Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animală, Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animală

Transcript

1 Publicaţia Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animală, destinat creşterii competitivităţii exploataţiilor agricole zootehnice şi a adaptării sistemelor manageriale la cerinţele unei societăţi îndreptate spre cunoaştere şi acces la informaţii, lansată în cadrul programului Cercetarea de Excelenţă (CEEX), este realizată de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (A.S.A.S) - Bucureşti şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) - Bucureşti. Publicaţia îşi propune promovarea informaţiilor de strictă utilitate, necesare iniţierii şi dezvoltării exploataţiei agricole şi se adresează fermierilor care gestionează exploataţii individuale sau asociaţii familiale precum şi celor care practică o agricultură comercială şi doresc amplificarea şi eficientizarea activităţii lor. Materialele sunt elaborate de cercetători ştiinţifici specializaţi în economie agrară şi dezvoltare rurală precum şi de profesori universitari din domeniul zootehnie. Publicaţia Ghidul practic tehnico-economic şi de management - Producţie animală reprezintă o formă de implicare a cercetării ştiinţifice în vederea sprijinirii producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei producţii agricole eficiente şi are ca scop fundamentarea deciziei de producţie folosind criteriile economice. Pentru alegerea variantei decizionale optime s-au comensurat efectele şi eforturile depuse, exprimate în indicatori tehnici (de producţie) şi indicatori economici. Performanţa economică a unei exploataţii agricole zootehnice este dată de mărimea profitului obţinut, iar o exploataţie agricolă familială este viabilă dacă asigură veniturile necesare familiei şi poate relua procesul de producţie în condiţii normale. Director proiect, Dr. ing. Ana URSU

2 PROIECT CEEX nr. 732 AUTORI Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, Conf. Univ. Dr., U.S.A.M.V. BUCUREŞTI ECHIPA DE CERCETARE SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. BUCUREŞTI Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia Cercetător ştiinţific (CP III) Ing. Iurchevici Lidia Cercetător ştiinţific (CP II) Dr. ec. Toma Elena Cercetător ştiinţific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia Cercetător ştiinţific (CP III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina Cercetător ştiinţific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan Cercetător ştiinţific (CS) Ing. Olteanu Victor Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Badulescu Adina Cercetător ştiinţific (CP III) Drd. Izbasescu Teodor Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor Consultant ethnic Ing. Moldovan Elena SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI AGRICOLE): A.S.A.S - BUCUREŞTI Dr. ing. Sin Gheorghe Dr. ing. Bude Alexandru Dr. ing. Simionescu Dumitru Dr. ing. Zeneci Nicolae SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina Sef. lucrări Drd. Panait Răzvan Redactare: Dr. ing. Ana URSU Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor 2

3 INTRODUCERE...4 CAPITOL COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITATILE DIN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ...6 CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO- ECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR...3 CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA VACI DE LAPTE...22 CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA TAURINE LA ÎNGRĂŞAT...53 CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA TINERET OVIN LA ÎNGRĂŞAT...78 CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA PORCI LA ÎNGRĂŞAT...98 CAPITOL 7 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA GĂINI OUĂTOARE...23 CAPITOL 8 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA PUI PENTRU CARNE...48 CAPITOL 9 IDENTIFICAREA PUNCTELOR SENSIBILE DE INTERVENŢIE ÎN GESTIUNEA EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHNICE...70 UNELE CONCLUZII...97 BIBLIOGRAFIE

4 I N T R O D U C E R E Dezvoltarea sectorulului zootehnic, modernizarea şi organizarea ştiinţifică a producţiei animale se conjugă cu organizarea sistemelor de creştere în noile structuri de proprietate. Extinderea şi consolidarea proprietăţii private în ferme familiale şi în întreprinderi asociative care vor concentra suprafeţe şi mijloace tehnico-materiale importante, va impulsiona adoptarea şi organizarea ştiinţifică a unor sisteme şi tehnologii de creştere a animalelor în funcţie de structura de producţie, zona agricolă şi caracterul individual sau asociativ al unităţii private, capitalul existent. Direcţiile principale care s-au avut în vedere la fundamentarea economică a tehnologiilor de creştere a animalelor se referă la reducerea consumului unor resurse a căror volum este limitat (energie electrică, combustibil, furaje concentrate, proteină etc.) acestea fiind purtătoare de costuri mari, la introducerea unor resurse cu costuri mici (produse vegetale secundare îmbunătăţite în U.N şi P.D., surse interne de proteină, surse convenţionale de proteină etc.), la utilizarea unor pârghii nepurtătoare de costuri cum ar fi: organizarea corespunzătoare a montelor, a fătărilor, dimensionarea optimă a adăposturilor, a structurii efectivelor pe categorii de animale, alegerea sistemelor de întreţinere, a celor de administrare a furajelor, a formelor de cointeresare materială. Tehnologiile de mecanizare şi sistemele de utilaje ce sunt cuprinse în această lucrare au fost concepute pentru diferite module de ferme pe baza datelor stabilite de comun acord cu institutele de profil: Romsuintest Periş, Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. Totodată elaborarea cerinţelor cu privire la ET, pe diferite operaţii, cum ar fi spaţiul de cazare, frontul de hrănire şi adăpare, etc. au fost stabilite de specialiştii atraşi în proiect şi a normelor europene emise de CE. Stabilirea modulelor analizate s-a făcut cu specialişti de la institutele sus amintite şi ASAS secţia zootehnie. Urmând direcţiile principale de fundamentare a tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animaleor, în corcondanţă cu normele europene, s-a reuşit structurarea elemntelor tehnico-economice pe baza cărora s-a realizat ghidul. Aceste elemente tehnice se referă la: - mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole (indicatorul de dimensiune la unităţile zootehnice fiind efectivele de animale). Ca metode s-au utilizat următoarele metode: metoda grupărilor statistice gruparea unităţilor cu aceeaşi specie, acelaşi sistem tehnologic de creştere; metoda variantelor (alternative de dimensiune pentru un anumit tip de fermă specializată sau mixtă); economică matematică (utilizarea funcţiei de regresie şi a programării lineare). Alţi indicatori utilizaţi în aprecierea corectă atât a mărimii cât şi a dimensiunii sunt marja brută şi capacitatea de producţie. - devizul tehnologic instrument care care evidenţiază tehnologia de creştere, producţiile totale şi marfă, cheltuielile determinate de acestea şi eficienţa economică exprimată prin următorii indicatori: costurile pe cap/zi furajată/unitate produs.indicatorii cei mai 4

5 utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs, cheltuielile cu furajele pe zi, pe animale şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe animal sau pe loc, consuml de ore-om pe unitate de produs, profitul pe animal. În optimizarea secvenţială sau pe verigi de creştere a animalelor se pot folosi câteva metode principale: programarea lineară în fundamentarea tehnico-economică a raţiilor, în proiectarea unei stucturi corespunzătoare pe categorii de vârstă; funcţiile de producţie în fundamentarea duratei de exploatare a animalelor; graful reţea şi analiza drumului critic în fundamentarea modului de utilizare economică a mijloacelor pentru transportul unor produse; teoria cibernetică în fundamentarea fluxului tehnologic de animale în unităţile zootehnice; - bugetul activităţii pentru speciile: vaci de lapte, taurine la îngrăşat, ovine, porine, păsări ouătoare, pui de carne. Structura bugetelor cuprinde toate elementele referitoare la: valoarea producţiei, subvenţiile, produsul brut, cheltuielile totale, costul de producţie, venitul impozabil şi net precum şi rata venitului. - fişa rezumativă a indicatorilor economico-financiari de sinteză pe tipuri de exploataţii. - fişa cu echipamentele tehnice pentru mecanizarea lucrărilor în zootehnie. 5

6 CAPITOL COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITĂŢILE DIN PRODUCŢIA ZOOTEHNICĂ A ŞTI să gestionezi 2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate) 2. Ce trebuie să ştiu? 2.2 Ce activităţi pot realiza? 2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o?" 3. Gestionarea diferenţelor 6

7 . A ŞTI să gestionezi Înseamnă de fapt, a găsi din toate soluţiile posibile, sistemul de producţie optim. Acest optim reprezintă arta de a combina rentabil. Întrebările la care trebuie să găsească răspunsuri un manager şi care se pun permanent, sunt următoarele: - Ce trebuie produs? - Cât trebuie produs? - Cum trebuie produs? (cu ce combinaţii de factori pentru un cost cât mai scăzut); - Cum se vor evalua performanţele sistemului de producţie ales? În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme zootehnice el trebuie să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie, necesitatea alegerii unei specii sau categorii de animale, evaluarea posibilităţilor de valorificare optimă a producţiei, determinarea principalilor concurenţi, identificarea potenţialilor clienţi pentru produsele realizate în fermă. Experienţa, discernământul, spiritul de iniţiativă, asumarea anumitor riscuri, condiţionează succesul în gestionarea economică a unei exploataţii, pentru că, a cunoaşte nu este suficient însă realizările sunt hotărâtoare. 2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate) Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a realiza activităţile din producţia zootehnică? 2. Ce trebuie să ştiu? - elemente de corelare dintre sistemul de creştere şi exploatare a animalelor cu latura tehnică (specia de animale, categoria de vârstă, destinaţie, etc.), economică (costul factorilor necesari, etc.) şi organizatorică a sistemului (dimensiunea exploataţiilor zootehnice, caracterul acestora - individual sau asociativ, forma de proprietate, gradul de mecanizare a lucrărilor, etc.); - elemente de corelare a sistemului de producţie cu mediul extern (factorii de producţie, producţii şi modalităţi de creştere şi exploatare a animalelor) şi cu 7

8 mediul intern (situaţia adăposturilor, disponibilul de materiale, activităţile anterioare exercitate, disponibilul de forţă de muncă, situaţia financiară, etc.); - tipologia sistemelor de creştere şi exploatare a animalelor (extensiv, semiextensiv sau clasic, intensiv, industrial etc.); - condiţii de creştere şi cazare a animalelor pe specii şi categorii (grajduri pentru vaci, juninci, tineret; maternitate pentru vaci, scroafe, oi; hale pentru porci şi păsări; incubatoare pentru păsări; creşe pentru viţei; saivane pentru oi); spaţiul necesar de cazare şi creştere (conform normativelor în vigoare); condiţii specifice de microclimat (temperatură, aeraţie, umiditatea aerului); condiţii de igienizare (soluţii aplicate pe pereţi, podea, la intrarea în fermă, etc); - sisteme de cazare specifice diferitelor specii şi categorii de aniamle (stabualţie liberă taurine, ovine; în adăposturi -taurine, ovine; în grajduri cu sistem de evacuare a dejecţiilor pe grătar miei, porci, vţiei la îngrăşat; în Baby Beef taurine la îngrăşat, etc.); - tipul de lucrări specifice în zootehnie în cursul unei zile (evacuarea gunoiului de grajd, curăţirea padocului, spălarea ugerului, efectuarea mulsului, furajarea animalelor, odihana animalelor, adăparea animalelor, etc.); - condiţii de furajare a animalelor pe specii, categorii, vârste (taurine, vaci lapte şi tineret: în grajd, la păşune; ovine - oi mame, tineret de reproducţie, miei sugari: la păşunat şi în adăposturi (saivane); viţei, miei la îngrăşat: în adăposturi, etc), stări fiziologice (vaci în lactaţie, juninci gestante, juninci, scroafe mantate; purcei, viţei, miei înţărcaţi) şi producţii planificate (sortimente de producţie: lapte şi derivate (vaci, oi); carne (taurine, porcine, ovine, păsări); lânî (oi); ouă (păsări); gunoi toate speciile, etc.); - tipuri şi sortimente de furaje (sortimente: concentrate, fibroase (fân, paie, coceni), suculente (masă verde, siloz), etc.; tipuri de furaje - cultivate: lucernă, trifoi, porumb siloz, porumb masă verde, sfeclă furajeră; concentrate: amestecuri măcinate din boabe de porumb, orz, grâu, mazăre, şroturi dein floarea soarelui, soia etc.); - tipul de lucrări specifice unei ferme zootehnice şi termenele de realizare ale acestora (lotizarea animalelor în funcţie de vârstă şi de producţie lapte, carne; vaccinarea efectivelor, tratarea animalelor bolnave, efectuarea montelor artificale, etc.); - tipul de activităţi componente ale lucrărilor specifice de creştere a animalelor (vaccinarea animalelor pentru prevenirea anumitor boli, identificarea animalelor afectate de anumite boli, lotizarea şi izolarea animalelor supuse unor tratamente, identificarea animalelor intrate în călduri în vederea efectuării montelor, etc.); 8

9 - tipuri de boli ale animalelor pe specii şi categorii; - tipuri de vaccinuri şi medicaţia specifică unor boli; - măsuri ce se iau în cazuri deosebite tratamente medicamentoase pentru intoxicaţii, epizootii, electocutări, asfixii, sacrificarea animalelor din necestate pentru a evita pierderile; izolarea fermelor şi aplicarea unui complex de măsuri în situaţia unor boli contagioase; - indicatori de plan specifici: producţia medie de lapte (l/cap/zi vacă, oaie); spor de creştere zilnic (g/cap animale la îngrăşat, pui de carne); greutatea la livrare pentru carne porci, miei, viţei; producţia de ouă buc/cap/an; - producţia de lapte de vacă se programează pe luni calendaristice, pe baza cunoaşterii efectivului de vaci pe luni de lactaţie şi a curbei de lactaţie corespunzătoare nivelului producţiei medii prevăzute pe animal în perioada de lactaţie; - producţia marfă de lapte de vacă se stabileşte pe luni calendaristice şi pe întregul an, scăzând din producţia totală consumul intern (laptele pentru furajarea viţeilor şi/sau cel destinat prelucrării în unitate); - producţia de carne cuprinde: sporul total de creştere în greutate (se programează la începutul anului pe categorii de animale tinere şi animale la îngrăşat, în funcţie de numărul zilelor furajate şi de nivelul sporului mediu zilnic); producţia de carne greutate vie (cuprinde greutatea animalelor existente la începutul anului, greutatea animalelor prevăzute a intra în cursul anului şi sporul total în greutate planificat) şi producţia de carne marfă (se stabileşte în funcţie de numărul de animale livrabile pentru carne şi de greutatea medie a acestora la livrare); - producţia de ouă se planifică pe specii şi rase de păsări, diferenţiat în funcţie de sistemul de creştere adopatat; deoarece producţia pe cap nu este uniformă pe ciclu de oat, este necesar a se programa producţia de ouă şi pe luni calendaristice; - tipuri de utilaje agricole pentru lucrări în producţia zootehnică: instalaţii de muls, de adăpat, de evacuare a adejecţiilor etc.; - parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole şi zootehnice; - normative privind durata de funcţionare a utilajelor pe tipuri; 9

10 2.2 Ce activităţi pot realiza? - să pregătesc spaţiile de cazare a speciilor; - să execut lotizarea speciilor şi categoriilor de animale în funcţie de starea fiziologică, nivelul producţiv şi de sistemul de întreţinere; - să execut furajarea, adăparea şi îngrijirea animalelor; - să calculez necesarul de hrană în unităţi convenţionale pe animal în funcţie de specie şi categoria de animale conform normativelor; - să calculez necesarul zilnic de furaje în funcţie de reţeta corespunzătoare fiecărei specii, de starea fiziologocă a animalului şi de producţia planificată; - să aplic norme şi proceduri referitoare la păşunatul animalelor; - să execut mulsul (conform tehnologiei); - să aplic norme de igienă; - să asigur evacuarea dejecţiilor; - să identific animalele bolnave şi să aplic tratamente; - să amenajez spaţiile din maternitate; să supraveghez animalele în timpul fătărilor; - să execut lucrări de recoltare, depozitare şi de conservare a furajelor; - să întocmesc devizul tehnologic pentru fiecare categorie de animale; - să realizez fundamentarea economică a tehnologiilor de creştere în corelaţie cu sistemul de creştere adoptat; - să cuantific indicatorii utilizaţi în aprecierea eficienţei economice: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs; cheltuielile cu furajele pe zi, pe animal şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe animal sau pe loc construit, consumul de ore-om/unitatea de produs, venituri pe cap, profitul pe animal; - să cuantific MBS şi să clasific tipurile de exploataţii, în clase de mărime europeană; 0

11 - să aplic lucrări de întreţinere, reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje agricole şi zootehnice; 2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o?" Rezultatele finale se pot aprecia prin: - măsurarea realizărilor (ex. Producţia medie, Producţia totală/exploataţie, Venituri, Venituri totale/exploataţie; profit total; rata rentabilităţii); - compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, evidenţiind abaterile produse; - determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice, climatice, umane etc); - efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acţionarea, pe măsura posibilităţilor, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative. 3. Gestionarea diferenţelor Între previziune şi realizarea obiectivelor într-o exploataţie zootehnică pot interveni diverse situaţii care reclamă luarea unor decizii, unele vizând unitatea în ansamblu (stabilirea profitului, a gradului de specializare, a mărimii, a producţiei, etc.), altele fiind necesare la nivelul fermelor şi sectoarelor (precizarea sistemului de creştere, stabilirea raţiilor, a normelor de muncă, a programelor zilnice, a tehnologiei de creştere şi exploatare a animalelor, de alocare şi combinare a resurselor, de obţinere şi valorificare a producţiei etc.). Având în vedere importanţa actului decizional este necesar a se cunoaşte punctele sensibile de intervenţie din gestiunea exploataţiei zootehnice. Cum se poate interveni pentru ameliorarea diferenţelor dintre ceea ce ne-am propus şi ce am realizat? Aceasta se poate realiza prin: - stabilirea corectă a obiectivelor care trebuie atinse (vizează atingerea nivelurilor prevăzute iniţial pentru situaţii în derulare sau corectarea

12 deficienţelor sesizate în prima etapă. Însă pot apărea situaţii noi care necesită fixarea obiectivelor specifice acestora, de exemplu alocarea unei părţi din profit pentru modernizarea exploataţiei); - evaluarea şi utilizarea cu eficienţă ridicată a resurselor (materiale - sortiment diversificat de materii prime şi materiale specifice diferitelor categorii şi specii de animale - prin alocarea şi combinarea lor în mod eficient, umane - personalul existent în unităţile zootehnice trebuie să aibă un nivel ridicat de instruire teoretică şi practică şi financiare - proprii şi externe (atrase şi imprumutate); - implementarea tehnologiilor moderne de creştere şi exploatare a animalelor - noile tehnologii trebuie adaptate condiţiilor concrete din ferme, dar trebuie să corespundă standardelor care se aplică în U.E., care crează competitivitate şi performanţă; - adaptarea dimensiuneii exploataţiei zootehnice la particularităţilor biologice ale diferitelor specii şi categorii de animale, volumului activităţilor necesare creşterii şi exploatării acestora posibilităţii automatizării lucrărilor, sistemelor de creştere specifice; - activitatea de valorificarea a producţiei animale - organizarea corespunzatoare a întregului proces ce se desfăşoară de la producator la consumator trebuie să conducă la eliminarea riscurilor asociate producţiei de alimente, cauza reducerii eficienţei şi competitivităţii sistemului alimentar; - evaluarea rezultatelor sau performanţelor tehnico-economice şi financiare ale activităţii fermei pe baza acestei evaluări se pot elabora obiectivele viitoarei strategii de afaceri şi tacticile ce se impun pentru atingerea acestora. 2

13 CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICO- ECONOMICE PENTRU PRODUCŢIA ANIMALA 2. Criterii generale de bază 2. Mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole 2.2 Sistemul de producţie 2.3 Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor 2.3. Fundamentarea cantitativă şi valorică a factorilor de producţie alocaţi Determinarea cheltuielilor variabile Cheltuieli cu furajarea Cheltuieli cu materialul biologic Cheltuieli cu energie electrică Cheltuieli cu medicamente şi material sanitar Alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu aprovizionarea Asigurarea animalelor Determinarea cheltuielilor fixe Cheltuielile cu forţa de muncă Cheltuielile generale Cheltuielile cu amortismentul Dobânzile la credit 3

14 2. Criterii generale de bază Realizarea ghidurilor tehnico-economice pentru producţia animală are la bază ca principale, următoarele criterii: mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole; sistemul de producţie; tehnologii de producţie în sectorul animal; factori de producţie alocaţi. 2. Mărimea şi dimensiunea unităţilor agricole In zootehnie, efectivele de animale sunt cele care dau producţiile, numărul de animale reprezentând indicatorul de dimensiune la unităţiilor zootehnice. In funcţie însă de specia şi categoria de animale, indicatorii de dimensiuni ai unităţilor zootehnice utilizaţi sunt următorii: - la fermele de taurine pentru lapte efectivul de vaci - la fermele de ovine numărul de oi fătătoare - în complexele de porci numărul de porci graşi livrabili anual - în complexele de îngrăşare a taurinelor sau ovinelor şi în fermele de păsări numărul locurilor de populare Mărimea unei unităţi reprezintă ansamblul resurselor alocate, combinate şi utilizate în cadrul proceselor de producţie şi care este reflectate în rezultatele obţinute. In general, atât pentru dimensiune cât şi pentru mărimea unei unităţi în vederea aprecierii corecte se recomandă luarea în calcul a indicatorului de bază marja brută ce reprezintă diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile variabile aferente. Pentru fermele zootehnice se utilizează şi indicatorul capacitate de producţie care exprimă numărul maxim de animale care pot fi exploatate conform numărului de locuri din adăposturi sau numărului de serii proiectate pe baza unei tehnologii de creştere şi întreţinere Sistemul de producţie Stabilirea unui sistem de producţie presupune alegerea speciilor şi categoriilor de animale care vor permite obţinerea unui anumit gen de produs şi a sistemelor de obţinere a acestora în raport de factorii interni şi externi. In alegerea speciilor şi categoriilor de animale trebuie să se ţină seama de câteva principii de bază: 4

15 concurenţa între speciile de animale (între taurine şi ovine pentru furajele de volum); complementaritatea între specii (creşterea porcilor sau a păsărilor poate completa, de exemplu activitatea de creştere a taurinelor sau ovinelor ele valorificând superior concentratele); durata de creştere şi exploatare la animale(de la reproducţie şi până la obţinerea produsului final). In unităţile zootehnice cu circuit închis durata de creştere şi exploatare este diferită pe specii, astfel: Taurine pentru lapte > Ovine pentru lână > Porci graşi (25-30 luni) (7-2 luni) (4-6 luni) In unităţile cu circuit deschis, specializate pentru un anumit produs, cum sunt cele de creştere şi îngrăşare, apar, de asemenea, diferenţe între specii, corelate şi cu sistemele de creştere(extensiv >intensiv) astfel: Taurine > Ovine > Porcine > Pui carne (9- luni) (4-9 luni) ( 4-5 luni) (35-50 zile) La baza ficărui sistem de producţie stă o fundamentare economică ce utilizeză patru metode de desfăşurare: metoda marjei brute; metoda costului de oportunitate; metoda programării lineare; metoda funcţiilor de producţie şi economice. După nivelul de concentrare a efectivelor, sisemele de creştere şi exploatare se clasifică în: sistem extensiv, sistem semiextensiv, sistem intensiv şi de tip industrial. Sistemul extensiv de creştere şi exploatare este practicat în gospodăriile ţărăneşti de dimensiuni reduse (sistem gospodăresc) din toate zonele ţării pentru toate speciile de animale. Sistemul semiintensiv sau clasic se practică în fermele de taurine şi ovine de dimensiuni mijlocii din cadrul societăţilor agricole şi asociaţii. Sistemul intensiv de creştere şi exploatare a animalelor se practică în unităţi mijlocii şi mari amplasate în zone cerealiere. Sistemul de tip industrial este un sistem intensiv specific creşterii păsărilor şi unităţilor de îngrăşare. 5

16 După modul de întreţinere şi furajare a animalelor se diferenţiază în: sistem în stabulaţie, pe păşune şi mixt. După modul de includere a tuturor verigilor tehnologice în cadru unităţii se întâlnesc: sistemul de creştere şi exploatare închis şi deschis Tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor Tehnologia de creştere a animalelor reprezintă un ansamblu de procese metode şi măsuri tehnico-organizatorice care se desfăşoară într-un flux tehnologic şi care urmăresc satisfacerea cerinţelor animalelor obţinănd producţii ridicate în condiţii de eficienţă economică. Procesele şi măsurile tehnico-organizatorice care alcătuiesc o tehnologie de creştere a animalelor, în funcţiile de caracteristicile şi scopul lor, se grupează pe următoarele subsiteme: - subsistemul reproducţie; - subsistemul creştere şi dezvoltare; - subsistemul întreţinere; - subsistemul furajare; - subsistemul asigurării stări de sănătate; - subsistemul producţiilor şi a valorificării; - subsistemul organizarea proceselor de muncă; In urma alegerii variantelor tehnologice se alcătuieşte tehnologia pe ansamblu a categoriei de animale rezultând: - tehnologia creşterii şi exploatării vacilor de lapte; - tehnologia tineretului taurin, ovin sau a porcilor; - tehnologia creşteri păsărilor pentru carne şi ouă; Materializarea tehnologiilor de creştere a animalelor se realizează în fişele tehnologice care reprezintă nişte documente tehnico-economice obligatoriu de întocmit pentru fiecare categorie de animale. Fişele tehnologice sunt instrumente care evidenţiază tehnologia de creştere, producţiile totale şi marfă, cheltuielile determinate de acestea şi eficienţa economică exprimată prin următorii indicatori: costurile pe cap/zi furajată/unitate produs. Indicatorii cei mai utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat, costul pe animal şi pe unitatea de produs, cheltuielile cu furajele pe zi, pe animale şi pe unitatea de produs, consumul de energie pe animal sau pe loc, consuml de ore-om pe unitate de produs, profitul pe animal. 6

17 Activitatea propriu-zisă de creştere şi exploatare a animalelor necesită optimizarea economică şi organizatorică a unor probleme tehnologice fundamentale, considerate a fi: In fermele de vaci de lapte: rasa, nivelul producţiei medii, pragul de rentabilitate, durata de exploatare, perioada fătărilor, procentul de grăsime, căile de valorificare a laptelui etc. In fermele de scroafe: durata de exploatare, indicele de utilizare a scroafelor, perioada optimă vânzării purceilor, numărul de scroafe în funcţie de numărul de porci livrabili anual etc. In femele de ovine: rasa, producţia medie de lână şi lapte, durata de exploatare, perioada optimă vânzării mieilor etc. In unităţile de îngrăşare a animalelor: rasa, vârsta şi greutatea animalelor la intrare, vârsta şi greutatea la livrare, sporul mediu zilnic, durata de îngrăşare, densitatea animalelor pe unitatea de suprafaţă. In fermele avicole: rasa, procentul de ouat, durata de exploatare a găinilor, sporul mediu zilnic, consumul specific, vârsta şi greutatea la livrare a puilor pentru carne Fundamentarea cantitativă şi valorică a factorilor de producţie alocaţi In determinarea costurilor de producţie la principalele produse animaliere se porneşte de la mărimea şi structura alocărilor directe de resurse materiale şi umane necesare bunei desfăşurări a proceselor de producţie. Pe baza acestora, într-o etapă imediat următoare, necesarul de resurse pentru nevoile generale ale fermelor şi unităţilor. Cheltuielile totale includ: Calculul cheltuielilor totale cheltuielile variabile; cheltuielile fixe Determinarea cheltuielilor variabile Principalele cheltuieli variabile sunt:.cheltuieli cu furajarea; 7

18 2.cheltuieli cu materialul biologic; 3.cheltuieli cu energia electrica; 4.cheltuieli cu medicamente şi material sanitar ; 5.alte cheltuieli materiale; 6.cheltuieli cu aprovizionarea (cota de aprovizionare); 7.asigurarea animalelor Cheltuieli cu furajarea Se calculează pe baza raţiilor medii zilnice, respectiv a sortimentelor de furaje incluse în raţie; duratei de întreţinere; preţurilor de livrare aferent fiecărui sortiment din raţie. Pe baza conţinutului în principii nutritivi al fiecărui sortiment de furaj consumat se stabileşte consumul de principii nutritivi,respectiv de unităţi nutritive (UN),substanţă uscată(su),priteină brută digestibilă(pb),pe unitatea de produs(litru de lapte, kg carne). Aceste raţii sunt calculate de specialişti de la Institutul de Nutriţie Animală-Baloteşti. Evaluarea cheltuielilor cu furajele se face diferenţiat, în funcţie de specie şi categorie de animale de sortimentul de furaj şi de creşterea preţurilor la furaje. Cheltuielile cu furajarea se raportează pe uniatea de produs şi se calculează astfel: pentru fiecare element din raţie cantitatea de nutreţ se înmulţeşte cu preţul furajului. Se însumează rezultatele şi se obţine evaluarea în lei/unitatea de produs(conform relatiei matamatice de mai jos). Ch f = Σ x q/up x Pf în care: Ch f -cheltuieli cu furajele; n-nr. sortiment de furaj; q /up consum specific pe unitatea de produs; Pf pretul furajului Cheltuieli cu materialul biologic La animalele pentru lapte, aceste cheltuieli se determină ţinând cont de preţul junincilor şi perioada de exploatere a acestora. Cheltuieli pentru animalele de carne,se determină ţinând seama de:greutatea iniţială pe cap de animal a tineretului introdus la îngrăşătorie,preţul mediu de cumpărare pe kg. greutate vie,nr. de animale necesare la îngrăşat pentru a putea livra o unitate de produs, ţinând seama de pierderile care apar în procesul de producţie. 8

19 Matematic, se exprimă astfel: Ch q =g x N x p în care: g - greutatea pe cap de animal introdus la îngăşat; N - numărul de animale introduse pentru obţinerea unei unităţi de produs; P - preţul mediu de cumpărare pe kg. greutate vie Cheltuieli cu energie electrică In funcţie de principalii consumatori, se preia pe specii, categorii de vârstă şi scop productiv, cantitatea de energie electrică(q ei ). In stabilirea consumului de curent electric pe cap de animal sau unitatea de produs se ţine seama de: tipul şi numărul de consumatori, puterea instalată a fiecăruia, randamentul agregatelor şi, respectiv, numărul de ore de funcţionare. Cantitatea de energie electrică pe consumator(q eei ) se înmulţeşte cu durata de funcţionare a fiecăruia(d i ) şi cu tarifele în vigoare(t ee ) şi rezultă mărimea cheltuielilor cu energia electrică. Relaţia de calcul este următoarea: C ee =T ee x Σ q eei x D i în care: i- reprezintă consumul de energie pe fiecare consummator Cheltuieli cu medicamente şi material sanitar Orice tehnologie de creştere şi exploatare a animalelor este însoţită de o tehnologie sanitar-veterinară în cadrul căreia se include tratamentele obligatorii şi tratamentele de necessitate împotriva bolilor care pot influenţa negativ asupra producţiei. In cazul fiecărui tratament inclus în tehnologia sanitar-veterinară se ţine seama de doza de medicamente necesară, de preţul fiecărei doze, precum şi de frecvenţa de apariţie a diferitelor afecţiuni în cadrul efectivelor de animale. Relaţia de calcul este: C m = Σ qmi x P mi x N m În care: C m - cheltuieli cu medicamente; 9

20 q m - cantitatea de medicamente necesară; P m - preţul fiecărei doze; N m - % din efectivul total ce trebuie tratat; i - tratamentul necesar Alte cheltuieli materiale Aceste cheltuieli rezultă din însumarea cheltuielilor aferente întreţinerii şi reparării maşinilor şi utilajelor, a cheltuielilor cu echipamente de protecţie,instrumentare sanitar- veterinare, etc Cheltuieli cu aprovizionarea Cheltuielile de aprovizionare se determină pentru furaje, medicamente şi alte cheltuieli materiale (cota parte pentru fiecare specie). C a = C aj + C am +C aa C aj cheltuieli cu furaje C am cheltuieli cu medicamente C aa cheltuieli cu animale tinere Asigurarea animalelor Reprezintă 8% din valoarea animalelor pe piata Determinarea cheltuielilor fixe Pincipalele cheltuieli fixe sunt: cheltuielile cu forţa de muncă permanentă; cheltuielile generale; dobânzi la credite; cheltuieli cu amortismentul Cheltuielile cu forţa de muncă Pentru stabilirea cheltuielilor cu forţa de muncă se porneşte de la necesarul de forţă de muncă pe fermă avându-se în vedere gradul de mecanizare al fermei respective şi protecţia planificată. Salariile şi sporurile aferente se stabilesc în funcţie de normele de îngrijire, categorii de vârstă şi sisteme de creştere şi exploatare precum şi de durata de întreţinere. 20

21 Cheltuielile generale Cheltuielile generale reprezintă un procent de 2-3% din valoarea cheltuielilor variabile Cheltuielile cu amortismentul Cheltuielile cu amortismentul reprezintă costul investiţiei pe loc de grajd echivalent cu costul a un cap, ce se împarte la numărul de ani (durata de funcţionare) rezultând amortismentul pentru un adăpost pe cap Dobânzile la credit Dobânzile la credit se calculează diferenţiat pe specii în funcţie de durata de exploatare. Mărimea dobânzilor se stabileşte în funcţie de nivelul preconizat şi de creditul angajat. Pentru fundamentarea ghidurilor se elaborează devizul tehnologic al fiecărui produs, care cuprinde toate activităţile necesare pornind de la mărimea şi structura alocărilor de resurse materiale şi umane necesare bunei desfăşurări a proceselor de producţie. 2

22 CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA VACI DE LAPTE 3. Tehnologia cadru 3. 2 Modul 2 capete (Tabel nr. 3.2) 3.2. Deviz tehnologic 2 capete (Tabel nr. 3.2.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 2 capete (Tabel nr ) 3.3 Modul 2 capete (Tabel nr. 3.3) 3.3. Deviz tehnologic 50 capete (Tabel nr. 3.3.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 50 capete (Tabel nr ) 3.4 Modul 50 capete (Tabel nr. 3.4) 3.4. Deviz tehnologic 50 capete (Tabel nr. 3.4.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 50 capete (Tabel nr ) 3.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice vaci de lapte - simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 3.5) 3.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 3.6. Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 2 cap. (Tabel nr. 3.6.) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 50 cap. (Tabel nr ) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 50cap. (Tabel nr ) 22

23 3. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: Vaci de lapte 2 capete Modul de: 50 capete 50 capete Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica 23

24 3. Tehnologie cadru Specificaţie tehnică şi tehnologică.pregătirea spaţiilor de cazare a vacilor de lapte. 2. Popularea cu vaci de lapte 3 Furajarea, adăparea şi îngrijirea Criterii specifice de realizare Efectivul de vaci existent într-o fermă se întreţine legat sau liber. - întreţinerea vacilor în sistem liber se face în condiţii cât mai apropiate de factorii naturali de mediu, cu condiţia ca furajarea zilnică să fie făcută la discreţie pe aşternut permanent, iar în adăpost să existe două zone:zona de odihnă şi zona de mişcare şi acces a animalelor la iesle şi padoc. - întreţinerea vacilor în sistem legat se face pe un stand de odihnă compartimentat cu bare metalice pentru două locuri de vaci. Amenajarea interiorului trebuie să permită asigurarea condiţiilor optime de lucru pentru crescător si, în acelaşi timp, un confort sporit pentru animale. Principalele lucrări de întreţinere a spaţiilor de cazare constau în: curăţare mecanică, văruire, repararea uşilor şi ferestrelor, verificarea adăpătorilor, a instalaţiilor de muls etc. Lotizarea vacilor se face în funcţie de starea fiziologică (vaci recent fătate, vaci gestante şi în lactaţie, vaci în repaus mamar), nivel productiv şi sistem de întreţinere. La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea animalului, de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea producţiei. Furajarea trebuie să corespundă următoarelor condiţii: - sa fie completă în ceea ce priveşte substanţele nutritive, săruri minerale şi vitamine; - să fie în deplină concordanţă cu particularităţile biologice ale vacilor de lapte; Furajele care alcătuiesc o raţie, se dau sub forme diferite în funcţie de natura lor: - furajul verde sub formă de păşune sau la iesle; fân; suculente (siloz, semisiloz); grosiere- ca atare sau prelucrate; La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea 24

25 4.Fătarea animalului, de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea producţiei. Furajarea trebuie să corespundă următoarelor condiţii: - sa fie completă în ceea ce priveşte substanţele nutritive, săruri minerale şi vitamine; - să fie în deplină concordanţă cu particularităţile biologice ale vacilor de lapte; Furajele care alcătuiesc o raţie, se dau sub forme diferite în funcţie de natura lor: - furajul verde sub formă de păşune sau la iesle; - fân; - suculente (siloz, semisiloz); - grosiere- ca atare sau prelucrate; De asemenea este necesar să se asigure sarea sub formă de bulgări sau brichete, iar ca supliment de hrană să fie asigurate furajele concentrate pentru sporirea sau sustinerea producţiei de lapte. Un alt element principal în creşterea vacilor de lapte îl constitue apa. Consumul de apă este influenţat de greutate corporală, nivelul producţiei de lapte, conţinutul în apa a furajelor, temperatura exterioară,, umiditatea atmosferică etc. Cel mai bun sistem de adăpare este cel automat. Cerinţele sistemului de îngrijire sunt - asigurarea unor ritmuri biologice intense - crearea unui confort tehnologic optim pentru toate activităţile comportamentale - asigurarea unor cerinţe optime de igienă şi tratamente sanitar veterinare. Este un act fiziologic normal ce trebuie să aibă loc într-un spaţiu special amenajat, evitându-se astfel diverse accidente ce por surveni, precum şi crearea unor condiţii igienice necesare păstrării stării de sănătate a mamei şi a fătului. Pregătirea boxei sau a locului de fătare se face prin curăţenie mecanică, se dezinfectează, iar după uscare se pune un aşternut gros de paie. 25

26 5.Mulsul Este un proces ce se efectuează mecanizat de regulă de două ori pe zi, cu excepţia vacilor cu producţii mari de lapte care se mulg de trei ori, precum şi a vacilor supuse sistemului de înţărcare, care se mulg o dată pe zi. Inainte de începerea mulsului este necesar să se facă curăţenia standului şi curăţenia corporală a animalelor, după care se trece la punerea în funcţiune a instalaţiei de muls şi la verificarea în acelaşi timp a parametrilor funcţionali a acesteia. 6.Evacuarea dejecţiilor 7.Producerea, recoltarea, depozitarea conservarea furajelor Curăţirea gunoiului de pe stadn iesle şi alei este o operaţie de mare importanţă în menţinerea igienei corporale a animalelor, dar mai ales pentru menţinerea stării de sănătate a acestora prin asigurarea unui microclimat corespunzător. Evacuarea dejecţiilor se face manual, mecanic şi hidraulic: -manual în majoritatea gospodăriilor familiale se face cu roaba şi lopata şi transportat la platforma de bălegar; -mecanizat se face cu diferite instalaţii transportoare, cea mai simlpă instalaţie fiind cea cu racleţi fixsi şi cu mişcare continuă; -evacuarea hidraulică este o metodă mai nouă ce se poate aplica cu bune rezultate în gospodăriile familiale şi prezintă -următoarele avantaje: reduce zilnic consumul de aşternut, economiseşte forţa de muncă, păstrează integral calităţile de îngrăşământ organic, înlesneste transportul dejecţiilor către parcele şi permite împrăştierea dejecţiilor prin aspersiune. Sursele principale care asigură nutreţurile pentru vacile de lapte sunt pajiştile permanente şi temporare, care asigură nutreţul verde, fânul, semifânul, silozul şi semisilozul; culturile de cereale (graminee) şi leguminoase pentru boabe care produc cea mai mare parte din nutreţurile combinate (porumb, orz, soia mazare ovăz etc) aceste culturi asigură şi nutreţurile grosiere: paie, coceni etc; - culturile pentru nutreţ (anuale şi perene); - culturi în mirişte: porumb, orz, iarbă de sudan. Fânul se păstrează în şire, stoguri sau fânare amplasate în apropierea grajdurilor. Insilozarea este unul dintre principalele mijloace de conservarea a nutreţurilor suculente. Tipurile de silozuri întâlnite sunt: silozurile săpate în pământ, platformă şi semiîngropate. 26

27 Profil: Vaci de lapte 3.2 M O D U L Tipul Dimensiune (Tabel nr. 3.2) Randament exploatatiei capete l/cap Gospodarii individuale

28 MODUL: 2 cap. Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Fânuri Suculente Grosiere Masă verde Tărâţe Supliment S.V.M. Sare Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE 3.2. DEVIZ TEHNOLOGIC * LAPTE VACĂ U.M. kg kg kg kg kg kg kg x % cap. Kw/ an l/an Cantitatea/cap. (Tabel nr. 3.2.) Producţia medie: 3500l/cap. Cheltuieli tehnologice Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl x x lei x x lei x x ASIGURĂRI % FORTA DE MUNCĂ Z.O DOBÂNZI LA CREDITE % AMORTISMENT zile TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 28

29 BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 2 capete Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Productia medie: 3500 l/cap (Tabel nr ) VALOARE INDICATORI mii lei*/expl. lei/l /expl. /l A. VALOAREA PRODUCTIEI 40848,5 0, ,3 0,286 A. Din care productia principala , ,250 B (+) SUBVENTII ,4 4,8 0,034 C (=) PRODUS BRUT 45648,5, , 0,320 D (-) CHELTUIELI TOTALE 39640,8 0, , 0,278 D. Din care pentru productia principala 34492,3 0,82 044,8 0,242 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,6 0,23. Cheltuieli cu furaje , ,9 0,74 2. Material biologic 400 0,033 4,8 0,00 3. Energia electrica 073 0,025 35,6 0, Medicamente si mat. sanitare 936 0, ,3 0, Alte materiale 600 0,04 76,5 0, Cota de aprovizionare 658 0, ,6 0,02 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari , ,9 0,07 II. CHELTUIELI FIXE 6726,8 0,60 978,5 0,047 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,02 262,9 0,030 - Cheltuieli generale 577, 0,04 69,7 0,004 - Dobanzi la credite 5,7 0,003 34, x - Amortisment 740 0,04 5,8 0,03 E. (=) VENIT IMPOZABIL 207,7 0, ,2 0,008 (-) Impozite si taxe 74 0, ,005 F. (=) VENIT NET+subventii 5293,7 0, ,037 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 3,5 3,5 3,5 3,5 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 5,3 5,3 5,3 5,3 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 34492,3 x 044,8 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 35700,0 x 0500 x COST DE PRODUCTIE x 0,82 x 0,242 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 0,850 x 0,250 *Preţurile sunt la nivelul anului

30 3.2.3 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 2 capete Profil: VACI DE LAPTE Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr ) Nr. INDICATORI lei =3,4 lei rtc. Valoarea producţiei principale si secundare 40848,5 204,3 2 Subvenţii ,8 3 Produs brut (+2) 45648,5 3426, 4 Cheltuieli totale, d.c.: 39640,8 659, 4.dc - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe 6726,8 978,5 5 Impozite si taxe Profit 3-(4+5) 5293, Rata profitului (%) 5,3 5,3 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) 2734,5 3745,5 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 4, UDE III III 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 4386,85 290,25 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) 2934,25 645,25 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) 794,06 233,55 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 529,37 55,73 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 323,42 389,24 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) 35808, ,0 6 Credite pentru productie ** ,6 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie),5 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 3504,8 lei. **Creditele de productie acopera,7 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 88,3% fonduri proprii şi,7% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 5,3% şi asigură în medie un profit anual de 44, lei/cap sau 0,3 lei/l de lapte. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării procesului tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje privind pregătirea furajelor, adăparea şi mulsul. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 4, UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică, (şi după clasă) de clasa a III-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia obţinerii randamentelor programate. 30

31 Profil: Vaci de lapte 3.3 M O D U L (Tabel nr. 3.3) Tipul Dimensiune Randament exploatatiei capete l/cap Asociaţii familiale

32 MODUL: 50 cap DEVIZ TEHNOLOGIC * LAPTE VACĂ Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Fânuri Suculente Grosiere Masă verde Tărâţe Supliment S.V.M. Sare Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE U.M. kg kg kg kg kg kg kg x Cantitatea/cap. (Tabel nr ) Producţia medie: 5000l/cap. Cheltuieli tehnologice Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl x 0,394 0,074 0,034 0,052 0,53 0,65 0,40 x 630,6 455, 4, , , cap. 0 3,34 33, Kw/ an l/an 06 58,66 0,3 0,3 3,8 7, lei x x lei x x ASIGURĂRI % FORTA DE MUNCĂ Z.O. 3,24 25,88 342, DOBÂNZI LA CREDITE % 2,5 586,4 4, AMORTISMENT zile 365 0, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 3826, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 32

33 BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 50 capete (Tabel nr ) Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Productia medie: 5000 l/cap VALOARE INDICATORI mii lei * /expl. lei/l /expl. /l A. VALOAREA PRODUCTIEI ,5 0, , 0,278 A. Din care productia principala , ,250 B (+) SUBVENTII , ,3 0,024 C (=) PRODUS BRUT ,5, ,4 0,302 D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,9 0,239 D. Din care pentru productia principala 7904,5 0, ,8 0,2 I. CHELTUIELI VARIABILE 740,2 0, , 0,202. Cheltuieli cu furaje , ,6 0,56 2. Material biologic ,03 96,8 0, Energia electrica ,0 726,5 0, Medicamente si mat. sanitare , , Alte materiale ,0 735,3 0, Cota de aprovizionare 8909,2 0, ,3 0,00 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari ,05 47,6 0,07 II. CHELTUIELI FIXE 3785,8 0,3 9348,8 0,037 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta 733 0, , 0,02 - Cheltuieli generale 2969,8 0,0 873,5 0,003 - Dobanzi la credite 733 x 25,6 x - Amortisment , ,6 0,03 E. (=) VENIT IMPOZABIL 33395,5 0, ,2 0,039 (-) Impozite si taxe , ,005 F. (=) VENIT NET+subventii 4945,5 0, ,058 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 8,6 8,6 8,6 8,6 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 27,4 27,4 27,4 27,4 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 7904,5 x 52677,8 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x x COST DE PRODUCTIE x 0,76 x 0,2 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 0,850 x 0,250 *Preţurile sunt la nivelul anului

34 Nr. crt FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 50 capete Profil: VACI DE LAPTE Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale (Tabel nr ) INDICATORI lei =3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare , , 2 Subvenţii ,3 3 Produs brut (+2) , ,4 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,9 4.dc. - cheltuieli variabile 740,2 5042, variabile specifice , cheltuieli fixe 3785,8 9348,8 5 Impozite si taxe Profit 3-(4+5) 4945, Rata profitului (%) 27,4 27,4 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) 858, ,3 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 23,7 UDE VII VII 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 35522,7 0447,8 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) 7763, ,3 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) 737,8 268,2 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 494,6 445,5 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 2286,4 363,6 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) 8233, , 6 Credite pentru productie ** Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 5,3 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera 4,4 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85,6% fonduri proprii şi 4,4% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 27,4% şi asigură în medie un profit anual de 982,9 lei/cap sau 0,20 lei/l de lapte. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării procesului tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje privind pregătirea furajelor, mulsului mecanic şi a unui tractor de 45 C.P. cu setul aferent, necesar pentru baza furajeră. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 23,7 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, datorată şi influenţei subvenţiei acordate însă condiţionată de obţinerea randamentelor programate. 34

35 Profil: Vaci de lapte 3.4 M O D U L (Tabel nr. 3.4) Tipul Dimensiune Randament exploatatiei capete l/cap Societăţi agricole cu personalitate juridică

36 MODUL: 50 cap. DEVIZ TEHNOLOGIC * LAPTE VACĂ (Tabel nr. 3.4.) Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. juridică Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Fânuri Suculente Grosiere Masă verde Tărâţe Supliment S.V.M. Sare Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE U.M. kg kg kg kg kg kg kg x Cantitatea/cap. Producţia medie: 6000l/cap. Cheltuieli tehnologice Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl x 0,407 0,074 0,034 0,052 0,53 0,65 0,40 x 773,4 46,8 7,0 57,0 238,5 82,5 8,0 2892, cap. 30 5, Kw/ an l/an 93,33 48,67 0,0 0,3 28,0 4, lei x x lei x x ASIGURĂRI % FORTA DE MUNCĂ Z.O. 9,3 28,47 259, DOBÂNZI LA CREDITE % 2,5 720,75 8, AMORTISMENT zile 365 0, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 4078, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 36

37 BUGETUL ACTIVITĂŢII VACI DE LAPTE 50 capete (Tabel nr ) Tipul exploatatiei: Productia medie: 6000 l/cap Societati agricole cu personalitate juridica VALOARE INDICATORI mii lei*/expl. lei/l /expl. /l A. VALOAREA PRODUCTIEI , ,274 A. Din care productia principala , ,250 B (+) SUBVENTII , ,020 C (=) PRODUS BRUT , ,294 D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,23 D. Din care pentru productia principala , ,89 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,88. Cheltuieli cu furaje , ,42 2. Material biologic , , Energia electrica , , Medicamente si mat. sanitare , , Alte materiale , , Cota de aprovizionare , ,00 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara 692 0, , Asigurari , ,06 II. CHELTUIELI FIXE , ,025 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta , ,009 - Cheltuieli generale , ,003 - Dobanzi la credite , x - Amortisment , ,03 E. (=) VENIT IMPOZABIL , ,06 (-) Impozite si taxe , ,00 F. (=) VENIT NET+subventii , ,07 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 32,0 32,0 32,0 32,0 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 37,2 37,2 37,2 37,2 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA x x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x x COST DE PRODUCTIE x 0,644 x 0,89 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 0,850 x 0,250 *Preţurile sunt la nivelul anului

38 3.4.3 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 50 capete Profil: VACI DE LAPTE Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică (Tabel nr ) Nr. crt. INDICATORI lei =3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare Subvenţii Produs brut (+2) Cheltuieli totale, d.c.: dc. - cheltuieli variabile variabile specifice cheltuieli fixe Impozite si taxe Profit 3-(4+5) Rata profitului (%) 37,2 37,2 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 9, UDE VII VII 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) Credite pentru productie ** Consum de munca (mii ore/an/exploatatie),0 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera 6,6 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 83,4% fonduri proprii şi 6,6% credite de producţie. Valoarea ridicată a fondurilor proprii se justifică prin încasările băneşti periodice la -2 luni şi asigurarea unui rulaj constant al vânzării producţiei. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 37,2% şi asigură în medie un profit anual de 438 lei/cap sau 0,24 lei/l de lapte. Fondul de dezvoltare constituit poate moderniza procesul tehnologic prin achiziţionarea setului de utilaje pentru pregătirea şi administrarea furajelor, adăparea, mulsul mecanic şi evacuarea dejecţiilor, precum şi a unui tractor de 65 C.P. cu setul necesar de utilaje necesar pentru baza furajeră. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 9, UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată cu condiţia obţinerii randamentelor programate. 38

39 3. 5 Profilul VACI DE LAPTE Dimensiunea Tipul exploataţiei modulului şi producţia medie Perioada ani Bugetul exploataţiilor zootehnice VACI DE LAPTE Simularea principalilor indicatori economici pe perioada U.M Valoarea producţiei din care pentru producţia principală Subvenţii Cheltuieli totale din care pentru producţia principală Venit net + subvenţii Tabel nr. 3.5 Rata venit net + subvenţii % 2 capete 3500 l/cap 50 capete 5000 l/cap Gospodării individuale Asociaţii familiale 2008 mii lei 40,85 (35,7) lei/hl 97,3 (85,0) mii lei 52,7 (46,2) lei/hl 25,5 (0) mii lei 236,58 (22,5) lei/hl 95 (85,0) mii lei 33,5 (275,0) lei/hl 25,4 (0) 4,8 39,64 (34,49),4 94,4 (82,) 5,88 50,27 (44,) 4,0 9,7 (05) 20,0 203,8 (79,) 8,0 8,0 (7,6) 24,5 263,3 (23,0) 9,8 05,3 (92,4) 5,29 2,6 7,39 7,6 49,4 9,6 69,2 27,7 3,3 4,7 24,2 26,3 50 capete 6000 l/cap Societăţi agricole cu personalitate juridică mii lei 837,25 (765) lei/hl 93,0 (85,0) mii lei 28,6 (990) lei/hl 25,4 (0) 60,0 65,86 (579,6) 6,7 72,4 (64,4) 73,5 883,4 (774,9) 8,2 98,2 (86,) 25,72 24,0 298,9 33,2 33, 33,8 39

40 Profilul "Vaci de lapte" Tipul exploatatiei Gospodari individuale Modul 2 capete cu 3500 l/cap Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada ,39 5,29 52,7 40,85 39,64 4,8 50,27 5,88 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Modul 2 cap Valoarea productiei - lei 40,85 52,7 Subventii - lei 4,8 5,88 Cheltiueli totale - lei 39,64 50,27 Venit net + subventii - lei 5,29 7, Rata venit + subventii - % 3,3 4,7 4,7 Rata venit + subventii - % ,3 40

41 Profilul "Vaci de lapte" Tipul exploatatiei Asociaţii individuale Modul 50 capete cu 5000 l/cap Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada ,2 49,4 236,58 33,5 263,3 203,8 24,5 20 Valoarea productiei - lei Subventii - lei Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - % Modul 50 cap Valoarea productiei - lei 236,58 33,5 Subventii - lei 20 24,5 Cheltiueli totale - lei 203,8 263,3 Venit net + subventii - lei 49,4 69, Rata venit + subventii - % 24,2 26,3 26, ,2 4

42 Profilul "Vaci de lapte" Tipul exploatatiei Societăţi Agricole cu pers. juridică Modul 50 capete cu 6000 l/cap Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada ,9 25,72 28,6 837,25 883,4 65,86 73,5 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei 60 Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Modul 50 cap Valoarea productiei - lei 837,25 28,6 Subventii - lei 60 73,5 Cheltiueli totale - lei 65,86 883,4 Venit net + subventii - lei 25,72 298, Rata venit + subventii - % 33, 33,8 33,8 Rata venit + subventii - % 33,

43 3.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii Nivelul de performanţă al echipamentelor tehnologice este decisiv în ceea ce priveşte productivitatea muncii şi nivelul de eficienţă economică. De aceea, fie că se urmăreşte modernizarea unor adăposturi deja existente, sau construirea de adăposturi noi, efortul financiar al investiţiei depinde de mărimea efectivului ce urmează a fi exploatat la un nivel tehnologic modern, care să asigure o eficienţă economică şi implicit, un nivel de competitivitate corespunzător cerinţelor pieţei ce funcţionează în Uniunea Europeană. Tehnologia de întreţinere reprezintă complexul de măsuri tehnice şi organizatorice privind: adăpostirea, mişcarea, asigurarea condiţiilor de igienă (a adăpostului şi corporală) şi implicit a condiţiilor de microclimat în vederea asigurării cerinţelor fiziologice ale animalelor, aliniate la standardele europene. Având în vedere tendinţele de mărire a efectivelor, de mulgere centralizată la grupul de muls, de diminuare a volumului de muncă şi de modernizare a adăposturilor, sistemul de întreţinere liberă tinde să se generalizeze. Cele mai utilizate sisteme de întreţinere sunt, în prezent, întreţinerea liberă în cuşete individuale şi întreţinerea liberă pe aşternut permanent. Întreţinerea în cuşete individuale Reprezintă o variantă a întreţinerii libere, în cazul căreia, spaţiul de odihnă a vacilor este delimitat prin cuşete individuale. Fiecare cuşetă este separată de celelalte prin grilaje metalice. Partea frontală a cuşetei poate fi constituită de: peretele exterior al adăpostului, de un parapet interior sau, fiecare rând de cuşete poate fi amplasat cap la cap cu un alt rând de cuşete, în funcţie de lărgimea adăpostului, care determină de altfel şi numărul de rânduri de cuşete ce se poate amenaja în interiorul adăpostului. Lungimea optimă a cuşetei trebuie să fie de 2,4 m în cazul celor amplasate lângă perete sau parapet şi de 2,2 m în cazul cuşetelor amplasate cap la cap. Lăţimea cuşetelor trebuie să fie de,2 m. Rândurile de cuşete sunt separate prin spaţiile de evacuare a dejecţiilor precum şi prin spaţiile de hrănire / mişcare a animalelor. 43

44 Fig.. Cuşete individuale, spaţiu de mişcare. Mişcarea animalelor în adăpost se realizează în spaţiul dintre cuşete şi în spaţiul de hrănire / mişcare. Suprafaţa de mişcare pentru o vacă trebuie să fie de circa 5 m 2, iar suprafaţa spaţiului de hrănire trebuie să fie de circa 2 m 2. Rezultă că un adăpost amenajat în stabulaţie liberă trebuie să asigure o suprafaţă utilă de circa 0 m 2 / vacă în lactaţie, din care: 3 m 2 pentru odihnă, 5 m 2 pentru mişcare şi 2 m 2 pentru hrănire. În cazul rândurilor interioare de cuşete sunt necesare spaţii de refugiu la fiecare a 20-a cuşetă, spaţii care să permită accesul vacilor în zona de hrănire. Aceste refugii reprezintă poziţii ideale pentru adăpătorile cu nivel constant. Fig. 2. Adăpătoare cu nivel constant. 44

45 Utilizarea unui aşternut corespunzător este esenţială pentru confortul animalelor şi pentru starea de sănătate. De calitatea aşternutului depinde timpul de odihnă a animalelor. Covorul de cauciuc măreşte timpul de odihnă cu 36 % faţă de cimentul gol, în timp ce paiele tocate sau întregi îl măresc cu 96 %. Zona de hrănire trebuie protejată de temperaturile extreme şi deci, în cazul ţării noastre este recomandat ca ieslea să fie amplasată în interiorul adăpostului. În timpul verii vacile pot fi hrănite şi în exteriorul adăpostului şi de aceea, este indicat ca padocul să fie prevăzut cu iesle, dar care trebuie protejată cu umbrar, pentru anularea efectului agresiv al insolaţiei excesive. Temperaturile scăzute din timpul iernii determină, în cazul administrării furajelor în afara adăpostului, ingerarea unor furaje reci. De asemenea, ieslea trebuie amplasată la o distanţă optimă faţă de spaţiul de odihnă. Nivelul ieslei trebuie să fie cu circa 6 30 cm mai sus faţă de nivelul zonei de hrănire, în funcţie de talia animalelor exploatate. Pentru că vacile preferă să consume propria hrană, este indicat ca frontul de furajare al unui animal să fie delimitat cu bare verticale, care separă un animal de celălalt. Barele dispuse în diagonală cu unghiul optim de înclinare de 0 0 oferă un acces mai bun şi împiedică animalele să-şi schimbe locul în timpul hrănirii. Fig. 3. Zona de hrănire şi frontul de furajare. Evacuarea dejecţiilor se poate face cu plugul raclor sau cu tractorul cu lamă, pe spaţiile dintre cuşete şi în zona de mişcare / hrănire. Diferenţa de nivel între cuşetă şi spaţiul de evacuare a dejecţiilor trebuie să fie de 5 20 cm. Evacuarea corectă a gunoiului de grajd este necesară pentru confortul animalelor şi oamenilor, cât şi pentru mediul înconjurător. Manipularea, evacuarea şi depozitarea gunoiului de grajd face parte integrantă din managementul Manipularea dejecţiilor trebuie efectuată într-un 45

46 sistem care să permită spălarea rapidă şi uşoară a aleilor de circulaţie, a sălii de muls şi a padocurilor. Fig. 4. Evacuarea dejecţiilor cu plugul raclor. Microclimatul realizat în adăpost reprezintă un element esenţial în ceea ce priveşte confortul biologic al animalelor. De fapt, microclimatul reprezintă totalitatea factorilor fizici, chimici şi biologici ai aerului din adăpost. Factorii fizici se referă la: luminozitate, precum şi la temperatură, umiditate şi mişcarea aerului din adăpost. Factorii chimici se referă la conţinutul aerului din adăpost în gaze nocive ( dioxid de carbon, amoniac şi hidrogen sulfurat ), iar factorii biologici se referă la conţinutul aerului din adăpost în pulberi şi microorganisme. Fig. 5. Sistemul de iluminat şi de ventilaţie. 46

47 În adăposturile de vaci, luminozitatea este asigurată pe timpul zilei prin intermediul ferestrelor şi al luminatoarelor, a căror suprafaţă trebuie să fie de m 2 / 20 m 2 de pardoseală, iar pe timpul nopţii cu ajutorul lămpilor de iluminat, care trebuie să asigure,2 w/m 2. Restul factorilor fizici, precum şi factorii chimici ai microclimatului pot fi controlaţi prin intermediul ventilaţiei. Ventilaţia este esenţială pentru a asigura un aer proaspăt. Trebuie menţionat că, adăposturile pentru taurine corect construite nu necesită surse suplimentare de încălzire şi de condiţionare a aerului. Temperatura confortabilă este asigurată prin căldura biologică a animalelor, iar prin calcularea corectă a gurilor de admisie a aerului proaspăt şi de evacuare a aerului viciat, se poate menţine aerul din adăpost în parametrii normali. Esenţială pentru vacile de lapte este calitatea aerului din adăpost. Din acest punct de vedere, este de preferat un sistem de ventilaţie supradimensionat, chiar dacă în acest caz temperatura interioară este mai scăzută în timpul iernii. Ventilaţia natural-dirijată a adăposturilor de vaci de lapte se bazează pe principiul că, aerul cald este mai uşor decât aerul rece. Aerul din adăpost este încălzit de căldura produsă de animale şi prin aerul expirat. Aerul cald se ridică în partea superioară a adăpostului, creând o presiune mai scăzută a aerului la nivelul animalelor. Astfel, aerul proaspăt pătrunde în adăpost prin gurile de admisie. Curenţii de aer sunt, de obicei, rezultatul vitezei mari de deplasare a aerului rece spre zonele adăpostului cu aer cald. Adăposturile cu dimensiuni mari menţin cu mai multă uşurinţă un microclimat constant pentru animale. Este de preferat ca lăţimea adăpostului să fie cât mai mare, pentru a permite ca diferenţa de nivel între gura de evacuare şi gura de admisie să fie de 5 m, păstrându-se o înclinaţie a acoperişului de Întreţinerea liberă pe aşternut permanent La fel ca şi întreţinerea în cuşete individuale, întreţinerea pe aşternut permanent presupune utilizarea unei staţii de muls, precum şi existenţa unor spaţii de odihnă, de hrănire şi de mişcare distincte. De altfel, întreaga amenajare interioară a fermei nu diferă prea mult de cea caracteristică sistemului de întreţinere în cuşete individuale. Întreţinerea pe aşternut permanent se aplică de regulă, acolo unde se intenţionează modernizarea unor adăposturi de vaci care au fost amenajate în sistem legat şi care în consecinţă, prezintă o lăţime de 0- m, lăţime ce este insuficientă pentru amenajarea a cel puţin două rânduri de cuşete individuale pentru a menţine capacitatea de cazare în limite rezonabile. În cazul acestui sistem de întreţinere, trebuie asigurată pentru odihnă o suprafaţă de circa 5,8 m 2, iar pentru mişcare şi hrănire circa 2 m 2. 47

48 Cerinţe privind asigurarea calităţii laptelui Noile reglementări sunt foarte exigente în privinţa igienei mulsului şi păstrării laptelui. Este de reţinut faptul că mulsul manual nici măcar nu intră în discuţie atunci când se discută despre igiena mulsului. Mai mult, se are în vedere ca pe viitor vacile să fie mulse numai la platformele de muls. Tipuri de platforme de muls Mulsul în săli de muls prezintă mai multe avantaje comparativ cu instalaţiile de muls în adăpost, şi anume: productivitatea muncii este mai mare, iar efortul fizic depus de mulgători este minim. Vacile sânt mulse în condiţii confortabile şi igienice, vacuumul se menţine constant mai uşor pe durata mulgerii, întrucât conducta de vacuum este mult mai scurtă. Se poate mări efectivul de vaci pe fermă, cu investiţii minime pentru echipamentul de muls. Se cunosc mai multe tipuri de săli de muls (tip Tandem, Brăduleţ etc.) care se diferenţiază în general, după poziţia vacilor în sala de muls şi după modul de introducere şi de evacuare a acestora. În vederea stabilirii tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor de echipamente tehnice, au fost consultaţi specialişti de la institutul de profil (ICPCB Baloteşti), precum şi de la Secţia de zootehnie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. A rezultat că elaborarea tehnologiei de mecanizare şi a sistemului de echipamente tehnice, să se facă pentru modulele cele mai des întâlnite în producţie: 2, 50, respectiv 50 capete vaci cu lapte. Pentru fiecare modul analizat, alegerea echipamentelor tehnice s-a făcut în corelaţie cu cerinţele de furajare, pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere, ţinându-se seama de necesarul zilnic de apă şi cantităţile de dejecţii rezultate. Pentru elaborarea ghidului s-au luat în calcul datele preluate de la specialiştii Institutului de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti referitoare la necesarul zilnic de furaje şi apă, precum şi la cantităţile de dejecţii colectate zilnic conform tabelului. Necesarul zilnic de furaje si apa, precum si cantitatile de dejectii colectate Nr.crt. Specia Necesar zilnic de furaje (kg/cap.). Vaci cu lapte -furaje combinate 8 -furaje fibroase 40 Necesar zilnic de apă (l/cap) Cantitatea de dejecţii rezultată zilnic Kg/cap Aceste date au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare tehnologiei de mecanizare. 48

49 S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o sistemă minimă de utilaje, în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime. Pentru fiecare modul a fost întocmit un tabel sintetic în care se specifică tehnologia şi lucrările de executat, tipul utilajului şi uzina producătoare precum şi numărul de utilaje necesar. 49

50 3.6. Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Vaci cu lapte Mărimea modulului: 2 capete Necesar furaje combinate: 96 kg/zi Necesar furaje fibroase: 480 kg/zi Necesar apă: 840 l/zi Dejecţii rezultate: 400 kg/zi Tabel nr Nr.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Nr.bucăţi BATOZAREA PORUMBULUI 2. MĂCINAREA FURAJELOR CONCENTRARE MAŞINA DE BATOZAT MPB- SC Azoma SA Arad Moara MS-400 LEGMAS Năvodari 3. ALIMENTAREA CU APĂ Agregat de pompare ALMA Aversa Buc. 4. ADĂPAREA Adăpătoare ptr.bovine ASB-4C MECANICA Marius Cluj 5. MULSUL Agregat de muls la bidon Banat 2S SC Banat Nova Puls SRL Timişoara 6. UTILAJE DIVERSE Boiler electric de 40 litri Tehnometalica Bucureşti Boxe viţei SC Banat Nova Puls SRL Timişoara Cărucior ptr.furaje de volum CFV-0,4 Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc Cărucior ptr.furaje concentrate CCF Tehnoutilaj Odorheiul Secuiesc Roabă 0,3 m

51 3.6.2 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Vaci cu lapte Mărimea modulului: 50 capete Necesar furaje combinate: 400 kg/zi Necesar furaje fibroase: 2000 kg/zi Necesar apă: 3500 l/zi Dejecţii rezultate: 2000 kg/zi Tabel nr Nr.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Nr.bucăţi BATOZAREA PORUMBULUI 2. MĂCINAREA ŞI AMESTECAREA CONCENTRATELOR 3. TOCAREA FURAJELOR FIBROASE 4. DISTRIBUIREA FURAJELOR Maşina de batozat MPB- SC Azoma SA - Arad Agregat de măcinat şi amestecat APF Tehnometal Timişoara Moară universală MU 5,5 SC Azoma SA Arad Remorca monoax RPV - 2 IMU Medgidia 5. ALIMENTAREA CU APĂ Electropompă submersibilă ET 25 Aversa Buc. 6. ADĂPAREA Instalaţie de adăpare cu nivel constant IANCB Mecanica Marius Cluj 7. EVACUAREA DEJECŢIILOR Instalaţie de evacuat dejecţii SC Banat Nova Puls SRL Timişoara 8. TRANSPORT DEJECŢII Remorca monoax RPV - 2 SC IMUM SA Medgidia 9. MULSUL MECANIC Instalaţie de muls Brăduleţ 2X4 SC Banat Nova Puls SRL Timişoara 0. UTILAJE DIVERSE Trusa de diagnosticare şi tratamente la bovine IDTB- Multim Timişoara Boiler electric Electrometal Timişoara Boxe viţei SC Banat Nova Puls SRL Timişoara. SURSA ENERGETICĂ Tractor U 445 DT Tractorul Braşov 0 5

52 3.6.3 Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de vaci cu lapte Mărimea modulului: 50 capete Necesar furaje combinate: 200 kg/zi Necesar furaje fibroase: 6000 kg/zi Necesar apă: 0500 l/zi Dejecţii rezultate: 6000 kg/zi Nr.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Tabel nr Nr.bucăţi BATOZAREA PORUMBULUI 2. MĂCINAREA ŞI AMESTECAREA CONCENTRATELOR 3. TOCAREA FURAJELOR FIBROASE 4. DISTRIBUIREA FURAJELOR Maşina de batozat - MPB- SC Azoma SA - Arad Agregat de măcinat şi amestecat APF Tehnometal Timişoara Moară universală MU 7,5 SC Azoma SA - Arad Remorca tehnologică RTA-4,5 Azoma Arad 5. ALIMENTAREA CU APĂ Agregat de pompare ALMA Aversa Buc. 6. ADĂPAREA Instalaţie de adăpare cu nivel constant IANCB 7. EVACUAREA DEJECŢIILOR Mecanica Marius Cluj Instalaţie de evacuat dejecţii SC Banat Nova Puls SRL Timişoara 8. TRANSPORT DEJECŢII Remorcă basculantă 2RBAT SC IMUM SA Medgidia 9. MULSUL MECANIC Instalaţie de mulsbrăduleţ 2X0SW SC Banat Nova Puls SRL Timişoara 0. UTILAJE DIVERSE Trusa de diagnosticare şi tratamente la bovine IDTB- Multim Tmş. Boiler electric Electrometal Timişoara Cuşti cu ţarc SC Banat Nova Puls SRL Timişoara. SURSA ENERGETICĂ Tractor U 650 M Tractorul Braşov

53 CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA TAURINE LA ÎNGRĂŞAT 4. Tehnologia cadru 4. 2 Modul 50 capete (Tabel nr. 4.2) 4.2. Deviz tehnologic 50 capete (Tabel nr. 4.2.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 50 capete (Tabel nr ) 4.3 Modul 200 capete (Tabel nr. 4.3) 4.3. Deviz tehnologic 200 capete (Tabel nr. 4.3.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 200 capete (Tabel nr ) 4.4 Modul 500 capete (Tabel nr. 3.4) 4.4. Deviz tehnologic 500 capete (Tabel nr. 4.4.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 500capete (Tabel nr ) 4.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice Taurine la îngăşat - simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 4.5) 4.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 4.6. Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 50 cap. (Tabel nr. 4.6.) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 200 cap. (Tabel nr ) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 500cap. (Tabel nr ) 53

54 4. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: Taurine la ingrasat Modul de: 50 capete 200 capete 500 capete Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica 54

55 4. TEHNOLOGIE CADRU Specificaţie tehnică şi tehnologică. Pregătirea capacităţile de cazare pentru popularea cu tineret taurin la îngrăşat 2.Furajarea şi adăparea tineretului taurin 3.Prepara rea şi distribuirea hranei 4.Evacuare a dejecţiilor Criterii specifice de realizare Sistemul de întreţinere practicat este legat în adăposturi închise prevăzue cu boxe dispuse de o parte şi alta a aleii de furajare cu aşternut permanent întreţinut zilnic. Transportul viţeilor se face cu mijloace speciale autoamenajate, fără curenţi de aer, şi care să asigure o suprafaţă cât mai confortabilă fiecarui animal. La populare, adăpostul trebuie să fie curat şi dezinfectat iar viţeii se lotizează şi li se aplică un tratament antistres. Microclimatul din adăposturi se poate realiza prin ventilaţie naturală de tip shed sau deflectoare pe coamă. Furajarea tineretului la îngrăşat parcurge trei etape: - etapa de pregătire a animalelor pentru îngrăşare constă în obişnuirea treptată cu consumul furajelor de volum administrate la discreţie, iar apa se asigură din adăpători cu nivel constant. Treptat se reduc substituenţi de lapte. - etapa de creştere şi îngrăşare este perioada cea mai lungă( peste 300 zile),se administrează hrană la discreţie (amestec fân şi nutreţuri combinate). Completarea se face cu un supliment proteino-vitaminomineral (PVM). - etapa de finisare se face când perioada de îngrăşare este cea mai eficientă. În această perioadă sporeşte consumul de nutreţuri combinate din amestec, iar amestecul este format din siloz 40%, fân 20% şi concentrate 35-40% cu adaos de PVM. Cel mai bun sistem de adăpare este cel automat cu nivel constant fie în cupe sau jgheburi prevăzute cu flotor. Intr-o îngrăşătorie se consumă cantităţi însemnate de furaje voluminoase care trebuie prelucrate şi se impune asigurarea unor utilaje specifice pentru tocarea macinarea şi distribuirea acestora. Se recomandă utilaje formate din moară cu tubulatura necesară şi o tocătoare pentru fibroase. Distribuirea furajelor în adăposturi se face cu ajutorul unor remorci care au menirea de a amesteca şi distribui furajele. Se face prin canale acoperite cu grătare din beton sau fosă de colectare. Sunt practicate două sisteme de evacuare a dejecţiilor, adică cu pernă de apă, cu stăvilar la capătul adăpostului, cu deversare în fosa colectoare, sau cu plug racleur pe fundul canalului 55

56 Profil: Taurine la îngraşat 4.2 M O D U L Tipul (Tabel nr. 4.2) Dimensiune Randament exploatatiei capete g/zi Gospodarii individuale

57 MODUL: 50 cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* TAURINE LA ÎNGRĂŞAT (tineret mascul pentru carne 2-8 luni) Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje U.M. kg kg kg kg x Cantitatea/cap. Cantitate a x (Tabel nr. 4.2.) Producţia medie: 770 g/zi d.c. la 0-2 luni 600 g/zi Preţ/U.M x Cheltuieli tehnologice lei/cap lei/expl MATERIAL BIOLOGIC cap. 50 x ENERGIE ELECTRICĂ 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE Kw/ perioa dă lei/ perioa dă x x ALTE MATERIALE lei/ perioa x x dă 6. ASIGURĂRI % FORTA DE MUNCĂ Z.O DOBÂNZI LA CREDITE % AMORTISMENT zile TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x *La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 57

58 BUGETUL ACTIVITĂŢII TAURINE LA INGRASAT 50 cap (tineret mascul pentru carne 2-8 luni) (Tabel nr ) Tipul exploatatiei: Productia medie: Gospodarii individuale 770 g/zi d.c. la 0-2 luni 600 g/zi greutatea finală 400 kg/cap VALOARE INDICATORI mii lei/kg.gr /expl. /kg. gr. lei*/e vie vie xpl A. VALOAREA PRODUCTIEI , ,5 A. Din care productia principala ,4 76,47 B (+) SUBVENTII ,76 220,59 C (=) PRODUS BRUT ,5 286,76 408,09 D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,35 04,37 D. Din care pentru productia principala , ,76 093,34 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,06 002,0. Cheltuieli cu furaje ,35 334,2 2. Material biologic , 057,8 528,56 3. Energia electrica ,3 660,59 33,03 4. Medicamente si mat. sanitare ,5 220,59,03 5. Alte materiale 350 7,5 02,94 5,5 6. Cota de aprovizionare 635,0 3,75 86,76 9,33 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari ,65 80,88 II. CHELTUIELI FIXE ,7 2045,29 02,27 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,95 840,88 42,05 - Cheltuieli generale ,7 8,24 - Dobanzi la credite ,4,47 - Amortisment ,75 60,29 30,5 E. (=) VENIT IMPOZABIL ,65 662,65 83,3 (-) Impozite si taxe ,59 23,53 F. (=) VENIT NET+subventii , ,82 280,9 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 7,6 7,6 7,6 7,6 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 25,6 25,6 25,6 25,6 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA x 2866,76 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x 23529,4 x COST DE PRODUCTIE x 377 x 093,34 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4000 x 76,47 * Preţurile sunt la nivelul anului

59 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 50 capete Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT Tipul exploataţiei: Gospodării individuale (Tabel nr ) Nc. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare Subvenţii ,76 3 Produs brut (+2) ,76 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,35 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe ,29 5 Impozite si taxe ,59 6 Profit 3-(4+5) ,82 7 Rata profitului (%) 25,6 25,6 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,7 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 7,0 UDE IV IV 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 60,5 342,2 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) 58007,5 706,0 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) ,6 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 905,3 560,4 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 4763,2 400,9 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) , 6 Credite pentru productie ** ,8 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie),0 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera 3,8 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 86,2% fonduri proprii şi 3,8% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 25,6% şi asigură în medie un profit anual de 38, lei/cap. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării fluxului tehnologic, prin cumpărarea unor utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimat în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazulo acestei exploataţii de 7,0 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică şi (după clasă) de clasa a IV-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia obţinerii randamentelor programate. 59

60 Profil: Taurine la îngraşat 4.3 M O D U L Tipul (Tabel nr. 4.3) Dimensiune Randament exploatatiei capete g/zi Asociaţii familiale

61 MODUL: 200 cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* TAURINE LA ÎNGRĂŞAT (tineret mascul pentru carne 2-8 luni) (Tabel nr. 4.3.) Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE Producţia medie: 850 g/zi d.c. la 0-2 luni 700 g/zi Cheltuieli Cantitatea/cap. tehnologice U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl. kg kg kg kg x x 6 0,40 0,074 0,052 0,65 x 75,03 8,25 76, 2,54 445, ,6 3524, cap. 200 x 86, Kw/ perioa dă lei/ perioa dă lei/ perioa dă 22,4 0,3 36, x x x x ASIGURĂRI % FORTA DE MUNCĂ Z.O.,8 24,47 44, DOBÂNZI LA CREDITE % 7, , AMORTISMENT zile 80 0,256 46, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 55, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului )

62 BUGETUL ACTIVITĂŢII TAURINE LA INGRASAT 200 cap (tineret mascul pentru carne 2-8 luni) Tipul exploatatiei: Productia medie: Asociatii familiale 850, g/zi d.c. la 0-2 luni 700 g/zi greutatea finală 450 kg/cap 62 (Tabel nr ) VALOARE INDICATORI mii lei/kg.gr. /kg. gr. /expl. lei*/expl. vie vie A. VALOAREA PRODUCTIEI , ,7 86,27 A. Din care productia principala ,35 76,47 B (+) SUBVENTII , ,06 96,08 C (=) PRODUS BRUT ,76 382,35 D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,2 040,38 D. Din care pentru productia principala , ,77 030,58 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,3 952,89. Cheltuieli cu furaje , ,47 290,85 2. Material biologic ,2 533,82 3. Energia electrica , Medicamente si mat. sanitare ,33 882,35 9,8 5. Alte materiale 400 5,56 4,76 4,58 6. Cota de aprovizionare ,9 79,47 8,79 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari 24800,0 275, ,3 8,05 II. CHELTUIELI FIXE , ,82 87,49 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta , ,88 28,79 - Cheltuieli generale ,69 553,53 7,26 - Dobanzi la credite ,22 0,76,24 - Amortisment ,67 277,65 30,2 E. (=) VENIT IMPOZABIL ,04 330,58 45,89 (-) Impozite si taxe ,64 23,53 F. (=) VENIT NET+subventii , ,44 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 4,2 4,2 4,2 4,2 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 30,9 30,9 30,9 30,9 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA x 9275,77 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x 05882,35 x COST DE PRODUCTIE x 3503,96 x 030,58 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4000,00 x 76,47 * Preţurile sunt la nivelul anului 2007

63 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 200 capete Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale (Tabel nr ) Nc. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare ,7 2 Subvenţii ,06 3 Produs brut (+2) ,76 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,2 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice cheltuieli fixe ,82 5 Impozite si taxe ,64 6 Profit 3-(4+5) Rata profitului (%) 30,9 30,9 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,5 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard VII VII 33,2 UDE 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) ,6 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) ,2 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% 466, din profit) 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 9744, Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) 28772, ,5 6 Credite pentru productie ** ,6 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 2,9 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera 4,4 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85,6% fonduri proprii şi 4,4% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 30,9% şi asigură în medie un profit anual de 487,2 lei/cap. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea modernizării fluxului tehnologic, prin cumpărarea unor utilaje şi echipamente pentru administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor şi a unui tractor agricol cu setul aferent. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimat în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazulo acestei exploataţii de 33,2 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie mare şi (după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică medie, cu condiţia obţinerii randamentelor programate. 63

64 Profil: Taurine la îngraşat 4.4 M O D U L Tipul (Tabel nr. 4.4) Dimensiune Randament exploatatiei capete g/zi Societăţi agricole cu pers. juridică

65 MODUL: 500 cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* TAURINE LA ÎNGRĂŞAT (tineret mascul pentru carne 2-8 luni) Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. juridică Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Fânuri Suculente Masă verde Nutreţ combinat Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE (Tabel nr. 4.4.) Producţia medie: 930 g/zi d.c. la 0-2 luni 800 g/zi Cheltuieli Cantitatea/cap. tehnologice U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl. kg kg kg kg x 5. ALTE MATERIALE lei/ perioa dă x x cap. 500 x Kw/ perioa dă lei/ perioa x x dă x x ASIGURĂRI % FORTA DE MUNCĂ Z.O DOBÂNZI LA CREDITE % AMORTISMENT zile TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 65

66 BUGETUL ACTIVITĂŢII TAURINE LA INGRASAT (tineret mascul pentru carne 2-8 luni) (Tabel nr ) Tipul exploatatiei: Productia medie: 930 g/zi Societati agricole cu personalitate juridica d.c. la 0-2 luni 800 g/zi greutatea finală 500 kg/cap VALOARE INDICATORI mii lei*/expl lei/kg.gr. vie /expl. /kg. gr. vie A. VALOAREA PRODUCTIEI ,52 85,29 A. Din care productia principala ,64 76,47 B (+) SUBVENTII ,65 76,47 C (=) PRODUS BRUT ,7 36,76 D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,82 982,60 D. Din care pentru productia principala , ,77 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,58 903,96. Cheltuieli cu furaje ,6 5894,8 235,76 2. Material biologic , ,35 538,03 3. Energia electrica , ,88 22,74 4. Medicamente si mat. sanitare ,88 8,82 5. Alte materiale ,40 4,3 6. Cota de aprovizionare , ,59 0,26 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara 2588,0 0,35 76,8 3,04 8. Asigurari 69000, ,2 8,8 II. CHELTUIELI FIXE , ,24 78,64 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,5 5404,4 2,62 - Cheltuieli generale , ,65 6,25 - Dobanzi la credite ,6 2764,7,06 - Amortisment ,47 29,7 E. (=) VENIT IMPOZABIL , ,70 202,69 (-) Impozite si taxe ,27 807,94 32,43 F. (=) VENIT NET+subventii , ,4 346,73 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 20,8 20,8 20,8 20,8 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 35,6 35,6 35,6 35,6 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA x ,00 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x 2947,64 x COST DE PRODUCTIE x 330,82 x 973,77 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4000,00 x 76,47 * Preţurile sunt la nivelul anului

67 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 500 capete Profil: TAURINE LA ÎNGRĂŞAT Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. juridică (Tabel nr ) Nc. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare ,52 2 Subvenţii ,65 3 Produs brut (+2) ,7 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,82 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe ,24 5 Impozite si taxe ,94 6 Profit 3-(4+5) ,4 7 Rata profitului (%) 35,6 35,6 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,6 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 99,0 UDE VIII VIII 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 7263, ,7 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) , ,4 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) ,7 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 29472,7 8668,4 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 7368, Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) Credite pentru productie ** ,5 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 6,5 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera 5,0 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 85% fonduri proprii şi 5% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 35,6% şi asigură în medie un profit anual de 589,5 lei/cap. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătire administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor precum şi 2 tractoare de 65 C.P. împreună cu setul de utilaje necesare bazei furajere. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimat în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazulo acestei exploataţii de 99 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare şi (după clasă) de clasa a VIII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, cu condiţia obţinerii randamentelor programate. 67

68 4.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice TAURINE LA ÎNGRĂŞAT Simularea principalilor indicatori economici pe perioada Dimensiunea modulului Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea prod. din care Subvenţii Cheltuieli totale din care şi producţia medie ani pentru prod. principală pentru prod. principală Venit net + subvenţii (Tabel nr. 4.5) Rata venit net + subvenţii % 50 capete 200 capete 770 g/zi 850 g/cap 500 capete g/zi 930 Gospodării individuale Asociaţii familiale Societăţi agricole cu personalitate juridică mii lei 80,75 (80,0) lei/to 4037,5 gr. vie (4000) mii lei 0,0 (00,0) lei/to 5050 gr. vie (5000) mii lei 363,0 (360,0) lei/to 4033,3 gr. vie (4000) mii lei 454,5 (450) lei/to 5050 gr. vie (5000) mii lei 007,5 (000) lei/to 4030 gr. vie (4000) mii lei 262,5 (250) lei/to 5050 gr. vie (5000) 5 75, (74,35) ,85 (377,35) 20 93,94 (92,94) (4647) 60 38,36 (35,36) 666, ,3 (3504) ,5 (396,0) 888, (4400) ,2 (827,7) ,8 (330,8) (037,5) (450) 9,05 952,65 25, ,44 082, ,9 294,7 78,9 377, ,4 26,7 30,6 3,2 35,3 36,0 68

69 Profilul "Taurine la ingrasat" Modul 50 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Gospodari individuale ,6 0 9,05 80,75 93, , Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei 5 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - % Modul 50 cap Valoarea productiei - lei 80,75 0 Subventii - lei 5 20 Cheltiueli totale - lei 75, 93,94 Venit net + subventii - lei 9,05 25, Rata venit + subventii - % 25,4 26,7 26, ,4 69

70 Profilul "Taurine la ingrasat" Modul 200 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Asociatii familiale ,5 97, , ,36 60 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - % Modul 200 cap Valoarea productiei - lei ,5 Subventii - lei Cheltiueli totale - lei 38,36 400,5 Venit net + subventii - lei 97, Rata venit + subventii - % 30,6 3,2 3, ,6 70

71 Profilul "Taurine la ingrasat" Modul 500 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Soc. Agr. cu pers. Juridica , ,5 294,7 007, ,2 50 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Modul 500 cap Valoarea productiei - lei 007,5 262,5 Subventii - lei Cheltiueli totale - lei 835,2 050 Venit net + subventii - lei 294,7 377, Rata venit + subventii - % 35, Rata venit + subventii - % 35,

72 4.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii Exploatarea taurinelor pentru carne cunoaşte mai multe sisteme de îngrăşare, în funcţie de: intensitatea regimului de hrănire, mărimea sporului mediu zilnic, vârsta şi greutatea de afluire, valorificarea animalelor şi valoarea indicatorilor de abator. Sistemele de îngrăşare utilizate în practica exploatării taurinelor pentru carne sunt următoarele: sistemul intensiv, sistemul semiintensiv şi sistemul extensiv ( în micile gospodării ale populaţiei). Se recomandă ca în exploataţiile agricole cu capacităţi mai mari, destinate îngrăşării tineretului taurin, să se practice tehnologia de creştere şi îngrăşare in sistem intensiv. În funcţie de condiţiile specifice zonale, există posibilităţi numeroase de perfecţionare şi adaptare a acestei tehnologii de îngrăşare, care variază ca durată şi structură a raţiilor administrate, principiul general al fluxului tehnologic fiind practic, acelaşi. Sistemul intensiv de îngrăşare se caracterizează printr-un nivel nutritiv ridicat, cu raţii echilibrate şi structurate corespunzător cerinţelor specifice fiecărei etape de vârstă, care să favorizeze obţinerea unor indici tehnico-economici de producţie cât mai ridicaţi: sporuri de peste grame / cap / zi şi cu posibilităţi reale de obţinere a grame / zi. Rasele existente se comportă diferit în funcţie de opţiunile privind vârsta şi greutatea optimă de valorificare. Astfel, rasa Bălţată Românească realizează la 8 luni 530 kg, rasa Brună realizează la 4 5 luni 460 kg, iar rasa Băţată cu negru românească realizează la 2 4 luni 500 kg. Corespunzător tehnologiilor de îngrăşare intensivă este evident că aceasta diferă de la o zonă la alta, atît în ceea ce priveşte fluxul tehnologic, cît mai ales prin parametrii funcţionali. Eficienţa economică se obţine atunci când are loc optimizarea tehnologiei de hrănire care se caracterizează prin utilizarea de raţii de tip concentrat în care toate nutreţurile utilizate, să prezinte valoare nutritivă ridicată şi cu preţuri accesibile. Tehnologia de creştere şi îngrăşare în sistem semiintensiv se caracterizează prin sporuri în greutate de g / zi, o greutate de valorificare kg, carcase relativ mari şi carne cu însuşiri organoleptice bune, cu valorificarea animalelor la vârsta de luni. În îngrăşarea în sistem semiintensiv, alimentaţia animalelor este caracterizată de folosirea la maximum a nutreţurilor de volum: fibroase, suculente, reziduuri industriale, suplimentate cu cantităţi minime sau moderate de concentrate, în funcţie de calitatea furajelor voluminoase. Sistemul semi-intensiv cuprinde o gamă largă de metode, care vizează în general îngrăşarea tineretului a cărui valorificare se realizează la vârsta de peste 8 luni şi la greutate de peste kg. 72

73 Clasificarea metodelor de îngrăşare semi-intensivă are în vedere categoria nutreţurilor a căror pondere este prioritară în structura raţiei, însă toate aceste metode se caracterizează prin următoarele aspecte: indici cantitativi şi calitativi apropiaţi; utilizarea unor nutreţuri cât mai ieftine; vârsta optimă pentru îngrăşare situată între 8-24 luni. Cercetările recente din cadrul Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Bovine Baloteşti privind utilizarea celor două tehnologii de îngrăşare, intensivă şi semiintensivă, la rasele ameliorate din ţara noastră, au evidenţiat faptul că în condiţiile unei agriculturi ecologice, care exclude utilizarea fertilizanţilor sintetici, pesticidelor, biostimulatorilor de creştere şi aditivilor sintetici în hrana animalelor, rezultate diferă de la o rasă la alta. Tehnologiile de mecanizare În vederea stabilirii tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor de echipamente tehnice, au fost consultaţi specialişti de la institutul de profil (ICPCB Baloteşti), precum şi de la Secţia de zootehnie din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. A rezultat că elaborarea tehnologiei de mecanizare şi a sistemului de echipamente tehnice, să se facă pentru modulele cele mai des întâlnite în producţie: 50, 200, respectiv 500 capete taurine la îngrăşat. Pentru fiecare modul analizat, alegerea echipamentelor tehnice s-a făcut în corelaţie cu cerinţele de furajare, pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere, ţinându-se seama de necesarul zilnic de apă şi cantităţile de dejecţii rezultate. Pentru elaborarea lucrării s-au luat în calcul datele preluate de la specialiştii Institutului de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti referitoare la necesarul zilnic de furaje şi apă, precum şi la cantităţile de dejecţii colectate zilnic conform tabelului. Necesarul zilnic de furaje si apa, precum si cantitatile de dejectii colectate Nr.crt. Specia Necesar zilnic de furaje. Tineret taurin la îngrăşat (kg/cap) - furaje combinate 2,5 - furaje fibroase Necesar zilnic de apă (l/cap) Cantitatea de dejecţii rezultată zilnic Kg/cap Aceste date au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare tehnologiei de mecanizare S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o minimă sistemă de utilaje, în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime.

74 4.6. Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Taurine la ingrasat Marimea modulului: 50 capete Necesar furaje combinate: 25 kg/zi Necesar furaje fibroase: 600 kg/zi Necesar apă: 2000 l/zi Dejecţii rezultate: 500 kg/zi (Tabel nr. 4.6.) Nr.crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Nr.bucăţi Uzina-firma I. PREGATIREA HRANEI.Batozarea porumbului Maşina de batozat MPB- SC Azoma SA Arad II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr 0 m 3 SC AZOMA SA Arad III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor SPIRO-75 SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric pentru concentrate uscate SC AZOMA SA Arad 50 IV. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA Pompă submersibilă ET-32 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de mică capacitate SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC MARIUS SA Cluj V. EVACUAREA DEJECTIILOR Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. lichide Tip AT-7,5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu melc ptr.dejecţii SC Azoma SA Arad Remorcă cisternă ptr. transportat dejecţii tip RCU-,8 SC Mecanica MARIUS SA Cluj VI. MICROCLIMAT Aerotermă el.mobilă pentru încălzire SC IAIC SA Alexandria VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA SC Aversa SA Buc. VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-0/20 SC Balanţa SA Sibiu Maşina mobilă ptr. dezinfecţie Protector 300 IX. SURSA ENERGETICA Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov 50 74

75 4.6.2 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Taurine la ingrasat Marimea modulului: 200 capete Necesar furaje combinate: 500 kg/zi Necesar furaje fibroase: 6400 kg/zi Necesar apă: 8000 l/zi Dejecţii rezultate: 6000 kg/zi (Tabel nr ) Nr. Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Nr.bucăţi crt Uzina-firma I. PREGATIREA HRANEI BATOZAREA PORUMBULUI Batoza de porumb BP- SC STIMEL SA Timişoara MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE Agregat de măcinat şi amestecat SC AZOMA SA Arad II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare concentrate 0-5m 3 SC AZOMA SA Arad III. DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST IV. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA V. EVACUAREA DEJECTIILOR Transportor SPIRO-75 SC AZOMASA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric ptr.concentrat. uscate SC AZOMA SA Arad Electropompă submersibilă ET0 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capac.medie SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT-7,5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad VI. MICROCLIMAT Aerotermă el. mobilă ptr.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil.SA Buc. VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr.dezinfecţie Protector 300 VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-0/20 SC Balanţa SA Sibiu IX. SURSA ENERGETICA Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov

76 4.6.3 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Taurine la îngrasat Mărimea modulului: 500 capete Necesar furaje combinate:.250 kg/zi Necesar furaje fibroase: kg/zi Necesar apă: l/zi Dejecţii rezultate: kg/zi (Tabel nr ) Nr. crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Nr. bucăţi I. PREGATIREA HRANEI BATOZAREA PORUMBULUI Batoza de porumb BP- SC STIMEL SA Timişoara MĂCINAT ŞI AMESTECAT Agregat de măcinat şi amestecat CONCENTRATE SC AZOMA SA Arad II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare conc. SC AZOMA SA Arad III. DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST IV. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA Transportor SPIRO-75 SC AZOMASA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric ptr.concentrat. uscate SC AZOMA SA Arad Electropompă submersibilă ET0 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capac.medie SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj V. EVACUAREA DEJECTIILOR Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT- 7,5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad VI. MICROCLIMAT Aerotermă el. mobilă ptr.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil.SA Buc. VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr.dezinfecţie Protector 300 VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-0/20 SC Balanţa SA Sibiu IX. SURSA ENERGETICA Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov

77 CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA TINERET MASCUL OVIN LA ÎNGRĂŞAT 5. Tehnologia cadru 5. 2 Modul 000 capete (Tabel nr. 5.2) 5.2. Deviz tehnologic 000 capete (Tabel nr. 5.2.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 000 capete (Tabel nr ) 5.3 Modul 5000 capete (Tabel nr. 5.3) 5.3. Deviz tehnologic 5000 capete (Tabel nr. 5.3.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 5000 capete (Tabel nr ) 5.4 Bugetul exploataţiilor zootehnice Tineret mascul ovin la îngrăşat - Simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 5.4) 5.5 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 5.5. Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 000 capete Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 5000 capete 77

78 5. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: Tineret mascul ovin la ingrasat Modul de: 000 capete 5000 capete Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica 78

79 5. Tehnologie cadru Specifica ţie tehnică şi tehnologi că.pregăti rea adăpostu lui pentru creştere şi îngrăşare 2. Furajare şi îngrăşare 3.Tunsul tineretului ovin la îngrăşat 4. Acţiuni sanitar veterinare Criterii specifice de realizare Pregătirea adăpostului presupune: - amenajarea sectorului de primire care este format dintr-un răscol cu boxe de lotizare, cântar, baze pentru efectuarea tratamentelor antiscabioase şi pododermatidelor; amenajarea tronsoanelor este o operaţiune în care se urmăreşte asigurarea uni confort în ce priveşte odihna, furajarea şi adăparea mieilor; curăţirea şi dezinfectarea adăposturilor; se verifică obligatoriu integritatea constructivă a grătarelor; asigurarea frontului de furajare prin montatrea ieslelor; instalarea adăpătorilor automate. Tehnologia de creştere şi îngrăşare în sistem intensiv se face fazial: -faza I este faza de acomodare (0) şi este necesar a se asigura pe întreaga perioadă fîn, concentrate cultivate şi supliment PVM -faza II de creştere şi îngrăşare (70 zile) administrându-se aceleaşi sortimente de furaje ca la faza I. -faza III este faza de finisare (20zile) cu acelaşi sortiment de furaje. Furajele se administreză în amestec de două ori pe zi în aşa fel încât să se administreze o furajare la discreţie. O altă tehnologie este îngrăşarea semintensivă. Acest tip de îngrăşare constă întrecerea treptată de la stabulaţie la păşunat şi de la păşunat la stabulaţie. Ingrăşarea pe păşune urmăreşte obţinrea în condiţii economice a mielului îngrăşat prin folosirea furajelor verzi sau cultivate. Sistemul de îngrăşare semiintesiv se face ca şi la sistemul intensiv, fazial: - faza I creştere şi îngrăşare furajul de bază fiind furajele verzi - faza II acomodare în stabulaţie unde se consumă masă verde şi concentrat - faza III de finisare unde se consumă aceleaşi furaje ca şi în faza II. Păşunatul mieilor se face dimineaţa şi seara şi trebuie asigurată apa. Se poate face manual sau mecanic. Acţiunea de tundere a tineretului este corespunzătoare atunci când se face: pregătirea animalului sau a foarfecelor de tuns. Principalele acţiunu sanitar veterinare sunt: - dezifecţia, dezisecţia şi deratizarea adăposturilor; efectuarea examenului clinic individual; controlul parazitologic de supraveghere; vaccinări obligatorii şi tratamente profilactice pentru pododermatide. 79

80 Profil: Tineret ovin mascul la îngrăşat 5.2 M O D U L Tipul (Tabel nr. 5.2) Dimensiune Randament exploatatiei capete kg/cap/an Asociaţii familiale

81 MODUL: 000 cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* TINERET MASCUL OVIN LA ÎNGRĂŞAT Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Fibroase Masă verde Grosiere Concentrate Gozuri cereale Sare Premix vit.min Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE (Tabel nr. 5.2.) Producţia medie: 35 kg/cap./an Cheltuieli Cantitatea/cap. tehnologice U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl. kg kg kg kg kg kg kg x x x cap. 000 x Kw; l 29,68 0,3 8, lei x x lei x x 2, ASIGURĂRI % , FORTA DE MUNCĂ Z.O. 0,7 23,53 4, DOBÂNZI LA CREDITE % 2,5 05 2, AMORTISMENT zile 365 0,098 35, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 26, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 8

82 BUGETUL ACTIVITĂŢII TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT 000 capete (Tabel nr ) Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Productia medie: 35 kg/cap/an VALOARE INDICATORI mii lei*/expl. lei/kg.gr.vi e /expl. /kg.gr. vie A. VALOAREA PRODUCTIEI , ,29 202,00 A. Din care productia principala , , ,00 B (+) SUBVENTII , ,2 294,2 C (=) PRODUS BRUT , ,4 235,2 D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,76 873,76 D. Din care pentru productia principala , ,47 852,76 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,35 489,64. Cheltuieli cu furaje , ,35 479,50 2. Material biologic , ,59 756,30 3. Energia electrica ,37 268,53 74,8 4. Medicamente si mat. sanitare ,85 470,59 42,02 5. Alte materiale ,43 735,29 2,0 6. Cota de aprovizionare ,40 97,76 27,76 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari , ,24 88,24 II. CHELTUIELI FIXE , ,4 384,2 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,29 76,47 33,6 - Cheltuieli generale ,40 96,47 27,47 - Dobanzi la credite ,29 764,7 2,85 - Amortisment ,05 054,76 30,9 E. (=) VENIT IMPOZABIL ,63 553,53 47,24 (-) Impozite si taxe ,00 400,00 40,00 F. (=) VENIT NET+subventii , ,65 40,36 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 7,9 7,9 7,9 7,9 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 2,7 2,7 2,7 2,7 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA ,00 x 64846,47 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE ,00 x 70000,00 x COST DE PRODUCTIE x 6299,37 x 852,76 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 6800,00 x 2000,00 *Preţurile sunt la nivelul anului

83 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 000 capete Profil: TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Nc. INDICATORI lei (Tabel nr ) = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare ,29 2 Subvenţii ,2 3 Produs brut (+2) ,4 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,76 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe ,4 5 Impozite si taxe Profit 3-(4+5) ,65 7 Rata profitului (%) 2,7 2,7 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 25,5 UDE VII VII 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) ,6 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) ,9 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) 764,3 207, 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 4776,2 404,8 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 940,5 35,9 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) 9542, ,8 6 Credite pentru productie ** , 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie),92 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera 5,7 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 84,3% fonduri proprii şi 5,7% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 2,7% şi asigură în medie un profit de 47,76 lei/cap. Fondul de dezvoltare crează posibilitatea investirii în echipamente şi utilaje necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 25,5 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia realizării randamentelor programate. 83

84 Profil: Tineret ovin mascul la îngrăşat 5.3 M O D U L (Tabel nr. 5.3) Tipul Dimensiune Randament exploatatiei capete kg/cap/an Societăţi agricole cu pers. juridică

85 MODUL: 5000 cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* TINERET MASCUL OVIN LA ÎNGRĂŞAT Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Fibroase Masă verde Grosiere Concentrate Gozuri cereale Sare Premix vit.min Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ+ COMBUSTIBIL 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE U.M. kg kg kg kg kg kg kg x Cantitatea/cap. Cantitate a ,4,4 x 85 (Tabel nr. 5.3.) Producţia medie: 35 kg/cap./an Cheltuieli tehnologice Preţ/U. M. 0,40 0,052 0,034 0,65 0,03 0,5 2,0 x lei/cap. 24,6 8,72,36 36,9, lei/expl cap x 90, Kw; l 2,9 0,3 3, lei x x lei x x ASIGURĂRI % , FORTA DE MUNCĂ Z.O. 0,3 24,47 3, DOBÂNZI LA CREDITE % 2,5 35 3, AMORTISMENT zile 365 0,077 28, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 235, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului )

86 BUGETUL ACTIVITĂŢII TINERET MASCUL OVIN LA INGRASAT 5000 capete Tipul exploatatiei: Societati agricole cu personalitate juridica INDICATORI mii lei*/expl. Productia medie: 45 kg/cap/an (Tabel nr ) VALOARE lei/kg.gr /expl..vie /kg.gr. vie A. VALOAREA PRODUCTIEI , ,47 206,34 A. Din care productia principala , , ,00 B (+) SUBVENTII , ,88 65,36 C (=) PRODUS BRUT , ,35 208,70 D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,82 594,26 D. Din care pentru productia principala , ,35 577,92 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,05 349,65. Cheltuieli cu furaje , ,35 563,92 2. Material biologic , ,94 588,23 3. Energia electrica , ,94 23,90 4. Medicamente si mat. sanitare 25000, 7352,94 32,68 5. Alte materiale ,44 294,8 3,07 6. Cota de aprovizionare ,00 747,06 3,76 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara ,67 764,7 7,85 8. Asigurari , ,93 88,25 II. CHELTUIELI FIXE , ,77 244,6 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,44 294,8 3,07 - Cheltuieli generale , ,23 24,44 - Dobanzi la credite , ,00 22,22 - Amortisment , ,36 84,88 E. (=) VENIT IMPOZABIL , ,65 422,08 (-) Impozite si taxe ,6 594,70 67,53 F. (=) VENIT NET+subventii , ,83 49,9 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 26,7 26,7 26,7 26,7 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 26,6 26,6 26,6 26,6 CHELTUIELI PRODUCTIE 2070,0 PRINCIPALA 0 x ,35 x VALOAREA PRODUCTIEI , PEINCIPALE 00 x ,00 x COST DE PRODUCTIE x 5364,9 x 577,9 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 6800,0 x 2000,0 *Preţurile sunt la nivelul anului

87 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 5000 capete Profil: Tineret mascul ovin la îngraşat Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică (Tabel nr ) Nc. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare ,47 2 Subvenţii ,88 3 Produs brut (+2) ,35 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,82 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice cheltuieli fixe ,8 5 Impozite si taxe ,7 6 Profit 3-(4+5) ,8 7 Rata profitului (%) 26,6 26,6 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,3 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 45,6 UDE IX IX 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) ,8 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) 4884,2 47,8 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 3222,8 9447,9 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) ,7 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) , Credite pentru productie ** ,5 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 7,68 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera 8,4 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 8,6% fonduri proprii şi 8,4% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 26,6% şi asigură în medie un profit de 64,2 lei/cap. Fondul de dezvoltare crează posibilitatea investirii în echipamente şi utilaje necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor precum şi pentru lucrările agricole din baza furajeră. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 45,6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare, (şi după clasă) de clasa a IX-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică mare, cu condiţia realizării randamentelor programate. 87

88 5.4 Profilul Tineret mascul ovin la îngrăşat Bugetul exploataţiilor zootehnice Tineret mascul ovin la îngrăşat Simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 5.4) Dimensiunea modulului Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea producţiei din Subvenţii Cheltuieli totale din care Venit net + Rata venit net + şi producţia medie ani care pentru producţia pentru producţia subvenţii subvenţii principală principală % 000 capete 35 kg/cap/an 5000 capete 45kg/ cap/an Gospodării individuale Asociaţii familiale 2008 mii lei 240,5 (238) lei/to 687,4 gr. vie (6800) mii lei 282,8 (280) lei/to 8080 gr. vie (8000) mii lei 542,5 (530,0) lei/to 6855,6 gr. vie (6800) mii lei 88 (800) lei/to 8080 gr. vie (8000) ,0 (220,5) ,8 (6299,4) ,8 (252,0) (7200) 50 29,6 (207,) 222,2 5420,5 (5364,9) (530) 888, (6800) 47,8 364,6 62, ,2 427,7 426,7 896,9 2,4 24,5 26,3 27,6 88

89 Profilul Tineret mascul ovin la îngrăşat Modul 000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale 62, ,8 47,8 240,5 254, Valoarea productiei - lei Subventii - lei 35 Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - % Modul 000 cap Valoarea productiei - lei 240,5 282,8 Subventii - lei Cheltiueli totale - lei ,8 Venit net + subventii - lei 47,8 62, Rata venit + subventii - % 2,4 24,5 24, ,4 89

90 Profilul Tineret mascul ovin la îngrăşat Modul 5000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Societăţi Agricole cu pers. juridică , ,2 542, ,6 50 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - % Modul 5000 cap Valoarea productiei - lei 542,5 88 Subventii - lei Cheltiueli totale - lei 29,6 548 Venit net + subventii - lei 32,2 426, Rata venit + subventii - % 26,3 27,6 27, ,3 90

91 5.5 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII capete 5.5. Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 000 Cazarea animalelor se poate face atât în adăposturi închise cât şi în adăposturi deschise (de tip şopron), întreţinerea tineretului putându-se realiza astfel la sol (pe aşternut permanent), în cazul celor de tip închis şi pe grătare în cazul celor de tip deschis. În cazul prezentului proiect s-a optat pentru adăposturile de tip şopron (tronsoane). Norma de cazare în cazul ambelor tipuri de adăposturi (închise sau deschise), este de 0,5 m 2, fiind necesară astfel pentru întregul efectiv de 000 de capete o suprafaţă totală de cazare de 500 m 2. Calculul suprafeţei totale de cazare necesare fermei Specificare Efectiv (capete) Norme (m2/cap) Suprafaţă (m2) Tineret ovin 000 0,5 500 Având în vedere că norma de cazare este de 0,5 m 2 /cap, iar suprafaţa unei boxe de cazare specifică îngrăşării tineretului ovin în adăposturi de tip şopron (tronson) este de 24 m 2 (6,0 m x 4,0 m), rezultă că într-o astfel de boxă intră 48 de capete, ceea ce conduce la un necesar de cca 2 de boxe pentru întregul efectiv de 000 de capete (000 cap : 48 cap/boxă), la care se mai adaugă una pentru eventualele lotizări, izolare a animalelor bonave etc, deci în total 22 de boxe. Vor fi deci necesare două adăposturi de tip şopron (tronsoane), care sunt compartimentate cu panouri din plasă de sârmă cu ramă metalică în boxe cu suprafaţa de 24 m 2 şi care va cuprinde fiecare câte boxe. Lungimea unui tronson va fi de 44,0 m (lăţimea unei boxe este de 4,0 m x boxe pe un tronson), iar lungimea de 6,0 m conform adancimii unei boxe. Tronsoanele vor fi de tip linear, aşezate unul în faţa celuilalt, cu o alee betonată de deservire între ele de cca 3,0 m lăţime. Înălţimea acestora în faţă este de 3,0 m, iar în spate de cca 2,5 m. Acoperişul este format din plăci de azbociment, fiind fixat pe stâlpi metalici în fundaţie de beton. Pardoseala este formată din panouri-grătar demontabile, confecţionate fie din şipci de lemn (de mm lăţime şi 24 mm grosime şi cu intervale libere de mm), oţel lat (de 5-20 mm lăţime şi 3-5 mm grosime, cu intervale libere de 5 mm), sau din plăci de tablă expandată. Este instalată la o înălţime de 0,6-0,8 m înălţime faţă de sol, spaţiul creat permiţând formarea curenţilor de aer şi colectarea crotinelor şi a urinei. 9

92 Evacuarea bălegarului se efectuează cu ajutorul buldozerului, după ce în prealabil panourile din plasă de sârmă dintre compartimente şi podeaua grătar au fost demontate. Curăţirea se execută la sfârşitul îngrăşării, după valorificarea seriei de animale îngrăşate. Elemente de microclimat În adăpost este necesară respectarea unor factori de microclimat. Limitele de variaţie a valorii elementelor de microclimat sunt prezentate în tabelul în tabelul de mai jos: Elemente U.M. Valori Temperatura C 4-8 Umiditate relativă % Viteza curenţilor m/s 0, 0,2 Concentraţia în CO2 % 0,02-0,03 Concentraţia în H 2 S % 0,00-0,05 Intensitatea luminii lucşi Realizarea condiţiilor de microclimat se face prin ventilaţie naturală şi măsuri specifice de zooigienă. Evacuarea dejecţiilor Întreţinerea tineretului ovin supus îngrăşării se poate face la sol pe aşternut permanent (în cazul adăposturilor închise), sau pe grătare (în cazul tronsoanelor), aşa după cum s- a arătat anterior. Cantitatea de gunoi care se obţine în urma procesului de îngrăşare este de cca 80 kg/cap de animal, astfel încât după fiecare serie de îngrăşare se obţine o cantitate de gunoi de 80 tone (80 kg/cap x 000 capete). Evacuarea se va face la sfârşitul perioadei de îngrăşare prin curăţire mecanică (cu ajutorul buldozerului şi graifărelor), sau manuală în funcţie de posibilităţile fermei, după care are loc încărcarea şi depozitarea acestuia la platforma de gunoi. Aceasta va fi proiectata astfel incat sa permita depozitarea dejectiilor pentru o perioada de minim 4 luni, in vederea fermentarii si va avea din proiectare 2 compartimente, ce vor fi umplute succesiv si un bazin septic (hidroizolat), pentru acumularea apelor pluviale. 92

93 După fiecare perioadă de îngrăşare se va face obligatoriu curăţirea şi dezinfecţia suprafeţelor interioare şi exterioare ale adăpostului prin curăţire, spălare şi văruire (în cazul adăposturilor închise), sau numai curăţire şi spălare a elementelor structurale, respectiv iesle şi jgheab de furajare, adăpători, pardoseală, plasă de sârmă etc (în cazul tronsoanelor). În final se va efectua dezinfectia, dezinsecţia şi deratizarea tuturor spaţiilor din incinta fermei. Caracteristici tehnologice Sistem de întreţinere Furajare Adăpare sau automate Evacuare dejecţii Ventilaţie Iluminat Hrănitori Aleea de furajare 3,0 m în boxe colective pe grătare mecanic adăpători tip jgheab cu nivel constant mecanic naturală natural, artificial jgheaburi pentru fiecare boxă de 4 m.l. pietruită sau betonată cu lăţimea de Caracteristici tehnice Tronsoane cu ingrăşare pe gratare Număr de tronsoane 2 Dimensiunile tronsonului 4400 cm x 600 cm Dimensiunile boxelor 600 cm x 400 cm Număr total de boxe 2 x Înălţimea grătarelor faţă de sol cm - achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor, sau arendarea acestora; cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren: -achiziţionarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor necesare în fermă; de menţionat că pentru lucrările de arat şi semănat utilajele pot fi chiar închiriate de la alte unităţi sau lucrările respective pot fi prestate de către agenţi ce au acest obiect de activitate. 93

94 Utilaje/instalatii UM Capacitate Numar Cost (lei) Tractor U650 buc Plug buc Grapa discuri buc Semanatoare buc Echipament cosit buc Grebla buc Presa balotat buc Remorca transport buc 5 tone 4500 Ifron (3 functii) buc Moara furaje buc -,5 t/h 7000 Cantar bascula buc Adăpători buc Adăpostul şi fluxul tehnologic pentru dimensiunea de 5000 capete Norma de cazare în cazul ambelor tipuri de adăposturi (închise sau deschise), este de 0,5 m 2, fiind necesară astfel pentru întregul efectiv de 5000 de capete o suprafaţă totală de cazare de 2500 m 2. Calculul suprafeţei totale de cazare necesare fermei Specificare Efectiv (capete) Norme (m2/cap) Suprafaţă (m2) Tineret ovin , Având în vedere că norma de cazare este de 0,5 m 2 /cap, iar suprafaţa unei boxe de cazare specifică îngrăşării tineretului ovin în adăposturi de tip şopron (tronson) este de 24 m 2 (6,0 m x 4,0 m), rezultă că într-o astfel de boxă intră 48 de capete, ceea ce conduce la un necesar de cca 04 de boxe pentru întregul efectiv de 5000 de capete (5000 cap : 48 cap/boxă), la care se mai adaugă 4 pentru eventualele lotizări, izolare a animalelor bonave etc, deci în total 08 boxe. Pentru calcularea necesarului zilnic de apă se va ţine cont de norma specifică acestei categorii de vârstă care include şi celelalte nevoi gospodăreşti, de necesarul pentru incendii şi de coeficientul de siguranţă (k =,4). 94

95 Calculul necesarului de apă Categoria Nr. capete Norme (l/cap/zi) Nr. zile Necesar (l) Tineret ovin la îngrăşat Aşadar avem nevoie de litri de apă, care împărţit la numărul de zile necesar îngrăşării, va conduce la un necesar zilnic de litri, respectiv 25 m 3. Această cantitate se înmulţeşte cu coeficientul de siguranţă (k =,4) rezultând un necesar de 35 m 3, la care se mai adaugă şi cantitatea de apă în caz de incendii, care este estimată la un debit de 3 litri/secundă timp de o oră ( 60 min. x 60 sec./min. x 3= 0,8 m 3 ), necesarul zilnic de apă în microfermă fiind în final de cca 45,8 m 3. Caracteristici tehnologice Sistem de întreţinere Furajare Adăpare Evacuare dejecţii Ventilaţie Iluminat Hrănitori Aleea de furajare 3,0 m în boxe colective pe grătare manual, mecanic adăpători tip jgheab cu nivel constant mecanic naturală natural, artificial jgheaburi pentru fiecare boxă de 4 m.l. pietruită sau betonată cu lăţimea de Caracteristici tehnice Tronsoane cu ingrăşare pe gratare Număr de tronsoane 6 Dimensiunile tronsonului 7200 cm x 600 cm Dimensiunile boxelor 600 cm x 400 cm Număr total de boxe 6 x 8 Înălţimea grătarelor faţă de sol 80 cm Caracteristicile instalaţiilor şi utilajelor folosite în fermele de îngrăşare a tineretului ovin 95

96 Tipuri de mori Moara cu ciocane MCU-,2 - capacitate 2-3 t/h masa verde sau -,2 t/h fibroase şi grosiere - puterea motorului electric 5 kw - lungimea de tocare 0-30 mm Moara cu ciocane MCF-5 - capacitate -,5 t/h fibroase - puterea motorului electric 30 kw - lungimea de tocare 0-30 mm Moara cu ciocane MCB-2 - puterea motorului electric 7,5 kw - sita pentru boabe Ø = 3-4,5 mm - sita pentru ciocălai Ø = 0-6 mm - sita pentru fân, paie Ø = 60 mm Maşini distribuitoare MA-3 - acţionate de la priza de putere a tractorului - capacitatea 3 metri cubi Adăpatoare cu nivel constant - capacitate bazin central 75 itri - capacitatea unui jgheab 35 itri - lungimea jgheabului = metru liniar Maşina de tuns MTO- - putere motor electric 50 W - productivitate capete/ zi Masa de sortat cojoace de lână - lungime =,80 m - lăţime =,40 m - mărimea ochiurilor plasei de sârmă = 25 x 25 mm -achiziţionarea terenului şi a suprafeţelor necesare pentru producerea lor, sau arendarea acestora; cazul ideal este de a dispune de aceste suprafeţe de teren: - achiziţionarea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor necesare în fermă (conform tabelului de mai jos); de menţionat că pentru lucrările de arat şi semănat utilajele pot fi chiar închiriate de la alte unităţi sau lucrările respective pot fi prestate de către agenţi ce au acest obiect de activitate. Utilaje/instalatii UM Capacitate Numar Cost (lei) Tractor U650 buc Plug buc Grapa discuri buc Semanatoare buc Echipament cosit buc Grebla buc Presa balotat buc Remorca transport buc 5 tone Ifron (3 functii) buc Moara furaje buc -,5 t/h 7000 Cantar bascula buc Adăpători buc

97 CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA PORCI LA ÎNGRĂŞAT 6. Tehnologia cadru 6. 2 Modul 460 capete (Tabel nr. 6.2) 6.2. Deviz tehnologic 460 capete (Tabel nr. 6.2.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 460 capete (Tabel nr ) 6.3 Modul 2800 capete (Tabel nr. 6.3) 6.3. Deviz tehnologic 2800 capete (Tabel nr. 6.3.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 2800 capete (Tabel nr ) 6.4 Modul 6000 capete (Tabel nr. 6.4) 6.4. Deviz tehnologic 6000 capete (Tabel nr. 6.4.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 6000 capete (Tabel nr ) 6.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice Porci la îngrăşat - simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 6.5) 6.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 6.6. Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 460 cap. (Tabel nr. 6.6.) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 2800 cap. (Tabel nr ) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 6000 cap. (Tabel nr ) 97

98 6. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: Porci la îngraşat Modul de: 200 locuri/ 460cap 000 locuri/ 2800cap 5000 locuri/6000cap Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica 98

99 6. Tehnologie cadru Specificaţie tehnică şi tehnologică Criterii specifice de realizare.pregăteşte spaţiile de cazare 2.Popularea spaţiilor de cazare 3. Hrănirea şi îngrăşarea In reuşita acţiunii de creştere şi îngrăşare a porcilor, pe lângă rasă şi hrană, un rol important îl joacă şi adăpostul în care aceştia trăiesc. Adăposturile moderne pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor trebuie să fie compartimentate în aşa fel încât prin aceasta să se realizeze un flux continuu de producţie care să cuprindă segmentele tehnologice de reproducţie,fătare, creştere şi îngrăşare. In proiectarea adăposturilor este necesar a se ţine cont de cerinţele biologice ale speciei. Adăposturile construite trebuie să asigure indicii corespunzători de microclimat şi să aibă dotările necesare prin care să se asigure locul de odihnă, furajare şi adăpare a animalelor, pe de o parte, iar pe de altă parte să dispună de mijloace tehnice pentru asigurarea apei administrarea furajelor şi evacuarea dejecţiilor. De mare importanţă, în crearea unui microclimat corespunzător, este asigurarea ventilaţiei care poate fi naturală sau prin procedee mecanice In interiorul adăpostului, indiferent dacă acesta este închis sau deschis, este necesar ca boxele să fie prevăzute cu două zone: zona de odihnă şi furajare a porcilor, pe care se pune aşternut de paie; zona de defecare se aşează pe grătar şi pernă de apă pentru evacuarea dejecţiilor In cazul deschise, adică prevăzute cu padoc, furajarea şi adăparea porcilor vara se face în exterior, spaţiul fiind prevăzut cu jgheburi de furajare şi adăpători automate.adăposturile închise sunt prevăzute cu alei de serviciu şi boxe în care sunt montate jgheaburi sau hrănitoare pentru furaje şi adăpători automate. Pardoselile pot fi construite din beton sau cărămidă. După 0-2 zile de la înţărcare, se formează loturi prin alegerea purceilor şi trecerea lor în grupe, în funcţie de greutatea corporală. Mărimea unui lot de purcei diferă după sistemul de exploatare, de tip gospodăresc şi de tip industrial In sistemul de tip gospodăresc de purcei, revine pe purcel câte 0,30-0,40 m 2 din suprafaţa boxei iar în sistem de tip industrial în cazul creşterii purceilor în baterii, până la capete într-un lot, revine fiecăruia 0,5 m 2 suprafaţă de baterie în faza I de creştere a purceilor, şi de 0,30 m 2 de suprafaţă în faza a II a de creştere. Sistemul de hrănire şi îngrăşare preconizat, se alege în funcţie de scopul urmărit şi anume: 99

100 - îngrăşarea pentru producţia de carne care este o îngrăşare timpurie sau intesivă; îngrăşarea mixtă pentru carne şi grăsime; îngrăşarea pentru grăsime sau târzie, care se practică în special pentru porcinele reformate; Ingrăşarea timpurie sau intensivă Este sistemul cel mai convenabil din punct de vedere economic, deoarece porcii la vârsta de 7-8 luni pot atinge greutatea de 00-0 kg/cap, cu eficienţă sporită în folosirea hranei. Prin îngrăşarea timpurie se obţine o carne gustoasă cu mai puţină grăsime. Practicarea îngrăşării timpurii se face, de obicei, începând cu vârsta de trei luni. Hrana de bază trebuie să fie concentratele(uruieli de cereale) completate cu nutreţuri proteice (făină de carne, şroturi de floarea soarelui sau soia, lapte degresat, zer etc) vitamine şi săruri minerale sau nutreţuri combinate. Nutreţurile suculente sau masa verde pot constitui doar un supliment de hrană, acestea fiind considerate numai ca stimulatoare ale digestie. Atât în perioada de creştere cât şi în prima fază de îngrăşare orzul trebuie să deţină ponderea în amestecul de concentrate. Ingrăşarea se efectueză în două faze, din care distingem pregătirea grăsunilor pentru prima fază de îngrăşare, adică la greutatea de 30 kg până la kg, iar consumul specific nu depăşeşte ccr 3 UN/spor. Urmează apoi perioada de îngrăşare propriu-zisă, care se realizează de la greutatea de kg până la 0 kg, iar sporul obţinut se face pe baza depunerii de carne în carcasă şi mai puţin de grăsime.durata acestei perioade trebuie să fie cuprinsă între zile. Din punct de vedere economic, cea mai potrivită îngrăşare a porcilor este cea timpurie, adică cea intensivă, ce se efectuează până la greutatea de 0 kg şi care au un randament la tăiere cuprins între 75-80%. Ingrăşarea mixtă Ingrăşarea mixtă se recomandă numai pentru consumul gospodăresc, deoarece satisface necesităţile tradiţionale. La îngrăşarea mixtă se folosesc grăsuni indiferent de rasă. Sporul de creştere la porcii de peste 0 kg greutate vie se face în mod deosebit pe seama depunerilor de grăsime. Pentru obţinerea unui kg de carne cu grăsime, porcul trebuie să consume o cantitate mai mare de nutreţuri faţă de cât este necesar pentru depunerea unui kg de carne la o vârstă timpurie. La îngrăşarea mixtă este necesar folosirea ca hrană în perioada de pregătire a îngrăşării de lucernă masă verde, rădăcinoase, bostănoase, precum şi alte furaje suculente. In perioada de pregătire se recomandă ca în timpul iernii raţiile să fie costituite din 50% cereale, 45% cartofi şi 5% faină de lucernă, sau 75% amestec de cereale, 20%sfeclă sau bostănoase şi 5% făină de leguminoase. In timpul verii indiferent de zonă raţia va constituită din 75-80% amestec de concentrate şi 20-25% din nutreţ verde administrat în adăpost sau păşune. Această metodă nu se recomandă să fie folosită în ferme de tip intensiv, motivat de prelungirea perioadei de îngrăşare, creşterea consumului de furaje pe kg spor, randamentul scăzut al cărnii. 00

101 Profil: Porci la îngrăşat 6.2 M O D U L Tipul (Tabel nr. 6.2) Dimensiune Randament exploatatiei locuri/capete g/zi Gospodării individuale 200/

102 MODUL: 200/460 locuri/cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* PORCI LA ÎNGRĂŞAT Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Porumb boabe Şrot soia Şrot fl. soarelui Zoofort Total furaje U.M. kg kg kg kg x medie: Cantitatea/cap. Cantitate a x Preţ/U. M. 0,620,0 0,70 3,54 x (Tabel nr. 6.2.) Producţia 500 g/zi Nr. serii/an: 2,3 zile/serie: 50 Cheltuieli tehnologice lei/cap. 22,4 36,0 9,6 56,72 234,46 lei/expl MATERIAL BIOLOGIC cap. 460 x 87, ENERGIE ELECTRICĂ kw 5,2 0,3,56 77,6 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE lei x x 2,0 920 SANITARE 5. ALTE MATERIALE lei x x, ASIGURĂRI % , FORTA DE MUNCĂ Z.O. 0,369 25,53 9, DOBÂNZI LA CREDITE % 5 3,24 9, AMORTISMENT zile 345 0,07 5, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 394,22 834,6 * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 02

103 BUGETUL ACTIVITĂŢII PORCI LA INGRASAT 200 locuri/460 cap (Capacitatea anuala de productie: 46 t) Tipul exploatatiei: Productia medie 500 g/zi Gospodarii individuale Nr. serii pe an 2.3 Zile pe serie 50 (Tabel nr ) NDICATORI VALOARE mii lei*/exp lei/kg.gr. vie /expl. /kg. gr. vie A. VALOAREA PRODUCTIEI ,3 352,9 A. Din care productia principala ,3 352,9 B (+) SUBVENTII ,4 294, C (=) PRODUS BRUT , ,7 647, D (-) CHELTUIELI TOTALE 9532,6 4245, ,88 248,8 D. Din care pentru productia principala 9532,6 4245, ,88 248,8 I. CHELTUIELI VARIABILE 76248,6 383, ,82 26,9. Cheltuieli cu furaje ,63 372,5 689,6 2. Material biologic ,0 838,2 257,3 3. Energia electrica 77,6 5,6 2, 4,6 4. Medicamente si mat. sanitare ,0 270,6 6,0 5. Alte materiale 828 8,0 243,5 5,3 6. Cota de aprovizionare , ,5 70,0 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari ,0 4329,42 94, II. CHELTUIELI FIXE , ,06 2,89 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,2 273,5 27,7 - Cheltuieli generale 30 65,43 885,59 9,25 - Dobanzi la credite ,9 2663,56 57,9 - Amortisment ,98 784,4 7,04 E. (=) VENIT IMPOZABIL 6287,4 354, ,42 04, (-) Impozite si taxe x x x x F. (=) VENIT NET+subventii 62287,4 354,07 839,82 398,2 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 8,3 8,3 8,3 8,3 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 3,9 3,9 3,9 3,9 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 9532,6 x 57444,88 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE 2600 x 62235,3 x COST DE PRODUCTIE x 4245,92 x 248,8 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4600,0 x 352,9 * Preţurile sunt la nivelul anului

104 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 460 capete Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Gospodării individuale (Tabel nr ) Nc. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare ,3 2 Subvenţii ,4 3 Produs brut (+2) ,7 4 Cheltuieli totale, d.c.: 9532, ,9 4.dc. - cheltuieli variabile 76248,6 5837, variabile specifice 64460, , cheltuieli fixe , 5 Impozite si taxe x x 6 Profit 3-(4+5) 62287,4 839,82 7 Rata profitului (%) 3,9 3,9 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) 835, ,9 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 22,8 UDE VII VII 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 3380,7 9944,3 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) 69053,5 4972,6 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) 9343, Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 6228, Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 557, Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) 44280, ,5 6 Credite pentru productie ** ,3 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie),5 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 34937,6 lei. **Creditele de productie acopera 30,9 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 69,% fonduri proprii şi 30,9% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 3,9% şi asigură în medie un profit de 35,4 lei/cap, 354, lei/to sau de 34,4 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi evacuarea dejecţiilor. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 22,8 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică moderată, cu condiţia realizării randamentelor programate. 04

105 Profil: Porci la îngrăşat 6.3 M O D U L (Tabel nr. 6.3) Tipul Dimensiune Randament exploatatiei locuri/capete g/zi Asociaţii familiale 000/

106 MODUL: 000/2800 locuri/cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* PORCI LA ÎNGRĂŞAT Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Porumb boabe Şrot soia Şrot fl. soarelui Zoofort Total furaje (Tabel nr. 6.3.) Producţia medie: 600 g/zi Nr. serii/an: 2,8 zile/serie: 23 Cheltuieli Cantitatea/cap. tehnologice U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl. kg kg kg kg x ,3 x 0,62,0 0,70 3,54 x 9,04 35,0 8,9 57,76 230, MATERIAL BIOLOGIC cap x 87, ENERGIE ELECTRICĂ kw 5 0,3, MEDICAMENTE ŞI MATERIALE lei x x 2,2 660 SANITARE 5. ALTE MATERIALE lei x x, ASIGURĂRI % , FORTA DE MUNCĂ Z.O. 0,075 25,88, DOBÂNZI LA CREDITE % 5 3,25 9, AMORTISMENT zile 344 0,04 4, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 382, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 06

107 BUGETUL ACTIVITĂŢII PORCI LA INGRASAT 000 locuri/2400 cap (Capacitatea anuala de productie: 280 t) (Tabel nr ) Tipul exploatatiei: Productia medie 600 g/zi Asociatii familiale Nr. serii pe an 2.8 Zile pe serie 23 VALOARE INDICATORI mii lei*/expl lei/kg.g vie /expl. /kg. gr. vie A. VALOAREA PRODUCTIEI ,5 352,9 A. Din care productia principala ,5 352,9 B (+) SUBVENTII ,9 294, C (=) PRODUS BRUT ,5 647, D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,9 2,86 D. Din care pentru productia principala , ,9 2,86 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,2 3 5,25. Cheltuieli cu furaje , ,8 678,52 2. Material biologic , ,8 257,4 3. Energia electrica ,0 235,3 4,4 4. Medicamente si mat. sanitare ,0 8,8 6,5 5. Alte materiale ,0 482,4 5,3 6. Cota de aprovizionare ,7 9328,23 69,03 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari , ,9 94, II. CHELTUIELI FIXE , ,67 96,6 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,4 598,5 5,7 - Cheltuieli generale ,74 533,47 9,04 - Dobanzi la credite ,87 623,3 57,87 - Amortisment ,62 392,47 4,0 E. (=) VENIT IMPOZABIL , ,6 4,04 (-) Impozite si taxe x x x x F. (=) VENIT NET+subventii , ,5 435,4 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%),6,6,6,6 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 35,9 35,9 35,9 35,9 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 5369 x ,9 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x ,5 x COST DE PRODUCTIE x 420,32 x 2,86 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4600,00 x 352,9 * Preţurile sunt la nivelul anului

108 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 2800 capete Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale ( Tabel nr ) Nc. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare ,5 2 Subvenţii ,9 3 Produs brut (+2) ,5 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,9 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe ,67 5 Impozite si taxe x x 6 Profit 3-(4+5) ,5 7 Rata profitului (%) 35,9 35,9 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,3 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 4,4 UDE IX IX 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) , ,3 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) 02437, ,3 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) 6246,3 8278,3 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 4430,9 285,6 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 03577, ,9 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) , Credite pentru productie ** ,2 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie),7 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de 7869 lei. **Creditele de productie acopera 3,8 % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 68,2% fonduri proprii şi 3,8% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 35,9% şi asigură în medie un profit de 48,0 lei/cap, 479,7 lei/to sau de 44,3 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă, evacuarea dejecţiilor precum şi cumpărarea unui tractor de 65 C.P. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 4,4 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare, (şi după clasă) de clasa a IX-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică mare, cu condiţia realizării randamentelor programate. 08

109 Profil: Porci la îngrăşat 6.4 M O D U L (Tabel nr. 6.4) Tipul Dimensiune Randament exploatatiei locuri/capete g/zi Societăţi agricole cu pers. juridică 5000/

110 MODUL: 5000/6000 locuri/cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* PORCI LA ÎNGRĂŞAT (Tabel nr. 6.4.) Tipul exploataţiei: Producţia medie: Societăţi agricole cu pers. juridică 700 g/zi Nr. serii/an: 3,2 zile/serie: 07 Cheltuieli Denumirea lucrării, Cantitatea/cap. tehnologice activitatea U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl.. FURAJE Porumb boabe Şrot soia kg 8 0,62 2, Şrot fl. soarelui kg 33,0 33, Zoofort kg 26 0,70 8, Total furaje kg 5,4 3,54 54, x x x 28, MATERIAL BIOLOGIC cap x 87, ENERGIE ELECTRICĂ kw 4,9 0,3, MEDICAMENTE ŞI MATERIALE lei x x 2, SANITARE 5. ALTE MATERIALE lei x x, ASIGURĂRI % , FORTA DE MUNCĂ Z.O. 0,04 28,24 0, DOBÂNZI LA CREDITE % 5 3,25 9, AMORTISMENT zile 342 0,02 4, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 367, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 0

111 BUGETUL ACTIVITĂŢII PORCI LA INGRASAT 5000 locuri/6000 cap (Capacitatea anuala de productie: 600 t) Tipul exploatatiei: Societati agricole cu personalitate juridica Productia medie: 700 g/zi Nr. serii pe an 3.2 Zile pe serie 07 (Tabel nr ) VALOARE INDICATORI mii lei*/ex lei/kg.g r vie /expl. /kg. gr. vie A. VALOAREA PRODUCTIEI ,9 A. Din care productia principala ,9 B (+) SUBVENTII ,2 294, C (=) PRODUS BRUT ,2 647, D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,6 64,8 D. Din care pentru productia principala , ,6 64,8 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,8 075,7. Cheltuieli cu furaje , ,2 64,33 2. Material biologic ,0 4764,7 257,3 3. Energia electrica ,7 697,6 4,3 4. Medicamente si mat. sanitare ,0 764,7 7,4 5. Alte materiale ,0 8470,6 5,3 6. Cota de aprovizionare , ,76 65,44 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari , ,3 94, II. CHELTUIELI FIXE , ,8 89,64 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,0 860,6,2 - Cheltuieli generale , ,2 8,34 - Dobanzi la credite , , 57,9 - Amortisment , ,9 2,2 E. (=) VENIT IMPOZABIL , ,4 88,09 (-) Impozite si taxe 6375,2 02, , 30,09 F. (=) VENIT NET+subventii , 8 537, ,5 452, G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 6, 6, 6, 6, H. RATA VENIT NET+subventii (%) 38,8 38,8 38,8 38,8 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA x ,6 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x x COST DE PRODUCTIE x 3960,35 x 64,8 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 4600,00 x 352,9 * Preţurile sunt la nivelul anului 2007

112 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 6000 capete Profil: PORCI LA INGRASAT Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică (Tabel nr ) Nc. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare Subvenţii ,2 3 Produs brut (+2) ,2 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,6 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe ,8 5 Impozite si taxe 6375,2 4862, 6 Profit 3-(4+5) , ,5 7 Rata profitului (%) 38,8 38,8 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,2 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 857 UDE X X 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) , 0855,9 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) , Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 64923, Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) , 35456,5 6 Credite pentru productie ** Consum de munca (mii ore/an/exploatatie),8 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera 33, % din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă 66,9% fonduri proprii şi 33,% credite de producţie. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 38,8% şi asigură în medie un profit de 53,7 lei/cap, 537,3 lei/to sau de 49,9 lei/loc. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în modernizarea procesului tehnologic prin achiziţionarea unui sistem integrat de utilaje şi echipamente necesare pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă, evacuarea dejecţiilor precum şi un tractor de 65 C.P. cu setul aferent. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 857 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare, (şi după clasă) de clasa a X-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată, cu condiţia realizării parametrilor proiectaţi. 2

113 6.5 Profilul Porci la îngrăşat Bugetul exploataţiilor zootehnice Porci la îngrăşat Simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 6.5) Dimensiunea modulului şi Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea producţiei din Subvenţii Cheltuieli totale din care Venit net + Rata venit net + producţia medie ani care pentru producţia pentru producţia subvenţii subvenţii principală principală % 460 capete 500 g/zi nr. serii/an 2,3 zile/ serii capete 600 g/zi nr. serii/an 2,8 zile/ serii capete 700 g/zi nr. serii/an 2,8 zile/ serii 23 Gospodării individuale Asociaţii familiale Societăţi agricole cu personalitate juridică mii lei 2,6 (2,6) lei/to gr vie (4600) mii lei 276,0 (276,0) lei/to gr vie (6000) mii lei 288,0 (288,0) lei/to gr vie (4600) mii lei 680,0 (680,0) lei/to gr vie (6000) mii lei 7360,0 (7360,0) lei/to gr vie (4600) mii lei 9600 (9600) lei/to gr vie (6000) 46,0 95,3 (95,3) ,9 (4245,9) 55,2 248,4 (248,4) (5400) ,7 (53,7) ,3 (420,3) ,0 (470,0) (5250) ,5 (6336,5) ,3 (3960,3) ,0 (8080,0) ,0 (5050,0) 62,3 354, 82, ,3 479, ,7 537,3 396, ,9 33,3 35,9 37, 38,8 39,6 3

114 Profilul Porci la îngrăşat Modul 460 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Gospodării individuale 82, ,3 2,6 248,4 55,2 95,3 46 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - % Modul 460 cap Valoarea productiei - lei 2,6 276 Subventii - lei 46 55,2 Cheltiueli totale - lei 95,3 248,4 Venit net + subventii - lei 62,3 82, Rata venit + subventii - % 3,9 33,3 33, ,9 4

115 Profilul Porci la îngrăşat Modul 2800 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale , ,7 280 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Modul 2800 cap Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei 53,7 470 Venit net + subventii - lei 44, Rata venit + subventii - % 35,9 37, 37, Rata venit + subventii - % ,9 5

116 Profilul Porci la îngrăşat Modul 6000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Societăţi comerciale cu pers. juridică , , ,5 600 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - % Modul 6000 cap Valoarea productiei - lei Subventii - lei ,8 Cheltiueli totale - lei 6336, Venit net + subventii - lei 2459,7 396, ,6 Rata venit + subventii - % 38,8 39,

117 6.6 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII Creşterea porcinelor se poate face într-o mare varietate de sisteme determinate de o serie de factori economici şi tehnici astfel încât în ţara noastra se disting: a) sistemul de creştere gospodăresc cu exploatare extensivă bazată pe folosirea în producţie a tuturor resurselor furajere locale şi creşterea pentru nevoile familiei; b) sistemul de creştere intensiv în ferme de diferite dimensiuni şi cu dotare diferită. Pe plan mondial, în ţările cu un sector de creştere a porcinelor dezvoltat se practică sistemul de ferme cu circuit închis sau ferme specializate cum ar fi: - ferme producatoare de purcei înţărcaţi; - ferme de creşterea tineretului; - ferme de îngraşare-finisare. Alegerea unuia sau altuia dintre sisteme este influenţată de puterea economică a proprietarului, de posibilitatea de valorificare a producţiei de carne şi subproduse, de gradul de dezvoltare al zonei respectiv a agriculturii prin utilizarea de tehnologii moderne de exploatare. Activitatea de creştere şi îngraşare a porcinelor se desfasoară în 4 sectoare care sunt: monta şi gestaţie, maternitate, creşterea tineretului şi sectorul de îngraşare. a) Sectorul monta şi gestaţie, care include pregătirea pentru monta, scroafele gestante, vierii şi tineretul de reproducţie; b) sectorul maternitate, în care are loc fătarea, creşterea purceilor sugari până la înţarcarea lor la vârsta de 2 35 zile; c) Sectorul de creşterea tineretului include purceii înţarcaţi de la 2 35 zile la 72 sau 80 zile, adica până la greutatea de kg; d) Sectorul de îngraşare, cu cele doua faze, adică faza I, de la kg la 55 kg si faza a II-a, de la 56 la 0 20 kg, deosebite numai prin densitatea mai redusă şi alimentaţie. Tehnologia de exploatare în îngrăşatorie Îngrăşătoria este ultima verigă a fluxului tehnologic. Tineretul porcin la atingerea vârstei de zile şi a greutăţii de kg este transferat din creşă în boxele de îngrăşare, pregătite pentru aceasta. Se asigură o suprafaţă de 0,8-,0 mp/cap în boxe, suprafaţă ce permite întreţinerea în boxă până la o greutate de 05-0 kg. Boxele prin dotarea tehnică pe care o au, creează condiţii optime pentru o bună îngraşare. 7

118 Padocurile cu care poate fi dotat adăpostul, cate un padoc pentru fiecare boxă, cu aceeaşi suprafaţă, asigură atât condiţii de odihnă pentru porcii la îngraşat cât şi posibilitatea administrării de furaje suculente sau masă verde. Principiul ce trebuie respectat în îngrăşătorie este acela al păstrării unei linişti corespunzatoare, deoarece porcii la îngrăsat trebuie să stea 82-86% din timp în poziţia culcat, pentru asimilarea maximă a furajului administrat şi a folosirii lui pentru sporul în greutate şi nu pentru consumul de energie necesar efortului de mişcare. Pentru aceasta în hala de îngrăşare circulaţia este oprită, în afară de orele dimineţii când se face curăţenie şi când funcţionează instalaţia mecanizată de administrare a furajelor. Adăparea porcilor la îngrăşat, ca de altfel în toată ferma, se va face cu adăpători automate (suzete). Asigurarea apei în permanenţă în boxa de îngrăşare este o condiţie obligatorie mai ales când animalele sunt furajate cu furaj uscat. Parametrii de microclimat recomandati sunt urmatorii: Porcine Porcine kg 60-0 kg Temperatura 20-8ºC 9-7ºC Umiditatea relativa 55-70% 60-75% Tipuri de adăposturi pretabile pentru modulele analizate Pentru îngrăşarea porcinelor tipurile de adăposturi care pot fi folosite sunt: cele existente în unităţile de tip intensiv din ţară pentru modelul 2 şi 3 iar pentru gospodăriile individuale (modul ) se pot face amenajări din adăposturile existente cu respectarea condiţiilor de spaţiu specific sau din amenajarea adăpostului care au fost destinate altor specii (taurine). Tehnologiile de mecanizare Tehnologiile de mecanizare şi sistemele de utilaje ce sunt cuprinse în această lucrare au fost concepute pentru diferite module de ferme pe baza datelor stabilite de comun acord cu institutele de profil: Romsuintest Periş, Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. Totodată elaborarea cerinţelor cu privire la ET, pe diferite operaţii, cum ar fi spaţiul de cazare, frontul de hrănire şi adăpare, etc. au fost stabilite de specialiştii atraşi în proiect şi a normelor europene emise de CE. Stabilirea modulelor analizate de 200; 000 şi 5000 capete porcine la îngrăşat, s-a făcut cu specialişti de la institutele sus amintite şi ASAS secţia zootehnie. 8

119 Pentru fiecare modul, alegerea utilajelor necesare s-a făcut în corelare cu cerinţele de furajare pe sortimente, în cantităţile cerute de tehnologia de creştere; s-a ţinut seama de necesarul de apă zilnic, precum şi de cantităţile de dejecţii rezultate. Necesarul zilnic de furaje şi apă comunicat de Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti, precum şi cantităţile de dejecţii colectate zilnic, sunt prezentate în tabelul. Necesarul zilnic de furaje si apa, precum si cantitatile de dejectii colectate Nr.crt. Specia Necesar zilnic de furaje (kg/cap). Porcine la îngrăşat Furaje combinate 3 Necesar zilnic de apă Cantitatea de dejecţii (l/cap) rezultată zilnic Kg/cap 4 6 Datele prezentate în acest tabel au constituit criteriul principal de alegere a utilajelor necesare modulului analizat. S-a căutat ca pentru fiecare modul să fie stabilită o minimă sistemă de echipamente tehnice, în aşa fel ca tehnologia de creştere să se desfăşoare în condiţii normale, iar cheltuielile necesare investiţiilor să fie minime. 9

120 6.6. Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat Marimea modulului: 200 capete (un adăpost) Necesar furaje combinate: 600 kg/zi Necesar apă: 2800 l/zi Dejecţii rezultate: 200 kg/zi Nr. crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma (Tabel nr. 6.6.) Nr.bucăţi I. PREGATIREA HRANEI MĂCINAT AMESTECAT CONCENTRATE II. DEPOZITAREA HRANEI III. DISTRIBUIREA HRANEI ŞI Agregat de măcinat şi amestecat APF SC Tehnometal SA Timişoara Buncăr 0 m 3 SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric pentru concentrate uscate SC AZOMA SA Arad 50 IV. ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA V. EVACUAREA DEJECTIILOR Pompă submersibilă ET-32 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de mică capacitate SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC MARIUS SA Cluj Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. lichide Tip AT-7,5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu melc ptr.dejecţii SC Azoma SA Arad Remorcă cisternă ptr. transportat dejecţii tip RCU-,8 SC Mecanica MARIUS SA Cluj 20 VI. MICROCLIMAT Aerotermă el.mobilă pentru încălzire SC IAIC SA Alexandria VII. SPALAREA Pompă centrifugă tip CERNA ADAPOSTULUI SC Aversa SA Buc. VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-0/20 SC Balanţa SA Sibiu Maşina mobilă ptr. dezinfecţie Protector

121 6.6.2 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat Marimea modulului: 000 capete (două adăposturi) Necesar furaje combinate: 3000 kg/zi Necesar apă: 4000 l/zi Dejecţii: 6000 kg/zi (Tabel nr ) Nr. Tehnologia şi lucrările de Tipul utilajului Nr.bucăţi crt executat Uzina-firma I. PREGATIREA HRANEI BATOZAREA PORUMBULUI Batoza de porumb BP- SC STIMEL SA Timişoara MĂCINAT ŞI Agregat de măcinat şi amestecat AMESTECAT CONCENTRATE SC AZOMA SA Arad II. DEPOZITAREA HRANEI Buncăr ptr.depozitare conc. 2 III. IV. DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA V. EVACUAREA DEJECTIILOR SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC AZOMASA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC AZOMA SA Arad Hrănitor cilindric ptr.concentrat. uscate SC AZOMA SA Arad Electropompă submersibilă ET-0 SC AVERSA SA Bucureşti Instalaţie cu hidrofor de capacitate medie SC Tehnomet. SA Bucureşti Adăpătoare tip suzetă SC Mecanica MARIUS SACluj Instalaţie cu lopată mecanică pe cablu şi lanţ SC AZOMA SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. lichide Tip AT-7,5 SC ADISS SA Baia Mare Pompă cu melc pentru dejecţii SC AZOMA SA Arad Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica MARIUS SA Cluj Remorcă pentru transp.dejecţii solide RTD-4 SC AZOMA Arad VI. MICROCLIMAT Aerotermă el. mobilă ptr.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil.SA Buc. VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA SC AVERSA SA Bucucureşti Maşina mobilă ptr.dezinfecţie Protector 300 VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-0/20 SC Balanţa SA Sibiu IX. SURSA ENERGETICA Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov

122 6.6.3 Tehnologia si sistemul de utilaje pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Porcine la îngrăşat Marimea modulului: 5000 capete (0 adăposturi) Necesar furaje combinate: kg/zi Necesar apă: l/zi Dejecţii: kg/zi (Tabel nr ) Nr. crt Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Uzina-firma Nr. bucăţi I. PREGATIREA HRANEI Agregat de măcinat şi amestecat MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE SC Azoma SA Arad II. DEPOZITAREA Buncăr ptr.depozitare conc. 0 III. IV. HRANEI DISTRIBUIREA HRANEI TRANSPORTUL FURAJELOR DE LA BUNCĂR LA ADĂPOST ALIMENTAREA CU APA SI ADAPAREA V. EVACUAREA DEJECTIILOR SC AZOMA SA Arad Transportor SPIRO-75 SC Azoma SA Arad Transportor distribuitor de furaje în jgheab deschis tip TDF SC Azoma SA Arad Hrănitor cilindric ptr.concentrat. uscate SC Azoma SA Arad Electropompă submersibilă ET-0 SC Aversa SA Buc. Instalaţie cu hidrofor de capac.medie SC Tehnomet. SA Buc. Bazin de stocarea apei (local) Adăpătoare tip suzetă SC Marius SA Cluj Instalaţie cu lopată mec. pe cablu şi lanţ SC Azoma SA Arad Turboaerator ptr. aerarea fr. Lichide Tip AT-7,5 SC Adiss SA Baia Mare Pompă cu tocător ptr.transp.dejecţii SC Azoma SA Arad Pompa cu melc Remorcă cisternă tip RCU-4 SC Mecanica SA Marius Cluj Remorcă ptr. transp.dejecţii solide RTD-4 SC Azoma Arad VI. MICROCLIMAT Aerotermă el. mobilă ptr.încălzire SC IAIC SA Alexandria Ventilator axial de perete SC Ventil.SA Buc. VII. SPALAREA ADAPOSTULUI Pompă centrifugă tip CERNA SC Aversa SA Buc. Maşina mobilă ptr.dezinsecţie Protector 300 VIII UTILAJE DIVERSE Balanţă semiautomată MB-0-0/20 SC Balanţa SA Sibiu IX. SURSA ENERGETICA Tractor U 650 SC Tractorul SA Braşov

123 CAPITOL 7 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA GĂINI OUĂTOARE 7. Tehnologia cadru 7. 2 Modul 000 capete (Tabel nr. 7.2) 7.2. Deviz tehnologic 000 capete (Tabel nr. 7.2.) Bugetul activităţii (Tabel nr. 72.2) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 000 capete (Tabel nr ) 7.3 Modul 3000 capete (Tabel nr. 7.3) 7.3. Deviz tehnologic 3000 capete (Tabel nr. 7.3.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 3000 capete (Tabel nr ) 7.4 Modul 0000 capete (Tabel nr. 7.4) 7.4. Deviz tehnologic 0000 capete (Tabel nr. 7.4.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de 0000 capete (Tabel nr ) 7.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice Găini ouătoare - simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 7.5) 7.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 7.6. Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 000 cap. (Tabel nr. 7.6.) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 3000 cap. (Tabel nr ) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice 0000 cap. (Tabel nr ) 23

124 7. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: Gaini ouătoare Modul de: 000 capete 3000 capete 0000 capete Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica 24

125 7. Tehnologie cadru Specificaţie tehnică şi tehnologică.pregătirea în vederea populării 2. Ventilarea 3. Furajarea şi adăparea Criterii specifice de realizare Pregătirea halelor în vederea populării este operaţiunea care în mare parte determină obţinerea de performanţe în creşterea şi exploatarea păsărilor ouătoare. In acest scop hala şi echipamentele de hală sunt bine spălate şi dezinfectate. Această operaţiune este urmată de introducerea aşternutului, care se împrăştie uniform în hală, excepţie făcând suprafaţa acoperită cu paturi, care reprezintă aproximativ 40% din suprafaţa halei. Aşternutul, alcătuit în principal din talaj, rumeguş, coji de floarea soarelui, puzderie de in şi cânepă sau paie, trebuie să fie aşezat intr-un strat gros de aproximativ 30 cm. Se prevede cel puţin 250 cm de zonă de aşternut pe pasăre. Popularea halei se face cu puicuţe de 8 săptămâni, această operaţiune este deosebit de importantă şi trebuie făcută fără stress. Puicuţele la populare nu trebuie să prezinte defecte exterioare şi să fie dezvoltate corespunzător standardului hibridului sau rasei căreia îi aparţine. Păsările mai puţin dezvoltate trebuiesc puse într-un compartiment separat în cadrul halei, altfel ele sunt stânjenite la hrană şi apă şi pe parcurs se vor îmbolnăvi şi vor ieşi din efectiv. La populare păsările trebuie să găsească hrana în hrănitori şi apă în adăpători. De la populare halele pe lângă pe lângă mâncare şi apă trebuie să asigure o ventilaţie bună. In acest scop se folosesc ventilatoare acţionate mecanic, care asigură cel puţin 5 m 3 de aer /Kcorp greutate vie pasăre pe timpul verii şi m 3 în timpul iernii. Densitatea este de 7 găini pe m 2, este bine ca lotul să fie cât mai uniform sub aspectul dezvoltării corporale. Pentru hrănire, este necesar să se asigure 0cm front de furajare la hrănitoarele liniare (lungimea de hrănitor pe o singură latură a acestuia). Dacă hala este prevăzută cu hrănitori circulare se vor asigura 4cm/pasăre. Normele de consum şi structura raţiei sunt prezentate beneficiarului de către producător, odată cu livrarea 25

126 4. Amplasarea cuibarelor 5. Iluminarea şi sistemul de încălzire materialului biologic. Pe timp de iarnă găinile de tip ROSO SL, la o temperatură minimă de +2 o C, pentru menţinerea curbei de ouat şi a greutăţii corporale trebuie să consume kcal/EM /cap/zi. Dacă se poate realiza o temperatură mai ridicată, pot fi suficiente kcal EM/cap, dar în nici un caz sub 300 kcal. Realizarea consumului zilnic de 30kcal presupune un consum zilnic de 5gr nutreţ combinat, având 2700 kcal EM/kg. Instalaţiile de adăpare vor asigura 2,5 cm/pasăre în cazul adăpătorilor liniare şi cm/pasăre în condiţiile folosirii adăpătorilor circulare. Când sunt folosite adăpători pipete sau cupe, va exista cel puţin o cupă sau o pipetă la 0 găini. Consumul de apă este dublul consumului de furaj. Consumul mediu zilnic este de 250ml/cap. Adăpătorile circulare sau liniare este bine să fie amplasate pe paturi, pentru a nu umezi aşternutul. S-a stabilit că adăpătorile şi hrănitoarele trebuie astfel distribuite în hală, încât o pasăre, indiferent de locul unde s-ar afla să nu aibă o distantă mai mare de 2m de cea mai apropiată adăpătoare sau hrănitoare. Cuibarele pentru ouat trebuie să fie suficiente şi uniform distribuite în hală. Se va asigura cuib pentru fiecare 7 găini. Amplasarea cuibarelor se face în locuri mai întunecoase, în general de-a lungul alei de acces în hală, pentru ca îngrijitorul să nu pătrundă de fiecare dată în boxa păsărilor pentru recoltarea ouălor. In cazul în care cuibarele nu sunt suficiente, sau sunt prost plasate, găinile se obişnuiesc să ouă pe jos, în locuri ferite, mai întunecoase. În acest fel se elimină parte din ouă, cele murdare şi sparte sau fisurate. Sistemul de iluminare al halelor va fi prevăzut cu iluminat artificial, indiferent dacă adăpostul are sau nu ferestre pentru iluminatul natural. Becurile folosite vor fi de mică intensitate luminoasă, necesarul este de 3waţi/m 2. Se recomanda lămpi cu lumină fluorescentă, care sunt economice din punct de vedere al consumului de energie electrică. Sursele de lumină se vor amplasa în hală echidistant, din 3 în 3m, pentru a asigura un iluminat uniform al adăpostului. Halele pentru creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare nu sunt prevăzute cu sistem de încălzire. In general căldura biologică şi căldura rezultată în urma fermentaţiei aşternutului permanent din hală este suficientă pentru desfăşurarea în condiţii optime a proceselor fiziologice. Acestea sunt suficiente în cazul în care adăpostul este bine izolat termic, încât vara sa fie protejat de 26

127 arşiţa soarelui, iar iarna de valorile de temperatură scăzută. Se cunoaşte că o temperatură de peste 30 o C şi o umiditate de peste 90% este letală pentru păsări. Ele suferă foarte mult la temperaturi ridicate, datorită particularităţilor fiziologice, ele au un metabolism mai ridicat decât mamiferele. Zona de confort termic pentru păsări în care ele îşi pot regla cu relativă uşurinţă temperatura corporală este cuprinsă intre +4 si +25 o C şi se numeşte zona temperaturii fizice sau zona neutralităţii termice. Zona optimă în care procesele fiziologice se desfăşoară normal, fără ca organismul să resimtă un stress termic, este între 6 20 o C, iar după alţi cercetători intre 4 22 o C. Temperatura sub această limită optimă duce la un consum de furaj în plus, pentru a menţine regimul termic al organismului. 27

128 Profil: Gaini ouătoare 7.2 M O D U L Tipul (Tabel nr. 7.2) Dimensiune Randament exploatatiei capete buc/cap/an Gospodării individuale

129 MODUL: 000 cap. Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Porumb boabe Orz boabe Şrot soia Concentrat P.V.M. Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE DEVIZ TEHNOLOGIC* GĂINI OUĂTOARE (Tabel nr. 7.2.) Producţia medie: 250 ouă/cap/an Cheltuieli Cantitatea/cap. tehnologice U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl. kg kg kg kg x 20,805 5,475 2,4,825 x 0,45 0,40,0 4,0 x 9,36 2,9 2,4 7,3 3, cap. 00 x 2, kw 4,6 0,3 4, lei x x lei x x, ASIGURĂRI % 6 5 0, FORŢA DE MUNCĂ Z.O. 0, 23,53 2, DOBÂNZI LA CREDITE % x x x x 9. AMORTISMENT zile 365 0,028 0, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 66, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 29

130 Tipul exploatatiei: BUGETUL ACTIVITĂŢII GAINI OUATOARE 000 capete (Tabel nr ) Gospodarii individuale Productia medie 250 oua/cap./an VALOARE INDICATORI mii lei* /expl. lei/ou /expl. /ou A. VALOAREA PRODUCTIEI , ,30 8,89 A. Din care productia principala , ,90 8,82 B (+) SUBVENTII 300,24 9,80 0,36 C (=) PRODUS BRUT , ,0 9,25 D (-) CHELTUIELI TOTALE ,3 2082,50 8,33 D. Din care pentru productia principala , ,00 8,26 I. CHELTUIELI VARIABILE ,86 680,60 6,72. Cheltuieli cu furaje ,50 994,0 3,68 2. Material biologic , ,40,55 3. Energia electrica 4380,75 288,30 0,52 4. Medicamente si mat. sanitare ,80 588,20 0,23 5. Alte materiale 900 0,76 558,80 0,22 6. Cota de aprovizionare 356,4 034,0 0,4 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari 900 0,36 264,70 0, II. CHELTUIELI FIXE ,45 400,88,6 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,95 694,70 0,28 - Cheltuieli generale 055 0,42 30,30 0,2 - Dobanzi la credite x x x x - Amortisment , ,88,2 E. (=) VENIT IMPOZABIL 4807,93 43,80 0,56 (-) Impozite si taxe x x x x F. (=) VENIT NET+subventii ,7 2325,60 0,92 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 6,8 6,8 6,8 6,8 H. RATA VENIT NET+subventii (%),3,3,3,3 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA 7093 x 20645,0 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x 22058,9 x COST DE PRODUCTIE x 28,0 x 8,26 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 30,00 x 8,8 * Preţurile sunt la nivelul anului

131 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 000 capete Profil: GAINI OUTOARE Tipul exploataţiei: Gospodării individuale 3 (Tabel nr ) Nr. crt. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare ,3 2 Subvenţii 300 9,8 3 Produs brut (+2) , 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,5 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe ,9 5 Impozite si taxe x x 6 Profit 3-(4+5) ,6 7 Rata profitului (%),3,3 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,5 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 6,6 UDE IV IV 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 473,5 468,7 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) 70867, ,4 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) ,8 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 790,7 232,6 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 976,8 58,4 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) ,3 6 Credite pentru productie ** x x 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0,8 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii. Modulul evidentiaza o rata a profitului de,3% şi asigură în medie un profit anual de 7,9 lei/cap, 3,6 lei/00 ouă sau 0,03 lei/ou. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi modernizarea adăposturilor. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 6,6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică, (şi după clasă) de clasa a IV-a. Modulul proiectat are o viabilitate economică scăzută, datorită dimensiunii reduse a exploataţiei, constituind de fapt o activitate economică complementară.

132 Profil: Gaini ouătoare 7.3 M O D U L (Tabel nr. 7.3) Tipul Dimensiune Randament exploatatiei capete buc/cap/an Asociaţii familiale

133 MODUL: 3000 cap. Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale DEVIZ TEHNOLOGIC* GĂINI OUĂTOARE Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Porumb boabe Orz boabe Şrot soia Concentrat P.V.M. Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE 33 (Tabel nr. 7.3.) Producţia medie: 260 ouă/cap/an Cheltuieli Cantitatea/cap. tehnologice U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl. kg kg kg kg x 2,9 5,475 3,87,825 x 0,45 0,40,0 4,0 x 9,86 2,9 3,87 7,3 33, cap x 2, kw 6,42 0,3 4, lei x x lei x x, ASIGURĂRI % 6 5 0, FORŢA DE MUNCĂ Z.O. 0,035 24,4 0, DOBÂNZI LA CREDITE % x x x x 9. AMORTISMENT zile 365 0,022 8, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 65, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului )

134 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL ACTIVITĂŢII GAINI OUATOARE 3000 capete Productia medie 260 oua/cap./an (Tabel nr ) VALOARE INDICATORI mii lei * /expl. lei/ou /expl. /ou A. VALOAREA PRODUCTIEI , , 8,89 A. Din care productia principala , ,5 8,82 B (+) SUBVENTII 9750, ,6 0,37 C (=) PRODUS BRUT , ,7 9,26 D (-) CHELTUIELI TOTALE ,9 6739, 7,9 D. Din care pentru productia principala ,67 688,5 7,84 I. CHELTUIELI VARIABILE , , 6,78. Cheltuieli cu furaje ,77 293,8 3,76 2. Material biologic ,2 744,,50 3. Energia electrica 4782, ,6 0,56 4. Medicamente si mat. sanitare ,77 764,7 0,23 5. Alte materiale ,73 676,5 0,2 6. Cota de aprovizionare 36, ,3 0,42 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari ,34 794, 0,0 II. CHELTUIELI FIXE , ,0,3 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,33 762,9 0,0 - Cheltuieli generale 332 0,43 976,8 0,3 - Dobanzi la credite x x x x - Amortisment , ,3 0,90 E. (=) VENIT IMPOZABIL , ,0 0,98 (-) Impozite si taxe x x x x F. (=) VENIT NET+subventii , ,6,35 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 2,5 2,5 2,5 2,5 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 7,2 7,2 7,2 7,2 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA x 688,5 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x 68823,5 x COST DE PRODUCTIE x 26,67 x 7,84 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 30,00 x 8,82 * Preţurile sunt la nivelul anului

135 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 3000 capete Profil: GAINI OUTOARE Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale 35 (Tabel nr ) Nc. INDICATORI = 3,4 lei lei Valoarea producţiei principale si secundare , 2 Subvenţii ,6 3 Produs brut (+2) ,7 4 Cheltuieli totale, d.c.: , 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe Impozite si taxe x x 6 Profit 3-(4+5) ,6 7 Rata profitului (%) 7,2 7,2 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,6 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 20,2 UDE VII VII 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 4944,5 2336,6 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) ,5 6683, 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) 5356,3 575,4 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 3570,9 050,3 4 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 8927,3 2625,7 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) 25269,3 6334,5 6 Credite pentru productie ** x x 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie) 0,9 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 7,2% şi asigură în medie un profit anual de,9 lei/cap, 4,58 lei/00 ouă sau 0,04 lei/ou. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 20,2 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlocie, (şi după clasă) de clasa a VII-a. Modulul proiectat are viabilitate economică, cu condiţia realizării parametrilor programaţi.

136 Profil: Gaini ouătoare 7.4 M O D U L (Tabel nr. 7.4) Tipul Dimensiune Randament exploatatiei capete buc/cap/an Societăţi agricole cu pers. juridică

137 MODUL: 0000 cap. DEVIZ TEHNOLOGIC* GĂINI OUĂTOARE Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. juridică Denumirea lucrării, activitatea. FURAJE Porumb boabe Orz boabe Şrot soia Concentrat P.V.M. Total furaje 2. MATERIAL BIOLOGIC 3. ENERGIE ELECTRICĂ 4. MEDICAMENTE ŞI MATERIALE SANITARE 5. ALTE MATERIALE (Tabel nr. 7.4.) Producţia medie: 270 ouă/cap/an Cheltuieli Cantitatea/cap. tehnologice U.M. Cantitatea Preţ/U.M. lei/cap. lei/expl. kg kg kg kg x 22,63 7,3 3,87 2,9 x 0,45 0,40,0 4,0 x 0,8 2,92 3,87 8,76 35, cap. 000 x 2, kw 6,79 0,3 5, lei x x lei x x, ASIGURĂRI % 6 5 0, FORŢA DE MUNCĂ Z.O. 0,0 25,88 0, DOBÂNZI LA CREDITE % x x x x 9. AMORTISMENT zile 365 0,02 7, TOTAL CHELTUIELI TEHNOLOGICE x x x 66, * La baza calculaţiilor au stat fundamentarea cheltuielilor corespunzătoare dimensiunii modului. (vezi Caietul fermierului ) 37

138 BUGETUL ACTIVITĂŢII GAINI OUATOARE 0000 capete (Tabel nr ) Tipul exploatatiei: Societati agricole cu personalitate juridica Productia medie 270 oua/cap./an VALOARE INDICATORI mii lei* lei/ou /expl. /ou /expl. A. VALOAREA PRODUCTIEI , ,2 8,89 A. Din care productia principala , ,3 8,82 B (+) SUBVENTII 34000, ,0 0,37 C (=) PRODUS BRUT , ,2 9,26 D (-) CHELTUIELI TOTALE , ,5 7,62 D. Din care pentru productia principala , ,6 7,55 I. CHELTUIELI VARIABILE , ,3 6,63. Cheltuieli cu furaje , ,2 3,90 2. Material biologic ,94 392,8,45 3. Energia electrica 50370,87 484,7 0,55 4. Medicamente si mat. sanitare , ,4 0,20 5. Alte materiale , ,2 0,2 6. Cota de aprovizionare 985 0, ,9 0,22 7. Cheltuieli cu forta de munca temporara x x x x 8. Asigurari , , 0,0 II. CHELTUIELI FIXE 907 3, ,2 0,99 - Cheltuieli cu forta de munca permanenta ,0 840,3 0,03 - Cheltuieli generale 600 0,43 34,8 0,2 - Dobanzi la credite x x x x - Amortisment , , 0,84 E. (=) VENIT IMPOZABIL , ,7,27 (-) Impozite si taxe 865 0, ,6 0,20 F. (=) VENIT NET+subventii 397 4, ,,44 G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) 6,8 6,8 6,8 6,8 H. RATA VENIT NET+subventii (%) 9,0 9,0 9,0 9,0 CHELTUIELI PRODUCTIE PRINCIPALA x ,6 x VALOAREA PRODUCTIEI PEINCIPALE x ,3 x COST DE PRODUCTIE x 25,68 x 7,55 PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL x 30,00 x 8,82 * Preţurile sunt la nivelul anului

139 FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteza, ai modulului de 0000 capete Profil: GAINI OUTOARE Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu pers. Juridică Tabel nr ) Nr. crt. INDICATORI lei = 3,4 lei Valoarea producţiei principale si secundare ,2 2 Subvenţii Produs brut (+2) ,2 4 Cheltuieli totale, d.c.: ,5 4.dc. - cheltuieli variabile , variabile specifice , cheltuieli fixe ,2 5 Impozite si taxe ,6 6 Profit 3-(4+5) , 7 Rata profitului (%) 9,0 9,0 8 Marja Bruta total exploataţie (3-4.) ,9 9 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 68,7 UDE VIII VIII 0 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 42608,5 4943,7 Posibilităţi de investiţii prin credite (rd 0 x 5 ani) 73042, ,4 2 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (5% din profit) 9787,6 589,9 3 Fonduri pentru muncă şi management (0% din profit) 39, Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 32979,2 9699,8 5 Total fonduri proprii pentru productiei (Fd* + rd 2) 79699,6 2676,3 6 Credite pentru productie ** x x 7 Consum de munca (mii ore/an/exploatatie),0 x *Exploatantul are fonduri proprii in valoare de lei. **Creditele de productie acopera x% din cheltuielile cu factori de productie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale sunt asigurate în întregime din fonduri proprii. Modulul evidentiaza o rata a profitului de 9% şi asigură în medie un profit anual de 3,2 lei/cap, 4,9 lei/00 ouă sau 0,05 lei/ou. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investirii în utilaje şi echipamente pentru pregătirea şi administrarea furajelor, alimentarea cu apă şi instalaţii pentru îmbunătăţirea microclimatului din adăposturi. Marja bruta standard (MBS) defineste dimensiunea economică a exploataţiei exprimată în unităţi de dimensiune economică ( UDE = 200 ), fiind în cazul acestei exploataţii de 68,7 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare, (şi după clasă) de clasa a VIII-a. Modulul proiectat are viabilitate economică, cu condiţia realizării parametrilor programaţi. 39

140 7.5 PROFILUL GĂINI OUĂTOARE Bugetul exploataţiilor zootehnice GĂINI OUĂTOARE Simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 7.5) Dimensiunea Tipul exploataţiei Perioada U.M Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale din Venit net + Rata venit net + modulului şi producţia ani din care pentru care pentru subvenţii subvenţii medie producţia principală producţia principală % 000 capete 250 ouă/cap/an 3000 capete 260 ouă cap/an 0000 capete 270 ouă/cap/an Gospodării individuale 2007 mii lei 75,6 (75,0) lei/00 30,24 ouă (30, mii lei 00,8 (00,0) lei/00 40,32 ouă (40,0) Asociaţii 2007 mii lei 235,9 familiale (234,0) lei/00 30,24 ouă (30,0) 2008 mii lei 34,5 (32,0) lei/00 40,32 ouă (40,0) 2007 mii lei 86,6 (80,0) Societăţi agricole lei/00 30,24 cu personalitate ouă (30,0) juridică 2008 mii lei 088,64 (080,0) 3, 70,8 (70,2),24 28,3 (28,) 4,34 93,8 (93,0),74 37,52 (37,2) 9,7 209,9 (208,0),24 26,9 (26,67) 3,65 277, (274,6),75 35,52 (35,2) 34,0 699,9 (693,4),26 25,92 (25,68) 47,6 93,4 (904,5) 7,9,2 3,7,34 2, 4,54 35,7 7,0 4,57 5,05 8,4 6,55 3,9 8,8 4,89 95,02 2,4 40

141 Profilul Găini ouătoare Modul 000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Gospodării individuale, ,8 7,9 75,6 93,8 4,43 70,8 3, Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %,2 Modul 000 cap Valoarea productiei - lei 75,6 00,8 Subventii - lei 3, 4,43 Cheltiueli totale - lei 70,8 93,8 Venit net + subventii - lei 7,9, Rata venit + subventii - %,2 2, 2,

142 Profilul Găini ouătoare Modul 3000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale 5, ,7 34,5 235,9 277, 209,9 9,7 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei 3,65 Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Modul 3000 cap Valoarea productiei - lei 235,9 34,5 Subventii - lei 9,7 3,65 Cheltiueli totale - lei 209,9 277, Venit net + subventii - lei 35,7 5, Rata venit + subventii - % 7 8,4 8,4 Rata venit + subventii - %

143 Profilul Găini ouătoare Modul 3000 capete Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 95, ,64 3,9 86,6 93,4 47,6 699,9 34 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Modul 0000 cap Valoarea productiei - lei 86,6 088,64 Subventii - lei 34 47,6 Cheltiueli totale - lei 699,9 93,4 Venit net + subventii - lei 3,9 95, Rata venit + subventii - % 8,8 2,4 2,4 Rata venit + subventii - % ,8 43

144 7.6 SISTEME DE MECANIZARE PE MODULE DE EXPLOATAŢII Necesarul de echipamente şi spaţii în cazul unor module de hale cu capacităţi diferite de găini ouătoare Capacitatea halelor Specificaţie 000 capete 3000 capete 0000 capete Greutatea medie a păsărilor.6 kg Suprafaţa utilă (m 2 ) Necesar front Adăpători liniare (cm) adăpare Adăpători circulare (cm) Necesar front Hrănitori liniare (cm) furajare Hrănitori circulare (cm) Ventilaţie Vara m 3 / Kcorp /oră Iarna m 3 / Kcorp /oră Cuibare (nr.) Lumina (waţi) Consum de furaje /zi (kg) Consum total de furaje / an (kg) Consum de apa / zi ( l ) Consum total de apa / an ( l ) Producţia totala obţinută / an Pentru stabilirea sistemului de echipamente tehnice necesar pe fiecare modul prezentat (000, 3000 şi 0000 capete) este necesar să se precizeze mărimea adăpostului sau a adăposturilor unde se doreşte înfiinţarea exploataţiei, ţinându-se cont de suprafaţa necesară de cazare. Pentru o găină ouătoare suprafaţa utilă este de 0,5m 2, necesarul zilnic de furaje concentrate este de 0,5 kg, necesarul de apă este de 0,3 l, iar cantitatea de dejecţii rezultată este de 0,5 Kg. Prezentăm în continuare tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice propus pentru cele trei module analizate. 44

145 7.6. Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare Marimea modulului: 000 capete (suprafaţă utilă 50 m 2 ) Necesar furaje combinate: 5 kg/zi Necesar apă: 230 l/zi Dejecţii rezultate: 50 kg/zi (Tabel nr. 7.6.) Nr. Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Nr.bucăţi crt Uzina-firma I. PREGATIREA HRANEI II. MĂCINAT ŞI AMESTECAT CONCENTRATE Batoză manuală pentru porumb BMP - SC Azoma SA ARAD Agregat de preparat furaje APF SC Azoma SA ARAD III. DISTRIBUIREA Scafă metalică 4 HRANEI IV. ADĂPARE Adăpătoare pentru păsări AP- SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca 0 V. MICROCLIMAT Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti VI UTILAJE DIVERSE Roabă 0,3 m 3 Pompă apă Jgheaburi metalice pentru furaje Cuibare

146 7.6. Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare Marimea modulului: 3000 capete (suprafaţă utilă 450 m 2 ) Necesar furaje combinate: 345 kg/zi Necesar apă: 690 l/zi ; Dejecţii rezultate: 450 kg/zi (Tabel nr ) Nr. Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Nr.bucăţi crt Uzina-firma I. PREGATIREA HRANEI Batoză manuală pentru porumb BMP - SC Azoma SA Arad II. MĂCINAT ŞI AMESTECAT Agregat de preparat furaje APF CONCENTRATE SC Azoma SA ARAD III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor distribuitor de furaje TDF- SC Azoma SA Arad IV. ADĂPARE Adăpătoare pentru păsări AP- SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca V. MICROCLIMAT Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti VI UTILAJE DIVERSE Roabă 0,3 m 3 Electropompă submersibilă Cuibare 7.6. Tehnologia si sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice de Găini ouătoare Marimea modulului: 0000 capete (suprafaţă utilă 500 m 2 ) Necesar furaje combinate: 50 kg/zi Necesar apă: 2300 l/zi; Dejecţii rezultate: 500 kg/zi (Tabel nr ) Nr. Tehnologia şi lucrările de executat Tipul utilajului Nr.bucăţi crt Uzina-firma I. PREGATIREA HRANEI Batoză pentru porumb BMP - - SC Azoma SA Arad II. MĂCINAT ŞI AMESTECAT Instalaţie de măcinat CONCENTRATE SC Azoma SA ARAD III. DISTRIBUIREA HRANEI Transportor distribuitor de furaje TDF- SC Azoma SA Arad IV. ADĂPARE Adăpătoare pentru păsări AP- SC MECANICĂ MARIUS SA Cluj Napoca V. MICROCLIMAT Aerotermă electrică mobilă pentru încălzire Ventilator axial VAX -400 SC Ventilatorul SA Bucureşti VI UTILAJE DIVERSE Roabă 0,3 m 3 Electropompă submersibilă Cuibare

147 CAPITOL 8 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU SPECIA PUI PENTRU CARNE 8. Tehnologia cadru 8. 2 Modul capete (Tabel nr. 8.2) 8.2. Deviz tehnologic capete (Tabel nr. 8.2.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de capete (Tabel nr ) 8.3 Modul capete (Tabel nr. 8.3) 8.3. Deviz tehnologic capete (Tabel nr. 8.3.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de capete (Tabel nr ) 8.4 Modul capete (Tabel nr. 8.4) 8.4. Deviz tehnologic capete (Tabel nr. 8.4.) Bugetul activităţii (Tabel nr ) Fişa rezumativă a indicatorilor de sinteză, ai modului de capete (Tabel nr ) 8.5 Bugetul exploataţiilor zootehnice Pui pentru carne - simularea principalilor indicatori economici pe perioada (Tabel nr. 8.5) 8.6 Sisteme de mecanizare pe module de exploataţii 8.6. Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice cap. (Tabel nr. 8.6.) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice cap. (Tabel nr ) Tehnologia şi sistemul de echipamente tehnice pentru mecanizarea lucrarilor din fermele zootehnice cap. (Tabel nr ) 47

148 8. Ghid etalon tehnico-economic Profilul: Pui pentru carne Modul de: 5000 locuri/ 24000cap 5000 locuri/ 78000cap locuri/68000cap Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica 48