Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană
|
|
|
- Ἰούλιος Βουγιουκλάκης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană biologiemoleculara.usmf.md acces: bmgu 1 Tema 1 Macromoleculele = biopolimerii Tipuri Structură Biogeneză Proprietăţi Funcţii Localizare Interacţiuni 2 Functiile biopolimerilor ADN detine, pastreaza, transmite si realizeaza IG pentru sinteza proteinelor > structura si proprietatile organismului uman; ARN asigura realizarea IG, sinteza proteinelor Proteine - substratul molecular al tuturor structurilor, functiilor si proprietatilor celulei > organismului. 3 1
2 Localizarea macromoleculelor în celulele umane ADN Localizat in nucleu, mitocondrii; Sintetizat in nucleu, mitocondrii prin replicarea ADNului mostenit. ARN Localizat in nucleu, mitocondrii, ribozomi, citoplasma; Sintetizat in nucleu, mitocondrii prin transcriptia ADNului Proteine Localizate in toate componentele celulare si matricea extracelulara; Sintetizate pe ribozomii liberi, REr, mitocondriei prin translatia ARNm. Structura macromoleculelor Structura primară lanţ de mai mulţi monomeri uniţi prin legături covalente Structura secundară Plicaturarea lanţului polimeric legături de hidrogen Structura terţiară Configuraţia tridimensională funcţională legături de hidrogen, ionice, electrostatice Structura cuaternară, supramoleculară Combinaţia mai multor polimeri legături de hidrogen, ionice, electrostatice 5 MONOMER POLIMER dn dn dn dn dn dn dn dn dezoxiribonucleotid Catenă ADN N ribonucleotid N N N N N N Catenă ARN N a.a. a.a. a.a. a.a. a.a. a.a. a.a. a.a. aminoacid Catenă polipeptid = proteină 2
3 Acizii nucleici ADN molecule bicatenare; deţine informaţia genetică codificată Despre sinteza proteinelor ARN molecule monocatenare: ARNm copia genelor structurale*(gene codificatoare de proteine) matriţa pentru sinteza proteinelor ARNt transportă aminoacizi translatori ai codului genetic*(ordinea nucleotidelor determina ordinea aminoacizilor) ARNr component al ribozomilor controlul translaţiei si sintezei proteinei microarn reglarea expresiei IG 7 8 ADN acid dezoxiribonucleic Monomeri Structura Primară Secundară Terţiară Localizare Proprietăţi Funcţii Biogeneza Particularităţile ADN uman Studiul ADN 9 3
4 Monomeri ADN: 4 tipuri de dezoxiribonucleotide (dntp dnmp) datp sau damp dgtp sau dgmp dctp sau dcmp dttp sau dtmp Momomerul ADN γ P β P α P O 5 C C 4 C3 C 1 C2 N N baza azotată -Pu Adenina Guanina -Py Timina Citozina dntp dnmp 12 4
5 3' 5' fd Monomer nucleotidele (dnmp) Structura primară: catena polinucleotidică nucleotide unite prin legaturi fosfodiesterice (fd) fd fd Structura secundară: bicatenară 2 catene polinuleotidice antiparalele complementare 5' 3' Structura ADN I catena polinucleotidică II dublul helix = două catene Complementare antiparalele spiralizate unite prin legături de hidrogen III DNP = dezoxiribonucleoproteid
6 Rosalind Franklin Maurice Wilkins James Watson şi Francis Crick alături de modelul structurii secundare a ADN. 16 Complementaritatea ADN asigură: stabilitatea moleculei ADN; mecanismul replicării; mecanismul transcripţiei; mecanismul recombinării; mecanismul reparării leziunilor ADN 17 Conformaţia spaţială a moleculelor de ADN liniar Tip Lungimea spirei Baze/tur Înclinarea faţă de ax A 24,6 Å ~ B 33,2 Å ~10-1,2 Z 45,6 Å ~
7 Proprietăţile ADN Replicare dublarea IG pentru transmiterea IG Reparaţie Identificarea, înlăturarea greşelilor pentru prevenirea acumularii mutatiilor, pastrarea IG Denaturare ruperea legăturilor de H dintre catene pentru accesul la IG Renaturare refacerea dublului helix, pastrarea IG Heterogenitate varietatea secv. Nucleotidice (> de gene diferite) Polimorfism variatii individuale ale secventelor de ADN Flexibilitate A B Z (trecerea de la o forma functionala la alta) Fragilitate sensibilitate la factori mutageni Hibridizare molecule de diferită origine formează noi molecule Migrare în câmpul electric (ADN are ) Replicarea = dublarea ADN = dublarea IG = transmiterea IG 20 Funcţiile ADN Deţine IG codificată: succesiunea b.a. în ADN determină succesiunea aminoacizilor în proteină Păstrează IG: de acţiunea nucleazelor de citirea neautorizată de mutaţii Transmite IG prin dublare=replicare: 1ADN replicare 2ADN Realizează IG ADN transcripţie ARN translaţie proteină 21 7
8 Localizarea ADN În nucleu 95-98% molecule mari liniare de ADN asociate cu proteine histone sub formă de cromatină cromozomi În mitocondrii 2-5% molecule mici inelare 22 Particularităţile ADN uman ADN nuclear (nucleul celulei somatice, diploid) cu o lungime de ~ 6,4x10 9 p.n.; 7 picograme fragmentat în 46 de molecule; asociat cu proteine histone; extrem de eterogen: secvenţe codificatoare şi necodificatoare; secvenţe repetitive şi unice; secvenţe active transcripţional şi inactive; secvenţe stabile şi instabile mutaţional; conţine ~ perechi de gene; se replică numai în perioada S a ciclului celular; 50% este de origine maternă şi 50% de origine paternă. 23 Important: AND nuclear conţine secvenţe codante = gene: Gene structurale p/u proteine ( ARNm) ~ Gene prearnr ~ 250 copii Gene ARNr 5S ~ 2000 copii Gene ARNt ~ 1300 copii Gene p/u microarn AND nuclear conţine secvenţe necodante Secv. reglatoare Secv. spaţiatori Secv. satelit (cen, t) Secv. minisatelit (markeri crs) Secv. microsatelit (markeri individuali) 8
9 25 Particularităţile ADN uman ADN mitocondrial Are o lungime de 16,6 kb Este inelar Numărul moleculelor este variabil (2-10) Conţine 37 de gene Genele sunt dispuse compact Se replică în dependenţă de metabolismul celular Este de origine maternă 26 Particularităţile genomului uman Genomul nuclear n=3,2 Gb / 2n=6,4 Gb (~ gene/perechi) Genomul mitocondrial 16,6 kb 37 de gene ADN genic 25% ADN extragenic 75% ADN codant 10% ADN necodant 90% Secvenţe unice sau în număr mic de copii 60% Secvenţe moderat sau înalt repetitive 40% 27 9
10 Genomul nuclear SECVENŢE OBLIGATORII -Gene structurale (codificatoare de proteine) -Gene pentru ARNt, ARNr; -Palindromi; SECVENŢE FACULTATIVE Elemente mobile Pseudogene ADN viral - ADN satelit (c,t ) 28 Secvenţele necodificatoare ale genomului uman SINEs transpozoni; situsuri de iniţiere a replicării LINEs retrotranspozoni; situsuri de împerechere corectă a crs în timpul meiozei I ADN satelit rol structural, formează regiunile de heterocromatină constitutivă (c, t, h, s) ADN minisatelit markeri genetici ai crs ADN microsatelit markeri genetici individuali SINEs (Short interspersed elements) 11% LINEs (Long interspersed elements) 16% 29 Studiul ADN pentru: Stabilirea structurii genelor normale şi mutante Depistarea mutaţiilor Diagnosticul bolilor genice Analiza polimorfismului individual 30 10
11 ARN acid ribonucleic Monomeri NTP (ATP, GTP, CTP, UTP); NMP (AMP, GMP, CMP, UMP); Structura primară catena polinucleotidică; Structura secundară bucle; Structura terţiară RNP (ARN+proteine)
12 Gena structurala Gena ARNr Gena ARNt Gena structurala Transcripţie Processing ARNm ARNr ARNt ARNm Insulina Miozina!!! Toate tipurile de ARN sunt transcrise de pe ADN!!! ARN - este complementar unei catene de ADN - este identic cu cealaltă catenă Transcripţie Processing ARNm ARNr ARNt ADN transcripţie ARN precursor processing prearnm prearnr prearnt ARNhn ARNr ARNr + proteine ribozomale = ribozomi Sediul sintezei proteinelor ARNt f u n c ţ i e Transportă aminoacizi spre ribozomi Translează codul genetic din ARNm ARNm f u n c ţ i e Copia codului genetic despre structura proteinei Matriţă pentru sinteza proteinei în timpul translaţiei 12
13 ARNm ARN mesager (informaţional, matricial) Molecule monocatenare, heterogene Se obţin prin transcrierea genei structurale şi processing-ului pre-arnm Conţine copia inf. despre un polipeptid şi serveşte ca matriţă p/u sinteza polipeptidului ARNt Molecule monocatenare; Forma 3 bucle funcţionale (anticodon, D, Ѱ); Se sintetizează prin transcripţia genelor ARNt, Conţin nucleotide cu baze azotate obişnuite şi minore (timina, pseudouracil, dihidrouridina) Asigură transportarea aminoacizilor spre locul de sinteză a proteinelor Reprezintă translatori ai codului genetic În celulă se conţin 61 tipuri Structura secundară a ARNr 5S 13
14 ARNr ARN ribozomal Molecule monocatenare ARNr se sintetizează prin transcripţia genelor ARNr, în regiunea nucleolului Intră în componenţa ribozomilor ARNr 18S + 33 proteine = 40S ARNr 5S + 5,8S + 28S + 49 proteine = 60S Asigură interacţiunea dintre subunităţile ribozomale, ribozom-arnm, ribozom-arnt. ARNr Tipul celulelor Procariote Eucariote, nucleu Eucariote, mitocondrii Coeficientul de sedimentare 5S 16S 23S 5S 5,8S 18S 28S 12S 16S 41 microarn ARNsn ARN-primer ARN-telomerazic ARN din componenţa spliceosomei ARNsc Ribozime ARN de interferenţă 42 14
15 Structura proteinelor Monomeri 20 tipuri de aminoacizi Primară lanţul polipeptidic de aminoacizi (ordinea a-a controlată de codul genetic ADN) Secundară a-spirale şi b-structuri Terţiară globulară Cuaternară - mai multe polipeptide formează o proteină complexă!!! pot forma complexe cu alte proteine sau alte molecule (AN, glucide, lipide) Formarea polipeptidului Structura proteinelor 15
16 Heterogenitate; Proprietăţile majore ale proteinelor Pot fi bazice, acide sau neutre; Interacţionează specific cu alte molecule; Catalizatori eficienţi; Adaptabilitate Denaturare renaturare...!!! Substratul moilecular al tuturor structurilor, fucţiilor şi însuşirilor organisnului viu Functii ale proteinelor Clasa Functia Exemple Proteine dinamice Proteine structurale enzime transport contractia musculara semnale, hormoni protectie reglarea exprimarii genelor matricea tisulara Proteaze, lipaze, nucleaze, polimeraze... Hb, transferina actina, miozina insulina, STH Ig, IFN factori de transcripţie elastina,colagen 16
17 Structura primară a ribonucleazei A (RNase A) Structura secundară a ribonucleazei A (RNase A) Tranzitii conformationale ale hexokinazei Proteina poate avea 1 sau mai multe domenii funcţionale Domeniu - regiune compacta de AA care determină o funcţie Configuraţia domeniului corespunde configuraţiei mol cu care interacţonează Relaţia: structură mediu funcţie Structura chimică primară Factorii de mediu t o, ph, P, h, cofactori, etc. Configuraţia spaţială Conformaţia (forma moleculei) Proprietăţile moleculei Funcţiile moleculei 17
18 Expresia IG ADN ARNm Proteină Caracter 5 -ATTGCAAGATTACCATGT-3 Catena codogenă (netranscrisă) 3 -TAACGTTCTAATGGTACA-5 Catena anticodogenă (transcrisă) Transcripţie 5 -AUUGCAAGAUUACCAUGU-3 Translaţie ARNm Leu Ala Arg Leu Pro Cys polipeptid Caracter fenotipic normal Expresia IG ADN mut ARNm mut Proteină an Caracter an 5 -ATTACAAGATTACCATGT-3 mutaţie G 4 A 3 -TAATGTTCTAATGGTACA-5 Transcripţie 5 -AUUACAAGAUUACCAUGU-3 Translaţie ARNm mut Leu Thr Arg Leu Pro Cys polipeptid an Caracter fenotipic patologic Calitatea ADN Calitatea sau cantitatea proteinelor celulare şi extracelulare Calitatea şi longevitatea vieţii Cunoaşterea --- cheia succesului medicului sec XXI 18
Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană
Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană www.bimogeum.ucoz.com Cursul Biologie moleculară Semestrul I Prelegeri 34 ore Lucrări practice 51 ore două totalizări (lucrare scrisă + teste la calculator)
Controlul expresiei genice
Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii
ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII
2 Capitolul 2 ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII Elementele chimice cel mai frecvent întâlnite în materia vie sunt H, C, N, O, P, S (numite elemente organogene) care reprezintă în medie 99% din masa organismelor
Repere pentru pregătirea către totalizarea II la Biologia Moleculară 1. Definiţi noţiunile
Repere pentru pregătirea către totalizarea II la Biologia Moleculară 1. Definiţi noţiunile ADN-polimerază Aminoacid Anticodon Apoptoza ARN-polimeraza I ARN-polimeraza II ARN-polimeraza III CAP-are Catena
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu. Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană. Curs.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană Curs Genetica umană Chişinău, 2015 Cuprinsul CURS 1... 4 GENETICA UMANĂ ŞTIINŢĂ FUNDAMENTALĂ
BIOCHIMIA ACIZILOR NUCLEICI
BIOCHIMIA ACIZILOR NUCLEICI Baze pirimidinice: pirimidina; citozina (2-oxo-4-amino-pirimidina); uracilul (2,4-dioxo-pirimidina); timina (5-metil-2,4-dioxo-pirimidina). Baze purinice: purina (imidazolpirimidină);
4. Elemente de biologie celulară şi moleculară
4. Elemente de biologie celulară şi moleculară O caracteristică esenţială a materiei vii este reprezentată de structura sa celulară, alături de încă două proprietăţi fundamentale: metabolismul şi reproducerea.
Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara
Biologie Celulara si Histologie Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara Cuprins Nucleul celular structura Acizi nucleici Transcriptia, translatia informatiei genetice; sinteza de
STRUCTURA BIOLOGICĂ. FORME DE REPREZENTARE 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: Sorana D. BOLBOACĂ
STRUCTURA BIOLOGICĂ. 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: FORME DE REPREZENTARE Sorana D. BOLBOACĂ Despre 2 Informaţia genetică: Definiţie Forme de prezentare Genomul Codul genetic Aminoacizi: Definiţie Clasificare
dogma centrala a biologiei moleculare
Sinteza proteinelor Este activitatea fundamentala a fiecarei celule din organism Ea reprezinta expresia informatiei genetice din ADN si este un fenomen care se desfasoara intr-un singur sens: ADN ARN proteine
REPLICAREA ŞI REPARAREA ADN
1 Capitolul 7 7 REPLICAREA ŞI REPARAREA ADN Replicarea ADN este procesul molecular prin care se realizează copierea exactă a moleculelor de ADN (a secvenţei nucleotidice). Datorită replicării are loc transmiterea
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT
11 TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Descifrând enigmele structurii genelor, savanţii au început să se preocupe de izolarea şi sinteza lor. În urmă cu 30 de ani cei care credeau în reuşita acestor deziderate
Repere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară Repere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară:
Repere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară: Repetați pentru examen toate temele de la 1 la 14 (conspect prelegeri, caiet LP, manual, site); + reperele la totalizarea I, II, III; + subiectele
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Biochimia moleculelor informaţionale. 11.I Metabolismul ADN-ului 3 Degradarea ADN-ului si a nucleotidelor
Biochimia moleculelor informaţionale 11.I. 2018-1100-1500 Metabolismul ADN-ului 3 Degradarea ADN-ului si a nucleotidelor Catabolismul ADN-ului Structura şi mecanismele de reparaţie fac ca molecula de ADN
Biochimia moleculelor informaţionale 14. XII XII Metabolismul ADN-ului
Biochimia moleculelor informaţionale 14. XII. 2017 1730-1800 21. XII. 2017 1100-1500 Metabolismul ADN-ului Experimente ce indică localizarea și natura materialului genetic 1. Experimentele lui Hammerling
VARIABILITATEA. Mutaţiile. Sursele variabilităţii. Variabilitatea asigură: Sursele variabilităţii Mutaţiile genice şi consecinţele lor
VARIABILITATEA Sursele variabilităţii Mutaţiile genice şi consecinţele lor Variabilitatea proprietatea organismelor vii de a prezenta diferenţe interpopulaţionale, intrapopulaţionale sau intrafamiliale.
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
TRANSCRIPŢIA GENETICĂ
TRANSCRIPŢIA GENETICĂ principii, etape, ARN polimeraze, promotori şi terminatori, factori de transcripţie (NOTE DE CURS BM3/BM4) - procesarea ARNm la eucariote (NOTE DE CURS BM4) Atât celulele procariote
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
3. Noţiuni de biochimie
3. Noţiuni de biochimie În acest capitol vom trece în revistă structura şi proprietăţile a două mari clase de molecule ce constituie de fapt obiect de studiu pentru bioinformatică:. proteinele, compuse
Curs 5 Structura acizilor nucleici
BIOINFORMTICĂ PLICTĂ ÎN BIOLOI STRUCTURLĂ 3/28/2018 Curs V - Structura acizilor nucleici 1 29.03.2018 Curs 5 Structura acizilor nucleici Structura chimică a DN-ului - în 1869 Friedrich Miescher izolează
1. Proteinele rolul, structura și clasificarea
1. Proteinele rolul, structura și clasificarea Proteinele sunt componentele majore ale organismelor vii și îndeplinesc o multitudine de funcții esențiale. Proteinele reglează activitatea metabolică, catalizează
Feb Mai Cursul 1
Feb Mai 2014 Cursul 1 Fluxul informaţiei genetice genă (ADN) transcriere genetică transcript primar (ARN) procesarea transcriptului ARN mesager traducerea informatiei genetice peptid ARN ribozomal ARN
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
OBIECTIVE NUCLEUL. Caracteristici generale. pag. 1. Curs 3 histologie (Nucleul. Diviziunea celulară), anul I, sem. 1, 2017/2018
pag. 1 OBIECTIVE - familiarizarea studenților cu principalele caracteristici ale nucleului, structura și funcțiile acestuia; - definirea ciclului celular și a punctelor de restricție ca elemente importante
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
CROMOZOMUL LA ORGANISME 3 PRO- SI EUCARIOTE
CROMOZOMUL LA ORGANISME 3 PRO- SI EUCARIOTE 3.1 CROMOZOMUL BACTERIAN 3.1.1 Dimensiune Imensa majoritate a bacteriilor deţin ca material genetic esenţial o moleculă ADN dublu catenar circular covalent închis,
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Structura genei 1. Structura genei
Structura genei 1 Structura genei Gena (din gr. genos descendentă) reprezintă unitatea elementară a eredităńii. Pentru a specifica particularităńile eredităńii G. Mendel (1865) a folosit termenul de factor
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
ΒΙΟΛΟΓΙΑ ΓΕΝΙΚΗΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ Β ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ
ΒΙΟΛΟΓΙΑ ΓΕΝΙΚΗΣ ΠΑΙΔΕΙΑΣ Β ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ ΜΕ ANIMATIONS ΚΑΙ ΣΧΕΔΙΑΓΡΑΜΜΑΤΑ Παν. Πάλλα - ΕΚΦΕ Ν. ΣΜΥΡΝΗΣ 1 ΜΙΑ ΕΙΚΟΝΑ ΧΙΛΙΕΣ ΛΕΞΕΙΣ Η παρουσίαση ακολουθεί τη σειρά των περιεχομένων του βιβλίου Βιολογίας
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE TÎRGU MUREȘ 5-9 aprilie 2015
PROBA TEORETICĂ CLASA a XII-a OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE TÎRGU MUREȘ 5-9 aprilie 2015 COMPLEMENT SIMPLU La întrebările 1-30 alegeți un singur răspuns corect. 1. La ADN-ul de tip B, scobitura mare:
Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
TEMA 6.- BIOMOLÉCULAS ORGÁNICAS IV: ÁCIDOS NUCLEICOS
TEMA 6.- BIMLÉCULAS RGÁNICAS IV: ÁCIDS NUCLEICS A.- Características generales de los Ácidos Nucleicos B.- Nucleótidos y derivados nucleotídicos El esqueleto covalente de los ácidos nucleicos: el enlace
Capitolul 1 SISTEME BIOLOGICE
6 1 SISTEME BIOLOGICE Sistemul biologic la nivel molecular reprezintă un complex de biopolimeri (acizi nucleici, proteine, lipide, glucide) ce interacţionează între ei, asigurând fluxul permanent de informaţie,
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Colagenul Figura 3.42
Colagenul Colagenul este prezent în toate animalele pluricelulare şi reprezintă cea mai abundentă proteină din vertebrate. Are localizare extracelulară şi este organizat în fibre cu mare rezistenţă la
OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XII-A
OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XII-A SUBIECTE: I. COMPLEMENT SIMPLU (Alegere simplă) - 30 puncte La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Peptide Structura peptidelor
CURS 6 Peptide Structura peptidelor Se formează prin eliminarea moleculelor de apă între cele două grupări funcţionale ce intră în catena principală a aminoacizilor ( gruparea carboxil a unui aminoacid
2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
BIOLOGIE GENERALĂ. - moleculară şi celulară CURS II. Bazele chimice ale organizării materiei vii
BILGIE GENERALĂ - moleculară şi celulară CURS II Bazele chimice ale organizării materiei vii Bazele chimice ale organizării lumii vii rice substanţă din natură care are masă se defineşte ca fiind materie.
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
MULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
RECOMBINAREA GENETICĂ
14 RECOMBINAREA GENETICĂ Prin recombinare genetică se defineşte fenomenul producerii unor combinaţii genetice noi prin rearanjarea, reasortarea sau redistribuţia materialului genetic cuprins în două unităţi
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
OLIMPIADA LOCALĂ DE BIOLOGIE 6 februarie 2016 CLASA a XII-a
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDETEAN VASLUI STRADA DONICI, NR.2. TEL. 0235/311928, FAX 0235/311715, 0235/319234 E-MAIL: isjvaslui@ isj.vs.edu.ro OLIMPIADA LOCALĂ
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Conţine proteina denumită pseudomureină fără acid muramic. Lipseşte la Thermoplasma. Idem
Caracteristicile distinctive ale organismelor celor trei domenii stabilite pe baza criteriilor moleculare Woese (l990) Caracter Eubacterii Archaea Eucariote Dimensiuni Câţiva µm Câţiva µm Celule mult mai
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
TEMATICA CURSULUI 2. Proteine Definiţie & Roluri
TEMATICA CURSULUI 2 Proteine Importanţa biomedicală Clasificare Nivele de organizare structurală Împachetarea proteinelor Proteine «chaperon» Denaturarea proteinelor Proteine Definiţie & Roluri Definiţie