Partea I: Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi

Transcript

1 Partea I: Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi Introducere Planul de amenajare al teritoriului judeţean Sibiu, elaborat în 2003 şi actualizat în anul 2006, este revizuit prin proiectul de faţă pe parcursul a patru faze stabilite în acord cu beneficiarul: Faza I - Documentare şi studii de fundamentare Faza II - Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi; diagnostic, priorităţi Faza III - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri - în corelare cu prevederile din Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu Faza IV - Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor Prezentul volum cuprinde memoriul celei de-a doua fază Elemente care condiţionează dezvoltarea; diagnostic şi priorităţi, care îşi propune să stabilească şi să ierarhizeze problemele care afectează principalele procese şi fenomene existente la nivel judeţean. Perioada vizată de analiză este de circa 4 ani, perioadă în care s-au desfăşurat studii aprofundate ale unor domenii de inters pentru judeţ, realizându-se master planuri şi o nouă strategie de dezvoltare a judeţului; acestea impunând o nouă revizuire a PATJ. Planul de Amenjare a Teritoriului Judeţean trebuie să se coreleze cu noile prevederi din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), zone turistice aprobat prin Legea nr.242/2009, cu noua Strategie de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada şi direcţile de dezvoltatre a judelului Sibiu pentru perioada aprobată prin HCJ nr.50/2010. Documentaţia va urmării deasemenea prevederile stabilite prin masterplanurile pentru cultură, infrastructură rutieră, turism şi asistenţă socială Încadrarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planului de amenalare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarităţii şi a autonomiei locale a administraţiei. Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, ce depăşesc nivelul local, în paralel cu preocuparea pentru proiectele locale, cu perspectivă restrânsă. Documentaţiile PATJ sunt destinate cu precădere administraţiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului judeţean. Acestea se referă în principal la următoarele domenii: - reţeaua de localităţi a judeţului va cuprinde o repartiţie echilibrată a dotărilor şi a locurilor de muncă pentru a asigura condiţii de viaţă echitabile tuturor locuitorilor din judeţ; - economia judeţeană va beneficia de o justă amplasare în teritoriu, dimensionare spaţială şi racordare la infrastructurile tehnice importante pentru dezvoltarea sa; - mediul natural şi construit va beneficia prin acţiune de delimitare şi monitorizare a zonelor valoroase şi prin proiecte de reabilitare, protecţie şi conservare; - sistemul de relaţii al judeţului cu nivelele regional, naţional şi internaţional va fi ameliorat prin prevederile planului. Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în concordanţă cu legea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi cu Ghidul de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ elaborate de către INCD Urbanproiect. 1

2 Întrebuinţarea acestor reglementări la elaborarea PATJ va duce la o tratare integrată a problemelor aparţinând unor nivele şi domenii diferite, eliminându-se din documentaţii tratările descriptive, punându-se accentul pe stabilirea mai precisă a problemelor şi disfuncţiilor, precum şi a obiectivelor strategice. Date generale Scopul prezentei documentaţii este de a stabili principalele probleme şi disfuncţionalităţi ce afectează procesele şi fenomenele antropice sau naturale cu relevanţă spaţială, la nivel judeţean. Prin analiza critică a situaţiei actuale din judeţ, privind în evoluţia sa anterioară elaborării PATJ, se vor identifica principalele probleme şi elemente de favorabilitate de care va ţine seamă dezvoltarea viitoare a judeţului. Actuala fază de elaborare a PATJ permite stabilirea unui diagnostic, care va ţine seamă de echilibrul factorilor exigenţă /performanţă şi care va constitui baza de formulare a strategiei planului de amenajare. Necesitatea unei analize aprofundate este evidentă în condiţiile dimensiunilor şi complexităţii teritoriului de referinţă. În acest scop elaboratorul a întrebuinţat documente statistice şi studii existente; de asemenea în faza de documetare au fost distribuite chestionare detaliate către actorii implicaţi cu relevanţă în teritoriul judeţean şi regional. Sursele principale de documentare au fost: - Recensământul populaţiei şi locuinţelor (2002) - Anuarele statistice ale României - Planul Naţional de Dezvoltare a României (PND) , - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) , - Programele Operaţionale Sectoriale (POS) , - Programul Operaţional Regional (POR) , - Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) , - Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru. - Secţiunile I, II, III, IV, V şi VI ale P.A.T.N - Raporturile anuale asupra mediului natural - Atlasul apelor din România La acestea se adaugă documente şi documentaţii recent elaborate puse la dispoziţie de beneficiar: - Masterplan pentru cultură în judeţul Sibiu; - Masterplan pentru turism judeţul Sibiu; - Masterplan pentru asistenţă socială în judeţul Sibiu; - Masterplan pentru infrastructura rutieră a judeţului Sibiu; - Strategie de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada şi direcţile de dezvoltatre a judelului Sibiu pentru perioada aprobată prin HCJ nr.50/2010 Metodologia de elaborare a PATJ ţine cont de modul de utilizare a planului de către administraţia judeţului, în vederea luării sau fundamentării unor decizii, se va face prin întrebuinţarea concluziilor studiului. În consecinţă, elaborarea PATJ se va axa pe concluzii ale analizelor succinte de tip SWOT, pe corelarea şi ierarhizarea problemelor diagnosticate, precum şi a principalelor elemente de favorabilitate identificate la nivelul teritoriului judeţean. 2

3 Schematic, prelucrarea datelor care va duce la formularea strategiei PATJ se va desfăşura pe patru faze de lucru temă, documentare, diagnostic, dezvoltare şi strategie în cadrul a trei domenii ţintă socio-demografic, activităţi economice şi teritoriu după cum urmează: Domenii Socio - Activităţi Faza demografic economice Mediu Infrastructuri Temă - documentare Structuri socio - Structuri economice Structuri teritoriale Reţele de infrastructuri demografice Diagnostic Starea populaţiei Starea economică Starea mediului Starea echipării Dezvoltare Potenţial socio demografic Potenţial economic Potenţialul mediului Potenţialul echipării Strategie Obiective sociale Obiective economice Obiective de mediu Obiective ale echipării Parcurgerea acestor momente ale metodologiei de elaborare s-a făcut în sensul cronologic, al derulării fazelor de lucru şi în cel logic al relaţiilor de determinare dintre social economic şi cadrul fizic. a) Factorii exogeni Evoluţia teritoriului administrativ având ca centru municipiul Sibiu a parcurs câteva etape, ce s-au derulat în peste şapte secole, care şi-au pus amprenta factorii de natură socială, economică, geografică şi politică. Atestat pentru prima oară ca teritoriu administrativ (scaun) 1302, judeţul Sibiu, aşa cum a fost desemnat de organizarea administrativ teritorială din 1968, a trecut de la stadiul de comitat cu funcţii administrative şi juridice la o entitate cu relaţii complexe economice, culturale, sociale, care reuneşte localităţi şi funcţii diverse. Elementul de perenitate al acestui teritoriu este reprezentat de condiţiile geomorfologice, care au impus liniile de forţă ale evoluţiei în acest spaţiu, constituindu-se ca factori de specificitate ai dezvoltării. Poziţia municipiului Sibiu la intersecţia axei E V Mureş Olt, care urmăreşte limita sudică a Transilvaniei, paralelă cu Carpaţii Meridionali şi a celei N S care face legătura între Muntenia şi Ardeal, prelungindu-se pe latura vestică a regiunii, până în nordul ţării constituie o poziţie caracteristică în reţeaua de relaţii de schimb şi în configuraţia geografică regională. Aşezarea centrală în teritoriul naţional, pe de-o parte, situarea pe axe de drumuri importante care asigură legături internaţionale rapide în SE şi vestul ţării, pe de altă parte fac din judeţ un loc privilegiat pentru dezvoltarea socială şi economică. Izolarea relativă datorată zonelor muntoase din vestul şi sudul judeţului, care a constituit de-a lungul timpului un avantaj al ţinutului s-a transformat, în zilele noastre într-un dezavantaj prin faptul că dinamica legăturilor cu judeţele limitrofe este îngreunată de accesele restrânse. O altă categorie de factori cu acţiune istorică şi din afara teritoriului judeţean, sunt cei de natură socio-demografică. Specificul formării comunităţilor ce au trăit pe teritoriul judeţului, ţine de colonizările saşilor şi secuilor, ce au avut loc de-a lungul timpului, de relaţiile ce s-au stabilit între aceştia şi populaţia română. Numărul mare de colonişti din vestul Europei ca şi apartenenţa la imperiul austro-ungar, au format o cultură proprie în care interferenţa de tradiţii şi obiceiuri, varietatea, au constituit trăsăturile specifice. 3

4 Acest amalgam de naţionalităţi cu tradiţii şi orientare către activităţi eficiente şi schimb au făcut ca pe teritoriul judeţului să existe o reţea relativ densă de aşezări cu un grad ridicat de urbanizare. A treia categorie de factori de natură exogenă o constituie cei economici ce ţin în principal de schimbările survenite la începutul anilor 90 pe plan european şi global, precum şi de reformele economice întreprinse pe plan naţional. Traiectoria economiei judeţene, dominată de o industrie de tradiţie, a cunoscut un declin important odată cu dezmembrarea sistemului economic socialist, a redistribuirii pe plan mondial a diviziunii muncii şi a pieţelor impuse de aceasta. În noile condiţii, economia judeţului s-a aflat în situaţia dificilă, întâlnită de altfel pe tot cuprinsul ţării, de a concura pe pieţele interne şi externe cu resurse şi mijloace necorespunzătoare. În industrie echipamentele şi tehnologiile învechite, ineficiente sau poluante au redus activitatea în acest sector. Lipsa resurselor financiare, pe plan naţional şi local a dus la incapacitatea de adaptare sau flexibilitate a întreprinderilor şi la restructurări dureroase în plan social. Scăderea importanţei industriei, restructurarea sa, a afectat negativ şi alte sectoare economice ca agricultura, turismul şi serviciile. O activitate redusă în turismul local face dificilă utilizarea eficientă a capacităţilor şi relansarea turismului extern. A patra categorie de factori externi, ce afectează judeţul, sunt cei legaţi de dezvoltarea infrastructurilor majore, de nivel naţional şi internaţional, dictată dedinamica zonelor de interes din ţară şi din străinătate. Axele majore de căi de comunicaţie travesează judeţul pe direcţiile N S şi NE SV, acestea impun sarcini specifice privitoare la construcţia, întreţinerea precum şi la racordarea reţelelor rutiere şi feroviare interne la reţelele majore. Traversarea judeţului de către coridorul transeuropean IV rutier şi feroviar presupune o preocupare permanentă a administraţiilor locale faţă de problemele ridicate de traficul pe aceste infrastructuri şi echipărilor lor adiacente. Judeţul beneficiază de existenţa unui aeroport internaţional care polarizează traficul aerian din zona de SV a Ardealului şi care necesită a se constitui într-o poartă pentru relaţiile pe distanţe mari, din interiorul ţării şi din afara ei. Infrastructurile de transport a energiei şi combustibililor ce traversează judeţul sunt de o importanţă egală cu cele de transport întrucât ele reprezintă resurse valoroase pentru economia locală. Conductele de transport a gazelor naturale şi liniile electrice de înaltă tensiune care leagă centrul regiunii de sudul ţării traversează judeţul, impun preocupări suplimentare şi deschid noi oportunităţi în plan local. A cincea categorie de factori exogeni o reprezintă factorii de mediu care afectează judeţul, procesele specifice acestui domeniu au o extindere zonală, fără legătură cu divizrea administrativă. În ceea ce priveşte mediul natural, judeţul este cuprins într-o zonă de mare complexitate a resurselor, limitrofă Carpaţilor Meridionali, posedând rezervaţii şi monumente ale naturii. Mediul antropic cu importanţă culturală este bine reprezentat, judeţul făcând parte, împreună cu judeţele limitrofe Braşov, Mureş, Alba dintr-o zonă cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit de valoare naţională. Acest fapt determină amploarea studiilor ce trebuiesc întreprinse pentru cunoaşterea, conservarea şi valorificarea acestui patrimoniu, precum şi a măsurilor concertate de gestionare a acestei moşteniri. 4

5 Cunoaşterea acestor factori şi conştientizarea de către autorităţile locale a faptului că aceştia impun asumarea unor obligaţii suplimentare, din care pot rezulta efecte benefice asupra dezvoltării judeţului, reprezintă o extindere a gamei de mijloace care stau la îndemâna administraţiilor pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului judeţean. b) Factorii endogeni Evoluţia teritoriului judeţean în perspectivă istorică Teritoriul judeţului Sibiu a fost ocupat, în decursul timpului, de o reţea densă de aşezări, diferite ca geneză, funcţionalitate şi structură. Localizarea geografică a aşezărilor indică o preferinţă pentru părţile joase ale reliefului depresiunile Sibiului şi Făgăraşului şi văile râurilor mari Târnava, Hârtibaci şi Visa. Evoluţia şi caracteristicile populaţiei au imprimat trăsăturile principale ale utilizării teritoriului judeţului. În perioada interbelică judeţul avea o populaţie de locuitori, în 1956 aceasta era de locuitori, iar la recensământul din 1966 s-au înregistrat de locuitori. Creşterea relativ lentă a populaţiei (cca 10%) în perioada interbelică şi postbelică s-a datorat în principal structurii ocupaţionale, dominată de agricultură, silvicultură, creşterea animalelor şi pomicultură. Structura teritoriului era tributară acestei situaţii; creşterea intravilanelor şi concentrarea populaţiei în centrele industriale ale judeţului urma să se facă în deceniile următoare. Astfel, densitatea populaţiei în municipiul Sibiu a crescut faţă de primele decenii ale secolului XX, de la 321 loc/km 2 la 1009,2 loc/km 2, iar în municipiul Mediaş, de la 158,5 la 883,2 loc/km 2 ; un proces similar înregistrându-se în oraşele Cisnădie şi Copşa Mică. Perioada anilor a marcat o schimbare importantă în evoluţia populaţiei şi a structurii teritoriului. La recensământul din 1977 populaţia judeţului ajunsese la locuitori, adică o creştere de 16%, iar în anul 1992 s-au înregistrat locuitori, reprezentând o cifră cu 6% mai mică faţă de anii 70. Această evoluţie este datorată creşterii populaţiei ca urmare a procesului de industrializare şi urbanizare din ultimii ani ai deceniului 6 şi din deceniul 7 al secolului trecut. Odată cu declinul economic început în anii 80 şi migraţia populaţiei de etnie germană din judeţ, evoluţia demografică a intrat într-un nou trend. În 1970 ponderea populaţiei de etnie germană din populaţia judeţului era de 13,4%, în 1992 aceasta ajunsese la 3,5%. Schimbările apărute în structura teritoriului, în această perioadă, sunt în principal legate de creşterea comunităţilor urbane şi de industrializarea care a avut loc în deceniul 7 şi cu mai mică intensitate în cel următor. Dacă în 1966 se înregistra un procent al populaţiei urbane de 47,3, în următorii ani acesta a crescut ajungând în 1980 la 68,1. Este semnificativ de arătat că în anul 2000 se înregistra o pondere identică a populaţiei urbane (68,4%) în condiţiile scăderii populaţiei totale a judeţului. În anii 90 populaţia judeţului a continuat să scadă, în condiţiile unei reforme economice lungi, cu efecte demografice negative. La recensământul din 2002 se înregistrau în judeţ locuitori, din care locuitori (65%) în mediul urban. Efectele generale ale tranziţiei economice şi-au pus amprenta şi asupra structurii teritoriale judeţene. Declinul industriilor grele, energointensive sau poluante s-a făcut simţit în judeţ prin restrângerea activităţii, restructurarea sau închiderea unor întreprinderi din Sibiu, Mediaş, Copşa Mică, Cisnădie, Tălmaciu şi Dumbrăveni. S-a produs o mutaţie către activităţile industriei uşoare, în care există o tradiţie locală, în special în industria alimentară şi a băuturilor, industria confecţiilor, a încălţămintei şi pielăriei, industria prelucrării lemnului şi a mobilei, dar şi în unele industrii mecanice cum sunt cele ale aparatelor şi instrumentelor de măsură, sau în cea de maşini şi aparatură electrică. 5

6 Agricultura judeţului a suferit în ultimul deceniu transformări importante, datorate în principal reformei fondului funciar, schimbărilor de profil survenite ca urmare a modificărilor de piaţă şi în special scăderii şi îmbătrânirii populaţiei rurale. Aceste schimbări au făcut ca în structura teritoriului judeţean să apară o presiune continuă asupra terenurilor agricole (care, în general au scăzut în valoare), exercitată de către intravilanele localităţilor în care se amplasează noi activităţi, fără a fi restructurate zonele cu funcţiuni depăşite. În domeniul silviculturii, ultima decadă a produs schimbări însemnate, prin retrocedarea în proprietate privată a unor suprafeţe silvice şi prin accentuarea dezechilibrului între tăieri şi împăduriri, care a dus la probleme de mediu. În ceea ce priveşte mediul natural se poate spune că ultimul deceniu a adus schimbări ale importanţei acţiunii unor factori antropici asupra elementelor de mediu. Prin reducerea activităţii industriei grele sau închiderea unor întreprinderi, s-a produs o uşurare a poluării solului şi aerului, dar, pe de altă parte, s-au amplificat emisiile de deşeuri menajere şi ape uzate ca urmare a diversificării distribuţiei mărfurilor şi concentrării în urban. În domeniul patrimoniului construit, reforma economică a anilor 90 a avut un efect negativ prin reducerea investiţiilor destinate protecţiei şi conservării monumentelor şi zonelor cu valoare artistică, culturală, istorică sau de peisaj. Tendinţe actuale ale dezvoltării spaţiale generale Problemele cadrului spaţial regional cu care judeţul Sibiu va trebui să se confrunte ţin în general de procese economice şi sociale existente la nivel zonal şi naţional. În perioada în regiunea Centru a avut loc o scădere a populaţiei de 6,5%; cea mai pronunţată pondere având-o judeţul Sibiu (12,5%), explicată prin emigrarea masivă a etnicilor germani. Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei rurale şi concentrarea populaţiei mature a afectat mai puţin sudul regiunii Centru judeţele Sibiu şi Braşov fenomenul fiind datorat industrializării preponderente în perimetrul oraşelor. Din punct de vedere al participării populaţiei la activităţile economice, în context regional judeţul Sibiu are o poziţie mediană (287 salariaţi/1000 locuitori) după judeţele Braşov şi Covasna, dar depăşeşte mediile pe regiune şi pe ţară (277 şi respectiv 248,2 ). Sectorul secundar are ponderea cea mai ridicată în regiunea Centru 40,7% din populaţia ocupată având perspectivele cele mai bune de dezvoltare. Colaborarea şi solidaritatea industrială în spaţiul regional este dificilă datorită caracterului monoindustrial al unor centre, deşi aici există o largă diversitate de activităţi industriale. În judeţul Sibiu centrele industriale care pun probleme de restructurare sunt: Sibiu (construcţii de maşini), Cisnădie (industria textilă), Tălmaciu (industria textilă), Dumbrăveni (industria alimentară), Copşa Mică (industria chimică), Cârţa şi Axente Sever. Turismul regional are cel mai mult de suferit datorită performanţelor sectorului secundar; în condiţiile actuale investiţiile în dotările turistice sunt punctuale, iar traficul turistic local este minim, datorită nivelului scăzut al veniturilor. Transportul regional ridică două tipuri de probleme: asigurarea legăturilor cu regiunile vecine 5 din acestea traversând lanţuri muntoase şi circulaţia eficientă în reţeaua regională de localităţi. În cadrul reţelei regionale de localităţi acţionează poli metropolitani (Braşov, Cluj), oraşe poartă (Sibiu, Târgu Mureş, Cluj) şi poli cu funcţii specializate cultură, turism, industrie etc., care se vor impune în viitor în modelarea şi dezvoltarea funcţiilor şi infrastructurilor fiecărui judeţ component. Aceste evoluţii vor fi accentuate sau atenuate de acţiuni ce provin din cadrele spaţiale superioare, transnaţional sau european. Problemele ce rezultă la nivelul cadrului spaţial naţional şi european, al căror impact va trebui analizat în planul de amenajare a teritoriului judeţean, sunt generate în principal de procesele de integrare a ţării în structurile europene. 6

7 O categorie de sarcini revin judeţului din dezvoltarea unor coridoare de transport transeuropene rutiere şi feroviare care traversează teritoriul pe direcţiile est vest şi sud-est nord-vest. Pe coridorul transeuropean nr.6 sunt prevăzute autostrăzile Braşov Deva Arad şi Braşov Cluj (ramura de est), precum şi trasee feroviare de mare viteză. În domeniul infrastructurilor de transport al energiei şi gazelor naturale, judeţul Sibiu are o poziţie deosebită datorată concentrării unor trasee de linii electrice de înaltă tensiune şi a conductelor magistrale. La nivel naţional, se relevă problemele expuse în PATN, secţiunile II, III, IV şi V, care, în general, se referă la următoarele categorii de probleme: Gestionarea raţională a resurselor de apă; prevenirea manifestărilor extreme ale fenomenelor legate de reţeaua hidrografică; asigurarea alimentării cu apă, constant şi în cantităţile necesare pentru toţi consumatorii. Judeţul Sibiu posedă resurse de apă numeroase şi în cantităţi care asigură consumul intern. Participarea sa la amenajările hidrotehnice din bazinele râurilor Olt şi Târnava este necesară pentru realizarea unor efecte coerente în relaţie cu teritoriile limitrofe. Problemele protejării şi conservării mediului provin din existenţa unor mari zone valoroase, naturale şi construite, din care face parte şi teritoriul judeţean. În aceste zone sunt necesare politici concertate, bazate pe colaborarea administraţiilor publice şi actorilor implicaţi pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului şi a elementelor cadrului natural. În domeniul amenajării reţelei de localităţi, problemele ce afectează judeţul Sibiu provin din necesitatea integrării reţelei judeţene în cea regională şi naţională. Dezvoltarea localităţilor în raport cu ierarhia propusă de Legea nr.351/2001 şi cu funcţiunile complementare din reţeaua naţională, reprezintă componente de care se va ţine seamă în evoluţia localităţilor din judeţ. Pentru prevenirea şi atenuarea efectelor hazardelor naturale sunt de asemenea necesare măsuri concertate, în zone mari, care să combată cu succes aceste fenomene. În judeţul Sibiu sunt importante efectele inundaţiilor în bazinele râurilor Olt şi Târnava, precum şi cele ale alunecărilor de teren. I. STRUCTURA TERITORIULUI 1. Localizare geografică, cadrul administrativ teritorial Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este situat în centrul ţării, extinzându-se peste o parte a Carpaţilor Meridionali şi a Depresiunii Transilvaniei şi are următoarele coordonate geografice: şi latitudine nordică, respectiv şi longitudine estică. Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este organizat în 2 municipii, 7 oraşe şi 53 comune. Se învecinează cu următoarele judeţe: judeţul Mureş în nord, judeţul Braşov în est, judeţul Argeş şi Vâlcea în sud şi judeţul Alba în vest, nord-vest. Se încadrează între judeţele mijlocii, cu o suprafaţă de 5.432,5 km, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării. Cadrul natural/mediul Geologia Judeţul Sibiu se extinde peste două mari unităţi structurale: masivul cristalin al Meridionalilor şi bazinul sedimentar al Transilvaniei. Unitatea geologică montană cuprinde partea de sud şi este reprezentată prin Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotru, alcătuiţi din roci tari ca şisturi cristaline (gnaise, micaşisturi, cuarţite) cu intercalaţii de calcare metamorfozate, amfibodite etc., care au o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte şi cu pante abrupte. A doua unitate structurală, corespunde depresiunii inter-carpatice a Transilvaniei, care este formată dintr-o cuvertură groasă de roci sedimentare (conglomerate, nisipuri, pietrişuri, 7

8 marne, gresii, argile, etc.) sprijinite pe fundament cristalin. În cadrul ei, din punct de vedere structural se disting două zone: o zonă a cutelor diapire în care structurile sunt cutate şi străpunse de sâmburi de sare şi o zonă a domurilor, în nordul judeţului, reprezentate prin cute largi, de forma unor boltiri în care s-a acumulat gazul metan. Relieful Relieful judeţului se caracterizează morfologic şi genetic printr-o mare complexitate de aspecte, cuprinzând pe teritoriul său munţi, dealuri, văi largi şi depresiuni situate la poalele munţilor. Relieful coboară de la peste m din zona montană până la 280 m în valea Târnavei Mari, fiind aşezat în trepte de la sud spre nord. Harta geo-fizică a judeţului Sibiu Sursa : Strategia de Dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada şi Direcţiile de Dezoltare pentru perioada Aproximativ 21 % din suprafaţa totală este ocupată de munţi. Trei masive muntoase din lanţul Carpaţilor Meridionali sunt cuprinşi parţial, respectiv Munţii Făgăraş şi Lotru, sau total, respectiv Munţii Cindrel pe teritoriul judeţului. Altitudinile cele mai mari sunt atinse în vârfurile Negoiu m şi Suru m în Munţii Făgăraş, Ştefleşti m în Munţii Lotru şi Cindrel m în Munţii Cindrel. Morfologia acestor munţi este puternic marcată de acţiunea gheţarilor din cuaternar, văi adânci, numeroase căldări şi lacuri glaciare (Iezerul Mare, Bâlea, Avrig, Călţun, Podragu). Restul de 79 % corespunde zonelor de podiş (Podişul Transilvaniei), formată din dealuri vălurite cu înălţimi cuprinse între 490 m şi 749 m (Podişul Hărtibaciului, Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor) compartimentate de văi adânci şi largi. Eroziunea îndelungată la care a fost supus Podişul Transilvaniei a dat naştere la trei nivele de relief sau platforme: Târnava ( m), Agârbiciu ( m) şi Secaş ( m). 8

9 Depresiunea Făgăraş reprezintă o individualitate geografic bine conturată, situată între zona montană din sud şi zona de podiş din nord, iar depresiunea Sibiului se constituie într-un compartiment axat pe valea Cibinului. Hidrologia Reţeaua hidrografică de suprafaţǎ Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, B.H. Olt şi B.H. Mureş, ale căror cursuri de apă totalizează o lungime de 1331 km în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hîrtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş (râul Tîrnava Mare şi afluenţi direcţi). Râul Olt străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 56 km. Primeşte pe stânga afluenţi cu izvoare în Munţii Făgăraş, dispuşi paralel precum Arpaş, Cîrţişoara, Opatu, Scorei, Sărata, Porumbacu, Avrig, Mîrşa, Racoviţa, Sebeş, Strâmba cu lungimi cuprinse între 5 24 km şi suprafeţe între km 2, iar pe dreapta, Pârâul Nou cu izvoarele în Podişul Hântibaciului, Cibin şi Lotrioara. Ca afluenţi de ordinul II se menţionează: Sălişte, Hîrtibaciu şi Sadu. Debitul mediu multianual de apă al Oltului variază între 75 m 2 /s la intrarea în judeţ şi 110 m 2 /s la ieşire. Râul Târnava Mare parcurge în cadrul judeţului o lungime de 72 km, cu direcţia generală E V. cursul său, puternic meandrat, are un bazin asimetric: pe stânga primeşte afluenţi mai importanţi, între care Laslea şi Visa, iar pe dreapta, afluenţii sunt scurţi şi cu caracter torenţial. Lacurile Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare şi sărate) cât şi lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi agrement) completează reţeaua hidrografică a judeţului. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind situate în Munţii Făgăraş (Podragul, Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) şi Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se menţionează lacurile instalate între vechile exploatări de sare din zona localităţii Ocna Sibiului ca: Horia, Cloşca, Crişan, Inul, Avram Iancu, Lacul fără Fund, Mâţelor etc., ultimele două prezentând fenomene tipice de heliotermie (24 0 C la suprafaţă şi 36 0 C la 1,5 m adâncime). La acestea se adaugă lacurile artificiale de acumulare cum sunt Negovanu Sadu pe râul Sadu, Gura Râului pe râul Cibin, Brădeni I, Brădeni II pe râul Hârtibaciu şi Ighiş pe râul Ighiş, afluent al râului Târnava Mare. Apele subterane Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 şi 10 m, cu debite variind între 0,2 8 l/s. În zonele înalte adâncimile variază între 5 10 m, iar în zona de luncă pânza de apă freatică se află la o adâncime mai mică, respectiv 5 m. Clima Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de 75 % (nordul şi centrul) sectorului cu climă continental moderată şi în proporţie de cca. 25 % (sudul) sectorului cu climă de munte. Regimul climatic general este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului, în funcţie, mai ales de altitudinea, expoziţia şi formele acestuia. În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii abundente şi ierni friguroase, cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ţinutul cu climă de deal se caracterizează prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci cu strat de zăpadă relativ stabil. Inversiunile termice frecvente şi persistente în semestrul rece al anului fac ca în depresiunile Sibiului şi Făgăraş, să se individualizeze topoclimate specifice, cu ierni mai reci decât pe pantele cu altitudini mai mari ale munţilor din vecinătate. 9

10 Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 9,0 0 C în zonele joase (9,7 0 Sibiu, 10,0 0 C Boiţa, 9,6 0 C Dumbrăveni), coboară în jurul valorii de 5,0 0 C pe pantele munţilor mijlocii (5,8 0 C Păltiniş) şi în jurul valorii de 0 0 C pe culmile munţilor înalţi. Precipitaţiile atmosferice însumează în linii generale cantităţi cu atât mai mari cu cât altitudinea este mai mare, înregistrându-se cantităţi medii anuale de (652,9 mm la Sibiu, 849,8 mm la Boiţa, 906 mm la Păltiniş şi peste 1.200,0 mm pe culmile montane cele mai înalte. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţie, cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anule înregistrate la Sibiu indică predominarea vânturilor din N-V (13 %) şi S-E (8,2 %). Frecvenţa medie anuală a calmului de mare în zona depresionară (57,5 % la Sibiu) şi mică în sectorul montan (18,3 % la Păltiniş). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Sibiu şi între 1,5 şi 6,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate un vând dinspre munte cu caracter de foen numit Vântul Mare. Acestea provoacă încălziri accentuate şi topiri bruşte de zăpadă. Flora şi fauna Cadrul biogeografic deosebit de complex al judeţului Sibiu dispune de o mare varietate de ecosisteme, o concentrare de habitate cu un număr mare de specii rare, relicte şi endemice în masivele montane Făgăraş, Cindrel şi Lotru. De asemenea, zone cu o bogată diversitate biologică, în special avifaunistică, se întâlnesc în luncile râurilor Olt, Cibin, Hîrtibaciu şi Visa. În judeţul Sibiu beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional sau judeţean un număr de 23 de arii protejate (12 rezervaţii naturale şi 11 monumente ale naturii), a căror suprafaţă însumată reprezintă 3,6% (19.395,8 ha) din suprafaţa totală a judeţului. De asemenea, siturile Natura 2000 au o suprafaţă de ,37 ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul administrativ al judeţului Sibiu. Bibliografia cuprinde Raportul privind starea mediului pe anul 2008 unde sunt prezentate toate cele 23 de monumente ale naturii şi rezervaţii naturale ale judeţului. Flora judeţului Sibiu numără peste specii de plante, dintre care specii de cormofite (67% din speciile din flora României). Un număr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munţii Carpaţi. Fauna judeţului Sibiu este şi ea bogată şi diversă, dată fiind multitudinea tipurilor de ecosisteme terestre şi acvatice. În fauna judeţului Sibiu se regăseşte aproape jumătate din totalul speciilor de mamifere ale ţării şi 54% din cel al păsărilor. Resursele subsolului Resursele subsolului cuprind: - rocile constitutive ale zonei muntoase, cu rezerve inepuizabile, folosite ca materiale de construcţie, din care se exploatează şisturi cristaline pe văile Sadului şi Lotrioarei şi zăcământul de cristale marmoreene la Porumbacul de Sus şi Arpaşul de Jos; - apele minerale clorosodice, utilizate în staţiunile Ocna Sibiului, Bazna şi Miercurea Sibiului; - sarea care apare în cutele diapire în Miercurea Sibiului şi Ocna Sibiului, dar care în prezent nu se exploatează; - rezerve de argilă, pietriş şi nisip folosite în construcţii şi în industria materialelor de construcţie se găsesc în zona depresionară şi în luncile râurilor. Există de asemenea bogate resurse de gaze naturale. Din depozitele de gaz-metan din Transilvania, având cel mai curat gaz natural, cu un conţinut de până la 99% metan, o pătrime se găseşte pe teritoriul judeţului Sibiu, dintre care cu semnificaţie economică deosebită sunt cele de la Bazna, Copşa Mică, Noul Săsesc, Ilimbav şi Ghijasa. 10

11 Resursele solului Din suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu de ha ponderea principală este reprezentată de terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie forestieră (37%), restul terenurilor ocupând doar 7% din suprafaţa totală. 1 Pădurile reprezintă o resursă importantă a judeţului Sibiu, fondul forestier cuprins în principal din conifere şi foioase, asigurând materie primă pentru industria lemnului, fiind şi sursă de energie pentru comunităţile din mediul rural. O suprafaţă importantă din zona de deal şi podiş este acoperită de soluri fertile (molisoluri, argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor tehnice, dar şi în pomicultură şi viticultură. Solurile din zona pre-montană şi montană (cambisoluri, soluri neevoluate etc.) sunt în special acoperite cu pajişti sau păduri. Folosirea intensivă a resurselor de sol, ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a echilibrului dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecinţe negative, mergând până la degradarea solului sau distrugerea lui. Fondul funciar forestier are o pondere de 33 % în raport cu fondul funciar total. Din punct de vedere al repartizării suprafeţelor de pădure în categorii de utilitate, 70 % dintre acestea sunt pădurile din grupa I de protecţie şi 30 % sunt încadrate în grupa a II-a de producţie şi protecţie. Condiţiile variate de climă şi vegetaţie, cât şi substratul litologic, au dus la formarea de numeroase tipuri de sol valoroase. Distribuirea lor pe forme de relief şi categorii de folosinţă se prezintă astfel: Forme de relief Categoria de Clasă folosinţă Deal şi podiş 1. Arabil Argilovisoluri Cambisoluri Zona premontană Zona montană 2. Fâneţe şi pajişti naturale Soluri neevoluate trunchiate Argilovisoluri Molisoluri Cambisoluri Soluri neevoluate trunchiate 3. Păşuni a) Molisoluri b) Argiluvisoluri c) Soluri neevoluate trunchiate 1. Arabil a) Argiluvisoluri b) Cambisoluri 2. Fâneţe şi pajişti naturale c) Soluri neevoluate trunchiate a) Argiluvisoluri b) Soluri neevoluate trunchiate c) Cambice d) Soluri hidromorfe 3. Păşuni a) Combisoluri b) Argiluvisoluri 1. Fâneţe şi pajişti naturale a) Cambisoluri b) Spodosoluri c) Soluri neevoluate trunchiate 2. Păşuni Spodosoluri Cambisoluri Soluri neevoluate trunchiate Din tabelul de mai sus rezultă că o suprafaţă importantă din zona de deal şi podiş este acoperită de soluri fertile (molisoluri, argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor tehnice, dar şi în pomicultură şi viticultură. Solurile din zona pre- 1 Raport privind starea mediului pe anul 2008 în judeţul Sibiu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu,

12 montană şi montană (cambisoluri, soluri neevoluate etc.) sunt în special acoperite cu pajişti sau păduri. Structura terenurilor pe clase de pretabilitate Clasa de pretabilitate Categoria de folosinţă Suprafaţa (ha) Din care % Total % Terenuri agricole Arabil ,6 Păşuni ,7 Fâneţe ,5 Vii ,9 Livezi ,7 Alte folosinţe ,6 Total Terenuri cu vegetaţie forestieră Total fond funciar Tabelul evidenţiază faptul că fondul funciar agricol are ponderea cea mai mare (67 %) iar în cadrul lui terenurile arabile şi păşunile. Folosirea intensivă a resurselor de sol, ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a echilibrului dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecinţe negative, mergând până la degradarea solului sau distrugerea lui. Fondul funciar forestier are o pondere de 33 % în raport cu fondul funciar total. Din punct de vedere al repartizării suprafeţelor de pădure în categorii de utilitate, 70 % dintre acestea sunt pădurile din grupa I de protecţie şi 30 % sunt încadrate în grupa a II-a de producţie şi protecţie 2. Calitatea factorilor de mediu Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare a poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constituie o problemă de interes public, naţional şi internaţional. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane, altele datorându-se unor condiţii naturale de loc şi de climă. La nivelul judeţului Sibiu nu sunt probleme semnificative din punct de vedere al poluării aerului. Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea datorându-se în special traficului rutier intens. Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt identificate în unităţi industriale, amplasate în localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele mobile sunt identificate prin traficul rutier. Pentru monitorizarea calitatii aerului in judeţul Sibiu sunt amplasate 4 staţii automate de monitorizare a calitatii aerului, câte una la Mediaş şi Copşa Mică de tip industrial, şi două în municipiul Sibiu, una de tip industrial şi una de fond urban.cele patru statii de monitorizare din judetul Sibiu formeaza Reteaua judeteana de monitorizare a calitatii aerului si sunt parte a Retelei Nationale de Monitorizare a calitatii aerului (RNMCA) Sunt monitorizati continuu urmatorii poluanti potentiali:so2,no/nox,no2,co,o3,btx,si pulberi in suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 μm (PM10) respectiv 2,5 μm( PM2,5).De asemenea se monitorizeaza indicatorii meteo: viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea, temperatura şi umiditatea aerului atmosferic. În plus, în august 2009, Agenţia Regionala pentru Protecţia Mediului Sibiu În plus, în august 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu (A.R.P.M. Sibiu) a fost dotată cu un autolaborator performant care permite monitorizarea calităţii aerului în zone sensibile din acest punct de vedere şi este utilizat pentru determinarea gradului de poluare a mediului ambiental şi a condiţiilor meteo (viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea, temperatura şi umiditatea aerului atmosferic). 12

13 Evidenţierea calităţii aerului se va face prin prezentarea poluării de impact, cu diferite noxe măsurate (SO 2, Nox, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile) în reţeaua de supraveghere a IPM Sibiu formată din staţii fixe, amplasate în zonele Sibiu, Copşa Mică şi Mediaş. În perioada evoluţia emisiilor anuale de SO 2, NOx, NH3, COV uri a avut un trend descendent. Cea mai semnificativă scădere a valorilor emisiilor de SO 2 s-a înregistrat în perioada , prin reducerea parţială a activităţii unităţii SC. SOMETRA SA. Aportul cel mai mare de NOx provine din surse mobile şi staţii de mixturi asfaltice. Emisiile au scăzut în comparaţie cu anul 2009 cu aproximativ 50%. Pe de altă parte, în anul 2010 au fost înregistrate valori similare cu cele ale anilor anteriori ale emisiilor de NH 3, ca urmare a aportului din activităţile zootehnice, a prezenţei deşeurilor biodegradabile. O situaţie deosebită este cea a COV-urilor (compuşi organici volatili), ale căror valori au scăzut prin implementarea programelor de reducere a emisiilor din surse fixe, îndeosebi surse industriale, precum şi a celor mobile, din traficul rutier. Parametru Unitatea de măsură (t/an) SO ,7 243,4 NOx 1658,4 4169, , ,8 NH3 1769, ,3 3046, , COV , ,

14 Sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţului Sibiu o reprezintă S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică, agent economic profilat pe metalurgia neferoasă (extragerea plumbului şi zincului din concentratele miniere, dar şi a celorlalte metale precum cadmiu, bismut, stibiu, cupru, aur, argint). O sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier, pe tronsoanele de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu şi Mediaş, dar şi alte localităţi urbane şi rurale din judeţ. La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei construcţiilor de maşini şi utilaje (Sibiu, Mârşa, Mediaş), industria lemnului (Tălmaciu), industria sticlei, (Avrig, Mediaş), industria uşoară (Mediaş, Sibiu, Dumbrâveni etc.) şi industria alimentară (Sibiu, Mediaş etc.). Ca urmare a incetarii temporare a activitatii SC Sometra SA, emisiile de SO 2 provenite de pe platforma industrială a societatii şi de la agenţii economici de pe platforma industrială Mediaş, s-au diminuat considerabil astfel încât se observă ca precipitaţiile din această zonă au un caracter similar celor din alte zone ale Judeţului Sibiu. Zona Mediaş este afectata de poluare istorica, la emisiile provenite de la agenţii economici de pe platforma industrială a municipiului Mediaş (S.C. ul S.A., S.C. Vitrometan S.A.) adăugându-se transportul pe distanţă mare a poluanţilor proveniţi de la S.C. Sometra S.A. Copşa Mică, unitate cu profil de metalurgie neferoasă. Astfel au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile de plumb, cadmiu. Aceastǎ societate a anunţat pe 26 ianuarie 2009 oprirea temporară şi parţială a activităţii din considerente economice şi a intrat într-un proces de conservare şi mentenanţă. In prezent pe platforma SC SOMETRA SA activitatea nu s-a reluat decat partial, respectiv la instalatia de electroliza plumb.ca atare prin implementarea măsurilor din programul cuprins în autorizaţia integrată de mediu, problema emisiilor de pulberi cu conţinut ridicat de metale grele (Pb, Zn, Cd, Ni) a fost mult diminuată. În urma evaluării calităţii aerului pe baza datelor statistice furnizate de staţiile automate în perioada în zona Copşa Mică - Mediaş, s-a constatat că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru poluanţii SO 2, pulberi PM 10 şi Pb din pulberi in suspensie depăşesc valorile limită. Ca urmare a acestui fapt si conform OM35/2007, A.R.P.M. Sibiu a demarat în martie 2010 procedurile pentru elaborarea Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului (PIGCA) pentru zona Copsa Mica-Medias.PIGCA a fost finalizat si a fost adoptat prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr 84/ De asemenea, a fost reactualizat Protocolul de colaborare semnat între A.P.M. Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu în anul 2007, protocol care priveşte unele măsuri pregătitoare în scopul întocmirii şi aplicării eficiente a acestui program. Raportul Anual asupra stadiului realizării măsurilor din PIGCA a fost elaborat de catre ARPM Sibiu in primul trimestru al anului 2011 si a fost adoptat prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr 59/ , Prioritǎţile de intervenţie privind problema de poluare a aerului se referă la: ameliorarea calitǎţii aerului în zona Copşa Micǎ şi zonele limitrofe; încadrarea emisiilor COV în prevederile impuse de lege; reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto 14

15 greu; reducerea influenţelor negative în aerul ambiental a poluanţilor specifici proveniţi de la haldele neecologice de deşeuri; reducerea poluării cu gaze cu efect de seră. Calitatea apei La nivelul judeţului Sibiu, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) include subsistemele: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane, ape uzate. Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute atât din sistemul propriu de monitorizare al A.P.M. Sibiu cât şi din datele furnizate de către Administraţia Naţională Apele Române: Direcţia Apele Române Mureş şi Direcţia Apele Române Olt Sistemul de Gospodărie a Apelor Sibiu. În judeţul Sibiu au fost identificate secţiuni de râuri a căror calitate este necorespunzătoare, conform OM 161/2006, datorită prezenţei peste limitele admise a anumitor poluanţi. Aceste secţiuni sunt: Mag - amonte confluenţa Sălişte (clasa a IV-a de calitate); Rusciori - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate); Cisnădie - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate); Hîrtibaciu - aval Agnita (clasa a III-a de calitate); Tîrnava Mare - amonte Copşa Mică (clasa a III-a de calitate); Tîrnava Mare - aval Copşa Mică - Micăsasa (clasa a III-a de calitate); Visa - amonte confluenţă Tîrnava Mare (clasa a III-a de calitate). În general aportul cel mai mare de ape uzate neepurate revine unităţilor din domeniul gospodăriei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei şi industriei textile. Conform raportului privind starea calitatii factorilor de mediu 2008, principalele surse poluatoare din cele două bazine hidrografice sunt: S.C. MEDIMPACT S.A., S.C. AUTOMECANICA S.A. şi S.C. UL S.A. din municipiul Mediaş râul receptor Târnava Mare S.C. PRESCOM S.A. Cisnădie râul receptor Cisnădie S.C. URBIS S.A. Agnita râul receptor Hârtibaciu S.C. GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCĂ S.A. Avrig râul receptor S.C. CARMOLIMP S.R.L. Veştem râul receptor Cibiu S.C. ROMANOFIR S.A. Tălmaciu râul receptor Sadu Conform aceluiaşi raport din anul 2008, în judeţul Sibiu există 34 localităţi racordate la reţeaua de apă potabilă, lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 1440 km. Apa potabilă distribuită consumatorilor are un total de mii m3, din care mii m3 pentru uz casnic şi 7761 mii m3 pentru uz public. Din totalul de apă distribuită pentru uz casnic, un total de mii m3 (reprezentând 58,2%), se distribuie prin apometre. În judeţul Sibiu sunt 8 uzine de apă, în localităţile: Sibiu, Cisnădie, Avrig, Sălişte, Arpaşu de Jos, Mediaş, Dumbrăveni, Copşa Mică. Uzina de apă Sibiu distribuie apă pentru localităţile: Sibiu, Şura Mică, Ocna Sibiului, Şelimbăr, Veştem, Mohu, Bungard, Cristian. In 2008 s-au recoltat 594 probe de apă din reţelele de distribuţie, toate probele s-au încadrat chimic şi bacteriologic în valorile prevăzute de L 458/2002 şi L 311/2004, indicele de nepotabilitate fiind 0. Pentru Avrig nu au fost probe necorespunzătoare, indicele de nepotabilitate fiind foarte bun. În Cisnădie indicele de nepotabilitate înregistrat a avut valoarea 7, 40 %. În cursul semestrului I 2009 a fost analizată din punct de vedere fizico-chimic şi biologic apa lacurilor de acumulare Gura Rîului (pe râul Cibin) şi Arpaş (pe râul Olt). Făcând caracterizarea apei lacului Gura Rîului pe grupe de indicatori se constată că aceasta se încadrează în limitele clasei I de calitate în toate secţiunile monitorizate, faţă de clasa II realizată de lacul Arpaş. Lacul Bîlea a fost analizat în cursul anului 2008 şi s-a constatat că acesta se încadrează în limitele clasei I de calitate în toate secţiunile monitorizate, realizând astfel o clasă globală de calitate I. 15

16 Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apei din subteran au fost identificate în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare. Aceasta se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale şi indirect de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere. Aceste cauze duc la prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Totuşi, datorită ariei restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane. Parţial, aceste probleme s-au rezolvat prin închiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rurală Pentru stabilirea calitatii apelor de suprafaţă curgătoare, a lacurilor si a apelor subterane se vor prezinta comparativ datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu din perioada Prioritǎţile de intervenţie privind problema de poluare a apei: asigurarea apei potabile la parametri cantitativi şi calitativi corespunzători; creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi satisfacerea tot mai bună a cerinţelor de apă ale celorlalţi consumatori; identificarea surselor şi programelor de finanţare; creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de gestionare durabilă a apei potabile; reducerea gradului de poluare şi protejarea surselor de apă de suprafaţă destinate potabilizării; îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora; respectarea şi aplicarea Planului Naţional de Reducere a Poluării cu Nitraţi a Apelor Subterane. Calitatea solurilor Principalele restricţii privind calitatea solurilor sunt determinate de : - factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.); - acţiuni antropice agricole şi triale. În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ şi având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Degradarea solurilor, ca efect al fenomenelor naturale (eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărături, ş.a.) reprezintă ha din suprafaţa judeţului. Dintre acestea exemplificăm zone ca Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Apold, Păuca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor, Chesler, Apoş, Motiş, Veseud, Bazna, Dîrlos. Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică - Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Astfel, circa ha de terenuri agricole sunt puternic poluate şi circa ha mediu poluate. Trebuie menţionată şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Suprafeţele totale ale rampelor de gunoi din judeţul Sibiu reprezintă aproximativ 74 ha, din care 34 ha îl constituie rampele de deşeuri din mediul urban. O situaţie deosebită o reprezintă rampa de deşeuri industriale aparţinând de S.C. Sometra S.A. Copşa Mică care ocupă circa 15 ha teren degradat. Problematica terenurilor degradate apare ca efect al unor fenomene naturale şi cvasinaturale de tipul alunecărilor de teren, eroziunilor, excesului de umiditate, surpărilor, sărăturilor etc. Se pot exemplifica astfel de zone în apropierea localităţilor Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Apold, Pânca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor, Chesler, Apoş, Motiş, Bazna, Dârlos etc. La acest tip de degradare a solului se adaugă şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în zona Copşa Mică, zonă afectată de poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC Sometra SA Copşa Mică. 16

17 Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt forme complexe la care, proceselor de eroziune, li se asociază fenomenul de poluare. Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de 15 grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele de degradare cu largă amplitudine sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor profunde şi cu extindere mare. S-au plantat până în prezent 407 ha, din care 247 ha în fond forestier şi 160 ha în afara fondului forestier în perimetrul Tîrnăvioara. În această zonă intervenţia silvicultorilor sibieni din ultimii 20 de ani a determinat scăderea suprafeţelor lipsite de vegetaţie şi înverzirea unor zone cu aspect de deşert. Terenurile sunt afectate pe parcursul timpului de diferite procese de degradare care duc printre altele la fenomenul de alunecări. Cauzele care duc la formarea acestor alunecări de teren pot fi naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, apa subterană, îngheţ dezgheţ, cutremure) sau antropice (săpături, defrişări abuzive). Poluarea istorică cu metale grele în zona Copşa Mică a afectat orizonturile de sol, atât la suprafaţă cât şi în profunzime. Cu timpul ele s-au acumulat în sol, constituind astfel un pericol prin efecte cumulative, prin remanenţa în timp şi prin posibilitatea redusă de depoluare naturală. Metalele din sol participă la o serie de procese fizico-chimice, în funcţie de condiţiile de mediu, în urma cărora fie rămân în sol, sub o formă sau alta, fie părăsesc sistemul, de exemplu prin eroziune, datorită vântului sau ploilor, datorită levigării (când pătrund în orizonturile mai profunde) sau pătrund în plantele existente pe solul respectiv. Din studiile întreprinse în decursul anilor, s-a realizat o delimitare a unui areal afectat de poluare situat de-a lungul râului Tîrnava Mare, între localităţile Tîrnava şi Micăsasa de aproximativ 16 km totalizând aproximativ ha. Referitor la situaţia terenurilor afectate de reziduuri zootehnice, în judeţul Sibiu nu sunt probleme semnificative privind această problemă deoarece în general colectarea şi depozitarea dejecţiilor se realizează pe platforme betonate, care nu permit infiltrarea în sol. Poluarea solurilor cu deşeuri Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi separat, a a crescut cu aproximativ t faţă de anii anteriori. Acest lucru se datorează creşterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban dar, mai ales, în mediul rural. Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % in mediul urban şi circa 11 % în mediul rural. In ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, mai ales în mediul rural. In prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu. Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. In judeţ există agenţi economici tip REMAT care realizează o colectare a deşeurilor în vederea reciclării şi o prelucrare mecanică primară a lor. Prelucrarea deşeurilor colectate constă în sortarea manuală pe grupe de materiale, dezmembrare, marunţire, presare, balotare şi transportul lor la agenţii economici care fac efectiv reciclarea deşeurilor. Din datele statistíce nu se cunoaşte cantitatea de deşeuri municipale reciclabile colectată şi valorificată de aceşti operatori economici. In judeţul Sibiu nu există, în prezent, activităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile staţii de compostare sau de tratare mecano-biologică. Din aceste cauze, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate, în prezent. La nivelul judeţului existau în anul 2006 un număr de 10 depozite neconforme clasa b în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista 17

18 depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării. Depozitele Dumbrăveni, Copşa Mică, Sălişte şi Ocna Sibiului au sistat activitatea de depozitare la sfârşitul anului Depozitul Remetea Sibiu a sistat depozitarea deşeurilor din anul La nivelul anului 2008 există un număr de cinci depozite de deşeuri municipale, neconforme, în funcţiune: Somard Mediaş, Tălmaciu, Cisnădie, Agnita şi Avrig. Toate aceste depozite trebuie să sisteze depozitarea deşeurilor în anul Depozitul Somard Mediaş este privatizat in intregime. Faţă de anii precedenţi, se constată o diminuare a cantităţii totale de deşeuri datorită creşterii gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor metalice şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi a scăderii cantităţii deşeurilor din construcţii şi demolări. În zona urbană, deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de către agenţi economici specializaţi şi depozitate în cele depozitele municipale/orăşeneşti existente, în care reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare. Depozite rurale şi municipale existente în judetul Sibiu; Sursa: S.C. Interdevelopement. S.R.L. Cea mai mare cantitate de deşeuri industriale este produsă de platforma industrială S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică. Deşeurile constau în special în zguri şi cenuşi de furnal, deşeuri metalice, pulberi şi nămoluri etc. depozitate pe depozitul de deşeuri industriale din incinta unităţii, în cantitate de tone/an. Având în vedere faptul că întreaga cantitate de deşeuri industriale menţionate este contaminată cu metale grele, acestea intră în categoria deşeurilor periculoase În judeţul Sibiu există un singur depozit de deşeuri industriale, care aparţine şi este întreţinut de SC Sometra SA Copşa Mică. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1966, amplasat fiind pe halda veche, înfiinţată în Sunt stocate deşeuri inerte şi periculoase, rezultate în urma activităţii de producţie, în domeniul metalurgiei neferoase. Suprafaţa totală a depozitului este de 19.6 ha, cu o capacitate actuală de mc şi o înălţime de cca 18 m. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în unităţile care le-au generat. Deşeurile toxice şi periculoase de altă natură decât cele spitaliceşti, au fost depozitate în gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale municipiilor Sibiu şi Mediaş. Deşeurile de pesticide, în cantitate de 71 de tone, sunt depozitate în condiţii de siguranţă la depozitul judeţean amenajat în anul 2002 în localitatea Şura Mică. 18

19 Deşeurile agricole sunt deşeurile provenite din unităţile agricole şi zootehnice şi sunt constituite din dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, de la staţiile de epurare din agricultură şi din industria textilă şi a pielăriei sunt depozitate pe paturi de uscare sau, în mică măsură pe depozitele de deşeuri. Prioritǎţile de intervenţie privind problema deseurilor: este necesar să se dezvolte un sistem integrat de gestionare a deşeurilor plecând, în principal, de la necesitatea oferirii unor servicii de calitate care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului. Prioritǎţile de intervenţie privind problema de poluare a solului: datorită acumulării efectelor poluatoare din trecut cât şi a activităţii prezente a societǎţilor precum S.C. Sometra S.A., sunt necesare măsuri de reconstrucţie ecologică imediate şi pe termen lung. Dintre acestea, cele mai importante sunt menţionate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu În cadrul judeţului Sibiu există 12 instalaţii IPPC autorizate, prezentate în tabelul următor: Obiectiv IPPC Sediul central al firmei Puncte de lucru în jud.sibiu SC ROMBAT SA Loc. Bistrita, str. Drumul Cetatii, nr.6 Loc. Copsa Mica, Str. Uzinei, nr.2 Jud. Bistrita Nasaud. S.C. PROMBAT SA Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului, nr.2 Jud. Sibiu Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului, nr.2 SC COMPA SA Loc. Sibiu, str.henri Coanda, nr.8 Loc. Sibiu str.henri Coanda, nr.8, S.C. THYSSENKRUPP BILSTEIN COMPA SA Jud Sibiu Loc.Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8 Jud. Sibiu Loc. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8 SC WIENERBERGER SRL Loc. Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr. Loc. Sibiu, Str. Podului, nr , etaj 5, Sector 5, cod S.C. BIO ENERGY S.R.L. Loc. Dumbrăveni, str. Dobrogeanu Gherea nr. 24, Jud. Sibiu Loc. Dumbrăveni, str. Dobrogeanu Gherea nr. 24 SC TRACON SRL Loc. Braila, str. Vapoarelor, nr.21 Loc. Cristian BRAILA SC TRANSAVIA SA Oiejdea soseaua Alba Iulia - Cluj Loc. Miercurea Sibiului Napoca km.11 S.C. SOMETRA SA Loc. Copsa Mica, str. Fabricilor, nr. 1 Jud. Sibiu Loc. Copsa Mica, Str. Fabricilor nr. 1 S.C. VENTURELLI PROD Loc. Avrig, DN 1A, Km , Loc. Avrig, DN 1A, Km S.R.L. Jud. Sibiu. SC SIBAVIS SA Loc. Sibiu, str. Viile Sibiului, nr.1, Loc. Sibiu str. Viile Sibiului, nr.1, Jud. Sibiu S.C. CARMOLIMP SRL Loc. Ucea de Jos, jud. Brasov Loc. Vestem Instalaţiile IPPC sunt cele în care se desfăşoară activităţi din industria energetică, chimică sau a mineralelor, din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, gestiunea deşeurilor, ferme, abatoare. Obiectivele prezentate în tabelul anterior au primit autorizaţii integrate de mediu, în baza O.U.G. nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2006, privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Autorizaţia integrată de mediu pentru aceste obiective include condiţiile necesare pentru asigurarea că: 1) sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile; 2) nu este cauzată nici o poluare semnificativă; 19

20 3) este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt valorificate sau, în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului; 4) sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor; 5) este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile anormale de funcţionare; 6) sunt luate măsurile necesare pentru ca la încetarea definitivă a activităţii să se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfacatoare pentru a fi utilizat în circuitul economic; 7) sunt luate măsurile necesare pentru utilizarea eficientă a energiei; Autorizaţia integrată de mediu conţine cerinţele de monitorizare adecvate descărcărilor de poluanţi care au loc şi specifică metodologia şi frecvenţa de măsurare, procedura de evaluare şi obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de acesta pentru verificarea conformării cu autorizaţia. Nerespectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu conduce la suspendarea actului de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care l-a emis, după o notificare prealabilă prin care se acordă cel mult 60 zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor dar nu mai mult de şase luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea activităţii este interzisă. În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea autorizaţiei integrate de mediu. Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării activităţii sunt executorii de drept. 3. Patrimoniul natural şi construit Zone naturale valoroase În judeţul Sibiu beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 16 arii naturale (10 rezervaţii naturale şi 6 monumente ale naturii) a căror suprafaţă însumată reprezintă 3,6% din suprafaţa totală a judeţului Sibiu. La nivel judeţean au mai fost declarate încă 2 rezervaţii naturale (Arpăşel şi Eleşteele de la Mîndra) pentru care au fost întocmite documentaţiile în vederea obţinerii avizului din partea Academiei Române. Nr. Nume Tip Suprafaţa (ha) Anul infiinţării 1 Candrel Parc natural 9, Fagaras Parc natural 6, Dumbrava Sibiului Parc natural Balea 5 Iezerele Candrelului 6 Dealul Zackel Slimnic Calcarele eocene 7 Turnu Rosu 8 Lacul fara fund Ocna Sibiului Rezervatie mixta Rezervatie mixta Rezervatie mixta Rezervatie Paleontologica Rezervatie geologica 0,

21 9 Arpasel Suvara Sasilor Talmaciu Calcarele cretacice Cisnadioara Vulcanii noroiosi Hasag 13 Masa Jidovului Jina 14 La Grumaji Jina Pintenii din coasta 15 Jinei 16 Canionul Mihaileni Rezervatie zoologica Rezervatie botanica Monument Paleontologic 0, Monument Geologic Monument Geologic Monument Geologic Monument Geologic Monument Geologic Reţeaua ecologică europeană Natura 2000 reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene în domeniul conservării naturii în statele membre. Natura 2000 este o reţea ecologică de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în vederea protejării unor habitate şi a unor specii vulnerabile de plante şi animale. Datorită capitalului natural extrem de valoros, la nivelul judeţul Sibiu au fost desemnate un număr de 4 SPA-uri (Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică), declarate prin H.G. 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi un număr de 9 SCI-uri (Situri de Importanţă Comunitară), declarate prin Ordinul 1964/2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) privind instituirea de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Ariile Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA) sunt Avrig Scorei Făgăraş, Piemontul Făgăraş, Frumoasa şi Podişul Hîrtibaciului. Acestea ocupă o suprafaţă de aproximativ ,11 ha şi reprezintă 44,49% din suprafaţa judeţului. Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) sunt: Frumoasa, Insulele stepice de la Slimnic, Mlaca Tătarilor, Movilele de la Păuca, Munţii Făgăraş, Oltul mijlociu Cibin Hîrtibaciu, Pădurea de stejar pufos de la Petiş, Pădurea de stejar pufos de pe Tîrnava Mare, Sighişoara Tîrnava Mare. Acestea ocupă aproximativ 24,54% din suprafaţa judeţului Sibiu. Tipurile de habitate naturale din judetul Sibiu Nr. ctr. Denumire habitat Cod Natura 2000 Localizare Habitate costiere, marine şi dune 1 Pajişti saraturate continentale 1340 Teritoriul administrativ al localităţilor Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului 2 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu 3130 SCI Sighişoara Târnava Mare vegetatia din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto- Nanojuncetea 3 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de 3150 SCI Sighişoara Târnava Mare Magnopotamion sau Hydrocharition 4 Râuri alpine şi vegetatie lemnoasă cu Myricaria 3230 SCI Munţii Făgăraş germanica 5 Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora, cu 3220 SCI Munţii Făgăraş vegetaţie erbacee 6 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 3240 SCI Munţii Făgăraş Habitate de pajişti şi tufărişuri 21

22 7 Pajişti alpine şi boreale 4060 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş 8 Pajişt cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) 4070 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş 9 Desişuri cu Salix subarctica 4080 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 40A0 SCI Sighişoara Târnava Mare 10 Pajişti boreale şi alpine silicoase 6150 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş 11 Pajişti uscate semi-naturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros 6210 SCI Movilele de la Păucea SCI Insulele Stepice de la Slimnic SCI Sighişoara Târnava Mare 12 Pajişti de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase 6230 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş 13 Pajişti stepice subpanonice 6240 SCI Insulele Stepice de la Slimnic SCI Sighişoara Târnava Mare 14 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) 6410 SCI Frumoasa 15 Asociaţii de lizieră cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan si alpin 6430 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş SCI Sighişoara Târnava Mare 6510 SCI Sighişoara Târnava Mare 16 Pajişti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis) 17 Fâneţe montane 6520 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş Habitate din turbării şi mlaştini 18 Comunităţi depresionare din Rhynchosparion pe substraturi turboase 7150 SCI Mlaca Tătarilor Habitate de stâncării şi peşteri 19 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia 8110 SCI Munţii Făgăraş alpinae şi Galeopsitalia ladani) 20 Grohotiş calcaros şi de sisturi calcaroase ale etajelor 8120 SCI Munţii Făgăraş montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) 21 Pante stancoase silicioase cu vegetatie chasrmofitică 8220 SCI Munţii Făgăraş Habitate de pădure 22 Păduri tip Luzulo-Fagetum 9110 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş SCI Sighişoara Târnava Mare 23 Păduri tip Asperulo-Fagetum 9130 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş SCI Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava mare SCI Sighişoara Târnava Mare 24 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli 9160 Teritoriul judeţului Sibiu, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de amestec cu gorun 25 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 9170 SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş SCI Sighişoara Târnava Mare 26 Păduri de Tilio-Acerion cu versanţi abrupţi, 9180 SCI Sighişoara Târnava Mare grohotişuri şi ravene 27 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) 91E0 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş SCI Sighişoara Târnava Mare 28 Păduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus 91G0 Teritoriul judeţului Sibiu, în etajul nemoral, zona dealurilor intracarpatice, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec cu gorun 29 Păduri panonice cu Quercus pubescens 91H0 SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş SCI Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava mare SCI Sighişoara Târnava Mare 30 Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur 91I0 SCI Sighişoara Târnava Mare 31 Păduri de fag dacice (Symphyto-Faglon) 91V0 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş SCI Sighişoara Târnava Mare 32 Păduri dacicede stejar şi carpen 91Y0 SCI Sighişoara Târnava Mare 33 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 92A0 SCI Sighişoara Târnava Mare 34 Păduri acidofile ci Picea din etajele alpine muntoase 9410 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş 35 Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra 9420 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş Sursa: Directiva Habitate a Consiliului Europei 92/43 EEC şi Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Sibiu Au fost preluate spre administrare şi custodie 9 arii naturale protejate de interese european şi 12 arii naturale protejate de interes naţional şi local, prezentate în tabelul următor: 22

23 Nr. ctr. Aria naturală protejată, preluată în adminsitrare/ custodie Adminsitratorul/ custodele ariei naturale protejate 1 Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava Direcţia Silvică Sibiu Sibiului 2 ROSCI0093 Insulele stepice de lângă ARPM Sibiu Slimnic (include o arie protejată de interes naţional) 3 ROSCI0118 Movilele de la Păucea ARPM SIBIU 4 ROSPA0099 Podişul Hîrtibaciului (include o Sociatatea Progresul Silvic arie protejată de interes naţional) 5 ROSCI0227 Sighişoara Tîrnava Mare Sociatatea Progresul Silvic 6 ROSPA0003 Avrig Scorei - Făgăraş Asociaţia EPAL-RO-ECOProtection 7 ROSPA0098 Piemontul Făgăraş (include o arie protejată de interes local) OS Răşinari şi OS Izvorul Florii Avrig 8 ROSCI0122 Munţii Făgăraş (include 2 arii protejată de interes naţional) OS Răşinari şi OS Izvorul Florii Avrig 9 ROSPA0043 Frumoasa (include 5 arii Consiliul Judeţean Alba protejată de interes naţional) 10 ROSCI0085 Frumoasa (include 6 arii protejată de interes naţional) Consiliul Judeţean Alba Sursa: Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Sibiu, anul 2010, realizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu Prin suprapunerea siturilor Natura 2000 (SCI şi SPA) rezultă o suprafaţă de ,37 ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul administrativ al judeţului Sibiu. Intrucât judeţul Sibiu este caracterizat printr-un nivel ridicat de biodiversitate - din punct de vedere al numărului de specii, al habitatelor şi al ecosistemelor pe care le formează şi din punct de vedere al suprafeţelor deţinute de acestea, se impune conservarea biodiversităţii pe terenurile agricole şi forestiere. Modificările actuale de peisaj pun în evidenţă ameninţări serioase: intensificarea activităţilor agricole ce afectează cu precădere zonele mai productive şi abandonarea activităţilor agricole ce se manifestă mai ales în zonele slab productive. În valea Lotrioarei au fost identificate o serie de specii de moluşte endemice şi specii de insecte a căror conservare necesită declararea habitatului lor ca arii speciale de conservare (Legea nr. 462 / 2001). Priorităţile de intervenţie privind problema biodiversitatii sunt: îmbunătăţirea/ înfiinţarea structurilor administrative adecvate; dezvoltarea/ revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate; realizarea infrastructurii specifice; întocmirea studiilor specifice, inventariere, cartare; întărirea sistemului instituţional în vederea asigurării controlului, aplicării legislaţiei şi a capacităţii instituţionale corespunzătoare pregătirii şi implementării planurilor de management (programe de întreţinere); preluarea ariilor naturale protejate de interes comunitar şi naţional în administrare sau custodie; elaborarea planurilor de monitorizare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar; elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate de interes comunitar şi naţional; evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar; elaborarea documentaţiei ştiinţifice în vederea propunerii de noi arii naturale protejate de interes naţional; conştientizarea şi informarea factorilor interesaţi cu privire la necesitatea protecţiei ariilor naturale protejate şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar; accesarea de fonduri pentru proiecte de protecţia/conservarea naturii. 23

24 Fondul forestier Fondul forestier total administrat de către Direcţia Silvică Sibiu este de ha, din care ha proprietate publică a statului, ha proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale, ha proprietate privată a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice. Fondul forestier supravegheat de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Sibiu totalizează un număr de ha, din care ha aparţin unităţilor administrativ teritoriale, ha proprietate persoane juridice şi persoane fizice. În cursul anului 2008 nu s-au înregistrat diminuări nejustificate a suprafeţei fondului forestier. Solicitările privind scoaterile definitive şi ocupările temporare din fond forestier au fost oportune, iar documentaţiile respective s-au întocmit în condiţiile respectării stricte a prevederilor legale. Asigurarea integrităţii fondului forestier va constitui o preocupare constantă a silvicultorilor sibieni, aceştia fiind conştienţi de faptul că diminuarea suprafeţei pădurilor poate conduce la manifestări dereglatoare complexe, în primul rând la destabilizarea echilibrului ecologic şi a condiţiilor de mediu. În legătură cu asemenea manifestări, se menţionează pierderea capacităţii productive a solului, reducerea biodiversităţii ecologice şi a habitatelor efectivelor de vânat, destabilizarea bazinelor hidrografice, etc. În domeniul regenerării pădurilor se preconizează creşterea suprafeţelor regenerate natural, în detrimentul plantaţiilor integrale, lucru ce va duce şi la creşterea volumului de lucrări pentru ajutorarea regenerărilor naturale în fond forestier. În cadrul strategiei naţionale privind apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier preocuparea primordială a Direcţiei Silvice Sibiu este asigurarea permanentei, stabilităţii, biodiversităţii fondului forestier pe care-l administrează, astfel că nici o suprafaţă de pe care s-a recoltat masa lemnoasă, în urma aplicării prevederilor amenajamentelor silvice, să nu rămână neîmpădurită. În afara terenurilor degradate preluate sau achiziţionate, Direcţia Silvică Sibiu se confruntă la nivelul judeţului Sibiu şi cu existenţa unor suprafeţe degradate în zona Copşa Mică. Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt complexe, proceselor de eroziune asociindu-se fenomenul de poluare. Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de 15grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele de degradare cu largă amplitudine în zona Copşa Mică sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor profunde şi cu extindere mare. Prioritǎţile de intervenţie privind problema fondului forestier: gospodărirea şi dezvoltarea pădurilor trebuie să devină un element esenţial în strategia judeţeană de prevenire a inundaţiilor. Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calităţii apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunităţile locale fără alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul pădurilor situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă subterane sau de suprafaţă, precum şi a pădurilor situate pe versanţii aferenţi lacurilor naturale şi de acumulare. Patrimoniul construit Judeţul Sibiu este un teritoriu cu o veche şi complexă civilizaţie, care a creat, de-a lungul timpului, numeroase valori intrate în patrimoniul cultural şi istoric. Legea 5/2000 privind aprobarea PATN Zone protejate prezintă lista patrimoniului cultural construit de interes naţional, instituind modul de delimitare provizoriu al zonelor de protecţie al monumentelor. 24

25 Mărimea şi densitatea patrimoniului cultural din judeţul Sibiu este impresionantă (1012 poziţii); aici existând conform Lista M.C.P.N stabilită prin OM 2361 din : 162 de monumente şi situri arheologice, 798 monumente şi ansambluri de arhitectură, 16 clădiri memoriale şi 36 de monumente de artă plastică şi cu valoare memorială. În 52 din cele 62 de unităţi administrativ teritoriale există o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală, de interes naţional. Din punct de vedere istoric monumentele şi ansamblurile construite din judeţ aparţin tuturor epocilor şi perioadele civilizaţiei umane. Descoperirile de la Racoviţa atestă existenţa comunităţilor de pe teritoriul judeţean în cea mai veche cultură din istoria omenirii cultura de prund acum ani. Vestigii din neolitic ( î.h.) au fost găsite în centre precum Caşolţ, Ocna Sibiului, Mediaş şi Boarta, iar din epoca bronzului ( î.h.) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Mediaş, Tilişca, Şura Mare. Bogăţia şi valoarea istorică a vestigiilor din perioadele dacică şi daco-romană stau mărturie pentru nivelul civilizaţiei comunităţilor de pe teritoriul judeţean. Atestarea existenţei creştinismului în acest spaţiu, prin descoperirea donarium-ului de pe Biertan, datat în sec. IV, dezvăluie structura şi stadiul civilizaţiei epocii prefeudale. Din această epocă provin urme ale trecerii popoarelor migratoare la Mediaş (avari), Velţ (huni), Bruiu (goţi) şi Şeica Mică (gepizi). Epoca feudală este marcată de stăpânirea maghiară (sec. IX), care în scopul întăririi structurilor sociale şi apărării colonizează sudul Transilvaniei cu saşi. Această colonizare a atras densitatea cea mai mare în zona Sibiului, care devine cu timpul un teritoriu administrativ district, comitat şi apoi provincie, cu populaţie mixtă română şi săsească. Acest fapt face ca între , Sibiul, Braşovul şi Bistriţa să formeze obştea saşilor (Universitas Saxorum) ca unitate politică, administrativă şi juridică a comunităţilor săseşti din Transilvania. Atacurile turceşti din sec. XV au pus problema, în numeroase comunităţi, a ridicării unor fortificaţii de apărare a bunurilor şi locuitorilor zonelor afectate. Au fost construite noi locuri fortificate în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului, fiind întărite şi cetăţile vechi (Sibiu, Mediaş, Slimnic). La sfârşitul epocii feudale şi în epoca modernă rolul Sibiului se amplifică; odată cu trecerea Transilvaniei în stăpânire habsburgică (1688), acesta devine capitala principatului. În această perioadă, cu precădere în a doua jumătate a sec. XIX, Sibiu a exercitat o influenţă culturală şi ştiinţifică, fiinţând un centru important al emancipării românilor din Ardeal. După actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, Sibiu devine capitala Transilvaniei, prin instalarea aici a guvernului provizoriu (Consiliul dirigent) care administra provincia ca parte integrantă a statului unitar român. În epoca modernă, pe teritoriul judeţului s-au construit numeroase imobile cu funcţii administrative şi culturale - cărora li se conferă în prezent o valoare istorică şi culturală, păstrate într-o formă completă, nealterată: În raport cu condiţiile de existentă ale construcţiilor şi cu starea lor fizică, legată de epoca din care provin, valorile de patrimoniu de interes naţional, se clasifică în: monumente şi ansambluri de arhitectură şi monumente şi situri arheologice. În prima categorie sunt catalogate în 6 subcategorii, determinate de funcţia construcţiilor, un număr de 27 monumente şi ansambluri, după cum urmează: a) Cetăţi 1. Cetatea Turnu Roşu or. Tălmaciu, sat Boiţa 25

26 2. Cetatea Slimnicului com. Slimnic, sat Slimnic b) Biserici fortificate cetăţi 1. Cetatea săsească cu biserică com. Aţel, sat Aţel 2. Biserica evanghelică cu cetate com. Biertan sat Biertan 3. Biserica cu incintă com. Biertan, sat Richiş 4. Cetatea săsească cu biserică or. Cisnădie 5. Cetatea săsească cu biserică com. Merghindeal, sat Dealu Frumos 6. Biserica evanghelică cu fortificaţii com. Laslea, sat Mălâncrav 7. Cetatea săsească cu biserică com. Moşna, sat Moşna 8. Cetatea săsească cu biserică com. Valea Viilor, sat Valea Viilor 9. Cetatea săsească cu biserică com. Bazna, sat Bazna 10. Cetatea săsească cu biserică com. Brateiu, sat Buzd 11. Cetatea săsească cu biserică com. Dârlos, sat Curciu 12. Cetatea săsească cu biserică or. Mediaş, sat Ighişu Nou 13. Cetatea săsească cu biserică or. Dumbrăveni, sat Saroş pe Târnave c) Clădiri civile urbane 1. Turnul Sfatului mun. Sibiu 2. Casa Thomas Altenberger Casa Johann Lula Ansamblul vechii primării mun. Sibiu 3. Palatul Brukenthal mun. Sibiu d) Ansambluri urbane 1. Ansamblu urban fortificat mun. Sibiu e) Muzee etnografice în aer liber 1. Complexul Naţional Muzeal ASTRA mun. Sibiu f) Biserici şi ansambluri mănăstireşti 1. Biserica evanghelică Sf. Maria mun. Sibiu 2. Biserica evanghelică Sf. Margareta cu fortificaţiile mun. Mediaş 3. Biserica Sf. Arhangheli or. Ocna Sibiului 4. Biserica Sf. Nicolae com. Turnu Roşu, sat Turnu Roşu 5. Biserica evanghelică cu incintă fortificată or. Cisnădie 6. Ans. fostei mănăstiri cisterciene com. Cârţa, sat Cârţa 7. Biserica evanghelică or. Cisnădie, loc. Cisnădioara În categoria monumentelor şi siturilor arheologice intră 2 subcategorii, clasificate după tipul vestigiilor catalogate, care cuprind în total 2 obiective de interes naţional, după cum urmează: a. Fortificaţii dacice Cetate cu două turnuri locuinţă (punctul Dealul Cătinaş ) com. Tilişca, sat Tilişca b. Rezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate aşezări şi necropole Aşezări şi necropole com. Brateiu, sat Brateiu Considerând întreg ansamblul patrimoniului judeţean de valoare naţională şi locală se remarcă numărul foarte mare de monumente, ansambluri şi situri, în comparaţie cu lista prezentată în Legea 5/2000, fapt ce impune eforturi deosebite de monitorizare, renovare şi conservare. 26

27 Categoria cea mai numeroasă, a monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură (798 poziţii din 1012), pune cele mai multe probleme de conservare şi valorificare, întrucât acestea se află în fluxul activităţilor umane, fără a mai menţiona acţiunea factorilor naturali şi sociali. Având în vedere rezultatele unor studii de specialitate, proiecte şi programe existemnte la Direcţia judeţeanăpentru cultură şi patrimoniu Sibiu, precum şi Programul Naţional de Restaurare, se poate propune o ierarhie a priorităţilor de intervenţie bazată pe criterii constructive, de valoare istorică, culturală şi economică. Gruparea cea mai importantă a obiectivelor patrimoniului construit se află în zona limitrofă a mun. Sibiu, urmată de valea Târnavelor; aceste zone fiind prioritare pentru intervenţii de renovare şi dezvoltare, mai ales că acestea atreag şi numărul cel mai mare de vizitatori. Este necesară totodată şi dezvoltarea altor zone cu patrimoniu construit, cu un volum mai redus de obiective, în vederea realizării unei oferte complementare şi a valorificării unitare a acestor resurse pe tot teritoriul judeţean. Pe lângă necesităţile de intervenţie pentru restaurare şi consolidarea fondului construit valoros există o preocupare permanentă de valorificare a acestor construcţii. Numeroase monumente sunt utilizate ca spaţii muzeale, fiind încluse în circuitul turistic. Alte funcţii capabile să revitalizeze şi să valorizeze clădirile de patrimoniu sunt locuirea şi dotările publice. Analiza nevoii de spaţii pentru instituţii în cadrul unor imobile din proprietatea CJ Sibiu, aflate pe lista monumentelor istorice, este expusă în anexă. Pe lângă necesităţile de intervenţie pentru restaurare şi consolidarea fondului construit valoros există o preocupare permanentă de valorificare a acestor construcţii. Numeroase monumente sunt utilizate ca spaţii muzeale, fiind încluse în circuitul turistic. Alte funcţii capabile să revitalizeze şi să valorizeze clădirile de patrimoniu sunt locuirea şi dotările publice. Analiza nevoii de spaţii pentru instituţii în cadrul unor imobile din proprietatea CJ Sibiu, aflate pe lista monumentelor istorice, este expusă în anexă. 4. Riscuri naturale Inundaţii Din punctul de vedere al climei, România se confruntă cu fenomene hidrologice în cicluri de 9-10 ani, ani de secetă urmaţi de ani ploioşi. Despăduririle masive după 1990 au amplificat gravitatea fenomenului, inundaţiile având un caracter torenţial în multe zone. Având în vedere frecvenţa şi pierderile cauzate, inundaţiile se afla pe primul loc în ceea ce priveşte riscurile naturale care prezintă pericol pentru populaţie şi pentru activităţile economice. La nivelul judeţului s-a avut în vedere un scenariu de prognoză defavorabilă, care presupune suprapunerea undei de viitură de pe râul Hârtibaciu cu o creştere a nivelurilor pe râul Cibin. Astfel, pentru atenuarea remuului produs pe râul Hârtibaciu în vederea apărării localităţilor din aval de acumularea nepermanentă, Beneşti, Alţâna, Nocrich, Cornăţel, se propun ca zone pretabile pentru inundare dirijată 6 incinte agricole în aceste localităţi, însumând un total de 445 ha, care pot acumula un volum de 5,25 mil. m 3 de apă. În anul 2003 a fost finalizat Sistemul Meteorologic Integrat Naţional (SIMIN), care permite cunoaşterea şi prognozarea mai precisă a fenomenelor meteorologice periculoase şi s-a demarat realizarea Sistemului Informaţional Decizional Integrat în cazul Dezastrelor Provocate de Ape (DESWAT Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters). Sunt în curs de elaborare Planurile de apărare împotriva inundaţiilor în care, fiecare primărie va introduce datele reactualizate referitoare la zonele cu risc de inundabilitate. 27

28 Cauza principală care poate duce la posibile inundaţii o reprezintă colmatarea accentuată a cursurilor de apă. În acest sens, în fiecare an sunt prevăzute lucrări de decolmatare şi regularizare, reprofilare a cursurilor de apă. La sfârşitul anului 2009 s-au realizat astfel de lucrări pe următoarele cursuri de apă: pârâul Moşna, pârâul Şmig, pârâul Giacăş. Zone cu risc de inundabilitate - B.H. Mureş, an 2008 Localitate Curs de apă Râul Târnava Mare Aţel Pârâul Aţel Râul Târnava Mare Micăsasa Pârâul Şoroştin Valea Rea Pârâul Moşnei Moşna Valea Nemşei Şeica Mică Valea Şoroştin Loamneş Râul Vişa Pârâul Calva Şeica Mare Râul Vişa Pârâul Popii Valea Carpenului, Târnava Torenţi Târnava Mare Mihăileni Pârâul Răvăşel Slimnic - sat Ruşi Torenţi Râul Vişa Axente Sever Torenţi Râul Târnava Mare Dârlos Valea Curciu Pârâul Păucea Biertan Pârâul Copşa Pârâul Valea Viilor Valea Viilor Torenţi Pârâul Grui Pârâul Hevesi Râul Târnava Mare Laslea Pârâul Laslea Râul Târnava Mare Brateiu Valea Buzdului Valea Mare Pârâul Podului Pârâul Valchid Hoghilag Valea Nucilor Tîrnava Mare A.N.A.R., D.A. Mureş, S.G.A. Mureş, S.H. Mediaş, adresa 643/ Zone de risc la inundabilitate.doc Conform aceleiaşi surse, în perioada , au fost decolmatate, deci s-a redus considerabil riscul de inundaţii pe următoarele cursuri de apă: Valchid, Prod, Laslea şi afluenţi, Visa, Căpâlna, Târnava Mare, Popii la Şeica Mare, Ighiş, Valea Viilor, Valea Satului, Richiş, Biertan, Dupuş. De asemenea, pentru perioada sunt propuse lucrări pe următoarele cursuri de apă: pârâul Păucea (intravilan localitatea Păucea), pârâul Hârştiu (la Axente Sever), pârâul Şoala (la Agârbiciu), Târnava Mare (intravilan localitatea Mediaş), pârâul Ighiş (intravilan Mediaş), 28

29 pârâul Valchid (intravilan Copşa Mare). Alunecări de teren Conform studiului Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în 1998, se evidenţiază următoarele situaţii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări: terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări dar cu risc ridicat de accentuare a eroziunii ha 15,75%; terenuri relativ stabile dar cu fenomene locale de prăbuşiri, căderi de stânci şi pietre, rezultate prin procese naturale de alterare (îngheţ-dezgheţ, variaţii de temperatură) ha %; terenuri cu eroziune moderat puternică, cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare a versanţilor (construcţii grele clădiri, şosele) ha.- 32,89%; terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări de teren active; frecvente situaţii cu exces de umiditate determinat de pânze freatice, torenţi sau izvoare de coastă ha %; terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri ha. 9,6%; Identificarea acestora şi inventarierea s-a făcut conform Ordinului comun promovat de MLPAT DAPL - MAPPM nr. 62 / N /31 iulie 1998 ca urmare a calamităţilor naturale produse în unele judeţe în perioada mai-iunie 1998 şi după această perioadă. Aceste observaţii au fost centralizate la nivelul Consiliului Judeţean, în teritoriul localităţilor fiind identificate zone expuse la riscuri naturale previzibile. Despăduririle de proporţii în scopul extinderii suprafeţelor cu păşuni, fâneţe şi diverse culturi au determinat expunerea versanţilor proceselor de eroziune şi alunecări de teren. În unitatea montană degradarea terenurilor afectează păşunile alpine, sărăcite şi din cauza păşunatului excesiv precum şi drumurile ( Transfăgărăşanul ), potecile sau alte construcţii prin alunecări de teren, avalanşe şi torenţi. Degradarea terenurilor în zona dealurilor este una dintre cele mai extinse din ţară. Etajul colinar şi depresiunile sunt afectate de alunecări de teren în diferite stadii de evoluţie care pot fi identificate pe majoritatea suprafeţelor, concomitent cu o torenţialitate foarte activă. Eroziunea puternică până la excesivă se întâlneşte pe versanţii celor două Secaşe, pe versanţii Visei şi a văilor afluente, pe marginea nordică a depresiunilor Sibiu şi Făgăraş, pe unii versanţi ai Târnavei Mari, pe majoritatea afluenţilor Hârtibaciului şi ai Târnavei. În permanentă reactivare sunt alunecările de pe versantul sudic al Podişului Hârtibaciului, versanţii Târnavei (alunecările de la Copşa Mică evoluează agravate şi de poluarea locală care a dus la distrugerea vegetaţiei). În Podişul Secaşelor despăduririle masive activează alunecările care se extind permanent. În această zonă s-au remarcat în timp alunecările de la Armeni, Broşteni, Soroştin, Aciliu, Amnaş, Dobârca, Apoldu, Topârcea. În Podişul Târnavelor se remarcă alunecările de la Bazna, Chesler, Micăsasa, Curciu, Dârlos, din jurul Mediaşului şi al Dumbrăveniului. În scopul limitării şi împiedicării reactivării eroziunii de suprafaţă foarte puternică, eroziunii de adâncime şi a alunecărilor de teren, au fost demarate lucrări de reconstrucţia ecologică în perimetrele: cariera de nisip Guşteriţa Nepădoaia, cariera de marmură de la Porumbacu de Sus, Dealul Cărămizilor Municipiul Mediaş (6 ha. cu panta peste 35%), Hula Baznei (10 ha. fâneţe, vii defrişate, drumuri exploatare, taluzuri, teren neproductiv), lucrări de stabilizare a versantului drept al râului Târnava Mare - în Copşa Mică. 29

30 Zonarea seismică Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor scara MSK (SR ), teritoriul judeţului Sibiu aparţine zonei de intensitate seismică 7 cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani. Din punct de vedere al coeficientului seismic K S (conform Normativ P ), teritoriul de studiu include zone în care acest coeficient înregistrează valori diferite, crescătoare de la Vest la Est şi anume: - zona D - în care K S are valoarea 0,16 - zona E - K S are valoarea 0,16 - zona F - K S are valoarea 0,08 Zonarea teritoriului din punct de vedere al valorii perioadei de colţ T C (conform Normativ P ) evidenţiază faptul că judeţul Sibiu aparţine zonei în care perioada de colţ T C are valoarea 0,7 secunde. Ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - K S este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul de studiu (conform valorilor de mai sus) aparţine unei zone cu risc scăzut, fără probleme majore din punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic. Prioritǎţile de intervenţie privind problema zonelor de risc natural: identificarea zonelor inundabile şi a celor cu potenţial de producere a alunecǎrilor de teren de pe raza judeţului. Riscuri tehnologice În cadrul judeţului Sibiu există 6 instalaţii relevante pentru securitate, în cadrul unor obiective de tip Seveso, prezentate în tabelul următor: Obiective SEVESO Numele şi adresa agentului economic Adresa amplasament Domeniu de activitate Nr. instalatii relevante pentru securitate Denumirea substanţei Frazele de risc asociate Cantitatea totala de substanta posibil a fi prezenta pe amplasament ( cap. proiectata) (t) Stadiul autorizării SC EUROFOAM SRL Str.Gării nr.13, Şelimbăr Producţie spume poliuretanice 4 Toluen diizocianat (TDI) R 26; R 36/37; R 40; R 42/43; R 52/ t AM nr.sb 44 din SC APA- CANAL SA Str.Eschil nr.6, Sibiu Captare, tratare şi distribuţie apă potabilă 1 Clor gazos (Cl 2 ) R 23; R 36/37; R 37; R t AM nr.sb 25 din Depozitul de inmagazinare subterana a gazelor naturale Cetatea de Balta Cetatea de Baltă Depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale 1 Gaz metan CH4 Substanţa nominaliza tă, foarte inflamabil (F+), fraze de risc R: t AM nr. SB 10 din

31 extrem de inflamabil SC Eurofoam SRL se constituie într-un obiectiv care poate genera accidente, iar împreună cu obiectivele SC Apă-Canal SA şi Depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Cetatea Albă, se supun prevederilor HG nr. 804/ 2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. În cazul tuturor celor 3 obiective SEVESO nu există posibilitatea manifestării efectului Domino. Operatorul are obligaţia să elaboreze un document care să stabilească politica sa de prevenire a accidentelor majore (PPAM) şi care să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător în scopul protejării, la un nivel ridicat, a sănătăţii populaţiei şi mediului, prin mijloace, structuri şi sisteme de management adecvate. De asemenea, operatorul este obligat să asigure informaţiile necesare autorităţilor publice competente, la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară, în jurul amplasamentelor existente. Conform art. 13. al HG nr. 804/ 2007, autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, trebuie să ia măsurile necesare pentru ca în politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora. În acest scop, autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean efectuează verificări cu privire la: a) poziţionarea noilor amplasamente; b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile art.11 ale acestei HG.; c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele unui accident major. Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, în colaborare cu autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, iau măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont, pe de o parte, de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate, stabilite în funcţie de nivelul de pericol, între amplasamentele cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei hotărâri şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art.6, astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie. Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului stabilesc proceduri adecvate pentru consultări în scopul implementării politicilor prevăzute la alin. (1) şi (3). Procedurile prevăzute la alin.(4) trebuie stabilite astfel încât să se asigure că recomandările tehnice privind riscurile pe care le implică amplasamentul sunt disponibile, fie pentru fiecare caz în parte, fie la modul general, în momentul luării deciziei. 31

32 5. Reţeaua de localităţi Număr, structură, ierarhizare Judeţul Sibiu posedă o reţea de localităţi echilibrată, având un total de 188 de aşezări, din care 2 municipii, 9 oraşe şi 162 de sate. Aceste localităţi fac parte din 64 de teritorii administrative de bază din care 53 sunt comune. Repartiţia unităţilor administrative pe treptele de relief este următoarea: % din Număr Număr comune Treaptă relief suprafaţa judeţului municipii şi oraşe Podiş 71, Deal/ Munte 26, Densitatea medie a localităţilor la 1000 km 2 este de 34, iar cea a satelor de 33, cu mult sub media pe ţară de 55 sate/1000 km 2. Mărimea medie a unei comune este de locuitori iar mărimea medie a satelor este de 810 locuitori mediile pe ţară fiind de loc./comună şi 800 loc./sat. Deşi mărimea medie a satelor este aproximativ egală cu cea pe ţară, densitatea redusă a localităţilor în teritoriul judeţean pune probleme în dezvoltarea reţelei de localităţi. Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea PATN Secţiunea IV-a Reţeaua de localităţi, judeţul Sibiu posedă 2 localităţi de rangul II, Municipiile Sibiu şi Mediaş, 9 localităţi de rangul III oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu, 53 de localităţi de gradul IV, sate reşedinţe de comune şi 162 sate componente, localităţi de rangul V. Satisfacerea indicatorilor minimali de definire ai principalelor localităţi. Municipiile se înscriu prin numărul lor de locuitori, în limitele menţionate în Legea 351/2001, de de mii de locuitori. Sibiul ca municipiu reşedinţă de judeţ posedă o zonă de influenţă de peste 200 de mii de locuitori şi o rază de servire de peste 50 de km. Cele două municipii se află pe căi de comunicaţii rutiere şi feroviare de primă importanţă pentru traficul regional şi internaţional. Municipiul Sibiu se află la intersecţia axelor sudic şi estic ale Transilvaniei, care fac legătura între Braşov şi Deva şi respectiv Defileul Oltului Cluj pe care se suprapune coridorul transeuropean nr. IV beneficiind şi de existenţa unui aeroport internaţional. Celălalt municipiu se află şi ele pe intersecţia axelor caracteristice de căi de comunicaţii; care străbat centrul Ardealului pe direcţia E-V şi N-S, situându-se pe ramificaţia coridorului trans-european nr. IV. Se poate astfel conchide că accesibilitatea localităţilor de rangul II şi III din judeţ este bună, prin poziţia pe care o ocupă pe axe importante de căi de comunicaţii, dar parametrii de circulaţie ale acestor infrastructuri nu sunt la nivelul cerinţelor actuale. Din punct de vedere economic oraşele de rang II şi III au o contribuţie importantă la producţia industrială a ţării în principal în industria uşoară (textila confecţii şi încălţăminte) industria alimentară şi a materialelor de construcţie. Producţia industrială se realizează în aceste localităţi după cum urmează: Sibiu şi Mediaş 83,38%, Cisnădie 2,12%, Copşa Mică 5,18%, Avrig 3%, Agnita 1,6%, Miercurea Sibiului 1,23%, Sălişte 1,2% Tălmaciu- 0,94% şi Dumbrăveni - 0,19%. 32

33 Numărul mediu de salariaţi din ramura neagricolă angajaţi în oraşele din judeţ prezintă o imagine mai precisă asupra ponderii activităţilor specifice mediului urban. Localitatea Industrie construcţii % Servicii % Total salariaţi Municipiul Sibiu , , Municipiul Mediaş , , Or Agnita , , Or Avrig , , Or Cisnădie , , Or Copşa Mică , , Or Dumbrăveni , , Or Miercurea Sibiului , ,6 742 Or Ocna Sibiului , ,1 386 Or Sălişte , Or Tălmaciu , , Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Pe ansamblu, mediul urban se caracterizează printr-o bună ocupare a forţei de muncă în sectorul secundar, dar o insuficientă ocupare în servicii care indică o activitate terţiară redusă. În acest domeniu de activitate se disting trei categorii de servicii: social-edilitare, personale şi industriale. Dintre oraşele în care aceste trei categorii sunt cel mai bine reprezentate menţionăm Sibiu, Mediaş, Agnita şi Avrig; celelalte având ponderi reduse de ocupare în aceste activităţi. Infrastructura socio-culturală - dotări publice Învăţământ Situaţia ratei de şcolarizare pe categorii de vârstă şi ratei de cuprindere a elevilor pe tipuri de învăţământ, în învăţământul preuniversitar (primar, gimnazial şi liceal), pe perioada , a fost următoarea: Rata de şcolarizare pe categorii de vârstă A/V 0-4 ani 5-9 ani Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi % , , , , , , ani ani A/V Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi % , , , , , ,88 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu date prelucrate 2009 Rata de cuprindere a elevilor pe tipuri de învăţământ Preşcolar [%] Primar [%] Gimnazial [%] Liceal I + SAM [%] A/TI SB RO SB RO SB RO SB RO 2006/07 92,40 76,20 97,34 103,80 94,54 96,70 86,41 82, /08 83,10 77,60 92,17 97,80 98,42 100,50 80,40 87, /09 92,40 92,17 98,36 81,91 Sursa: I.S.J. Sibiu - Raportul privind starea învăţământului din judeţul Sibiu pe anii şi la nivel naţional date prelucrate Situaţia efectivelor de elevi pe perioada , a fost următoarea: 33

34 Evoluţia efectivelor de elevi pe tipuri de învăţământ A/TI Preşcolar Primar Gimnazial Liceal SAM 2006/ / / Sursa: I.S.J. Sibiu, date prelucrate - Raportul privind starea învăţământului din judeţul Sibiu pe anii Conform prognozei, în Regiunea Centru dar şi la nivelul judeţului Sibiu, numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani dar nu numai, va scădea drastic încât o serie de şcoli existente la ora actuală nu vor mai fi necesare. Prognoza evoluţiei populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară L baza acestei prognoze stau prognozele pe grupe de vârstă, având ca bază de pornire anul 2005 şi repere viitoare anii 2015, respectiv Prognoza evoluţiei populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară ani ani ani Regiunea Regiunea România Sibiu România Centru Centru Sibiu ani ani România Regiunea Regiunea Sibiu România Centru Centru Sibiu Sursa: Planul Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic Tendinţa generală de diminuare a populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară va continua într-un ritm accentuat până în 2015, urmând ca această variaţie negativă să se încetinească (fără a înceta sau a-şi inversa cursul) pe palierul Baza materială a învăţământului Săli de clasă, Laboratoare, Ateliere Şcoli Licee Şcoli Şcoli Înv. Total gen. Profes. Postlic. Superior Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu date prelucrate 2009 Reţeaua şcolară ce susţine învăţământul general şi de specialitate este, din punct de vedere al numărului de utilizatori, cea mai importantă, ca mărime complexitate şi extindere în teritoriu, având prioritate în organizare şi dezvoltare, faţă de celelalte forme de învăţământ. Problemele acestei reţele de dotări se manifestă cu precădere în mediul rural, dar şi în oraşe. În sate există 299 de şcoli cu situaţie problematică fie datorită stării necorespunzătoare a imobilelor sau lipsei personalului didactic. În mediul urban este mai frecvent abandonul şcolar, datorat în unele cazuri numărului mare de elevi din clase, şi deci a reducerii timpului afectat fiecărui elev de către cadrele didactice. Mediul rural suferă de fenomenul invers, al neşcolarizării şi absenteismului, îndeosebi în rândul etniei romilor. Subutilizarea dotărilor de învăţământ primar şi gimnazial este o problemă care afectează 28 de comune, din care 5 au sub 50 de elevi pe unitate de învăţământ Bârghiş 38 el/şc.; Chirpăr 49,3 el/sc., Mihăileni 26,4 el/şc.; Păuca 46,5 el/şc. şi Râu Sadului 22,0 el/şc. Un număr de 10 comune au elevi/şcoală iar alte 9 comune au între elevi/ şcoală. 34

35 În total această problemă atinge 89 de unităţi de învăţământ din mediul rural, care vor necesita comasări şi remodelări. Încărcarea dotărilor de învăţământ cu cadre didactice este o altă problemă a reţelei de învăţământ primar şi gimnazial; media pe judeţ (13,3 el/cadru didactic) este depăşită în 8 unităţi administrativ-teritoriale. Problemele dotărilor învăţământului mediu şi de specialitate sunt mai reduse ca amploare, acestea afectează 24 de licee din cele două municipii, care sunt suprautilizate şi 3 licee din oraşele Ocna Sibiului, Tălmaciu şi din Miercurea Sibiului care sunt subutilizate, în parte şi datorită numărului redus al personalului didactic. Învăţământul special În judeţul Sibiu există un număr de 655 preşcolari şi elevi cu nevoi crescute de asistenţă educaţională complexă şi servicii de sprijin specializate, în vederea ameliorării, compensării şi recuperării deficienţelor, incapacităţilor, handicapurilor şi/sau dizabilităţilor lor. Pentru a veni în sprijinul copiilor cu c.e.s. în judeţul Sibiu există cinci centre şcolare pentru educaţie incluzivă: C.S.E.I. nr. 1 Sibiu, C.S.E.I. nr. 2 Sibiu, C.S.E.I. Mediaş, C.S.E.I. Dumbrăveni, C.S.E.I. Turnu-Roşu, subordonate Consiliului Judeţean Sibiu şi un Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu, finanţat de C.J.S. Toate cele cinci centre şcolare de educaţie incluzivă sunt în subordinea C.J.S. şi finanţate de acesta. Situaţia centralizată privind repartiţia pe clase a elevilor cu c.e.s. din cadrul C.S.E.I. din judeţul Sibiu se poate consulta ca material bibliografic. Selecţia copiilor pentru a fi şcolarizaţi în cadrul centrelor se face de către Serviciul de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Sibiu. Formarea profesională continuă a adulţilor Instituţiile care realizează formare profesională sunt: A.J.O.F.M. Sibiu prin Centrul de Formare Profesională a Adulţilor, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Sibiu, Casa Corpului Didactic Sibiu şi Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, cu sediul la Mediaş. A.J.O.F.M. Sibiu a considerat oportună crearea unui Centru de Formare Profesională a Adulţilor (CFPA) cu scopul de a creşte gradul de pregătire al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Dotări sanitare Indicatori sintetici ai stării de sănătate Morbiditatea generală (incidenţa) a fost în anul 2008 de 969 locuitori ( total cazuri noi de boală). Indicele de morbiditate generală (incidenţa) manifestă o tendinţă de creştere în ultimii 10 ani de la 778,7 cazuri noi de îmbolnăvire la loc. în 1990 la 969 cazuri noi la loc. în 2008, creşterea fiind mai accentuată în mediul urban cazuri noi la loc, faţă de mediul rural: 968 la loc. Ierarhizare pe primele cinci cauze de boală: a. bolile aparatului respirator ( cazuri noi; 480 loc.); b. bolile aparatului digestiv ( cazuri noi; 77 loc.); c. bolile aparatului osteo articular ( cazuri noi; 68 loc.); d. bolile aparatului genito urinar ( cazuri noi; 60 loc.); e. bolile pielii şi ţesutului subcutanat ( cazuri noi; 50 loc.). Incidenţa (cazuri noi) prin afecţiuni care constituie probleme de sănătate publică: - Boli aparat circulator: 31 ( cazuri noi); - Tumori maligne: 2,5 (1.289 cazuri noi); 35

36 - Diabet zaharat: 5 (2.162 cazuri noi); - Leziuni traumatice, accidente: 24 ( cazuri noi). Prevalenţa (rămaşi în evidenţă): - Bolile aparatului cardiovascular: boli hipertensive: 12,49 %; cardiopatie ischemica: 7,17 %; - Diabet zaharat: 3,67 %; - Tumori maligne: 2,43 %; - Dializaţi: 234 (0,06 %); - HIV/SIDA: 97 (0.03 %). Rata brută a mortalităţii prezintă în judeţul Sibiu (ca şi în întreaga ţară) o tendinţă de creştere lentă în ultimii 10 ani, de la 9,0 decese la locuitori în 1990, la 10,7 decese la locuitori în În judeţul Sibiu funcţionează 7 spitale publice, din care 4 spitale generale (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Municipal Mediaş, Spitalul Orăşenesc Cisnădie şi Spitalul Orăşenesc Agnita) şi 3 spitale de specialitate (Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul de Psihiatrie Dr. Gh. Preda, toate în municipiul Sibiu), precum şi 3 clinici private. În spitale, la sfârşitul anului 2008, numărul paturilor de spitalizare continuă a fost de 2.650, cu un număr de pacienţi spitalizaţi, o rată de ocupare a paturilor de 80%, la o durată medie de spitalizare de 8 zile şi rata internărilor de 23% locuitori În anul 2008 au fost autorizaţi 12 furnizori, reuşind astfel să se ofere populaţiei un număr mai mare de servicii de îngrijiri la domiciliu. Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate a fost asigurată în anul 2007 de un număr de 145 de medici specialişti din diferite specialităţi clinice, numărul acestora mărindu-se în cursul anului 2008 la 264 Unităţi sanitare pe forme de proprietate în mediul urban UAT Proprietate publică Proprietate privată Spitale Dispensare Creşe Farmacii Policlinici Cabinete med. Cabinete stomato. Lab. teh. dentară Total judeţ mun. Sibiu mun.mediaş o. Agnita o. Avrig o. Cisnădie o. Copşa Mică o. Dumbrăveni o. Miercurea Sibiului o. Ocna Sibiului o. Sălişte o. Tălmaciu Formele de proprietate ale unităţilor sanitare influenţează distribuţia în teritoriu a acestor dotări. Dotările din proprietatea privată sunt de dimensiuni mici, fiind amplasate preponderent în mediul urban. Peste 90% din cabinetele medicale şi cele stomatologice aflându-se în mediul urban, cu precădere în cele două municipii. 36

37 Toate policlinicile, laboratoarele medicale, sau de tehnică dentară şi depozitele farmaceutice sunt amplasate în mediul urban. Reţeaua publică cuprinde creşele, dispensarele medicale şi spitale, dotări amplasate exclusiv în mediul urban şi a căror eficienţă economică este dificil de asigurat. Fără a ne mai referi la problema capacităţilor dotărilor spitaliceşti, care ţine în exclusivitate de politica în domeniu a Ministerului Sănătăţii, sunt de precizat unele aspecte privitoare la distribuţia echilibrată a acestor capacităţi în teritoriu. O mare parte din dotările spitaliceşti (60%) şi din numărul de paturi de spital sunt concentrate în Municipiu Sibiu. Acest fapt este explicabil într-o anumită măsură prin numărul unităţilor spitaliceşti specializate şi prin numărul mare de utilizatori deservit (cca. 50% din populaţia judeţeană) de către reşedinţa judeţeană. Paturi în unităţi sanitare Total Paturi în spitale Paturi în creşe Celelalte centre urbane sunt mai slab echipate cu dotări spitaliceşti şi policlinici, cum este cazul, oraşelor din estul judeţului. Oraşele Agnita şi Avrig nu au policlinici, iar oraşul Dumbrăveni nu posedă dotări spitaliceşti, obligând populaţia din zonele lor de influenţă să utilizeze dotările sanitare din cele două municipii. Cultură, recreere Analizând rolul celor şapte instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu au fost identificate următoarele domenii de activitate: - Complexul Naţional Muzeal ASTRA - una din problemele identificate la nivelul instituţiei este lipsa spaţiilor necesare bunei funcţionări, care în momentul de faţă sunt insuficiente; - Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cindrelul Junii Sibiu. Un obiectiv ar putea constitui revitalizarea mişcării de amatori, a evenimentelor culturale locale şi zonale; - Biblioteca Judeţeană ASTRA are ca activitate punerea lecturii publice la dimensiunile de vectori de cultură şi civilizaţie. Pentru succesul unui astfel de demers se impune regândirea compartimentului pentru îndrumarea bibliotecilor publice din judeţ; - Şcoala Populară de Arte şi Meserii Ilie Micu - îşi poate face mai simţită prezenţa în promovarea meseriilor tradiţionale, în salvarea patrimoniului cultural imaterial şi promovarea industriilor culturale; - Teatrul pentru Copii şi Tineret "Gong". Se remarcă faptul că şi la această instituţie activitatea editorială lipseşte, deşi în spaţiul educaţiei şi formării copiilor există resurse neexploatate de exprimare şi mediatizare. - Filarmonica de Stat Sibiu - care, la fel ca şi celelalte instituţii de spectacole ar trebui să activeze în peisajul cultural, adesea dezolant, din multe localităţi în care pe plan cultural nu se întâmplă mai nimic. O altă activitate de bază a Filarmonicii ar trebui să fie elaborarea de monografii şi lucrări de educaţie muzicală şi informare a publicului; - Centrul Cultural Interetnic Transilvania. Printr-o regândire de perspectivă a funcţiilor sale, ar putea deveni un catalizator al unor proiecte de anvergură, în parteneriat public-privat, centrate pe multiculturalitate. Reţeaua dotărilor culturale şi de cult este complexă şi extinsă teritorial, avându-se în vedere şi numeroasele situri şi monumente istorice şi de arhitectură ca şi lăcaşele de cult, care oferă suport activităţilor culturale, având funcţii muzeale. 37

38 În judeţ există 18 muzee şi case memoriale, 8 case de cultură municipale şi orăşeneşti, 53 cămine culturale, 7 cinematografe şi 304 biblioteci. Din cele 400 de lăcaşe de cult biserica ortodoxă deţinea 87%, urmată de biserica evanghelică cca. 3%, biserica reformată cca. 3%, biserica greco-catolică 2%, biserica romano-catolică 2% şi alte 15 culte cumulând 3%. Problemele reţelei de dotări culturale sunt legate în principal de eficienţa economică a acestora, de găsirea unei formule de funcţionare în condiţiile mutaţiei mentalităţii utilizatorilor şi a scăderii nivelului resurselor. În ceea ce priveşte starea fizică a dotărilor culturale se pateu afirma că în general aceasta este satisfăcătoare, existând un număr de excepţii care necesită modernizări. Casele de cultură, căminele şi muzeele aflate în Agnita, Axente Sever, Bazna, Chirpăr, Cârţişoara, Hoghilag, Laslea, Laomneş, Marpod şi Şeica Mare, necesită lucrări de reparaţii şi modernizări. Reţeaua dotărilor culturale, ca şi cea pentru învăţământ general şi de specialitate, va trebui redimensionată în profil teritorial. În zonele cu probleme demografice şi economice aceste dotări vor necesita integrarea în alte tipuri de servicii. În vederea asigurării spaţiilor de destindere şi recreere, pe plan naţional, va trebui să se asigure în mediul urban o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m 2 /locuitor până la data de şi de minimum 26 m 2 /locuitor până la , elaborând un program cu etapele de realizare a acestor obiective. În prezent, situaţia spaţiilor verzi în judeţul Sibiu se prezintă astfel: Municipiu / Oraş Suprafaţa de spaţiu verde m 2 / locuitor Municipiul Sibiu 3,52 8,39 9,67 24,8 24,8 24,8 Municipiul Mediaş 10,2 10,18 4,58 15,3 15,3 15,3 Agnita 25,3 22,91 23,8 23,86 23,86 23,86 Avrig 7,9 7, Copşa Mică 13 12,96 12, ,9 12,9 Cisnădie 9,4 16,5 17,7 19,55 19,55 19,55 Dumbrăveni 24,3 24,3 21,4 32,44 32,44 32,44 Miercurea Sibiului - 4,7 4, Ocna Sibiului 96,5 40,47 32,4 181,1 181,1 181,1 Sălişte 7 7 5,1 7,8 7,8 7,8 Tălmaciu 4,2 2,6 2,6 3,8 3,8 3,8 Raport privind starea mediului în judeţul Sibiu, în perioada Ianuarie Iunie 2009 Locuirea Numărul total de locuinţe constatat la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, era de cu camere, iar cel al gospodăriilor de Numărul mediu de persoane ce reveneau pe o locuinţă era de 2.65, iar cel al persoanelor dintr-o gospodărie de La sfârşitul anului 2008 numărul total de locuinţe a fost de ; în mediul urban existând un număr de locuinţe, numărul mediu de persoane ce reveneau pe o locuinţă în judeţ fiind de 2,56, iar în urban 2,50. Majoritatea locuinţelor sunt în proprietate privată (peste 140 mii), suprafaţa medie a unei locuinţe fiind de 41,5 mp; unei persoane revenindu-i o suprafaţă medie de 15,7 mp; suprafaţa medie pe cameră fiind 17,0 mp. Peste 17 mii de locuinţe sunt nepermanente, sezonier sau locuinţe de vacanţă. Necesarul de locuinţe în judeţ este de cca de unităţi, din care cca sunt solicitate în mediul urban. 38

39 Având în vedere că în judeţ oferta locală şi naţională în domeniul construcţiei de locuinţe este de cca. 100 de unităţi pe an, este de prevăzut ca actuala cerere de locuinţe din judeţ să nu fie satisfăcută în timp util. Este aşadar necesar să se apeleze la mecanisme mai flexibile care să utilizeze investiţiile private în construcţia de locuinţe, care să ofere un fond locativ adecvat cererilor. Încheierea şi actualizarea tuturor Planurilor Urbanistice Generale, pentru mediul urban şi pentru comunele cu potenţial social şi economic este o primă treaptă în rezolvarea problemei locuirii. La nivelul anului 2000 au fost întocmite PUG-urile preliminare pentru toate unităţile administratv-teritoriale din judeţ. Până în prezent au fost întocmite PUG-urile ca definitive, avizate şi aprobate conform prevederilor legii pentru 18 unităţi administratv-teritoriale ( 2 oraşe şi 16 comune), restul fiind în diferite faze de avizare. Totodată trebuie finalizate lucrările de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar (HG 521/97) în principal în mediul urban, unde solicitările de investiţii imobiliare sunt mai numeroase. În mediul rural şi 10 comune au început lucrările de cadastru imobiliar şi de constituire a băncilor de date Arpaşu de Jos, Axente Sever, Cârţa, Brădeni, Marpod, Miercurea Sibiului, Orlat, Racoviţă, Sălişte şi Gura Mică. Conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2002, în judeţ existau clădiri pentru locuit, cu circa 2000 mai multe decât în Dintre aceste imobile erau în mediul rural, având locuinţe, ceea ce înseamnă o medie de 2,5 locuinţe/ imobil. În mediul urban aceiaşi indicatori ne conduc la o medie de 3 locuinţe/ imobil. Din aceste date se constată o mare pondere a locuinţelor individuale din fondul locativ judeţean. Tradiţia regională orientată către imobile cuprinzând un număr redus de locuinţe în oraşe şi imobile cu locuinţe individuale sau cuplate, în mediul rural, este un factor pozitiv în dezvoltarea fondului locativ. Pe lângă tipologia funcţională a locuinţelor, în judeţ se poate remarca calitatea fondului locativ existent, construit din materiale durabile. Dotarea locuinţelor cu instalaţii este satisfăcătoare, pe ansamblul judeţului, există alimentare cu apă în 71,5% din locuinţe, canalizare în 67%, electricitate în 98% şi încălzire centrală în 36%. Comparând aceiaşi indicatori din mediul urban cu cei din rural se observă disparităţi importante: Echipare Urban % Rural % Judeţ % Alimentare cu apă 91,3 33,9 71,5 Canalizare 89,2 24,9 67,0 Instalaţii electrice 98,8 96,5 98,0 Încălzire centrală 53,5 2,6 35,6 Având în vedere că populaţia este distribuită într-o proporţie de 2/3 în urban, apare ca o sarcină semnificativă pentru dezvoltarea judeţului îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale populaţiei rurale. Marea majoritate a cererilor de locuinţe din judeţ (85%) sunt înregistrate în mun. Sibiu, urmat de mun. Mediaş cu 9,2%. Ca tipuri de locuinţe sunt solicitate în principal apartamente cu 2 şi 3 camere (32% şi respectiv 28,8%), cele cu 1 cameră şi peste 4 camere sunt solicitate în proporţii aproape egale (18,7% şi respectiv 19,7%). 39

40 Din punct de vedere al tipului de proprietate cele mai solicitate sunt cele cu chirie (86,4%), urmate de locuinţele sociale (10,4%); locuinţele solicitate pentru cumpărare reprezintă doar 3,2% din cerere. Problema principală a cererii de locuinţe din judeţ este starea economică a solicitanţilor, care nu permite participarea acestora, decât în mică măsură la investiţiile necesare pentru construirea fondului locativ. Acest fapt agravează problema numărului mare de cereri de locuinţe în raport cu ritmul anual de construcţie al imobilelor de locuit. 6. Infrastructurile tehnice 6.1 Reţeaua de transport Căile de transport care fac obiectul PATJ-ului Sibiu au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional. În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport, ocupă un loc important, fiind compusă din: reţeaua de căi rutiere ; reţeaua de căi feroviare; reţeaua de căi aeriene; transportul combinat. Transportul rutier, cel mai important şi totodată cel mai utilizat dintre toate modalităţile de transport, este în continuă expansiune şi în anii următori, când se prevede creşterea cu peste 10 % a acestuia până în anul 2013 la nivel naţional Consiliul Judeţean Sibiu are în subordine S.C. Drumuri şi Poduri S.A., care are ca domeniu de activitate întreţinerea drumurilor judeţene, întreţinerea podurilor şi podeţelor şi întreţinerea altor elemente componente ale infrastructurii rutiere Cum s-a mai spus judeţul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, regiune care beneficiază de o poziţie favorabilă, dispunând de o reţea de drumuri publice bine reprezentată, conferind o deschidere internă şi internaţională. Principalele căi rutiere internaţionale care străbat Regiunea Centru şi care facilitează accesul din şi înspre aceasta la nivel naţional şi internaţional sunt: - E 60 Frontiera Borş-Cluj Napoca-Târgu Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti Slobozia -Constanţa - E 68 Frontiera Nădlac-Arad - Deva-Sebeş-Sibiu- Braşov - E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca- Satu Mare- P. Frontiera Halmeu. - E 574 Piteşti -Braşov-Bacău - Coridorul IV Pan-European - Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti Reţeaua de căi rutiere In cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea drumurilor publice adica 1599 km locul cinci în ceea ce priveşte lungimea drumurilor naţionale 257 kmşi locul patru in ceea ce priveste lungimea drumurilor locale km drumuri judeţene şi comunale Din analiza echipării tehnice a judeţului Sibiu cu drumuri publice Drumuri naţionale, Drumuri judeţene şi Drumuri comunale - au rezultat următoarele: 40

41 Reţeaua de drumuri cuprinde - conform HG.540/2000 (Sursa datelor HGR 540/2000 şi HGR 43/1998): 6 drumuri naţionale, din care : 2 drumuri europene, E 68 (DN 1) şi E 81 (DN 7) ; 2 drumuri naţionale principale, DN 7C şi DN 14; 2 drumuri naţionale secundare, DN 14A şi DN 14B. 51 drumuri judeţene ; 72 drumuri comunale. Lungimea totala a drumurilor publice din judeţul Sibiu este de km, reprezentând 2,0% din totalul drumurilor publice din România ( km) din care 257km drumuri nationale,inclusiv autostrazi si drumuri exprese,in totalitate modernizate si 1342 km de drumuri judetene si comunale (drumuri publice locale aflate in administratia Consiliului Judetean si drumuri judetene, respectiv in administratia Primariilor comunale- drumuri comunale) din care 55 km sunt drumuri modernizate si 558 km sunt cu imbracaminti rutiere usoare.. Densitatea drumurilor publice în judeţul Sibiu este de 29,4 km/100 km 2 teritoriu, situând judeţul pe ultimele locuri din ţară, sub densitatea medie pe ţară care este de 33,5 km/100 km 2 şi aproape la egalitate cu densitatea medie a Regiunii Centru (29,9 km/ 100 km 2 ). Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice situaţia se prezintă astfel 257 km 16 % - sunt drumuri naţionale; 1342 km 59,0 % - sunt drumuri judeţene si comunale Drumurile naţionale sunt modernizate, în totalitate pe 257 km. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, starea tehnică a drumurilor fiind bună Drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate doar pe 55 km din 1342 km lungime totala ceea ce reprezinta 4,0% din total,de asemenea doar 41,5% adica (pe 558 km) din drumurile judetene si comunale au imbracaminti usoare, diferenta de 58,4% (784km) fiind reprezentata de imbracaminti pietruite si din pamant. Drumurile judeţene se incadreaza in clasele tehnice IV şi V, in general starea tehnică este satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt incadrate in clasa tehnică V,considerata ca fiind nesatisfacatoare Sursa: INSSE 2009 Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate. Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort optime. Intre localităţile judeţului transportul este realizat de operatori privaţi şi de regii locale de transport rutier. Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele: legătura directă cu judeţele invecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale; legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie 41

42 îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţiile pentru a fi clasate ca drumuri judeţene; accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri compe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual. Situaţia actuală a podurilor Din totalul de 187 poduri pe DJ (date furnizate de CJ Sibiu), nu au fost incluse in analiza 42 poduri deoarece acestea sunt situate pe DJ cuprinse in proiecte de modernizare care au contracte de finantare aprobate sau in curs de aprobare prin POR, 9 poduri au fost identificate ca fiind podete (deschiderea mai mica de 5m) si 4 poduri la care starea tehnica a unor componente ale infrastructurii si suprastructurii nu au putut fi evaluata corespunzator. Poduri pe DJ (total analizate 132), din care: 28,03% (37 poduri de pe DJ) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată) care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii; 34,10% (45 poduri de pe DJ) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente; 37,87% (50 poduri de pe DJ) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă Poduri pe DC: 32,50% (13 poduri de pe DC) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată) care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii; 30,00% (12 poduri de pe DC) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente; 37,50% (15 poduri de pe DC) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă. Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesită refacere integrală, 37 poduri (28,03 %) necesita expertiza tehnica (reabilitare) şi 80 poduri (62,12 %) necesita lucari de intretinere curenta si reparatii. Starea de viabilitate a podurilor de pe DJ şi DC, conform masterplanului, este următoarea: DJ DC Aprecierea generală a stării Număr Procent din Număr Procent din tehnice a podurilor poduri total poduri total Foarte bună 6 4, ,00 Bună 31 23, ,50 Satisfăcătoare 45 34, ,00 Nesatisfăcătoare 32 24, ,00 Rea 18 13, ,50 Total , ,00 Pe drumurile comunale există 40 poduri, care se prezintă astfel: 33% din podurile de pe DC au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată) care necesită doar activitate de 42

43 întreţinere curentă, 30% au o stare satisfăcătoare şi 37% necesită lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă. Masterplan infrastructura rutiera a judetului Sibiu Legătura, judeţului, cu capitala ţării şi cu municipiul Sibiu este asigurată, în prezent, de trei drumuri naţionale: DN 1, DN 7 şi DN 14. Principala axă rutieră este DN 1, încadrat şi ca drum european -E 68, traversând judeţul de la vest la est. Analiza comparativă a datelor de prognoză furnizate cu cele actualizate evidenţiază un trend asemănător, cu menţiunea că traficul actualizat este în anul 2025 doar 77,55% din cel furnizat. Din punct de vedere al ponderii traficului pe categorii de vehicule de călători şi marfă s-au constatat modificări în sensul creşterii ponderii traficului de călători de la 73% pentru traficul furnizat la 78% pentru traficul rezultat din model, respectiv o scădere a ponderii traficului vehiculelor de marfă de la 27% pentru traficul furnizat la 22% pentru cel actualizat. Prin actualizare, prognoza traficului s-a corelat cu noile condiţii socio-economice de dezvoltare şi cu impactul viitoarelor proiecte de infrastructură rutieră, rezultând date de trafic pentru drumurile judeţene pentru care nu s-au furnizat date cât şi traficul indus (generat şi atras) pe sectoarele de drumuri judeţene impracticabile în situaţia actuală şi care au trafic nul până la modernizare. Prognoza traficului pe DJ 2010 (MZA vehicule fizice / 24h) 43

44 Prognoza traficului pe DJ 2015 (MZA vehicule fizice / 24h) Prognoza traficului pe DJ 2025 (MZA vehicule fizice / 24h) 44

45 Reţeaua de căi ferate In cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea căilor ferate (197 km) şi ultimul loc în ceea ce priveşte lungimea liniilor electrificate(44 km). Reţeaua de căi ferate din judeţul Sibiu reprezintă 1,7% din total reţea de căi ferate pe ţară care este de km. Echiparea cu căi ferate a judeţului se prezintă astfel: Lungime CF Tip cale Densitate Judeţul (km) în Electrificate Linie cu Linie cu (km/1000km 2 ) exploatare o cale două căi Sibiu ,7 Sursa: Anuarul Statistic al României 2004 Judeţul dispune in 2010 de o reţea feroviară in exploatare avand lungimea de 197 km din care 44 km (22,3 %) sunt linii electrificate, din total, liniile cu ecartament normal însumează 145 km, din care 101 km (linie) cu o cale şi 44 km (linie) cu două căi. Teritoriul judeţului este deservit, în prezent, de: q magistrala 200: Braşov Podu Olt Sibiu Vinţu de Jos Deva Arad Curtici cale ferată parţial dublă neelectrificată pe sectorul Ucea Podu Olt Sibiu Vinţu de Jos, care intră în judeţ la limita cu jud. Braşov la Km 264 şi iese la limita cu jud. Alba, la Km 368. q magistrala 300: Bucureşti Predeal Braşov Blaj Cluj Napoca Oradea Episcopia Bihor cale ferată dublă electrificată pe sectorul Sighişoara Mediaş Blaj Coridorul IV Trans-European, care intră în judeţ la limita cu jud. Mureş, la Km 298 şi iese la limita cu jud. Alba, la Km 355. q linia 204: Sibiu Agnita cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Sibiu Agnita sectorul Cornăţel Vurpăr q linia 208: Sibiu Copşa Mică cale ferată simplă neelectrificată pe sectorul Sibiu Copşa Mică, care intră în judeţ la limita cu jud. Vâlcea, la Km 335. Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de km/h. Pe reţeaua de cale ferată există sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile, precum şi erodări şi tasări ale terasamentelor c.f. Sectoarele traseelor căilor ferate afectate de aceste fenomene sunt evidenţiate în Anexa. Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m. Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de semnalizare rutieră fără bariere şi nu sunt păzite. Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt încă într-un număr foarte mic. Reţeaua de căi aeriene Pe teritoriul judeţului Sibiu, funcţionează un aeroport civil pentru transportul aerian de calători şi marfă, Aeroportul Internaţional Sibiu amplasat pe drumul DN1, la 6km vest de centrul istoric si administrativ faţă de municipiul Sibiu, situat la o altitudine de 443 m.este al doilea aeroport ca trafic de calatori din regiunea Transilvania si al cincilea din Romania. 45

46 În prezent se asigură legături directe interne cu Bucureşti şi Timişoara şi externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi Grecia, existând 6 companii aeriene care operează de aici: Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet, Carpatair şi Lufthansa. În perioada a fost implementat un proiect de aproximativ euro pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului, realizat în parteneriat între C.J.S. şi Consiliul Local Sibiu. Aceste modernizări şi îmbunătăţiri duc la creşterea traficului, exemplificat în următorul tabel evolutiv: Situaţie trafic Aeroport Sibiu Criteriul/anul Mişcări aeronave comerciale Total pasageri îmbarcaţi/debarcaţi Total pasageri în trafic Aeroportul Sibiu Studiul pentru determinarea strategiei de dezvoltare a Aeroportului Internaţional Sibiu, finalizat la începutul anului 2009, varianta medie prevede următoarele evoluţii ale numărului de pasageri şi de zboruri: Prognoză Trafic pasageri Trafic aeronave Scenariul realist a creşterii veniturilor Aeroportului Internaţional Sibiu pentru , conform Studiului de dezvoltare (mii euro) şi a cheltuielilor totale: Venituri Din chirii Taxe pasageri Alte taxe (incl. handling) Alte venituri Total venituri Total cheltuieli Profit fără investiţii suplimentare Profit cu investiţii suplimentare Se observă astfel că, deşi veniturile sunt în creştere, totuşi profitul pe termen scurt lipseşte încă, datorită necesităţii de dezvoltare a pieţei în domeniu şi a investiţiilor care mai trebuie făcute. Obiectivele viitoare de dezvoltare concrete se vor stabili de către societatea pe acţiuni. Transportul combinat România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (AGTC). La Sibiu şi Mediaş funcţionează câte un terminal de transport combinat de mărfuri. 46

47 6.2 Gospodarirea apelor şi echiparea tehnico-edilitară Resurse de apă Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu se suprapune pe două bazine hidrografice şi anume: Olt care are o suprafaţă de km 2 cu lungimea totală a râurilor de km şi Mureş care are o suprafaţă de km 2 cu lungimi totale ale râurilor de 717 km. În bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de apă sunt: R. Olt care trece prin partea de est-sud a judeţului. Lungimea pe teritoriul judeţului este de 56 km. Debitul mediu multianual variază între 75 m 3 /s, la intrarea în judeţ şi 110 m 3 /s ieşire. R. Cibin este afluent, pe partea dreaptă a Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de km 2. Debitul mediu multianual, la confluenţa cu râul Olt este de 15,5 m 3 /s. R. Hârtibaciu este afluent al râului Cibin, pe partea stângă. Lungimea lui este de 89 km, cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de km 2. Debitul mediu multianual este de 3,3 m 3 /s. R. Sadu este afluent al Cibinului pe partea dreaptă. Are o lungime de 43 km şi un bazin hidrografic cu suprafaţa de 280 km 2. Debitul mediu multianual este de 4,4 m 3 /s. În bazinul Mureş principalul curs de apă este râul Târnava Mare. Are o lungime de 72 km pe teritoriul judeţului şi-l străbate pe direcţia est-vest. Debitul mediu multianul este de 11,0 m 3 /s la intrarea în judeţ şi 14,5 m 3 /s la ieşire. Pr. Visa este cel mai important afluent al Târnavei Mari, pe partea stângă. Are o lungime de 42 km, şi un bazin hidrografic cu suprafaţa de 555 km 2. Debitul mediu multianual este de 1,8 m 3 /s. Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare şi sărate) şi lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi agrement) completează reţeaua hidrografică a judeţului. Raportat la numărul de locuitori şi an, resursa pentru întregul judeţ este de aproximativ ,73m³/locuitor. Resursele de apă subterană existente sunt constituite din depozitele acvifere, cu debite variind între 0,2-8 l/sec. Resursele de apă de suprafaţă şi subterană sunt: Resursă de suprafaţă (mil m 3 ) Resursă subterană (mil. m 3 ) teoretică utilizabilă teoretică utilizabilă BH Olt ,1-3,077 BH Mureş 638, Jud. Sibiu 4 612, Sursă date: Raport de mediu, 2006 În anul 2006 prelevările totale de apă brută au fost de mil. m 3, din care mil. m 3 pe BH Olt şi mil. m 3 pe BH Mureş. Cele mai însemnate au fost: Prelevări de apă brută BH Olt BH Mureş Populaţie Industrie Agricultură - 0,726 Sursă date: Raport de mediu,

48 Resursele de apă subterană sunt exploatate prin captări, aflate în general în zona localităţilor, după cum urmează: Nr. crt. Captare utilizator Debitul exploatat (l/s) 1. Lunca Răşinari fost RAGCL Sibiu industrie Orlat Cristian diverşi Şura Mică diverşi Veştem Tălmaciu industrie Cărţişoara or. Agnita N. Făgăraş diverşi Păltiniş fost RAGCL Dumbrăveni Sibiu intrep. sere Dumbrăveni Sibiu fosta 35 RAGCL 11. Mediaş industrie + fost RAGCL Copşa Mică industrie 46 TOTAL 594 Debitul de apă subterană disponibil în prezent este repartizat astfel: Nr. crt. Captare utilizatori Debitul proiectat (l/s) 1. Orlat Cristian (captare nouă) Cristian Sibiu Nord (captate 70 nouă) 3. Şura Mare Sibiu Nord (captare 50 nouă) 4. Veştem Şelmibăr (captare nouă) Avrig Săcădate (captare nouă) Porumbacu de Jos (captare nouă) Arpaşu de Jos Cârţa (captare 90 nouă) 8. Dren Cărţisoara (extindere) Alma Brăteni (captare nouă) Alma sud (captare nouă) Alma nord (captare nouă) Dumbrăveni sud-vest (captare 50 nouă) 13. Hoghilag sud-est (captare nouă) 75 TOTAL 910 Consumul total anual de apă în sectorul public în relaţie cu populaţia totală se prezintă sub forma indicatorului intensitatea consumului de apă şi se calculează ca raport între consumul de apă şi populaţia totală. Intensitatea consumului de apă (suprafaţă şi subteran) (m 3 /cap de locuitor) An 2003 An 2004 An 2005 An ,4 132,9 144,7 144,8 Sursă date: Raport de mediu,

49 Amenajarea bazinelor hidrografice Amenajarea bazinului hidrografic implică existenţa sau realizarea unor lucrări hidrotehnice cu următoarea destinaţie: acumulări pe râuri din care se asigură necesarul de apă pentru diferite folosinţe, respectiv alimentării cu apă ale populaţiei sau industriei, irigaţii, producere de energie electrică, agrement, atenuarea viiturilor; aducţiuni sau derivaţii de ape prin care se asigură apa în zonele deficitare din acest punct de vedere; regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apărări de maluri lucrări specifice apărării împotriva inundaţiilor. Pe teritoriul judeţului Sibiu există următoarele lucrări hidrotehnice: Acumulări: Denumire acumulare Curs de apă Volum total (mil. m 3 ) Destinaţie B.H. Mureş Ac. Ighiş Ighiş 13,4 alimentare cu apă potabilă şi industrială Ac. Nemeşa Moşna 8,0 ac. nepermanentă (atenuare viituri) Ac. Tău Sebeş 24,7 energie electrică Ac. Oaşa Sebeş 150,0 energie electrică şi alimentare cu apă Ac. Râura Râura amenajare piscicolă Ac. Visa I V Visa amenajare piscicolă B.H. Olt Ac. Arpaşu Olt 7,3 energie electrică, irigaţii, combatere inundaţii Ac. Scoreiu Olt 5,2 energie electrică, irigaţii, combatere inundaţii Ac. Avrig Olt 10,8 energie electrică Ac. Gura Râului Cibin 15,5 energie electrică, alimentare cu apă Ac. Negovanu Cibin 6,4 energie electrică (Gâtu Berbecului) Ac. Sadu II Sadu 0,2 energie electrică, alimentare cu apă Ac. Beneşti Hârtibaciu ac. nepermanentă Ac. Retiş Hârtibaciu ac. nepermanentă Ac. Brădeni I - Hârtibaciu ac. nepermanentă III Ac. Săcel I - IX Mag amenajare piscicolă Aducţiuni: În B.H. Mureş există aducţiuni de apă brută din ac. Ighiş către oraşul Copşa Mică. În B.H. Olt există aducţiunile de apă brută din: ac. Gura Râului mun. Sibiu ac. Sadu II mun. Sibiu Cârtişoara or. Agnita precum şi aducţiuni de apă tratată de la: Mun. Sibiu or. Ocna Sibiului Păltiniş Răşinari mun. Sibiu 49

50 Regularizări şi îndiguiri: În B.H. Mureş există amenajări pe următoarele cursuri de apă: râul Târnava Mare: - sectorul Hoghilag or. Dumbrăveni, regularizări şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 16,2 km; - or. Mediaş, regularizări şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 7,17 km; - localitatea Târnava, regularizare şi consolidare mal drept; - or. Copşa Mică, regularizarea şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 8,7 km; r. Richiş, localitatea Richiş, regularizare şi consolidarea ambelor maluri r. Valchid, localitatea Valchid regularizarea şi consolidarea ambelor maluri. În B.H. Olt exită amenajări pe următoarele cursuri de apă: r. Hârtibaciu, regularizat pe toată lungimea. Pe sectoarele Beneşti (mal drept), Altâna (mal stâng), Nocroch (mal drept), Hosman (ambele maluri) există lucrări de îndiguiri; r. Săsăuş are lucrări de regularizare şi consolidare ambele maluri, pe sectorul amonte Chirpăr Săsăuş; pr. Nou, localitatea Somartin, regularizare şi consolidări pe ambele maluri; pr. Rorii, de la intrarea în judeţ, până la confluenţa cu r. Albac, este regularizat şi are ambele maluri consolidate; r. Cibin, pe teritoriul municipiului Sibiu, are lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri; r. Cisnădie, pe teritoriul oraşului Cisnădie este regularizat şi are ambele maluri consolidate; r. Porumbacu şi Liscov, afluenţi ai Oltului au lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri, pe sectorul amonte de localitatea Porumbacu de Sus până la vărsarea în Olt. Fenomenul de inundaţii a afectat unităţi administrativ teritoriale ale judeţului, acestea sunt (conf. Legii 575/2001 PATN Zone de risc natural, anexa nr.5): mun. Sibiu, mun. Mediaş, oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Tălmaciu şi comunele Altina, Arpaşu de Jos, Bârghiş, Brădeni, Cristian, Dârlos, Nocrich, Orlat, Păuca, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Roşia, Turnu Roşu. Inundaţii s-au produs şi pe râuri mici, pe pâraie şi pe văile torenţilor; curgerea apelor fiind îngreunată pe aceste cursuri de obstacole naturale sau antropice. Echiparea hidroedilitară Alimentare cu apă Localităţile situate în bazinul râului Olt beneficiază de apă brută din zona montană, care are un debit suficient pentru alimentare cu apă. Calitatea apei brute din această zonă este bună, cu toate că nu este conformă în totalitate cu standardele Uniunii Europene. Cele mai folosite surse de apă sunt apele de suprafaţă râuri şi izvoare, precum şi acumulările de apă Gura Râului (r. Cibin) şi Sadu (r. Sadu). Excepţie face oraşul Tălmaciu şi comunităţile din Valea Hârtibaciului (partea de est a judeţului Sibiu) care sunt alimentate din puţuri forate. Apa brută este în general conformă cu prevederile normelor în vigoare, însă turbiditatea ridicată din anotimpurile ploioase face dificil procesul de tratare, obligând autorităţile locale fie să oprească distribuţia apei la consumatori, fie să interzică temporar consumul de apă. Zona inclusă în bazinul râului Mureş nu are suficiente resurse de apă: apele de suprafaţă au debite scăzute şi de obicei seacă în anotimpurile calde, în timp ce apele subterane sunt poluate cu nitriţi, nitraţi şi microorganisme. 50

51 Partea de sud a judeţului Sibiu, analizată în Master Planul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu, elaborat în anul 2008, deşi are resurse de apă de o calitate adecvată, nu are în mod clar un plan regional pentru folosirea acestora. În plus, există zone care nu dispun încă de nici o formă sigură de alimentare cu apă. Această problemă trebuie rezolvată în mod urgent până în anul 2015, conform Directivelor Europene din domeniul apei În prezent, 37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi urbane (Sibiu, Cisnădie, Avrig, Mârşa, Săliste, Ocna Sibiului, Tălmaciu, Tălmaciu II) şi 29 de localităţi rurale (Păltiniş, Vale, Galeş, Alţâna, Cristian, Gura Râului, Loamneş, Marpod, Nocrich, Orlat, Poiana Sibiului, Racoviţa, Răşinari, Râu Sadului, Roşia, Caşolţ, Sornăţel, Daia, Nou, Nucet, Sadu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem, Şura Mică, Tilişca, Rod, Turnu Roşu, Marpod, Nocrich), în timp ce 53 de localităţi nu au sisteme de alimentare cu apă (una în mediul urban - oraşul Miercurea Sibiului). În general, starea resurselor de apă din judeţ este bună în condiţiile actuale. Conform informaţiilor obţinute, cu câteva excepţii, calitatea apei brute, în special în regiunile muntoase, este bună, deşi nu corespunde în totalitate reglementărilor actuale ale UE. Datorită reliefului muntos, în cea mai mare parte a anului, apa nu necesită tratare complexă, însă zonele de protecţie sanitară cu regim sever ale surselor de apă sunt respectate în puţine cazuri, existând un anumit grad de vulnerabilitate a surselor de apă la poluare. Acoperirea la nivel judeţean în ceea ce priveşte furnizarea de apă potabilă este semnificativ mai bună decât în ceea ce priveşte colectarea şi epurarea apelor uzate. Ceea ce nu înseamnă că nu există zone în care să nu fie necesare investiţii semnificative pentru ca România să-şi îndeplinească obligaţiile de a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor până în anul Partea de sud a judeţului beneficiază de apă brută din zona de munte, cu debite suficiente şi de calitate adecvată pentru a alimenta comunităţile din zonă. Totuşi, în sezonul ploios, turbiditatea ridicată îngreunează procesul de tratare al apei şi determină întreruperea procesului de livrare continuă a apei către consumatori (Cisnădie şi Sălişte). Partea de nord-vest a judeţului suferă din cauza lipsei de resurse de apă, apele de suprafaţă au debite insuficiente şi în general seacă pe timpul anotimpurilor calde. Apele subterane furnizate de puţuri nu sunt o opţiune de încredere, deoarece rapoartele analizelor indică prezenţa nitriţilor, nitraţilor şi microorganismelor. În consecinţă, comunităţile situate în zonă (Ocna Sibiului, Şura Mică, Şura Mare, Slimnic, Loamneş, Ludoş, Păuca, Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos) sunt alimentate cu apă de la alte surse, cum ar fi reţeaua municipiului Sibiu, şi/sau puţuri individuale din gospodării a căror apă este potabilă. Din comunităţile amintite mai sus, numai Ocna Sibiului şi Şura Mică sunt alimentate cu apă de la reţeaua municipiului Sibiu. Sunt în desfăşurare lucrări pentru conectarea comunităţilor Şura Mare şi Hamba, restul comunităţilor sunt încă dependente de puţurile locale. Având în vedere că toate au populaţii peste pragul de 50 locuitori (cu excepţia a trei sate în Loamneş cu o populaţie sub 10 locuitori, Albi şi Pădureni în Slimnic, care nu mai sunt locuite), trebuie găsite soluţii pentru alimentarea lor cu apă. Principalele surse de apă sunt apele de suprafaţă (acumulări, râuri), folosite mai ales în partea de sud şi în zonele montane, în timp ce sursele subterane sunt folosite mai ales pentru zonele cu ape de suprafaţă limitate (fac excepţie partea de nord-vest a judeţului şi oraşul Tălmaciu în sud, acestea folosind puţuri). Barajul Gura Râului ( r. Cibin) este sursa principală de apă pentru municipiul Sibiu (aprox. 94%), şi pentru comunităţile situate pe direcţia conductei principale care duce la staţia de tratare Dumbrava, şi anume: Gura Râului, Orlat, Cristian şi localităţile alimentate din sistemul de apă al municipiului Sibiu. 51

52 - Râul Tilişcuţa alimentează comuna Sălişte (inclusiv Galeş şi Vale) şi Tilişca. - Valea Avrigului furnizează apă localităţilor Avrig (inclusiv Mârşa) şi Racoviţa. - Râul Sadu alimentează localităţile Cisnădie şi Sadu. În judeţul Sibiu, zona de Sud, lungimea totală a reţelei de distribuţie este de cca. 701 km, din care 498,5 km în zona urbană şi 202,6 km în zona rurală. Acestea au pierderi importante, nu există o contorizare unitară şi în general, reţelele sunt nestructurate (subdimensionate sau supradimensionate), conducând la presiuni ridicate în unele secţiuni ale reţelei şi la presiuni scăzute în alte secţiuni. Au fost iniţiate câteva proiecte regionale de alimentare cu apă în cadrul Master Planului, însă autorităţile locale şi-au exprimat intenţiile de demarare, în timp ce altele au iniţiat deja proiecte de separare de la sistemele regionale propuse. Sursele de apă ale sistemelor regionale dispun de apă brută calitativ bună şi debite suficiente pentru alimentarea unui număr mai mare de comunităţi decât în prezent. În Master Plan sunt promovate proiecte regionale de alimentare cu apă acolo unde este rezonabil şi fezabil, în defavoarea utilizării unor surse locale de apă. Înlocuirea reţelelor este esenţială, incluzând obligaţia actuală de a înlocui toate conductele de distribuţie din azbociment. Lucrările pentru introducerea sau extinderea reţelelor de distribuţie a apei sunt în execuţie în Tălmăcel (Tălmaciu), Săcel, Sibiel şi Aciliu (Sălişte), Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Porumbacu de Jos, Şura Mare, Şura Mică, Turnu Roşu şi Vurpăr. Domeniul de deservire al serviciilor de apă şi canalizare în judeţul Sibiu este peste media naţională. Faptul că mare parte a populaţiei urbane a judeţului locuieşte în mun. Sibiu, care are serviciile îmbunătăţite, contribuie semnificativ la acest lucru. Numărul persoanelor deservite de către operatorul S.C. Apă Canal S.A. Sibiu, se prezintă astfel: Localitate Locuitori Sibiu Şelimbăr Ocna Sibiului Cristian USadu Şura Mică Păltiniş Accesul populaţiei la utilităţile publice este puternic influenţat de mărimea comunităţii. În comunele sub locuitori mai puţin de trei sferturi din populaţie are acces la o apă corespunzătoare calitativ, fie că aceasta provine din sistemul centralizat, fie din fântâni. La data de , în judeţul Sibiu erau racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă locuitori, adică 71,4% din populaţia judeţului. La aceeaşi dată, în zona rurală doar locuitori dispuneau de sistemul de alimentare cu apă, reprezentând aproximativ 45% din populaţia din mediul rural. Din totalul de 71,4% populaţie conectata la sistemele de alimentare cu apa, 88,8% beneficiază de apă tratată şi 11,2% de apă netratată. Numărul abonaţilor operatorului S.C. Apă Canal S.A. care beneficiază de un contor propriu este în continuă creştere. Pe ansamblu, gradul de contorizare este de 94,5%. 52

53 Staţii de tratare a apei brute se află în: municipiul Sibiu: - staţia Dumbrava se află în proces de retehnologizare prin proiect ISPA; - staţia Sibiu Sud, în prezent nu este în funcţiune. A fost iniţial proiectată pentru a susţine cererea de apă a municipiului Sibiu şi a comunităţilor vecine; staţia ar fi trebuit să trateze apa prelevată din râul Sadu, dar lucrările de construcţie au fost oprite în anul 2004 pe măsură ce a scăzut cererea de apă potabilă; totuşi 55% din lucrările realizate sunt păstrate în condiţii bune; - staţia de tratare din Calea Cisnădioarei prevede numai clorinarea apelor brute subterane de la sursele Păltiniş şi Steaza. În prezent staţia funcţionează în condiţii bune; apa tratată este furnizată municipiului Sibiu şi localităţilor: Ocna Sibiului, Şura Mică, Şelimbăr, iar după terminarea lucrărilor de exetindere şi în Şura Mare. oraşul Cisnădie: staţia de tratare a apei, intrată în folosinţă în 1959, este în prezent în stadiu avansat de uzură fizică şi morală din punct de vedere al construcţiei şi al echipamentelor electrice şi mecanice, cu excepţia echipamentului nou de clorinare. Sunt înregistrate scurgeri de apă în toate fazele procesului de tratare, componentele sunt subdimensionate pentru volumul de apă înregistrat pentru tratare, nu există aparate automatizate, laboratorul este foarte slab dotat cu echipamente necesare şi toate procesele sunt conduse pe baza experienţei personalului Companiei de Apa. Staţia furnizează apă tratată numai în oraşul Cisnădie; oraşul Avrig: staţia de tratare, pusă în funcţiune în 1980, asigură filtrarea şi clorinarea apei prelevate din râul Avrig, iar starea generală este bună. Clădirile sunt bine întreţinute, însă, echipamentul mecanic şi electric necesită înlocuire, unele fiind deteriorate şi având infiltraţii vizibile. Laboratorul nu este dotat cu echipamentul necesar pentru a face teste chimice şi microbiologice apei. Apa tratată este furnizată gravitaţional localităţilor Avrig, Mârşa (comuna ce aparţine de Avrig) şi Racoviţa; oraşul Sălişte: staţia de tratare, pusă în funcţiune în funcţionează bine la capacitatea actuală. În prezent, staţia alimentează cu apă o parte din comuna Tilişca, oraşul Sălişte, Galeş şi Vale (comunităţi care aparţin oraşului Sălişte). După terminarea lucrărilor va fi alimentată cu apă tratată şi localitatea Săcel din comuna Sălişte. Unele comunităţi sunt alimentate cu apă brută din apele de suprafaţă (Gura Râului, Loamneş, Marpod, Nocrich, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Porumbacu de Jos, Răşinari, Râu Sadului, Sadu, Turnu Roşu), în timp ce numai trei comunităţi au instalaţii de clorinare a apei (Alţâna, Cornăţel, Roşia). Ca urmare a implementării proiectelor de execuţie, aflate în desfăşurare în sectorul de infrastructură a apei, 7 noi staţii de tratare a apei potabile vor fi operaţionale în localităţile: Gura Râului, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă Cibin Gura Râului a mun. Sibiu; Jina, pentru a trata apa brută din izvorul Dobra; Orlat; Poplaca, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă Cibin Gura Râului a mun. Sibiu; Sadu, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă a mun. Sibiu din râul Sadu; Turnu Roşu, pentru a trata apa brută din râul Sebeşu de Jos şi pentru a alimenta localităţile Turnu Roşu şi Sebeşu de Jos; 53

54 Vurpăr, pentru a trata apa brută din surse subterane şi pentru a alimenta comuna. Alimentarea cu apă a localităţilor rurale situate în zona montană sau în apropiere de aceasta beneficiază în general de surse de apă de calitate bună, cu excepţia turbidităţii ridicate înregistrată în perioada sezoanelor ploioase. Cu toate acestea, unele zone de protecţie ale surselor de apă nu sunt clar delimitate şi observate, ceea ce duce la poluarea surselor (apa distribuită la consumatori nu se încadrează în parametrii stabiliţi de lege). Partea de nord vest a zonei din proiect, cunoscută drept Apa Secaşelor, suferă din cauza lipsei surselor de apă. Sursele de apă subterană au debite limitate şi insuficiente, şi mai mult apa nu este potabilă datorită prezenţei nitriţilor, nitraţilor şi microorganismelor. Apele de suprafaţă nu sunt o sursă sigură deoarece debitul este mic şi majoritatea cursurilor de apă seacă pe timpul verii. În consecinţă, comunităţile folosesc în prezent numai puţurile din gospodăriile proprii, cu excepţia localităţilor Loamneş alimentată dintr-o captare din râul Visa şi Şura Mică, alimentată cu apă de la reţeaua de apă potabilă a Sibiului. În prezent, din totalul de 87 localităţi situate în zona rurală în judeţul Sibiu Sud, numai 13 localităţi beneficiază de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau neavând sistem de alimentare cu apă. Localităţile cu sisteme de alimentare cu apă au o reţea de distribuţie veche, care în general nu acoperă întreaga localitate, iar pierderile de apă se ridică de la 5% (Râu Sadului) la 50% în Porumbacu de Jos. Excepţie de la această situaţie fac comunele Şelimbăr (Şelimbăr, Bungard, Mohu, şi Veştem) şi Turnu Roşu (inclusiv Sebeşu de Jos) care au introdus reţele de apă în ultimii ani. Localităţile situate în apropierea oraşelor sunt în general într-o poziţie mai bună în ceea ce priveşte accesul la apă potabilă, deoarece se pot branşa la reţeaua de apă a oraşelor şi ar avea nevoie doar de clorinare în reţeaua de distribuţie: Şelimbăr, Racoviţa, Şura Mare, Şura Mică, Galeş, Vale, Tilişca şi Cristian. Excepţie de la aceasta face Poplaca care a preferat să aibă propria staţie de tratare în loc să se conecteze la reţeaua de apa a mun. Sibiu. Alte localităţi sunt situate pe direcţia conductelor principale de apă ale mun. Sibiu şi iau apă brută de la: Sadu, Gura Râului şi Orlat. Cu toate acestea, toate trei au proiecte în desfăşurare pentru construirea de staţii pentru tratarea apei brute şi (excepţie Sadu) pentru retehnologizarea reţelei de distribuţie a apei. Localităţile fără sisteme centralizate de apă, implementează proiecte sau au cel puţin un Studiu de Fezabilitate pentru sisteme de alimentare cu apă. Datorită lipsei reţelelor de canalizare, apa potabilă este furnizată la cişmele stradale, iar branşarea consumatorilor la reţea va fi făcută după reţeaua de colectare a apelor uzate. Recomandările sunt de a se beneficia mai mult de facilităţile disponibile pentru tratarea apei brute şi de a furniza apă tratată comunităţilor rurale situate în apropiere. Prin urmare, staţia de tratere Sibiu Sud propusă pentru reabilitare poate alimenta Cisnădioara, comuna Şelimbăr (în prezent alimentată de staţia de tratare Dumbrava), Răşinari (inclusiv Prislop), comuna Roşia, şi în jur de 20 de localităţi în Apa Secaşelor. Introducerea reţelelor de distribuţie a apei este împărţită pe mai multe faze de investiţii pentru ca termenul limită, anul 2015, de conformare pentru furnizarea cu apă potabilă tuturor comunităţilor peste 50 locuitori să fie îndeplinit. Analiza alimentării cu apă a oraşelor Mediaş, Agnita Copşa Mică şi Dumbrăveni se realizează în documentaţia Master Plan Extindere şi reabilitare sistem de apă şi apă uzată. Calitatea surselor de apă este monitorizată din anul Concluziile sunt următoarele: Datorită condiţiilor de reducere în subteran, în forajele din Dumbrăveni şi Mediaş este observată prezenţa fierului (Fe) şi a manganului (Mg) (este necesară o tratarea corespunzatoare); 54

55 Alţi contaminatori au fost observaţi în Dumbrăveni şi Mediaş (Cd, Hg, Ni, Pb) majoritatea ionilor de metale grele sunt mobili şi pot fi găsiţi în apa brută pompată. Marea majoritate din aceste elemente toxice pot fi îndepartate prin procesul convenţional de tratare; În Mediaş şi Dumbrăveni concentraţia de SO 4 din apa subterană este uneori mare. Sursele de apă În ceea ce priveşte Mediaş cele două puţuri poluate pot fi abandonate, iar consumatorii pot fi alimentaţi de la staţia de tratare. În ceea ce priveşte calitatea apei subterane din Dumbrăveni şi Mediaş, aceasta nu respectă standardele europene şi române (Directiva 98/83/CE, Legea 458/2002 şi Legea 311/2004). Toate oraşele din cadrul studiului, Mediaş, Agnita, Copşa Mică şi Dumbrăveni, sunt alimentate cu apă de suprafaţă. Există numai un câmp de foraje în Dumbrăveni, care cuprinde 12 foraje, cu adâncimi cuprinse între m şi debit pe foraj de 2,0 l/s. Dintre acestea, trei puţuri forate sunt nefolosite, ca urmare a deteriorărilor şi a calităţii necorespunzătoare a apei brute (apa conţine particule fine de pietriş). Sursa de apă brută în Mediaş este râul Târnava Mare, captarea se află în aval de Dumbrăveni şi în amonte de Mediaş. Capacitatea captării este 1200 l/s. Captarea Agnita este compusă din trei drenuri din azbociment, cu o lungime de 80 m şi un diametru de 400 mm. Capacitatea estimată este 65 l/s. Apa brută este tranportată gravitaţional către o staţie de pompare, care o pompează către staţia de tratare. Conducta de aducţiune are un diametru de 400 mm şi o lungime totală de 36,6 km. Conducta de aducţiune este din oţel (20 km) şi din azbociment (16,6 km). Captarea construită din conducte din azbociment (Dn 400 mm) pare a fi parţial colmatată. Pe termen scurt sunt necesare noi captări. În amonte de captare există surse de poluare, factorii poluatori fiind hoteluri şi pensiuni. Există pierderi importante din conducta de apă brută. Conductele ar trebui să fie înlocuite, în principal conductele din azbociment de la captare şi de la sistemul de aducţiune. Sursa de apă subterană din Dumbrăveni are 10 foraje cu o capacitate de 2,3 l/s-3,4 l/s. Apa brută de la puţuri este pompată către staţia de tratare, proiectată pentru îndepărtarea manganului şi a fierului. Înainte de stocarea în rezervorul principal, apa este dezinfectată întrun rezervor de 20 m³. Înmagazinarea apei Capacitatea de stocare a apei potabile în mun. Mediaş este de m 3. Starea generală de funcţionare este medie şi bună. Câteva staţii de pompare şi rezervoare sunt nefuncţionale din cauza lipsei de cerere (rezervorul Gura Câmpului - 2x300 m 3, staţia de pompare Salcâmilor alimentată din rezervoarele de m 3 şi 2x2.000 m 3 ). În oraşul Dumbrăveni rezerva de apă de m³ oferă o siguranţă în funcţionare pentru 12 ore de întrerupere a producţiei de apă, volumul incluzând stocul minim de apă pentru combaterea incendiilor. Cu toate acestea starea fizică şi de funcţionalitate se recomandă a fi ameliorată. În Copşa Mică rezervorul de stocare este comun pentru uz industrial şi consum casnic. De aceea verificarea cantităţii depinde de necesarul real industrial (necunoscut). În cazul nealimentării industriale, volumul de 6000 m 3 de apă este suficient pentru a asigura 12 ore de întrerupere a producţiei de apă şi combaterea unui eventual incendiu. În oraşul Agnita rezerva de apă de m 3 este suficientă pentru a asigura 2 ore de întrerupere a producţiei de apă şi pentru combaterea incendiilor. 55

56 Reţeaua de distribuţie Reţeaua de distribuţie în municipiul Mediaş este veche. Conductele au fost montate în 1956 şi sunt realizate din fontă cenuşie şi oţel. Având în vedere vechimea şi materialul din care este reţeaua, calitatea apei nu se înscrie în normele în vigoare. Lungimea totală este de m, repartizată astfel: m fontă, m oţel, 1.500m PVC, m AC. Din sistemul de distribuţie al apei în oraşul Dumbrăveni se alimentează şi o parte din comuna Hoghilag (nearondată Consiliul Local Dumbraveni). Reţeaua de distribuţie a fost realizată în Două conducte principale de distribuţie se află în stare proastă de funcţionare. Conducta de aducţiune de apă brută este parţial colmatată, între câmpul de foraje şi staţia de tratare. Nu există facilităţi de intervenţie în cazul avariilor, ceea ce obligă operatorul să întrerupă sistemul în cazul intervenţilor tehnice pe conducte. De aceea, durată de alimentare zilnică medie este numai de 22 ore. Lungimea reţelei de distribuţie este de m, repartizată astfel: m oţel, 1.600m PEID, m azbociment. Reţeaua de distribuţie a apei în Copşa Mică a fost realizată în Sistemul de distribuţie în Copşa Mică alimentează aproape 85 % din populaţia rezidenţială. Sistemul are o staţie de tratare privată care iniţial a fost proiectată pentru a acoperi cererea industrială. Reţeaua de distribuţie a oraşului are 8,0 km de conducte din PEID şi 7,0 km din azbociment. Consiliul Local Agnita include două sate aparţinătoare (Coveş şi Ruja) cu aproape locuitori care nu beneficiază de sistemul de distribuţie al apei din Agnita. Reţeaua are cca. 21 km şi este construită din conducte de oţel, a fost realizată în 1977 şi este cea mai recentă din cele patru oraşe evaluate în Master Plan Canalizarea şi epurarea apei uzate Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor uzate care să proceseze eficient apele uzate şi niciuna care să îndeplinească cerinţele reglementărilor actuale ale UE. Staţia din Sibiu necesită investiţii majore pentru a asigura conformarea la standardul actual privind efluentul. În afara municipiului Sibiu (care are în derulare un proiect prin programul ISPA de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare), atât reţeaua de canalizare cât şi infrastructura aferentă tratării apelor uzate sunt într-o stare proastă şi necesită investiţii considerabile pentru respectarea condiţiilior stipulate în Capitolul 22 din Tratatul de Aderare. Diferenţa între numărul de aglomerări cu reţele de canalizare şi cele deservite de staţii de epurare (proprii sau ale altor comunităţi) provine din faptul că anumite aglomerări nu sunt conectate la staţii de epurare, întrucât nu există niciuna în apropiere sau lipsesc/nu sunt operaţionale anumite elemente de infrastructură (canale colectoare de transfer neoperaţionale, lipsa staţiilor de pompare care să pompeze apa uzată în colectoarele din apropiere). Există staţii de epurare a apei uzate care sunt funcţionale, care sunt întreţinute şi care, cu excepţia câtorva, nu necesită investiţii prioritare imediate. Cu toate acestea, toate staţiile de epurare a apei uzate vor avea nevoie de înlocuire completă a tuturor echipamentelor, va avea nevoie de automatizare şi de asemenea este urgentă nevoia de îmbunătăţire a facilităţilor laboratorului. Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele urbane, altele decât reşedinţele de judeţ. O nouă groapă de gunoi ecologică, în apropiere de staţiei de epurare Sibiu, este în prezent în construcţie, pentru nămolul deshidratat rezultat în urma procesului de epurare. Sistemul de canalizare al mun. Sibiu se află în modernizare şi reabilitare prin aplicarea măsurii ISPA nr RO 16 P/PE 022. Pentru reţeaua de canalizare sunt în derulare lucrări de extinderi în cartierele Gusteriţa şi Turnişor şi lucrări de înlocuiri sau realizare de canale noi în zonele deficitare ale reţelei oraşului. Staţia de epurare a fost 56

57 modernizată şi redimensionată. Staţia va primi şi apa uzată de la Cisnădie, după rezolvarea problemelor legate de canalul de transfer. Este întocmit studiul de fezabilitate pentru Reţele de canalizare şi staţie de epurare Cisnădioara, judeţul Sibiu şi pentru retehnologizarea canalului colector al staţiei de epurare Cisnădie Sibiu. Oraşele Avrig, Ocna Sibiului, Siliştea şi Tălmaciu au sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate, dar sunt nesatisfăcătoare. În oraşele Sălişte şi Tălmaciu sunt în derulare lucrări de reabilitare şi modernizare a acestor sisteme. Oraşul Miercurea Sibiului nu are sistem de canalizare pentru apele uzate. În zona rurală numai câteva localităţi au reţele de colectare a apelor uzate, şi anume 10 localităţi din 87: Cristian, Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem care au reţea de canalizare şi staţii de epurare şi Şura Mică şi Tilişca numai cu reţele de canalizare. Aceste reţele sunt făcute recent fie prin intermediul proiectelor SAPARD (Cristian, Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu) sau finanţate din fonduri locale (comuna Şelimbăr). Racordarea consumatorilor la reţea se face destul de încet ceea ce impiedică funcţionarea corespunzatoare a staţiilor de epurare (Gura Râului, Orlat). În general staţiile de epurare din mediul rural nu funcţionează corespunzător, datorită depăşirii limitelor impuse de lege pentru calitatea efluentului. În toate celelalte localităţi din judetul Sibiu zona Sud, apa uzată este colectată prin latrine, fose septice sau este deversată în şanţurile şi rigolele drumurilor, având impact negativ asupra mediului, în mod special asupra solului, afectând şi apele subterane. În prezent, sunt în construcţie staţii de epurare în localităţile Boiţa, Sibiel, Jina, Racoviţa, Roşia, Sadu, Slimnic, Şura Mică. Previziunile privind serviciile de alimentare cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate în localităţile situate în zona de sud şi cea de nord vest a judeţului Sibiu sunt dominate de trei factori: 1. Tarifele şi impactul lor asupra suportabilităţii din partea populaţiei. 2. Conectarea comunităţilor rurale şi folosirea tot mai intensă de către populaţia a aparaturii electro-casnice. 3. Rata de conectare, mai ales conectarea la noi reţele de canalizare. Previziunile generale privind populaţia indică faptul că ele sunt fie statice sau arată un declin gradual; există aşteptări pentru o adevărată migraţie generală de la reşedinţele de judeţ către sate. Modelele de consum urban, care sunt deja mici, vor rămâne relativ stabile la o medie de 120 l/pers/zi. Se apreciază stagnarea consumului de apă din mediul rural pentru cel puţin 5 ani şi numai după aceea să se înregistreze o creştere graduală de până la 80 l/pers/zi. Consumul industrial va avea o creştere puternică, din cauza dezvoltării economice locale. Totuşi, această creştere nu va avea impact asupra încărcării facilităţilor municipale de tratare a apelor uzate municipale, din moment ce efluentul este preepurat, ca rezultat direct al legislaţiei. Debitele şi încărcările care intră în staţiile de epurare se bazează în mod clar pe rata de conectare a noilor consumatori, atunci când reţeaua de canalizare va fi gata. În timp ce, pentru reţeaua de alimentare cu apă, conectările par să meargă mult mai repede, în cazul reţelei de canalizare trebuie să mai treacă 4-5 ani să se ajungă la o rată de 40% din populaţia potenţială. Volumul actual al pierderilor de apă va scădea pentru că în oraşe începe înlocuirea reţelelor şi contorizarea consumului de apă. Aşteptările în acest sens sunt de 30-40% din apa livrată, procentaj destul de mare, el va scădea la un nivel de 20-25% atunci când vor fi realizate toate programele de înlocuire a conductelor 57

58 Sistemul de canalizare din mun. Mediaş este unitar, 40 % din reţea funcţionează în sistem divizor şi 60% în sistem mixt. Lungimea totală a conductelor de canalizare este de 77 km, iar diametrul conductei variază între mm, majoritatea conductelor sunt din beton. Cea mai mare parte din reţea se află în centrul oraşului şi a fost construită acum 100 de ani ca sistem divizor. Azi sistemul de canalizare al oraşului Mediaş este unul mixt. Din 1970 a fost construită o reţea unitară. În lungul r. Târnava Mare există guri de evacuare a ape uzate, evacuând apă mixtă pluvială şi uzată direct în râu. Partea nordică a oraşului nu este conectată la staţia de epurare. Ultima mare inundaţie a distrus subtraversările care nu au fost înlocuite. Cele mai mari probleme ale reţelei de canalizare sunt: - Numărul mare de guri de vărsare este considerat ca fiind sursa majoră de poluare a râului Târnava Mare. - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă. Această situaţie a dus la diverse deversări de apă uzată în cursurile de apă din vecinătate ori în şanţurile de la drum. - Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite, racorduri defecte în cea mai mare parte a zonei centrale. Acum sistemul de canalizare din aceste zone sunt racordate la conductele de apă pluvială. - În timpul precipitaţiilor abundente nivelul mare al raului Tarnava Mare nu permite revărsarea apelor uzate, punând astfel reţeaua sub presiune. În oraşul Agnita sistemul de canalizare este mixt, având o reţea de canale cu lungime totală de 16,45 km. Toată canalizarea este construită din conducte din oţel şi funcţionează prin curgere gravitaţională. Cele mai mari probleme ale reţelei sunt: - Racordări între conductele de apă uzată şi apă pluvială cu un impact major asupra emisarului; - Secţiuni deteriorate conducte prăbuşite şi racorduri defecte; - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă. Sistemul de canalizare în oraşul Dumbrăveni este unitar. Lungimea totală reţelei este de m cu descărcare directă în râul Târnava Mare. Problemele întâlnite în reţea sunt: - Sectuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte; - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă, în special la casele private; Sistemul de canalizare al oraşului Copşa Mică este deţinut de SOMETRA, o companie industrială de metale grele. Proiectat pentru a deservi în special această unitate a fost mai târziu dezvoltat în zonele rezidenţiale. Oricum reţeaua nu a fost gândită ca un sistem coerent. Noile secţiuni au fost extinse în conformitate mai mult cu nevoile industrale decât cu nevoile populatiei. Apa uzată curge gravitaţional, nu există staţie de pompare de-a lungul sistemului. Unele din problemele întâlnite în reţea sunt: - Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte; - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă, în special la case. 58

59 Staţia de epurare din municipiul Mediaş a fost construită în 1963, treapa biologică a fost construită în Capacitatea de proiectare este de 430 l/ s, debitul real tratat fiind de cca. 100 l/ s. Efluentul staţiei nu are calitatea cerută de normele în vigoare (NTPA 001). De aceea este necesară extinderea şi reabilitarea staţiei de epurare. Nu există staţie de epurare în oraşul Agnita. Pentru Agnita este necesară construirea unei staţii de epurare în conformitate cu directivele europene din domeniul apei. În oraşul Dumbrăveni nu există staţie de epurare. Oraşul Copşa Mică nu are staţia proprie de epurare. Apa uzată din oraş este momentan epurată la staţia de epurare a companiei SOMETRA (topitorie metalurgică neferoasă) împreună cu apa uzată industrială. Probleme şi disfuncţionalităţi Creşterea populaţiei şi a nivelului de trai necesită o atenţie deosebită în gospodărirea apei. Principalele probleme pe care le ridică activitatea în acest domeniu, în condiţiile date sunt: asigurarea cerinţelor de apă în diferite zone ale judeţului prin reabilitarea surselor de apă existente şi realizarea de noi surse; asigurarea calităţii apelor prin instaurarea şi păstrarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever, dar şi prin realizarea sistemelor centralizate de canalizare a apei uzate, dezvoltarea şi modernizarea staţiilor de epurare existente; asigurarea alimentării cu apă potabilă într-un număr cât mai mare de localităţi rurale; reducerea consumului de apă potabilă prin retehnologizarea şi modernizarea sistemelor centralizate existente; reducerea pierderilor din reţelele orăşeneşti prin contorizarea consumului de apă. Evaluarea situaţiei existente prezentate scoate în evidenţă unele disfuncţionalităţi ale gospodăririi apei. Dintre acestea cele mai importante sunt: insuficienţa lucrărilor de reabilitare şi întreţinere a îndiguirilor şi regularizărilor existente; lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apă în peste jumătate din localităţile rurale; lipsa sistemului centralizat de canalizare şi epurarea apei uzate în localităţile rurale pierderi mari de apă potabilă distribuită spre consum; funcţionarea staţiilor de epurare a apelor uzate din localităţile urbane în condiţii necorespunzătoare normelor de calitate în vigoare. Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor prezentate se poate afirma că în domeniul gospodăririi apelor din judeţ, acţiunile prioritare pentru dezvoltarea domeniului sunt următoarele: reabilitarea şi modernizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare din localităţile urbane în condiţiile stipulate în Capitolul 22 din Tratatul de Aderare, excepţie face municipiul Sibiu care are în derulare un astfel de proiect prin programul ISPA; realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate în localităţile rurale care au sistem de alimentare cu apă; instaurarea şi păstrarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever la sursele de apă, micşorând astfel gradul de vulnerabilitate la poluare al acestora; asigurarea tratării apei prelevată din sursele de suprafaţă pentru alimentarea localităţilor rurale; modernizarea staţiilor de tratare a apei din oraşele Avrig şi Cisnădie; realizarea sistemelor de apă potabilă în localităţile din mediul rural şi în oraşul Miercurea Sibiului. 59

60 Amenajări pentru îmbunătăţiri funciare - irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului Ca urmare a fragmentării puternice şi a diversităţii reliefului, fondul funciar ( ha.) este afectat, pe suprafeţe întinse, de procese de degradare prin eroziune, alunecări de teren şi exces de umiditate. Pentru eliminarea şi ameliorarea factorilor de degradare, înainte de 1990 au fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare în special desecări şi combaterea eroziunii solului. Amenajări Suprafaţa totală suprafeţe mai mari de 1000 ha din care: suprafeţe mai mici de 1000 ha amenajări locale Irigaţii Desecări Combaterea eroziunii solului Nr. Crt Amenajări complexe de desecare şi combaterea eroziunii solului Suprafete amenajate (ha) din care: Desecare Denumire amenajare Gravita- Prin total, ţională pompare (ha) (ha) (ha) CES (ha) 1. B.h. Secaşul Mare Sângatin B.h Zona Mediaş B.h. Hârtibaciu mijl. Perim. I-IV Bh. Secaşul Mare - Apold Bh. Smig-Veţeu Amenajări de desecare Nr. Crt. Denumire amenajare Desecare Total (ha) Suprafete amenajate (ha) din care: Gravitaţională (ha) Prin pompare (ha) 1. Des. Valea Hârtibaciului Perim.etal.des. Alţâna-Nocrich Des. Avrig Scorei Des. Bazna Boian Velţ Blăjel Des. Broşteni Des.Ces B.h. Olt Racoviţa Sărata Des. Cristian Poplaca Des.Cristian-Sibiu-Şura Mare Des. Dealul Ocnei - Bu Des.Ichişul Vechi Des. Moşna Des. S.c.p.c.o.c. Cristian Des. Scorei Arpaş Des. Şura mare Des. Vişa Amenajări de combaterea eroziunii solului Nr. Suprafete Denumire amenajare Crt. amenajate (ha) 1. B.h. Axente Sever

61 Irigaţii Nr. Crt. 2. B.h. Balta SBB Bazna B.h. Căpâlna-Poiana-Dumbrăveni B.h. Cisnădie B.h. Cisnădie Tocile B.h. Cristian Şura-Mare Poplaca B.h. Cristian vl. Mărului B.h. Curciu Dârlos B.h. Dealu daii (s.c.z. Cristian) B.h. Hârtibaciu inf.perim.i-v B.h. Hârtibaciu sup.perim.i-iii B.h. Olt Sbb. Noul B.h. Richiş B.h. Secaşul Mare perim. I-IV B.h. Secaşul Mic sbb. Păuca B.h. Sorostin B.h. Ţapu B.h. Visa sbb. Alamor B.h. Visa sbb.slimnic Ruşi B.h. Visa superioară sbb. Raura B.h. Zăvoi 493 Denumire amenajare Suprafete amenajate (ha) Irigaţii (ha) 1. Şelimbăr Laslea Dumbrăveni 427 Lucrările de îmbunătăţiri funciare, executate în majoritate înainte de 1990, necesită măsuri de reabilitare şi modernizare. Datorită lipsei de fonduri şi a personalului insuficient in amenajările de combaterea eroziunii solului se degradează, apar probleme legate de alunecările de teren, degradări ale taluzelor şi colmatare a canalelor, deteriorări ale barajelor, degradări ale plantaţiilor silvice. 6.3 Gospodarirea deşeurilor In cadrul Master Planului de Gestionare a Deşeurilor în judetul Sibiu au fost considerate următoarele categorii de deşeuri: deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat, deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat); deşeuri din construcţii şi demolări; nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi separat, a fost în anul 2006 de aproximativ t, crescând cu aproximativ t faţă de anii anteriori. Acest lucru se datorează creşterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban dar, mai ales, în mediul rural. In prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu. Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. In judeţ există agenţi economici tip REMAT care realizează o colectare a deşeurilor în vederea reciclării şi o prelucrare mecanică primară a lor.. In judeţul Sibiu exista o staţie de compostare la Avrig, capacitate 3600 tone/an, realizata prin proiect PHARE 2005, in procedură de autorizare, nefuncţională. La nivelul judeţului Sibiu, nu există o infrastructură foarte bine dezvoltată pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale care să poată asigura îndeplinirea ţintelor şi 61

62 obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană. In acest sens autoritati publice locale din judetul Sibiu au accesat fonduri europene prin Programul PHARE CES. Au fost implementate cinci proiecte, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 si doua prin Programul PHARE CES Prin aceste proiecte se urmăreşte devoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi reducerea cantităţii de deşeuri municipale, respectiv reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile, reciclarea şi valorificarea fracţiei de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere. Gestionarea deşeurilor municipale la nivelul judeţului Sibiu nu este efectuată într-un mod unitar. Nu se realizează colectarea deşeurilor municipale din toate localităţile. Exista un număr de cca locuitori care colecteaza separat deşeurile de ambalaje de la populaţie pe mai multe fracţii (hartie-carton, PET, sticla, metal), dupa caz. Sistemul de colectare separata a fost organizat de catre operatori de salubritate sub coordanarea administratiei publice locale si in colaborare cu ECO ROM Ambalaje Bucuresti. Metoda de eliminare a deşeurilor municipale este depozitarea, inclusiv a deşeurilor din gradini şi parcuri care ar putea fi compostate, în acest fel reducându-se cantitatea de biodegradabil de la depozitare. Situaţia prezentă a gestionării deşeurilor din judeţul Sibiu nu este capabilă să contribuie la atingerea ţintelor şi obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană. Managementul deşeurilor menajere In ceea ce priveste generarea deseurilor menajere au fost utilizati indicatorii prezentati in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru: 0,9 kg/locuitor x zi in mediul urban; 0,4 kg/locuitor si zi in mediul rural. Zone urbane, In zonele urbane deşeurile menajere sunt colectate de catre operatorii de salubritate din fiecare localitate (municipiu sau oraş) si sunt transportate către cel mai apropiat depozit de deşeuri (conform sau neconform). In prezent, activitatea de recuperare/reciclare a deşeurilor colectate nu este foarte intensă si la nivelul judetului Sibiu deşeurile menajere din zonele urbane sunt depozitate fără pre-tratare în cele şase depozite urbane existente. Zone rurale, In unele zone rurale, mai ales în cele adiacente zonelor urbane, unii operatori de salubritate şi-au extins serviciul. In aceste zone, deşeurile menajere sunt colectate de catre operatorii de salubritate din fiecare localitate. In alte zone rurale, primarii au organizat un serviciu de gospodărire comunală. La nivelul judetului Sibiu deşeurile menajere din zonele rurale sunt depozitate în depozitele rurale existente. Aceste depozite sunt nişte locaţii în care deşeurile colectate sunt depozitate pe terenurile aparţinătoare comunelor respective. Conform constrângerilor actuale toate aceste depozite rurale neconforme trebuiau să-şi înceteze activitatea în data de 16 iulie

63 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate În anul 2009, ariile acoperire cu servicii de salubritate în judeţul Sibiu şi firmele de salubritate care le deserveau erau după cum urmează: Denumirea societăţii S.C. GETESIB S.A. Sibiu S.C. SCHUSTER & ECOLOGIC S.R.L. Sibiu S.C. PRESCOM S.R.L. Cisnădie S.C. ACSTAL S.A. Tălmaciu S.C. GOSPODARIRE ORĂ1ENEASCĂ S.A. Avrig S.C. Eco Valea Hârtibaciului S.A. Agnita S.C.Eco-SAL S.A. Medias S.C. Ecomed Reciclare Ecologică S.R.L. Medias Urban Sibiu, Ocna Sibiului Miercurea Sibiuului Cisnădie Tălmaciu Avrig Agnita Medias, Dumbrăveni Zone acoperire Rural Sălişte, Cristian, Şelimbăr, Şura Mică, Şura Mare, Mândra, Loamnes, Alămor, Armeni, Rosia, Nou, Casolţ, Daia, Cornăţel, Păuca, Tilisca, Hasag, Nucet, Rod, Vurpăr, Şura Mică Orlat, Răsinari, Şelimbăr, Cristian, Apoldu de Jos, Ludos, Dobârca, Apoldu de Sus Cisnădioara Tălmăcel, Boiţa Mârsa, Bradu, Săcădate, Racoviţa, Turnu- Rosu, Porumbacu de Jos, Cârţa Ruja, Coves, Brădeni (Retis, Leline), Bruiu (Somartin, Gherdeal), Chirpăr (Vard, Veseud, Săsăus), Merghindeal (Dealul Frumos), Iacobeni (Movile, Noistat, Netus, Stejărisu) Copsa Mică, Axente Sever, Agârbiciu, Târnava, Şeica Mică, Dârlos, Valea Lungă, Curci, Ernea, Şarosu pe Târnave, Valea Viilor, Motis, Hoghilag, Prod, Valchid, Aţel, Dupus, Alma, Bazna, Boian, Laslea, Noul Săsesc, Mălângrav, Floresti, Roadola, Brateiu, Buz, Blăjel, Paucea, Românesti, Micasasa, Chesler, Ţapu, Văleni Cristian, Gura Râului, Slimnic (Rusi), Poplaca, Bârghis (Pelisor) Nocrich, Alţtâna, Benesti, Hosman, Marpod, Ghijasa de Sus, Ilimbav, Nocrich, Mosna, Alma, Nemsa, Şeica Mare, Boarta, Poiana, Jina, Mihăileni Sursa: APM, din raportările statistice ale agenţilor de salubritate şi administraţiei locale 63

64 Conform Master Planului pentru Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor exista un grad destul de mic de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural iar aceste servicii, organizate la nivelul comunelor, nu sunt eficiente şi, mai mult, nu vor avea capacitatea de a gestiona problematica deşeurilor, la nivelul comunităţii locale, după momentul închiderii depozitelor rurale de deşeuri (iulie 2009). La nivelul judetului în mediul rural, în afara localităţilor deservite de operatorii de salubrizare autorizaţi, la nivelul anului 2007 există următoarele situaţii: în 21 comune gestionarea deşeurilor municipale se realizează prin servicii din cadrul primăriei: Arpaşu de Jos, Axente Sever, Blăjel, Brădeni, Cîrta, Cîrţişoara, Jina, Laslea, Merghindeal, Mosna, Poiana Sibiului, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Rîu Sadului, Sadu, Şeica Mare, Şura Mica, Tilişca, Turnu Roşu, Valea Viilor, Vurpăr, reprezentand o populaţie deservită de de locuitori din totalul de locuitori. în 5 comune gestionarea deşeurilor menajere se realizează de către operatori economici, care nu sunt operatori de salubrizare: Alma, Aţel, Bazna, Brateiu, Dîrlos, reprezentand o populaţie deservită de locuitori din totalul de locuitori. în 22 de comune nu se realizează colectarea deşeurilor menajere: Apoldu de Jos, Axente Sever, Bazna, Bîrghiş, Blăjel, Boiţa, Chirpăr, Hoghileag, Iacobeni, Laslea, Loamneş, Ludoş, Micăsasa, Mihăileni, Nochrich, Păuca, Roşia, Şeica Mare, Şeica Mică, Slimnic, Tîrnava, reprezentand o populaţie de locuitori. Tip serviciu Populaţie deservită de servicii de salubrizare, 2007 Număr locuitori deserviţi Total locuitori Observaţii Urban servicii realizate de operatorii de salubrizare servicii realizate de operatorii 22 comune (unele de salubrizare parţial) servicii realizate de primării comune Rural servicii realizate de alţi operatori comune nu exista serviciu de 22 comune (unele salubrizare parţial) Total rural* * din răspunsurile primarilor la chestionarul trimis de consultant Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, la sfârşitul anului 2007 în mediul urban a fost de 77 %. In mediul rural, dacă se consideră numai servicii efectuate de operatorii de salubrizare, gradul de acoperire a fost de 24,5 %. Dacă considerăm şi serviciile realizate prin servicii ale primăriei şi alte persoane fizice neautorizate ca operatori de salubrizare, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural este de 66 %. Din populaţia totală a judeţului, circa 34 % nu beneficiaza de servicii de salubrizare. Colectarea separată a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere proiecte pilot şi extindere la nivel judeţean pentru n locuitori. Analiza SWOT aminteşte despre proiecte de colectatrea separată, ca punct tare. 64

65 Cabana Oasa JINA Cabana Curpatul Cabana Tartarau POIANA SIBIULUI Dobirca Cabana Gura Torturii St. Miercurea Sibiului Cabana Miercurea Deal Rod St. Apoldu de Sus Apoldu de Sus Crint Singatin TILISCA APOLDU DE JOS H. Apoldu de Jos H. Tilisca Presaca LUDOS Amnas Cabana Saliste Gales H. Aciliu Vale Aciliu Cabana Fintinele Rozdesti PAUCA Bogatu Roman Gusu St. Saliste Cabana Popasul Marginimii Fintinele Sacel Sibiel Brosteni Mag Baraj Cibin Coada Lacului Paltinis H. Sacelu Sibiu H. Sibiel ORLAT GURA RIULUI Topircea St. Orlat Cabana Santa Releu TV Cabana Gitul Berbecului Armeni Alamor SURA MICA Sadinca CRISTIAN St. Cristian Sibiu Sorostin LOAMNES Mindra Rusciori POPLACA Cabana Curmatura Trainei RASINARI Prislop Sadurel Sadu V. RIU SADULUI Beberani Fundul Riului Hasag Baile Ocna Sibiului St. Ocna Sibiului MICASASA Tapu H. Loamnes St. Micasasa H. Hasag Cisnadioara Tocile Valeni SEICA MICA SLIMNIC SURA MARE St. Sibiu Cabana Valea Sadului Ciupari Cabana Prejba H. Veseud H. Agirbiciu Chesler St. Seica Mare SEICA MARE Rusi SELIMBAR H. Mohu Boian AXENTE SEVER Veseud Agirbiciu Boarta Padureni Hamba SADU Stenea H. Sibiu- Grupa Selimbar H. Vesteni Vestem Lotrioara Bungard Mohu St. Copsa Mica Albi Colonia Talmaciu Talmacel Boita Soala Velt BAZNA Bazna-Bai TIRNAVA St. Talmac iu St. Turnu Rosu Cabana St. Valea Marului Valea Oltului Lazaret Paltin H. Tirnava VALEA VIILOR Petis Mighindoala Daia Buia Casolt Nou H. Casolt Bradu Cabana Fintinita H. Rosia St. Racovita Romanesti BLAJEL St. Medias Ighisu Nou ROSIA H. Cornatel Sebesu de Jos TURNU ROSU Moardas Salcau H. Vurpar H. Mirsa Paucea Motis MIHAILENI VURPAR Sacadate St. Avrig Valea Lunga Buzd Tichindeal Cornatel Nucet RACOVITA Ravasel Mirsa Sebesu de Sus Curciu St. Bratei H. Hosman DIRLOS MOSNA Nemsa Ghijasa de Sus AVRIG Metis Ghijasa de Jos BRATEIU Alma Vii ALTINA NOCRICH Giacas Smig Hosman Alma Richis St. Atel ATEL H. Benesti H. Altina H. Nocrich H. Tichindeal Dupus Ernea Colun Glimboaca H. Scoreiu St. Porumbacu H. Sarata Cabana Suru Vecerd Zlagna Fofeldea Pelisor Ighisu Vechi BIRGHIS Benesti MARPOD PORUMBACU DE JOS Sarata BIERTAN Porumbacu de Sus Cabana Barcaci Glajarie Apos Ilimbav St. Dumbraveni Saros pe Tirnave Poienita Scoreiu Valchid Copsa Mare St. Agnita H. Vard CHIRPAR H. Cirta Cabana Negoiu HOGHILAG Coves CIRTA Roandola St. Arpas Prod Nou Sasesc Malincrav Vard Veseud Sasaus Nou Roman CIRTISOARA Cabana Bilea-Cascada Cabana Bilea-Lac Ruja ARPASU DE JOS ARPASU DE SUS LASLEA Floresti Stejarisu IACOBENI Dealu Frum os Saraturi Bai Merghindeal Somartin Cabana Fata Padurii Cabana Turnuri Cabana Podragu BRUIU Gherdeal Netus Noistat Movile BRADENI Retis Teline DUMBRAVENI MEDIAS COPSA MICA Colonia Tirnava AGNITA MIERCUREA SIBIULUI OCNA SIBIULUI SALISTE SIBIU CISNADIE Persoana fizica Operator salubrizare Serviciu comunal TALMACIU Cabana Poiana Neamtului Societate comerciala neautorizata Sursa Master Planului de Gestionare a Deşeurilor Alte categorii de deşeuri solide includ deşeurile periculoase (din deşeurile menajere), nămolul din staţiile de epurare, deşeurile provenite din construcţii şi demolări şi alte tipuri. Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/6 iunie 2007, cantitatea estimata de deşeuri municipale periculoase care se generează în prezent în judeţul Sibiu este de circa: o 714 tone în mediul urban; o 207 tone în mediul rural. Până în prezent, în judeţul Sibiu nu a fost încă implementată colectarea selectivă a deşeurilor municipale periculoase, prin urmare cantitatea de deşeuri periculoase municipale generată an de an este necunoscută. Problema deşeurilor periculoase urmează să fie rezolvată în zona Mediaş prin parteneriatul încheiat între A.R.P.M. Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu şi The Norwegian Association of Local and Regional Authorities-KS, Waste Management Norway, Green Living, Stavanger Municipality, Trondheim University. Scopul colaborării va avea ca rezultat promovarea şi implementarea unui proiect pilot privind Managementul Deşeurilor Periculoase din Deşeurile Menajere Conform Master Planului de Gestionare a Deşeurilor, deşeurile din construcţii si demolări pot fi atât deşeuri nepericuloase, cât şi deşeuri periculoase. Prin urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie colectate separat şi tratate sau valorificate corespunzător. În prezent, în Romania nu există legislaţie specifică privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări şi atăt la nivelul ţării, cât şi în judeţul Sibiu nu se realizează o gestionare corespunzătoare a acestor tipuri de deşeuri. În plus, în prezent nu se cunoaşte cantitatea totală de deşeuri din construcţii şi demolări generată anual, pe de o parte din cauza 65

66 faptului că la majoritatea depozitelor nu se realizează cântărirea deşeurilor, iar pe de altă parte pentru că o mare parte a deşeurilor din construcţii şi demolări sunt depozitate necontrolat. În judeţul Sibiu nu există instalaţii de sortare, tratare, reciclare şi eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Principalele măsuri privind gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt următoarele: Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi periculoase şi nepericuloase; Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări; Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora; Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementărilor în vigoare. Problema deşeurilor din construcţii urmează să fie rezolvată în zona Mediaş prin parteneriatul încheiat între A.R.P.M. Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu şi partenerii norvegieni. O parte din molozul rezultat din activităţile de construcţii se poate folosi ca material drenant la închiderea gropilor neconforme. În conformitate cu Master Planului de Gestionare a Deşeurilor în viitor va avea loc o dezvoltare a infrastructurii privind alimentarea cu apă şi canalizare, ceea ce va conduce la o creştere a numărului staţiilor de epurare orăşeneşti şi, implicit, la creşterea cantităţii de nămol care va fi generată. Din întrega cantitate de namol numai aproximativ 3% este folosit în agricultură, iar restul presupune a fi dus la depozitul de deşeuri. Depozite existente În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate. La nivelul judeţului existau în anul 2006 un număr de 10 depozite neconforme clasa b în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării. Depozitele Dumbrăveni, Copşa Mică, Sălişte şi Ocna Sibiului au sistat activitatea de depozitare la sfârşitul anului Depozitul Remetea Sibiu a sistat depozitarea deşeurilor din anul La nivelul anului 2008 există un număr de cinci depozite de deşeuri municipale, neconforme, în funcţiune: Somard Mediaş, Tălmaciu, Cisnădie, Agnita şi Avrig. Toate aceste depozite trebuiau să sisteze depozitarea deşeurilor în anul Trebuie menţionat faptul că depozitul Somard Mediaş este privatizat 100% şi nu poate fi inclusă închiderea lui în prezentul proiect ce va fi finanţat prin fondurile structurale. Pe teritoriul judeţului există in conformitate cu Master Planului de Gestionare a Deşeurilor, un depozit conform de deşeuri municipale localizat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian. Operatorul depozitului este S.C. TRACON S.R.L. Brăila. Anul de punere în funcţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este Depozitul deserveşte un număr de 18 localităţi: Sibiu, Cisnădie, Cristian, Gura Râului, Marpod, Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Păltiniş, Poplaca, Răşinari, Roşia, Sălişte, Slimnic, Şelimbăr, Şura Mare, Şura Mică, Vurpăr. Capacitatea proiectată a depozitului este m 3 (8 celule), din care etapa I (primele trei celule) are capacitatea de m 3. Capacitatea totală de depozitare a celulei actuale este de m 3, din care capacitatea disponibilă este 66

67 O n c u Lacul Ta u Cabana Oasa La cul Oasa Mica Liberi P altin Curpatul Hurduba cu I JINA Lacului Cabana Curpatul Cabana Tartarau C er b i lo r Izv. Mo cirle lor Casi C ib a Sta uina v. Ru POIANA SIBIULUI Marginea Granitei Izv. p. Poga na DN 1 Dobirca Dj 1 06E Cabana Gura Torturii Bis tr a Ur ie s u Girbova Pog oan a Rod St. Miercurea Sibiului St. Apoldu de Sus Apoldu de Sus Crint Du si la v. Redii v. Foltei Ie zeru Mic v. iz v. G Iezeru Mare Ard ei izv. Accelere scu p. Iusbea Surani Singatin Dj 106G TILISCA Tili sc a Dc 72 Dc 66 Dc 71 Dc 68 Dj 141D APOLDU DE JOS H. Apoldu de Jos H. Tilisca r. M ic Presaca LUDOS Amnas Dc 7 1 Cabana Saliste Gales H. Aciliu Vale Dj 1 07B Aciliu Cabana Fintinele Sa d u Orlat r. Ma re Rozdesti PAUCA Bogatu Roman Gusu St. Saliste Dc 6 4 Dj 143B Marginimii Fintinele izv. Haciugi L. Gura Riului Sacel Sibiel Paltinis Crem eni Dj 106E Brosteni Dj 106P Mag Baraj Cibin Coada Lacului H. Sibiel ORLAT Cabana Gitul Berbecului Gitu Be rbecului Sadurel S ezii Dj 107B H. Sacelu Sibiu GURA RIULUI Topircea St. Orlat Cabana Santa Releu TV Riu r a Santa C ib in S a sa Armeni Dj 1 43B DN 1 p. Sa sa Dj 106D Dj 1 07B Alamor SURA MICA Dc 76 Dj 106T Sadinca Dj 143B CRISTIAN St. Cristian Sibiu Dc 62 Sorostin LOAMNES Mind ra Rusciori Cabana Curmatura Sadurel Sadu V. Pa n t u V. Salcii POPLACA S evis D u d Topirciori cu ap a r. Strimb Sura Mica Trainei RASINARI v. Sib is L. Riura Prislop RIU SADULUI Beberani Bo ntea Fundul Riului v. Bra nesti v. Mare D j 106R Dc 62 Hasag Lacuri Baile Ocna Sibiului St. Ocna Sibiului Ruscior DN 1 4B Dj 143B Dj 105G St. Micasasa H. Hasag H. Loamnes Oc na MICASASA Tapu Se ic a La cul lui Bindea Lacuri Dum brava Cisnadioara Tocile Valeni SEICA MICA Dj 142 J SLIMNIC SURA MARE St. Sibiu Dc 6 3 Cabana Valea Sadului Ciupari Cabana Prejba Frasinului ṿ Popi v. Rusilor H. Veseud Dc 3 Dc 1 Dn 14B H. Agirbic iu St. Seica Mare SEICA MARE Rusi SELIMBAR Izv. Ga uja V. To c ile lo r p. Floarea Chesler Rip a Dc 2 H. Mohu Dc 5 Dj 105G Boian AXENTE SEVER Veseud Ta lm aciu Agirbiciu Dc 6 Boarta Padureni Sarb a Hamba SADU Stenea H. Sibiu- Grupa Selimbar Dc 57 H. Vesteni Vestem Lotrioara Bungard Mohu Maghe sul Mic Dj 142B Dc 8 St. Copsa Mica Albi DN 1 Dc 5 A Dj 141E DJ 105N D N 1 St. Talmaciu St. Turnu Rosu Cabana St. Valea Marului Valea Oltului Lazaret Paltin Balta Soala ṿ Ga inilor Calva Colonia Talmaciu Talmacel Boita OLT Soala Ri p a Velt BAZNA Bazna-Bai TIRNAVA H. Tirnava Colonia Tirnava VALEA VIILOR Petis Mighindoala Daia Casolt p. Mesteac anului Ba lt a Buia Soala p. Sa tului Nou v. Lung a v. Da ii H. Casolt Bradu Cabana Fintinita St. Racovita DN 14A St. Medias Dc 3 7 H. Rosia Romanesti BLAJEL Ighisu Nou ROSIA H. Cornatel Sebesu de Jos TURNU ROSU H. Mirsa Paucea Lac d e ac umulare Igh is Moardas Salcau OLT DN 1 Dc 17 Motis H. Vurpar St. Avrig Dc 58 D j Valea Lunga Dc 10 MIHAILENI VURPAR Dj 1 04G Sacadate Buzd Tichindeal Cornatel Nucet RACOVITA M e t is Ravasel Mirsa Sebesu de Sus Curciu St. Bratei Dc 13 Nem sa Curciu H. Hosman Dj 104F DIRLOS MOSNA Nemsa Dc 40 Dc 51 Dj 141 Ghijasa de Sus AVRIG Hirta Metis Ghijasa de Jos Vurpa r Av r ig Tic hind eal BRATEIU Alma Vii ALTINA NOCRICH Giacas Smig Hosman Alma Richis Vecerd Dj 105A Dc 44 St. Atel ATEL H. Benesti H. Altina H. Noc rich H. Tichindeal DN 1 Dj 104F Dc 22 Dc 5 0 DN 14 Dupus Ernea Dc 35 Dj 106 Colun Glimboaca H. Scoreiu St. Porumbacu H. Sarata Cabana Poiana Neamtului Cabana Suru Atel Marpo dului Zlagna Fofeldea Pelisor Ighisu Vechi BIRGHIS Benesti MARPOD PORUM BACU DE JOS v. Racovitei And rochiei Sarata Dj 151B Dc 24 BIERTAN Porumbacu de Sus p. Bodre anului l. Avrig Cabana Barcaci Glajarie v. Caselor Apos Dc 35 Ilimbav Dj 104F Dc 70A Dc 4 6 Dj 105A Dj 142E St. Dumbraveni Saros pe Tirnave Poienita O LT Scoreiu Valchid Copsa Mare H. Cirta HOGHILAG Dj 143 A Dj 106 St. Agnita H. Vard CHIRPAR p. Fa getului Cabana Negoiu Co ve s ṿ Me rino ru lui v. Papurisului L. La ita Coves CIRTA Dj 104 F Roandola Dj 105P Dj 10 5D Dc 38 St. Arpas Prod Nou Sasesc Malincrav Vard Veseud Sasaus Nou Roman CIRTISOARA Cabana Bilea-Cascada Cabana Bilea-Lac la cul Do am nei Ruja ARPASU DE JOS Dj 105A ARPASU DE SUS l. Bile a Dj 105P DN 14 Dc 47 p. Caldarusi v. Sad eanu p. Ve rsului LASLEA Floresti Stejarisu Albac IACOBENI Saraturi Bai Merghindeal Somartin Cabana Fata Padurii p. cu Halciugi Cabana Turnuri Cabana Podragu l. Po drag elu v. Ve seud l. Podragu Dealu Frumos BRUIU v. Rori Dj 105A Batrin u Gherdeal Netus Noistat Movile BRADENI Retis Dj 104D Teline de m 3. Depozitul deţine autorizaţia integrată de mediu nr. SB 10/ , valabilă până în În tabelul următor se prezintă capacitatea disponibilă a fiecărui depozit în anul 2006 până la momentul sistării activităţii şi anul prevăzut pentru sistarea activităţii. Depozit neconform Depozite neconforme din judeţul Sibiu Capacitate Capacitate disponibilă la sfârşitul proiectată anului 2005 (m 3 ) Anul sistare depozitare (HG 349/2005) Depozit deşeuri menajere Copşa Mică depozitarea sistată la sf. anului Depozit deşeuri menajere "Remetea"- depozitarea sistată din aprilie Sibiu Depozit deşeuri menajere Ocna depozitarea sistată la sf. anului Sibiului Depozit deşeuri menajere Sălişte depozitarea sistată la sf. anului Depozit deşeuri menajere Dumbrăveni depozitarea sistată la sf. anului Depozit deşeuri menajere Avrig Depozit deşeuri menajere Agnita Depozit deşeuri menajere Cisnădie Depozit deşeuri menajere Tălmaciu Depozit deşeuri "Somart"- Mediaş Total Sursa: APM, din raportările administraţiei locale şi operatorilor de depozite Depozitul Somard Mediaş este privatizat 100% şi nu poate fi inclusă închiderea lui în prezentul proiect ce va fi finanţat prin fondurile structurale. In figura următoare se prezintă harta amplasării acestor depozite neconforme precum şi cea a depozitului conform de la Cristian. D j 1 42 C Depozite municipale cu activitatea sistata D j B Dj 14 2H Dc 16 Dj 14 2 B DN 14A v. C l ip e i Dc 17A P a uc e a Dc 17 Dj 142 A MEDIAS Dc 14 Dj 142A Dj 142E Dc 19 Dj 142F Dc 2 0 Dj 142E Du p u s Dc 2 2 Hodo s B a n a b ic Dj 142E Dc 23 TIRNAVA MARE Lu p oa ia Dj 141B Bie rtan DUMBRAVENI D c 24 D c 2 4 Va lc hid Dc 24A Radler D j E D j A Felta Dc 25 Se b e s DN 67 C Bi se ri c uta D N 6 7 C D N 6 7 C p. Du m b r a v e i Moiseti grului Sipa te lu i T o m n a t e c u l p. Ma g u ra p. Le be r Ungurul D N 6 7 C S e b e s p. Nedeii Depozite municipale in functiune (2010) Depozite municipale conforme ṿ Ned eiului p. C h ec i p. M o r ilo r Coliba Ungurului p. Cu cu ru z ulu i Dj E p. G ra d i na p. N e g r i i p. Suga gului B a rd i s u l u i Hu rd u b a c u II I Hurdub acu II Cu r pa t u l M ic p. M a r i B a r o nu lu i p. Ghio cel Dj 106 N ṿ Du mbravei p. Lunciu Dogarului Runc ului sin o su lu i p. Capta nului Muncelu I zv o r a s Saltinei Iz v. C iu c i u l u i p. Sali ste p. Pestilor v. P u r c e l Grecu C a p t a n u lu i p. Dusila Marginea lui Manu izv. M a rg in e i izv. G ropata Mica Secas MIERCUREA SIBIULUI Dj 106 F Ca ra man Dc 72 A Potenii i z v. Z a n o ag e i Cabana Miercurea Deal Dro j d ie i r. D o o ra D j G izv. d in Ie ze r u l M i c Fr u m o a sa v. Bo b i nii Ro du l R u d a ri lo r Ba b esu lu i a u jo a rei DN1 p. Co m e n zi A p o l d i zv. Mioarelor izv. Iuzbita T ili s c ut a Dj N v. Si b e l u s Surpaturii Dc 72 Singatin ṿ Muierii Cantu Ma re Dj 14 3 B p. Be sineu p. Ser ban G i rd a n v. Cu g h i v. A c i li u SALISTE Cetatii p. Su rd u lu i D j N Dj 106G Dc 67 Dc 67 p. D u s a Com enzii Pa uc a v. C a t o r a sti l o r Breslag D j G Dj 106T v. Vi il o r Dj 1 0 6N Dc 67 Cabana Popasul p. Daneasa L u d o s Dj 106M v. Carbuna rului Ba t rin a M i c a D j C O c la t e l D j 10 5 G D j 1 07 B D c 6 7 Dc 65 Dj D Se n ti n ta T r e c a to a r e a Dj 106A v. G ro s il o r v. Pust ie Dc 74 v. M a r e v. Mare Buc eagu p. B ob e s Dj 106T OCNA SIBIULUI v. M ic a v. Ti g a nu l ui Dj 106A D j G Tiga nului v. Satul ui D j E D j 10 6 J v. Lu p u l u i Ruscior P i la Mo a le v. P o rc o v i ta ṿ Porcului M a ra jd i a Pu rcarelulu Se c a s v. L u p u l u i Dj 1 06 A u r uc u lu i p. Sterpului v. Pla iu lu i v. lui Ivan p. M o a l e v. Pit ulu i Dc 73A Dj 106B v. Ursu lu i Trestia Si b i se l So r o sti n Dj 106B Dc 7 3 D j B Dj 106B D j 1 06 D v. Sulit e i Riu so r ul v. C i rl ig i lo r Dj 10 6B D j 1 07 B SIBIU v. Aur i e v. F a rc a su lu i ṿ Rea Dj 10 6 D v. P re jb e i v. Izv o r u l Va c ii v. Gir c iu lui v. V i s a p. St ri m b Dj A Dj 14 2J Dc 7 3 DN 1 4 DN 14 CISNADIE v. S tup u l u i p. Mostera Stempe a v. Po p il o r Pla iului Vilcelelor v. R e a To m n a te c u lu i Se rp uita To c i la M ic a D c 7 8 Dj 1 06 C DN 1 4 Dj 1 0 6C D e t u n a t u l u i Izv. Comaretului C he s le r DN 14 v. Mag hesului v. S a vu l ui D j 1 0 6D ṿ Lotrioara TIRNAVAMARE D N 1 v. S tr u n g a ru lu i DN 1 4 Dc 73 v. C is n a d i e Fa rm a n d a l a P lo p il o r ṿ Riusorulu i v. C e rb u lu i v. Capra re tul DN 1 B ra d e t u lui C i b i n D c 5 6 v. Talm ac uta COPSA MICA Dc 5 A Dj 1 4 1A p. Maghe sul Mare v. Pr e j b e i Ulm i lo r v. Plo pului v. Sa ra ti Dobrit a C o rn ilo r D c 73 Dj Dc 4 H ir ti ba c iu Ci bin DN 7 D c 61 DN 7 Dj 142G M ighindoala C i b in Dc 5 A v. C a p r e l o r Dc 55 Vor u m lo c Dj 104G Dc 54 Dj 141A Dj 106S Dj 106S TALMACIU ṿ Jugului v. Ra d t i v. P rih o d istii Dc 6 0 DN 1 4 Z a v o i v. N isu lu i Dj 142G Alm aj an Dj S Dj 1 04G D j G D c 59 D c 1 0 Dj 142G D c 5 8 p. Ionici Lacul Rosia Mosna D j 142G Hi rti b a c i u p. Scorta D j F Dj 105G D c 4 9 Dj 141 Dj G Valea Ca rbunarilor p. V a le a L up u l ui Ghijasa Ca l va Dc 36 p. Lib r ii Dj 141A Izv. La rg D c 1 2 D c 3 9 v. R e c h i i Ra c o vi c io a r a v. T e i u Dj 105F Dj 105J D j Dj 106 Dj 105J Hir t ib a ci u L i s c o v Dc 33 Fofeldea Porum bacu p. Liscov p. Si n d r ile i p. Va l e a P o p i i Dj 142F Zlagna Colunelu Dj 141B Dc 3 3 p. A fi n e u p. Mu nteanu Ri c h is Dj Dc 3 4 Sa r a t a Porum bac u G lo d Dj 10 5J p. Plaiului p. Sti n c o s D j B p. Ch e i i p. Po rumba cu Biertan M a ie ra n p. Mar e Dj 105J v. Rogo aze i F e rm e l o r p. La Miezuira Pelisor Dj p. Sti nc i Sarata Dc 32 Melderoi l Scorei p. M a t e i p. P l e s a p. Bo n ti i p. Se r b a ru v. Sa ra t ii Apo su O p a tu Dj 105E p. D o s u lu i p. Poienitei p. Po p i i p. V it e lo r DN 7C v. M ar e D c 31 Dj D Lasle a Stricata Dc 48 Dj 105D Dj 105D p. Bumbuia Cirtisoa ra p. Veseud Dj 105D p. lui Ion Sea c a Sasa us ṿ Neag ra D N 7C Dj 105H v. Glime la Arpa sul Mic Dc 26 Dj 1 04 E Dj E Arpa s Plavata Pla va it a D j 1 43 A Pa stai a p. Nou D c 47 p. P risiopul ui Arpa sel Maline rav AGNITA D j 1 0 4E v. In f u n d a t u rii G irlatelu v. lui Trif an Ar pa su l M a re S t e g he a p. Arp asu St e a m t Dj Dj 1 0 5K D j A p. Podragul D u p a Hu la Dc 2 9 Ve s e ud D j Dc 42 Me tis Dj 105 v. Crepe lor Voalu Chic era Dc 28 v. M o r i Dj 106 D j 1 0 4D Halmer D c 2 7 Hirtibaciu izv. Prajei Reci Din t re S t in i i zv. Ur su lu i Sursa Master Planului de Gestionare a Deşeurilor 67

68 St. Miercurea Sibiului St. Apoldu de Sus H. Apoldu de Jos H. Tilisca H. Aciliu St. Saliste H. Sacelu Sibiu H. Sibiel St. Orlat St. Cristian Sibiu Baile Ocna Sibiului St. Ocna Sibiului H. Loamnes St. Micasasa H. Hasag St. Sibiu H. Veseud H. Agirbiciu St. Seica Mare H. Mohu St. Copsa Mica H. Sibiu- Grupa Selimbar H. Vesteni St. Talmaciu St. Turnu Rosu St. Valea Marului H. Tirnava H. Casolt St. Racovita St. Medias H. Rosia H. Cornatel H. Vurpar H. Mirsa St. Avrig St. Bratei H. Hosman St. Atel H. Benesti H. Altina H. Nocrich H. Tichindeal St. Porumbacu H. Scoreiu H. Sarata St. Dumbraveni H. Vard H. Cirta St. Agnita St. Arpas Depozite rurale În mediu rural au fost identificate un număr de 75 spaţii de depozitare care, în general, sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de către primării. Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor toate spaţiile de depozitare din zona rurală urmând să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere. Aceste spaţii de depozitare a deşeurilor din judeţul Sibiu însumează o suprafaţă estimată de aproximativ 50ha, având un volum estimat de deşeuri depozitate de m³. Section 1.01 Proiecte existente în Judeţul Sibiu. În judeţul Sibiu au fost implementate mai multe proiecte finanţate prin intermediul programului Phare CES Colectare selectivă şi transfer a deşeurilor menajere în Mediaş, - Sistem integrat de colectare a deşeurilor de ambalaje provenite din deşeuri menajere solide în vederea valorificării acestora, în Municipiul Mediaş - Proiect ECOROM Ambalaje - Proiect pentru implementarea unui sistem simplu, eficient şi durabil de gestionare a deşeurilor locale Oraşul Agnita, - Colectarea selectivă a deşeurilor menajere, în scopul reducerii deşeurilor nedegradabile de pe raza oraşului Cisnădie. - Gestionarea integrată a deşeurilor menajere în 20 de localităţi ale zonei Mărginimea Sibiului, - Proiect pentriu implementarea uni sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale al Oraşului Avrig - Sistem zonal de gestionare deşeuri urbane, Consiliul Local al Oraşului Copşa Mică - Proiect Zone defavorizate Min. Mediului Prod Giacas Velt Romanesti Curciu Ernea DUMBRAVENI Boian Paucea BLAJEL Valea Lunga DIRLOS Smig Alma Saros pe Tirnave HOGHILAG LASLEA BAZNA Bazna-Bai MEDIAS BRATEIU Valchid ATEL Dupus Roandola Floresti TIRNAVA Valeni Chesler COPSA MICA Colonia Tirnava Buzd BIERTAN Copsa Mare MICASASA AXENTE SEVER VALEA VIILOR Ighisu Nou MOSNA Nemsa Richis Nou Sasesc Malincrav BRADENI Tapu SEICA MICA Agirbiciu Soala Motis Alma Vii Pelisor Stejarisu IACOBENI Netus Noistat Retis Teline Brosteni Sorostin SEICA MARE Metis Zlagna Apos Movile PAUCA Boarta Petis Moardas Ravasel Ruja Bogatu Roman Presaca Armeni Sadinca Hasag Veseud Rusi Stenea Mighindoala Buia Salcau MIHAILENI Ghijasa de Sus Ighisu Vechi Vecerd BIRGHIS Benesti Coves AGNITA Dealu Frumos Saraturi Bai Merghindeal Gusu LOAMNES Albi Vard Singatin LUDOS Alamor Mindra SLIMNIC Padureni Ghijasa de Jos ALTINA Veseud JINA POIANA SIBIULUI MIERC UREA SIBIULUI Dobirca Cabana Miercurea Deal Rod Apoldu de Sus Crint TILISCA APOLDU DE JOS Amnas Aciliu Cabana Saliste Cabana SALISTE Popasul Marginimii Gales Vale Cabana Fintinele Fintinele Sacel Sibiel Mag Baraj Cibin Coada Lacului ORLAT GURA RIULUI Topircea OCNA SIBIULUI SURA MICA POPLACA Rusciori CRISTIAN Cabana Curmatura Trainei RASINARI Prislop SIBIU Cisnadioara SURA MARE CISNADIE SELIMBAR Hamba Bungard Vestem Mohu Colonia Talmaciu Daia Casolt Nou Hosman Fofeldea Bradu CIRTISOARA Porumbacu de Sus Cabana Fintinita ROSIA VURPAR NOCRICH Tichindeal Cornatel Nucet Sacadate Mirsa Glimboaca PORUMBACU DE JOS Sarata AVRIG CHIRPAR BRUIU MARPOD Ilimbav Gherdeal Somartin Sasaus Poienita Nou Roman Colun Cabana Fata Padurii RACOVITA CIRTA ARPASU Scoreiu DE JOS ARPASU DE SUS Proiecte PHARE-CES 2003 Proiecte PHARE-CES 2005 Alte proiecte Cabana Gura Torturii Paltinis Cabana Santa Tocile SADU TALMACIU Cabana Oasa Rozdesti Releu TV Cabana Gitul Berbecului RIU SADULUI Beberani Fundul Riului Sadurel Sadu V. Cabana Valea Sadului Ciupari Cabana Prejba Talmacel Boita Cabana Valea Oltului Sebesu de Jos TURNU ROSU Sebesu de Sus Cabana Poiana Neamtului Cabana Suru Cabana Bilea-Cascada Glajarie Cabana Cabana Barcaci Bilea-Lac Cabana Negoiu Cabana Turnuri Cabana Podragu Lotrioara Lazaret Paltin Cabana Curpatul Cabana Tartarau Sursa Master Planului de Gestionare a Deşeurilor 68

69 Impactul deşeurilor asupra mediului Atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, au impact negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a pânzei freatice, a solului, degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru populaţia limitrofă. Sol Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de dezvoltare durabilă, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare, exploatare, refacere ecologică şi post-monitorizare. Din acest motiv închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate se impune cu necesitate. Apă Lipsa unor sisteme de captare a levigatului produs pe depozitele de deşeuri, duce la scurgeri ale acestuia în apele de suprafaţă şi pânza freatică. De asemenea sunt întâlnite des situaţii de depozitare în albiile apelor de suprafaţă a deşeurilor menajere şi a celor industriale,cu preponderenţă a deşeurilor rezultate din exploatarea forestieră. Aer Aerul este un vector de propagare a unor particule de deşeuri în toţi factorii de mediu. Datorită fenomenului de autoaprindere a gazelor au loc incendii ce poluează puternic cu Cox, NOx, dioxine, pulberi în suspensie şi sedimentabile. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. Floră, faună Acestea sunt afectate indirect prin intermediul aerului, solului, precipitaţiilor şi apei. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitelor se modifică în sensul că în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate (urzica, turiţa) iar unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în deşeuri. 6.4 Alimentarea cu energie si gaze naturale Alimentarea cu energie electrică a. Surse de producere a energiei electrice Judeţul Sibiu este un producător de energie electrică atât printr-o serie de hidrocentrale (amplasate pe râurile Sadu, Olt, Cibin), microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin, Sadu, Răşinari, Sebeş, Răcăriţa) şi o centrală electrică de termoficare. Centrale hidroelectrice a) Sadu V (pe râul Sadu), P inst = 27,4 MW, E med = 54,5 Gwh/an, Nr. grupuri 2P x 7,7 + 1F x 12, Lac de acumulare Negovonu V tot = 6,4 mil. m.c. V util = 5,8 mil. m.c. P.I.F. 1955; 1963 b) Sadu I (pe râul Sadu), P inst = 2,9 MW, E med = 4,8 Gwh/an, Nr. grupuri 3F x 0,63 + 1F x 1 Lac de acumulare Sadu I V tot = 0,1 mil. m.c. P.I.F. 1986; 1987 c) Sadu II (pe râul Sadu), P inst = 1,54 MW, E med = 5,5 Gwh/an, Nr. grupuri 4F x 0,385 Lac de acumulare Sadu II V tot = 0,4 mil. m.c. V util = 0,2 mil. m.c. P.I.F d) Arpaşu (pe râul Olt), P inst = 14,2 MW, E med = 36,4 Gwh/an, Nr. grupuri 2k x 7,1 Lac de acumulare Arpasu V tot = 7,3 mil. m.c. V util = 1,2 mil. m.c. P.I.F. 1991; 1992 e) Scoreiu (pe râul Olt), P inst = 14,2 MW, E med = 36,4 Gwh/an, Nr. grupuri 2k x 7,1 Lac de acumulare Scoreiu V tot = 5,2 mil. m.c. V util = 0,9 mil. m.c. P.I.F. 1992;

70 f) Gura Râului (pe râul Cibin), P inst = 3,7 MW, E med = 12,4 Gwh/an Centrale hidroelectrice de mică putere şi microhidrocentrale a) Gura Râului (pe râul Cibin) Pi = 1,7 MW, E med = 5,795 Gwh/an b) Sadu Sat (pe râul Sadu) Pi = 0,15 MW, E med = 0,57 Gwh/an c) Tălmaciu (pe râul Sadu) Pi = 0,25 MW, E med = 0,6 Gwh/an d) Răşinari (pe râul Răşinari) Pi = 0,09 MW, E med = 0,38 Gwh/an e) Sebeşu de Jos (pe râul Sebeş) Pi = 0,03 MW, E med = 0,09 Gwh/an f) Mârşa 1(pe râul Răcăniţa) Pi = 0,16 MW, E med = 0,63 Gwh/an g) Mârşa 2 (pe râul Răcăniţa) Pi = 0,07 MW, E med = 0,23 Gwh/an În judeţul Sibiu sunt amenajate microhidrocentrale pe următoarele amplasamente: Denumire Beneficiar Amplasament Observaţii Sit Natura 2000 Proiectul se desfăşoară în S.C. Proiect în Râul Lotrioara, comuna interiorul sitului SCI HIDROART procedura de Boiţa Frumoasa şi SPA S.R.L. avizare Frumoasa Primăria Gura Rîului A.F. KLINGEIS FRANT ŞI REGINA S.C. HIDROCLEAR S.R.L. ICPE ELECTROCOND TECHNOLOGIES S.A. Râu Mare Cibin, amonte de lacul de acumulare Gura Rîului Râul Cîrţişoara aval cascada Bîlea până în aval Cabana Bîlea Cascadă Porumbacu de Sus, Valea Râului Mare, jud. Sibiu Râul Sadu, intravilan şi extravilan Sadu şi Cisnădie Proiectul se desfăşoară în interiorul sitului SCI Frumoasa şi SPA Frumoasa Piemontul Făgăraş SCI M-ţii Făgăraş şi în vecinătatea SPA Piemontul Făgăraş Proiectul se desfăşoară în interiorul sitului SCI Frumoasa şi SPA Frumoasa Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu, adresa 7887/ Proiect în procedura de avizare Proiect avizat Proiect în procedura de avizare Proiect avizat Programul Electrificare a asigurat cofinanţarea proiectelor de investiţii pentru electrificarea localităţilor, prin acordarea de transferuri către bugetele locale din bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (ulterior redenumit Ministerul Administraţiei şi Internelor), în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie. Până la 30 iunie 2009, termenul limită de depunere a proiectelor pentru acest program, au întocmit documentaţiile următoarele administraţii locale: Porumbacu, Jina, Sălişte, Tălmaciu, Cristian, Orlat, Şura Mare, Loamneş. Energia electrică livrată clienţilor la nivelul anului 2008 de către Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Sud prin Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Sibiu se clasifică după tipul consumatorilor astfel: - Mari consumatori 44% - Consumatori casnici 35% - Mici consumatori 21% b. Reţele de transport a energiei electrice Teritoriul judeţului Sibiu este străbătut de următoarele magistrale de transport a energiei electrice: 70

71 LEA 400 kv simplu-circuit LEA 220 kv dublu-circuit LEA 110 kv Ţânţăreni Sibiu Sibiu Braşov Iernut Sibiu Mintia Sibiu Volumul de instalaţii 247,8 km Lotru Sibiu Volum de instalaţii 217,1 km Sibiu Copşa Mică Mediaş Aurel Vlaicu - Dumbrăveni Daneş Aurel Vlaicu Agnita Aurel Vlaicu Tîrnăveni Iernut Sibiu Ucea Victoria Făgăraş Hoghiz Sibiu S Cisnădie Mîrşa Cârtişoara Sibiu CHE Sadu CHE Lotru Blaj Micăsasa Tîrnăveni Sibiu S SRA Independenţa Sibiu S Sibiu N Volum de instalaţii 499 km c. Reţelele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv) LEA 110 kv, Sibiu Copşa Mică Mediaş Aurel Vlaicu Dumbrăveni Daneş Aurel Vlaicu Agnita Aurel Vlaicu Târnăveni Iernut Sibiu Ucea Victoria Făgăraş Hoghiz Sibiu S Cisnădie Mârşa Cârtişoara Sibiu CHE Sadu CHE Lotru Blaj Micăsasa Târnăveni Sibiu S SRA Independenţa Sibiu S Sibiu N Volum de instalaţii 499 km d. Reţele de distribuţie publică de medie tensiune Judeţul Sibiu distribuţia pe medie tensiune se face la 20 kv. În mediul urban se întâlnesc reţele subterane (LES 20 kv 354 km) iar în mediul rural reţele aeriene (LEA 20 kv km). Aceste reţele sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, edilitari, terţiari, inclusiv al acelor consumatori industriali de puteri reduse. e. Staţii de transformare Sucursala de Transporturi Sibiu are în gestiune şi exploatare, pe teritoriul judeţului Sibiu staţia de conexiuni şi transformare 400/220/110 kv Sibiu Sud, care are în componenţă: - staţia 400 kv cu o putere instalată 2 x 400 MVA - staţia 220 kv cu o putere instalată de 2 x 200 MVA - staţia 110 kv cu o putere instalată de 2 x 25 MVA Pe teritoriul judeţului Sibiu sunt următoarele staţii de transformare 110 kv/mt: Sibiu N, Aeroport, Dumbrava, Independenţa, Mârşa, Cârtişoara, Cisnădie, Sadu I, Sadu II, CHE Sadu V, CHE Cibin, Orlat,Jidoala, Mediaş, Târnava, Aurel Vlaicu, Micăsasa, Copşa Mică, Agnita. Staţiile sunt de tip aerian, cu clădiri pentru partea de medie tensiune, comandă, protecţie şi control, în regim de un nivel. Staţiile asigură la un grad de siguranţă ridicat conexiunea între liniile de transport, repartiţie şi cele de distribuţie, permiţând legătura între surse şi consumatorii zonali. 71

72 f. Reţele de distribuţie de joasă tensiune Reţelele urbane din judeţ (LEA 0,4 kv) sunt subterane în zonele centrale şi aeriene în cele periferice. În mediul rural sunt numai reţele aeriene pozate pe stâlpi de beton. Lungimea totală a liniilor de joasă tensiune este de km (LEA 0, km, LES 0,4 kv 977 km). În judeţ sunt 925 posturi de transformare (putere 325 MVA). Posturile de transformare care alimentează reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian în mediul rural şi în cabină de zidărie (sau înglobate în construcţii) în mediul urban. În judeţul Sibiu, pe raza localităţilor, posturile de transformare sunt de două tipuri: - posturi de transformare de reţea la care sunt racordate toate tipurile de consumatori: casnici, sectorul terţiar, iluminat public; - posturi de transformare de abonat care deservesc unităţi economice, spitale, grupuri şcolare, baze sportive, unităţi hoteliere etc. reţelele de iluminat public din localităţile judeţului nu respectă întotdeauna nivelurile de iluminat impuse de normele în vigoare. g. Principalii indicatori energetici teritoriali ai judeţului Sibiu a) Densitatea de linii LEA medie tensiune / km 2 I 1 = LEA MT/s, I 1 = 0,26 km/kmp Această valoare este sub media pe ţară (0,38), în parte datorită profilului muntos al judeţului. b) Densitatea de linii LEA JT/s; I 2 = LEA 0,4 kv/s I 2 = 0,29 km/kmp o valoare mult sub media pe ţară (0,51). c) Repartiţia liniilor de medie tensiune pe post de transformare I 3 = LES + LEA MT/post = 1,75 km/post, valoare apropiată de media pe ţară (1,81) d) Repartiţia liniilor de joasă tensiune pe post de transformare I 4 = LES + LEA JT/post, I 4 = 2,48 km/post O valoare apropiată de medie pa ţară (2,57). Tendinţa actuală este de a avea lungimi reţele de joasă tensiune cât mai mici pe post de transformare şi posturi de transformare mai multe şi de puteri mai mici. Disfuncţionalităţi în producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice Necesitatea găsiri unor surse de producere a energiei care să utilizeze resurse locale, neconvenţionale, regenerabile, care să reducă dependenţa de reţelele de transport şi să îşi aducă aportul la echilibrarea proceselor de mediu, în plan regional şi naţional. Liniile de transport a energiei electrice realizate înainte de 1990 nu au beneficiat decât în mică măsură de reparaţii capitale. În prezent, datorită gradului înaintat de uzură al unor echipamente şi materiale electroenergetice, se poate spune că starea tehnică a acestor reţele nu este satisfăcătoare. Majoritatea echipamentelor primare şi secundare din staţiile de transformare au o uzură fizică şi morală. Reţelele de distribuţie (pe medie şi joasă tensiune) prezintă unele disfuncţionalităţi legate de existenţa unor gospodării în mediul rural neelectrificate, de iluminat public deficitar într-o serie de localităţi din mediul rural, precum şi de nesistematizarea reţelelor urbane edilitare (ceea ce conduce la unele perturbaţii în funcţionarea unora în cazul intervenţiei la cele învecinate). 72

73 Resurse energetice regenerabile Directiva 2009/28/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, impune obiectivul de a creşte cota de energie regenerabilă din consumul final brut la nivelul Uniunii de la 8,5% în 2005 la 20% în În 1997 Comisia Europeană a propus ca Uniunea să atingă cota de 12% de energie regenerabilă până în Au fost adoptate Directive pentru sectoarele de electricitate şi transport care au stabilit ţinte naţionale sectoriale. În 2005 s-a atins cota de 8,5%, în 2006 de 9,2% însă rapoartele recente indică faptul că este puţin probabil că se vor atinge obiectivele pentru vreunul din cele două sectoare pentru anul Recenta ţintă pentru anul 2020 de 20% din consumul final brut de energie include şi ţinta de 10% biocarburanţi în totalul consumului de carburanţi în transporturi. Distribuţia teritorială a energiilor regenerabile în România I II III IV V VI VII VIII Energie solară Energie eoliană Biomasă Geotermică Hidro Energia solară După cum se observă din schema de mai sus, în judeţul Sibiu nu sunt condiţii propice exploatării energiei solare pentru producerea electricităţii pe scară mare; utilizările acestei energii se vor limita la prepararea apei calde. Prin H.C.J. 125/ s-a aprobat participarea şi cofinanţarea Consiliului Judeţean Sibiu în proiectul Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Sibiu din cadrul Programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului pentru: Spitalul de Psihiatrie Dr. Gheorghe Preda, Sibiu; Centrul de recuperare şi reabilitare pentru tineri cu handicap, Tălmaciu; Centrul de recuperare şi reabilitare pentru persoane cu handicap, Tălmaciu; Unitatea de Asistenţă Medico-Socială, Sălişte. Energia eoliană Principalele dezavantaje ale acesteia sunt resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită variaţiei vitezei vântului, numărul redus de amplasamente posibile, poluarea vizuală şi sonoră, vibraţiile, eventualele pericole asupra ecosistemelor din împrejurimi. 73

74 În Podişul Transilvaniei, exceptând partea înaltă a Podişului Tîrnavelor, valorile medii anuale ale vitezei vântului sunt de numai 1-2 m/s, din acest motiv această zonă nu este una propice instalării unor astfel de câmpuri eoliene Biomasa Potenţialul de biomasă pe sorturi şi regiuni ale României se prezintă după cum urmează: Regiune Biomasă Deşeuri Biomasă Deşeuri Biogaz forestieră lemnoase agricolă urbane mil. mc/an mii t/an mii t/an mii t/an mii t/an Delta Dunării Dobrogea Moldova Carpaţi Platoul Transilvaniei Cîmpia de Vest Subcarpaţi Cîmpia de Sud Sursa: MECMA, Este de remarcat că jud. Sibiu face parte dintr-o regiune cu resurse medii de biomasă, exploatarea acestui tip de resursă fiind posibilă în anumite limite, aceasta trebuind să urmeze ciclurile economice din sectoarele productive. Pe de altă parte utilizarea biomasei ca alternativă la încălzirea cu gaze naturale este o soluţie viabilă, în perspectivă, pentru înlocuirea combustibililor fosili a căror rezerve sunt epuizabile. Prin H.C.J. 134/2005, s-a aprobat participarea Consiliului Judeţean Sibiu alături de Consiliul Local al comunei Aţel şi parteneri privaţi, în proiectul Combustibilii ecologici o şansă pentru agricultură. În vederea implementării acestui proiect, prin aceeaşi hotărâre, s-a aprobat participarea Consiliului Judeţean Sibiu la constituirea unei societăţi comerciale de producere a combustibililor ecologici, precum şi achiziţionarea unor imobile terenuri proprietate privată, ce urmau să constituie aportul în natură al judeţului la capitalul social al societăţii. Proiectul, care prevedea construirea unei rafinării de biodiesel, a fost abandonat de către partenerul din Germania, însă din partea C.J.S. există în continuare interes pentru promovarea unor astfel de iniţiative. Alimentarea cu energie termică În judeţul Sibiu există importante resurse naturale energetice gaze naturale şi mase lemnoase. Rezervele de gaze naturale se află în jumătatea de nord a judeţului. Deasemenea unul din atuurile judeţului este existenţa unei reţele de distribuţie a gazelor naturale amplă şi bine dezvoltată. În prezent, 98 localităţi au alimentare cu gaze în funcţiune iar la nivelul întregului judeţ este în derulare un program de extindere a reţelei de gaze către noi localităţi. Acest fapt constituie un punct tare pentru domeniul alimentării cu energie termică. Conform datelor furnizate de I.N.S., la nivelul anului 2009, în judeţul Sibiu erau alimentate în sistem centralizat cele două municipii: Sibiu şi Mediaş, opt oraşe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Sălişte, şi Tălmaciu. La nivelul judeţului, cantitatea totală de energie termică distribuită, la nivelul anului 2009 era de Gcal, din care Gcal au fost utilizate de către populaţie. În cea mai mare parte sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai putut face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor de transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atât pentru reparaţii capitale sau parţiale cât şi pentru întreţinere. 74

75 Situaţia serviciilor publice de alimentare cu energie termică în judeţul Sibiu la Valoarea Gradul de contorizare a Valoarea Gradul de Total reviziilor şi Total branşamentelor reviziilor şi realizare a apartamente reparaţiilor branşamente Operator reparaţiilor reparaţiilor Apă caldă racordate la planificate existente în Încălzire realizate planificate de consum sistemul pentru 2009 funcţiune centralizat S.C. Energie Termică S.A. Sibiu S.P. Copşa Mică S.C. Nuonsib S.R.L. Sibiu mii lei mii lei % % % , , Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice În această situaţie, faţă de perioada precedentă, alimentarea cu căldură în sistem centralizat s-a restrâns. Ea este prezentă doar în municipiul SIBIU unde media cantităţii de energie livrată pentru o locuinţă este de cca. 10,55 Gcal/an, aparent convenţional, mult scăzută faţă de cantitatea necesară de 14 Gcal/an, aparent parţial în oraşele Copşa Mică, Dumbrăveni şi Tălmaciu. În municipiul Sibiu încălzirea şi prepararea apei calde menajere se realizează prin 26 centrale termice (şi 5 puncte termice) dotate cu cazane mici moderne care utilizează gaze naturale. Principale date caracteristici: În municipiul Mediaş, încălzirea şi prepararea apei calde se realizează printr-un număr de 14 centrale termice ale unităţilor de învăţământ, instituţii publice, societăţi comerciale şi prin centrale termice individuale ale persoanelor fizice (locuinţe), care utilizează gaze naturale. Sunt utilizate de asemenea convectoare cu gaze şi boilere electrice. Lungimea reţelelor termice: 83 km. Centralele vechi de cartier sunt în conservare. În oraşul Agnita, centralele termice nu mai funcţionează din anul 2000, uzura lor fizică depăşind 95%. Încălzirea se realizează în mod individual prin surse proprii microcentrale de apartament sau sobe. În oraşul Copşa Mică există două centrale termice; în oraşul Dumbrăveni există 1 centrală termică care funcţionează parţial. În oraşul Tălmaciu cererea pentru energie termică în sistem centralizat a fost doar pentru m 2,, ceea ce reprezintă doar 10 scări din 7 blocuri de apartamente, deci aproximativ 12% din capacitatea iniţială. În cea mai mare parte vechii utilizatori şi-au realizat surse noi proprii pentru încălzire. Alimentarea cu gaze naturale În judeţul Sibiu există bogate resurse de gaze naturale, acestea constau în câmpurile de gaze amplasate în jumătatea de nord a judeţului. Câmpurile de gaze naturale existente pe teritoriul judeţului Sibiu se află în următoarele locaţii: Nr Localitate crt. 1 Loamneş Sădinca Unitate administrativ teritorială Com. Loamneş 75

76 Alămor 2 Copşa Mică Or. Copşa Mică 3 Axente Sever Com. Axente Sever Şoala 4 Ruşi Com. Slimnic 5 Petiş Com. Şeica Mare 6 Bazna Com. Bazna Velţ 7 Ţeline Com. Brădeni Retiş 8 Alţana Com. Alţana 9 Barghiş Com. Berghiş 10 Agnita Or. Agnita 11 Chirpăr Com. Chirpăr Săsăuş 12 Nocrich Com. Nocrich 13 Ilimbav Com. Maprod 14 Noul Săsesc Com. Laslea 15 Alma Com. Alma Conductele magistrale de transport gaze de înaltă presiune, aparţinând sistemului naţional de transport gaze, traversează teritoriul judeţului în principal pe direcţiile sud-est / nordvest /nord. În judeţul Sibiu nu există şi nu sunt prevăzute depozite de gaze naturale. În reţeaua de transport gaze aferentă judeţului Sibiu există două staţii de compresiune: S.C. Botrca şi S.C. Brateiu. În prezent există 106 de localităţi racordate la sistemul naţional de gaze, 6 localităţi în curs de racordare şi 31 de localităţi propuse pentru racordare în viitor. În tabelul următor este prezentată dinamica alimentării cu gaze naturale la nivelul localităţilor judeţului Sibiu: Anul Localităţi * Lungimea simplă a Volumul gazelor naturale distribuite (mii m 3 ) conductelor (km) Total Uz casnic , , , , , , , , ** 1.365, *Municipii, oraşe, comune, sate **Municipii, oraşe, reşedinţe de comune (ale unităţilor administrativ teriroriale) - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Numărul total de abonaţi utilizatori de gaze naturale, la nivelul judeţului este de abonaţi, dintre care: - abonaţi casnici = 73 % - abonaţi industrie = 3 % - abonaţi instituţii = 24 % În ianuarie 2009 situaţia reţelei de alimentare cu gaze naturale se prezenta astfel: Reţeaua de gaze naturale 76

77 Existentă Reabilitată Extindere 923,97 km 116,97 km 9,45 km situatia_utilitatilor_09.pdf CJS Gazele naturale sunt utilizate pentru consumul casnic la prepararea hranei, pentru încălzire cu sobe, pentru încălzirea şi prepararea apei calde menajere folosind instalaţii individuale de încălzire centrală sau instalaţii publice de distribuţie a energiei termice iar în industrie în scopuri tehnologice. În localităţile: Cisnădioara, Hamba, Orlat, Poplaca, Pelişor şi Răşinari sunt în curs de lucrări de alimentare cu gaze naturale. 6.5 Telecomunicaţii şi mass-media Modernizarea sistemului de telefonie şi asigurarea serviciilor de specialitate în localităţi cu peste 1000 de locuitori situează judeţul Sibiu pe un loc avansat ca număr de abonamente telefonice şi ca număr de abonaţi particulari. La ora actuală o serie de localităţi dispun de unităţi de poştă, centrale telefonice şi echipamente digitale şi s-au creat condiţiile tehnice necesare conectării la internet a şcolilor şi primăriilor din localităţile în care s-au instalat aceste centrale digitale. Activitatea de poştă şi telecomunicaţii Denumire UM Unităţi de poştă Unit Corespondenţă şi imprimată Mii buc Colete poştale Mii buc Trimiteri recomandate Mii buc Trimiteri cu valoare declarată Mii buc Abonamente telefonice reţea fixă total Nr Convorbiri tehnice interne interurbane Mii min Convorbiri telefonice interne locale Mii min Convorbiri telefonice internaţionale Mii min Convorbiri telefonice fix mobil Mii min Convorbiri telefonice fix fix Mii min Convorbiri telefonice acces special internet Mii min Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu În ceea ce priveşte piaţa operatorilor de telecomunicaţii, aceasta este în prezent destul de matură şi este reprezentată şi în judeţul Sibiu şi în Regiunea Centru de marii furnizori naţionali, ca de exemplu RDS - Romania Data Systems, Astral, Sobis, Verena, Romtelecom ş.a. Gradul de acces la informaţie poate fi pus în evidenţă şi prin existenţa în anul 2007 a de abonamente la TV şi la radio, în contextul în care există 19 staţii de televiziune şi 22 de staţii de radioemisie. Curba ascendentă pe care a urmat-o activitatea de radio şi televiziune este evidenţiată în următorul tabel, pus la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu. În ultimi 10 ani ROMTELECOM a avut o politică consecventă în alinierea la noile tehnologii utilizate în statele dezvoltate. Şi în judeţul Sibiu s-a trecut la o modernizare a tehnologiei prin instalarea de centrale telefonice digitale în 7 localităţi urbane (Sibiu, Mediaş, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Tălmaciu) şi în alte 45 localităţi rurale (tabel 1). De asemeni s-au realizat reţele de fibră optică (pentru distribuţie regională, judeţeană şi locală) la care au fost conectate toate centralele digitale din judeţ. Lungimea reţelelor cu cablu cu fibră optică este de 306 km, din care 226 km pentru reţele interurbane şi 82 km reţele urbane. 77

78 Reţeaua subterană de tip clasic totalizează km din care 253 km în canalizaţie (în municipii şi oraşe) şi 798 în săpătură. În mediul rural reţelele telefonice sunt de tip aerian (420 km). Magistrale de cabluri de fibră optice ce străbat judeţul Sibiu sunt: Sebeş Sibiu Făgăraş Braşov Sibiu Copşa Mică Mediaş Târgu Mureş Municipiile Sibiu şi Mediaş sunt noduri regionale. Judeţul Sibiu mai este străbătut de următoarele cabluri a) Cablu coaxial magistral - Sibiu Copşa Mică Mediaş Sighişoara - Copşa Mică Blaj Alba Iulia b) Cabluri coaxiale de înaltă frecvenţă şi joasă frecvenţă: - Făgăraş Avrig Tălmaciu Sibiu Sebeş Alba Iulia - Râmnicu Vâlcea Sibiu Legăturile prin radiorelee (6 linii) totalizează 144 km şi sunt asigurate prin staţii de radiorelee amplasate în Sibiu, Păltiniş, Loamneş, Vurpăr, Răşinari, Râul Sadului (Beberani). Date generale ale reţelei de telefonie fixă S-au instalat cabluri de fibră optică (FO) în reţeaua regională, judeţeană şi locală, la care au fost conectate toate centralele digitale din judeţ Abonaţi telefonici conectaţi la reţeaua fixă ROMTELECOM, în judeţul Sibiu: Principalele disfuncţionalităţi pentru domeniul telecomunicaţiilor sunt legate de întreţinerea şi modernizarea echipamentelor; telefonizarea judeţului fiind asigurată majoritar în sistem mobil. Aria de acoperire a reţelelor de comunicaţii şi internet, pe zone, se prezintă astfel: Ţinutul Sibiului (Ocna Sibiului, Cisnădie, Tălmaciu, Cristian, Şura Mare, Şura Mică, Slimnic, Şelimbăr) operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, reţea internet Romtelecom, S.C. KATV STAR, Dolce, S.C. Atlas S.R.L.; operatori cablu: S.C. KATV STAR S.R.L. Cisnădie, DIGI TV, S.C. Comăniciu Sistem, S.C. Atlas S.R.L.; Ţara Oltului (Arpaşu de Jos, Turnu Roşu, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Avrig, Cîrţa, Cîrţişoara) operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, reţea internet Romtelecom şi CDS Cisnădie, S.C. KATV S.R.L.; operatori cablu: TV S.C. Spin S.R.L., SIO Electronic; Mărginimea Sibiului (Jina, Boiţa, Sălişte, Tilişca, Poiana Sibiului, Râul Sadului, Sadu, Răşinari, Gura Rîului, Orlat): operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, CDR RDS, Orange, Cosmote, reţea internet Romtelecom, Orange, Zapp, CDR RDS; operatori cablu: S.C. KATV STAR Cisnădie, CDR RDS, LED COM S.R.L. Sibiu, DIGI TV Dolce, TV Romtelecom, S.C. Comanici Cable Sistem TV. Valea Hîrtibaciului (Agnita, Roşia, Nocrich, Marpod, Mihăileni, Bîrghiş, Chirpăr, Brădeni, Bruiu): operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, Romtelecom Clicknet, Cosmote, reţea internet Romtelecom, INNET; operatori cablu GEMISOFT TV; Valea Tîrnavelor (Moşna, Aţel, Dumbrăveni, Valea Viilor, Brateiu, Biertan, Micăsasa, Hoghilag, Copşa Mică, Axente Sever, Şeica Mică, Tîrnava, Blăjel, Bazna, Dîrlos): 78

79 operatori telecomunicaţii: telefonie RDS, Romtelecom, Orange, Telesone, Vodafone, Zapp, S.C. ADLER, reţea internet S.C. GLOBUS Axente Sever, Teleson Sighişoara, Romtelecom, S.C. Carosystem Copşa Mică, Zapp, Birotec, Caro System, S.C. ADLER, S.C. Global Service, cablu Romtelecom, TV cablu Fresh Tîrnăveni; Ţara Secaşelor (Miercurea Sibiului, Loamneş, Apoldu de Jos, Ludoş, Păuca) operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, reţea internet Romtelecom, Cosmote, Orange. Gradul de acces la informaţie poate fi pus în evidenţă şi prin existenţa în anul 2007 a de abonamente la TV şi la radio, în contextul în care există 19 staţii de televiziune şi 22 de staţii de radioemisie. Curba ascendentă pe care a urmat-o activitatea de radio şi televiziune este evidenţiată în următorul tabel, pus la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu. 7. Zonificarea teritoriului Utilizarea terenurilor Suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu este de ha, ponderea principală fiind reprezentată de terenuri agricole şi terenuri cu vegetaţie forestieră, restul terenurilor ocupând doar 7% din suprafaţa totală. 37% Repartiţia fondului funciar pe tipuri majore de folosinţă 7% 56% Agricole Forestiere Altele* 35% Repartiţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă 24,6% 0,9% 1,7% Arabil Păşuni Fâneţe 37,8% Vii Livezi Sursa datelor: Raport privind starea mediului pe anul 2008 Terenurile agricole, cu o suprafaţă totală de 3.071,5 km 2, cuprind zone arabile, cu o pondere de 37,8 %, păşuni 35 %, fâneţe 24,6 %, ş.a. reprezintă macro-zona cu cea mai mare întindere din teritoriul judeţean. Ponderea cea mai mare în cadrul zonei agricole, o au suprafeţele cultivate cu cereale, celelalte terenuri au ponderi mici în raport cu acestea: plante tehnică 0,45 %, legume 1,1 %, vii 0,9 % şi livezi 1,7 %. Lipsa amplorii unor suprafeţe agricole cu culturi alternative celor cerealiere, diminuează diversitatea zonării agricole ce are ca rezultat o economie agrară neflexibilă. Zonarea după producţia agricolă împarte teritoriul judeţean în patru arii distincte, după cum urmează: - zona de creştere a animalelor şi cultură cerealieră situată în estul şi vestul mun. Sibiu. Caracteristica zonei este creşterea bovinelor, ovinelor şi porcinelor; producţia vegetală fiind corelată cu aceste activităţi. În partea de sud a zonei se află bazine pomicole cum sunt cele de la Cisnădie, Cisnădioara, Răşinari, Poplaca; - zona viticolă, de creşterea a animalelor şi cultură cerealieră, cuprinde partea de nord a judeţului Podişul Transilvaniei; 79

80 - zona de cultură cerealieră şi de creştere a animalelor care acoperă partea colinară, central estică, având ca axă valea Hârtibaciului; - zona de păşuni de munte având ca trăsătură principala producţie animalieră, care acoperă sudul şi sud-vestul judeţului. Suprafaţa silvică a judeţului era de 1.863,9 km 2, ocupând peste o treime din suprafaţa totală, din aceasta peste jumătate este afectată pădurilor de protecţie. Pădurile din zona muntoasă a judeţului sunt destinate în mare parte protecţiei mediului şi climatului, în cadrul acestora existând parcuri naturale. Pădurile sunt administrate prin cele 8 ocoale silvice respectiv: Sibiu, Agnita, Arpaş, Avrig, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului, Valea Cibinului Sălişte. Dinamica fondului forestier din Judeţul Sibiu Suprafaţa UM Fond forestier total mii ha 186, , ,037 din care: sector privat mii ha 10,889 11,447 14,421 Păduri total, din care: mii ha 183, , ,755 Răşinoase mii ha 68,103 72,327 70,443 Foioase mii ha 115, , ,312 Împăduriri ha 362, Terenurile neagricole totalizează 9,2 % din suprafaţa judeţului, cea mai mare parte a acestora fiind ocupată de intravilane 2,1 % şi drumuri şi căi ferate 1,5 %. Apele curgătoare şi suprafeţele ocupate de ape au o pondere de 1,1 % din suprafaţa totală, iar terenurile neproductive sunt în proporţie de 4,4 %. Este de remarcat o pondere redusă a suprafeţelor de sol neexploatate economic ceea ce constituie o caracteristică pozitivă a bilanţului teritorial judeţean. Evoluţia suprafeţelor mari, afectate folosinţelor consacrate din spaţiul judeţean, în perioada este următoarea: Suprafaţa Km 2 % Km 2 % Totală 5.422, ,5 100 Agricol din care: 3.215,8 58, ,5 56,5 Arabil 1.304,8 23, ,43 Păşuni 1.118,8 20, ,73 Fâneţe 668,8 12, ,87 Vii 45,6 0,86 27,6 0,50 Livezi 78,0 1,47 52,8 0,97 Silvic 1.843,4 34, ,9 34,3 Alte suprafeţe 362,7 6,8 432,5 9,2 În decursul perioadei analizate s-au modificat în principal suprafeţele aflate într-o relaţie strânsă cum sunt cele ale localităţilor şi terenurilor agricole. Creşterea suprafeţei utilizate de intravilane şi căi de comunicaţii s-a mărit în detrimentul suprafeţei agricole care a scăzut cu cca. 2 %. În cadrul suprafeţei cu folosinţă agricolă zonele funcţionale care au înregistrat scăderi au fost terenurile arabile, păşunile, viile şi livezile. Suprafeţele agricole care s-au extins, în perioada analizată, au fost fâneţele care au crescut cu 1,5 %. Zone funcţional - spaţiale 80

81 În raport cu profilul ocupaţional al unităţilor administrativ teritoriale se disting patru zone, cu structuri economice diferite. Abordarea acestor calităţi funcţional spaţiale din punct de vedere al relaţiilor economice şi de schimb ca scop adoptarea şi materializarea unor politici de amenajare unitare. Cadrul natural şi regional creează condiţiile macro-zonării teritoriului judeţean prin relief, sistemul hidrografic şi principalele căi de comunicaţie. Se conturează astfel două unităţi zonale situate în nordul şi sudul judeţului: valea şi podişul Târnavelor şi respectiv zona montană şi sub-montană. Centrul teritoriului judeţean este divizat prin existenţa axei regionale Braşov Sibiu Deva, care a potenţat aşezările din zona sa de influenţă care a devenit o arie urbanizată, având ca centru mun. Sibiu. Se pot defini astfel cele patru zone funcţional-spaţiale prin următoarele caracteristici economico-sociale şi de dezvoltare: 1. Zona montană şi sub-montană (sudică) caracterizată printr-un profil primar şi industrial. Agricultura are ca suport pajiştile, fâneţele şi zonele cultivabile din luncile râurilor, fiind profilată pe creşterea animalelor (ovine şi bovine), pomicultură şi culturi vegetale. Silvicultura este o ramură importantă având ca resursă fondul forestier ce acoperă o importantă parte a acestei zone funcţionale. Activităţile secundare sunt prezente în zona joasă în centrele urbane şi în comunele mari Tălmaciu, Orlat, Sadu, Gura Râului în care există unităţi ale industriei prelucrătoare şi energetice. Datorită potenţialului său important această zonă constituie o atracţie turistică de importanţă regională şi naţională. Activităţile turistice se desfăşoară în zona montană creasta munţilor Făgăraş şi munţii Cibinului şi în zona colinară sub forma agro-turismului Răşinari. Poiana Sibiului. 2. Zona urbană, polarizată de sistemul urban din jurul mun. Sibiu are un profil ocupaţional dominat de industrie şi servicii. Agricultura acestei zone este profilată pe culturi vegetale cereale, plante tehnice şi legume care furnizează materii prime şi produse pentru industria alimentară şi pieţele urbane locale. Activităţile secundare, tradiţionale în această zonă, sunt preponderent din domeniul industriei prelucrătoare aparatură, construcţii de maşini, ind. alimentară, ind. uşoară ceea ce a consolidat un mediu industrial şi tehnic ce constituie potenţialul cel mai important al zonei. Sectorul terţiar este bine reprezentat de servicii din sfera comerţului, turismului, administraţiei şi serviciilor publice. În această zonă se află cele mai numeroase şi mai importante dotări pentru administrarea diferitelor activităţi economice, servicii publice de învăţământ şi ocrotirea sănătăţii, o importantă dotare turistică. Potenţialul turistic al zonei îl constituie în mare măsură patrimoniul construit de interes naţional şi zonal, aflat în majoritate în mun. Sibiu. 3. Zona centrală, cu profil preponderent primar şi cu servicii, este o zonă rurală, slab urbanizată, unicul oraş Agnita găsindu-se în partea de est a acesteia. Agricultura este bazată pe culturi vegetale cereale, cartofi, legume şi creşterea animalelor păsări şi bovine. Pădurile au suprafeţe reduse, fiind constituite în majoritate din zone de producţie. Serviciile sunt de nivel local, existând un deficit de dotări publice în domeniile educaţiei de nivel mediu şi al ocrotirii sănătăţii spitale şi policlinici precum şi al celor legate de echipările de bază ale localităţilor. Turismul este în principal de tranzit, fiind determinat în principal de monumentele şi siturile istorice existente în zonă. 4. Zona de nord, cu profil primar şi industrial se întinde de-a lungul văii Târnavei Mari, fiind polarizată de centre urbane ca Mediaş, Copşa Mică şi Dumbrăveni. 81

82 Sectorul primar este reprezentat de activităţile industriei extractive a gazului metan şi cele agricole. Agricultura zonei este diversificată aceasta cuprinzând activităţi viticole, de creştere a animalelor şi culturi vegetale, ceea ce conferă un plus de dinamism acestei ramuri. Pe lângă industria extractivă în zonă sunt prezente industriile prelucrătoare, fiind concentrate în principal în vest, în mun. Mediaş, Copşa Mică, Mârşa ş.a. Serviciile prezente în zonă sunt de interes zonal, mun. Mediaş se constituie într-un centru polarizator, de echilibru, pentru partea de nord a judeţului. Turismul este în general de tranzit fiind legat de patrimoniul construit, din zona centrală a Transilvaniei, aparţinând civilizaţiei feudale. Problemele ce apar în fiecare din zonele descrise mai sus sunt create de disfuncţionalităţile impuse de mediul fizic, natural şi antropic, sau de ineficienţa unor activităţi economice, îşi pun amprenta asupra folosirii terenurilor. În zona sudică condiţionarea strictă impusă dezvoltării de către cadrul natural reduce gama direcţiilor de evoluţia structurilor economice. Tradiţionalismul activităţilor primare din această zonă este greu de depăşit prin amplificarea rolului unor centre rurale cu funcţii complexe. Potenţialul turistic al zonei exploatat în prezent doar pe plan local, va fi în continuare dificil de pus în valoare, în lipsa unui transport regional eficient economic. Zona urbană din jurul mun. Sibiu este afectată de problemele transformărilor sectorului secundar şi de dezvoltarea infrastructurilor majore. Nevoia de terenuri pentru industrie şi locuire face ca în numeroase localităţi ale zonei să existe o presiune continuă asupra terenurilor agricole. Un mare număr de localităţi aparţinătoare se vor confrunta în viitor cu probleme generate de investiţiile din industrie şi servicii, în special în partea de sud şi vest a zonei. În ceea ce priveşte zone mediană rurală a judeţului se deosebesc două categorii de probleme, prima legată de structura economică, predominant primară a acesteia şi a doua legată de lipsa armăturii de centre polarizatoare, care să dinamizeze activităţile zonei. În sfârşit, în zona nordică, problemele principale sunt puse de reconversia industrială, înlăturarea efectelor poluării, eficientizarea activităţilor agricole şi crearea unei dotări turistice la nivelul exigenţelor actuale, care să valorifice potenţialul existent. II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ 1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic Analiza datelor furnizate de recensăminte arată că populaţia Judeţului Sibiu a avut o evoluţie ascendentă în perioada , volumul acesteia sporind cu peste de locuitori în intervalul celor 47 de ani. Cea mai importantă creştere de aproximativ 16% s-a înregistrat în perioada După 1977 dinamica populaţiei Judeţului Sibiu a avut un trend negativ constant. Astfel, dacă la recensământul din 1977 populaţia totală era de de locuitori, aceasta a scăzut continuu ajungând în anul 2002 la cifra de , ceea ce procentual reprezintă, o descreştere cu 12%. 82

83 Figura nr. 1: Evoluţia populaţiei Judeţului Sibiu la recensăminte Sursa datelor: Prelucrare baza de date TEMPO online Din 1992 până în 2002 populaţia s-a micşorat cu de locuitori (6.8%), cea mai importantă scădere înregistrându-se între când populaţia s-a diminuat cu de locuitori (4.7%). Figura nr. 2: Evoluţia populaţiei Judeţului Sibiu în perioada Sursa datelor: Prelucrare baza de date TEMPO online Până în anul 1977, ritmul de creştere a populaţiei Judeţului Sibiu a fost relativ similar cu cel al populaţiei României. Pe perioada , contrar tendinţei înregistrată la nivel naţional, populaţia Judeţului Sibiu a avut o evoluţie descendentă. În perioada trendurile se inversează, cu scăderea populaţiei la nivel naţional cu 1,5% şi cu relativă creştere la nivelul judeţului cu 0,3%. Sursa datelor: Prelucrare baza de date TEMPO online 83

84 Dinamica populaţiei în perioada anterior amintită nu a avut aceeaşi tendinţă la nivel de unitate administrativ teritorială. În Judeţul Sibiu, scăderi mai importante ale numărului populaţiei (cu peste 4%) s-au înregistrat în deosebi în comunele din estul şi sud-vestul judeţului: Ludoş: - 5.0%; Păuca: -12.3%; Micăsasa: -4.0%; Tilişca: -4.2%; Jina: -4.2%; precum şi în oraşele: Mediaş: -7.9% şi Agnita: -3.,%. Localităţile în care populaţia s-a menţinut la un nivel relativ constant sunt: Şeica Mare: -0.2%; Apoldu de Jos: -0.1%; Gura Râului: 0.4%; Şeica Mică: 0.6%; Blajel: 1.1%; Orlat: 0.6%; dar şi oraşele: Avrig : 0.4%; Cisnădie: 0.6%; Dumbrăveni: 0.6%; Ocna Sibiului: 1.3% şi Sălişte: 1.6%. În celelalte localităţi ale judeţului populaţia a avut o tendinţă de creştere. Cele mai importante creşteri (cu peste 10%) s-au înregistrat în Roşia: 10.5%; Moşna: 10.5%; Hoghilag: 10.8%; Târnava: 10.9%; Brateiu: 13.0%; Şura Mică: 14.2%; Bruiu: 14.3%; Cristian: 17.5%; Marpod: 18.0%; Chipar: 19.2%; Şelimbăr: 20.9% şi Şura Mare: 25.8%. Densitatea populaţiei Densitatea populaţiei Judeţului Sibiu înregistrată în anul 2009 a fost de 78.3 loc/km². Raportată la densitatea populaţiei României această valoare este mai mică. În comparaţie însă cu densitatea populaţiei la nivel de regiune, ea este mai ridicată. În mediul urban densitatea populaţiei din Judeţul Sibiu depăşeşte atât media pe ţară cât şi media pe regiune. Densitatea populaţiei în 2009 total urban rural România Centru Sibiu Sursa datelor: Baza de date TEMPO online La nivel de unitate administrativ teritorială, valorile cele mai ridicate sunt regăsite, aşadar, în mediul urban şi în special la nivelul oraşelor municipiu, Sibiu având o densitate de loc/km², iar Mediaş de loc/km². Există însă şi oraşe cu o densitate a populaţiei foarte scăzută, exemplu în acest sens fiind Miercurea Sibiului cu 49.5 loc/km², Ocna Sibiului cu 50.6 loc/km² şi Sălişte cu 30.9 loc/km². În ceea ce priveşte mediul rural, majoritatea comunelor au o densitate redusă, însă 5 comune au peste 100 loc/km²: Brăteiu, Poplaca, Poiana Sibiului, Cristian şi Tarnava. Comunele în care densitatea populaţiei este extrem de scăzută (sub 25 loc/km²) acoperă în general centrul şi vestul judeţului (Râu Sadului: 5.9 loc/km²; Bruiu: 8.0 loc/km²; Boiţa: 10.1 loc/km²; Jina: 12.6 loc/km²; Mihăileni: 12.9 loc/km²; Chirpăr: 16.0 loc/km²; Cârtişoara: 14.3 loc/km²; Porumbacu de Jos: 17.0 loc/km²; Brădeni: 17.2 loc/km²; Ludoş: 17.3 loc/km²; Merghindeal: 18.9 loc/km²; Răşinari: 20.2 loc/km²; Marpod: 21.1 loc/km²; Bârghiş: 21.6 loc/km²; Altina: 21.9 loc/km²; Nocrich: 24.8 loc/km². Structura pe medii Cea mai mare parte a populaţiei Judeţului Sibiu este concentrată în oraşe, din totalul celor de locuitori înregistraţi în anul 2009, (67.0%) trăind în mediul urban. 54.3% din populaţia urbană este concentrată în Municipiul Sibiu, iar 18.6% în Municipiul Mediaş. Distribuţia locuitorilor în celelalte oraşe se prezintă astfel: Cisnădie 5.7%, Avrig 5,0%, Agnita 3.9%, Dumbrăveni 2.9%, Copşa Mică 1.9%, Miercurea Sibiului 1,5%, Ocna Sibiului 1.5%, Sălişte 2.1% Tălmaciu 2.6%. 84

85 După cum indică şi graficul de mai jos, comparativ cu distribuţia populaţiei României pe medii rezidenţiale, ponderea populaţiei din urban este mai ridicată decât media la nivel naţional. Sursa datelor: Prelucrare baza de date TEMPO online Structura pe sexe În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei Judeţului Sibiu pe sexe se obsevă că ponderea populaţiei masculine este relativ similară cu cea a populaţiei feminine. Acest echilibru între ponderea populaţiei de sex masculin şi cea de sex feminin se regăseşte în majoritatea oraşelor şi comunelor din Judeţul Sibiu. Există însă câteva localităţi în care ponderea populaţiei feminine depăşeşte ponderea medie: Municipiul Sibiu: 53.2%; Mediaş: 51.7%; Turnu Roşu: 53.2%; Orlat: 51.5%; Apolodu de Jos: 52.4%; Poiana Sibiului: 55.5%; Cartişoara: 51.6%. Analizând datele comparativ cu România se constată că structura pe sexe este aproape identică cu cea înregistrată la nivel naţional. Fig.5. Structura populaţiei judeţului Sibiu pe sexe, 2009 Romania 48.9% 51.1% masculin feminin Sibiu 48.6% 51.4% 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa datelor: Prelucrare baza de date TEMPO online 85

86 Structura pe vârste Structura pe vârste este o componentă majoră a populaţiei datorită consecinţelor sale sociale. Ea imprimă o serie de caracteristici stilului de viaţă începând cu patternurile de consum economic şi terminând cu comportamentele culturale. Structura pe vârste este rezultatul acţiunii evenimentelor de dinamică demografică precum creşterea/scăderea natalităţii sau creştere/scăderea migraţiei. În anul 2009 populaţia vârstnică avea o pondere ridicată (17,7%), ceea ce înseamnă că populaţia Judeţului Sibiu era afectată de procesul de îmbătrânire demografică. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă ani ani peste 60 ani Sursa datelor: Prelucrare baza de date TEMPO online După cum indică şi graficul de mai sus, în perioada acest proces s-a accentuat, ponderea populaţiei vârstnice crescând de la 14.3% în 1992 la 16.3% în 2000, în timp ce ponderea populaţiei tinere a scăzut de la 24.4% la 19.2%. Scăderea ponderii tinerilor a urmat un trend descendent, ajungând în 2009 la 15,7%, în timp ce ponderea vârstnicilor a ajuns la 17,7%. Raportul de dependenţă după vârstă reprezintă raportul dintre numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14 ani) şi cel al populaţiei de vârstă bătrână (peste 60 de ani) şi respectiv numărul populaţiei de vârstă adultă (15-59 ani). Acest raport nu trebuie confundat cu raportul de dependenţă economică. El exprimă de fapt numărul persoanelor de vârstă inactivă care revin, în medie, la 100 persoane de vârstă activă. În Judeţul Sibiu, în anul 1992 raportul de dependenţă a fost de 63 de persoane inactive ce revin la 100 de persoane active, iar în 2001 acesta a scăzut ajungând să fie de 55 la 100. În anul 2009 valoarea raportului de dependenţă era de 40 la 100, scădere datorată tendinţelor de creştere a vârstei de pensionare în ultimii ani, tendinţelor de creştere a duratei medii a vieţii, variabile ce impun transferul de la segmentul de populaţie vârstnică a grupei de vârsta de ani către segmentul de populaţie adultă, ceea ce schimbă metoda de calcul a indicatorului. Mişcarea naturală şi migratorie Mişcarea naturală Mişcarea naturală a populaţiei constituie, alături de mişcarea migratorie, una dintre componentele care determină evoluţia în timp a unei populaţii. Mişcarea naturală surprinde două fenomene demografice: natalitatea şi mortalitatea. 86

87 Natalitatea este exprimată cantitativ prin rata brută a natalităţii care reprezintă numărul născuţilor vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată de timp (în general un an calendarisitc). Natalitatea este un fenomen demografic sensibil la schimbările de ordin socioeconomic. Mişcarea naturală Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural Romania Centru Sibiu Sursa datelor:insse, baza de date TEMPO online În anul 2009, rata natalităţii în Judeţul Sibiu a fost superioară faţă de media înregistrată la nivel naţional şi regional: 11.6 comparativ cu 10.4 şi respectiv Mişcarea naturală în 2009 în mediul urban Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural Romania Centru Sibiu Sursa datelor:insse, baza de date TEMPO online După cum se poate observa din tabelele de mai sus, rata natalităţii în Judeţul Sibiu reflectă tendinţa la nivel naţional, în sensul că valorile înregistrate în rural sunt mai mari decât cele din urban (13.1 comparativ cu 10.8 ). Mişcarea naturală în 2009 în mediul rural Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural Romania Centru Sibiu Sursa datelor:insse, baza de date TEMPO online Totuşi există pentru anul 2009 variaţii importante ale ratei natalităţii în mediul rural, de la 6.1 în Birghiş, 6.0 în Apolodu de Jos, 6.4 în Alma la 21.1 în Roşia, 23.5 în Nocrich, 23.6 în Iacobeni şi 24.1 în Mihăileni. Spre deosebire de media la nivel naţional, în Judeţul Sibiu rata natalităţii în mediul rural este mai mare, în timp ce pentru mediu urban valorile sunt relativ similare pentru nivelele teritoriale analizate. Mortalitatea ca fenomen demografic este influenţată de o serie de factori ecologici, sociali şi economici cum ar fi de exemplu, nivelul de educaţie şi accesul la serviciile medicale. Mortalitatea exprimă în esenţă intensitatea deceselor în ansamblul unei populaţii. Ea se măsoară prin rata brută a mortalităţii numărul de decedaţi la 1000 de locuitori. Pentru Judeţul Sibiu rata mortalităţii are o valoare mai scăzută decât media înregistrată la nivel naţional şi decât cea de la nivel regional. În mediul rural însă rata mortalităţii este mai mare. Analiza datelor la nivel de unitate administrativ teritorială arată că valorile cele mai ridicate ale ratei de mortalitate se regăsesc în: Ludoş: 32.8 ; Biertan: 19.6 ; Micăsasa: 17.1 ; Brădeni: 17.9 ; Apolodu de Jos: 16.1, iar valorile cele mai scăzute în: Marpod: 4.3 ; Şura Mare: 6.3 ; Şeica Mică: 6.4 ; şi Valea Viilor:

88 Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul între cele două componente ale mişcării naturale: natalitatea şi mortalitatea. Sporul natural indică cu cât creşte în mod natural o populaţie şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi numărul de decese care au avut loc într-un an, raportată la volumul populaţiei. În Judeţul Sibiu sporul natural în anul 2009 a avut o valoare pozitivă, spre deosebire de cea înregistrată la nivel naţional: 0.9 faţă de Există diferenţe între rural şi urban, sporul natural în mediul urban fiind pozitiv iar în rural negativ, la nivel regional şi naţional. La nivelul judeţului sporul natural este pozitiv pentru ambele medii de rezidenţă, dar cu valoare mai mare pentru rural, pe seama natalităţii crescute de aici. La nivel de localitate sporul natural variază de la valorile cele mai ridicate în Mihăileni: 10.1 ; Brăteiu: 12.2 ; Hoghilag: 10.9 ; Vurpar: 12.1 ; Iacobeni: 13.1 ; Nocrich: 15.5, la valori de sub -6 în Ludoş: ; Apoldu de Jos: ; Micasasa: -9.4 ; Birghiş: -7.5 ; Biertan: -6.9 şi Sadu: Aceste comune se află o parte în zona de nord-est şi alta în zona vestică a judeţului. Mişcarea migratorie Alături de natalitate şi mortalitate, mişcarea migratorie contribuie la creşterea sau descreşterea unei populaţii. Migraţia internă reprezintă totalitatea deplasărilor însoţite de schimbarea definitivă a domiciliului între unităţile teritorial-administrative ale unei ţări. Ea este o componentă esenţială a proceselor de dezvoltare fiind corelată cu schimbările economice, de structură socială sau calitate a vieţii. Dacă înainte de 1989 sensul fluxurilor migratorii interne a fost cu precădere de la sat la oraş şi de la zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic spre cele dezvoltate, după 1997 acest sens s-a inversat, numărul celor sosiţi în rural devansându-l pe al celor stabiliţi în urban. Mişcarea migratorie este surprinsă prin intermediul soldului migratoriu, calculat ca diferenţă între stabilirile şi plecările cu domiciliu raportată la 1000 de locuitori. În anul 2009 în Judeţul Sibiu acesta a avut valoarea de 0.9. Datele la nivel de unitate teritorial administrativă arată că cele mai multe localităţi au avut un sold migratoriu pozitiv. Comunele în care acesta a avut valorile cele mai ridicate (peste 10 ) sunt: Şelimbăr: 50.1 ; Şura Mare: 22.3 ; Şura Mică: 17.4 ; Marpod: 17.2 ; Cârţa: 12.2 ; Birghiş: 10.3 ; Orlat: 10.2 ; Porumbacu de Jos: 10.1 ; Cârţişoara: Există însă comune care au înregistrat solduri migratorii negative foarte mari: Jina: -16.1, Brădeni: -9.3, Bruiu: -9.2, Iacobeni: -9.0, Poiana Sibiului: ; Râul Sadului: În ceea ce priveşte mediul urban, doar oraşele Cisnădie, Copşa Mică, Miercurea Sibiului şi Tălmaciu au avut un sold migratoriu pozitiv. 2. Resursele umane Starea de sănătate Starea de sănătate a populaţiei poate fi surprinsă prin indicatori precum speranţa de viaţă la naştere, rata mortalităţii infantile, numărul cazurilor de îmbolnăviri. Speranţa de viaţă la naştere exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un individ în condiţiile în care mortalitatea ar avea intensitatea anului de referinţă. Speranţa de viaţă la naştere este un indicator atât al stării de sănătate cât şi al dezvoltării unei populaţii. Speranţa de viaţă la naştere 2009 total femei bărbati România 73,33 77,09 69,68 Centru 73,62 77,24 70,12 Sibiu 73,28 76,88 69,74 Sursa datelor: INSSE, baza de date TEMPO online 88

89 Aşa cum relevă datele prezentate în tabelul de mai sus, speranţa de viaţă la naştere a populaţiei Judeţul Sibiu este uşor mai mică decât media naţională. Totodată, valorile speranţei de viaţă la naştere sunt mai mici decât cele înregistrate la nivel naţional şi regional pentru femei, dar uşor mai mari pentru bărbaţi comparativ numai cu nivelul naţional. Acest fapt relevă un deficit în starea de sănătate a populaţiei Judeţului Sibiu comparativ cu judeţele aceleiaşi regiuni de dezvoltare. Rata mortalităţii infantile sau frecvenţa deceselor sub 1 an raportată la totalul născuţilor vii dintr-o perioadă determinată este un alt indicator care reflectă starea de sănătate a unei populaţii. După cum se poate observa şi din tabelul de mai jos, rata mortalităţii infantile la nivelul Judeţului Sibiu a scăzut în 2001 comparativ cu 1999, de la 16.3 la Rata mortalităţii infantile (la 1000 de născuţi vii) România Centru Sibiu Sursa datelor: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane România, 2000 şi INSSE, baza de date TEMPO online Atât în anul 1999 cât şi în 2001 mortalitatea infantilă a avut valori mai scăzute decât media naţională ea păstrându-se însă aproape de nivelul înregistrat la nivel de regiune. În ultimii ani valorile indicatorului au scăzut considerabil, ceea ce indică un acces mai bun al tinerelor familii la asistenţă medicală de specialitate. Referitor la numărul de cazuri de infecţii şi boli parazitare, cele existente la nivelul Judeţului Sibiu sunt aproape duble faţă de cele de la nivel naţional. Cazurile de TBC sunt însă mult mai puţin numeroase. Trebuie menţionat că regiunea Centru are cea mai mică rată a cazurilor noi de TBC. Se poate afirma că la nivelul Judeţului Sibiu populaţia are un nivel mai ridicat al calităţii vieţii decât media pe regiune, ştiut fiind faptul că aceste cazuri de îmbolnăviri au o frecvenţă ridicată în mediile sărace. În ceea ce priveşte dotarea serviciilor medicale, comparând principalii indicatori de ocrotire a sănătăţii (paturi în spitale la 1000 de locuitori, medici la 1000 de locuitori şi personalul sanitar mediu ce revine la 1000 de locuitori) se observă că valorile înregistrate la nivel de judeţ, deşi uşor mai ridicate, sunt foarte apropiate de cele de la nivel regional şi naţional. România Centru Sibiu Paturi în spitale la 1000 de loc Medici la 1000 de loc Personal sanitar mediu la 1000 de loc Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, În anul 2009 în Judeţul Sibiu, funcţionau 10 spitale, un centru de diagnostic şi tratament, 2 dispensare, 9 creşe, 9 policlinici, 4 unităţi medico-sociale, 18 cabinete medicale şcolare, 50 de cabinete medicale de medicină generală (dintre care 1 în sectorul public), 272 de cabinete medicale de familie, 317 cabinete stomatologice (dintre care 47 în sectorul public), 113 de farmacii dintre care 103 private. Serviciile medicale erau asigurate de 1076 de medici (dintre care 957 în sectorul public), 370 stomatologi (dintre care 107 în sectorul pulic), 237 farmacişti (dintre care 22 în sectorul public), 2869 cadre sanitare medii (dintre care 2138 în sectorul public). 89

90 Cadrele medico-sanitare din Judeţul Sibiu Categorii de cadre medicale sector public sector privat total medici stomatologi farmacişti personal mediu Sursa datelor: INSSE, baza de date TEMPO online Forţa de muncă Populaţia activă civilă a judeţului Sibiu a crescut în perioada cu 3,2%, de la 179,7 mii persoane la 185,5 mii persoane. Creşterea la nivel naţional a acestei categorii de populaţie a fost de doar 0,3% în aceeaşi perioadă de referinţă, fapt explicabil şi prin trendurile evolutive diferite ale populaţiei la cele două nivele teritoriale. Populaţia ocupată a judeţului a crescut în schimb în perioada cu 8,7%, a regiunii Centru cu 3,9% şi a ţării cu 6,2%, ceea ce relevă o resursă de muncă importantă la nivelul judeţului. Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN 2, 2009 Activitatile economiei nationale Romania Sibiu mii pers procente % mii pers procente % TOTAL 8410,7 100,0 170,2 100,0 Agricultura, silvicultura si pescuit 2410,7 28,7 27,6 16,2 Industrie: din care 1773,6 21,1 52,4 30,8 Industria extractiva 73,2 4,1 2,1 4,0 Industria prelucratoare 1490,8 84,1 46,2 88,2 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 75,3 4,2 1,3 2,5 Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 134,3 7,6 2,8 5,3 Constructii 626,1 7,4 12 7,1 Comerţ cu ridicata şi cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 1138,2 13,5 24,2 14,2 Transport si depozitare 418,9 5,0 10,6 6,2 Hoteluri si restaurante 125,3 1,5 3,9 2,3 Informatii şi comunicatii 125 1,5 1,4 0,8 Intermedieri financiare si asigurari 113,3 1,3 2,7 1,6 Tranzactii imobiliare 48,9 0,6 0,7 0,4 Activitati profesionale, ştiintifice şi tehnice 164,3 2,0 2,1 1,2 Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 207,4 2,5 5,9 3,5 Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public 230,1 2,7 4,3 2,5 Invatamant 413 4,9 9,2 5,4 Sanatate si asistenta socială 407,6 4,8 8,1 4,8 90

91 Activităţi de spectacole, culturale si recreative 67,1 0,8 1,5 0,9 Alte activităţi de servicii 141,2 1,7 3,6 2,1 Sursa datelor: INSSE, baza de date TEMPO online Structura populatiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale relevă ponderi mai importante de ocupare la nivelul judeţului comparativ cu nivelul naţional în: industrie, în special industria prelucrătoare, comerţ, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante, învăţământ, indermedieri financiare şi servicii administrative. Populaţia ocupată pe sectoare arată că în judeţul Sibiu sectorul terţiar este cel mai bine reprezentat (46%), urmat de secundar (37,8%) şi de primar (16,2%), având ponderi în terţiar şi secundar peste mediile naţionale (42,8% şi respectiv 28,5%). Populaţia salariată scade pe fondul crizei economice instalate după 2008, însă intensitatea manifestată la nivelul judeţului este similară situaţiei naţionale, mult mai redusă comparativ cu palierul regional, ceea ce relevă o situaţie mai bună a judeţului comparativ cu cele învecinate. Evoluţia numărului mediu de salariaţi în judeţul Sibiu, Evolutie 2009/2008 Romania ,4% Regiunea CENTRU ,3% Sibiu ,4% Sursa datelor: INSSE, baza de date TEMPO online Examinând structura salariaţilor pe activităţi economice se observă că cea mai mare parte a populaţiei salariate lucrează în 2009 în industria prelucrătoare: 31.5%. Această valoare este mai mare decât media la nivel naţional. 16.2% dintre forţa de muncă salariată activează în domeniul comerţului, 7.4% în învăţământ, 8.2% în construcţii, iar 6.3% în sectorul sănătăţii. Cu excepţia comerţului, ponderile pentru toate celelalte domenii de activitate sunt mai mici decât media naţională. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în ceea ce priveşte agricultura şi industria extractivă unde ponderea salariaţilor este de mai mică decât media pe ţară. Repartiţia pe cele trei sectoare de activitate indică peste 54% salariaţi în servicii, peste 44% salariaţi în secundar şi în jur de 1,5% în sectorul primar. Analiza ponderii veniturilor necesare pentru asigurarea nevoilor de bază ale familiei (fig. de mai jos) evidenţiază într-o anchetă realizată la nivelul judeţului că pentru asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire veniturile sunt suficiente pentru 38,6% dintre respondenţi, dar 43,4% dintre subiecţi reclamă insuficienţa veniturilor necesare nevoilor familiale. Sursa: Masterplanul de Asistenţă Socială a judeţului Sibiu, pentru