J.3 Denumrea pământurlor s Bolovănşur ş petrşur 0,7 Nspur (nclusv nspur prăfoase ş nspur argloase) 0,30 Praf, praf arglos, arglă nspoasă, arglă prăfoasă 0,35 Arglă, arglă grasă 0,4 J.3 Cazul terenulu stratfcat J.3. Modulul de deformaţe lnară În cazul terenulu stratfcat, modulul de deformaţe lnară se calculează: K K0 (J.) Es, med m pnet B s, med s m coefcent de corecţe prn care se ţne seama de adâncmea zone actve z 0 (tabelul H.5) p net presunea netă la baza fundaţe defntă prn relaţa (H.) B latura mcă a baze fundaţe K, K 0 s s, med coefcenţ admensonal ndcaţ în tabelul H.6, stablţ pentru adâncmle z = z 0 ş z = 0 tasarea absolută posblă a fundaţe valoarea mede a coefcentulu lu Posson J.3. Coefcentul lu Posson În cazul terenulu stratfcat, coefcentul lu Posson se calculează: s, h s, med h s, coefcentul lu Posson pentru stratul h grosmea stratulu (J.3) 8

120 K. Metode smplfcate ANEXA K Metode de calcul pentru fundaţle contnue sub stâlp () Metodele smplfcate sunt metodele în care conlucrarea între fundaţe ş teren nu este luată în consderare ar dagrama de presun pe talpă se admte a f cunoscută. K.. Metoda grnz contnue cu reazeme fxe () Fundaţa se asmlează cu o grndă contnuă având reazeme fxe în dreptul stâlplor (fg. K.). () Se acceptă poteza dstrbuţe lnare a presunlor pe talpă, calculată cu: N M p max, mn (K.) A W n N N N - forţa axală în stâlpul n (K.) M N d M (K.3) n M - moment încovoetor în stâlpul ; d dstanţa de la centrul de greutate al tălp la axul stâlpulu. Fgura K. (3) Pentru o lăţme B constantă a grnz, încărcarea pe untatea de lungme este: p, N 6M (K.4) L L (4) Fundaţa este consderată o grndă contnuă cu reazeme fxe, acţonată de jos în sus cu încărcarea varablă lnar între p ş p ş rezemată pe stâlp. Prn calcul statc se determnă reacţunle R în reazeme, adcă în stâlp. (5) Se verfcă condţa: R N 0. N (K.5) 9

121 (5.) Dacă condţa (K.5) este satsfacută, utlzarea metode este acceptablă. Se trece la determnarea eforturlor secţonale (M, T) în secţunle caracterstce. (5.) Dacă condţa (K.5) nu este îndeplntă, pentru a reduce dferenţa între încărcărle în stâlp ş reacţunle în reazeme, se poate adopta o dagramă de presun obţnută prn repartzarea încărcărlor (N, M) fecăru stâlp pe ara aferentă de grndă (fg. K.). Fgura K. K.. Metoda grnz contnue statc determnate () Grnda este încărcată de jos în sus cu încărcarea varablă lnar între p ş p ş de sus în jos cu încărcărle dn stâlp. () Se consderă că încărcărle dn stâlp ş reacţunle în reazeme sunt egale. (3) În grnda statc determnată astfel rezultată, se trece la determnarea eforturlor secţonale (M, T) în secţunle caracterstce. De exemplu, momentul încovoetor într-o secţune x (fg. K.3) se calculează consderând momentul tuturor forţelor de la stânga secţun. K. Metode exacte Fgura J.3 () Metodele exacte sunt metodele care au în consderare nţeractunea dntre fundaţe ş teren () Metodele exacte se dferenţază în funcţe de modelul adoptat pentru teren. K.3 Metode bazate pe modelul medulu dscret (modelul Wnkler) () Modelul Wnkler asmlează terenul cu un medu dscret reprezentat prn resoarte ndependente (Fg. K.4 s K.5 ). () Resoartele ndependente permt determnarea deformate terenulu aflat sub baza fundate, dar nu ş în afara are drect încărcate. 0

122 Fgura K.4 Fundaţe contnuă foarte rgdă Fgura K.5 Fundaţe contnuă foarte flexblă (3) Relaţa caracterstcă pentru modelul Wnkler este: p = ksz p z k s presunea într-un punct al suprafeţe de contact dntre fundaţe ş teren deformaţa pe vertcală în acel punct factor de proporţonaltate între presune ş deformaţe, care caracterzează rgdtatea resortulu, denumt coefcent de pat (K.6) K.3. Stablrea valor coefcentulu de pat ks K.3.. Pe baza încercăr de încărcare cu placa (fg. K.6) Fgura K.6 () Pentru un punct de coordonate (p, z) aparţnând dagrame de încărcare tasare, în zona de comportare cvas-lnară, coefcentul de pat se obţne: p k' s (K.7) z k' coefcentul de pat obţnut prntr-o încercare cu placa de latură Bp s () Pentru acelaş teren, dagrama de încărcare tasare depnde de dmensunle ş rgdtatea plăc. (3) Coefcentul de pat k s de utlzat în cazul une fundaţ de latură B se determna n functe de k' s :

123 k s = k' s coefcent de corelare defnt de Terzagh: B p pentru pământur coezve B (K.8) ( B 0.3) p pentru pământur necoezve B B p latura plăc de formă pătrată; B p = 0.30m B lăţmea baze fundaţe K.3.. Pe baza parametrlor geotehnc de compresbltate () Coefcentul de pat, k s, se determna n functe de E s s s: k E s s k m (K.9) s k m coefcent funcţe de raportul dntre lungmea ş lăţmea suprafeţe de contact a fundaţe (Tab. K.) = l / b l : semlungmea baze fundaţe b: semlăţmea baze fundaţe Tabelul K.. Tabelul K.. = l / b k m = l / b k m () Coefcentul de pat, ks, se determnă în funcţe de modulul edometrc, Eoed: ks B = Eoed (K.9 ) K.3..3 Pe baza valorlor orentatve, k s, date în tabelul K. pentru B=m ş încărcăr statce.

124 Tabelul K. Pământur I D grosere k s (kn/m 3 ) Pământur I C fne k s (kn/m 3 ) K.3..4 Prn calcul nvers În cazul în care se dspune de valor măsurate ale modullor de deformaţe lnară, E s, pentru toate stratele de pământ aflate în lmta zone actve a fundaţe (defntă conform anexe H), valoarea coefcentulu de pat, k s, se obţne: p k ef s s (K.0) p ef presunea efectvă mede la baza fundaţe s tasarea absolută probablă a fundaţe (calculată conform anexe H) K.3. Metode analtce de calcul K.3... Grnda contnuă pe o sngură drecţe K.3... Grnda de lungme nfntă încărcată cu o forţă concentrată (fg. K.7) Fgura K.7 () Ecuaţa dferenţală a fbre med deformate a grnz solctată la încovoere se scre: 4 d z EI 4 dx p EI p (K.) încărcarea pe untatea de lungme rgdtatea grnz () Între p ş presunea de contact la nvelul tălp de fundare se poate scre relaţa: p pb (K.) B lăţmea grnz (3) Înlocund ecuaţa (K.) în ecuaţa (K.): 3

125 4 d z EI pb 0 (K.3) 4 dx (4) Înlocund ecuaţa (K.6) în ecuaţa (K.3): 4 d z EI k szb 0 4 dx sau 4 d z k sb z 0 4 dx EI (K.4a) (K.4b) sau 4 d z 4k sb z 0 (K.4c) 4 dx 4EI k Se ntroduce notaţa: 4 sb, unde se măsoară în m -. 4EI (5) Ecuaţa (K.4c) devne: 4 d z 4 4 z 0 (K.5) 4 dx (6) Soluţa generală a ecuaţe (K.5) este: x C cosx C sn x e C cosx C sn x x z e 3 4 (K.6) (7) Constantele de ntegrare C, = 4, se determnă dn condţle de margne: - pentru x = ± : M=0, T=0 C =C =0. dz - pentru x = 0 : 0 C 3=C 4 dx P P - pentru x = 0 : T = C3 C 4 8EI (8) Ecuaţa (K.6) devne: 3 P 8EI 4 P k sb 8EI 4EI P k B s P e k B P (cosx sn x) f ( x) k B -x z s s -x fx e (cosx sn x) dz dx P - e k B s -x P sn x - f ( x) k B -x f ( x) e sn x (9) Se ntroduce notaţa l e =, unde l e este lungmea elastcă. λ s (K.7) (K.8) 4

126 d z dx M EI k sb P 4EI e k B s x M Ple e 4 f x e 3 P e k B x s x cos x sn x x cos x sn x e cos x sn x 4 cos x sn x Pl f x -x (cos x - sn x) 3 d z 3 dx 3 T EI 4 P e k B x x T P e cosx Pf -λx f (λx) = e cos λx 4 s k sb P cosx 4EI e k B 4 x e s 3 4 P k B s x cosx (K.9) (K.0) (0) Valorle funcţlor f (λx), f (λx), f 3 (λx), (λx) sunt date în tabelele K.3 K.6. f 4 Tabelul K.3 x f x f x f x f x f Tabelul K.4 x f x f x f x f x f

127 Tabelul K.5 x f 3 x f 3 x f 3 x f 3 x f Tabelul K.6 x f 4 x f 4 x f 4 x f 4 x f

128 () În fgura K.8 este prezentată varaţa funcţlor f (λx), f (λx), f 3 (λx) ş f 4 (λx) cu argumentul λ x, funcţ ce pot f utlzate pentru calculul lu z, M ş respectv T. Notă. Deoarece dagrama de forţă tăetoare este antsmetrcă faţă de punctul de aplcaţe al forţe, valorle funcţe f4 vor f luate cu semnul prezentat în tabel atunc când forţa este stuată la stânga secţun de calcul ş cu semn schmbat când forţa este la dreapta secţun de calcul. 7

129 x (-) f(lx) (-) f f f3 f π π 3π 0 3 π Fgura K.8 () În fgura K.9 sunt date dagramele de săgeată, rotre, moment încovoetor ş forţă tăetoare pentru grnda de lungme nfntă acţonată de forţă concentrată. K.3... Grndă de lungme nfntă acţonată de ma multe forţe concentrate () În stuaţa în care grnda este acţonată de ma multe forţe concentrate P, = n, determnarea valorlor pentru z,, M, T într-o secţune dată se face prn suprapunerea efectelor (fg. K.0): 8

130 P z 3π 4λ x π λ x M π 4λ x T π λ x Fgura K.9 Fgura K.0 n z Pf x k B (K.) s s k B n P f ( x ) (K.) 9

131 M l (K.3) 4 T n e P f3( x ) n P f 4 ( x ) (K.4) K Grndă de lungme nfntă acţonată de un moment încovoetor () Momentul încovoetor M0 este înlocut în calcul prn cuplul P Δx (fg. K.). Fgura K. () Pentru determnarea tasăr grnz într-o secţune stuată la dstanţa x faţă de punctul de aplcare al cuplulu se utlzează relaţa (K.7) în cazul a două forţe concentrate: P P dx z - f( x) f[ (x - dx)] - P{f ( x) - f[ (x - dx)]} k B k B k B dx M 0 f( x) - f[ (x - dx)] M 0 df M 0 -x e k B dx k B dx k B s s s s s s M 0 sn x f ( x) k B s (K.5) (3) Astfel, pentru calculul săgeţ în cazul grnz nfnte acţonată de un moment încovoetor M 0 este utlzată funcţa f ( λx) funcţe care descre rotrea în cazul grnz nfnte acţonate de o forţă concentrată P. Aceasta înseamnă că pentru, M ş T se vor utlza, prn permutare, funcţle f, f 3 ş f4 după corespondenţa descrsă în tabelul K.7. Tabelul K.7 Funcţ utlzate în cazul grnz acţonate de: P M0 z f f f f 3 M f 3 f 4 T f 4 f K Grnda de lungme fntă () Pentru folosrea funcţlor determnate în cazul grnz de lungme nfntă, grnda de lungme fntă se calculează prn metoda forţelor fctve. () Se consderă grnda de lungme fntă care este transformată în grndă nfntă prn prelungrea fctvă a capetelor A ş B (fg. K.). 30

132 Fgura K. (3) Asupra grnz de fundare consderată ca grndă nfntă acţonează sstemul de încărcăr P, = n, împreună cu forţele fctve V, = 4 amplasate de o parte ş de cealaltă a grnz cu valor astfel determnate încât starea de efortur ş deformaţ în grnda de lungme fntă să nu se modfce. (4) Pentru determnarea forţelor fctve se mpun condţle pentru capetele lbere ale grnz ş anume: M A=0, T A=0, M B=0, T B=0. (5) Utlzând funcţle f ( λ ) ş ( λ ) 3 x f defnte anteror ş mpunând condţle pentru capetele 4 x lbere ale grnz se obţn patru ecuaţ lnare pentru determnarea valorlor forţelor fctve. (6) Pentru smplfcarea calculelor se alege dstanţa de la forţa V la capătul A al grnz astfel încât momentul încovoetor să fe egal cu zero, ar punctul de aplcaţe pentru V astfel încât forţa tăetoare corespunzătoare în secţunea A să fe egală cu zero. În acelaş mod se procedează ş cu forţele V3 ş V4 cu prvre la momentul ş forţa tăetoare în capătul B al grnz. (7) Dn tabelele pentru funcţle f ( λ ) ş ( λ ) 3 x 4 x f rezultă că, pentru ca forţele fctve care apar întro ecuaţe să se anuleze alternatv, dstanţele de la capetele grnz fnte la punctele de aplcaţe ale forţelor fctve să fe alese după cum urmează: π x = pentru care f 0 4λ 3 4 π x = pentru care f 0 λ 4 (K.6a) (K.6b) (8) Forţele V, = 4 astfel obţnute se ntroduc în schema de încărcare a grnz fnte ar calculul deformaţlor ş al eforturlor secţonale se poate face utlzând tabelele ş dagramele pentru grnda nfntă. K.3.. Grnz contnue pe două drecţ K.3... Ipoteza nodurlor artculate () În această poteză urmează a se repartza pe cele două drecţ doar forţa concentrată V ce acţonează în nodul. () M x ş M y se transmt ntegral grnzlor pe care acţonează (fg. K.3). 3

133 Fgura K.3 (3) Se scre condţa de echlbru: V V V (K.7) x y (4) Pentru = n se pot scre n ecuaţ pentru cele n nodur ale reţele de grnz. Rezultă n ecuaţ cu n necunoscute. (5) Al dolea set de n ecuaţ se obţne exprmând condţa de contnutate exprmată în termen de tasare: z x z y (K.8a) sau: p (K.8b) x p y (6) Ecuaţa de echlbru (relaţa K.7) ş ecuaţa de contnutate (relaţle K.8a,b) exprmate pentru fecare nod formează sstemul de n ecuaţ cu n necunoscute prn rezolvarea cărua se determnă încărcărle în nodur. (7) După determnarea încărcărlor pe nodur, fecare dn tălple reţele se calculează ca talpă contnuă pe o sngură drecţe, determnând dagramele M ş T necesare pentru dmensonarea acestora. K.3... Ipoteza nodurlor încastrate () În poteza nodurlor încastrate urmează a se repartza pe cele două drecţ atât forţa concentrată V cât ş momentele Mx ş My (fg. K.3). () Momentele încovoetoare se descompun în momente care determnă încovoerea grnz pe care acţonează ş momente care produc torsunea grnz pe drecţe transversală. (3) Condţle de echlbru pentru nodul sunt : V Vx Vy M x M x_ncovoere M y_torsune M y M y_ncovoere M x_torsune (4) Rezultă 3n ecuaţ cu 6n necunoscute. (K.9) (5) Celelalte 3n ecuaţ se obţn dn condţle de contnutate care exprmă egaltatea săgeţlor (tasăr) ş a rotrlor: 3

134 33 - săgeata (tasarea) grnz longtudnale (drecţa x) în nodul trebue să fe egală cu săgeata (tasarea) grnz transversale (drecţa y) în nodul, - rotrea dn încovoere a grnz longtudnale (drecţa x) în nodul să fe egală cu rotrea dn torsune a grnz transversale (drecţa y) în nodul, - rotrea dn torsune a grnz longtudnale (drecţa x) în nodul să fe egală cu rotrea dn încovoere a grnz transversale (drecţa y) în nodul. K.3.3 Metode numerce de calcul K.3.3. Metoda dferenţelor fnte () Metoda se poate aplca la grnz contnue pentru orce număr de stâlp care aduc la fundaţe forţe axale ş momente încovoetoare concentrate. () Panta fbre med deformate a grnz în secţunea curentă (fgura K.4) se poate exprma în dferenţe fnte : x z z x z dx dz (K.30) ) x,z,b, f (k R s Fgura K.4 (3) Pentru aceeaş secţune se poate determna valoarea cele de-a doua dervate a tasăr z, obţnându-se: x z z z dx z d x z z x z z x x z x x z dx dz d dx z d (K.3)

135 (4) Pentru cazul general (n secţun de calcul) expresle dervatelor de ordnul II ş III se scru sub forma: z' ' z' '' d z dx 3 d z 3 dx z z n n z n ( x) z z n n z ( x) n 3 z n (K.3) (5) Expresle (K.3) permt determnarea valorlor eforturlor secţonale prn utlzarea relaţlor: EI z n z n z n x EI z z z M 3 n n n n n x n z T (K.33) (6) Pentru rezolvare este recomandat ca numărul de ntervale x sa fe lmtat la 0 (un număr de ntervale ma mc decât 0 conduce la rezultate greşte ar unul ma mare decât 0 va măr volumul de calcul dar nu ş precza soluţe rezultate). Dn consderente legate de rezolvarea numercă se recomandă ca x să fe constant. (7) Metoda dferenţelor fnte aplcată la grnz contnue de fundare, rezemate pe un medu elastc tp Wnkler, necestă screrea relaţlor care exprmă momentul încovoetor în fecare secţune, moment încovoetor egal cu zero la capetele grnz ş, respectv, a relaţe care exprmă egaltatea între forţele ce acţonează pe drecţe vertcală. Se obţn n ecuaţ cu n necunoscute. Rezolvarea sstemulu de ecuaţ permte determnarea eforturlor secţonale M ş T prn utlzarea relaţlor (K.33). K.3.3. Metoda elementelor fnte () Pentru fecare nod al structur analzate, dscretzată în elemente fnte, se scre relaţa care exprmă egaltatea între forţele nodale externe, P ş forţele care acţonează pe elemente, F, prn ntermedul constante A : P A F (K.34) () Pentru toate nodurle structur analzate se scre relaţa matrceală: P A F (K.35) (3) Pentru deformaţle elementelor (defnte de două nodur), e, ş deplasărle nodale externe, X, se scru relaţle matrceale: e B X (K.36a) e ş X pot reprezenta rotaţ (exprmate în radan) sau translaţ B reprezntă matrcea A transpusă e A T X (K.36b) 34

136 (4) Între forţele care acţonează pe elemente ş deformaţle acestora se scre relaţa matrceală: F S e (K.37) (5) Pentru obţnerea deplasărlor nodale externe se utlzează exprmarea matrceală de forma: T X ASA P (K.38) T ASA poartă numele de matrce globală. K.4 Metode bazate pe modelul medulu contnu (modelul Boussnesq) () Modelul Boussnesq este un semspaţu elastc caracterzat prn modulul de deformaţe lnară Es ş coefcentul lu Posson s. K.4. Metoda analtca de calcul Jemockn () Metoda Jemockn se aplcă n cazul grnzlor contnue având raportul L/B 7 care se consderă nedeformable în drecţe transversală (fg. K.5). () Presunea pe lăţmea B se consderă a f unform repartzată. (3) Pentru determnarea presunlor de contact fundaţe-teren se consderă o dstrbuţe contnuă conform dagrame prezentată în fgura K.6. (4) Dagrama reală de presun pe teren se aproxmează prntr-o dagramă în trepte, împărţnd suprafaţa de fundare în suprafeţe dreptunghulare cu lăţmea B ş lungmea l, în lungul suprafeţe de fundare (fg. K.6). (5) R este rezultanta presunlor unform dstrbute aferente suprafeţe B l. (6) Sstemul fundaţe - teren se substtue cu sstemul echvalent al une grnz flexble rezemată pe terenul deformabl prn ntermedul unor bare rgde vertcale, artculate la capete s dspuse în centrul de greutate al suprafeţelor dreptunghulare de dmensun în plan B l (fg. K.7). În acest mod, se înlocueşte contactul contnuu dntre fundaţe ş teren prn contacte în punctele zolate de egală nterdstanţă l. Cu cât numărul de puncte de contact este ma mare, cu atât calculul aproxmează ma bne dagrama contnuă de presun de contact fundaţe - teren. (7) Consderând presunea, p, pe suprafaţa dreptunghulară,, de are B l ca fnd unform dstrbută, forţa axală în bara rgdă dn punctul analzat are valoarea: R = p B l (K.39) 35

137 Fgura K.5 R B l Fgura K.6 Fgura K.7 (8) Determnarea forţelor R, = n, se face consderând separat deplasarea vertcală a capetelor superoare, artculate la baza fundaţe (z _fundaţe) ş deplasarea vertcală a capetelor nferoare ale barelor, artculate la teren (z _teren). (9) Condţa de contnutate este: z_fundaţe = z_teren pentru = n (K.40) 36

138 Rezultă un număr de ecuaţ egal cu numărul forţelor necunoscute, R. (0) Pentru a scre deplasărle pe vertcală ale unu punct de pe talpa fundaţe ş de pe suprafaţa de fundare se consderă, de o parte, grnda de fundare cu încărcărle P j, j= m ş reacţunle R, = n dn barele de legătură cu terenul ş, de altă parte, terenul solctat de forţele (R ), transmse prn barele de legătură. () Deplasărle grnz contnue de fundare se stablesc prn referre la un sstem statc de bază de tpul grndă încastrată în secţunea de capăt (fg. K.8), ceea ce echvalează cu ntroducerea a necunoscute suplmentare, deplasarea z 0 ş rotrea 0. Fgura K.8 () Pentru determnarea necunoscutelor R, z 0 ş 0 se scre sstemul de ecuaţ: R R R... R n n 3 n R R a R R R R m n P m 3 j R R3 R R P a j j n3... R n n... R n... R n... R n n 3n nn p p 3 p np z 0 z z z a tg a tg a tg 3 a tg n p 3 p np 0 p (K.4) (3) Coefcenţ k se compun dn deformaţle pământulu ş ale grnz de fundare în secţunea sub acţunea une sarcn untare aplcate în secţunea k: k = z k_fundaţe + z k_teren (K.4) (4) Deformaţa grnz produsă de reacţunea R k=, z k_fundaţe, se calculează după metodele dn statca construcţlor: Mm dx = AraM zm (K.43a) EI EI unde (conform notaţlor dn fg. K.9): AraM z m suprafaţa dagrame de momente M pentru grnda încastrată dn sstemul de bază solctată în punctul k de o forţă concentrată egală cu untatea; ordonata dagrame de moment m, rezultată dn aplcarea une forţe fctve egală cu untatea în drecţa deplasăr z k_fundaţe, în punctul, ordonată măsurată în dreptul 37

139 centrulu de greutate al dagrame M. a k a z k_fundate k a /3 z m a m a k -a /3 a k M Se obţne: EI a a z k _ fundate ak 3 de 3 c a 3ak zk _ fundate 6 EI c c c = x / n; n este multplu de 0.5 a c Fgura K.9 (K.43b) (K.43c) a 3ak a Se noteaza: c c c Pentru stuaţa în care rapoartele a / c respectv a k / c sunt multpl întreg de 0,5, valorle sunt date în tabelul K.8. Tabelul K.8 a/c ak/c 0,5,0,5,0,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 0,5 0,50 0,65,000,375,750,5,500,875 3,50 3,65,0 -,000 3,500 5,000 6,500 8,000 9,500,000,500 4,000, ,750 0,5 3,500 6,875 0,50 3,65 7,000 30,375, ,000,000 8,000 34,000 40,000 46,000 5,000, ,50 40,65 50,000 59,375 68,750 78,5 3, ,000 67,500 8,000 94,500 08,000 3, ,750 04,5,500 40,000 4, ,50 5,000 76,000 4, ,50,65 5, ,000 (5) Pentru obţnerea valorlor zk_teren se analzează următoarele stuaţ: a) deformaţa într-un punct la dstanţa r faţă de forţa concentrată P se calculează (fg. K.0): 38

140 z k _ teren P s (K.44) E r s Fgura K.0 b) deformaţa într-un punct la dstanţa x de un dreptungh încărcat unform cu p = / B l, având centrul într-un punct k se calculează (fg. K.): p Bl z s E B x F k _ teren, s B (K.45) Fgura K. Valorle x B x B F, pentru 0 8 ş 5 sunt date în tabelul K.9. 3 Tabelul K.9 F x B B 5 0 4,65 3,55,406,867,54,3,069,038 0,99 0,89 0,746 0,678 0,508 0,505 0,490 0,469 0,446 0,44 3 0,336 0,335 0,330 0,33 0,35 0, ,5 0,5 0,49 0,46 0,4 0,37 5 0,00 0,00 0,99 0,97 0,96 0,93 6 0,67 0,67 0,66 0,65 0,64 0,63 7 0,43 0,43 0,43 0,4 0,4 0,40 8 0,5 0,5 0,5 0,4 0,4 0,3 (6) Înlocund valorle k în sstemul de ecuaţ (K.4) se pot determna valorle R, = n, cu ajutorul cărora se determnă dagramele de forţă tăetoare ş moment încovoetor. 39

141 ANEXA L Metode de calcul pentru radere L. Prncp generale () În calculul raderelor trebue luaţ în consderare numeroş factor între care ce ma mportanţ sunt rgdtatea ş geometra raderulu, mărmea ş dstrbuţa încărcărlor, caracterstcle de deformabltate ş de rezstenţă ale terenulu, etapele de execuţe. () Calculul urmăreşte determnarea presunlor de contact ş a deformaţlor precum ş a momentelor încovoetoare ş forţelor tăetoare. (3) În calcule, raderul poate f consderat ca rgd sau flexbl. Prncpalele crter de aprecere a rgdtăţ relatve a raderelor prn raport cu terenul de fundare sunt prezentate în contnuare. (3.) Pentru raderele generale având forma dreptunghulară în plan (LxB) ş grosmea unformă (h) ndcele de rgdtate se determnă cu expresa: K G ( ) E s L B (L.) E h h s Raderul poate f consderat rgd dacă este îndeplntă condţa: K G 8 L B (L.) (3.) În cazul raderelor încărcate de forţe concentrate dn stâlp dspuş echdstant pe ambele drecţ ar încărcărle dn stâlp nu dferă cu ma mult de 0% între ele, se defneşte coefcentul de flexbltate, : k b 4EI s f 4 (L.3) b f ; I f f lăţmea, respectv momentul de nerţe ale une fâş de rader consderată între mjloacele a două deschder consecutve între stâlp (fg. L.); lăţmea b f este egală cu dstanţa dntre două axe consecutve ale stâlplor. Raderul poate f consderat flexbl dacă este îndeplntă condţa: b f.75/ (3.3) În cazul în care structura de rezstenţă a construcţe este realzată dn cadre (stâlp ş grnz) ş dn pereţ portanţ (dafragme) ar fundaţa este un rader general, se defneşte rgdtatea relatvă, K R, care permte evdenţerea conlucrăr dntre structură, rader ş terenul de fundare: E' I K R (L.4a) E C 3 sb 40

142 E ' I C rgdtatea construcţe ş a raderulu: E' I C 3 t dh d E' IF E' Ica E' (L.4b) E ' rgdtatea raderulu I F t d ; h d E ' I rgdtatea cadrelor ca grosmea ş înălţmea dafragmelor Raderul poate f consderat rgd dacă este îndeplntă condţa: K R 0,5 b f b f Banda ax Fgura L. L. Metode smplfcate () Metodele smplfcate sunt metodele în care conlucrarea între fundaţe ş teren nu este luată în consderare ar dagrama de presun pe talpă se admte a f cunoscută. () Metodele smplfcate se folosesc pentru calculul raderelor rgde. L.. Metoda reducer încărcărlor în centrul de greutate al raderulu (fg. L.) () Se determnă centrul de greutate al suprafeţe raderulu () Se calculează presunle pe talpa raderulu: 4

143 N e y e x p ( 4) N y N x (L.5) A I I x y Fgura L. (3) Se examnează raderul ca un întreg pe fecare dntre cele două drecţ paralele cu axele x ş y: a) forţa tăetoare totală acţonând în orce secţune dusă prn rader este egală cu suma artmetcă a tuturor încărcărlor ş presunlor de contact la stânga secţun consderate; b) momentul încovoetor total acţonând în aceeaş secţune este egal cu suma momentelor aceloraş încărcăr ş presun faţă de secţunea consderată. (4) Metoda nu permte determnarea dstrbuţe forţe tăetoare totale ş momentulu încovoetor total în lungul secţun. Se mpune, în consecnţă, ntroducerea unor smplfcăr. L.. Metoda împărţr raderulu în fâş de calcul (fg. L.) () Atunc când încărcărle dn stâlp ş dstanţele dntre stâlp nu dferă între ele cu ma mult de 0%, raderul poate f împărţt în fâş de calcul ndependente. () Fecare fâşe de calcul este încărcată de forţele corespunzătoare stâlplor ce reazemă pe fâşa respectvă. (3) Se determnă dagrama presunlor de contact, admţându-se o lege de varaţe lnară de tp Naver. (4) Valorle obţnute ale momentelor încovoetoare ş forţelor tăetoare în secţunle semnfcatve pot f foloste pentru armarea raderulu, deş pozţa rezultante încărcărlor dn stâlp nu concde cu pozţa centrulu de greutate al rezultante presunlor de contact. 4

144 L.3 Metode exacte () Metodele exacte sunt metodele care au în consderare nteractunea dntre fundaţe ş teren () Metodele exacte se dferenţază în funcţe de modelul adoptat pentru teren. (3) Exstă 3 categor de modele: (3.) Modelul medulu dscret modelul Wnkler: se înlocueşte terenul de fundare de sub rader, strct în gabartul acestua, cu resoarte ndependente. (3.) Modelul medulu contnuu modelul Boussnesq: terenul de fundare este un medu contnuu, elastc, omogen s zotrop; se consderă comportarea globală fundaţe teren pe întreaga zonă de nfluenta a raderulu. (3.3) Modelul hbrd: se înlocueşte terenul de fundare cu resoarte defnte de leg de consttutve care modeleaza comportarea medulu contnuu. L.4 Metode bazate pe modelul Wnkler L.4. Metoda analtca de calcul Heteny () Metoda Heteny se foloseste pentru calculul raderelor flexble. () Efectul une forţe concentrate pe un rader flexbl se amortzează relatv rapd, resmţndu-se asupra une ar reduse dn jurul e. Suprapunând zonele de nfluenţă se poate determna efectul întrun punct al tuturor încărcărlor concentrate transmse de stâlp. Nota - Deoarece zonele de nfluenţă nu sunt foarte mar, în marea majortate a stuaţlor este sufcent să se consdere o dstanţă defntă de două rândur de stâlp faţă de punctul consderat. Nota - Calculul se efectueaza în coordonate polare. (3) Se calculează rgdtatea clndrcă D: 3 E h D (L.6) ( ) E; caracterstcle de deformabltate ale betonulu h înălţmea raderulu în secţunle crtce la forţă tăetoare (4) Se calculează raza rgdtăţ relatve: D k s L 4 (L.7) ks coefcentul de pat (5) Zona de nfluenţă a încărcăr dn stâlp se consderă egală cu 4L. (6) Se calculează momentele pe drecţe radală, Mr s tangenţală, Mt ş săgeata, z a raderulu: 43

145 r Z' 3 N r L M r Z 4 ( ) 4 L r L (L.8) r Z' 3 N r L M t Z 4 ( ) 4 L r L (L.9) NL r z Z3 4D L (L.0) r dstanţa de la punctul consderat la la punctul de aplcare a încărcăr Z3, Z 3, Z4, Z 4 funcţ de r/l a căror varaţe este prezentată în fgura L.3 Fgura L.3 (7) Se trec momentele dn coordonate polare în coordonate cartezene: M M cos M sn M x y M sn r r M cos t t (L.) este unghul defnt în fgura K.4. Fgura K.4 (8) Forţa tăetoare pe untatea de lăţme de rader se determnă: N r Q Z' 4 (L.) 4L L (9) Când margnea raderulu se găseşte în zona de nfluenţă, se aplcă următoarele corecţ: 44

146 -se calculează momentele încovoetoare ş forţele tăetoare perpendcular pe margnea raderulu în poteza că raderul ar f nfnt de mare; -se aplcă pe margne, ca încărcăr, momente încovoetoare ş forţe tăetoare egale ş de semn contrar cu cele calculate; -se utlzează ma departe poteza grnzlor pe medu Wnkler. (0) Momentele încovoetoare ş forţele tăetoare pentru fecare stâlp se suprapun ş se obţn valorle fnale totale ale momentelor încovoetoare ş forţelor tăetoare. L.4. Metode numerce de calcul L.4.. Metoda dferenţelor fnte () Presunle de contact cu terenul ş eforturle secţonale în raderele flexble pot f determnate ţnând seama de ecuaţa dferenţală a suprafeţe medane deformate: 4 4 z z 4 x x y 4 z 4 y q ksz D (L.3a) () Suprafaţa medană a raderulu sub forma une reţele pătratce de latura d. (3) În cazul raderulu cu baza dreptunghulară, ecuaţle dferenţale exprmate în dferenţe fnte care aproxmează, în fecare nod, suprafaţa medană deformată defntă de relata (L.3a), se stablesc având în vedere pozţa nodulu de calcul în reţeaua de dscretzare. (4) Coefcenţ deplasărlor fecăru nod în funcţe de pozţa faţă de nodul de calcul, notaţ cu ndc după punctele cardnale conform fgur L.5a, sunt prezentaţ în fgurle L.5b L.5g. (5) Relata (L.3a) scrsa n dferente fnte, exprmata pentru fecare nod de calcul caracterstc (cazurle b, c, d, e, f s g) devne: Cazul b: 0za 8(z n ze zs z v ) (zne zse zsv znv ) znn zee zss 4 qd Qd D zvv (L.3b) Cazul c: 9z a 8(z e zs z v ) ( 6 )z n 4 qd Qd z ee zss z vv D (z se z sv ) ( )(z nv z ne ) (L.3c) 45

147 nn + nv n ne vv v a a e ee + -8 a sv s se ss + a. b. a a d. c. (- ) a a f. + e. a 3- (- ) g. Fgura L.5 0.5(- ) 46

148 Cazul d: (8 4 3 )za ( 4 )(ze z v ) ( 6 )zs 4 qd Qd zss D ( )(zse zsv ) (L.3.d) Cazul e: 8za ( 6 )(z n z e ) 8(zs z v ) ( )z ne 4 qd Qd zss z vv D ( )(zse z nv ) zsv (L.3e) Cazul f: ( )z a ( 3 )z v ( 6 )z s ( 4 )z e 4 qd Qd ( )(z se z sv ) z ss 0.5( )z vv D (L.3f) Cazul g: 4 qd Qd (3 )( za zs z v ) ( )zsv 0.5( )(zss z vv ) (L.3g) D În relaţle (L.3b) (L.3g) prn q se înţelege reacţunea terenulu pe untatea de are ar Q este forţa concentrată în punctul a. (6) Exprmându-se ecuaţle dferenţale pentru toate nodurle reţele se obţne un sstem de ecuaţ care, prn rezolvare, conduce la obţnerea tasărlor în fecare nod. (7) După ce se află tasărle, se poate calcula momentul încovoetor pe fecare drecţe utlzând relaţle dn Teora Elastctăţ : M x M' x M' y (L.4) M x momentul încovotor pe o fâşe untară pe drecţa x M x momentul încovoetor pe drecţa x, fără nfluenţa momentulu pe drecţa y M y momentul încovoetor pe drecţa y, fără nfluenţa momentulu pe drecţa x (8) Consderând o fâşe pe drecţa e-v, se poate exprma momentul încovoetor pentru un punct nteror: D M e v [(z e z v za ) (zn zs za )] (L.5) d (9) Precza utlzăr metode dferenţelor fnte depnde de desmea reţele de nodur consderate. L.4.. Metoda reţele fnte () Raderul este dscretzat într-un număr de grnz cu rezstenţă la încovoere ş torsune (fg. L.6). () Rezstenţa la torsune este defntă prn modulul de forfecare G. 47

149 Fgura L.6 (3) În termnologa elementelor fnte, metoda reţele fnte foloseşte elemente neconforme deoarece compatbltatea între deformaţle elementelor este asgurată numa în nodur. L.4..3 Metoda elementelor fnte () Raderul este modelat prntr-un set de elemente nterconectate la nodur, în tmp ce pământul se modelează prn resoarte zolate. () Dscretzarea poate să cuprndă raderul ş restul structur. Nodurlor structur l se atrbue un număr de grade de lbertate în funcţe de tpul analze. (3) Fgura L.7 prezntă un exemplu de analză în care raderul este dscretzat prntr-un element de tp placă, ar pământul prntr-un medu Wnkler. În acest caz gradele de lbertate sunt o translaţe pe drecţe vertcală (tasarea) ş două rotaţ (după axele dn plan). Fgura L.7 L.5 Metoda bazata pe modelul Boussnesq () Schema generala de calcul este prezentata n fgura L.8. () Se porneşte de la ecuaţa dferenţală a suprafeţe medane deformate (relata L.3a). (3) Rezolvarea ecuaţe (L.3a) se bazează pe metoda elementelor fnte. 48

150 Fgura L.8 L.6 Metodă bazată pe modelul hbrd () Metoda se foloseste pentru calculul raderelor rgde (fg. L.9). Fgura L.9 () Sub acţunea une încărcăr vertcale, N, având excentrctăţle e x ş e y, tasarea (deplasarea vertcala), z, este: z = z 0 + θ yx + θ x (L.6) (3) Presunle de contact dntre baza raderulu s teren se obţn în modul următor: (3.) Se împarte baza raderulu în n suprafeţe dreptunghulare mc, A, pe care acţonează presunea dstrbută, p, pentru = n. 49