Fiziologia aparatului urinar
|
|
|
- Θεόκλεια Δοξαράς
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Fiziologia aparatului urinar Cursul 4 Reglarea funcţiei renale. Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea.
2 1) Reglarea nervoasă a activităţii renale SNVS inervează: - musculatura netedă din aa şi ae - tubii Rol: - controlul FSR şi FG - controlul funcţiei tubulare Originea: T 12 L 2 Mediatori: A şi NA Receptori: α Efecte: -VC arteriolară FG - SRAA Ag II - Reabs. Na + în tubii renali Stimulare: TA, Volemiei Rezultat: refacerea TA, Volemiei. Eliminarea de NaCl şi apă
3 2)Reglarea umorală a activităţii renale 1. ADH 2. Aldosteron 3. SRAA 4. ANP
4 1.Rolul ADH în reglarea activităţii renale ADH=hormon antidiuretic - sintetizat în hipotalamusul anterior depozitat în hipofiza posterioară de unde este eliberat la nevoie efecte: 1) Reabsorbţia apei la nivel de tub distal şi i colector 10% FG ADH reabs.. apă diureză cu osmolaritate ADH reabs.. apă diureză cu osmolaritate
5 Factori stimulatori ai ADH: Osmolaritatea plasmei: osmolaritatea plasmei secreţia ADH reabsorbţia apă osmolaritatea plasmei Volemia: volemiei secreţia ADH reabsorbţia apă volemia Receptorii: Osmoreceptori în n hipotalamusul anterior Simt variaţii ii foarte mici ale osmolarităţ ăţii plasmei (= osmometre osmometre ) osmol. stimulare receptori (shrinkage( shrinkage) ADH
6 Baroreceptori în circ. sistemică (sinus carotidian,, crosa aortică) circ. mică (AS, vene pulmonare onare) simt variaţii de volemie (5-10%) volemia stim. barorec. circ. mică ADH Mecanism de acţiune: ADH se leagă de receptori (R) de pe membrana bazală a nefrocitelor complex R-ADH R activare adenilat- ciclază AMPc intracelular stimulează proteinkinaze permeabilitatea membranei la polul apical: deschide canalele de apă se reabs.. apă ( reabs. facultativă de apă ADH-dependent dependentă = 15% FG) ADH urină (0,5 l/zi) l cu osmol (1200mOsm/l) ADH urină (nu se reabs. 10% apa) ) cu osmol diabet insipid
7 2) La nivelul ansei Henle (SGA) - reabs.. Na +, Cl - 3) La nivelul tubului colector: reabs.. ureei cu rol în n mecanismul multiplicator contracurent reabs.. apă din TC [uree] din urină progresiv reabs.. uree (pasivă) formarea cortico-papilar
8 2. Rolul aldosteronului în reglarea activităţii renale Aldosteronul (ALD)) = hormon steroid secretat de corticosuprarenală Rol: economisirea Na + şi eliminarea K + Loc de acţiune: tub distal (2/3 3 terminală) şi tub colector Mecanism de acţiune: Secreţia de Ald e stimulată de [Na + ] pl [K + ] pl Sistemul renină-angiotensin angiotensină rol principal - activat de volemiei, TA, [Na + ] pl sau [Na + ] urin la MD Stimularea SNVS
![tub colector Mecanism de acţiune: Secreţia de Ald e stimulată de [Na + ] pl [K + ] pl Sistemul](/docs-images/49/21043757/images/page_8.jpg "renină-angiotensin angiotensină rol principal - activat de volemiei, TA, [Na + ] pl sau [Na + ] urin la MD")
9 ALD trece în nefrocit se leagă de un receptor (R) intracitoplasmatic complex R-ALDR acţiune pe ADN nuclear sinteza ARN mesager care transcrie sinteza unor proteine specifice Efecte principale: la polul apical al nefrocitului: permeabilitatea pentru Na + şi i K + Na + trece în nefrocit şi i K + trece în lumenul tubular la pol bazal: stimularea ATPaza Na + /K + din membrana bazo-lateral laterală Na + din nefrocit sânge, iar K + din sânge s nefrocit urină Efecte asociate: Reabsoarbe pasiv Cl - şi i HCO - 3, secundar apa Elimină K +, Mg 2+, Ca 2+, NH + 4, H + acidifierea urinei.
10 Osm Vol K pl Na pl SRAA Sânge ADH H 2 O ALD Rec membr. Adenilat ciclaza ATP Rec IC. AMP c Protein kinaza ADN ARNm Sinteză Pr Urină H 2 O Canal de apă (aquaporina 2) Na + K + HCO 3 - Cl - H 2 O Na + Mg 2+ Ca 2+ H + NH + 4 K +
11 3.Rolul SRAA în reglarea activităţii renale SRAA este un sistem legat de aparatul juxtaglomerular renal (AJG): Renina este o enzimă proteolitică secretată de celulele din structura AJG (celulele granulare aa şi ae) Factorii care stimulează sinteza reninei: TA Volemiei [Na + ]pl [Na + ] urinar la MD feedback-ul tubuloglomerular stimularea SNVS Factorii care inhibă sinteza reninei: Aldosteron [Na + ]pl (feedback negativ) ANP
![ae) Factorii care stimulează sinteza reninei: TA Volemiei [Na + ]pl [Na + ] urinar la MD feedback-ul](/docs-images/49/21043757/images/page_11.jpg "tubuloglomerular stimularea SNVS Factorii care inhibă sinteza reninei: Aldosteron [Na + ]pl (feedback")
12 Sistemul renină angiotensină aldosteron TA (α2-globulină globulină hepatică inactivă) TA [Na + ] AgII ANP Vol RENINA - [Na + ] - SNVS Sistemic: VC RPT Renal: VC ae FG = const VC aa FG Reabsorbţia Na + ALDO ADH Reabs. apă ANGIO- TENSINAZE Angioten ten- sina I Angioten ten- sina III ENZIMA DE CONVERSIE (10 AA, inactivă) Angioten ten- sinogen Angioten ten- sina II VC (mai ) ALDO Reabs. Na + Cl -, apă Vol
13 Efectele Angiotensinei II Sistemic: VC RPT TA Renal: VC ae FG = const Aldosteron VC aa FG Reabsorbţia Na + eliminarea de apăşi Na + ADH Reabsorbţia apă Efectele Angiotensinei III Volemia VC mai slab Aldosteron Reabs. Na + Cl - şi apă
14 Concluzii: SRAA controlează TA Volemia [Na] controlul irigaţiei iei renale AJG controlează FG prin: Baroreceptorii din aa: presiunea Renina presiunea Renina Feedback-ul tubuloglomerular: Na la MD VD aa VC ae (prin Reninei)
15 4.Rolul ANP în reglarea activităţii renale ANP = polipeptid natriuretic secretat de miocitele din atrii Rol: excreţia Na urinar + diureza Reglare: Stimulare: [Na + ] pl., Ag II şi volemiei stimulare barorec în n atrii eliberarea ANP Inhibare: [Na + ] pl. Efecte: FG prin: VD pe arteriola aferentă şi i VC pe arteriola eferentă, Kf la MFG, FSR în n medulară cortico-papilar Reab- sorbţia apei în n TC
![, Ag II şi volemiei stimulare barorec în n atrii eliberarea ANP Inhibare: [Na + ] pl.](/docs-images/49/21043757/images/page_15.jpg "Efecte: FG prin: VD pe arteriola aferentă şi i VC pe arteriola eferentă, Kf la MFG, FSR în n")
16 Antagonist al SRAA Renina secreţia de aldosteron Reabs. tubulară de Na + şi i secundar de Cl - şi i apă eliminarea urinară de Na + Efect global la nivel renal diuretic şi natriuretic Alte efecte ale ANP pe vasele sistemice: VD prin efectul vascular + renal: TA neurotransmiţă ţător
17 Volemia Intoarcerea Venoasa BaroRec atriali ANP VD sistemica Renal VD renală FPR FG Kf la MFG Flux sanguin madular cortiocopapliar Renina Aldosteron Reabs. Na + în TC Reabs. Apa în TC Reabs. Apa în TC Natriureza ( Eliminarea de Na + prin urină)
18 Inhibitori de anhidraza carbonică - ACETAZOLAMIDA Inhibitori ai cotransportului de Na +, K +, 2Cl - FUROSEMID BUMETADIN ACID ETACRINIC DIURETICE Inhibitori ai transportului de Na + + Cl - TIAZIDE Inhibitori de Aldosteron SPIRONO- LACTONA Blocante canale de Na+ AMILORID, TRIAMTEREN
19 Transportul urinei de la rinichi la VU Transportul urinei: Rinichi uretere vezica urinară Urina este colectată de tubii colectori papile calice mici calice mari bazinet ureter vezică urinară Procesul de formare a urinei = continuu Procesul de evacuare a urinei = discontinuu, prin micţiune iune Ureterele = formaţiuni tubulare musculo-elastice structură: : epiteliu, tunică musculară = fibre musc.. netede dispuse trilaminar; inervaţie: ie: SNVS (-), SNVP (+), plex nervos intramural; se deschid oblic pe peretele postero-inf. al VU,, având o porţiune care traversează peretele vezical contracţia detrusorului comprimă ureterul împiedicând refluxul vezico-ureteral.
20 Rol: transportă urina la vezica urinară, prin mişcări peristaltice presiunea intraureterală deschiderea orificiului de intrare în n vezică trecerea urinei în VU Important: La nivel bazinetului există celule pacemaker (cu automatism) potenţial de acţiune contracţie începe contracţia de tip peristaltic forţeaz ează urina săs pătrundă în n vezica urinară contracţiile au frecv.. 1-8/min 1 Volum urinar în n tub destindere tub auto- matismul prin mecanism miogen Tonusul şi i peristaltismul sunt sub control SNV SNVS (n. hipogastric): tonus + peristaltism SNVP (n. vag): tonus + peristaltism
21 Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea Este realizată de vezica urinară (VU), eliminarea urinei se face prin uretră. Cele două uretere converg spre vezica urinară. Vezica are corp şi col: Structură: perete muscular trilaminar = detrusor format din fibre musculare netede dispuse în toate direcţiile, care fuzionează între ele, formând zone de joasă rezistenţă electrică conduc rapid potenţialul de acţiune Colul vezical prevăzut cu două sfinctere: Sfincter intern neted sub control + SNVS - SNVP Sfincter extern striat sub control voluntar.
22 Inervaţia vezicii urinare: SNVP = nervi pelvini din plexul sacrat origine în S 2 -S 3, conţin fibre senzitive şi motorii. receptorii de întindere localizaţi în detrusor = excitaţi de distensia vezicii transmit stimuli la centrii medulari. rol: contracţie detrusor + relaxare sfincter int mic micţiuneiune SNVS = nervi hipogastrici origine majoritar în L 2, conţin fibre senzitive şi motorii. efectul principal pe vascularizaţia vezicii efect redus: relaxare detrusor + contracţie sfincter intern rol în senzaţia de plin şi uneori durere Controlul cortical - cu centrii în punte + cortex aferenţe pe cale spinotalamică eferenţa prin nervii ruşinoşi, către sfincterul extern (+/-)
23 Funcţia de acumulare şi contenţie a VU Vol urinar creşte progresiv presiunea urinară creşte, ajunge la o valoare critică 15cm H 2 O corespunde la 100 ml urină - limita de rezistenţă a sfincterului intern. Urina se acumulează până la presiunea de 20 cm H 2 O presiune ce corespunde la 400 ml urină. Apar contracţii ritmice pentru micţiune, iune, dar controlul sfincterului extern împiedică micţiunea. iunea. Urina se mai acumulează până la presiunea = 70 cm H 2 O (limita de rezistenţă a sfincterului extern) Normal în n vezică se acumulează ml urină,, fărăf să se ajungă la distensie dureroasă. VU îşi i adaptează tonusul la conţinut.
24 Micţiunea Definiţie: act reflex medular sub control voluntar cortical inhibitor/facilitator. Obs: la nou născut şi copil micţiunea este act pur reflex prin mielinizarea centrilor nervoşi control cortical Umplerea vezicii contracţii de micţiune ca urmare a reflexului de întindere iniţiat de stimularea receptorilor de întindere din detrusor (mai ales din peretele postero-inferior) cale aferentă: nervii pelvini centrii S 2 S 3 cale eferentă: nervii pelvini efectori: detrusorul contracţie sfincterul intern relaxare
25 Reflexul de micţiune iune odată iniţiat, iat, se autogenerează contracţia iniţial ială a vezicii urinare activează şi i mai mult receptorii de întindere contrac contracţia vezicii urinare. Durata procesului = secunde 1 min,, apoi se reduce progresiv permite relaxarea vezicii urinare. Reflexul de micţiune iune cuprinde: creştere progresivă şi i rapidă a presiunii detrusorului perioadă susţinut inută de presiune crescută revenirea la tonusul bazal. Când reflexul de micţiune iune este suficient de puternic stimularea nervilor ruşino inoşi relaxarea sfincterului extern prin control voluntar: relaxarea sf.. extern micţiune iune contracţia sf.. extern micţiune iune amânat nată.
26 Dacă în urma reflexului de micţiune nu s-a produs golirea vezicii urinare se produce inhibiţia reflexului pentru o perioadă de minute 1 oră, când reapare un nou reflex, din ce în ce mai puternic şi mai frecvent. Dacă vezica urinară este numai parţial umplută detrusorul se relaxează spontan. Importanţa controlului cortical: centrii superiori determină în cea mai mare parte a timpului inhibiţia reflexului de micţiune chiar dacă reflexul apare, contracţia susţinută a sfincterului extern se opune micţiunii, până la un moment convenabil dacă micţiunea este consimţită, centrii corticali facilitează centrii SNVP sacraţi + relaxare sf. extern
27 Controlul micţiunii Recept. de distensie Cale aferentă Centrii Cale eferentă Efectori Rezultat SNVS SNVP Control voluntar În detrusor vezical În detrusor vezical În detrusor vezical (majori- tar) Nervi hipoga- strici Nervi pelvini L 2 Sfincter int. con- tracţie Nervi ruşinoşi + Calea spino- talamică S 2 S 3 Centrii superiori (punte + cortex) Nervi hipogas- trici Nervi pelvini Nervi ruşinoşi Detrusor relaxare Detrusor contracţie Sfincter int. relaxa- re Relaxare sfincter extern Contracţie sfincter extern Se opune reflex micţiunii Micţiune reflex Micţiune voluntară Se opune micţiunii
28 N. pelvini (SNVP) Detrusor + - N. hipogastrici (SNVS) N. Ruşinoşi control voluntar + - Sfincter intern Sfincter extern
Fiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic 1.Economisirea şi epurarea renală a apei
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Metabolismul ionului de potasiu
Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale
Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee
Fiziologia glandelor endocrine. Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari
Fiziologia glandelor endocrine Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari 1. Hipotalamusul endocrin Hipotalamusul este o zonă integrativă importantă pentru funcţia endocrină, metabolică, vegetativă
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI DISCIPLINA REPRODUCŢIE, OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI DISCIPLINA REPRODUCŢIE, OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE LUCRARE DE LICENŢĂ COORDONATOR ŞTIINŢIFIC ASIST. UNIV.
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
1. ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A RINICHILOR
1. ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A RINICHILOR Omul este supus permanent unor agresiuni exogene, precum şi variaţiilor propriului metabolism. În ciuda fluctuaţiilor permanente în jurul valorilor ideale, compoziţia
Electrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
I. MUŞCHIUL SCHELETIC
I. MUŞCHIUL SCHELETIC CURS 5 fibre musculare țesut conjunctiv epimisium perimisium endomisium vase sanguine fibre nervoase (somatice şi vegetative) Unitatea motorie motoneuron somatic + totalitatea fibrelor
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Sistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.
1 GLANDELE SUPRARENALE Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. Glandele suprarenale (SR) sunt localizate
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:
MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: SIMPATOMIMETICELE Şerban Bubenek 79 I. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV): elemente de anatomie şi fiziologie SNV acţionează pe cale nervoasă şi umorală în scopul:
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE - fibra musculara netedă este o celulă alungită, cu o lungime de 100-500 microni - Tipuri: o Unitar prez gap juntions, automatism
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
3. Η διάρκεια της διαβούλευσης ορίζεται σε τέσσερις (4) ημέρες από την ημέρα ανάρτησης.
ΕΛΛΗΝΙΚΗ 1 Η Υ.ΠΕ. ΑΤΤΙΚΉΣΑ ΔΗΜΟΚΡΑΤΊΑ ΓΕΝΙΚΟ ΝΟΣΟΚΟΜΕΙΟ ΑΘΗΝΩΝ «ΙΠΠΟΚΡΑΤΕΙΟ ΠΠΟΚΡΑΤΕΙΟ» ΔΙΟΙΚΗΤΙΚΗ-ΟΙΚΟΝΟΜΙΚΗ ΥΠΗΡΕΣΙΑ ΥΠΟΔΙΕΥΘΥΝΣΗ ΟΙΚΟΝΟΜΙΚΟΥ ΤΜΗΜΑ ΠΡΟΜΗΘΕΙΩΝ Ταχ. Δ/νση: Βασ. Σοφίας 114 Αθήνα, 22.07.2014
ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca
1 P a g e ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca Conform definitiei dictionarului Merriam-Webster reprezinta nivelul de echilibrul care se stabileste intre activitatea donorilor de H + si acceptorilor
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design
Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
CURS 11 HEMODINAMICA
CURS 11 HEMODINAMICA Fox I, Human Physiology, 2012 Roluri!!!! ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Definitii fiziologie
Definitii fiziologie 1Apa in organism - compartimente hidrice enumerare, caracteristici (LIC, LEC, TBW) Compartimentul intracelular (LIC) Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40G - 28 L (70 Kg); Apa
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică
Fiziologia glandelor endocrine Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică I. Funcţia endocrină a pancreasului Pancreasul sintetizează hormoni cu structură polipeptidică
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Curs Fiziopatologie, Medicină Dentară 28.02.2014 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Cuprins: 1. Noţiuni introductive 2. Reglarea TA 3. Hipertensiunea arterială: definiţie, clasificare, HT esenţială, HT secundară,
Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară
![Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară](/thumbs/62/47553419.jpg "Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară")
- General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube