Curs 7 Tehnici de acces digitale în reţeaua telefonică. ISDN de bandă îngustă

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Curs 7 Tehnici de acces digitale în reţeaua telefonică. ISDN de bandă îngustă"

Transcript

1 Curs 7 ehnici de acces digitale în reţeaua telefonică. IDN de bandă îngustă probleme legate reţelele digitale telefonice (reţele IDN telefonice): o comutaţie de circuite corespunzător pentru transmisii de voce şi date de volum, dar necorespunzător pentru date în rafale; o în general acces analogic al utilizatorilor în reţea; o reţeaua de acces şi de transport proiectată pentru transmisie de voce; o tehnici de codare şi caracteristici de circuite destinate transmisiei de voce cuantizare - neuniformă,caracteristici de frecvenţă filtre; o echipamente terminale separate pentru transmisii de voce şi date; interfeţe de echipamente separate; IDN de bandă îngustă abordarea complet digitală este ilustrată conceptual în fig. 1; Voce Date de volum elemetrie alarme Date în rafale o această abordare asigură capacitate de buclă digitală pentru două tipuri de canale (canale de date efective canal B şi control + canal date canal D); o semnalele de informaţie diferite oferite de accesul digital complet sunt separate în unitatea de intrare a centralei digitale (controler central); o canale B şi informaţia asociată s (semnalizare) se trimit către utilităţile C (comutaţie circuite) respectiv CC; o informaţia p (pachete) este rutată către facilităţile P prin multiplexorul statistic (M), care concentrează circuitele virtuale la echipamentele P (comutaţie pachete); o informaţia de telemetrie t poate fi manipulată fie de blocurile CC sau P; în primul caz informaţia este gestionată ca şi o datagramă, iar în al doilea caz această informaţie este transmisă pe circuite virtuale temporare sau permanente. Principiile IDN: controler terminal Buclă digitală B=64kbps Buclă digitală D=16kbps controler central o aplicaţii de voce şi de date utilizând un set limitat de facilităţi standardizate defineşte scopul IDN şi mijloacele de realizare utilizarea unui set limitat de tipuri de conexiuni şi interfeţe de reţea cu utilizări multiple. M CC C (D) P date cu comutaţie în pachete conexiuni cu comutaţie de circuite la 64kbps C comutaţie de circuite; P comutaţie de pachete; M multiplexor statistic; CC semnalizare pe canal comun C (D) comutaţie cu diviziune în timp Fig. 1 Conceptul de arhitectură IDN s t p

2 o asigură aplicaţii comutate (comutaţie de circuite şi de pachete) şi aplicaţii necomutate (linii dedicate). o este bazat pe conexiuni de 64kbps rată de bază IDN aleasă datorită faptului că este rata de bază în telefonia digitală. o reţea inteligentă: asigură servicii complexe pe lângă o comutaţie simplă de circuite şi un management complex de reţea. o protocol cu arhitectură stratificată protocoale care controlează legătura de abonat protocoalele de reţea IDN au o structură stratificată în concordanţă cu modelul OI; accesul unui utilizator poate varia în funcţie de serviciul cerut. o Configuraţie variabilă sunt posibile mai multe configuraţii posibile pentru implementare IDN. Beneficiile IDN: flexibilitate şi preţuri reduse; transmisiile de voce şi date nu necesită tehnici de transmisie separate. ervicii IDN (pe lângă voce): facsimil, teletex (schimb rapid de mesaje între terminale), videotex (servicii interactive de acces la informaţii); aceste servicii sunt disponibile la o rată de 64kbps (sau la o rată mai mică). Interfaţa utilizator utilizatorul are acces la reţeaua IDN printr-un canal digital generic ( digital pipe ); o canale generice sunt disponibile pentru diferite necesităţi; o rata de transfer dintre utilizator şi reţea este constantă, dar poate fi partiţionată în diferite moduri pentru diferite servicii; semnale de control sunt necesare pentru multiplexarea în timp a datelor de la diferite servicii semnalele de control sunt multiplexate pe acelaşi canal digital; utilizatorul plăteşte în funcţie de capacitatea canalului utilizat. Fig. 1.1 Arhitectură IDN

3 tructura transmisie este următoarea: canalul digital generic între utilizatorul şi centrala IDN are un număr de canale de comunicaţie care variază de la utilizator în următorul mod: o canal B : 64kbps. date digitale, voce codată PCM sau o combinaţie de trafic de date la rată de 64kbps transfer de date (fişiere) la viteză medie, facsimil şi video cu baleere lentă; sunt posibile conexiuni cu comutaţie de circuite, cu conexiuni de pachete sau conexiuni semi-permanente. o canal D: 16 sau 64kbps. informaţia de control (CC) pentru comutaţia de circuite; transfer de date cu comutaţie de pachete sau telemetrie la debit redus fără informaţie de semnalizare. o canal H: 384kbps (H 0 ), 1536kbps (H 11 ), 1920kbps (H 12 ). date la rate de transfer ridicate; aceste canale sunt utilizate ca şi canale la debite ridicate sau sunt divizate în mai multe canale de debit redus. Accesul de bază este destinat pentru utilizatori casnici sau pentru oficii mici; rata totală (date + overhead) este 192kbps (terminal utilizator terminator reţea) şi 160kbps (pe bucla de utilizator); o accesul primar este destinat pentru utilizatori de capacitate mare; pentru LAN sau PBX. 1. erviciu de bază Rată: 192 kbps tructură: 2B + D +sincronizare acces de bază B B informaţie: voce+date D semnalizare, telemetrie, alarme overhead 2. erviciu primar Rată: 1544/2048 kbps tructură: 2048kbps: 30B + 1D la 64 kbps tructură: 1544kbps: 23B + 1D la 64 kbps acces primar Fig. 2 Clase de acces IDN şi canalele asociate Interfaţa utilizator reţea este definită de grupuri funcţionale (o anumită dispunere (combinaţie) a echipamentelor) şi puncte de referinţă (puncte conceptuale de separaţie între grupurile funcţionale (a se vedea fig. 3); este definită prin utilizarea unui model structural; echipamentele trebuie să fie conforme doar cu aceste interfeţe. B B B D canale de informaţie voce+date la 64kbps semnalizare, telemetrie, alarme E 1 N 2 N 1 U E 2 R A Fig. 3 Grupuri funcţionale IDN şi puncte de referinţă

4 Rolul şi caracteristicile blocurilor funcţionale şi ale punctelor de referinţă sunt următoarele: o N1 conectarea efectivă la bucla digitală, multiplexarea canalelor logice (de ex. 2B+D) utilizând DM; N2 are funcţii de comutare; poate fi un PBX digital, un controler terminal sau un LAN; o E1 echipat cu interfeţe IDN standard (de ex. telefon digital, terminal integrat voce/date, fax digital); o E2 echipament non-idn (de ex. interfeţele R-232 şi X.25); punctul de referinţă terminator IDN la partea utilizatorului; separă echipamentele de reţea faţă de echipamentele abonatului; punctul de referinţă interfaţă a terminalului IDN individual; separă terminalul utilizator de funcţiile de comunicaţii ale reţelei; punctul de referinţă R asigură o interfaţă non-idn între un echipament non-idn şi un echipament adaptor; punctul de referinţă U descrie semnalul de date full-duplex pe bucla de abonat digitală; o Configuraţii de acces posibile sunt prezentate în fig N2 N1 U 1 a) architectură stea N2 o maximum 8 1 terminale pentru magistrală pasivă o lungime cablu m pt. 1 E1 şi 150m for 8 E1 N1 U b) architectură magistrală pasivă Fig. 4 Configuraţii de acces IDN N1 U N1 U N2 c) architecture magistrală activă N2 d) architectură inel activ Interfaţa de bază utilizator-reţea (accesul primar): o Funcţiile nivelului fizic în punctele şi : codarea semnalelor digitale; transmisie full-duplex pe canalele B şi D; multiplexarea canalelor pentru alcătuirea accesului de bază; activare dezactivare a circuitului fizic; alimentarea echipamentului terminal de la modulul N, identificare terminal; localizare defecte, acces multipunct - management al canalelor D pentru acces; canalele B sunt alocate în mod ordonat la un utilizator la un moment dat;

5 canalul D controlează accesul pe canalele B; mai multe terminale pot încerca să acceseze aceste canale în acelaşi timp; un protocol special este necesar pentru a rezolvarea conflictelor de acces; transmisia şi codarea liniei la interfeţele şi : transmisie full-duplex pe 4 fire; codare pseudo-ternară (AMI modificat: 1 lipsă tensiune, 0 impuls negativ sau pozitiv în mod alternativ), rată de transfer: 192kbps=2*64kbps+16kbps+overhead. schema conexiunii dintre echipamentele E şi N este prezentată în fig. 5; se poate observa alimentarea distantă a echipamentului terminal de la echipamentul terminator reţea N; este posibilă de asemenea alimentarea echipamentului terminal (E) de la N pe un circuit separat sau invers alimentarea lui N de la E pe un circuit separat. Multiplexarea canalelor de bază (2B+D fig. 6) şi alcătuirea cadrelor de bază: multiplexare unui debit de 144kbps pe un canal cu debit 192kbps capacitatea suplimentară utilizată pentru sincronizare cadru şi controla acces canal D; o cadre de 48 biţi cu durată de 250µs; o cadrul de la E la N decalat cu 2 biţi; o biţii F-L sincronizează cadrul la partea de recepţie; o bitul F A este bit de sincronizare auxiliar; N este bit de echilibrare pentru F A ; o bitul A activează sau dezactivează E; bitul M este utilizat pentru alcătuire multicadre; o este rezervat pentru standardizări ulterioare; o F este totdeauna +0, primul bit de zero după L inserează o violare a regulii de codare pseudo-ternare (F şi L sunt alternante); o bitul L are rol de echilibrare în cc; bitul E utilizat în controlul accesului mai multor terminale la canalul D; date E ursă a b c d a b c d N + date Alimentator local 1 e e ursă 1 date - 1 f f - date Alimentator local 2 g h g h ursă 2 Fig. 5 chema legăturii dintre echipamentele E şi N

6 48 biţi ; 250µs E N F L B1 L D L FA L B2 L D L B1 L D L B2 L D L N E F L B1 E D A FA N B2 E D M B1 E D B2 8 biţi 8 biţi 8 biţi 8 biţi E D L Fig. 6 tructura cadrului de date multiplex la interfeţele şi emnificaţia biţilor din cele două cadre este următoarea: F bit de sincronizare cadru; F A bit de sincronizare cadru auxiliar; L bit de echilibrare în curent continuu; A bit de activare E; B1 biţi canal B1; B2 biţi canal B2; D biţi canal D; E biţi de ecou canal D; M bit multicadru; N=F A negat; biţi rezervaţi pentru standardizări ulterioare; Interfaţa U compune cadre de câte 240 biţi şi are durată de 1.5ms, rata de transfer fiind de 160kbps; o structura cadrelor este următoarea: cuvânt de sincronizare pe 18 bits, 12 grupe de 18 biţi cu date de canal B şi D, un canal M de 4kbps pentru for management şi alte aplicaţii (vezi fig. 7); Codare linie utilizând codul 2B1Q; cod de linie eficient spectral cu 4 nivele; pentru regula de codare tabelul 1; Bit 1 Bit 2 imbol quat Nivel tensiune V V V V abel 1. Regula de codare 2B1Q

7 1,5ms număr de biţi număr de quat-uri funcţie cuvânt sincronizare 12 grupe de 2B+D overhead W/IW 12 (2B+D) M b 11 b 12 b 13 b 14 b 15 b 16 b 17 b 18 b 21 b 22 b 23 b 24 b 25 b 26 b 27 b 28 d 1 d 2 număr de biţi număr de quad-uri canal B 1 B 2 D Fig. 7 tructura cadrului de date multiplex la interfaţa U upercadrul este compus din 8 cadre cu 48 biţi M, care includ un CRC pe 12 biţi (tab. 2) Framing 2B+D Overhead bits (M 1 M 6 ) Quad positions Bit positions uperfram Basic ynch. 2B+D M 1 M 2 M 3 M 4 M 5 M 6 e frame word A 1 IW 2B+D eoc eoc eoc act 1 1 A 2 W 2B+D eoc eoc eoc dea 1 1 A 3 W 2B+D eoc eoc eoc 1 crc crc A 4 W 2B+D eoc eoc eoc 1 crc crc A 5 W 2B+D eoc eoc eoc 1 crc crc A 6 W 2B+D eoc eoc eoc 1 crc crc A 7 W 2B+D eoc eoc eoc 1 crc crc A 8 W 2B+D eoc eoc eoc 1 crc crc B, C, D act: activation bit; dea: deactivation bit; eoc: embedded operations channel; crc: cyclic redundancy check abel 2 tructura multicadrului de date la interfaţa U O comparaţie între caracteristicile spectrale ale diferitelor coduri de linie sunt prezentate în fig. 8, fig. 9 şi fig. 10; codul 4B3 este un cod ternar cu o regulă de codare relativ complicată vezi tabelul 3;

8 Fig. 8 Distribuţia spectrală de putere a semnalelor codate NRZ şi 2B1Q la rata 160kbps Fig. 9 Distrubuţia spectrală de putere a semnalelor codate 2B1Q, 4B3 şi AMI la un debit de 160kbps Bifazic Fig. 10 Distribuţia spectrală de putere a codurilor NRZ şi bifazic Probleme legate de distribuţia spectrală de putere, complexitatea decodării, capacitatea de sincronizare a codurilor de linie trebuie considerate când se alege un astfel de cod Problemele legate de accesul multiplu pe canalul D trebuie considerate de asemenea este nevoie de un cod de linie ne-diferenţial pentru comunicaţia E N. erminalul N trebuie să asigure conversia de la 2 la 4 şi invers; există două tehnici de bază şi anume: o CM (ime Compression Multiplexing) multiplexare cu compresie în timp transmisie în mod rafală sau ping-pong;

9 se realizează prin divizarea secvenţei de biţi pe fiecare sens de transmisie în cadre (rafale) de n biţi; durata unei rafale este =n/d, unde D este debitul utilizatorului; fiecare rafală este transmisă cu un debit D 0 cel puţin dublul debitului utilizatorului D; relaţia dintre D 0 şi D depinde de durata a rafalei, de timpul de propagare δ pe linia de lungime l L şi de intervalul de gardă, τ, dintre rafale; o schemă bloc posibilă şi descrierea metodei de acces este dată în fig.11; temporizarea semnalului transmis este prezentată în fig. 12; relaţia dintre debitele D şi 1 D 0 este dată de: D 0 = 2D 2 (1) 1 ( τ + δ) tări codor Grup biţi (1) (2) (3) (4) (1) (2) (3) (4) (1) (2) (3) (4) (1) (2) (3) (4) (1) + 0 (2) + 0 (3) + 0 (4) (1) (2) (3) (4) (2) (3) (4) (1) (2) (3) (4) (2) (2) (3) (4) (2) (2) (3) (4) (2) (2) (3) (2) (3) (2) (3) (2) (3) (3) 0 0 (1) 0 0 (2) 0 0 (3) (3) 0-0 (1) 0-0 (2) 0-0 (3) (3) (1) (2) (3) (4) (1) (2) (3) abel 3 Regula de codare 4B3 buclă de abonat la 2 fire /R ransmiţător Buffer şi schimbător de debit Control Date transmise erminal duplex Receptor Buffer şi schimbător de debit Date recepţionate Fig. 11 chemă bloc a echipamentului de transmisie utilizat în cazul metodei CM de separare a căilor de transmisie

10 =n/d n/d 0 δ=l L /v n/d 0 τ Centrală R lungime linie l L 1/v timp 1/v Abonat R δ=l L /v 0 = =n/d 0 τ 0 = =n/d 0 Fig. 12 emporizarea semnalelor în cazul transmisiei full-duplex tip CM o metoda echilibrării utilizând hibrid şi compensator de ecou; metoda asigură transfer de date în ambele direcţii la aceeaşi viteză; hibridul asigură o primă separare direcţională, iar compensatorul de ecou asigură o separare mai bună căilor de transmisie; comparativ cu metoda CM se asigură o scădere a benzii necesare şi întârzieri neacumulative pe bucle de acces lungi; este o metodă mai complexă (vezi fig. 13 pentru o schemă bloc posibilă). Buc lă abonat la 2 fire H yb rid ran s - m iţăto r C om p en - s ator ecou D ate transm is ie e rm ina l d u ple x - Σ R e cep tor + D a te rec epţie F ig. 1 3 ch emă bloc a ec hipam entului de tra ns m isie u tilizat în ca zul m etodei ec hilibrării de s epa rar e a se nsur ilor de

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d 1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

Ecoul şi stabilitatea în reńelele telefonice. Laborator TF

Ecoul şi stabilitatea în reńelele telefonice. Laborator TF Ecoul şi stabilitatea în reńelele telefonice Laborator TF 2010-2011 2 Cuprins 1. Generarea ecoului şi efectele acestuia 2. Parametrii care afectează ecoul, stabilitatea şi efectul local 3. Performanțe

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 8-9 Tehnici de acces digitale de tip DSL ( Digital Subscriber Line ).

Curs 8-9 Tehnici de acces digitale de tip DSL ( Digital Subscriber Line ). Curs 8-9 Tehnici de acces digitale de tip DSL ( Digital Subscriber Line ). Zsolt Polgar Communications Department Faculty of Electronics and Telecommunications, Technical University of Cluj-Napoca Principiile

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

INTERFETE ELECTRICE Problema comunicatiei post la post serial paralel simplex semiduplex duplex asincrona sincrona

INTERFETE ELECTRICE Problema comunicatiei post la post serial paralel simplex semiduplex duplex asincrona sincrona INTERFETE ELECTRICE Problema comunicatiei post la post Transmisia datelor intre doua echipamente de calcul se poate realiza prin intermediul transferului serial sau paralel. Ca exemplu, in cazul unui microprocesor

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Tehnici de modulații digitale. Transmisiuni în banda de bază

Tehnici de modulații digitale. Transmisiuni în banda de bază Tehnici de modulații digitale În cazul transmissiolor digitale mesajul constă dint-un număr finit de simboluri mulțimea cu simbolurile posibile se numește alfabetul sursei Ex. textul scris în limba romănâ

Διαβάστε περισσότερα

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE 2.2. LMNT D LOGIC CIRCUITLOR NUMRIC Pe lângă capacitatea de a eectua operańii aritmetice, un microprocesor poate i programat să realizeze operańii logice ca ND, OR, XOR, NOT, etc. În acelaşi timp, elemente

Διαβάστε περισσότερα

capitolul 3 MULTIPLEXARE ŞI DEMULTIPLEXARE IN TIMP

capitolul 3 MULTIPLEXARE ŞI DEMULTIPLEXARE IN TIMP capitolul 3 MULTIPLEXARE ŞI DEMULTIPLEXARE IN TIMP Introducerea mai multor semnale de la surse diferite, cu caracteristici diferite, pe acelaşi canal pentru a fi transmise, se numeşte multiplexare. Operaţia

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Tehnici de codare. Curs 6. Cap 3. Nivelul fizic. Termeni folosiţi (1) 3.3. Tehnici de codare a semnalelor

Tehnici de codare. Curs 6. Cap 3. Nivelul fizic. Termeni folosiţi (1) 3.3. Tehnici de codare a semnalelor Tehnici de codare Curs 6 Cap 3. Nivelul fizic 3.3. Tehnici de codare a semnalelor Date digitale, semnale digitale Date analogice, semnale digitale Date digitale, semnale analogice Date analogice, semnale

Διαβάστε περισσότερα

Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date

Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date C61 Multiplexorul / Selectorul de date Cursul nr 6 Multiplexorul (MUX) este un circuit logic combinańional care selectează una din intrările sale pentru a o transmite la ieşirea unică Schema de principiu

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A = SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi

Διαβάστε περισσότερα

Curs 5 Sistemul WINNER

Curs 5 Sistemul WINNER Curs 5 Sistemul WINNER Zsolt Polgar Communications Department Faculty of Electronics and Telecommunications, Technical University of Cluj-Napoca Structura cursului Introducere Scenarii Parametrii de sistem

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Introducere. Tipuri de comparatoare.

Introducere. Tipuri de comparatoare. FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Curs 7 Sistemul LTE. Interfaţa radio şi arhitectura de sistem

Curs 7 Sistemul LTE. Interfaţa radio şi arhitectura de sistem Curs 7 Sistemul LTE. Interfaţa radio şi arhitectura de sistem Zsolt Polgar Communications Department Faculty of Electronics and Telecommunications, Technical University of Cluj-Napoca Structura cursului

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

APLICAȚII CARACTERISTICI

APLICAȚII CARACTERISTICI APLICAȚII Calculatorul este un calculator cu două canale pentru măsurarea energiei termice din sistemele de încălzire și climatizare. Include funcțiile a două calculatoare. Se pot face 2 măsurători de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul 3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα