Fiziologia aparatului urinar

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Fiziologia aparatului urinar"

Transcript

1 Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic

2 1.Economisirea şi epurarea renală a apei Apa se filtrează glomerular Din FPR = 600 ml/min 125 ml/min min FG - urina primară (= ultrafiltrat de plasmă, izoton = 300 mosm/l) = 180 l/zil Prin procese tubulare (reabsorbţie = 99-99,5%) 99,5%) 1,5 l/zi l urină finală cu osmolaritatea mosm/l l (limite extreme mosm/l) Debit urinar = ml/min min (limite: 0,5-20 ml/min min)

3 Reabsorbţia tubulară a apei (99-99,5%): Tub proximal: : se reabsoarbe 65% din FG = reabsorbţie obligatorie : solvent drag = trecerea pasivă a apei+constituenţi micromoleculari, paracelular, din lumen tub în sânge; pe e bază de gradient osmotic şi oncotic transcelular - pe baza gradientului electrochimic determinat de absorbţia Na + (aquaporine tip I) Ansa Henle SSD - permeabil pt apă reabs.. apa pe baza osmotic cortico-papilar; - impermeabil pt. ioni + uree Reabs.. apă 15%-20% Segment de concentrare a urinei (1200 mosm/l)

4 SSA - impermeabil pt. apă; - permeabil pt. ioni (Na + ) uree Diluarea urinei SGA - impermeabil pt. apă + uree; - permeabil pt. ioni (Na + ) Diluarea urinei (<( 300 mosm/l) Ansa Henle realizează disocierea reabs.. apei de ioni Pe SGA acţioneaz ionează diureticele de ansă (Furosemid) reabs.. Na + şi i alţi i ioni osmotic corticoc ortico-papilar eliminare 20-30%FG capac. de concentrare şi i diluţie ie a urinei

5 TCD (1/3 terminal) + TC: : primesc 15% din FG primele 2/32 3 ale TCD + SGA al AH = segment de diluţie ultima 1/31 3 a TCD + TC: reabs.. apei dependent endentă ă de ADH (8-14% FG) Rolul ADH: răspunde de reabs.. facultativă a apei, prin care asigură diluarea/concentrarea urinei în n funcţie de necesităţ ăţi i (ADH( are rolul major): ADH reabs. de apă elim. de urină cu osmol. oligurie ( ( diureza) + concentrată ADH reabs. de apă elim.. 15% din FG cu osmol. poliurie + diluată DIABET INSIPID Reglarea secreţiei de ADH depinde de: Osmol.. mediului intern: osmol. ADH Volemie: volemia ADH

6 Mecanisme de control ale eliminării renale de apă şi Na + 1. Feed-back tubulo-glomerular (MD - osmorec) ) : - FG Na + la MD VD aa (?) + VC ae (Ag g II) - FG Na + FG= N la MD VC aa (Ag g II) 2. Reglarea diurezei şi natriurezei dependente de TA: - TA Renal - FG (există autoreglare) - Reabs. apa + Na + Eliminarea - SRAA apă + Na + 3. SNVS Stimulare TA, VolemieVolemie 4. Mecanisme hormonale: - VC aa FG - Reabs. apa + Na + - SRAA Eliminarea apă + Na +

7 ADH: reabs.. apa 8-14%FG 8 (rol major) - în ½ TD + TC Aldosteronul: reabs.. Na + şi secreţia K + (activ) reabs. Cl - +HCO - 3 (pasiv) Diureza reabs.. secundară apa Angiotensina II : - la glomerul: - Ag II Vc ae menţine FG - Ag II Vc aa FG Diureza - la tubi: reabs.. de apă şi i Na + Catecolaminele : diureza + reabs.. de apă şi i Na + ANP : - FG + inhibă SRAA - diureza şi natriureza Urodilatin : diureza şi natriureza

8 Clearance osmotic Cl osm = cantitatea de plasmă epurată de solviţi/min Cl osm = Uosm Posm V = 600mOsm/l 1ml/min 300 mosm/l = 2 ml/min Cl.. apă liberă = rata la care se excretă de către c rinichi apa liberă de solviţi: i: Cl H 2O= = V Cl Cl Osm Dacă Cl H 2O negativ urină hipertonă (ioni excretaţi în exces şi apa este conservată) Dacă Cl H 2O pozitiv urină hipotonă (apă excretată în exces) Dacă Cl H 2O = 0 urină izotonă Sarcina osm = 600 mosm/zi Capac. max de concentrare a urinei = mosm/zi Vol. min obligatoriu de urină = 0,5 l/zi

9 2.Economisirea şi epurarea renală a Na + [Na + ] = 142 meq/l, principalul cation plasmatic Necesar Na + = meq/zi Consum Na + = meq/zi la nivel renal: Na + se filtrează glomerular reabsorbţie tubulară (99-99,5%) 99,5%) excreţie Na + (150 meq/zi)

10 Reabsorbţia tubulară a Na + (99-99,5%): Tub proximal: : se reabsoarbe 65% din Na + din FG: la polul apical: cotransport Na + /altă substanţă (G, AA, fosfat, lactat), antiport Na + /H + paracelular - solvent drag = trecerea pasivă a apei + constituenţi micromoleculari, paracelular, din lumen tub în sânge, pe e bază de gradient osmotic şi oncotic la polul bazal: TA: pompa Na + /K + TP pe baza electro-chimic chimic Raport reabsorbţie: : 10 Na HCO - şi 8 Cl -

11 Ansa Henle: : se reabsoarbe 20-25% 25% din Na + : SSD: impermeabil pt. ioni şi uree SSA: reabs.. Na + : TP ( ( osm) Segment diluţie urina SGA: reabs.. Na + : (1200 <150 mosm/l) TP ( ( osm) TA (cotransp( cotransp.. Na + /K + /2Cl - ) - blocat de diuretice de ansa antiport Na + /H + la pol bazal: - TA (pompa Na + /K + ) sau TP

12 TCD (1/3 terminal) şi TC: : se reabsoarbe 5-10% din Na + : dependent de hormoni: Aldosteron: la pol apical: permeabilitatea ptr.. Na + şi i K + la pol bazal: stimulare pompa Na + /K + Reabs Reabs. Na + şi i secreţia K + + Reabs. Cl - şi i HCO - 3 şi i apă ADH: rol secundar în Reabs.. Na + Angiotensina II: Reabs.. Na + Catecolamine: Reabs.. Na + ANP: Reabs.. Na + Urodilatin (secretat de TD şi TC): Reabs.. Na + şi apă schimburi ionice: Reabs.. Na + şi secreţie de H +, K +, NH + 4

13 Mecanisme de control ale eliminării renale de apă şi Na + 1. Feed-back tubulo-glomerular (MD - osmorec) ) : - FG Na + la MD VD aa (?) + VC ae (Ag g II) - FG Na + FG= N la MD VC aa (Ag g II) 2. Reglarea diurezei şi natriurezei dependente de TA: - TA Renal - FG (există autoreglare) - Reabs. apa + Na + Eliminarea - SRAA apă + Na + 3. SNVS Stimulare TA, VolemieVolemie 4. Mecanisme hormonale: - VC aa FG - Reabs. apa + Na + - SRAA Eliminarea apă + Na +

14 Relaţia între TA şi aportul/eliminarea renală de Na + Aport Na + (x normalul) blocarea Ag II Eliminarea renala de Na + apa Ag II TA

15 Relaţia între TA şi aportul/eliminarea renală de Na + în condiţii normale şi HTA 10- Aport Na Eliminarea renala de Na +.. Insensibila la sare Sensibilă. la sare Aport Na + (x normalul) Aport Na normal. HTA esenţială TA

16 3.Economisirea şi epurarea renală a K + [K + ] pl = 4,5 meq/l, principalul cation IC (98%) creşterea [K + ] pl tulburări ri de ritm stop cardiac menţinerea [K + ] pl depinde în principal de funcţia renală la nivel renal: K + se filtrează glomerular reabsorbţie tubulară (90%) există şi i secreţie de K + excreţie K +

17 Reabsorbţia şi secreţia tubulară a K + Tub proximal: Reabs.. 65% din K +, paracelular Ansa Henle: Reabs % 25% din K + : SSD: impermeabil pt. ioni şi uree paracelular (solvent drag) SSA: reabs.. K + : TP ( ( osm) SGA: reabs.. K + : Segment diluţie urina (1200 <150 mosm/l) TP ( ( osm) TA (cotransp( cotransp.. Na + /K + /2Cl - ) - blocat de diuretice de ansa TCD (1/3 terminal) şi TC (Segment de finalizare a urinei): Reabs.. 5% + Secreţie K + cu ajutorul pompei Na + /K + aici se determină cantitatea de K + eliminată Controlată de: -[K] pl -Aldosteron:- PA: permeabilitatea pt K + - PB: stimulare pompa Na + /K + -EAB: competiţie între eliminarea K + şi H +

18 4. Economisirea renală de Cl - [Cl - ] pl = 110 meq/l /l, principalul anion extracelular Renal: se filtrează integral glomerular, se reabsoarbe tubular 99-99,5% 99,5% se elimină în n urină Reabsorbţia Cl - TCP: : 70-80% prin TP: urmează Na + + depinde de EAB raport: 10 Na + antrenează 2 HCO Cl - (mai ales în n ultima parte a TCP) AH: SGA + primele 2/3 TD: la Pol apical: cotransport (TA) ) Na + /K + /2Cl - la Pol bazal: TP aici acţioneaz ionează diureticele de ansă,, care blochează reabsorbţia Cl - şi i Na + şi i secundar de apă diureza + volemiavolemia TCD (1/3 terminal) +TC: reabsorbţia Cl - dependentă de Aldosteron: reabsorbţia Na + antrenează pasiv reabsorbţia de Cl - + HCO -.

19 5. Economisirea renală de Ca 2+ şi Mg 2+ Ca 2+ important pentru excitabilitatea neuro-musculară [Ca 2+ ] pl = 5mEq/l = mg % Repartiţia Ca 2+ : 99% în n os (rezervor Ca 2+ 1% extra tracel, 0,1 % IC 2+ ), In plasma: 40 % Ca legat de proteine (albumine) NU se FG 50 % Ca 2+ ionizat ( în acidoză) se filtrează glomerular 10 % Ca neionizat,, legat de anioni (fosfat Ca 2+, citrat Ca 2+ ) se filtrează glomerular Ca 2+ din FG se reabsoarbe tubular % Ca 2+ se elimină în n urină (1%).

20 Reabsorbţia Ca 2+ : TCP: : 65 % din Ca 2+ FG prin: 2+ FG solvent drag TA: ATP-az ază Ca 2+ dependentă reabsorbţia activă de Ca 2+ la nivelul membranei bazale completează TP AH - SGA: : 20 % - 30 % TCD (1/3 terminal) + TC : % Reabsorbţia Ca 2+ depinde de: PTH şi i vitamina D 3 (CTL): Reabsorbţia Ca 2+ (mai ales în AH + TD) şi Excreţia fosfatului Calcitonina: Reabsorbţia Ca 2+ Fosfatul plasmatic: PTH Reabsorbţia Ca 2+ EAB: Acidoza Reabsorbţia Ca 2+ iar Alk o scade TA Ca 2+ are capacitate limitată: Tm Ca = 0,125 mm/min min [Ca 2+ pl se depăş ăşeşte Tm Ca Calciurie 2+ ] pl Tm Ca

21 [Mg 2+ ] pl = 3 meq/l Mg 2+ are rol în majoritatea sistemelor enzimatice IC În plasmă: Mg 2+ ionic < 50% se FG Mg legat de Pr > 50% Renal: Mg 2+ se reabs % 95%: TCP: : 30% AH SGA: : 65% TCD (1/3 terminal) + TC: <5% Reabsorbţia Mg 2+ depinde de : PTH [Mg 2+ ] (i.p) [Ca 2+ ] (i.p)

22 Echilibrul acido-bazic (EAB) Constantele plasmatice ale EAB: ph = 7,4 ± 0,05 unde ph = log [H 1 +] = - log [H + ] ph IC = 6-7,4 (uşor mai acid) PCO 2 = mmhg HCO - 3 = meq/l H 2 CO 3 = 1,2 mmol/l (H( 2 CO 3 = PCOP 2 x 0,03) Baze totale (BT) = meq/l Baze exces (BE) = meq/l CO 2 total = mmol/l Anion gap = [Na + ] - [Cl - ] - [HCO - 3 ]=10mEq/l ( Ac Metab Menţinerea [H + ] pl (40 neq/l) = esenţială pt. funcţionarea majorităţii sistemelor enzimatice din organism necesitate pt. buna funcţionare a tuturor celulelor. Metab)

23 Mecanisme de menţinere a EAB 1) Sisteme tampon 2) Funcţia respiratorie 3) Funcţia renală ă Intră în n acţiune imediat, rapid dar de scurtă durată Intră în n acţiune lent (ore- zile) dar eficient, de lungă durată ă

24 1) Sistemele tampon formate dintr-un acid slab (AS) şi sarea sa cu o bază tare în n prezenţa a unui acid tare (AT) transformă AT în sarea sa şi i eliberează AS avantaj: menţine ph in limite normale dezavantaj: în n timp se consumă sistemul tampon Calităţile unui sistem tampon: pk cât mai apropiat de ph concentraţie mare componente reglabile

25 Principalele sisteme tampon 1. Sistemul bicarbonat - cel mai important plasmatic Form. Henderson-Hesselbalch Hesselbalch: ph = pk + log [HCO 3] [H2CO 3] Componente: componentaonenta respiratorie = H 2 CO 3 - depinde de PCO 2 controlată prin respiraţie ie componentaonenta metabolică = HCO depinde de func- ţia metabolică controlată prin funcţia renală Avantaje: - are pk = 6,1 apropiat de ph; - [HCO - 3 ] pl = 24 meq/l; - componente reglabile 2. Sistemul fosfat - important IC şi renal are pk = 6,8; [HPO -- 4 ] pl = 2 meq/l; 3. Sist. proteinat - cel mai important IC; pk aproape de 7,4

26 2) Funcţia respiratorie controlează eliminarea CO 2 - CO 2 este format prin procesele metabolice celulare şi eliminat pe cale respiratorie: în n tahipnee eliminării CO 2 hipocapnie [H + ] rol în n compensarea unei acidoze metabolice în bradipnee eliminării CO 2 hipercapnie [H + ] rol în n compensarea unei alcaloze metabolice 3) Funcţia renală intervine lent (ore-zile) dar eficient şi determinant, realizând: Secreţia H + Reabsorbţia şi sinteza de HCO - 3 Acidifierea tampoanelor urinare (ph urinar = 4,5-8) Excreţia NH + 4

27 6. Rolul rinichiului în EAB Funcţia renală intervine lent (ore-zile) dar eficient şi determinant, realizând nd: 1. Secreţia H + 2. Reabsorbţia şi sinteza de HCO Acidifierea tampoanelor urinare (ph urinar = 4,5-8) 4. Excreţia NH + 4 în nefrocitele din TCD, SGA, TC - reacţie cheie : CO 2 + H 2 O H 2 CO 3 Metabolism celular, Lichid tubular, Sânge Anhidraza carbonica HCO H + (Reabsorb. orb.) (Secretaţi aţi) în celulele intercalare din TC: excreţie H + prin pompa H +

28 1. Secreţia H + : producţia H + : mm/zi, eliminaţi în urină ca: mm/zi - Tampoane urinare acide mm/zi - NH + 4 (şi excesul de H + ) menţinerea [H + ] pl (40 neq/l) = esenţială pt. funcţionarea sistemelor enzimatice corespunde unui ph sanguin =7,35-7,45 7,45 (limite extreme 6,8-8) Stimuli: - PCO 2 - [H + ] (Acidoza( Acidoza) - Aldosteronul.

29 Sediul secreţiei H + : TCP: : secreţie H %: mecanism: antiport H + /Na + pt. fiecare H + secretat se reabsoarbe 1 HCO - 3 AH - SGA: : secreţie H + 10% mecanism: antiport H + /Na + pt. fiecare H + secretat se reabsoarbe 1 HCO - 3 TCD (1/3 terminal) şi TC: : secreţie H + 10% are loc acidifierea maximă a urinei ph urinar =6 (limite 4,5-8) mecanism: antiport H + /Na + pompa H + (celule intercalare) TA independent de Na + pt. fiecare H + secretat se reabsoarbe 1 HCO - 3.

30 2. Reabsorbţia de HCO 3- : [HCO - 3 ] pl = neg/l Rol important în n EAB La nivel renal: se filtrează glomerular dacă [HCO - 3 ] pl < 27 meg/l: se reabs.. tubular 100% (Cl( Cl=0) se produce HCO - 3 în nefrocit din CO 2 + H 2 O, în prezenţa a AC dacă [HCO - 3 ] pl >27 meg/l: apare HCO - 3 în n urină

31 Sediul reabsorbţiei de HCO - 3 : TCP: : 85-90% a)nu se reabsoarbe HCO - 3 filtrat ci echivalentul său produs în nefrocit în prezenţa AC: H 2 O + CO 2 H + + HCO - 3 pt. fiecare H + secretat (antiport( H + /Na + ) se reabsoarbe 1 HCO - 3 raport cu Na + : 10 Na HCO Cl - b)din metabolismul Glutaminei HCO - 3 Reabsorbiţi NH + 4 / NH 3 Secr. antiport Na + /NH + 4 AH - SGA: : 10% acelaşi mecanism ca la TCP (a) Secr.. direct TP

32 TCD (1/3 terminal) şi TC: : 5% acelaşi mecanism ca la TCP (a) în plus, H + poate fi secretat independent de Na +, prin pompa H +, şi de fiecare dată se reabsoarbe HCO - 3 Excesul de H + acidifiere tampoane urinare formare ioni NH + eliminare 4 Stimuli pentru reabsorbţia de HCO - 3 : PCO 2 - d.p. [HCO - 3 ] pl [H + ] pl - d.p. Aldosteronul - d.p. [K + ] pl şi [Cl - ] pl - i.p.

33 3. Acidifierea tampoanelor urinare Determină aciditatea titrabilă Tampoane urinare: Fosfat - cel mai important Urat, creatinina, β-hidroxibutirat Reprezintă mecanismul prin care se elimină H + anionii acizilor slabi ( 50%( din ionii de H + ) Tamponul fosfat urinar: fosfat alcalin/fosfat acid important în 2/3 terminal TD şi TC în prezenţa H + : fosfat alcalin fosfat acid eliminare excesului de H + în n urină; Na + rezultat din disocierea fosfatului alcalin trece în nefrocit la schimb cu H + şi i apoi în n sânge; s pentru fiecare H + secretat, se reabsoarbe 1 HCO - 3.

34 4. Excreţia de NH + 4 TCP: : prin dezaminarea AA (Glutamina( Glutamina) HCO - 3 (care se reabsoarbe) ) şi NH + 4 / NH 3 (care trec în urină) AH - SGA: : NH + 4 / NH 3 trec în interstiţiul renal TCD şi TC: NH 3 trece în nefrocite şi apoi difuzează în lumenul tubular (permeabil pt. NH 3 şi impermeabil pt. NH + 4 ) ph urinar = acid formare NH + 4 eliminaţi în urină se elimină 50% din ionii de H + mecanismul principal de eliminare a excesului de H + în acidozele cronice pt. fiecare NH + 4 eliminat se reabsoarbe 1 HCO - 3 ph urinar = alcalin NH 3 retrodifuzează în nefrocite şi se opreşte amoniogeneza.

35 Mecanisme în tubul contort proximal Sânge K + Na + HCO - 3 H + H 2 CO 3 Anhidraza carbonică H 2 O + CO 2 Urină Na + HCO 3 - Na + H + HCO 3 - CO 2 H 2 CO 3 + H 2 O Glutamina NH 3 NH 3 2HCO 3-2 NH 4 + NH 4 NH 4 + Na +

36 Sânge Difuziune nonionică K + Na + HCO - 3 H + H 2 CO 3 AC H 2 O + CO 2 K + Na + HCO - 3 H + H 2 CO 3 AC H 2 O + CO 2 Na + H + Na+ H + CO 2 Na + HCO 3 - Urină HCO 3 - H 2 CO 3 + H 2 O Na 2 HPO 4 NaH 2 PO 4 Difuziune blocată ( trapped ) NaHPO 4 - Tubul colector NH 3 NH 3 HCO - 3 H 2 CO 3 H + AC H 2 O + CO 2 NH 3 NH 4 + H +

37 Variaţiile EAB Acidoza (ph( < 7,35) Respiratorie: PCO 2 (hipercapnie prin bradipnee) Forma compensată: HCO - 3 proporţional ph=const Forma decompensat compensată: HCO - 3 neproporţional ph= Metabolică: HCO + 3 Forma compensată: PCO 2 proporţional ph=const Forma decompensat compensată: PCO 2 neproporţional ph= Rinichiul intervine în corecţia acidozei prin secreţiei H + şi sintezei şi reabsorbţiei de HCO - 3.

38 Variaţiile EAB Alcaloza (ph( >7,45) Respiratorie: PCO 2 (hipocapnie prin tahipnee) Forma compensată: HCO - 3 proporţional ph=const Forma decompensat compensată: HCO - 3 neproporţional ph= Metabolică: HCO + 3 Forma compensată: PCO 2 proporţional ph=const Forma decompensat compensată: PCO 2 neproporţional ph= Rinichiul intervine în corecţia alcalozei prin secreţiei H + şi excreţiei de HCO - 3.

39 Modificare Acidoza respira- Forma HCO 3 - Compensată proporţional torie Decompensată Alcaloza Compenrespira- sată torie Decompensată Acidoza Compenmetabo- sată lică Alcaloza metabo- lică proporţional Const. Const Sinteza + - Reabs HCO 3 Excreţia H +, Decompensată Compensată proporţional Decompensată PCO 2 (H 2 CO 3 ) - HCO 3 H 2 CO 3 ph RENAL Const. Const Sinteza + - Reabs HCO 3 Excreţia H + proporţional Const. Const Excreţia H + Excreţ. HCO 3 - NH 4 + Const. Const Excreţ. HCO 3 -

40 7. Epurarea renală a NH 3 [NH 3 ] pl = micromol/l Se elimină ă urinar 40 mmol/zi TOXIC pt SNC (traversează bariera hemato-encefalică) encefalică) Organismul dispune de mecanisme de detoxifiere Ureogeneza hepatică Formarea rea glutaminei în SNC Eliminarea renală ca săruri de amoniu Sursa NH 3 urinar: 30% din FG 70% prin dezaminarea AA (Glutamina( Glutamina) ) în nefrocitele TP HCO NH + 4 /NH 3 (sistem tampon).

41 În AH - SGA: : NH + 4 / NH 3 trec în interstiţiul renal un echilibru În TD şi TC: NH 3 trece în nefrocite (difuziune nonionică) apoi difuzează în lumenul tubular (permeabil pt. NH 3 şi impermeabil pt. NH + 4 ), şi dacă: ph urinar = acid formare NH + 4 eliminaţi în urină ca săruri de amoniu mecanismul principal de eliminare a excesului de H + în acidoze cronice pt. fiecare NH + 4 eliminat se reabsoarbe 1 HCO - 3 ph urinar = alcalin NH 3 retrodifuzează în nefrocite şi opresc amoniogeneza.

42 8. Epurarea renală a ureei [uree] pl = mg% Principala formă de eliminare a azotului Sinteza: la ficat (ureogeneză( ureogeneză) La nivel renal: - ureea se FG - se reabsoarbe tubular 50% - se elimină ă urinar 50% TP: reabs.. uree pasiv, pe baza osmotic AH: SSD - impermeabil pt uree şi i ioni (concentrarea urinei) SSA - permeabil pt uree ureea se reabsoarbe oarbe/secretă în funcţie de concentraţie (TP) SGA - impermeabil pt uree TD şi i TC - permeabil pt uree ureea se reabsoarbe pasiv, progresiv, dependent de ADH (prin reabsorbţia apei asigu asigură concentrarea ureii) ureea are rol în n formarea osmotic cortico-papilar (în( n mecanismul multiplicator contracurent).

43 9. Economisirea şi epurarea renală a fosfaţilor [fosfaţii] pl = 1-1,51,5 meq/l La nivel renal: - fosfaţii se FG se reabsorb tubular în funcţie de fosfatemie reabs.. este controlată de PTH ( ( reabs.. fosfat) TP: reabs % - pasiv, pe baza osmotic - cotransport Na/fosfat (la pol apical) AH-SGA SGA: reabs.. 10% TD şi i TC: cel mai important sistem tampon urinar: Raport fosfat alcalin/fosfat acid - sânge = 4/1 - urină = 1/4 Vezi rolul rinichiului în n EAB

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC VI FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC 1. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE phul ( log [H + ]) reprezintă gradul de aciditate sau de alcalinitate a unei soluţii. Această cifră este cuprinsă între 0 şi 14: de la

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (I)

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (I) FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO BAZIC (I) FIZIOPATOLOGIA TULBURARILOR ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC I. Variațiile phului sanguin: acidoza și alcaloza II. Sistemele tampon ale organismului III. Tulburări ale

Διαβάστε περισσότερα

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca 1 P a g e ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca Conform definitiei dictionarului Merriam-Webster reprezinta nivelul de echilibrul care se stabileste intre activitatea donorilor de H + si acceptorilor

Διαβάστε περισσότερα

Metabolismul ionului de potasiu

Metabolismul ionului de potasiu Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică Fiziologia glandelor endocrine Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică I. Funcţia endocrină a pancreasului Pancreasul sintetizează hormoni cu structură polipeptidică

Διαβάστε περισσότερα

CURSUL 10. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic. I. Homeostazia echilibrului acido-bazic

CURSUL 10. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic. I. Homeostazia echilibrului acido-bazic Obiective I. Homeostazia echilibrului acido-bazic II. Clasificarea dezechilibrelor acido-bazice III. Anionii nedeterminaţi IV. Acidoza metabolică V. Alcaloza metabolică VI. Acidoza respiratorie VII.Alcaloza

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia aparatului urinar

Fiziologia aparatului urinar Fiziologia aparatului urinar Cursul 4 Reglarea funcţiei renale. Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea. 1) Reglarea nervoasă a activităţii renale SNVS inervează: - musculatura

Διαβάστε περισσότερα

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1 ECHILIBRE ACIDO-BAZICE 1 DISOCIEREA APEI 2 H 2 O H 3 O + + OH - H 3 O + H + PRODUS IONIC AL APEI: + c P H K = [ H ] [ OH ] = 2 O P H O = 2 = 10 14 M 2 (25 o C ) ÎN APA PURĂ + [ H ] = [ OH ] = PH 2 O =

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia fibrei miocardice

Fiziologia fibrei miocardice Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (II)

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (II) FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO BAZIC (II) ACIDOZELE METABOLICE 1. Clasificarea fiziopatologică 2. Compensarea respiratorie 3. Mecanismul corector renal 4. Tipuri de acidoze metabolice 4.1. ACIDOZELE

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA) ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Το άτομο του Υδρογόνου

Το άτομο του Υδρογόνου Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες

Διαβάστε περισσότερα

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Περιοδικός πίνακας: α. Είναι µια ταξινόµηση των στοιχείων κατά αύξοντα

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

1. ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A RINICHILOR

1. ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A RINICHILOR 1. ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A RINICHILOR Omul este supus permanent unor agresiuni exogene, precum şi variaţiilor propriului metabolism. În ciuda fluctuaţiilor permanente în jurul valorilor ideale, compoziţia

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul cardiovascular

Sistemul cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. 1. Ο ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ Οι άνθρωποι από την φύση τους θέλουν να πετυχαίνουν σπουδαία αποτελέσµατα καταναλώνοντας το λιγότερο δυνατό κόπο και χρόνο. Για το σκοπό αυτό προσπαθούν να οµαδοποιούν τα πράγµατα

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI DISCIPLINA REPRODUCŢIE, OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI DISCIPLINA REPRODUCŢIE, OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI DISCIPLINA REPRODUCŢIE, OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE LUCRARE DE LICENŢĂ COORDONATOR ŞTIINŢIFIC ASIST. UNIV.

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

3. Η διάρκεια της διαβούλευσης ορίζεται σε τέσσερις (4) ημέρες από την ημέρα ανάρτησης.

3. Η διάρκεια της διαβούλευσης ορίζεται σε τέσσερις (4) ημέρες από την ημέρα ανάρτησης. ΕΛΛΗΝΙΚΗ 1 Η Υ.ΠΕ. ΑΤΤΙΚΉΣΑ ΔΗΜΟΚΡΑΤΊΑ ΓΕΝΙΚΟ ΝΟΣΟΚΟΜΕΙΟ ΑΘΗΝΩΝ «ΙΠΠΟΚΡΑΤΕΙΟ ΠΠΟΚΡΑΤΕΙΟ» ΔΙΟΙΚΗΤΙΚΗ-ΟΙΚΟΝΟΜΙΚΗ ΥΠΗΡΕΣΙΑ ΥΠΟΔΙΕΥΘΥΝΣΗ ΟΙΚΟΝΟΜΙΚΟΥ ΤΜΗΜΑ ΠΡΟΜΗΘΕΙΩΝ Ταχ. Δ/νση: Βασ. Σοφίας 114 Αθήνα, 22.07.2014

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali. Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Reactia de amfoterizare a aluminiului Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΗΛΕΚΤΡΟΝΙΚΗ ΟΜΗ ΚΑΙ Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΤΟ ΜΕΓΕΘΟΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Ατομική ακτίνα (r) : ½ της απόστασης μεταξύ δύο ομοιοπυρηνικών ατόμων, ενωμένων με απλό ομοιοπολικό δεσμό.

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Definitii fiziologie

Definitii fiziologie Definitii fiziologie 1Apa in organism - compartimente hidrice enumerare, caracteristici (LIC, LEC, TBW) Compartimentul intracelular (LIC) Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40G - 28 L (70 Kg); Apa

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40 1 CUPRINS 1.MEDIUL INTERN. SÂNGELE 1.1.Homeostazia celulară şi a mediului intern... 5 1.1.1.Homeostazia celulară... 5 1.1.1.1. Membrana celulară... 6 1.1.1.1.1.Canalele membranare...7 1.1.1.1.2.Proteinele

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I)

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I) FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I) CLASIFICAREA TULBURARILOR HIDRICE * In funcție de nivelul de hidratare în spațiile EC și IC, tulburarile hidrice pot fi: Hiperhidratări: Intracelulare

Διαβάστε περισσότερα

Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte

Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte Articol tehnic Echilibrarea hidraulică Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte Obţinerea unui echilibru hidraulic superior în sistemele de încălzire cu ajutorul robinetului Danfoss Dynamic

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Φασματοσκοπία υπεριώδους-ορατού (UV-Vis)

Φασματοσκοπία υπεριώδους-ορατού (UV-Vis) Καλαϊτζίδου Κυριακή Φασματοσκοπία υπεριώδους-ορατού (UV-Vis) Μέθοδος κυανού του μολυβδαινίου Προσθήκη SnCl 2 και (NH 4 ) 6 Mo 7 O 24 4H 2 O στο δείγμα Μέτρηση στα 690nm Μέτρηση 10-12min μετά από την προσθήκη

Διαβάστε περισσότερα

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ Περίοδοι περιοδικού πίνακα Ο περιοδικός πίνακας αποτελείται από 7 περιόδους. Ο αριθμός των στοιχείων που περιλαμβάνει κάθε περίοδος δεν είναι σταθερός, δηλ. η περιοδικότητα

Διαβάστε περισσότερα

Οξεοβασική ισορροπία. Θεόδωρος Βασιλακόπουλος. Αναπληρωτής Καθηγητής Εντατικής Θεραπείας-Πνευμονολογίας ΕΚΠΑ

Οξεοβασική ισορροπία. Θεόδωρος Βασιλακόπουλος. Αναπληρωτής Καθηγητής Εντατικής Θεραπείας-Πνευμονολογίας ΕΚΠΑ Οξύ ph Βάση Οξεοβασική ισορροπία Θεόδωρος Βασιλακόπουλος Αναπληρωτής Καθηγητής Εντατικής Θεραπείας-Πνευμονολογίας ΕΚΠΑ ph= - log [H + ] [H + ] σε mol/l ή Eq/L [H + ] = 40 neq/l = 40 x 10-9 Eq/L [HCO 3-

Διαβάστε περισσότερα