1. Proteinele rolul, structura și clasificarea
|
|
|
- Ἀπόλλωνιος Μαυρογένης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 1. Proteinele rolul, structura și clasificarea
2 Proteinele sunt componentele majore ale organismelor vii și îndeplinesc o multitudine de funcții esențiale. Proteinele reglează activitatea metabolică, catalizează reacțiile biochimice, mențin integritatea structurală a celulelor și a organismelor.
3 Clasificarea proteinelor după funcțiile lor biologice : Tipul: Exemple: 1. Enzime- catalizează reacțiile biologice ADN-polimeraze Dehidrogenaze, Ribonucleaze 2. Hormoni Insulina, 3. Proteine de transport Hemoglobina 4. Proteine, ce asigură mișcarea Actina și miozina în mușchi 5. Proteine, ce asigură protecția imună Imunoglobulinele (anticorpii) 6. Receptori Receptorii hormonali 7. Proteine de semnalizare cu funcții reglatoare în celule Factorii de transcripție și translație 8. Proteine structurale Colagenul, Cheratina 9. Proteine de rezervă Ovalbumina, cazeina
4 Proteinele sunt cele mai variate și numeroase molecule, prezente în celulele vii. Cum ar putea o singură clasa de molecule să îndeplinească funcții atît de diverse și de numeroase? Răspunsul este varietarea enormă a structurilor posibile ale proteinelor. Ribonucleaza Colagen Hemoglobina
5 Nivelele de structură a proteinelor Există 4 nivele de organizare structurală a proteinelor: primar secundar terțiar cuaternar
6 Structură primară a proteinei - secvența aminoacizilor în proteină, legați prin legături peptidice -Este dererminată genetic; -Determină structurile ulterioare ale proteinei și proprietățile ei
7 Structura secundară este o aranjare ordonată a polipeptidei într-o formă mai compactă, stabilizată de legături de hidrogen. Structura secundară descrie orientarea relativă a aminoacizilor situați aproape unul de altul în secvența polipeptidică. Există 3 tipuri principale de structură secundară: alfa-helixul helixul colagenului beta-structura.
8 α-helixul este o structură helicoidală, care formează un cilindru rigid de mare regularitate. Alfa-helixul este o spirală exclusiv de dreapta. Formarea alfa-helixului este spontană și este stabilizată de legături de hidrogen. Legătura de hidrogen se formează între atomii legaturii peptidice, și anume între grupa C=O a unui aminoacid și grupa N-H a aminoacidului al patrulea ce urmează mai departe în catenă. Aceată orientare a legăturilor de hidrogen produce o spiralizare helicoidală a scheletului peptidei astfel, încât radicalii sunt orientați spre exteriorul helixului și perpendicular pe axul său. Alfa-helixul include 3,6 aminoacizi într-o spiră. Pasul spiralei distanța ce separă fiecare spiră a helixului este de 0,54 nm.
9 Helixul colagenului. Un alt tip de helix întâlnim în colagen, proteină exclusiv de importantă a matricei extracelulare a țesutului conjunctiv. Helixul colagenului este o spirală de stânga cu pasul de 0.96 nm și 3.3 aminoacizi la o spiră. Spre deosebire de alfa-helix, în cadrul helixului colagenic legăturile de hidrogen nu sunt posibile. Conformația este stabilizată de asocierea a trei spirale, care formează spirala triplă a colagenului.
10 A. Alfa-helix B. Helixul colagenului
11 Beta-structura Apare în rezultatul alinierii unei polipeptide de-a lungul altea. Betastructura este de asemenea stabilizată de legături de hidrogen între atomii legăturii peptidice, și anume între grupele C=O și N-H ale diferitor regiuni ale polipeptidei, sau chiar între două polipeptide diferite.
12 În cazul în care catenele extinse sunt aliniate una lângă alta, legăturile de hidrogen formează punți între catene. Catenele orientate în aceiași direcție (direcția capetelor N-terminal și C- terminal este aceiași), formează beta-structuri paralele, iar cele orientate în direcții opuse formează beta-structuri antiparalele. 1. Antiparallel 2. Parallel
13 Radicalii nu sunt implicați în stabilizarea alfa-helixului sau a beta-structurii, dar unii radicali pot destabiliza structura regulată a alfa-helixului, de exemplu radicalii voluminoși, cei încărcați cu aceiași sarcină electrică, prolina.
14 Structura terțiară a proteinelor - este aranjarea catenei polipeptidice în spațiul tridimensional. În dependență se forma moleculei proteice în spațiu deosebim: Proteine globulare și Proteine fibrilare
15 Stabilizarea structurii terțiare a proteinelor are loc datorită interacțiunii între radicalii aminoacizilor localizați departe unul de altul în secvența polipeptidică. Între radicali se formează următoarele tipuri de legături: Legături necovalente - slabe Legături covalente - trainice
16 Legături slabe necovalente: Legături de hidrogen între radicali (dacă radicalii conțin grupări hidroxil sau amino). Legături ionice între radicalii ce posedă sarcini pozitive și negative. Interacțiuni hidrofobe (legături Van der Waals), între radicalii nepolari.
17 Legături covalente trainice: Legături disulfitice legături covalente între grupele -SH ale cisteinei cu formarea unei legături -S-S- : Cys-SH + HS-Cys Cys-S-S-Cys Legături esterice între grupele carboxilice din radical (ale asp sau glu) și grupele hidroxil din radical (ale ser, tre sau tyr): Glu-COOH + HO-Ser Glu-CO-O-Ser Legături pseudo-peptidice - între grupele carboxilice din radical (ale asp sau glu) și grupele amino din radical (ale lys): Glu-COOH + H 2 N-Lys Glu-CO-HN-Lys
18 Unele legături, ce stabilizează structura terțiară a proteinei
19 Structura terțiară a proteinelor este determinată de secvența aminoacizilor în catenă și este cea mai convenabilă din punct de vedere energetic. În structura terțiară a proteinelor globulare aflate în mediul apos radicalii hidrofili vor fi orientați spre suprafața moleculei, iar cei hidrofobi vor fi situași în interiorul moleculei proteice. Multe proteine deja la nivelul terțiar își manifestă activitatea sa biologică și sunt capabile să-și îndeplinească funcțiile.
20 Structura cuaternară a proteinelor - reprezintă asocierea a două sau mai multe catene polipeptidice (protomeri) într-un complex unic, numit oligomer. Oligomerul poate fi alcătuit din două sau mai multe lanțuri polipeptidice identice sau poate include polipeptide diferite. Legăturile, care stabilizează structura cuaternară sunt de regulă legăturile necovalente între suprafețele de contact ale protomerilor, mai rar legături covalente.
21 Nivelele de organizare a moleculei proteice:
22 Denaturarea Conformatia nativă a proteinei poate fi pierdută în rezultatul denaturării: destrugerii structurii secundare, tertiare și cuaternare a proteinei sub acțiunea unor factori fizici și chimici ale mediului valori extreme ale ph-ului, temperatură înaltă, prezența solvenților organici, detergenților, și altor agenți denaturanți. Denaturarea nu afectează legăturile peptidice, astfel structura primară (secvența aminoacizilor legați prin legaturi peptidice) nu se distruge la denaturare. Efectele denaturării: Pierderea activității biologice Scăderea solubilității
23 Refolding sau renaturarea Proteina denaturată poate spontan sa revină la conformația sa nativă, dar numai în cazul dacă agenții denaturanți nu au fost destul de puternici și dacă acțiunea lor a fost de scurtă durată.
24 Clasificarea proteinelor conform compoziției chimice Proteine simple - sunt alcătuite numai din aminoacizi și nu conțin alte grupări chimice; la hidroliza se descompun numai în aminoacizi. Proteine conjugate proteine ce conțin o structură neproteică, numită grupare prostetică. Această grupare este legată de partea proteică, numită apoproteină, prin legături covalente sau necovalente și este necesară pentru activitatea biologică a proteinei de exemplu hemul în hemoglobină. Astfel, la hidroliză, pe langă aminoacizi, se vor obține și alte componente chimice.
25 Proteine simple - Proteinele care formează doar alfa-aminoacizi la hidroliză: albuminele, globulinele, histonele, glutelinele, prolaminele, protaminele. Albumina Globulina Histone
26 Proteine conjugate Proteinele conjugate sunt clasificate în baza naturii chimice a grupării lor prostetice. Unele exemple de proteine conjugate: glicoproteine, lipoproteine, fosfoproteine, cromoproteine (hemo- și flavoproteine), metaloproteine.
27 Sunt cea mai numeroasă și cea mai răspândită grupa de proteine conjugate, începând de la glicoproteinele localizate pe suprafața membranelor celulare, care formează glicocalixul, până la așa compuși importanți ca anticorpii produși de leucocite.
28 Hemoproteinele - gruparea prostetică este hemul
29 Majoritatea lipidelor sunt transportate în sânge în componența unor complexe solubile numite lipoproteine. Membrana celulară
30 Colagenul este cea mai abundentă proteină în organism (constitue până la 30% din masa uscată). Fibrele de colagen sunt flexibile, dar foarte inelastice, cu rezistență ridicată la tracțiune. Colagenul are o compoziție aminoacidică unică, care este importantă pentru structura sa tridimensională și proprietățile sale fizice caracteristice. În catena sa polipeptidică se repetă secvența Gly-X-Y, unde Gly - glicină (33%), X - prolina și hidroxiprolina (25%), Y - alanină (11%), lizină, hidroxilizină sau alți aminoacizi. Astfel, aproape o treime este glicina, iar conținutul prolinei este, de asemenea, neobișnuit de mare.
31 În colagen sunt prezenți aminoacizi neobișnuiți modificați: hidroxiprolina (Hyp) și 5-hidroxilizină (Hyl). Colagenul este unica proteină naturală, ce conține toți acești aminoacizi. Colagenul nu conține cisteină și triptofan.
32 Structura secundară reprezintă spirala colagenica (helixul colagenic), care se deosebește de α-helixul clasic, fiind mult mai extinsă și răsucită spre stânga. Aceste particularități sunt determinate de: Prezența a unei cantități mari de prolină și hidroxiprolină, ceea ce descrește elasticitatea catenei polipeptidice și necesită formarea unui helix mai extins. Fiecare al 3-lea aminoacid este glicina, fapt absolut necesar pentru formarea ulterioară a triplului helix radicalul nici unuia din aminoacizi nu va încape în spațiul dintre cele 3 catene polipeptidice din centrul triplului helix. Triplul helix e stabilizat de legături de hidrogen între legăturile peptidice (-C = O ---- HN =) a diferitor catene, precum și de legăturile de hidrogen formate cu participarea grupelor -OH ai hidroxiprolinei.
33 Catenele polipeptidice pot fi de câteva tipuri: α 1 (I, II, III, IV), α 2 (circa 30 de tipuri), și se deosebesc prin: hidroxilarea prolinei și lizinei; secvența aminoacidică. Se cunosc mai mult de 30 de tipuri de colagen, care diferă prin tipul catenelor polipeptidice constituiente. Cele mai importante sunt primele 5 tipuri de colagen. Colagenul de tup I, II și III se numește fibrilar deoarece formează fibre, care participă în formarea structurii țesutului conjunctiv; Colagenul tip IV și V se referă la tupurile amorfe de colagen (formează membrana bazală a vaselor sanguine).
34 Unitatea structurală de bază a colagenului este tropocolagenul (280 nm lungime, 1.5 nm lațime), care se polimerizează și formează fibrilele de colagen. Tropocolagenul constă din 3 catene polipeptidice, care formează triplul helix de stânga. Fiecare catenă polipeptidică a colagenului constă din circa aminoacizi.
35 este proteina principală a fibrelor elastice, alcătuind 90% din masa lor. Spre deosebire de colagen este extensiblă. Elastina conține circa 10% prolină, 30% glicină, este bogată în lizină, conține mulți aminoacizi nepolari, puțină hidroxiprolină și hidroxilizină. În spațiul extracelular formează agregate unite prin legături covalente. Așa structură îi atribuie elasticitate).
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Colagenul Figura 3.42
Colagenul Colagenul este prezent în toate animalele pluricelulare şi reprezintă cea mai abundentă proteină din vertebrate. Are localizare extracelulară şi este organizat în fibre cu mare rezistenţă la
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Peptide Structura peptidelor
CURS 6 Peptide Structura peptidelor Se formează prin eliminarea moleculelor de apă între cele două grupări funcţionale ce intră în catena principală a aminoacizilor ( gruparea carboxil a unui aminoacid
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR
AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR Elena Rîvneac Dr.în biologie, conf.univ. Catedra Biochimie și Biochimie Clinică Aminoacizii au o importanță deosebită pentru
Curs 2 Aminoacizi, peptide, proteine
BIINFRMATICĂ APLICATĂ ÎN BILGIA STRUCTURALĂ 3/01/2018 Curs II - Structura proteinelor 1 01.03.2018 Curs 2 Aminoacizi, peptide, proteine 3/01/2018 Curs II - Structura proteinelor 2 Proteinele - molecule
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
TEMATICA CURSULUI 2. Proteine Definiţie & Roluri
TEMATICA CURSULUI 2 Proteine Importanţa biomedicală Clasificare Nivele de organizare structurală Împachetarea proteinelor Proteine «chaperon» Denaturarea proteinelor Proteine Definiţie & Roluri Definiţie
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII
2 Capitolul 2 ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII Elementele chimice cel mai frecvent întâlnite în materia vie sunt H, C, N, O, P, S (numite elemente organogene) care reprezintă în medie 99% din masa organismelor
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Proteinele. Formula structurală generală a α-aminoacizilor prezenți în proteine; radicalul R este diferit pentru diferiți aminoacizi.
Proteinele Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din
3. Noţiuni de biochimie
3. Noţiuni de biochimie În acest capitol vom trece în revistă structura şi proprietăţile a două mari clase de molecule ce constituie de fapt obiect de studiu pentru bioinformatică:. proteinele, compuse
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
COMPUŞI ORGANICI CARE CONŢIN FUNCŢIA CARBOXIL ALĂTURI DE ALTE GRUPE FUNCŢIONALE
MPUŞI GANII AE NŢIN FUNŢIA ABXIL ALĂTUI DE ALTE GUPE FUNŢINALE Prezenţa în compuşii organici a altor grupe funcţionale X, -, =, -, alături de grupa - conduce la compuşi cu funcţiune mixtă (acizi halogenati,
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
Catedra de biochimie și biochimie clinică
Tema 1 Data Introducere. Importanța biochimiei pentru disciplinele medicale. Bioelemente și biomolecule. Grupele funcționale și tipuri de legături chimice specifice biomoleculelor. Nivelul inițial de cunoștințe
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
I.6. Arhitectura componenților macromoleculari ai materiei vii
I.6. Arhitectura componenților macromoleculari ai materiei vii Dacă se analizează natura moleculelor din care sunt compuse celulele oricărui organism, se găsește o mare proporție de micromolecule (în primul
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Totul despre Proteine
GRUP ŞCOLAR ECONOMIC DE TURISM IAŞI Totul despre Proteine GRUPA IV ELEVI: COJOCARU IONELA DAICU RALUCA OCNEANU ANA-MARIA CRUDU ŞTEFAN HROŞTEA MIHAELA COGEAN IONELA CLASA a XI-a E 2010-2011 CUPRINS Introducere...4
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Subiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi
Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială
Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
BIOLOGIE GENERALĂ. - moleculară şi celulară CURS II. Bazele chimice ale organizării materiei vii
BILGIE GENERALĂ - moleculară şi celulară CURS II Bazele chimice ale organizării materiei vii Bazele chimice ale organizării lumii vii rice substanţă din natură care are masă se defineşte ca fiind materie.
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea