FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (I)

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (I)"

Transcript

1 FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO BAZIC (I)

2 FIZIOPATOLOGIA TULBURARILOR ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC I. Variațiile phului sanguin: acidoza și alcaloza II. Sistemele tampon ale organismului III. Tulburări ale echilibrului acidobazic de origine metabolică IV. Tulburări ale echilibrului acidobazic de origine respiratorie

3 I. VARIATIILE phului SANGUIN Starea echilibrului acidobazic este reflectată de concentrația ionilor de H + deoarece: phul unei soluţii este egal cu logaritmul cu semn schimbat al activităţii ionilor de hidrogen exprimat în valoare absolută. în organismul uman, activitatea ionilor de hidrogen este egală cu concentraţia ionilor de hidrogen, phul fiind invers proporțional cu concentrația ionilor de H +. ph = log (concentrația H + ) Variațiile fiziologice ale phului plasmatic se află în intervalul 7,35 7,45

4 I. VARIATIILE EXTREME ALE phul SANGUIN Raportul fiziologic H 2 CO 3 /HCO 3 este de 1:20 Echilibrul reacției este situat în zona de ph ușor alcalin (7.4). Variațiile patologice maxime ale phului se situează între 6.9 și 7.8; peste aceste valori nu mai este posibilă supraviețuirea. Deplasarea echilibrului: La stânga deficit de baze sau exces de acizi. La dreapta exces de baze sau deficit de acizi Joyce LeFever Kee, Betty J. Paulanka,Carolee Polek. AcidBase Balance and Imbalance Third Edition. Delmar Cengage Learnîng, 2010

5 I. VARIATIILE phului SANGUIN SURSE DE IONI DE HIDROGEN în ORGANISMUL UMAN Surse de ioni de hidrogen (H + ) Majoritatea ionilor de H + provin din metabolismul celular (Normal: meq/zi) prin: metabolizarea compușilor organici (proteine, lipide, carbohidrati) care generează: Acizi și corpi cetonici ce pot fi preluați în ciclul Krebs CO 2 în circulație sunt în echiilibru cu H 2 CO 3 (acid carbonic, sau acid volatil) CO 2 se elimină pe cale respiratorie Acizi ce nu pot fi degradați până la CO 2 (acid uric, oxalic, glucuronic și hipuric) fac parte tot din categoria acizilor nonvolatili, numiți și acizi noncarbonici eliminare urinară degradarea proteinelor care conţin fosfor sau sulf eliberare de acid fosforic/sulfuric (acizi nonvolatili) în spaţiul extracelular eliminare urinară În condiţii fiziologice, variaţiile relativ reduse ale valorilor phului plasmatic se datorează: Intervenției sistemelor tampon ce controlează phul plasmatic Eliminării CO 2 la nivel respirator Eliminării acizilor noncarbonici la nivel renal

6 I. VARIATIILE phului SANGUIN RELATIA ACIZI BAZE ACIZII Substanțe capabile să elibereze H + BAZELE Substanțe capabile să accepte H + HCl H + + Cl H 2 CO 3 H + + HCO 3 Acid lactic H + + lactat NH 4 + H + + NH 3 HCl H 2 CO 3 Acid lactic NH 4 + H + + Cl H + + HCO 3 H + + lactat H + + NH 3 Acidul poate fi slab sau puternic, în funcție de gradul de eliberare a ionilor de H + : HCl acid puternic Acidul lactic acid slab Orice acid se disociază întro bază și un ion de H + O bază slabă și un acid slab sunt substanțe tampon!

7

8 I. VARIATIILE phului SANGUIN ACIDOZA Acidemia reprezintă scăderea phului sub limita de 7,35 Acidoza reprezintă procesul fiziopatologic prin care scade phul sanguin. Stadiul acidozei Limitele phului I Usoară 7,35 7,11 II Moderată 7,10 6,93 III Avansată 6,92 6,9 IV Severă <6,89 Acidoza este un dezechilibru al phului în sensul prezenței unui surplus de sarcini acide față de cele bazice ce se produce prin: Acumularea de CO 2 prin: Scăderea ventilației alveolare eficiente scăderea eliminării de CO 2 Scăderea HCO 3 plasmatic prin: Scăderea eliminării HCO 3 la nivel renal Creșterea consumului de HCO 3 în procesul de tamponare a excesului de acid produs în organism

9 I. VARIATIILE phului SANGUIN ALCALOZA Alcaliemia reprezinta creșterea phului peste valoarea de 7,45 Alcaloza reprezintă procesul fiziopatologic prin care crește phul sanguin Stadiul alcalozei Limitele phului I Usoară 7,45 7,52 II Moderată 7,53 7,59 III Avansată 7,60 7,68 IV Severă 7,69 7,80 Alcaloza este un dezechilibru al phului în sensul prezenței unui surplus de baze față de sarcinile acide. Alcaloza se produce prin: Acumularea unui exces de HCO 3 ce provin din: Pierderi de HCO 3 pe cale renală sau extrarenală Aport excesiv Pierderea componentei acide creșterea eliminării de CO 2 Hiperventilație

10 I. VARIATIA phului SANGUIN CRITERII DE CLASIFICARE A TULBURARILOR ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC Etiologic: simple exista un singur factor etiologic primar al dezechilibrului complexe sau mixte prezența simultană a ambilor factori etiologici primari Patogenic: respiratorii factorul primar al dezechilibrului este este de origine respiratorie (modificarea respiratorie frecvenței și a amplitudinii ventilației). După modul de instalare se împart în: Acute Cronice metabolice factorul etiologic primar este de origine metabolică. Al gradului de compensare: Compensate: tulburarea primară determină activarea eficientă a mecanismelor compensatorii (pulmonare sau renale); Necompensate: tulburarea initială nu declanșează mecanismele compensatorii Parțial compensate mecanismele compensatorii nu pot echilibra o tulburare primară severă.

11 I. VARIATIA phului SANGUIN CARACTERISTICILE DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE DIN PERSPECTIVA COMPENSĂRII In funcție de gradul compensării, dezechilibrele acidobazice se caracterizează prin: tulburările acidobazice compensate: mecanismele compensatorii mențin phul în limitele fiziologice phul e normal (la limita superioară sau inferioară, după cum este vorba de o alcaloză si, respectiv de o acidoză), valorile paco 2 și ale bicarbonatului seric sunt anormale tulburările acidobazice necompensate tulburarea initială nu declanșează mecanismele compensatorii : phul este modificat, este modificată doar valoarea unuia din parametrii echilibrului acidobazic (paco 2 sau HCO 3 ) tulburările acidobazice parțial compensate mecanismele compensatorii sunt active, dar nu pot echilibra tulburarea primară phul este situat înafara valorilor normale, valorile paco 2 și HCO 3 sunt anormale.

12 I. VARIATIA phului SANGUIN CARACTERISTICILE DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE DIN PERSPECTIVA COMPENSĂRII Rinichiul și plămânii sunt organele care intervin în compensarea tulburărilor echilibrului acidobazic. Se numește mecanism compensator, răspunsul rinichiului sau al plămânului când acestea nu sunt organul care generează dezechilbrul acidobazic: În tulburările primare respiratorii, compensarea se realizează la nivel renal. În tulburările primare metabolice, compensarea se face la nivel respirator. Compensarea renală e mult mai eficientă decât cea respiratorie. Se numește mecanism corector, răspunsul rinichiului sau al plămânului când acestea sunt organul care generează dezechilibrul acidobazic, deoarece și la nivelul lor apar modificări dependente de variația phul plasmatic: În tulburările primar respiratorii, modificarea respirației și a eliminării de CO 2. În tulburările primar metabolice, modificarea eliminării de bicarbonat sau H + sau de ioni tari. Deși și aceste procese încearcă să limiteze tulburarea acidobazică, efectul lor e mult mai redus decât atunci când acționează ca mecanisme compensatorii.

13 II. VARIATIA phului SANGUIN MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE Sistemul Tampon Bicarbonat Prima linie de aparare împotriva modificărilor phului A doua linie de apărare împotriva modificărilor phului: Mecanismul respirator intervine în dezechilibrele de origine metabolică Mecanismul renal intervine în dezechilibrele de origine respiratorie A treia linie de apărare împotriva modificărilor phului Sistemul Tampon Fosfat Sistemul Tampon al proteinelor (Hb) Mecanismul Respirator (excreția CO2) Mecanismul Renal (excreția H + ) Sistemul Tampon Carbonat de Ca Intervenție rapidă (secunde) Intervenție lentă (24 48h)

14 II. SISTEMELE TAMPON A. Sistemul tampon al bicarbonaților B. Sistemul tampon al fosfaților C. Sistemul tampon al proteinelor D. Hemoglobina

15 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE SISTEMELE TAMPON ALE ORGANISMULUI Sistemele tampon sunt sisteme chimice care pot ceda sau pot accepta ioni de H +, neutralizând o încărcătura acidă/bazică excesivă. Structura sistemelor tampon: mixtură de acid slab cu baza conjugată. Componentele sistemului tampon pot fi organice sau anorganice. Tipuri: (în funcție de permeabilitatea la trecerea prin bariera dintre compartimentul EC și IC) Sisteme tampon deschise: componentele perechii (acidbaza) tampon circulă între cele 2 compartimente (compartimentele comunică) Compartimentul extern este un rezervor teoretic nelimitat al componentelor perechii acidbaza tampon. Ex Sistemul tampon al bicarbonaților Sisteme tampon închise: trecerea din EC în IC este limitată de sistemele transportatoare Clasificare: Sistemul tampon al bicarbonaților Sistemul tampon al fosfaților Sistemul tampon al proteinelor Hemoglobina Amoniacul Carbonatul de Ca

16 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE SISTEMELE TAMPON ALE ORGANISMULUI funcția sistemelor tampon: limitarea variatiilor phului, prin interventie imediată înlocuirea acizilor sau bazelor tari (agresoare) cu acizi sau baze slabe (care au capacitate mai redusă de a modifica phul). Fiecărui sistem tampon îi corespunde o constantă de disociere (K a ) specifică ce reflectă raportul între constituenții sistemului tampon la phul la care se echilibrează componenta bazică cu componenta acidă. Pentru sistemul bicarbonaților K a = 6.1, fiind definită ca : Un sistem tampon funcționează cu maximum de eficiență la un ph = +1 K a.

17 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE LOCALIZAREA SISTEMELOR TAMPON ALE ORGANISMULUI Localizare Sistemul Tampon Comentarii Spatiu extracelular Bicarbonat Fosfat Proteine Bicarbonat Rolul cel mai important in tamponarea acidă Puțin important datorită concentrației mici Puțin important datorita concentrației mici Important pentru acidoza metabolica Hemoglobina Important transportor pentru CO 2 Sange Spatiu intracelular Proteine plasmatice Fosfat Proteine Fosfat Rol tampon mai puțin important decât al HCO3 Puțin important datorită concentrației mici Sistem tampon important Sistem tampon important Urină Fosfat Tamponarea acidității titrabile Amoniac Sistem tampon important formarea NH 4 + Os Carbonat de Ca Deine important în acidoza metabolică prelungită

18 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE SISTEMUL BICARBONAȚILOR Sistemul bicarbonaților funcționează astfel: * În prezenţa unor baze tari (hidroxidul de sodiu) NaOH + H 2 CO 3 = H 2 O + NaHCO 3 NaHCO 3 se adaugă la cantitatea preexistentă în organism Creşterea concentraţiei de NaHCO 3 scădere moderată a concentraţiei de H + În lipsa sistemelor tampon, NaOH (bază tare, care acceptă uşor H + ) ar putea determina o scădere severă a concentraţiei H + (o alcaloză severă). Produs din metabolismul celular H + + HCO 3 AC H 2 CO 3 AC CO 2 + H 2 O Bicarbonat Acid Carbonic Dioxid de carbon eliminat renal eliminat respirator (BAZA slabă) (ACID slab) AC anhidraza carbonica

19 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE SISTEMUL BICARBONAȚILOR * În prezenţa unor acizi tari (acid clorhidric) HCl + NaHCO 3 = NaCl + H 2 CO 3 H 2 CO 3 rezultat din această reacţie este un acid slab (mult mai slab decat acidul clorhidric din reacția inițială) disociază greu eliberează cantităţi mici de H + care se adaugă la cantitatea preexistentă în organism determină creşteri moderate ale concentraţiei H +. NaCl este o sare neutră. CO 2 este preluat de hemoglobină şi eliminat pulmonar. Produs din metabolismul celular H + + HCO 3 AC H 2 CO 3 AC CO 2 + H 2 O Bicarbonat Acid Carbonic Dioxid de carbon eliminat renal eliminat respirator (BAZA slabă) (ACID slab) AC anhidraza carbonica

20 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE SISTEMUL BICARBONAȚILOR Sistemul tampon bicarbonat / acid carbonic funcţionează doar dacă organismul îşi menţine caracterul de sistem deschis (cu participarea aparatelor respirator și renal). Deplasarea echilibrului: La stânga deficitului de baze sau excesului de acizi. La dreapta excesului de baze sau deficitului de acizi H + + HCO 3 H 2 CO 3 CO 2 + H 2 O

21 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDO BAZICE SISTEMUL BICARBONAȚILOR Sistemul tampon al bicarbonaţilor este cel mai important sistem tampon extracelular: desi are K a < 1 față de valoarea phului normal, eficiența lui e dată de: posibilitatea de ajustare mai rapidă (în comparatie cu a altor sisteme tampon) a concentrației de CO 2 prin reglarea ventilației. concentraţiile plasmatice ale componentelor sistemului tampon al bicarbonaţilor situate în mod fiziologic la un nivel ridicat : * NaHCO 3 = 24 meq/l; * H 2 CO 3 = 1,2 meq/l; * raportul normal NaHCO 3 / H 2 CO 3 = 20/1 Activitatea sistemului tampon al bicarbonaţilor este asociată cu activitatea sistemului tampon al hemoglobinelor prin mecanismul de membrană Hamburger, fenomen ce reprezintă migrarea/transferul Cl la schimb cu bicarbonatul prin membrana hematiei.

22 FENOMENUL HAMBURGER In sângele capilar periferic CO 2 generat prin metabolismul celular normal difuzează rapid în sange: 8% rămâne în plasmă (3% dizolvat, 5% legat de proteinele plasmatice), 72% trece în hematie CO 2 se dizolva în H 2 O și, în prezența anhidrazei carbonice acid carbonic HCO 3 și H +. H + este preluat de hemoglobina, care elibereaza O 2 (efectul Bohr) O 2 trece în țesuturi. Hb deoxi este o bază mai puternică decât Hb oxigenată, astfel încât, pe masură ce eliberează O 2, Hb devine tot mai capabilă să lege H +. HCO 3 transportat în plasmă cu ajutorul transportorului Cl /HCO 3. Cl are un efect alosteric asupra hemoglobinei, scăzândui afinitatea pentru O 2. p/problem_set_5_item_14

23 FENOMENUL HAMBURGER In capilarul pulmonar O 2 pătrunde în capilarul pulmonar și, din capilar, în hematie concentrația crescută de O 2 din hematie transformă Hb deoxi în oxihb dizlocă H + legat de hemoglobină. H + se leagă de HCO 3 H 2 CO 3 disociază în H 2 O și CO 2. CO 2 difuzează în spatiul alveolar, fiind eliminat din organism. în urma proceselor de mai sus, concentrația HCO 3 în hematie scade. Activitatea schimbătorului Cl /HCO 3 își inversează sensul față de transportul pe care îl realizează la nivel tisular: introduce HCO 3 în hematie și elimină Cl în plasmă. Aportul de HCO 3 în interiorul hematiei este foarte important, acesta participând la o etapă necesară (formarea de H 2 CO 3 ) în eliminarea respiratorie a CO 2. m_set_5_item_14

24 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDO BAZICE SISTEMUL TAMPON AL FOSFAȚILOR Fosfații derivă în special din metabolismul proteic. Sistemul tampon al fosfaţilor este format dintrun acidul slab H 2 PO 4 (dihidrogenfosfat) şi o baza slabă HPO 4 (monohidrogenfosfat). HCl + Na 2 HPO 4 NaH 2 PO 4 + NaCl NaOH + NaH 2 PO4 Na 2 HPO 4 + H2O Activitatea de tamponare a dezechilibrelor acidobazice plasmatice a acestui sistem este neglijabilă componentele acestuia se află în concentraţii plasmatice foarte mici (2mEq/l). Este însa un sistem tampon foarte eficient în mediul intracelular şi în urină pentru că: Are un Ka = 6.8 apropiat de phul intracelular sau de cel urinar Se găsește în concentrație mare atât intracelular, cât și în urină

25 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDO BAZICE SISTEMUL TAMPON AL PROTEINELOR Proteinele plasmatice şi proteinele intracelulare sunt cele mai puternice şi mai diverse sisteme tampon din organism (Ka= 7.4). Aproximativ 70% din capacitatea de tamponare a sistemelor tampon din organism este cea intracelulară. Capacitatea de tamponare individuală a proteinelor este redusă dar proteinele sunt mai bine reprezentate cantitativ decât celelalte sisteme tampon în celule. De aceea, prin însumarea acțiunii lor, proteinele au o contribuție importantă la tamponarea excesului de acizi sau de baze. Modul în care se exercită acțiunea lor de sistem tampon este următorul: Dacă în molecula proteinei există mai mulți aminoacizi dicarboxilici molecula se va comporta ca un acid slab. Dacă în molecula proteinei predomină aminoacizii diaminați proteina se comportă ca baza slaba. Sistemul tampon al proteinelor (exceptând cel al hemoglobinelor) devine eficient după mai multe ore, timp necesar difuziunii din spatiul EC în celule a H + și, respectiv, a HCO 3 în exces.

26 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE SISTEMUL TAMPON AL HEMOGLOBINEI Hemoglobina intervine rapid în tamponarea phului sanguin, deoarece membrana hematiei este foarte permeabila la trecerea ionilor de H + sau a HCO 3. Legarea H + la hemoglobina (Hb) are loc la nivelul resturilor de histidina (la nivelul ciclurilor imidazol). Capacitatea de tamponare a Hb este dublă fața de capacitatea de tamponare a altor proteine. Sistemul tampon al Hb este format din: hemoglobinatul de potasiu (HbKO 2 ) şi hemoglobina acidă sau Hb redusă (HbH) La nivelul ţesuturilor, HbKO 2 cedează O 2 şi tamponează H + rezultaţi din disocierea H 2 CO 3 astfel: Fixarea H + pe Hb (la nivelul grupărilor imidazolice) duce la formarea HbH + care înlocuieşte H 2 CO 3 HbH este un acid de 20 de ori mai slab decât H 2 CO 3. HbH rămâne doar intraeritrocitar şi, din acest motiv, nu influenţează phul plasmatic.

27 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDOBAZICE SISTEMUL TAMPON AL HEMOGLOBINEI La nivelul plămânului, aceste reacţii se produc în sens învers: HbH HbO 2 + H 2 CO 3 Hb, ca sistem tampon, este implicată doar în compensarea tulburărilor acidobazice de origine respiratorie.

28 II. MECANISME DE COMPENSARE A DEZECHILIBRELOR ACIDO BAZICE SISTEMELE TAMPON Sistemele tampon limitează dar nu se opun variaţiilor phului plasmatic. Variaţiile phului plasmatic sunt determinate de variaţiile concentraţiilor plasmatice ale componentelor sistemelor tampon: În agresiuni reprezentate de acizi tari creşte concentraţia de H 2 CO 3 (componenta acidă a sistemului tampon) acidoza În agresiunile reprezentate de baze tari creşte concentraţia NaHCO 3 (componenta bazică a sistemului tampon) alcaloza Restabilirea phului plasmatic normal implică modificarea concentraţiei plasmatice a componentelor sistemului tampon al bicarbonaților prin intervenția: Rinichiului (împreună cu sistemul tampon al Hb) controlează concentraţia plasmatică a NaHCO 3 Plămânului controlează concentraţia plasmatică a H 2 CO 3. Sistemele tampon reprezintă calea comună prin care se produce atât DEREGLAREA cât şi RESTABILIREA echilibrului acidobazic.

29 MECANISME DE COMPENSARE în tulburările ACIDOBAZICE CO 2 + H 2 O H 2 CO 3 H + + HCO 3 Hiperventilația scade concentrația plasmatică a H 2 CO 3 (alcaloză respiratorie) Hipoventilația crește concentrația plasmatică a H 2 CO 3 (acidoză respiratorie) Dacă ventilația pulmonară se oprește pentru 20 min, PaCO 2 crește la 110 mmhg (13.3 kpa) și ph scade la Dacă funcția renală se oprește pentru 20 de min, phul arterial nu se schimbă (McNamara J, and Worthley LI: Acidbase balance. Part I: Physiology. Crit Care Resusc 2001; 3: pp ). Rinichii elimină sau rețin Ionii de H + sau de bicarbonat

30 TEORIA STEWART SID plasmatic. Teoria echilibrului HCO 3 și a H + explică modificarea de ph în majoritatea situațiilor clinice; în unele tulburări electrolitice sau în hipoproteinemii, înțelegerea modificării phului a fost completată de Stewart cu teoria fizicochimică. Conform acestei teorii, gradul de disociere a H 2 CO 3 în H + și HCO 3 (phul) nu se datorează doar concentrației bicarbonatului și nivelului de CO 2, ci și diferenței între ionii tari pozitivi și ionii tari negativi și a încărcaturii anionice totale a sângelui. Ionii tari (total disociați în sânge): sunt reprezentați de Na +, K +, Ca +, Mg + și Cl. Diferența plasmatică a ionilor tari (în engleză "strong ion difference", prescurtat SID) se poate exprima prin următoarea formulă matermatică: SID (mmol/litru) = [Na + ] + [K + ] + [Ca 2+ ] + [Mg 2+ ] [Cl ]; Creșterea concentrației Na + sau scăderea concentrației Cl (pentru că sunt cei mai bine reprezentați cantitativ în plasmă) vor duce la creșterea SID și la alcaloză metabolică prin creșterea bicarbonatului pentru menținerea electroneutralității sângelui și prin scăderea formării de protoni din disocierea acidului carbonic și chiar și a apei. În schimb, scăderea concentrației Na + sau creșterea concentrației Cl vor avea efect contrar, generând o acidoză metabolică. Modificările SID influențează și reabsorbția bicarbonatului și eliminarea H + în celulele tubulare renale.

31 TEORIA STEWART Încărcătura anionică totală a sângelui (A tot ) este suma tuturor perechilor de substanțe tampon (reprezentate mai ales de acizii slabi, monoprotici (HA) și anionii lor conjugați [A ]. Acizii monoprotici sunt acizi care pot dona un singur atom de H + întro soluție apoasă. Anionii conjugați ai acizilor slabi sunt reprezentați de albumină și fosfati. Formula generală pentru A tot este: A tot = [HA] [A ] Dacă nu am ține cont de încărcătura anionică a sângelui, sau dacă aceasta ar fi constantă (altfel spus în limitele valorilor normale ale componentelor ei), SID ar fi egal cu excesul de baze măsurat în mod normal de aparatele Astrup. Diferențe între BE (excesul de baze) și SID apar doar în condițiile în care anionii plasmatici variază față de valoarea normală. Atot se calculează astfel: A tot = k [proteine totale în g/dl]

32 TEORIA STEWART Ecuația dezvoltată de Stewart pentru identificarea relației între compușii plasmatici care determină phul este o ecuație polinomială de gradul 4. Simplificat, modelul Stewart al factorilor care determină phul sângelui poate fi redat prin următoarea formulă: [SID] [A ] = [HCO 3 ] + [CO 3 2 ] + [(OH )] [H + ]; Se poate constata din această formulă ca transportul transmembranar al ionilor tari influențează phul prin teoria Stewart poate fi explicată relația directă între tulburările electrolitice și cele acidobazice. Teoria Stewart explică dezechilibrele acidobazice prin integrarea funcționalității mai multor organe decât rinichii și plămânii, așa cum este explicat în teoriile clasice, deoarece la realizarea echilibrului acidobazic plasmatic contribuie, alături de rinichi și plămân, ficatul (în special în determinarea valorii A tot ) sau intestinul și celelalte țesuturi în care au loc schimburi de membrană ale ionilor tari ce determină nivelul plasmatic al K, Cl, etc. Din ecuația de mai sus se poate, de asemenea, concluziona că: Acidoza rezultă din scăderea SID sau creșterea pco 2 și A tot ; în aceste circumstanțe se permite o mai bună disociere a acidului carbonic și a apei, cu eliberare crescută de protoni. Alcaloza, dimpotrivă, rezultă din creșterea SID sau scăderea pco 2 și A tot.

33 III. TULBURĂRILE ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC DE ORIGINE METABOLICA A. ACIDOZELE METABOLICE B. ALCALOZELE METABOLICE

34 III. TULBURĂRI ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC DE ORIGINE METABOLICA A. ACIDOZE METABOLICE 1. Clasificare fiziopatologică: Tip 1 de acidoză metabolică (prin consum crescut de bicarbonat, în condiţiile acumulării excesive de H + ) Tip 2 de acidoză metabolică (prin pierderi de bicarbonat) pe cale digestivă pe care renală 2. Clasificarea paraclinică Acidoze metabolice cu deficit anionic crescut Acidoze cu deficit anionic normal B. ALCALOZE METABOLICE 1. Alcaloze metabolice prin pierderi primare de H + (vărsături incoercibile) 2. Alcaloze metabolice prin acumulare primară de HCO 3 (hiperaldosteronism)

35 A. ACIDOZELE METABOLICE 1. Clasificarea fiziopatologică 2. Mecanisme de compensare respiratorie 3. Mecanismul corector renal 4. Tipuri de acidoze metabolice

36 III. TULBURĂRI ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC DE ORIGINE METABOLICA ACIDOZELE METABOLICE CLASIFICAREA FIZIOPATOLOGICĂ Acidozele metabolice sunt tulburări ale echilibrului acidobazic de origine metabolică ce sunt caracterizate prin scăderea phului seric, scăderea bicarbonatului și hiperventilație compensatorie cu scăderea paco 2 1. Clasificare fiziopatologică: Tip 1 de acidoză metabolică (prin consum crescut de bicarbonat, în condiţiile acumulării excesive de H + ) Producţie tisulară crescută / aport exogen de acizi tari nevolatili Scăderea eliminării renale a H + Tip 2 de acidoză metabolică (prin pierderi de bicarbonat) pierderi de HCO 3 pe cale digestivă pierderi de HCO 3 pe care renală

37 ACIDOZELE METABOLICE TIP 1 DE ACIDOZĂ METABOLICĂ Produse prin consum crescut de HCO 3, în condiţiile acumulării excesive de H +. Producţie tisulară crescută / aport exogen de acizi tari nevolatili acidoză lactică (Ex: hipoxie, şoc hipovolemic, şoc septic, anemie) acidocetoză (diabetică, malnutriţie) acidoză accidentala prin substanţe toxice (etanol, metanol, etilenglicol) sau medicamente) In acest tip de acidoze: Funcţia renală este normală sau moderat afectată, acumularea de compuși acizi fiind datorată în principal cantității mari în care sunt produși. Scăderea eliminării renale a H + acidoze renale tubulare (ART) insuficienţă renală In acest tip de acidoze: Funcţia renală este, de cele mai multe ori, alterată: retenţie H + la nivel renal creşte concentrația plasmatică a H + Producţia tisulară de H + este normală.

38 PRODUCŢIE TISULARĂ CRESCUTĂ / APORT EXOGEN DE ACIZI TARI NEVOLATILI acid lactic hipoxie şoc hipovolemic şoc septic anemie substanţe toxice etanol metanol etilenglicol medicamente corpi cetonici diabet malnutriţie Acumulare de H + consumul bicarbonatului plasmatic

39 SCĂDEREA ELIMINĂRII RENALE A H + acidoze renale tubulare (ART) tip 1 distală tip 2 proximală tip 3 mixtă tip 4 deficit de aldosteron insuficienţă renală Acumulare de H + Consumul bicarbonatului plasmatic

40 ACIDOZELE METABOLICE TIP 2 DE ACIDOZĂ METABOLICĂ Produse prin pierderi de HCO 3 pierderi de HCO 3 pe cale digestivă diarei profuze (holeră) fistule biliare, pancreatice sau intestinale (postchirurgicale) pierderi de HCO 3 pe care renală insuficienţa renală cronică (forme avansate) Insuficiența corticosuprarenală (boala Addison)

41 A. ACIDOZELE METABOLICE 1. Clasificarea fiziopatologică 2. Mecanisme de compensare respiratorie 3. Mecanismul corector renal 4. Tipuri de acidoze metabolice

42 ACIDOZELE METABOLICE SCHEMA GENERALA A MECANISMELOR DE COMPENSARE Pierdere de baze sau Exces de acizi Depășirea capacității de tamponare a sistemelor tampon EC și IC Scădere ph Compensare respiratorie Mecanism corector renal HIPERVENTILAȚIE creșterea ELIMINARII RENALE DE ACIZI Scade paco 2 Crește NH 3 + H + NH 4 + și HPO H + H 2 PO 4 Scade CO 2 + H 2 O Scade H 2 CO 3 Crește excreția acida urinară Crește reabsorbția de HCO 3 Scade H + seric Mecanism compensator

43 SUCCESIUNEA TEMPORALA DE INTERVENTIE A MECANISMELOR DE COMPENSARE IN DEZECHILIBRELE ACIDOBAZICE

44 ACIDOZELE METABOLICE MECANISME DE COMPENSARE RESPIRATORIE Compensarea tulburarilor acidobazice de tip metabolic se realizeaza prin modificarea adaptativă a amplitudinii și a frecvenţei mişcărilor respiratorii. Centrul respirator se activează în 13 minute de la apariţia unui dezechilibru acidobazic. Prin eliminarea unei cantităţi crescute de CO 2, plămânul controlează direct concentraţia bicarbonaţilor în sânge: prin hiperventilaţie creşte eliminarea CO 2 : scade presiunea parţiala a CO 2 în sângele arterial (hipocapnie) şi scade concentraţia plasmatică a H 2 CO 3 *Hiperventilația are un potențial limitat de compensare, deoarece scăderea marcată a presiunii arteriale a CO 2 : hipocapnia în celula tubulară renală crește phul intratubular scade eliminarea de H + și reabsorbția de HCO 3 se accentuează acidoză

45 ACIDOZELE METABOLICE MECANISME DE COMPENSARE RESPIRATORIE Relația între variatia phului, variatia paco 2 și ventilatia alveolara Ventilația alveolară (V A ) = cantitatea de aer ce ajunge în alveole/minut. V A = Frecv resp. X (volumul curent spatiul mort) Variația paco 2 are un rol mai important în reglarea ventilației alveolare decât o are variația phului: creșterea paco 2 creștere direct proportională a V A rapidă, cvasi liniară și importantă (V A crește de ori fața de valoarea normală la un paco 2 de 90 mmhg). scăderea phului < 7.35 creștere mult mai mică a V A (până la de maximum 4 ori, la un ph=7)

46 ACIDOZELE METABOLICE MECANISME DE COMPENSARE RESPIRATORIE Stimularea centrului respirator prin zona chemosenzitivă bulbară. Chemoreceptorii centrali sunt sensibili la variația H +. Ionii de H + trec greu prin bariera hematoencefalică (BHE) rol compensator redus. CO 2 trece cu usurință BHE. La acest nivel este hidratat, rezultând H + care stimulează centrul respirator. Stimularea centrului respirator prin chemoreceptorii de la nivelul carotidei și arcului aortic este transmisă prin nervii IX și, respectiv nervul X. Chemoreceptorii periferici sunt sensibili la: Variația presiunii parțiale a O 2 în sânge (pao 2 ), dacă aceasta scade < 70 mmhg Receptorii carotidieni sunt sensibili și la variația paco 2 și ph. Guyton and Hall, Textbock of medical physiology, Reglation of Respiration, Elselvier Sanders, 2006

47 ACIDOZELE METABOLICE MECANISME DE COMPENSARE RESPIRATORIE Succesiunea de fenomene care are loc odata cu scăderea phului seric este următoarea: Scăderea phului seric stimulează initial centrii respiratori bulbari prin aferențe cu originea în chemoreceptorii carotidieni (chemoreceptorii aortici sunt sensibili doar la variatia O 2, nu și la variatia H + plasmatic) Activarea ventilației scădere a paco 2 ce poate restabili phul. Dacă se menține un nivel crescut de CO 2 : CO 2 traversează bariera hematoencefalică nivelul CO 2 în lichidul cefalorahidian (LCR) se echilibreaza cu cel seric. Efectul vasodilatator local al CO 2 îi facilitează difuziunea. Nici H +, nici HCO 3 nu trec rapid prin bariera hematoencefalică. CO 2 care a difuzat în LCR, se combină la acest nivel cu H 2 O formând acid carbonic, care disociază în H + si HCO 3 cu scăderea phului LCR stimulare chemoreceptori bulbari crește frecvența și amplitudinea respirației.

48 ACIDOZELE METABOLICE MECANISME DE COMPENSARE RESPIRATORIE creșterea productiei tisulare de CO 2 în sangele periferic CO 2 + H 2 O= H 2 CO 3 Scade ph crește paco 2 H* + HCO 3 Trece greu bariera hematoencefalica Activare chemoreceptori aortici și carotidieni CO 2 trece rapid prin bariera hematoecefalica în SNC CO 2 + H 2 O= H 2 CO 3 H* + HCO 3 Activare arie chemosenzitiva bulbara Stimulare cc. respiratori crește frecventa și amplitudinea mișcărilor respiratorii crește eliminarea de CO 2 Mecanism corector Efect direct Efect de intensitate redusă

49 ACIDOZELE METABOLICE MECANISME DE COMPENSARE RESPIRATORIE Mecanismul de compensare respirator în acidoze este limitat pentru că : Dupa 2448 h, perioadă în care bicarbonatul seric a difuzat lent în LCR, are loc tamponarea H + (prin cantitatea suplimentară de HCO 3 ce a ajuns în LCR), cu revenirea phului LCR la nivel normal dispariția hiperventilației. Acest mecanism explică de ce în insuficiența respiratorie, deși există o creștere a paco 2, răspunsul centrilor bulbari la hipercapnie (hiperventilația) poate să lipsească.

50 A. ACIDOZELE METABOLICE 1. Clasificarea fiziopatologică 2. Mecanisme de compensare respiratorie 3. Mecanismul corector renal 4. Tipuri de acidoze metabolice

51 MECANISMUL COMPENSATOR RENAL In general, mecanismele de compensare sau de corectare renală au o perioadă de latenţă mai mare (ore sau zile) fața de latența mecanismului respirator. Activitatea renală reprezintă mecanismul care definitivează compensarea tulburărilor acidobazice. Intervenţia rinichiului în compensarea dezechilibrelor acidobazice se concretizează în: 1. Reabsorbţia tubulară a ionilor de bicarbonat (HCO 3 ) și secretia de ionilor de H + 2. Excreţia acizilor nevolatili (fixed acids) prin: Sistemul tampon al amoniului Sistemul tampon al fosfaților 3. Răspunsul renal la aldosteron 4. Rolul rinichiului în excreția potasiului

52 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMUL CORECTOR RENAL Acidozele metabolice sunt rezultatul creșterii sarcinilor acide sau a scăderii HCO 3. Compensarea renala poate interveni asupra ambelor mecanisme, astfel: Reabsorbţia tubulară a ionilor bicarbonat (HCO 3 ): în mod normal toată cantitatea de HCO 3 filtrată glomerular este reabsorbită pentru compensarea productiei fiziologice zilnice de sarcini acide. Pierderea urinară de HCO 3 echivalează cu adăugarea de sarcini acide în organism (rămân în sânge mai puțini ioni de bicarbonat care să tamponeze H + rămâne un exces net de H + ). Regenerarea tubulară a ionilor bicarbonat Pentru compensarea acidozei, pe lângă reabsorbția HCO 3 (care elimină producția fiziologică de acizi) are loc și regenerarea HCO 3 prin schimbul cu H + tamponarea excesului de acizi produși în stările de acidoză Secreția concomitentă de H + în urină este un proces activ, ce necesită consum energetic pentru funcționarea: ATPazei Na + /H + și a H + ATPazei în tubul contort proximal (TCP) H + ATPazei și K + /H + ATPaza în celulele din tubul contort distal (TCD), în special în cele intercalate de tip A.

53 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMUL CORECTOR RENAL în funcție de localizarea lor la nivelul nefronului, mecanismele renale pot fi clasificate în: 1. Mecanisme ce acționează în tubular contort proximal (TCP): Reabsorbtia HCO 3 filtrat glomerular (90% din cantitatea filtrata) Producția de amoniu 2. Mecanisme ce acționeaza în ansa Henle Reabsorbția bicarbonatului (redusa cantitativ) Recircularea sărurilor de amoniu cu creșterea concentrației NH 3 în medulară 3. Mecanisme ce acționează în tubul contort distal (TCD): Sistemul tampon al fosfaților: secretia tubulara de H + excreția H + sub forma de aciditate titrabilă Secretia și excreția de amoniu în urină Reabsorbția de HCO 3 (510% din cantitatea filtrata) Regenerarea de HCO 3 = excreția acidă netă (renală) = NH Aciditatea titrabilă HCO 3

54 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL Capacitatea de acidifiere renala a diferetelor componente ale tubilor renali

55 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL PCT = tubi contorti proximali CCT= tubi colectori corticali MCT= tubii colectori medulari AcidBase Disorders Thomas D. DuBose

56 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL Reabsorbtia HCO 3 este cuplată cu secreția de H + în TCP (PCT), tubi colectori corticali (CCT), și în tubii colectori medulari (MCT). Un ion H + excretat echivaleaza cu un ion HCO 3 reabsorbit. In TCP se realizează reabsorbția a 90% din HCO 3 filtrat, astfel: la polul luminal acționează schimbătorul Na + /H + și H + ATPaza. Aceste pompe membranare transportă H + în lumen. în lumen, H + se combină cu HCO 3 filtrat, în prezența anhidrazei carbonice tip IV H 2 CO 3 H 2 O + CO 2 CO 2 este liposolubil şi trece cu ușurință în citoplasma celulei TCP unde, sub acțiunea anhidrazei carbonice II se reconstituie H 2 CO 3 care va disocia în: H + preluat de schimbatorul Na + /H + și H + ATPaza înapoi în lumen HCO 3 traversează membrana basolaterală prin intermediul: cotransportorul Na/3HCO 3 și al schimbătorul HCO 3 /Cl (o cantitate mai mică) Activitatea schimbătorul luminal Na + /H + este cu atât mai mare cu cât pompa Na + /K + din membrana bazală este mai activă, deoarece prin activitatea acestei pompe se asigură o concentrație mică de Na + intracelular asigură gradientul de concentrație favorabil preluării Na + din lumen

57 Model funcțional al anhidrazei carbonice (CA) în reabsorbția proximală a bicarbonatului. Bicarbonatul filtrat și protonii secretați de NHE3 formează H 2 CO 3 care e deshidratat de CAIV exprimată în marginea în perie a TCP. CO 2 difuzează pasiv în celulă. CA II asociată cu transportorul Na/3HCO3 (NBCe1) în membrana basolaterală hidratează CO 2 pentru a furniza substratul transportului electrogenic prin NBCe1. CA IV, exprimată basolateral, facilitează reabsorbția prin NBCe1 prin disiparea bicarbonatului la suprafața membranei basolaterale. J.M. Purkerson, G.J. Schwartz. The role of carbonic anhydrases in renal physiology. Kidney International, Volume 71, Issue 2, 2007,

58 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMUL CORECTOR RENAL Reabsorbtia HCO 3 în ramura ascendenta a ansei Henle este similară celei din TCP. In TCD (tubii contorți distali) și TC a) în celulele principale functionează 2 tipuri de pompe de H + : H + ATPaza electrogenică care restabilește electroneutralitatea dependentă de reabsorbția Na + H + /K + ATPaza care facilitează schimbul H + /K + b) în celulele intercalate de tip A, funcționează o H + ATPaza care reabsoarbe 1015% din HCO 3 filtrat și o H + /K + ATPaza. Inserția pompelor apicale de H + în membrana celulelor intercalate și în TC: Este stimulată de excesul de sarcini acide poate crește concentrația H + secretat până la valori de 900 de ori mai mari față de normal. Activitatea crescută a o H + ATPazelor formare de HCO 3 în celulă HCO 3 eliminat în interstițiu prin schimbătorul anionic Cl/HCO 3 (AEI) din polul bazal Lumen Activitatea crescută a pompei H + /K + contribuie la HiperK din acidoze Interstițiu Obs. Activitatea celulelor intercalate de tip A este mai importantă în echilibrul acidobazic decât cea a celulelor principale, deoarece expresia pompelor de H + și H + /K + este mai mare la acest nivel. Clin J Am Soc Nephrol 10: , 2015.

59 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL excreția H + sub forma aciditatii titrabile Aciditatea titrabilă (fosfat monosodic) este forma prin care se elimină zilnic 1030 meq H + /l Sistemul fosfaților este principalul sistem tampon care actioneaza în lumenul tubilor urinari în conditii fiziologice K a al acestui sistem tampon = 6.8 (foarte apropiat de phul urinar normal) Denumirea de aciditate titrabilă provine din modul în care e determinat nivelul acestei forme de excreție de H + și anume prin titrarea (măsurarea) cantității de NaOH ce trebuie adăugată urinii de 24h pentru a reveni la phul de 7.4 (al plasmei). Cu cât phul urinar este mai mic, cu atat aciditatea titrabilă va fi mai mare. La un ph urinar de 5.5, tot fosfatul eliminat în mod normal urinar a fost utilizat în tamponarea H + scăderea în continuare a phului pe seama sistemului tampon al fosfaților este posibilă doar prin excreția în exces de fosfați sau prin sistemul tampon al amoniului

60 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL excreția H + sub forma aciditatii titrabile Sistemul tampon al fosfaților acționează în felul următor: In celula tubulară distală, cea mai mare cantitate de H + se combina cu HCO 3. Dacă cantitatea de H + depășește cantitatea de bicarbonat, excesul de H + este eliminat în polul luminal prin schimb cu Na +. în lumenul tubular, H + se combină cu fosfatul disodic fosfat monosodic excreție de H + Bicarbonatul format în celulele tubulare trece în interstițiu și apoi în capilare, reprezentând o sursă de bicarbonat suplimentară bicarbonatului filtrat inițial. în condiții normale cea mai mare cantitate de fosfat filtrată glomerular este reabsorbită și doar 3040 meq/l/zi sunt disponibili pentru a tampona excesul de ioni de H + Este un mecanism adaptativ cu efect limitat asupra eliminării surplusului de sarcini acide. In acidoze scade activitatea tranportorului Na + /fosfat în TCP crește ușor eliminarea de fosfați

61 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL excreția H + sub forma sarurilor amoniacale Spre deosebire de eliminarea fosfaților, excreția de H + sub forma sărurilor amoniacale (în special NH 4 Cl) poate crește în acidoze de la 3050 meqh + /l, (secreția fiziologică) până la 300 meq/l. In acidozele metabolice, scăderea HCO 3 plasmatic cu 45 meq/l determina o creștere de 4 ori a NH 4 + eliminat urinar.

62 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL excreția H + sub forma sarurilor amoniacale în TCP: NH 4 + este produs prin catabolizarea glutaminei. Aceasta catabolizare se produce în 2 etape: 1. Formarea de NH 4 + și glutamat reactie necesita prezenta unei glutaminaze activate la ph acid Metabolizarea glutamatului un nou ion NH 4 + și aketoglutarat. 2. Eliminarea de NH 4 + și reabsorbția de HCO 3. NH 4 + trece în lumenul tubular cu ajutorul schimbătorului Na + / NH 4+. Metabolizarea aketoglutaratul determină formarea a 2 molecule HCO 3 Guyton Fiziologie umana și mecanismele bolilor, editia 5a W.B.SAUDERS HCO 3 este secretat prin polul bazal cu ajutorul schimbatorul Na/3 HCO 3.

63 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL excreția H + sub forma sarurilor amoniacale în ansa Henle (ah): în porțiunea subțire descendentă a ah, H 2 O iese din tubi concentrare intratubulară a HCO 3 alcalinizare urină favorizarea efuxului de NH 3 creștere NH 3 interstitial în porțiunea ascendentă a ansei Henle există un transport activ de NH 4 + prin cotransportorul Na/K/2Cl (în care poate avea loc substituirea K + de către ionul de NH 4+ ). în hipok substituția este mai facilă crește eliminarea NH 4 + contribuie la alcaloza din hipok în hiperk scade eliminarea NH 4 + contribuie la acidoza din hiperk Amoniacul difuzeaza liber prin membrana tubulară si reintră în celula din TCP se generează un mecanism de multiplicare de tip contracurent efectul net al acestui circuit este crearea unui gradient al NH 4 + între corticală și medulară, în care, la nivelul medularei, nivelul NH 4 + este de câteva ori mai ridicat decât la nivelul corticalei Gradientul corticalămedulară crește în acidoze

64 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL excreția H + sub forma sărurilor amoniacale în TCD și TC: în polul apical al celulei tubulare distale actionează H + ATPaza. Aceasta transportă activ H + format în interiorul celulei. Sunt două mecanisme prin care se formează H + : din NH 4+, astfel: NH 4 + din zona interstițială medulară (unde se găsește în concentrație mare) poate intră în celula tubulară prin substituție cu K + în transportul mediat de ATPaza Na + /K + în interiorul celulei tubulare, NH 4 + disociaza în H + și NH 3 : din dizolvarea CO 2 în H 2 O H + este secretat luminal de H + ATPaza NH 3 difuzează printrun transportor apical prin membrana luminală în lumen se formeaza din nou NH 4 + care însă nu mai poate retrodifuza tubular NH 4 + se elimină în urină ca sare de Cl. celula tubulară distală, prin intermediul anhidrazei carbonice, poate genera H 2 CO 2 din dizolvarea CO 2 în H 2 O. H 2 CO 2 disociază în H + și HCO 3. HCO 3 este reabsorbit în circulație H + este secretat luminal de H + ATPaza AcidBase Disorders Thomas D. DuBose

65 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL In concluzie: În condiţii de acidoză, mecanismul corector la nivelul tubilor renali generează ioni de bicarbonat prin trei mecanisme: secreţia şi excreţia ionilor de hidrogen: din disocierea acidului carbonic, format prin combinarea apei cu CO 2 rezultă ioni de hidrogen şi bicarbonat: Pentru fiecare H + secretat este reabsorbit un ion de HCO 3 secreţia şi excreţia ionilor de amoniu prin activarea metabolizarii glutaminei. Dintro moleculă de glutamină se formează: 2 ioni de amoniu (excretaţi în urină) şi 2 ioni de bicarbonat (reabsorbiţi). creșterea aciditatii titrabile prin creșterea secreției de fosfați (contribuție limitată la acidifierea peste valorile fiziologice) creșterea eliminării distale de H + sau ioni tari, la nivelul celulelor principale și al celulelor intercalate tip A.

66 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL rolul Clorului Transportul Cl în TCP se realizează prin: Transport pasiv, paracelular, generat de gradientul electrochimic și forțele Starling reglat de volumul extracelular. Se realizează astfel 2025% din transport. Conductanță, prin canale de Cl, reglată de concentrația intracelulară și angiotensina II. Realizează 4050% din transport. Transport cuplat (prin schimbătorul de anioni: format, oxalat, bicarbonat) apical reglat de HCO 3, PCO 2, PKC. În TCD, Cl este transportat prin intermediul transportorilor anioninici Cl HCO 3 (AE1) și al pendrinei dar și prin transport paracelular. AE1 este localizat în membrana bazolaterală a celulelor intercalate de tip A pendrina în membrana bazolaterală a celulelor intercalate de tip B. În TCD, pendrina și AE1 sunt reglate de aportul distal de Cl, SID și PCO 2 plasmatic.

67 ACIDOZELE METABOLICE MECANISMULCORECTOR RENAL rolul celulelor intercalate și al clorului au fost identificate 3 tipuri de celule intercalate : tip A: celule care secretă H + tip B: celule care secretă HCO 3 celule nona, nonb cells. Transportori: H + ATPase, Schimbători de H + /K +, Schimbători de Cl /HCO 3 Celule intercalate tip A Interstițiu AE1 lumen SLC4A1 (band 3 protein, anion exchange protein 1 = AE1) mediază schimbul Cl /HCO 3 Naindependent în hematie și în membrana basolaterală a celulelor intercalate tip A Acidoza metabolică: crește AE1 și redistribuie H + ATPazei din membrana basolaterală spre cea apicală contribuie la eliminarea H + Alcaloza metabolică scade AE1 și redistribuie H + ATPaza din zona apicală spre cea bazolaterală. Conductanța de Cl în celulele intercalate este orientată să mențină SID plasmatic în valori normale; de aceea, în deficitele de AE1 apare o acidoza metabolică hipercloremică. Celule intercalate tip B PENDRINA

68 ACIDOZELE METABOLICE MECANISME DE COMPENSARE RENALA Rolul K + Acidoză metabolică se asociază de obicei cu hiperpotasemie deoarece creșterea nivelului plasmatic de H + generează schimburi transmembranare cu K + ieșirea K + din celule. în TCP: Scăderea phului intracelular inhibă activitatea ATP azei Na + /K +. în acest fel este influențată (indirect) preluarea Na + în membrana luminală și eliminarea de sarcini acide crește nivelul Na + la nivelul maculei scade nivelul aldosteronului scade eliminarea distală de K + în TCD: celulele intercalate de tip A secretă H + prin ATP aza H + /K + și prin ATP aza H +. în acidoze, activitatea H + /K + este crescută crește reabsorbția de K + inhibarea ATP azei Na + /K + din membrana bazolaterală a celulelor principale din TCD scade exportul de Na + în spațiul interstițial scade gradientul de concentrație al Na + între celula tubulara și lumen scade eficacitatea schimbului Na + /K + sau Na + /H + la nivel luminal.

69 ROLUL VARIATIEI POTASEMIEI ÎN REGLAREA ACIDOBAZICĂ LA NIVEL RENAL HIPOPOTASEMIA HipoK crește: reabsorbția proximală de HCO 3 sinteza și secreția proximală de NH 4 + Excesul de NH 3 din lumenul nefronului distal crește eliminarea H + Expresia H + K + ATPazei in celulele intercalate din tubii colectori stimulează secreția de H + HIPERPOTASEMIA HiperK reduce: reabsorbția proximală de HCO 3 sinteza și secreția proximală de NH 4 + reabsorbția de NH 4 + prin ansa H. (prin mecanismul competitiv normal al K + cu NH 3 + in cotransportorul NaK2CL reduce concentrația în interstițiul medular scade secreția acidă renală netă Readucerea nivelului seric al K + la valorile normale contribuie la corectarea alcalozei metabolice. HiperK generează acidoză

70 HIPERPOTASEMIA prin redistributia K intre EC si IC Acidoza Acidoza determină un schimb de K + H + și o modificare a funcționalității pompelor și canalelor membranare (în special din mușchiul scheletic hiperk. A. Acidoza metabolică prin aport exogen de sarcini acide presupune, în spațiul EC, existența unui nivel: crescut de H + activitatea schimbătorului membranar NaH care exportă H + și importă Na + (NHE1) scade scăzut de HCO 3 activitatea cotransportorilor NaHCO 3 (NBCe1 și NBCe2) scade Rezultă: un nivel scăzut de Na + intracelular scade activitatea Na/K ATPazei scade preluarea de K + din spațiul EC surplus net de K + EC. Un nivel de scăzut de HCO3 extracelular crește activitatea schimbătorului HCO 3 /Cl crește Cl intracelular crește efluxul de K+ prin cotransportorul K/Cl. B. În acidozele metabolice prin producție endogenă de sarcini acide există un influx puternic al anionului organic în exces și al H + prin transportorii monocarboxilat (MCT; MCT1 and MCT4). Acumularea de acid scade mai mult phul IC se menține o variație de ph între spațiul IC și cel EC care stimulează deplasarea Na + în spațiul IC prin schimbătorul NHE1 și cotransportorul Na/HCO3 acumulare suficentă de Na + intracelular cât să mențină activitatea Na/K ATPazei minimizarea efectelor de schimb a K + între cele 2 compartimente. Palmer BF. Regulation of Potassium Homeostasis Clin J Am Soc Nephrol 2015.

71 VARIATIA POTASEMIEI ÎN TULBURARILE ACIDOBAZICE Acidoza Raspuns compensator H + K + celula Efect H + este tamponat intracelular Hiperpotasemie Alcaloza Raspuns compensator Efect K + celula H + Tendinta de a corecta alcaloza Hipopotasemie: crește eliminarea NH 4 + prin favorizarea trecerii H+ în urină.

72 A. ACIDOZELE METABOLICE 1. Clasificarea fiziopatologică 2. Compensarea respiratorie 3. Mecanismul corector renal 4. Tipuri de acidoze metabolice

73 III. TULBURĂRI ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC DE ORIGINE METABOLICA TIPURI ACIDOZELE METABOLICE CLASIFICAREA PARACLINICĂ Clasificarea paraclinică Acidoze cu deficit anionic normal (hipercloremice) Defecte de acidificare renală Pierderi digestive de HCO 3 Administrare/ingestie de soluții acide ce conțin clor Acidoze metabolice cu deficit anionic crescut Productie endogenă crescută de acizi Aport exogen de sarcini acide Scăderea eliminării renale de H +

74 ACIDOZELE METABOLICE Suma tuturor cationilor plasmatici este egală cu suma tuturor anionilor plasmatici. Deficitul anionic reprezintă o metodă de măsurare a anionilor şi cationilor nemăsurabili prin metodele standard. Cei mai importanți cationi nemăsurați sunt: calciul, magneziul, gama/globulinele și potasiul. Cei mai mulţi anioni nemăsuraţi sunt proteinele plasmatice (și, în cadrul acestora, albumina reprezintă cea mai mare cantitate), sulfații și lactații. Deficitul anionic (Δ) = CN AN = (Na + + K + ) (Cl + HCO 3 ) valori plasmatice normale: 12 +/ 4 meq/l Valoarea normală a deficitului anionic rezultă din existenţa mai multor anioni plasmatici nemăsuraţi decât cationi plasmatici nemăsuraţi.

75 Creşterea deficitului anionic indică: ACIDOZELE METABOLICE creşterea anionilor nemăsuraţi (alţii decât Cl şi HCO 3 ), scăderea cationilor nemăsuraţi (hipocalcemii, hipomagneziemii, hipopotasemii) sau existența ambelor modificări în stări de hemoconcentrație, prin creșterea relativă a albuminei În condiţii patologice, deficitul anionic poate fi crescut dacă: bicarbonatul este consumat pentru a neutraliza : acizii rezultaţi din creşterea producţiei tisulare (acidoză lactică, cetoacidoza) sau acizi rezultaţi din ingestia unor substanţe (etanol, metanol etc). și Cl rămâne la valori normale. Dacă Cl este crescut (ca în acidozele hipercloremice) deficitul anionic este normal.

76 RELAȚIA GAP ANIONIC TEORIA IONILOR TARI Există puncte comune între utilizarea gapului anionic și teoria Stewart privind phul plasmatic. În fapt, gapul anionic este o componenta a ionilor tari din ecuația Stewart. Cum principalul component anionic plasmatic este albumina, ajustarea gapului anionic la nivelul albuminei ar fi o modalitate de reconciliere a principalelor teorii care guvernează echilibrul acidobazic. Pentru fiecare 1g/dl de scădere a albuminemiei, deficitul anionic scade cu 2.5 meq/l; această corecție ar trebui aplicată la gapul anionic măsurat clasic doar prin diferențele ionilor tari. O formulă simplificată de corectare a gapului anionic care nu ține cont decât de influența albuminei asupra echilibrului, a fost propusă de Figge: AG C = AG x ([albumină normală] [abumină pacient]) Aceste formule sunt indicate la pacienți în stare gravă, situație des întâlnită la bolnavii cu dezechibre acute ale echilibrului acidobazic, la care, de foarte multe ori se asociază dezechilbre hidroelectrolitice, metabolice sau nutriționale.

77 ACIDOZELE METABOLICE ACIDOZELE HIPERCLOREMICE Defecte de acidificare renală acidoza tubulară renală proximală acidoza tubulară renală distală clasică acidoza tubulară renală hiperkaliemică IRC stadii incipiente Pierderi digestive de HCO 3 Diareea Pierderi intestinale prin ureterosigmoidostomia Administrare/ingestie de solutii acide ce contin clor: Administrare de HCl, Arginină HCl, Lizină HCl Ingestia de CaCl 2 sau NH 4 Cl ACIDOZELE CU DEFICIT ANIONIC Productie endogenă crescută de acizi Ketoacidoza Diabet zaharat Alcoolism Inanitie Acidoza lactică Aport exogen de sarcini acide: cu gap osmolal: Metanol, Etilen glicol fără gap osmolal: Salicilati, Paraldehida Scăderea eliminării renale de H + Uremia (filtrare deficitara a anionilor produși prin metabolismul normal

78 ACIDOZELE METABOLICE 1. Clasificarea fiziopatologică 2. Compensarea respiratorie 3. Mecanismul corector renal 4. Tipuri de acidoze metabolice 4.1. ACIDOZELE HIPERCLOREMICE (cu deficit anionic normal) 4.2. ACIDOZELE CU DEFICIT ANIONIC CRESCUT

79 ACIDOZE METABOLICE HIPERCLOREMICE ACIDOZELE TUBULARE RENALE (ATR) ATR se caracterizeaza prin alterarea secreţiei ionilor de H + în nefronul proximal sau distal sau a reabsorbţiei HCO 3 acidoză metabolică cu evoluţie cronică. Clasificarea ATR: Tip 1 distală Tip 2 proximală Tip 3 mixtă Tip 4 lipsa de răspuns a tubilor renali la aldosteron

80 ACIDOZE METABOLICE HIPERCLOREMICE ACIDOZELE TUBULARE RENALE TIP I În condiţii normale, nefronul menţine un gradient de concentraţie a ionilor de H între urină primară şi sângele peritubular de 1000/1. ATR tip 1 se caracterizează prin alterarea capacităţii nefronului distal de a dezvolta acest gradient, astfel încât, se constată că phul urinar nu scade sub 5.5. În ATR distală există un defect la nivelul celulelor tubulare: scade producţia de ATP scade numărul de pompe de H + ATPază dispariţia gradientului electric sau chimic lumen/celulă tubulară există o permeabilitate anormală a epiteliului tubular (este afectată retrodifuzia H + ) este alterat schimbul Cl /HCO 3

81 ACIDOZE METABOLICE HIPERCLOREMICE ACIDOZELE TUBULARE RENALE TIP I clasificare ART primară, apare în special la femei: mutație a schimbătorului Cl /HCO 3 din membrana bazală. ART secundară: apare ori de câte ori este diminuată capacitatea celulei renale de a produce energia necesară funcționării pompelor de H + sau dacă numărul de nefroni funcționali este mic procesele de schimb active sunt încetinite sau abolite excesul de H + nu mai este eliminat. Poate apărea în : nefropatii tubulointerstiţiale: pielonefrite cronice, medicamentoase (tratament cu amfotericina B, compuși cu litiu), toxice. boli autoimune (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjogren) rinichi polichistic transplant renal nefrocalcinoză

82 ART tip I evoluează în trei faze: ACIDOZE METABOLICE HIPERCLOREMICE ACIDOZELE RENALE TUBULARE TIP I 1. faza de instalare a acidozei metabolice: tamponare excesului plasmatic de H + : sistemul tampon HCO 3 / H 2 CO 3 (creşte reabsorbţia renala de HCO 3 ) sistemele tampon celulare ieşirea K + din celule (hiperpotasemie) sistemele tampon osoase demineralizare osoasă 2. faza de asociere a acidozei metabolice cu hiperaldosteronism secundar: scade capacitatea de reabsorbție a bicarbonatului de sodiu deshidratare şi hipovolemie hiperaldosteronism secundar: creşte reabsorbţia tubulară de Na + creşte reabsorbţia tubulară a Cl (deshidratarea activează și angiotensina II, pendrina este activă) hipercloremie pierderea constantă de K + hipopotasemie (slăbiciune musculara, hiporeflexie, paralizie) 3. faza de afectare a funcţiei renale acidoză metabolică severă: scade mult reabsorbţia HCO 3 şi Ca 2+ hipercalciurie consecinţe urinare: precipitare de săruri de Ca (litiază urinară, nefrocalcinoză papilară) şi consecinţe sistemice: hipocalcemie stimulează secreţia de parathormon hiperparatiroidism secundar demineralizare osoasă (osteodistrofie renală manifestată la copil prin rahitism şi la adult prin osteomalacie). hiperaldosteronism secundar

83 ACIDOZE METABOLICE HIPERCLOREMICE ACIDOZELE TUBULARE RENALE TIP II În acest tip de acidoză, există un deficit parţial de eliminare a H + prin deficit de anhidrază carbonică Scade capacitatea TCP de reabsorbție a HCO 3 phul urinar > 7 (daca nivelul plasmatic de HCO 3 este normal) phul urinar < 5,5 (cand nivelul HCO 3 plasmatic este scăzut). deficit parţial de eliminare a H + prin deficit de anhidrază carbonică Scăderea capacitatii tubilor proximali de reabsorbtie a HCO 3 (deficit al cotransporter bazal Na + /3HCO 3 ). Etiologia ART proximale afectiuni ereditare (sindrom Fanconi, intoleranță la fructoza, boala Wilson, sindrom Lowe) mielom multiplu traumatism renal intoxicatie cu metale grele tratament medicamentos cu acetazolamida, sulfamide, tetraciclina expirată, streptozocină Karl S. Roth and James C. M. Chan CLIN PEDIATR : 533 DOI: /

84 ACIDOZE METABOLICE HIPERCLOREMICE ACIDOZELE RENALE TUBULARE TIP II Consecinţele acestui tip de afectare tubulară sunt: a) scăderea reabsorbţiei tubulare de HCO 3 : pierderea urinară de HCO 3 și Na + pierdere de apă deshidratare hiperaldosteronism secundar creşte reabsorbţia Cl (acidoză hipercloremică), sub formă de clorură de sodiu b) scăderea excreţiei tubulare de H + (acidoză metabolică)

85 ACIDOZE METABOLICE HIPERCLOREMICE ACIDOZELE RENALE TUBULARE TIP IV ART tip 4 apare ca un deficit de aldosteron prin lipsa de răspuns al tubilor distali la aldosteron scăderea excreţiei de K (cu hiperpotasemie) și acidoză metabolică prin scăderea excreţiei renale de H + Etiologia ART tip 4: asociat cu IR (formă ușoară) la adulţii cu DZ nefropatie HIV afectare renală interstițială (LES, siclemie) medicamente ce interferă cu axa renină aldosteron tub renal (diuretice care economisesc K, AINS, IEC, trimetoprim etc.)

86 ACIDOZELE METABOLICE HIPERCLOREMICE ACIDOZE PRIN PIERDERI DE BICARBONAT PE CALE DIGESTIVA Prin tubul digestiv se pierde, în mod normal, o cantitate mică de substanțe alcaline. Diareea și fistulele pancreatice produc acidoză hipercloremică prin pierderi de fluid intestinal bogat în Na + (suc pancreatic sau secreții biliare ce conțin mai ales bicarbonat de Na + ) și care conțin foarte puțin Cl. Secrețiile digestive, mai puțin cea gastrică, sunt alcaline iar conținutul lor în sarcini acide e reglat activ prin: transportul epitelial de Na + /H + și HCO 3 /Cl sau prin canalul epitelial de Na + (reglat de aldosteron) de la nivelul colonului. Pierderea de HCO 3 pe cale digestivă pot fi: Acute: Sindroamele diareice Cronice, prin: 1. reducerea suprafeţei de absorbţie intestinală (însoţită de sindroame de malabsorbţie), în rezecţii de colon sau intestin subţire (intervenţii chirurgicale pentru neoplasme); 2. leziuni intestinale întinse de tip inflamator cronic (colită ulcerohemoragică, pseudomembranoasă); 3. prezenţa în lumenul intestinal a unor substanţe osmotic active (lactoză, glucide etc.).

87 ACIDOZELE METABOLICE HIPERCLOREMICE PRIN PIERDERI DE BICARBONAT PE CALE DIGESTIVA Pierderea acută de HCO 3 pe cale digestivă (Sindroamele diareice) se pot asocia cu: pierderi ușoare sau moderate de lichide digestive și în prezenta unei funcții renale normale, nu determină modificări ale echilibrului acidobazic. pierderi importante de HCO 3, lactat, acetat, Na +, K + și de H 2 O (de obicei în diareea de tip secretor sau în cea din holeră) hipovolemie + acidoza metabolică hipercloremică + hiperaldosteronism forma de acidoză metabolică cu hipok Acidoza metabolică apărută ca urmare a pierderilor acute, semnificative de HCO 3 pe cale digestivă are următoarele efecte: creşterea concentraţiei plasmatice a H + și a CO 2 hiperventilaţie hipocapnie (alcaloză respiratorie); pierderea digestivă de Na + şi apă hiperaldosteronism secundar, cu creşterea reabsorbţiei renale de Na + şi, secundar, de apă; * în condiţiile pierderilor digestive de HCO 3, Na + se reabsoarbe tubular cuplat cu Cl, cu apariţia hipercloremiei (acidoză hipercloremică).

88 Întro acidoză cu gap anionic normal (hipercloremică) determinarea SID urinar sau a gapului anionic urinar permite dg diferențial între o cauză renală și una extrarenală (digestivă) de acidoză. Dacă rinichii funcționează normal SID urinar trebuie să fie scăzut ( negativ ) deoarece rinichii elimină mai muți anioni tari, care sunt în exces față de cationii tari întro acidoză metabolică SID urinar (Na + K Cl) < 0 Dacă afecțiunea este renală : SID urinar SID (Na + K Cl) > 0 Gap anionic urinar: (Na + K) (Cl). NH 4 + este eliminat împreună cu Cl. De aceea, valoarea Cl reflectă indirect, valoare NH 4 + în urină. Normal: gap urinar = 0 10 meq/l. Gap urinar > 20 meq/l apare în acidozele metabolice în care rinichiul nu își poate crește excreția de amoniu (ca în acidozele tubulare renale). Valoarea Cl e < suma Na + + K + NH 4 + este scăzut Gap urinar 0 sau negativ cauză este pierderea gastrointestinală ( negutive).

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC VI FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC 1. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE phul ( log [H + ]) reprezintă gradul de aciditate sau de alcalinitate a unei soluţii. Această cifră este cuprinsă între 0 şi 14: de la

Διαβάστε περισσότερα

Metabolismul ionului de potasiu

Metabolismul ionului de potasiu Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150

Διαβάστε περισσότερα

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI

Διαβάστε περισσότερα

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca 1 P a g e ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca Conform definitiei dictionarului Merriam-Webster reprezinta nivelul de echilibrul care se stabileste intre activitatea donorilor de H + si acceptorilor

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (II)

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (II) FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO BAZIC (II) ACIDOZELE METABOLICE 1. Clasificarea fiziopatologică 2. Compensarea respiratorie 3. Mecanismul corector renal 4. Tipuri de acidoze metabolice 4.1. ACIDOZELE

Διαβάστε περισσότερα

CURSUL 10. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic. I. Homeostazia echilibrului acido-bazic

CURSUL 10. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic. I. Homeostazia echilibrului acido-bazic Obiective I. Homeostazia echilibrului acido-bazic II. Clasificarea dezechilibrelor acido-bazice III. Anionii nedeterminaţi IV. Acidoza metabolică V. Alcaloza metabolică VI. Acidoza respiratorie VII.Alcaloza

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia aparatului urinar

Fiziologia aparatului urinar Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic 1.Economisirea şi epurarea renală a apei

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1 ECHILIBRE ACIDO-BAZICE 1 DISOCIEREA APEI 2 H 2 O H 3 O + + OH - H 3 O + H + PRODUS IONIC AL APEI: + c P H K = [ H ] [ OH ] = 2 O P H O = 2 = 10 14 M 2 (25 o C ) ÎN APA PURĂ + [ H ] = [ OH ] = PH 2 O =

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Reglarea circulatiei pulmonare

Reglarea circulatiei pulmonare 1 Reglarea circulatiei pulmonare Substante vasoconstrictoare eliberate in circulatie: angiotensina II care se si formeaza in circulatia pulmonara, endotelinele, serotonina (mai ales in teritoriul venos),

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Reactia de amfoterizare a aluminiului Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3 Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1

Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1 Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1 Definiţie Este incapacitatea de a realiza schimburile eficiente de gaze respiratorii (O2 şi CO2) Insuficienţă de oxigenare: PaO2 Insuficienţă ventilatorie:

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali. Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

APA DEIONIZATĂ/DEMINERALIZATĂ

APA DEIONIZATĂ/DEMINERALIZATĂ APA DEIONIZATĂ/DEMINERALIZATĂ Este destul de greu să se dea o definiţie şi să se stabilească norme precise pentru apa distilată, demineralizată sau deionizată. Probabil, cel mai bine pentru a ne familiariza

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40 1 CUPRINS 1.MEDIUL INTERN. SÂNGELE 1.1.Homeostazia celulară şi a mediului intern... 5 1.1.1.Homeostazia celulară... 5 1.1.1.1. Membrana celulară... 6 1.1.1.1.1.Canalele membranare...7 1.1.1.1.2.Proteinele

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii trigonometrice

Ecuatii trigonometrice Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα