Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada

Transcript

1 Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru Document elaborat în cadrul proiectului: Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, AXA PRIORITARĂ 1 - Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, DOMENIUL DE INTERVENŢIE 1.1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico administrativ, OPERAŢIUNEA Strategii de dezvoltare locală, Cod SMIS Beneficiar: Municipiul Bistriţa

2 CUPRINS INTRODUCERE I. PROFILUL COMUNITAR II. ANALIZA SWOT III. PLANUL DE ACŢIUNE IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE V. MONITORIZAREA PUNERII ÎN APLICARE A STRATEGIEI 1

3 CAPITOLUL I. PROFILUL COMUNITAR 2

4 I. DEZVOLTARE URBANĂ ŞI INFRASTRUCTURĂ Poziţia geografică a Municipiului Bistriţa: oportunităţi şi potenţial pentru dezvoltarea teritorială Municipiul Bistriţa are o suprafaţă de 145,47 km 2 (2,7 % din suprafaţa totală a Judeţului Bistriţa-Năsăud) şi o populaţie de de locuitori (26,9% din populaţia judeţului, la 1 ianuarie 2011). Din punct de vedere administrativ, Municipiul Bistriţa cuprinde oraşul propriu-zis şi un număr de 6 localităţi componente: Sigmir, Slătiniţa, Ghinda, Sărata, Unirea şi Viişoara. Densitatea medie a populaţiei la nivelul municipiului este de 585,4 locuitori/km², de circa 10 ori mai mare decât cea a judeţului în ansamblul său (59,2 locuitori/km²), ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a populaţiei în zona Municipiului, care este de altfel singura aşezare urbană importantă de pe o rază de peste 100 km. De altfel, conform metodologiei utilizate de Directoratul General Politică Regională, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în categoria regiunilor predominant rurale, îndepărtate de oraş, cu o rată a urbanizării de 37,5%, mult sub media naţională (55%). Poziţia geografică a Municipiului Bistriţa influenţează potenţialul de dezvoltare al acestuia şi trebuie privită prin prisma următoarelor aspecte, la fiecare nivel teritorial: a) în contextul teritoriului naţional: Municipiul Bistriţa se află în partea de nord a ţării, în apropierea graniţei cu Ucraina şi la zona de contact dintre regiunile istorice Transilvania şi Moldova. În pofida acestei poziţii geografice ipotetic avantajoase, Municipiul Bistriţa este dezavantajat de configuraţia reliefului, preponderent montan. Cele mai deficitare legături sunt cele cu partea de nord a ţării, respectiv cu Judeţele Maramureş şi Satu Mare, iar cel mai apropiate puncte de trecere a frontierei cu Ucraina sunt la peste 100 km (Sighetu Marmaţiei şi Siret). Singurul coridor de dezvoltare, conform Planului de Amenajare Teritoriala Regională, care străbate judeţul şi municipiul este cel care leagă zona Moldovei de cea a Transilvaniei, actualmente însoţit de drumul european DE 58 şi de o cale ferată, ambele legând Suceava de Cluj-Napoca. De menţionat este şi magistrala feroviară 400 care leagă Transilvania de Nord 3

5 (Satu Mare şi Baia Mare) de Braşov şi Bucureşti şi care trece prin apropierea Municipiului. Totuşi, privind configuraţia viitoarelor coridoare europene de transport, Municipiul Bistriţa va continua să aibă o poziţie periferică. Singura opţiune de conectare a Bistriţei la reţeaua europeană de transport este o legătură rapidă (autostradă, drum expres) între coridoarele 5, 4 şi 9, respectiv între Europa Centrală, fostul URSS şi zona Balcanilor. b) în contextul teritoriului Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord): Municipiul Bistriţa este un centru urban relativ periferic, al cincilea ca mărime din regiune, fiind situat la graniţa cu Regiunea Nord-Est şi Centru. Acesta se află în arealul de influenţă al Polului de Creştere Cluj- Napoca, un pol de creştere de importanţă transnaţională, de care este legat printr-un coridor de dezvoltare. Deşi în proximitatea Municipiului există încă trei poli de dezvoltare de importanţă naţională (Baia Mare, Târgu-Mureş şi Suceava), dintre care ultimii doi în alte regiuni de dezvoltare, relaţiile funcţionale cu aceştia sunt relativ slabe, datorită puterii lor scăzute de atracţie şi a conectivităţii deficitare. c) în contextul teritoriului judeţean: Municipiul Bistriţa este reşedinţa judeţului Bistriţa Năsăud, principalul centru urban, administrativ, economic şi cultural al acestuia. Din perspectiva microregionării funcţionale existente face parte din Microregiunea de dezvoltare Bistriţa, care ocupă zona central-estică a judeţului, până la graniţa cu Judeţele Suceava şi Mureş. Cu toate acestea, zona periurbană a Municipiului cuprinde şi localităţi din microregiunile Năsăud, Beclean şi Lechinţa. Arealul de influenţă al Municipiului se întinde de-a lungul unor culoare de urbanizare, influenţate fiind de configuraţia reliefului: 1. Culoarul Suceava Bistriţa - Beclean Dej, de interes naţional, de-a lungul DE 58, cu următorii poli de creştere locali: Reteag, Beclean, Şintereag, Sărăţel, Livezile şi Prundu Bârgăului; 2. Culoarul Bistriţa Sărăţel Teaca Reghin, de interes regional, de-a lungul DE 578, cu polii de creştere locali: Sărăţel şi Teaca; 3. Culoarul Bistriţa Năsăud Maramureş, de-a lungul drumului naţional DN 17C care face legătura cu zona Maramureşului istoric, cu polii de creştere locali Năsăud şi Salva. Poziţia geografică a judeţului a fost permanent una periferică, inclusiv în perioada socialistă, când judeţul a continuat să funcţioneze ca un bazin de colectare a forţei de muncă pentru centrele industriale importante, mai ales pentru Cluj-Napoca, fenomen care totuşi s-a redus ca amploare 4

6 începând cu a doua jumătate a anilor 70, când platforma industrială a municipiului a început să se dezvolte rapid. Elocventă în acest sens este o hartă ce reflectă nivelul dezvoltării industriale din 1937, care indică nivelul scăzut de dezvoltare al judeţului, similar cu al judeţelor învecinate (Maramureş, Suceava, Mureş, Someş, etc.). Grafic nr 1.1. Nivelul dezvoltării industriale din judeţele României, în anul 1937 Sursa: Enciclopedia României, vol. II., 1938; Gh. Popescu, 1994, cu modificări Dezvoltarea Municipiului Bistriţa nu poată fi scoasă din contextul judeţean şi regional, care este unul defavorabil în prezent. Astfel, nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor (PPS) de la nivelul judeţului se afla, în anul 2008, la 35% din media UE-27 şi este semnificativ mai redus decât media regională şi naţională, de 41%, respectiv 47%. Deşi acest indicator nu poate fi calculat la nivel de localitate de către instituţiile specializate, este de aşteptat ca valoarea lui să fie semnificativ mai ridicată la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ. Cu toate acestea, nivelul 5

7 scăzut de dezvoltare economică va continua să contribuie la un sold negativ al migraţiei populaţiei către alte zone din ţară sau către alte ţări, ceea ce va limita posibilităţile de creştere ale Municipiului Bistriţa Dezvoltarea urbană După schimbarea de regim din anul 1989, într-o perioadă de timp scurtă, au intervenit schimbări sociale şi economice profunde în localităţile urbane din România, o situaţie caracteristică şi pentru Municipiul Bistriţa. Acestea au constat în: - schimbarea profilului ocupaţional al populaţiei, prin reducerea numărului persoanelor care lucrează în industrie, în favoarea sectorului terţiar; - liberalizarea pieţei muncii şi emigrarea masivă a forţei de muncă locale către alte state din Uniunea Europeană; - privatizarea întreprinderilor de stat şi apariţia investitorilor străini; - vânzarea locuinţelor de stat şi dezvoltarea unei pieţe imobiliare; - integrarea europeană. În paralel, s-au manifestat şi importante schimbări sociale, concretizate mai ales în creşterea ponderii persoanelor aflate în grupuri vulnerabile şi a prăpastiei dintre diferite categorii sociale, dintre care amintim: - îmbătrânirea populaţiei şi creşterea numărului de pensionari; - creşterea populaţiei de etnie romă; - creşterea numărului de persoane aflate sub pragul sărăciei; - apariţia fenomenului de migraţie urban-rural şi a celui de suburbanizare; Toate aceste fenomene socio-economice şi-au pus amprenta asupra dezvoltării teritoriale a Municipiului Bistriţa şi a localităţilor din proximitatea acestuia, conducând la o modificare a modului de folosinţă a terenurilor. 6

8 Zonificarea funcţională a teritoriului urban Intravilanul Deşi suprafaţa administrativă a Municipiului Bistriţa nu s-a modificat în ultimii 20 de ani, presiunea imobiliară, mai ales din ultimii 5 ani, a condus la o extindere semnificativă a intravilanului. Astfel, la nivelul anului 2009, acesta însuma 2560 de hectare, în creştere cu 47% faţă de anul 1993, după cum reiese din graficul de mai jos: Grafic nr Evoluţia suprafeţei intravilanului Municipiului Bistriţa, Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Prin urmare, în anul 2009, 17,5% din suprafaţa administrativă a Municipiului era reprezentată de intravilan, concentrat în localităţile Bistriţa (65,5%), Unirea (12,4%) şi Viişoara (8,1%), ultimele două alipite de municipiu şi cu o impresionantă dinamică imobiliară în ultimul deceniu. 7

9 Grafic nr Repartiţia intravilanului pe localităţi componente ale Municipiului Bistriţa Extravilanul Sursa: Planul Urbanistic General al Municipiului Bistriţa Deşi ponderea suprafeţelor din extravilan a scăzut continuu după 1990, acestea continuă să reprezinte peste 82% din suprafaţa administrativă a Municipiului Bistriţa, procent relativ ridicat în comparaţie cu alte oraşe din ţară. Explicaţia constă din faptul că o bună parte din teritoriul administrativ al oraşului nu este pretabil pentru funcţiuni de locuire sau economice, din cauza conformaţiei reliefului (dealuri înalte), prin urmare continuă să rămână cu folosinţa sa tradiţională agricolă sau forestieră. Pe de altă parte, presiunea antropică asupra teritoriului este mult mai scăzută în Bistriţa din cauza nivelului relativ scăzut de dezvoltare comparativ cu oraşele de rang superior. În ceea ce priveşte structura utilizării suprafeţelor din extravilan, ponderea o deţin pădurile şi spaţiile verzi (32,2%), păşunile (18,3%), fâneţele (18,6%) şi livezile (17,3%). Terenurile arabile reprezentau doar 7,2% din extravilan, fiind concentrate în Valea Bistriţei (Unirea, Viişoara, Sărata). De remarcat este suprafaţa mare ocupată de livezi şi pepiniere pomicole, de peste 2000 de hectare, una dintre cele mai ridicate din ţară. 8

10 Grafic nr Modul de utilizare al extravilanului Municipiului Bistriţa Sursa: Planul Urbanistic General al Municipiului Bistriţa Zona centrală Zona centrală a municipiului este una relativ bine delimitată şi cu funcţiuni complexe (politicoadministrative, comerciale, turistice şi religioase), fiind elementul definitoriu al oraşului. Aceasta se împarte în centrul vechi, ce corespunde vechii fortificaţii (între Parcul Municipal, Str. Dogarilor, Bd. Republicii, Piaţa Petru Rareş şi Str. Ecaterina Teodoroiu) şi centrul nou, sistematizat în perioada comunistă, care apare ca o fâşie estică a centrului istoric şi cuprinde zona Pieţei Petru Rareş, unde s-au construit principalele instituţii politico-administrative ale oraşului Palatul Administrativ. Tot aici regăsim şi unele unităţi de cazare din oraş, iar în apropiere Muzeul Judeţean. Ca şi în cazul altor oraşe transilvănene, centrul istoric, specific unui burg german, este bine prezervat şi nu a suferit mari modificări în perioada comunistă, când s-a optat pentru construcţia unui centru civic nou, paralel cu cel istoric. Specificul local îl reprezintă pasajele, alei de legătură între străzile majore din nucleul istoric, cu un aer medieval. Nucleul zonei centrale îl reprezintă Biserica Evanghelică, obiectiv de patrimoniu naţional, din sec. al XIV-XVI-lea, 9

11 împreună cu Piaţa Centrală (KornMarkt sau Marktplatz) care o înconjoară, unde se află şi celebrul Şir Sugălete. Ansamblul urban fortificat al oraşului cuprindea o suprafaţă interioară de 42 ha, ce corespunde centrului istoric şi unde se regăsesc şi alte obiective de patrimoniu, cu potenţial turistic (Turnul Dogarilor, Biserica Romano-Catolică Sfânta Treime, Casa Argintarului, Casa Andreas Beuchel, Casa Petermann, Casa Parohială a Bisericii Evanghelice, etc.). Strada Liviu Rebreanu, care a fost în trecut gazda meşteşugarilor şi a comercianţilor, a devenit azi principalul pietonal al oraşului, cu un foarte bun vad comercial. Tot în zona centrală intră şi Parcul Municipal, care deşi nu are mari valenţe arhitecturale sau peisagistice, este cel mai important loc de relaxare din oraş. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Bistriţa a evidenţiat faptul că în zona centrală sunt doar 12 unităţi de alimentaţie publică, care, deşi diversificate ca şi tipologie (restaurant, cramă, bar, bistro, club, cofetărie, patiserie), au o ofertă insuficientă pentru o zonă cu aspiraţii de atragere a unui flux mare de turişti. De remarcat este şi lipsa teraselor pe puţinele trasee pietonale. În schimb se regăsesc activităţi comerciale sau de prestări servicii incompatibile cu o zonă centrală turistică (comerţ materiale de construcţii-decoraţiuni, piese auto, pompe funebre, etc.). De asemenea, sunt insuficiente unităţi comerciale sau ateliere pentru suveniruri sau obiecte tradiţionale, apreciate de turişti. Zona centrală este caracterizată de valori înalte de trafic, mai ales pe axa est-vest (Str. Republicii) şi de lipsa parcajelor, mai ales în condiţiile în care au demarat lucrările de pietonalizare a centrului istoric (Piaţa Centrală, Piaţa Mică, Dornei, Liviu Rebreanu). De asemenea, există un număr insuficient de trasee pentru biciclişti, precum şi parking-urile pentru autocare. În prezent, se află în derulare o serie de investiţii publice finanţate din fonduri europene, respectiv private, care vor influenţa semnificativ spaţiul urban central: - Regenerarea urbană a centrului istoric AXA TURISTICA 1, 2,3 (reabilitarea pasajelor din centrul istoric); 10

12 - Reabilitarea clădirii monument istoric în care funcţionează Colegiul Naţional Andrei Mureşanu ; - Modernizarea Parcului Municipal, cu reabilitarea aleilor, plantarea de arbori, crearea unui labirint vegetal şi a unui ochi de apă, extinderea iluminatului public şi crearea unor piste pentru biciclişti; - Reabilitarea şi modernizarea clădirii monument istoric de categoria A în care funcţionează Centrul Cultural Municipal George Coşbuc, str. Albert Berger, nr. 10; - Restaurarea şi consolidarea clădirii situată pe str. Nicolae Titulescu, nr. 8 - monument istoric de categoria A Casa cu Lei şi transformarea sa în Centru de artă tradiţională; - Instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video în prevederea prevenirii criminalităţii în centrul istoric; - Modernizarea străzilor din zona centrală, inclusiv a trotuarelor şi construcţia de noi locuri de parcare (Str. Dornei, Piaţa Centrală, Piaţa Unirii, Str. Liviu Rebreanu, Piaţa Petru Rareş); - Înfiinţarea unui Centru de noapte şi cazare pentru persoane fără adăpost pe Str. I.L. Caragiale; - Reabilitarea clădirii care găzduieşte extensia Bistriţa a Universităţii Tehnice Cluj- Napoca; - Reconversia Băii Populare în Bazin de înot, Centru welness şi SPA; - Construcţia unor centre comerciale şi supermaketuri Zona rezidenţială Dispunerea zonelor rezidenţiale din Municipiul Bistriţa reflectă o dezvoltare organică a oraşului, de tip radial. Astfel, nucleul central, cu zona istorică (cu construcţii din perioada sec. al XIII-lea până în sec al XIX-lea) şi centrul civic (construit în anii ), cu principalele funcţiuni de interes public, este unul bine definit şi delimitat de principalele căi de comunicaţii care străbat oraşul pe direcţia nord-sud, respectiv est-vest. Zona centrală este flancată radial de zone rezidenţiale formate din ansambluri de blocuri construite în perioada Urmează un al 11

13 treilea cerc, format din locuinţe individuale noi, construite după 1990, majoritatea de tip vilă, amplasate mai ales în zonele de nord, est şi vest, unde au existat terenuri pretabile pentru construcţii rezidenţiale. Excepţie de la acest patern de dezvoltare face zona de sud, unde conformaţia reliefului şi bariera naturală constituită de râul Bistriţa au limitat dezvoltarea de noi locuinţe. Mai există şi o serie de trupuri cu profil rural pe partea dreaptă a râului Bistriţa, precum şi localităţile componente aparţinătoare ale oraşului. Zonele rezidenţiale ale Municipiului Bistriţa se prezintă în două ipostaze: Zona Urbană cu cartiere de locuinţe individuale, dar mai ales colective (blocuri de locuinţe construite în perioada ), cu o densitate ridicată a clădirilor în vatră. În această categorie intră: a) Cartierul Independenţei ( Mat - Big - Independenţei Nord şi Sud ) este situat de-o parte şi de alta a Bd. Independenţei, principala cale de acces în municipiu dinspre Cluj-Napoca (prelungire a DE 58) şi delimitat de calea ferată la nord, râul Bistriţa la sud, Valea Căstăilor în vest şi Str. Al. Odobescu şi Str. Gării la est, zona a fost edificată după anul 1970, fără ca în zonă să existe în prealabil un ţesut urban bine conturat şi cuprinde locuinţe de confort mediu. În partea dinspre râul Bistriţa, ca şi în cvartalul Rodna, zona de blocuri interferează cu cea de case, ceea ce oferă un aspect urbanistic neplăcut. În cartier există o piaţă agroalimentară, un hypermarket, o zonă comercială, biserici, grădiniţe, şcoli, cabinete medicale, locuri de joacă, parcuri şi spaţii verzi amenajate. De remarcat este faptul că în prezent se află în faza de investiţie un pod rutier peste râul Bistriţa, care va lega Str. Petru Maior de zona Zăvoaie. b) Cartierul Decebal din nordul municipiului situat de-o parte şi de a alta a Bd. Decebal, între calea ferată şi zona centrului istoric, delimitat fiind de străzile Gării la vest, Arţarilor la nord, Ioan Slavici, Crinilor la est şi Republicii la sud. Este o zonă centrală, compactă, cu locuinţe individuale, locuinţe colective de confort mediu-ridicat, cu spaţii verzi generoase între blocuri şi 12

14 cu numeroase funcţiuni comerciale şi socio-culturale. În zonă este prevăzută a fi construită o parcare supraetajată, care să decongestioneze traficul destul de intens. c) Cartierul Andrei Mureşanu (cunoscut şi ca zona Lamă) din nord-estul municipiului situat în continuarea cartierului Decebal, delimitat de străzile Colibiţei (nord), Ioan Slavici, Crinilor (vest), 1 Decembrie la sud, Calea Moldovei, limita zona industrială Est. Este, de asemenea, o zonă relativ centrală, cu locuinţe de confort mediu. Limita de est a cartierului este difuză şi se întrepătrunde cu o zonă de case, majoritatea construite în sec. al XX-lea, în prelungirea spre nord a centrului istoric. La limita cu zona industrială Calea Moldovei, se află Strada Sucevei, cu o zonă cu locuinţe de calitate slabă, fiind construite pentru a asigura cazarea muncitorilor din zona industrială, multe dintre blocuri aflându-se anterior în proprietatea întreprinderilor comuniste. Există un proiect pentru reabilitarea spaţiului public din faţa Blocului Lamă, prin amenajarea unei fântâni arteziene, crearea unor spaţii pietonale şi de întâlnire, precum şi amenajarea de terase. d) zona de blocuri Piaţa Morii este situată în partea de est a oraşului, în arealul dintre centrul istoric al municipiului şi Parcul Central, care reprezenta cândva o periferie a burgului medieval, cu funcţiune economică. În anii 80 a început construcţia unui nou cartier de blocuri, care nu a fost finalizat până la momentul Revoluţiei din Prin urmare, apartamentele din această zonă sunt relativ noi şi de o calitate superioară celor din cartierele muncitoreşti. Nu dispune de funcţiuni sociale, fiind în imediata proximitate a centrului istoric şi a parcului central, inclusiv a zonei sportive. e) Cartierul Petre Ispirescu este situat în partea central-nordică a municipiului, între cartierele Andrei Mureşanu şi Ştefan cel Mare, fiind delimitat de cele două axe de circulaţie est-vest ale oraşului (Str. 1 Decembrie şi Str. General Grigore Bălan), într-o zonă cu numeroase funcţiuni socio-economice (Spitalul Judeţean de Urgenţă, Camera de Comerţ şi Industrie, Muzeul Judeţean, Administraţia Finanţelor Publice). Este o zonă eterogenă din perspectiva ţesutului urban, cu blocuri ridicate între trupuri de locuinţe individuale. 13

15 f) Cartierul Ştefan cel Mare este situat în partea sud-estică a oraşului, în apropierea râului Bistriţa (zona Podul Jelnei), delimitată de Str. General Grigore Bălan, Cimitirul Evanghelic, Str.Vasile Conta, Râul Bistriţa, str. Ostaşului, str. Avram Iancu. Este, de asemenea, un cartier nou, cu un ţesut eterogen, format din blocuri şi case individuale, construite în sec. al XIX-lea. Dispune de unităţi de învăţământ, poştă, precum şi de o reţea densă de magazine de cartier la parterul blocurilor. În zona centrală a cartierului va fi construită o piaţetă cu fântână arteziană. Nu există spaţii verzi, cu excepţia celor din jurul blocurilor şi a celor de pe malul Bistriţei. La aceste cartiere de blocuri se adaugă zonele urbane de case, majoritatea aflate în zona centrului istoric, respectiv în prelungirea către nord şi sud a acestuia (zona delimitată de străzile Petre Ispirescu - Andrei Mureşanu Crinilor - Cimitir, arealul dintre Str. Gării, Str. Solomon Haliţă, Str. Împăratul Traian şi Str. Independenţei, respectiv cel dintre râul Bistriţa, Str. Independenţei, Str. Şt. O. Iosif şi Alexandru Odobescu). În fapt, aceste zone erau parte din planul de sistematizare al municipiului din perioada comunistă, urmând ca locuinţele de tip casă să fie demolate pentru a face loc blocurilor de locuinţe, însă venirea Revoluţiei a oprit acest proces. O altă zonă compactă de case din zona urbană, este cea dintre calea ferată şi zona industrială, Zona Eroilor, delimitată de străzile: Industriei, Narciselor, Zefirului, Slavici şi Eroilor, paralele cu calea ferată. Alte două trupuri de case din sec. al XX-lea sunt cele de pe Valea Ghinzii- Valea Jelnei, respectiv Valea Budacului, de pe partea stângă a râului Bistriţa, care nu au cunoscut o expansiune deosebită de-a lungul timpului, din cauza reliefului abrupt şi a zonei forestiere care le înconjoară. Zonele rezidenţiale noi Noile cartiere de locuinţe ale Municipiului Bistriţa au fost construite după 1990, la marginea oraşului, cu preponderenţă către nord, sud şi vest, fiind alcătuite aproape exclusiv din locuinţe individuale, de tip P+1 şi P+2. Densitatea în vatră a acestora este relativ scăzută, fiind 14

16 asemănătoare cu cea din mediul rural, prin prisma grădinilor generoase care despart locuinţele. O altă explicaţie constă din faptul că dezvoltarea acestor noi zone rezidenţiale s-a făcut organic şi adesea haotic, mai ales în primii ani de după Revoluţia din 1989, fără să existe reglementări urbanistice clare (primul Plan Urbanistic General a intrat în vigoare în 1993, când deja apăruseră primele vile şi s-a actualizat doar de două ori de atunci, fără a ţine pasul cu ritmul de expansiune al oraşului). De remarcat este faptul că noile zone rezidenţiale nu au atribute funcţionale complexe, în sensul că nu dispun de şcoli, grădiniţe, lăcaşuri de cult, lăcaşuri culturale. O altă problemă majoră cu care se confruntă acestea este lipsa sau calitatea slabă a reţelei stradale şi a reţelelor de utilităţi (apă-canal-gaz). Principala axă de extindere a oraşului este sud-est- sud-vest (Unirea-Viişoara), beneficiind de disponibilitatea unor terenuri propice construcţiilor, care au avut anterior statut de teren agricol (livadă, teren arabil) şi care despărţeau oraşul de cele 2 localităţi componente. Ulterior, au început să fie construite locuinţe şi în zona de nord, a centurii, unde relieful este mai accidentat, însă au existat disponibilităţi importante de terenuri care au putut fi scoase din circuitul agricol. Noile zone rezidenţiale sunt: 1. Zona Şesul de Jos, Bistriţa-Viişoara, din partea de vest a municipiului, se află în continuarea zonei industriale, fiind delimitată de str. Sigmirului, Calea Clujului, limita cu localitatea componentă Viişoara şi Râul Bistriţa. Este un cartier care a cunoscut o dezvoltare organică, primele construcţii apărând de-a lungul DE 58 şi drumului de centură, ulterior şi de-a lungul unor drumuri paralele cu acestea, pentru ca în prezent să se extindă de-a lungul DJ 151 (Str. Soarelui) zona La Soare, care face legătura cu Sigmir. Această nouă zonă rezidenţială a asigurat, practic, alipirea Municipiului de două dintre localităţile sale componente: Sigmir şi Viişoara. 2. Zona Subcetate - Drumul Dumitrei Vechi, din partea de nord a municipiului, este despărţită de nucleul central prin calea ferată şi zona industrială. Este, de asemenea, situată de-a lungul drumului de centură, în continuarea zonei industriale şi se extinde pe mai multe culoare. 3. Zona Valea Căstăilor şi Zona Drumul Tărpiului - Subcetate sunt cartiere ceva mai eterogene din perspectiva funcţiunilor, având în vedere faptul că pe Valea Căstăilor şi pe 15

17 Drumul Tărpiului au apărut în ultimii ani nu numai locuinţe, ci şi noi unităţi industriale sau comerciale. Există un fenomen de aliniere a noilor locuinţe la principalele străzi din zonă (mai ales pe Str. Subcetate, unde există şi noul cartier ANL, Str. Tărpiului, Drumul Cetăţii şi Drumul Dumitrei Vechi). Cu toate acestea, densitatea în vatră este extrem de scăzută, fiind rezultatul unor reglementări urbanistice insuficiente. Tendinţa este de expansiune către nord-vest, unde există suprafeţe extinse de livezi, de-a lungul Drumului Dumitrei, Tărpiului şi Văii Căstăilor. 4. Zona La Şes Zăvoiul de Sus ( Bistriţa est I, II şi III) este situată în estul municipiului, între zona industrială de pe Calea Moldovei şi Valea Rusului, graniţa cu localitatea componentă Unirea, de care este în prezent alipită. Este o zonă cu o dezvoltare mult mai coerentă, prin prisma densităţii ridicate în vatră, specific urbană şi cu o tramă stradală tip tablă de şah, integrată, prin urmare, ţesutului urban al oraşului. 5. Zona de pe partea stânga a râului Bistriţa a cunoscut o expansiune mult mai redusă prin prisma reliefului accidentat, care nu este propice construcţiei de locuinţe, deşi are o înaltă valoare peisagistică. Prin urmare, tendinţa în această zonă este de aliniere a noilor construcţii la cele câteva culoare care străbat dealurile înalte din zonă (Valea Ghinzii, Valea Jelnei şi Valea Budacului) sau de concentrare a lor în valea Bistriţei (Zona Zăvoaie, Zona Aerodrom). Ritmul alert al apariţiei de noi locuinţe din ultimii ani, a făcut ca Municipiul să fie practic alipit de localitatea componentă Ghinda, ceea ce se va întâmpla în următorii ani şi cu satul Jelna din periurbanul municipiului. Este o zonă propice pentru reşedinţe temporare şi spaţii pentru recreere, de tip cabană. Pe fondul presiunii imobiliare crescânde din ultimul deceniu, este de aşteptat ca zonele Zăvoaie şi Aerodrom să cunoască o dezvoltare intensă în următorii ani. Cele mai importante ansambluri rezidenţiale aflate în construcţie sau în proiect la nivelul anului 2011 sunt: - Bistriţa Nouă - de pe strada Tărpiului, pe locaţia fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului, pe o suprafaţă de 13,5 hectare, care va cuprinde 959 de apartamente, un mall, clinică medicală, grădiniţă, spaţii verzi şi peste de locuri de parcare; 16

18 - 500 de case la soare din Viişoara (Podirei) va cuprinde, pe o suprafaţă de 4,5 ha, 500 de vile, grădiniţă, biserică, locuri de joacă şi spaţii verzi; - Subcetate pe strada cu acelaşi nume, din zona industrială, va cuprinde 70 de case, o grădiniţă şi un centru comercial; - Tudela pe Drumul Dumitrei Vechi, va cuprinde 372 de apartamente, o piaţă publică, spaţii verzi, grădiniţă, magazine, dispensar uman, bănci, etc.; - Casa8Tima din sudul cartierului Independenţei, are o suprafaţă de mp şi cuprinde 124 de apartamente şi de mp de birouri; - Zimbrului de pe strada cu acelaşi nume din zona centrală a municipiului, va cuprinde un număr de 39 de apartamente; - Bistriţa Hills în zona Podul Jelnei, cu 75 de vile cu vedere panoramică. Zona rurală a municipiului este alcătuită din cele peste 883 de hectare intravilan (34,5% din total intravilan) care sunt amplasate în cele 6 sate aparţinătoare (Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara). Dacă primele patru sate au între 50 şi 100 de hectare de teren intravilan şi sub de locuitori, Unirea şi Viişoara au cunoscut un adevărat boom imobiliar după Aceste localităţi au o populaţie mai numeroasă (1.600, respectiv de locuitori), în permanentă creştere în ultimii 50 de ani şi un fond locativ consistent, beneficiind de un intravilan semnificativ mai mare (300, respectiv 200 de hectare). Elocvente pentru dinamica zonei rurale a municipiului sunt rezultatele ultimelor recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor, care reflectă o creştere de 20% a populaţiei din satele componente între recensămintele din 1992 şi 2002, în condiţiile unei scăderi a populaţiei nucleului urban de circa 8%. Deşi datele pentru recensământul general al populaţiei din 2011 vor fi disponibile doar în 2012, putem anticipa că zona rurală a municipiului reprezintă în prezent 10% din populaţia totală. De remarcat este că densitatea populaţiei în zona urbană este 45 de locuitori/ha intravilan, iar în cea rurală de doar 8 locuitori/ha intravilan, explicabilă prin densitatea scăzută în vatră din aceste sate, chiar şi în cazul cartierelor rezidenţiale noi, cât şi a lipsei blocurilor de locuinţe. Totuşi acest din urmă indicator indică şi o utilizare ineficientă a terenurilor construibile, prin fenomenul de împrăştiere a locuinţelor noi, care va ridica costurile cu extinderea infrastructurii de deservire şi a celor de transport (pentru navetism, aprovizionare, etc). 17

19 Tabelul nr Populaţia stabilă a localităţilor componente ale Municipiului Bistriţa, la recensămintele din 1992 şi 2002 Localitatea Populaţia stabilă la recensământul din 1992 Populaţia stabilă la recensământul din vs 1992 (%) Ghinda ,6% Sărata ,9% Sigmir ,1% Slătiniţa Unirea ,2% Viişoara % TOTAL ,9% Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor, Pe lângă investiţiile imobiliare private, de remarcat sunt şi investiţiile publice făcute de autorităţi în zona rurală a municipiului, care au stimulat dezvoltarea acesteia. Astfel, în Viişoara se află în construcţie un cartier de nouă blocuri sociale, construite de Primăria Bistriţa, care vor găzdui, în cele 180 de apartamente, persoanele evacuate din clădirile retrocedate sau pe cele care nu îşi permit o locuinţă. De asemenea, a fost modernizat Complexul de agrement Heidenfeld, cu o suprafaţă de 4,5 hectare, unde se organizează diferite evenimente în aer liber: Zilele Bistriţei, Toamna Bistriţeană, concerte, expoziţii. În Sigmir, o altă zonă cu o mare dinamică rezidenţială, autorităţile locale reabilitează căminul cultural şi construiesc o bază sportivă modernă. În curs de modernizare este şi drumul de acces către satul Slătiniţa, starea precară a acestuia fiind unul dintre motivele pentru care această localitate nu s-a dezvoltat la fel de rapid ca cele din jur. În mod similar, modernizarea drumului de pe Valea Ghinzii a atras o creştere accentuată a numărului de locuinţe din zonă. Investiţiile publice nu au putut ţine, totuşi, pasul cu ritmul alert al dezvoltării imobiliare. Zonele rezidenţiale noi din Unirea, Viişoara, Ghinda, Valea Budacului, au majoritatea străzilor din pământ, utilităţile au fost asigurate de proprietari, nu au spaţii verzi şi nici grădiniţe sau şcoli corespunzătoare. Prin urmare, ca şi zona centrală, satele din jurul Bistriţei necesită încă investiţii majore mai ales în infrastructura de transport, în cea de utilităţi, dar şi în construcţia de şcoli, grădiniţe şi spaţii verzi. 18

20 După anul 1990, Municipiul Bistriţa a cunoscut o puternică dinamică a pieţei imobiliare, concretizată în creşterea stocului de locuinţe şi a perimetrelor construite, inclusiv cu extinderea intravilanului. Grafic nr Evoluţia numărului de locuinţe existente în Municipiul Bistriţa, în perioada Sursa: INS, Tempo Online, 2011 După cum se poate observa din figura de mai sus, numărul locuinţelor din municipiul Bistriţa a crescut cu peste (7,6%) în decurs de doar 5 ani, în timp ce în restul localităţilor din judeţ creşterea a fost de doar 2%, iar la nivelul Regiunii Nord-Vest de 3,3%, în aceeaşi perioadă. 19

21 Grafic nr Numărul locuinţelor finalizate în Judeţul Bistriţa-Năsăud şi în Municipiul Bistriţa, în perioada Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Anul 2008 a fost anul cu cele mai multe autorizaţii de construcţie eliberate şi cu cel mai mare număr de locuinţe date în folosinţă. De remarcat este totuşi fenomenul de concentrare a construcţiei de locuinţe în municipiu, care, deşi deţine doar un sfert din populaţia judeţului, a atras peste jumătate din noile locuinţe. Concomitent cu creşterea numărului de locuinţe, a crescut şi suprafaţa locuibilă existentă la nivelul Municipiului Bistriţa, cu 14,2% în perioada Având în vedere faptul că numărul de total de locuinţe a crescut cu doar 7,6% în aceeaşi perioadă, putem afirma că fondul locativ al oraşului a înregistrat îmbunătăţiri calitative, pe fondul noilor locuinţe construite, care sunt mai spaţioase. Suprafaţa locuibilă medie a unei locuinţe din Municipiul Bistriţa era, în anul 2009, de 43 m²/locuinţă, în creştere cu 3 m²/locuinţă faţă de valoarea din 2005, dar uşor sub media judeţeană de 44 m²/locuinţă, din cauza ponderii ridicate a locuinţelor colective. Totuşi, la nivel regional şi naţional, locuinţele au dimensiuni mai mici: 39,9, respectiv 38,9 m²/locuinţă. Putem concluziona că suprafaţa medie a locuinţelor din Bistriţa este una relativ mare şi că noile locuinţe construite sunt mai spaţioase decât cele existente. 20

22 Grafic nr Suprafaţă locuibilă existentă la nivelul Municipiului Bistriţa, Sursa: INS, Tempo Online, 2011 În anul 2009, suprafaţa locuibilă per locuitor de la nivelul Municipiului Bistriţa era de 15,9 m²/persoană, uşor superioară mediei judeţene, regionale şi naţionale (între 15,2 şi 15,6 m²/locuitor). Din perspectiva acestui indicator, Municipiul a înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimii 5 ani, pe fondul creşterii accelerate a locuinţelor noi, cu condiţii net superioare celor din locuinţele colective. Grafic nr Evoluţia suprafeţei locuibile per locuitor, Sursa: INS, Tempo Online,

23 Anul 2008 a fost anul cu cele mai multe autorizaţii de construcţie eliberate şi cu cel mai mare număr de locuinţe date în folosinţă. În anul 2009 numărul autorizaţiilor scade cu 50,55% şi cel al construcţiilor noi cu 41,5%, ca efect al crizei economice. De notat că locuinţele date în folosinţă în anul 2009 sunt, în totalitate, locuinţe proprietate privată. Tabel nr Autorizaţii de construcţie eliberate pentru clădiri rezidenţiale Numărul autorizaţiilor eliberate Suprafaţa utilă (mp) Sursa: Primăria Bistriţa Grafic nr Cunoaşteţi dacă la nivelul municipiului Bistriţa există cerere pentru... Considerați ca la nivelul municipiului Bistrita este prioritară constuirea de... locuinţe pentru tineri locuinţe sociale 31,6% 33,4% 68,4% 66,6% locuințe pentru tineri locuințe sociale 27,5% 13,5% 86,5% 72,5% Nu Da nu da Sursa: Sondaj de opinie Cererea de locuinţe pentru tineri şi de locuinţe sociale este cunoscută de respondenţi care consideră într-un procent foarte mare că la nivelul municipiului această problemă este prioritară. 22

24 Grafic nr Locuința dvs. este izolată termic? Știți că există fonduri disponibile pentru reabilitarea termică a locuințelor comune? da 56,7% da 53,1% nu 43,8% nu 39,0% nș/nr 4,3% nu răspund 3,0% Sursa: Sondaj de opinie Deşi din sondajul de opinie rezultă că locuinţele sunt reabilitate termic în proporţie de 53,1%, un procent apropiat de cel care indică cunoaşterea de către respondenţi a faptului că există fonduri disponibile pentru acestă îmbunătăţire, în realitate acest procent este cu mult mai mic, pentru că nu se poate vorbi de un proces corect de reabilitare a blocurilor de locuinţe, decât după În fapt, până la demararea de către primărie a Programului de reabilitare termică, locatarii blocurilor au realizat simple anvelopări şi reabilitări de faţadă, ceea ce a îmbunătăţit aspectul şi confortul dar nu în măsura reducerii până la un nivel al consumurilor energetic cu încălzirea la o valoare mai mică de 100 kwh/mp/an. Astfel nevoia reabilitării termice a blocurilor de locuinţe rămâne un deziderat al administraţiei locale şi totodată al cetăţenilor, mai ales că dintr-un total de 473 blocuri de locuinţe care necesită acest proces au fost realizate doar 20, adică 4% din necesar. În ceea ce priveşte aspectul estetic al clădirilor ca urmare a reabilitării faţadelor clădirilor respondenţii se declară mulţumiţi (în grade diferite) în procent de 59%. Cei care nu sunt mulţumiţi deloc constituie doar un procent de 16,5%. Şi aici există o discrepanţă între părerea cetăţenilor respondenţi şi opinia generală, în sensul că de multe ori nu sunt respectate regulamentele urbanistice şi mai ales coloritul ales. 23

25 Grafic nr Cât de mulţumit sunteți de aspectul clădirilor / reabilitarea faţadelor clădirilor din zona în care locuiți? foarte mulțumit(ă) 6,1% mulțumit(ă) mai degrabă mulțumit(ă) 26,9% 26,0% mai degrabă nemulțumit(ă) 20,7% nemulțumit(ă) 12,5% foarte nemulțumit(ă) nș/nr 4,0% 3,8% 0% 10% 20% 30% Sursa: Sondaj de opinie Zona industrială Prima platformă industrială a Municipiului Bistriţa este situată în partea de nord a oraşului, fiind delimitată de Drumul Cetăţii, Drumul Sigmirului, Str. Subcetate, Str. Zefirului şi calea ferată. Este o zonă industrială compactă, spre deosebire de cele din alte localităţi urbane din ţară. Această situaţie pozitivă este dată de faptul că în Bistriţa, spre deosebire de alte oraşe, până în nu au existat unităţi industriale mari, dispersate pe întreaga suprafaţă a oraşului, precum în Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, etc. Prin urmare, zona industrială a oraşului s- a dezvoltat exclusiv în perioada comunistă, mai ales în anii , după un plan de sistematizare bine gândit, fiind accesibilă de pe şoseaua de centură a oraşului şi izolată de zona rezidenţială a oraşului de culoarul căii ferate. Aşezarea longitudinală de-a lungul drumului de centură şi a căii ferate (din care se desprinde o reţea densă de căi ferate uzinale), precum şi existenţa a patru pasaje către diferitele zone rezidenţiale ale municipiului, fac din zona industrială o zonă ideală pentru transportul de marfă şi de călători. În platforma industrială a oraşului îşi au sediul cele mai importante firme din oraş: - IPROEB S.A. cablaje electrice 536 de salariaţi; - POLIMED S.R.L. materiale plastice 73 de salariaţi; 24

26 - REMAT S.A. reciclare materiale 54 de salariaţi; - ROMBAT S.A. acumulatori 677 de salariaţi; - ROSEYARNS S.R.L. fire de lână 312 salariaţi; - COMAT TRADING S.A. comerţ cu ridicata 46 de salariaţi; - BRIO FRESH S.R.L. instalaţii de vopsire 43 de salariaţi; - RCB ELECTRO 97 S.A. cabluri electrice 91 de salariaţi; - TRANSMIXT S.A. transporturi rutiere 80 de salariaţi; - ARIO S.A. robinetărie 202 salariaţi; - BETAK S.A. materiale zincate 160 de salariaţi; - COMELF S.A. echipamente pentru construcţii 902 salariaţi; - CRISTIRO S.A. şi S.C. BALINT S.R.L. sticlărie 109 salariaţi; - MEBIS S.A. echipamente hidraulice 191 de salariaţi; - MIRO S.A. piese debitate şi subansamble sudate 246 de salariaţi; - METALSID S.R.L. mecanică 45 de salariaţi; - RAAL S.A. radiatoare din aluminiu de salariaţi; - A.C.I. BISTRIŢA S.A. construcţii 126 de salariaţi; - ELECTROCONSTRUCŢIA ELCO S.A. construcţii 64 de salariaţi; - ELECTROPLAST S.A. cabluri şi conductori electrici 145 de salariaţi; - LEONI WIRING SYSTEMS RO S.A. cabluri electrice salariaţi; - EUROCOMPOZITE S.R.L. fibră de sticlă 42 de salariaţi; - NETEX S.A. textile neţesute 87 de salariaţi; - REDIVIVUS COMIMPEX S.R.L. reciclare materiale 77 de salariaţi; - CIPT PARTNER S.R.L. construcţii 234 de salariaţi. De pe platforma industrială a oraşului a dispărut cea mai mare unitate existentă înainte de 1989, respectiv Combinatul de Prelucrare a Lemnului, care a falimentat în urmă cu un deceniu. Majoritatea clădirilor au fost dărâmate pentru a face loc unor construcţii rezidenţiale şi comerciale. De asemenea, clădirea fostei Filaturi este actualmente neutilizată, după ce firma a falimentat. Pe de altă parte, Grupul Teraplast şi-a relocat complet activitatea de producţie de pe platforma industrială în Parcul Industrial Sărăţel, din Comuna Şieu-Măgheruş. Dintre investiţiile 25

27 publice anunţate în zonă, cea mai importantă este o pasarelă care va lega zona industrială de Gară-Autogară, dar şi o parcare pentru maşini de mare tonaj pe Str. Sigmirului. O a doua zonă industrială este cea din nordul oraşului, la ieşirea spre Unirea, de pe Calea Moldovei (zona Cibela ). Aici au funcţionat, înainte de 1989, Întreprinderea de Industrializare a Laptelui (SCIL), Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie şi Fabrica de Bere, a căror activitate a fost sistată după Revoluţie, spaţiile existente fiind fie demolate, fie închiriate sau vândute altor firme. În apropiere funcţiona SPIUT, din domeniul materialelor de construcţii, demolată aproape în întregime, urmând ca terenul să fie ocupat de spaţii comerciale. Este o zonă industrială compactă, cu profil de industrie uşoară, care a căpătat în ultimii ani o funcţiune mai degrabă comercială, decât productivă, în condiţiile în care aici deja funcţionează Magazinul Ambient şi Complexul Comercial Cibela. În această zonă îşi au sediul: - DIRECT DISTRIBUTION S.R.L. panificaţie 55 de salariaţi; - AMBIENT S.A. comerţ bricolaj 200 de salariaţi; - BONISSIMO S.A. îngheţată 42 de salariaţi; - CALATIS GROUP PROD S.R.L. lactate 38 de salariaţi; - ELCOM CABLAJE S.A. cablaje electrice 149 de salariaţi; - MURAL CONSTRUCT S.R.L. construcţii 67 de salariaţi; - OZANA S.R.L. comerţ, restaurante, benzinării 73 de salariaţi; - TEHTON S.A. betoane şi prefabricate 26 de salariaţi. În partea de sud a oraşului, la ieşirea către Viişoara, între podul peste calea ferată, râul Bistriţa şi Drumul Sigmirului există o mică platformă industrială şi de servicii, cu diverse funcţiuni (construcţii, transport, mase plastice, alimente, confecţii metalice, mobilă, servicii, unităţi comerciale, staţie de apă-canal, etc.). Printre firmele găzduite se numără: - MOIŞAN TRANSIMPEX S.R.L. transporturi 112 salariaţi; - ROMBAT AUTOMOBILE S.R.L. showroom auto 34 de salariaţi; - ROMFULDA PROD S.R.L. comerţ 150 de salariaţi; - TEHNOPROD PLAST S.R.L. mase plastice 89 de salariaţi; - TOPAZ GRUP mase plastice, transport, construcţii 64 de salariaţi; 26

28 - PRODIMA S.R.L. confecţii metalice 89 de salariaţi; - RENICO IND S.A. confecţii metalice 30 de salariaţi; - COMBIS S.A. preparate din carne 73 de salariaţi. Actualmente terenurile cu folosinţă industrială ale oraşului au o suprafaţă de circa 600 de hectare, fiind într-un proces de restrângere în favoarea zonelor rezidenţiale. Acesta este rezultatul mai multor factori: dispariţia sau restrângerea activităţii unor întreprinderi, relocarea activităţii productive în alte zone din oraş, presiunea imobiliară de reconversie a spaţiilor industriale în locuinţe, tendinţa de reducere a costurilor prin eficientizarea utilizării spaţiilor, etc. În ceea ce priveşte tendinţa de relocare a unităţilor industriale, mai ales în sudul zonei periurbane a municipiului, în zona Sărăţel, a apărut un prim parc industrial privat, cu mp de teren şi cu 3 firme din domeniul materialelor plastice pentru construcţii: - TERAPLAST GP S.A. ţevi si profile din PVC 541 de salariaţi; - PLASTSISTEM S.A. panouri termoizolante 59 de salariaţi; - POLITUB S.R.L. ţevi din PVC 43 de salariaţi. De asemenea, cea mai mare investiţie străină din judeţ, şi anume Fabrica de Cablaje a Grupului Leoni, s-a locat în proximitatea vechii platforme industriale, pe strada Tărpiului, constituind practic o a patra zonă industrială. Tot pe această stradă s-a construit şi Fabrica de termopan GEOPLAST. O investiţie nouă, din fonduri europene, Fabrica de sucuri naturale POMBIS a fost recent inaugurată în Viişoara. O altă investiţie propusă este aceea a Parcului Industrial Bistriţa-Sud, ce urmează să se construiască în localitatea Sărata, pe o suprafaţă de circa 30 ha. Parcul va găzdui firme din industria uşoară, nepoluantă, spaţii administrative şi parcări. De remarcat este faptul că, dacă în 1989, cele trei zone industriale identificate şi menţionate mai sus se aflau în afara oraşului, fiind bine delimitate de zona rezidenţială, apariţia noilor zone rezidenţiale din nordul, sudul şi vestul municipiului fac ca vechile platforme să aibă o poziţie semicentrală, fiind înconjurate de cartiere de locuinţe, cu efecte negative pentru ambele categorii de funcţiuni (poluare, restricţii legale de construire, imposibilitate de extindere, trafic greu, etc.). 27

29 Mai mult, în pofida presiunii rezidenţiale, am arătat că multe dintre aceste spaţii sunt abandonate sau utilizate doar parţial, prin urmare se impune relocarea treptată a unităţilor industriale către zona periurbană Zona comercială La nivelul municipiului Bistriţa nu putem discuta de o zona comercială clasică, bine conturată, unităţile de profil fiind dispersate. Totuşi, se pot contura unele zone, cu caracter comercial polarizator: a) zona centrului istoric cu magazine de dimensiuni mici şi medii, cu o ofertă relativ bogată de produse alimentare şi nealimentare, dar mai ales de servicii, ce nu pot fi găsite în alte zone din oraş. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Bistriţa a evidenţiat faptul că din cei de agenţi economici din centrul oraşului, 40% au activitate de comerţ. Cele mai bine reprezentate activităţi comerciale şi de servicii din zonă sunt din domeniile: confecţii şi încălţăminte, telefonie mobilă, farmacii, electrice şi electrocasnice, coafor, pariuri sportive, obiecte sanitare, bijuterii, ceasornicărie, TIC, traduceri, servicii notariale şi de avocatură, patiserii-cofetării, agenţii de turism, mercerie, papetărie, florărie, jocuri de noroc LOTO, decoraţiuni interioare, pompe funebre, piese auto, măcelărie, precum şi numeroase baruri, cafenele şi cluburi. b) magazinele de proximitate ( de cartier ) dacă în perioada comunistă fiecare cartier avea o zonă comercială compactă, sub forma complexelor comerciale sau a magazinelor de la parterul blocurilor, unde se găseau unităţi alimentare, non-alimentare şi de servicii, după 1990 am asistat la o inflaţie de buticuri, magazine de mici dimensiuni, spaţii en-gross în toate cartierele, dar şi la periferia oraşului (de ex. Complexul Comercial Cibela). Acestea au o ofertă restrânsă de produse, la preţuri relativ ridicate, comparativ cu Cibela, dar au avantajul proximităţii faţă de client. În ultimii ani, pe fondul apariţiei unităţilor din sfera comerţului modern, o bună parte din aceste unităţi mici au dispărut sau şi-au restrâns activitatea. c) Pieţele agroalimentare rămân centre de polarizare comercială mai ales pentru consumatorii tradiţionali din cartierele oraşului (zonele Decebal, Împăratul Traian, 28

30 Cibela), deşi trebuie să facă faţă ofensivei noilor supermarket-uri din oraş, care practică preţuri scăzute la volume mari de marfă. În spiritul curentului eco, produsele cultivate de micii producători sunt tot mai apreciate pentru calitatea şi gustul acestora. În acest sens, politica viitoare trebuie să aibă în vedere păstrarea şi chiar dezvoltarea pieţelor alimentare în care să fie vândute produse autohtone. d) Unităţile comerţului modern au apărut în municipiu mai ales în ultimii ani şi sunt parte a unor reţele comerciale internaţionale. Acestea sunt: - CARREFOUR MARKET în capătul cartierului Decebal, pe Str. Gării (zona centrală) are 670 de mp şi a fost inaugurat în 2009; - LIDL în zona Piaţa Morii de mp, (inaugurat în 2005 de lanţul de magazine Plus, devenit LIDL prin preluare în 2011); - KAUFLAND în cartierul Independenţei inaugurat în 2006, cu o suprafaţă de de mp, este singurul hipermarket din oraş, urmând ca o a doua unitate a reţelei, de mp, să fie deschisă în oraş în , pe Calea Moldovei; - BILLA inaugurat în 2009, în zona Gării, pe locul fostului Supermarket Artima, cu o suprafaţă de cca mp.; - PROFI amplasat în Centrul Istoric, pe Str. Mihai Eminescu, are un spaţiu de vânzare de 700 de mp; - UNICARM situat pe Calea Moldovei, parte a unei reţele autohtone şi inaugurat în 2007, supermarketul oferă doar produse alimentare; - AMBIENT parte a unei reţele locale, situat pe Calea Moldovei şi inaugurat în 2004, complexul comercial a fost primul din Bistriţa în domeniul materialelor de construcţii; - ROMBAT AUTOMOBILE showroom VW, inaugurat în 2006, la ieşirea către Viişoara; - VALL AUTO showroom şi service Ford, cu o suprafaţă de mp, inaugurat în 2007, în zona Viişoara; - WINMARKT MĂGURA are o suprafaţă de mp şi este amenajat pe structura fostului Complex Comercial Măgura, din zona Decebal-Gării, în centrul nou al 29

31 oraşului. Complexul găzduieşte magazine alimentare, de îmbrăcăminte, electrocasnice şi electronice, farmacii şi unităţi de tip fast-food. De remarcat este şi faptul că, la nivelul municipiului, se află în faza de proiect trei mall-uri, a căror construcţie este vehiculată din perioada , însă niciunul nu s-a materializat încă: 1. Galleria Mall - situat pe Calea Moldovei, are o suprafaţă proiectată de de mp, cu un etaj şi 840 de locuri de parcare, îşi propune să găzduiască un supermarket, un cinema multiplex, cafenele-restaurante, fast-food-uri, magazine de îmbrăcăminte-încălţăminte şi electroniceelectrocasnice. Construcţia mall-ului a fost sistată odată cu instalarea crizei economice, dar compania dezvoltatoare susţine că îl va inaugura în Metropolis Mall situat pe platforma industrială a oraşului, pe locul fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului, este prevăzut a avea peste mp, cu un singur etaj şi o parcare subterană. Acest mall va cuprinde spaţii pentru comercianţi de îmbrăcăminte, electronice şi electrocasnice, un hypermarket şi unităţi de tip fast-food. 3. Bistriţa Mall situat tot pe Calea Moldovei, în locul fostei UCTA, are o suprafaţă propusă de mp şi îşi propune să găzduiască un hypermarket, cinematograf, food court, parcări şi o zonă de fashion. În construcţie se află şi Supermarket-ul Lidl de pe Calea Moldovei, cu o suprafaţă de de mp, care va fi finalizat în 2011 şi al 2-lea supermarket Kaufland. De asemenea, retailer-ul de bricolaj DEDEMAN şi-a exprimat intenţia de a construi un magazin în municipiu până în Zona agricolă Suprafaţa agricolă totală a Municipiului Bistriţa era, în anul 2009, de de hectare, ceea ce reprezenta 57% din suprafaţa administrativă totală a localităţii şi 69,2% din extravilan. Peste 30

32 90% dintre terenuri sunt concentrate în gospodării ţărăneşti de mărime mică şi mijlocie, suprafaţa medie a unei gospodării fiind de doar 0,3 ha/gospodărie. Cu toate că există premisele unei agriculturi de tip periurban, care să deservească piaţa de de persoane din oraş, activităţile din sectorul agricol sunt nereprezentative pentru economia municipiului Bistriţa, de vreme ce mai puţin de 1% din salariaţi lucrează în acest domeniu. Pe de altă parte, gradul de mecanizare al agriculturii este unul scăzut, la nivelul municipiului revenind un tractor la circa 99 de hectare, mult sub media naţională. Dacă suprafaţa arabilă pe cap de locuitor este printre cele mai reduse din ţară (doar 0,04 hectare/locuitor), suprafeţele ocupate de livezi sunt printre cele mai ridicate din ţară, cu cele peste de hectare (0,7% din livezile din România). Tabelul nr Suprafaţa agricolă a Municipiului Bistriţa, după destinaţie, în anul 2009 (ha) Localitate Suprafaţă agricolă totală Terenuri arabile Păşuni Fâneţe Vii Livezi BISTRIŢA Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Terenurile arabile sunt concentrate în lunca râului Bistriţa şi în zona depresionară, care dispune de condiţii de relief şi biopedoclimatice de nivel mijlociu. Aceste condiţii sunt favorabile culturilor de: cartofi, plante furajere, cereale, legume, in, rapiţă, sfeclă de zahăr şi plante medicinale. În prezent, în structura culturilor de câmp, predomină porumbul boabe (53%), cu o producţie medie de kg/ha, relativ scăzută în comparaţie cu potenţialul productiv ( kg/ha). Urmează grâul şi secara, pe 15% din suprafaţă, cu o producţie medie de kg/ha. Cartofii sunt cultivaţi pe 11% din suprafaţa arabilă, fiind cultura cea mai adaptată la condiţiile pedoclimatice şi de relief din zonă. Legumele ocupă circa 8% din arabil şi sunt cultivate mai ales în sere şi solarii, în localităţile Unirea şi Viişoara, deservind pieţele agroalimentare din Bistriţa. Pomicultura, deşi bine dezvoltată şi susţinută de prezenţa unei Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare cu tradiţie în domeniu, este ameninţată de expansiunea uneori necontrolată a zonei rezidenţiale din jurul şoselei de centură, unde se întind o bună parte din livezile oraşului. Mai mult, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă mai administrează doar 54 de hectare, faţă de peste 200 în 31

33 urmă cu 10 ani, pe fondul procesului de retrocedare. Un important operator privat este firma POMBIS, cu 300 de hectare de meri şi pruni. Se cultivă mai ales meri, cireşi, peri, pruni şi vişini, multe soiuri fiind omologate şi introduse în cultură chiar de către cercetătorii din oraş. Deşi beneficiază de condiţii naturale foarte favorabile (peste de hectare de păşuni şi fâneţe), precum şi de existenţa unei importante pieţe de desfacere de peste de consumatori, creşterea animalelor este o activitate cu o dezvoltare modestă în zonă, cu efective reduse şi productivitate mediocră. La baza acestei stări de fapt stă lipsa fermelor specializate, efectivele de animale fiind concentrate, aproape exclusiv, în gospodăriile populaţiei, pentru autoconsum. O altă explicaţie constă în dispariţia platformei industriale pentru industrie uşoară a municipiului, industria alimentară fiind slab dezvoltată în oraş Zona verde, sportivă şi de agrement Pădurile, în suprafaţă totală de de hectare, reprezintă 26,2% din suprafaţa administrativă a municipiului şi peste 31% din extravilan. Acestea înconjoară ca un brâu verde municipiul Bistriţa oferindu-i asfel un atu important faţă de alte localităţi urbane, mai ales în această epocă marcată de importante probleme de mediu. Pădurile din jurul Bistriţei au ca valenţă majoră funcţia peisagistică şi de agrement. Pădurile se întind mai ales pe dealurile limitrofe municipiului (Dealul Jelnei, Dealul Târgului, Dealul Ghinzii, Dealul Prislopului), al căror indice de împădurire ajunge chiar şi la 80-90%. Circa 40% dintre păduri au exclusiv rol de protecţie a apelor, terenurilor şi solurilor sau împotriva factorilor climatici şi industriali, funcţionând ca bariere verzi, cu efecte benefice pentru locuitori. La suprafeţele împădurite se adaugă, conform Bilanţului Teritorial al Planului Urbanistic General Bistriţa, cele 114,24 ha de spaţii verzi şi 12,85 ha de parcuri, ceea ce reprezintă, raportat la populaţia totală a oraşului de de locuitori de la 1 ianuarie 2011, o suprafaţă medie de 14,9 mp/locuitor. În concordanţă cu reglementările U.E., OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului obligă autorităţile locale să asigure o suprafaţă de cel puţin 26 mp de spaţiu verde 32

34 pentru fiecare locuitor din zona urbană. Mai mult, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un minim de 50 mp spaţiu verde/locuitor, care să fie accesibile oricărui locuitor în maxim 15 minute de mers pe jos. Prin urmare, noul Plan Urbanistic General al oraşului, aflat în faza de elaborare, trebuie să prevadă restricţii de construire pe spaţiile verzi şi în mod special, noi locaţii pentru construcţia de parcuri, mai ales în cartierele de locuinţe multietajate. De menţionat este faptul că prin aprobarea Planului de Urbanism Zonal Complex de sport şi agrement Unirea, o suprafaţă de 183,5 ha a primit destinaţia de spaţiu verde şi va fi inclusă în intravilanul municipiului odată cu aprobarea Planului Urbanistic General, astfel încât ţinta de 26 mp/locuitor va fi depăşită, ajungând la peste 30 mp/locuitor. Menţionăm şi proiectul de amenajare a zonei turistice Schifferberg (Codrişor), unde se doreşte modernizarea căilor de acces pentru zona de promenadă, parcări, realizarea unor puncte de belvedere, puncte de informare pentru turişti, trasee pentru biciclete, pârtii pentru sanie, trasee de escaladă, dar şi locuri de joacă sau pentru picnic. Tot din categoria zonelor verzi, cimitirele din oraş au o suprafaţă de doar 20 de hectare, total insuficient pentru un oraş cu peste de locuitori, mai ales prin prisma îmbătrânirii populaţiei. Şi în acest caz, un rol important îl are noul Plan Urbanistic General, care trebuie să prevadă suprafeţe pentru extinderea/construcţia de noi cimitire. În prezent există un proiect de extindere a cimitirului gestionat de primărie, care prevede atât conceptul clasic dar şi un concept mai modern de realizare, care prevede un spaţiu extins de gazon. De asemenea, terenurile sportive nu ocupă decât 13,6 hectare, fiind reprezentate de: Complexul Sportiv Gloria (fotbal, tenis, atletism), Sala Polivalentă (jocuri, culturism, gimnastică, fitness), Baza Sportivă Liviu Rebreanu (fotbal, atletism, gimnastică), Baza Sportivă Mecanica (fotbal, handbal, înot, tenis), Baza Sportivă Electrotehnica (fotbal, tenis, înot), Baza Sportivă Codrişor (înot, volei), Baza Sportivă Schreiner (înot, culturism-fitness, squash), Zona de agrement MHC (înot), Baza Sportivă Viişoara (fotbal), Baza Sportivă Alex Dora (minifotbal, baschet), Pista pentru Motocros, Baza Sportivă Libertăţii (minifotbal), Baza Sportivă Electroplast (tenis). Aerodromul Bistriţa a fost realizat de curând şi uşor modernizat în anul După cum se poate observa, oferta bazelor sportive nu acoperă toate jocurile, fiind focalizate pe fotbal, tenis, handbal, la care se adaugă şi calitatea precară a infrastructurii unora dintre acestea. În prezent, se află în faza de proiect un Complex pentru sport şi agrement în 33

35 localitatea componentă Unirea Wonderland Bistriţa, care va ocupa circa 300 de hectare şi va avea dotări pentru sporturile de iarnă (schi, patinaj), polo, badminton, ciclism, aquapark, bazine pentru înot, terenuri pentru călărie, golf, tenis, baschet, fotbal, spaţii de cazare şi birouri. Cel mai avansat este proiectul pârtiei de schi, pentru care se pregăteşte documentaţia tehnico-economică Relaţiile urban-rural. Zona periurbană a Municipiului Bistriţa În conformitate cu Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului, Municipiul Bistriţa se încadrează în categoria centrelor de polarizare judeţene (rangul IV). Prin urmare, aria de polarizare a oraşului cuprinde sectorul sudic şi vestic al Munţilor Rodnei, Călimani şi Ţibleş, culoarul mijlociu al Şieului până la confluenţa cu Someşul Mare şi sectorul nord-estic al Câmpiei Transilvaniei, în timp ce pentru valea Someşului Mare îşi dispută atracţia cu oraşul Năsăud. Arealele din nordul şi sudul municipiului, respectiv din culoarul râului Bistriţa, dispun de un potenţial deosebit de locuire, deoarece dispun de terenuri plane şi cvasiplane şi sunt însoţite de căi de comunicaţii în stare relativ bună (drum european, cale ferată). Zona de convergenţă din sudul municipiului Sărăţel - este cea mai favorabilă pentru activităţi logistice şi industriale, prin prisma faptului că are acces la o magistrală de cale ferată şi se află la întretăierea unor importante drumuri europene şi vechi drumuri comerciale. Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) periurbanul municipiului Bistriţa, finalizat în anul 2006, a delimitat zona periurbană a oraşului la o suprafaţă de 319 km², cuprinzând următoarele localităţi: - Comuna Şieu-Măgheruş cu satele: Şieu-Măgheruş, Sărăţel, Crainimat, Arcalia, Chintelnic, Podirei şi Valea Măgheruşului; - Comuna Dumitra cu satele Dumitra, Cepari şi Tărpiu; - Comuna Budacu de Jos cu satele Budacu de Jos, Jelna, Buduş, Monariu; - Comuna Livezile cu satele Livezile, Dumbrava, Valea Poienii, Dorolea şi Cuşma. 34

36 Delimitarea teritoriului periurban s-a făcut cu luarea în calcul a unui set de criterii obiective, măsurabile: rata navetismului către oraş, desfacerea produselor agroalimentare din gospodăriile populaţiei, procurarea bunurilor de consum şi de folosinţă îndelungată, relaţiile de transport, etc. Tabelul nr Suprafaţa şi populaţia comunelor din Zona Periurbană a Municipiului Bistriţa, la 1 ianuarie 2011 Localitate Suprafaţa în ha Populaţia la 1 ianuarie 2011 Densitatea în loc/km² JUDEŢUL BISTRIŢA- NĂSĂUD ,2 URBAN ,5 RURAL ,0 MUNICIPIUL BISTRIŢA ,4 BUDACU DE JOS ,5 DUMITRA ,5 LIVEZILE ,5 ŞIEU-MĂGHERUŞ ,4 ZONA PERIURBANĂ ,3 Sursa: INS, Tempo Online, 2011 După cum reiese din tabelul de mai sus, populaţia zonei periurbane a municipiului este una destul de scăzută, de doar de locuitori, ceea ce reprezintă doar 5,5% din populaţia judeţului, respectiv 8,7% din populaţia rurală. Cu toate acestea, densitatea populaţiei satelor din jurul municipiului este mult mai ridicată decât a celorlalte comune din judeţ (54,3 loc/km², comparativ cu 40 loc/km²). Pe de altă parte, populaţia din zona periurbană a Municipiului Bistriţa a crescut cu 8,9% în ultimii 8 ani, în timp ce populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud a scăzut cu 0,3%, iar a municipiului Bistriţa a crescut cu 3,5%. Explicaţia constă în numărul mare de locuitori ai municipiului Bistriţa care au migrat către comunele din jur, sporul natural al populaţiei având o contribuţie destul de scăzută (2,6, faţă de 5,9 ). Cu toate acestea, cei doi factori de creştere au avut contribuţii diferite de la o localitate la alta: în cazul Dumitrei sporul natural a fost singura componentă pozitivă a bilanţului populaţiei, în timp ce pentru celelalte localităţi sporul migratoriu a avut cea mai importantă contribuţie. Cu 35

37 toate acestea, cele mai înalte valori ale soldului migratoriu s-au înregistrat în Livezile (+9,5 ) şi Şieu-Măgheruş (+8,8 ). Tabelul nr Bilanţul natural şi migratoriu al populaţiei Zonei Periurbane Bistriţa, în perioada Localitatea Sporul natural mediu ( ) Spor migratoriu mediu ( ) Spor total mediu ( ) JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD 0,5-1,2-0,7 MUNICIPIUL BISTRIŢA 4,2 0,7 4,9 BUDACU DE JOS -2,4 7,9 5,5 DUMITRA 7,5-1,6 5,9 LIVEZILE 3,0 9,5 12,5 ŞIEU-MĂGHERUŞ 0,4 8,8 9,2 ZONA PERIURBANĂ 2,6 5,9 8,5 Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Cea mai mare creştere a populaţiei au înregistrat-o comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, alipite la nord, respectiv sud, de municipiu şi care beneficiază de cele mai propice condiţii pentru locuire şi activităţi economice, dispunând de terenuri plane şi căi de comunicaţii importante. Tabelul nr Evoluţia populaţiei din Zona Periurbană Bistriţa, Localitatea Populaţia la Populaţia la Creşterea populaţiei (%) JUDEŢUL BISTRIŢA- NĂSĂUD ,3 MUNICIPIUL BISTRIŢA ,5 BUDACU DE JOS ,5 DUMITRA ,3 LIVEZILE ,7 ŞIEU-MĂGHERUŞ ,3 ZONA PERIURBANĂ ,9 Sursa: INS, Tempo Online,

38 Principalele trenduri din zona periurbană a Municipiului Bistriţa din ultimul deceniu au fost: - agrarizarea spaţiului rural creşterea populaţiei ocupate în sectorul primar, pe fondul restructurării unităţilor industriale din municipiu şi reducerea navetismului către oraş. Rata navetismului din comunele aflate în periurban către municipiu varia, în anul 2002, între 18 şi 23% din populaţia activă, în timp ce peste 70% din populaţie continuă să activeze în localitate, cei mai mulţi în agricultură; - migraţia urban-rural s-a produs cu precădere în zonele uşor accesibile (Livezile, Şieu- Măgheruş), atractive pentru cei ce au avut anterior reşedinţa în oraş. Motivaţia pentru migraţia populaţiei este diversă (pierderea locului de muncă, preţurile mari ale locuinţelor, condiţiile de mediu nefavorabile, etc.); - apariţia fenomenului de suburbanizare deşi timid, acesta a atras o importantă dinamică imobiliară a comunelor vizate în ultimii ani, precum şi tendinţa de relocare a unor unităţi industriale de pe platforma industrială a oraşului către satele înconjurătoare, mai ales către locaţii uşor accesibile (Sărăţel); - migraţia externă a forţei de muncă este un fenomen naţional, însă amplificat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, unde ponderea persoanelor emigrate era mult peste media naţională încă din Emigraţia mai puternică se remarcă în cazul comunei Dumitra, cu un important stoc de forţă de muncă tânără Funcţia rezidenţială a periurbanului În localităţile din arealul periurban al Municipiului Bistriţa existau, la sfârşitul anului 2009, un număr de de locuinţe, în creştere cu 5,4% faţă de anul Chiar dacă stocul de locuinţe a crescut în toate comunele din zonă, Comuna Dumitra s-a detaşat cu o creştere de 9,5%, dublă faţă de a celorlalte comune. De remarcat este faptul că dinamica fondului locativ din arealul periurban a fost mai scăzută decât cea din zona urbană (7,6% în aceeaşi perioadă), ceea ce indică faptul că satele componente ale Municipiului au fost principalul debuşeu al presiunii imobiliare, urmând ca doar într-o fază ulterioară boom-ul imobiliar să se producă şi în comunele învecinate cu acestea. 37

39 Grafic nr Numărul de locuinţe din Zona Periurbană a Municipiului Bistriţa, Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Suprafaţa locuibilă din zona periurbană a înregistrat, de asemenea, o creştere considerabilă în ultimii 5 ani, de 10,8%, superioară ritmului de creştere al fondului locativ. Aceasta indică o îmbunătăţire a calităţii locuinţelor, fie prin construcţii noi mai spaţioase, fie prin extinderea şi modernizarea celor existente. Se remarcă, din nou, dinamica deosebită a suprafeţei locuibile din Comuna Dumitra, de 20% în perioada analizată, mult peste media zonei. La polul opus, se află Comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, cu o creştere modestă a fondului locativ, în pofida faptului că au înregistrat cea mai mare creştere a populaţiei. Prin urmare, în aceste două comune, a crescut numărul mediu al persoanelor din fiecare gospodărie. 38

40 Grafic nr Dinamica suprafeţei locuibile de la nivelul Zonei Periurbane Bistriţa, Sursa: INS, Tempo Online, 2011 În zona periurbană Bistriţa au fost construite 329 de noi locuinţe în perioada , reprezentând doar 6,8% din totalul locuinţelor noi construite în judeţ. Cu toate acestea, numărul de locuinţe construite a crescut de la an la an, ajungând la 89 de noi locuinţe în După cum indicam şi mai sus, cea mai dinamică zonă pentru construcţia de locuinţe a rămas Dumitra, cu aproape 50 de locuinţe noi doar în Grafic nr Numărul de locuinţe finalizate în comunele din Zona Periurbană Bistriţa, Sursa: INS, Tempo Online,

41 În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă medie/locuitor din zona periurbană, aceasta era, în anul 2009, de 14,9 mp/locuitor, sub media judeţeană şi cea din Municipiul Bistriţa. Cele mai reduse valori ale indicatorului se înregistrează în Comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, unde presiunea imobiliară este ridicată, iar cea mai mare în Budacu de Jos, unde se regăsesc multe reşedinţe temporare (de vacanţă). Grafic nr Suprafaţa locuibilă medie/locuitor, la nivelul Zonei Periurbane Bistriţa, în 2009 Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Din perspectiva numărului de autorizaţii de construcţie eliberate, numărul acesta a fost relativ constant în ultimii 5 ani, în timp ce la nivelul Municipiului Bistriţa s-a înregistrat o creştere exponenţială până în 2008, urmată de un puternic recul în 2009, pe fondul crizei globale. O altă explicaţie constă din creşterea presiunii imobiliare din interiorul teritoriului administrativ al oraşului, care determină dezvoltarea rezidenţială a comunelor învecinate. 40

42 Grafic nr Numărul de autorizaţii de construcţii eliberate în municipiul Bistriţa şi în zona periurbană, în perioada Sursa: INS, Tempo Online, 2011 De remarcat este faptul că în zona periurbană nu există încă ansambluri rezidenţiale bine conturate, construcţiile noi fiind realizate dispersat, în ţesutul rural existent sau pe terenurile disponibile de la marginea satelor, ansamburile fiind ridicate, în cele mai multe cazuri, în regie proprie de către proprietari. În concluzie, în pofida creşterii continue a fondului locativ în ultimul deceniu, zona periurbană a municipiului Bistriţa a înregistrat o dezvoltare rezidenţială mai lentă decât a nucleului urban propriu-zis, situaţie atipică pentru o astfel de zonă. Explicaţia constă din faptul că municipiul are o zonă rurală extinsă (sate componente), care au constituit primul debuşeu pentru boom-ul rezidenţial din ultimii ani. Prin urmare, în cazul Bistriţei avem de-a face cu o pseudosuburbanizare, cu redistribuirea internă a populaţiei dinspre zona centrală către periferie. Pe de altă parte, puterea de atracţie a oraşului este încă una scăzută, neavând masa critică de populaţie şi activitate economică pentru a antrena o dezvoltare alertă a zonei rurale învecinate (hinterland) Funcţia economică a periurbanului. Relaţii economice urban-rural În pofida apariţiei de noi unităţi industriale, comerciale şi de servicii în satele uşor accesibile din jurul Municipiului Bistriţa (Livezile, Sărăţel, Crainimăt, Arcalia, Şieu-Măgheruş, etc.), economia zonei periurbane rămâne una rurală, preponderent agricolă. Pe de altă parte, rata 41

43 antreprenoriatului, deşi mai ridicată decât în alte comune din judeţ, rămâne destul de scăzută. Prin urmare, conform bazei de date Borg Design, în zona periurbană îşi au sediul doar 260 de societăţi comerciale (3,9% din totalul celor din judeţ). În medie, la nivelul zonei periurbane, există 1,5 firme/100 de locuitori, sub media judeţeană de 2,1 firme/100 de locuitori, şi de asemenea sub cea din Municipiul Bistriţa, de 4,5 firme. Cele mai multe îşi au sediul în satele uşor accesibile, amplasate de-a lungul principalelor căi de comunicaţii (Livezile 57, Şieu-Măgheruş 38, Dumitra 34, Crainimăt 26). Agricultura Spaţiul periurban se suprapune peste complexul depresionar Bistriţa-Dumitra-Livezile-Budac- Valea Mijlocie a Şieului, cu condiţii favorabile de relief şi biopedoclimatice favorabile unei agriculturi de tip periurban, având în centrul său o piaţă de desfacere de de consumatori. După cum reiese din tabelul de mai jos, peste 68% din teritoriul periurban avea, în 2009, destinaţie agricolă, peste media judeţeană (55%). Suprafaţa agricolă este relativ echilibrat distribuită între terenurile arabile (38% din total), păşuni (28%) şi fâneţe (27%). O pondere ridicată, de peste 5% din suprafaţa agricolă o au şi livezile. Circa 92% din suprafaţa agricolă (conform Planului de Amenajare Teritorială Zonal Periurban Bistriţa) este reprezentată de proprietatea individuală organizată în gospodării ţărăneşti mici şi mijlocii. Suprafaţa medie a unei gospodării din zona periurbană este de doar 5,2 ha. Există şi o serie de asociaţii agricole, societăţii comerciale şi asociaţii familiale care exploatează suprafeţe mici, de până la 100 ha, mai ales acolo unde există parcele compacte (în valea Bistriţei şi a Şieului). Tabelul nr Modul de utilizare a terenurilor din zona periurbană Bistriţa, 2009 Localitatea Suprafaţa totală (ha) Suprafaţa agricolă (ha) Arabil (ha) Păşuni (ha) Fâneţe (ha) Vii (ha) Livezi (ha) BUDACU DE JOS DUMITRA LIVEZILE ŞIEU-MĂGHERUŞ ZONA PERIURBANĂ Sursa: INS, Tempo Online,

44 La Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, ponderea forţei de muncă ocupate în agricultură, de la nivelul zonei periurbane Bistriţa, varia între 47,6% (Şieu-Măgheruş) şi 65,4% (Budacu de Jos). Cea mai mare parte a forţei de muncă din agricultură este nesalarizată, de vreme ce numărul de angajaţi din domeniu nu depăşeşte de persoane la nivelul întregului judeţ (2% din total), o situaţie similară fiind regăsită şi la nivelul zonei periurbane. Ultimele date statistice la nivel local, cele din 2003, arată că, în zona analizată, numărul de salariaţi din agricultură era de 7,5% din total. Gradul de mecanizare al agriculturii este unul relativ scăzut la nivelul teritoriului periurban. Ultimele date statistice, de la nivelul anului 2003, arată ca la un tractor revin 86 de hectare cultivat, faţă de o medie mondială de 66 de hectare. În ceea ce priveşte cultura plantelor, acestea domină sectorul agricol, deşi zona nu dispune de cele mai bune condiţii pedo-climatice. Zona este cea mai favorabilă culturilor de cartofi, plante furajere, unele cereale şi legume, in, rapiţă, sfeclă de zahăr şi plante medicinale. În prezent, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, predomină cultura porumbului (39% din suprafaţa cultivată), cartofii (10%), grâul şi secara (8%) şi legumele (6%). Productivitatea agricolă este destul de scăzută şi se situează la jumătate din potenţialul teoretic. Cultura legumelor de seră s-a dezvoltat mai ales în jurul localităţilor Livezile, Unirea şi Viişoara, deservind piaţa locală. În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, deşi beneficiază de condiţii naturale extrem de favorabile pentru dezvoltare (55% din suprafaţă agricolă a zonei o constituie păşunile şi fâneţele), este relativ slab dezvoltat. Cel mai dezvoltat este subsectorul ovine şi caprine, în care există şi un complex de tip industrial în localitatea Livezile (S.C. Horatiu S.R.L. cu o capacitate de de capete). Cu excepţia câtorva mici ferme de bovine, restul animalelor sunt crescute exclusiv în gospodăriile populaţiei, pentru autoconsum. 43

45 Industria şi construcţiile Activităţile industriale din zona periurbană a Municipiului Bistriţa au fost foarte slab dezvoltate şi s-au rezumat la procesarea resurselor locale (agricole, lemn, materiale de construcţii) până în anii În ultimul deceniu, pe fondul presiunii imobiliare din municipiu, mai multe firme s-au amplasat sau relocat în comunele din zona periurbană. Mai mult, după anul 2008, a apărut şi un prim parc industrial, cu capital privat, în zona de convergenţă Sărăţel. Cele mai importante întreprinderi industriale din Zona Periurbană Bistriţa sunt: 1. Grupul TERAPLAST cu sediul în Parcul Industrial Sărăţel, cu activităţi în domeniul materialelor plastice pentru construcţii, cu peste 500 de salariaţi şi mp de spaţii industriale moderne; 2. GUDMARK S.R.L. Şieu-Măgheruş prelucrarea lemnului 113 salariaţi; 3. GRUP TAURUS S.R.L. Crainimăt betoane şi construcţii 91 de salariaţi; 4. BELCO AVIA S.R.L. Livezile producţie de componente auto din materiale compozite 70 de salariaţi; 5. GIOEDO WEAR S.R.L. Dumitra confecţii 30 de salariaţi; 6. TERA FORCE S.R.L. Livezile ceramică şi produse din beton 21 de salariaţi; 7. PRIMERA S.R.L. şi CERACOM S.R.L. Livezile panificaţie 28, respectiv 12 salariaţi; 8. ROTER ROMANIA S.R.L. Arcalia componente pentru excavatoare 14 salariaţi; 9. PRISMA PROD S.R.L. Şieu-Măgheruş prelucrarea lemnului 8 salariaţi. Ponderea populaţiei ocupate în industrie înregistrează valori mai ridicate în Comuna Şieu- Măgheruş (24,3% la Recensământul din 2002), în timp ce în celelalte localităţi nu depăşeşte 15%, fiind cea mai scăzută în Budacu de Jos (9,4%). Chiar şi în cazul firmelor care s-au relocat în comunele din vecinătatea municipiului, angajaţii fac, în cea mai mare parte, naveta din oraş. 44

46 Sectorul construcţiilor ocupa în 2002 doar circa 6% din forţa de muncă locală, în condiţiile în care în localităţile periurbane îşi au sediul doar firme mici de construcţii (în Livezile, Şieu- Măgheruş, Dumitra). Sectorul terţiar Subsectorul serviciilor comerciale este foarte slab dezvoltat în zona periurbană, ocupând doar 10-15% din forţa de muncă, mai ales în domeniul comerţului (număr mare de magazine mici de proximitate) şi transportului. În sectorul public, care asigură ocuparea a mai puţin de 10% din cei activi, principalele locuri de muncă sunt oferite de administraţia locală, învăţământ şi sănătate. Turismul este, de asemenea, o activitate incipientă în zona periurbană. Obiectivele turistice sunt concentrate în zona Arcalia, unde există un parc dendrologic şi Castelul Bethlen. Aici, Universitatea Babeş-Bolyai a înfiinţat un Centru al Francofoniei, cu spaţii de conferinţe, care are circa 80 de locuri de cazare. În plus, o firmă privată a înfiinţat o pensiune agroturistică. În aceeaşi comună, în satul Sărăţel mai există o pensiune iar în Crainimăt un motel cu 30 de locuri şi restaurant, dedicat mai ales turiştilor de tranzit, fiind amenajat la intersecţia a două importante drumuri europene şi în apropierea parcului industrial. În ultimii ani, în zona periurbană s-au construit multe reşedinţe temporare (cabane, case de vacanţă), pentru turismul de week-end sau vacanţe, mai ales în zona Livezile-Cuşma, Dumitra, Budacu de Jos, Valea Măgheruş, locaţii care oferă o ambianţă naturală deosebită INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Infrastructura rutieră Dezvoltarea urbană a municipiului Bistriţa în următoarea perioadă, este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii rutiere, atât în municipiul Bistriţa cât şi în cele şase localităţi componente: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara. Din tabelul nr se poate observa că din totalul de 428 de străzi, alei, bulevarde, pieţe existente la nivelul municipiului Bistriţa, peste jumătate sunt asfaltate (50,23%), 31,54% sunt pietruite, iar 45

47 un procent de 18,22% sunt încă de pământ. De menţionat este faptul că cele neamenajate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului. Tabel nr.1.8. Starea străzilor, aleilor, bulevardelor, pieţelor şi pasajelor din municipiul Bistriţa ASFALT PIETRUIT PÂMÂNT Străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje Nr. % Nr. % Nr. % DA , , ,22 TOTAL Sursa: Primaria Bistrita În urma sondajului realizat asupra populaţiei municipiului, în ceea ce priveşte opinia lor vis-s-vis de situaţia reţelei de străzi, peste 75% o consideră ca fiind bună şi foarte bună, şi 6,8% din populaţia respondentă o consideră rea şi foarte rea. Grafic nr Opinia populaţiei vis - a - vis de situaţia reţelei de străzi din municipiul Bistriţa Străzi principale foarte bună 14,0% bună 61,7% nici,nici 15,9% rea foarte rea nu răspund nu?tiu / nu pot aprecia 5,5% 1,3% 1,1% 0,4% 0% 20% 40% 60% 80% Sursa: Sondaj de opinie În ceea ce priveşte străzile secundare, respondenţii nu sunt la fel de mulţumiţi de starea acestora, doar 34% le consideră bune şi foarte bune, 21% cred că sunt foarte proaste, iar 32% dintre respondenţi le consideră nici bune-nici rele. 46

48 Grafic nr Părerea populației vis-a-vis de situaţia reţelei de străzi din municipiul Bistrița Străzi secundare foarte bună 5,1% bună nici,nici 29,8% 32,1% rea 21,8% foarte rea 10,1% nu răspund nu știu / nu pot aprecia 0,8% 0,4% 0% 10% 20% 30% 40% Sursa: Sondaj de opinie Din totalul respondenţilor, peste 56% consideră starea aleilor şi trotuarelor din municipiu ca fiind bună şi foarte bună şi peste 18% le apreciază ca fiind într-o stare proastă şi foarte proastă. Grafic nr Părerea populației vis-a-vis de situaţia reţelei de străzi din municipiul Bistrița Alei și trotuare foarte bună 8,5% bună 48,2% nici,nici 21,8% rea 13,9% foarte rea nu răspund nu știu / nu pot aprecia 1,7% 0,4% 5,5% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% Sursa: Sondaj de opinie Din acelaşi sondaj de opinie, un procent de 13,5% din persoanele intervievate evaluează drumurile din Bistriţa între 75% şi 100% ca fiind corespunzătoare şi 38% le încadrează numai între 25 şi 50% drept corespunzătoare. 47

49 Grafic nr În ce proporţie evaluaţi că drumurile din Bistriţa se prezintă corespunzător? între 50 și 75% 37,2% între 75 și 100% 13,5% între 25 și 50% 38,3% mai puțin de 25% 8,3% Sursa: Sondaj de opinie nu răspund 0,6% nu știu / nu pot aprecia 2,1% În municipiul Bistriţa, trama stradală cuprinde 412 străzi urbane, din care 201 străzi sunt amenajate cu structură rutieră modernă (îmbrăcăminte asfaltică, îmbrăcăminte din beton, de ciment, pavaj), restul de 211 străzi se află la nivel de străzi pietruite sau din pământ. De menţionat este faptul că cele 211 străzi neamenajate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă pentru marea majoritate a locuitorilor oraşului. Cele 211 străzi neamenajate sunt distribuite astfel: - Municipiul Bistriţa 115 străzi; - Viişoara - 24 străzi; - Unirea - 24 străzi; - Slătiniţa 7 străzi; - Sigmir 15 străzi; - Ghinda 8 străzi; - Sărata 18 străzi. 48

50 Localitatea Viişoara se află în partea de SV a municipiului Bistriţa, dezvoltată de-a lungul drumului naţional DN 17, precum şi a variantei ocolitoare (Drumul Cetăţii). Infrastructura rutieră existentă nu permite desfăşurarea unui trafic fluent iar capacitatea portantă a străzilor este depăşită. Din punct de vedere imobiliar, zona Viişoara se află în plină expansiune, ceea ce duce la apariţia unor noi căi de acces spre drumurile principale. Circulaţia pietonală este îngreunată de numărul insuficient de trotuare deşi în ultimul an pe artera principală fluxul de trafic pietonal a fost delimitat de fluxul de trafic rutier, fiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei. Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă. Localitatea Sărata se desfăşoară pe partea dreaptă a drumului naţional DN 17, aflându-se în partea sudică a municipiului Bistriţa. Accesul rutier se face prin drumul naţional DN 17 şi prin drumul judeţean DJ 154. Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi nemodernizate, cu capacitate portantă redusă, singura stradă modernizată fiind drumul judeţean DJ 154. Circulaţia pietonală este, de asemenea, îngreunată de numărul insuficient de trotuare, deşi la acest moment sunt în lucru în mare parte, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei. Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă. Localitatea Sigmir se află la periferia municipiului Bistriţa, în partea de nord-vest a municipiului, accesul se face din şoseaua de centură prin strada Soarelui, urmând drumul judeţean DJ 151. Infrastructura rutieră a localităţii Sigmir este formată din străzi nemodernizate, singura stradă modernizată fiind tronsonul de drum judeţean DJ 151. Circulaţia pietonală este împiedicată de lipsa trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei. Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă. 49

51 Localitatea Ghinda se află în partea de est a municipiului Bistriţa, accesul făcându-se pe traseul DN 17 DJ strada Ghinzii. Infrastructura rutieră a localităţii Ghinda este formată din străzi nemodernizate, singura stradă modernizată fiind strada Ghinzii. Circulaţia pietonală este împiedicată de numărul insuficient al trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei. Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă. Localitatea Slătiniţa se află în partea de nord a municipiului Bistriţa, accesul făcându-se prin drumul naţional DN 7, din zona localităţii Unirea, apoi prin drumul judeţean DJ 172B strada Valea Slătiniţei. Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi nemodernizate, cu capacitate portantă redusă. Circulaţia pietonală este împiedicată de numărul insuficient al trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei. Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă. Localitatea Unirea se desfăşoară de-a lungul drumului naţional DN 17, aflându-se în partea de nord-est a municipiului Bistriţa. Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi nemodernizate, cu capacitate portantă redusă. Circulaţia pietonală este, de asemenea, îngreunată de numărul insuficient de trotuare, deşi la acest moment sunt în lucru în mare parte, astfel că fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei. Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă. Pentru rezolvarea problemelor identificate vor fi propuse următoarele tipuri de soluţii: 50

52 - Adoptarea unei structuri rutiere moderne (îmbrăcăminte asfaltică sau îmbrăcăminte din beton de ciment) care să poată prelua traficul actual şi cel de perspectivă; - Reabilitarea străzilor existente care au deja structură rutieră modernă, prin ranforsarea lor cu straturi asfaltice, cu scopul de a creşte capacitatea portantă, pentru a putea prelua traficul actual şi cel de perspectivă; - Realizarea de variante ocolitoare ale municipiului Bistriţa (prin nord şi sud), care să poată prelua traficul de tranziţie; - Lărgirea Drumului Cetăţii la 4 benzi, cu scopul de a fluidiza traficul acumulat din localităţile componente; - Realizarea de pasaje supraterane sau subterane care să asigure o bună mobilitate a traficului din zona de nord-vest a municipiului în zona de sud-est, care să evite intersecţia fluxului de trafic cu cel de pe drumul naţional; - În zonele de dezvoltare imobiliară aflate de-a lungul drumului naţional, se vor realiza drumuri colectoare, care să preia traficul local şi să-l descarce în drumul naţional, prin realizarea unor accese realizate conform condiţiilor de avizare impuse de administratorul drumului naţional; - Se vor proiecta elementelor geometrice, în plan, profil longitudinal şi profil transversal conform STAS 863/1985; - În funcţie de categoria străzii, se vor adopta lăţimi ale străzilor conform normativelor în vigoare; - Se vor realiza trotuare la marginea părţii carosabile, delimitate prin borduri carosabile, structura trotuarului fiind aleasă conform normativelor în vigoare; - Se vor realiza spaţii de parcare care să permită staţionarea vehiculelor, fără a stânjeni traficul rutier şi pietonal; - Realizarea de căi de acces pentru persoane cu dizabilităţi; - Realizarea unei reţele de piste de biciclite de tip utilitar, de agrement şi turistice; - Realizarea de sisteme de colectare şi evacuare a apelor meteorice colectate de pe suprafaţa străzii şi a trotuarelor şi dirijarea lor către sistemul general de canalizare al municipiului Bistriţa; 51

53 - Realizarea de semnalizare rutieră orizontală şi verticală, prin realizarea de marcaje rutiere şi semaforizarea intersecţiilor cu trafic intens; - Realizarea de pasaje supraterane peste calea ferată, ce vor lega localităţile componente de municipiul Bistriţa Transportul urban şi periurban Transportul public în comun din Municipiul Bistriţa este organizat pe 14 trasee de transport public local care însumează circa 200 km, cu 155 de staţii şi dispune de un parc auto format din: o 28 de autobuze, cu o uzură medie de 50%; o 32 de microbuze, cu o uzură medie de 20%; Cele 14 trasee sunt: - 1: Libertăţii - Bulevardul Independenţei - Gării - Bulevardul Decebal - Andrei Mureşanu - Năsăudului - Avram Iancu - Tudor Vladimirescu - Ştefan cel Mare; - 1 barat: Str. Libertăţii - Bulevardul Independenţei - Str. Gării - Bulevardul Decebal - Str. Andrei Mureşanu - Str. Năsăudului - Bulevardul Gen. Grigore Bălan - Str. Ştefan cel Mare Pod Jelna - Str. Ghinzii - loc. comp. Ghinda; - 2: Str. Libertăţii - Bulevardul Independenţei - Str. Gării - Bulevardul Republicii - Str. 1 Decembrie - Str. Calea Moldovei - loc. comp. Unirea; - 2 barat: Str. Libertăţii - Bulevardul Independenţei - Str. Panait Cerna - Str. Alba Iulia - Str. Alexandru Odobescu - Str. Gării - Bulevardul Republicii - Str. 1 Decembrie - Str. Calea Moldovei - loc. comp. Unirea; - 3: Str. Împăratul Traian - Str. Pietrosul - Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Republicii - Str. 1 Decembrie - Bulevardul Gen. Grigore Bălan - Str. C.R. Vivu; - 5: Str. Ştefan cel Mare - Str. Tudor Vladimirescu - Str. Avram Iancu - Str. Năsăudului - Str. Andrei Mureşanu - Bulevardul Decebal - Str. Cuza Vodă - Str. Eroilor - Str. Dimitrie Cantemir - Str. Industriei - Str. Sigmirului - Str. Drumul Cetăţii; - 7: Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Decebal Str. Andrei Mureşanu - Str. Năsăudului Str. Calea Moldovei - loc. comp. Unirea - loc. comp. Slătiniţa; 52

54 - 8: Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Independenţei - Str. Sigmirului - loc. comp. Sigmir; - 10: Str. Rodnei - Str. Gării - Str. Alexandru Odobescu - Str. Alba Iulia - Str. Panait Cerna - Bulevardul Independenţei - Str. Libertăţii - loc. comp. Viişoara - loc. comp. Sărata; - 10 barat: Loc. comp. Sărata - loc. comp. Viişoara - Str. Libertăţii; - 11: Str. C.R. Vivu - Str. Ştefan cel Mare - Str. Gen. Grigore Bălan - Str. Năsăudului - Str. Andrei Mureşanu - Str. Ioan Slavici - Str. Eroilor - Str. Dimitrie Cantemir - Str. Tărpiului - fa. Leoni - S.C. Petrocominvest; - 12: Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Independenţei - Str. Sigmirului - Str. Industriei - Str. Drumul Tărpiului - fa. Leoni - S.C. Petrocominvest; - 13: Str. Mihai Viteazu - Str. Ion Raţiu - Str. Alexandru Odobescu Str. Gării - Bulevardul Republicii - Str. 1 Decembrie - Str. Năsăudului - Str. Andrei Mureşanu - Str. Ioan Slavici - Str. Subcetate; - 14: Str. Rodnei - Str. Gării - Bulevardul Decebal - Str. Ioan Slavici - Str. Subcetate. Grafic nr Harta reţelei de transport public în comun din Municipiul Bistriţa, 2011 Sursa: După cum se poate observa din harta de mai sus, Municipiul Bistriţa are o reţea densă de trasee de transport în comun, care asigură legătura, atât pe direcţia nord-sud, cât şi est-vest între 53

55 diferitele zone rezidenţiale şi industriale ale oraşului şi zona centrală. De asemenea, toate satele componente sunt legate de Bistriţa prin cel puţin un traseu. Operatorul de transport în comun este societatea S.C. Transmixt S.A., fosta întreprindere de transport socialistă, acum privatizată. Liniile 1, 1B, 2, 3 circulă între orele 5 şi 23, linia 5 între 6 şi 1, liniile 7 şi 8 între 5 şi 22, liniile 9, 10, 10B între 5 şi 23, liniile 11 şi 12 între 6 şi 24, iar 13 şi 14 între 5 şi 23. Prin urmare, s-a încercat o adaptare a orarului de transport la specificul fiecărei zone. Spre exemplu, liniile care fac legătura dintre centru şi platforma industrială nu circulă în intervalul orar 8-12, când nu există schimb de ture în unităţile industriale. Similar, liniile 7 şi 8, care leagă oraşul de satele Slătiniţa şi Sigmir nu circulă între 8/9-12, ci doar dimineaţa şi după-amiaza, pentru a asigura deplasarea forţei de muncă către oraş. În cadrul procesului de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, a fost realizat şi un recensământ de trafic pe principalele trasee de transport în comun din oraş (1, 2, 3, 10, 13). Concluziile au fost următoarele: - capetele de traseu au un grad de încărcare relativ redus (cca 30%), din cauza densităţii mai scăzute a locuirii (noi zone rezidenţiale cu locuinţe individuale) şi mai ales dimineaţa şi după-amiaza (navetism către zona centrală şi industrială); - în cursul dimineţii, fluxuri mari de călători se îndreaptă din zona centrală către platforma industrială, Viişoara şi Unirea; - după-amiaza, maximul de trafic se înregistrează în zona centrală, unde sunt concentrate funcţiunile comerciale şi de serviciu; - axa est-vest (Gară-Centru-Unirea) este cea mai încărcată, fiind depăşită adesea capacitatea de transport existentă, în pofida unei bune ritmicităţi a curselor. În Municipiul Bistriţa există circa 300 de licenţe de taxi, firmele de profil practicând preţuri foarte atractive (cca 1,5 lei/km) şi concurând reţeaua de transport în comun, mai ales prin prisma faptului că au staţii în apropierea celor de transport public. Se doreşte totuşi o mai mare disciplină 54

56 a acestora în trafic, un confort sporit al autovehiculelor şi nu în ultimul rând un comportament civilizat al conducătorilor auto Transport feroviar şi aerian Municipiul Bistriţa nu este traversat de nici o magistrală de cale ferată, însă acestea se află la o distanţă de doar km. În ce priveşte gara din municipiu, aceasta a fost dată în folosinţă din 1886, fiind renovată ultima dată în 1996, urmând a fi modernizată printr-un proiect finanţat din fonduri europene, gestionat direct de MTI, alături de alte 15 gări din oraşe reşedinţă de judeţ. Din această gară pleacă şi sosesc un număr de 14 trenuri, având ca şi direcţii principale: Cluj-Napoca, Dej, Deda, Vatra Dornei, Bucureşti şi Sărăţel. În municipiul Bistriţa nu există nici un aeroport. Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale sunt cele din municipiile Târgu Mureş, la 100 de km şi Cluj-Napoca, la 120 de km SERVICII PUBLICE Reţeaua de alimentare cu apă Reţeaua de alimentare cu apă are o suprafaţă de acoperire de peste 66% din totalul de străzi, alei, bulevarde, etc. Un procent de 3,74% sunt parţial racordate la reţea, iar 4,44% sunt în curs de execuţie. De menţionat este faptul că cele neracordate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului. Tabel nr Accesul la reţeaua de alimentare cu apă ACCES REŢEA DE APĂ Străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje Nr. % NU ,00 ÎN CURS DE EXECUŢIE 19 4,44 DA ,82 PARŢIAL 16 3,74 TOTAL ,00 Sursa:Primaria Bistrita 55

57 Conform sondajului realizat, persoanele intervievate sunt mulţumite în proporţie de peste 50 de procente de calitatea şi tratarea apei potabile, dar mai puţin mulţumite de plata consumului. Grafic nr Cât de mulțumit sunteți de... Calitatea și tratarea acesteia foarte mulțumit(ă) 16,0% mulțumit(ă) 54,6% Locuința dvs. este racordată la rețeaua de alimentare cu apă potabilă? nici, nici nemulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) 18,1% 7,7% 1,4% nș/nr 2,1% Plata consumului foarte mulțumit(ă) 3,7% mulțumit(ă) 37,6% nu 1,7% da 98,3% nici, nici nemulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) 5,8% 34,4% 17,6% nș/nr 1,0% Starea fizică a rețelei de furnizare a apei potabile Sursa: Sondaj de opinie foarte mulțumit(ă) mulțumit(ă) nici, nici nemulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) nș/nr 6,2% 14,1% 5,2% 4,6% 31,5% 38,4% Reţeaua de canalizare Reţeaua de canalizare are o arie de acoperire de peste 70% din numărul total de străzi, 24% nu sunt racordate încă la reţea, iar 1,64% din totalul de străzi sunt parţial racordate. De menţionat este faptul că cele neracordate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului. Tabel nr Accesul la reţeaua de canalizare ACCES REŢEA DE CANALIZARE Străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje Nr. % DA ,20 NU ,30 ÎN CURS DE EXECUŢIE 8 1,87 PARŢIAL 7 1,64 TOTAL ,00 Sursa:Primaria Bistrita 56

58 Conform aceluiaşi sondaj realizat în municipiul Bistriţa, aproximativ 48% din populaţie este mulţumită de funcţionarea sistemului de canalizare şi peste 15% este mai puţin mulţumită de preţul plătit pentru aceste servicii. Grafic nr Cât de mulțumit sunteți de... Funcționarea sistemului public de canalizare Locuința dvs. este racordată la sistemul public de canalizare? foarte mulțumit(ă) mulțumit(ă) nici, nici nemulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) nș/nr 13,8% 48,9% 20,6% 10,3% 3,9% 2,5% Prețul plătit foarte mulțumit(ă) 2,9% mulțumit(ă) 35,1% nu 2,3% da 97,7% nici, nici nemulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) 4,9% 37,1% 15,3% nș/nr 4,7% Starea fizică a sistemului public de canalizare foarte mulțumit(ă) 5,4% mulțumit(ă) 32,0% nici, nici 30,1% nemulțumit(ă) 19,0% foarte nemulțumit(ă) 6,2% Sursa: Sondaj de opinie nș/nr 7,2% Reţeaua de energie electrică La nivel de municipiu accesul la reţeaua de energie electrică este asigurat în proporţie de 52% iar din totalul de 428 de străzi, drumuri, bulevarde, pasaje, pieţe, 197 încă nu beneficiază de acces la energia electrică (46%). De menţionat este faptul că cele 197 străzi nearacordate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă dar pentru care costurile/locuitor sunt mult mai mari. Tabel nr Accesul la reţeaua de energie electrică ACCES ENERGIE ELECTRICĂ Străzi, alei, bulevarde, pasaje, pieţe Nr. % DA ,10 NU ,03 PARŢIAL 8 1,87 TOTAL ,00 Sursa: Primaria Bistrita 57

59 Din sondajul realizat asupra cetăţenilor municipiului, o proporţie de peste 57% şi-au manifestat mulţumirea în ceea ce priveşte nivelul tensiunii pentru consumul casnic şi un sfert din cei intervievaţi şi-au arătat nemulţumirea faţă de preţul plătit pentru consumul casnic de energie electrică. Grafic nr nu răspund 0,4% nu 0,9% Locuința dvs. este racordată la sistemul de furnizare a energiei electrice? da 98,7% foarte mulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) Cât de mulțumit sunteți de... Nivelul tensiunii pentru consumul casnic mulțumit(ă) nici, nici nemulțumit(ă) nș/nr 4,8% 1,0% 1,3% 18,7% 16,7% 57,5% Prețul plătit pentru consumul casnic foarte mulțumit(ă) mulțumit(ă) nici, nici nemulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) nș/nr 3,3% 1,7% 8,8% 27,5% 25,0% 33,7% Reţeaua de gaze naturale Sursa: Sondaj de opinie Reţeaua de gaze naturale acoperă 51% din totalul de străzi existente la nivelul municipiului şi un număr încă foarte mare de străzi, peste 46%, nu sunt conectate la reţea. De menţionat este faptul că cele 200 străzi neracordate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă, dar pentru care costurile sunt mult mai mari. Tabel nr Accesul la reţeaua de gaze naturale ACCES GAZE NATURALE Străzi, alei, bulevarde, pasaje, pieţe Nr. % DA ,40 NU ,73 PARŢIAL 8 1,87 TOTAL ,00 Sursa: Primaria Bistrita 58

60 Conform sondajului, persoanele intervievate sunt mulţumite în ceea ce priveşte nivelul presiunii pentru consumul casnic şi mai puţin mulţumite când vine vorba de preţul plătit pentru acest serviciu. Grafic nr nu răspund 0,4% nu 0,9% Locuința dvs. este racordată la sistemul de furnizare a gazului metan? da 98,7% Nivelul presiunii pentru consumul casnic foarte mulțumit(ă) mulțumit(ă) nici, nici nemulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) Cât de mulțumit sunteți de... nș/nr foarte mulțumit(ă) mulțumit(ă) nici, nici nemulțumit(ă) foarte nemulțumit(ă) nș/nr 1,5% 0,6% 6,5% 3,8% 1,3% 18,3% 18,3% 14,0% 54,8% Prețul plătit pentru acest serviciu 21,7% 29,4% 29,6% Sursa: Sondaj de opinie Energii regenerabile şi eficienţa energetică Utilizarea energiilor regenerabile În scopul utilizării energiilor neconvenţionale, pentru transpunerea în practică a unor proiecte de investiţii, au fost emise, numai în anul 2009, un număr de 12 acte de reglementare pentru amenajări hidroelectrice de mică putere în judeţul Bistriţa-Năsăud (Sursa: APM Bistriţa-Năsăud, Raport 2009). Programul Casa verde Programul "Casa Verde", început la data de 1 iulie 2010 şi continuat şi în anul 2011, este al doilea proiect de succes al Fondului de Mediu, alături de programul Rabla, ambele având impact direct asupra cetăţeanului. 59

61 Programul vizează instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, bugetul acestuia fiind distribuit la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de numărul de locuitori. Scopul acestui Program este îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, prin utilizarea surselor de energie regenerabilă, nepoluante (instalarea panourilor solare, instalaţii de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice). La nivelul municipiului Bistriţa, în cadrul «Programului Casa verde», sesiunea 1 iulie 2010, au fost aprobate până la data de un număr de 145 cereri de finanţare, din care 133 cereri pentru panouri solare, 8 cereri pentru centrale termice pe bază de peleţi, brichete, tocatură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi vegetale, agricole, forestiere şi silvice şi 4 cereri pentru pompe de căldură. O altă modalitate de stimulare a utilizării energiei regenerabile o reprezintă aplicarea sistemului certificatelor verzi, o formă de ajutor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile. În cadrul sesiunii 1 iunie 2011, tot la nivelul municipiului Bistriţa s-au depus un număr de 150 cereri de finanţare pentru accesarea fondurilor prin Programul Casa Verde (Sursa: APM Bistriţa). Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a municipiului Bistriţa, elaborat în luna mai 2011, în perspectiva 2020 (PAED) cuprinde măsuri de creştere a ponderii energiei din surse regenerabile în totalul consumului energetic, ca de ex.: realizarea unui Parc Energetic pentru producere de energie electrică, pe o suprafaţă de 10 ha, prin instalarea a de module foto-voltaice, realizarea de plantaţii de salcie energetică pe o suprafaţă de minim 10 ha, iluminat public din surse de energie regenerabilă, etc. Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, privind adoptarea şi utilizarea surselor de energie regenerabilă la nivel local, 70,8% dintre respondenţi consideră că este foarte necesară şi necesară utilizarea energiei eoliene, 79,7% energia solară şi 58,7% energia din biomasă. 60

62 Creşterea eficienţei energetice Municipiul Bistriţa este al 15-lea oraş din România care a aderat la iniţiativa europeană Convenţia Primarilor, prin care fiecare oraş semnatar s-a angajat să reducă emisiile de CO 2 cu cel puţin 20% până în anul Această ţintă va fi atinsă prin implementarea de măsuri în cadrul sectoarelor/domeniilor de acţiune în care municipalitatea are competenţe specifice: transportul local, iluminatul public, clădirile publice şi private, sursele de energie regenerabilă şi introducerea tehnologiilor inovative. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este documentul cheie care defineşte politicile energetice ale municipiului Bistriţa pentru următorii 10 ani, cu scopul de reducere a emisiilor de CO 2. Municipalitatea intenţionează să crească eficienţa energetică a clădirilor publice aflate în administrarea sa, raţionalizarea şi modernizarea sistemului de transport şi, în special, transformarea şi dezvoltarea oraşului. (Sursa: PAED, mai 2011) Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe Pentru stimularea programului de creştere a eficienţei energetice, Guvernul României a emis OUG nr. 18/ privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, stabilind lucrările de intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe construite în perioada , etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare a acestora, precum şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi ale asociaţiilor de proprietari. Scopul principal al acesteia este reducerea consumurilor energetic cu încălzirea la o valoare mai mică de 100 kwh/mp/an. În urma inventarierii efectuate în perioada mai iunie 2009 s-a constatat că exista 473 de blocuri de locuinţe, cu un număr apartamente, având o suprafaţă încălzită de mp, cu un consum energetic cu încălzirea de circa kwh/mp/an. (Estimarea s-a efectuat în urma analizei auditului energetic efectuat pentru 113 blocuri de locuinţe în perioada ). De asemenea, mai există locuinţe unifamiliale care nu sunt cuprinse în acest program. 61

63 Grafic nr Sursa datelor: SC ELECTRICA SA, SC E.ON GAZ România În cursul anului 2010 s-a realizat procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare pentru reabilitarea a 17 blocuri de locuinţe - etapa a IV-a, cu un număr de 850 de apartamente, în valoare de ,30 lei, obiectiv aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Bistriţa nr. 28/ privind aprobarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii: Reabilitare termică a 17 blocuri de locuinţe etapa a IV a municipiul Bistriţa. În cursul lunii septembrie 2010 s-a realizat procedura de achiziţie prin licitaţie a lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea termică a 20 de blocuri. Lucrările de intervenţie au cuprins următoarele etape: izolarea pereţilor exteriori, înlocuirea tâmplăriei cu tâmplărie performantă energetic, izolarea planşeului peste ultimul nivel, izolarea planşeului peste subsol la blocurile care au locuinţe la parter. (Sursa: PAED, mai 2011) Iluminatul şi instalaţiile electrice se încadrează în standardul A în cadrul acestor imobile fiind necesară aplicarea de măsuri de eficienţă doar prin aducerea aparaturii casnice de la tehnologii de tip D şi C la tehnologii de tip A+. Consumurile energetice vor fi monitorizate în toate blocurile de locuinţe rezidenţiale precum şi la şcoli, grădiniţe şi clădirile administrative ale primăriei, prin intermediul aplicaţiei informatice 62

64 Energy Management System (EMS) - managementul consumurilor energetice şi de apă rece în clădirile publice, aplicaţie care permite monitorizarea ulterioară a consumurilor energetice precum şi generarea de grafice şi rapoarte de analiză a evoluţiei consumurilor de energie electrică, gaz natural şi apă în clădiri.(sursa: PAED, mai 2011). Adoptarea unor soluţii ecologice de transport Consiliul local al municipiului Bistriţa a aprobat în anul 2007 Actualizarea studiului de circulaţie generală şi organizarea transportului public urban din municipiul Bistriţa, care a cuprins măsuri de monitorizare cu rigurozitate, începând cu anul 2008, a consumurile înregistrate în transportul public local şi a celor aferente parcului auto municipal. Totodată, s-au întreprins măsuri de fluidizare a circulaţiei, realizarea de piste pentru biciclişti ca alternativă ecologică de transport, în cadrul PAED fiind preconizate măsuri de extindere a soluţiilor ecologice de transport până la nivelul anului Creşterea eficienţei energetice a iluminatului public Pentru acest domeniu, începând cu anul 2000, există o bază de date exactă a consumurilor finale de energie electrică, deţinută de Direcţia Servicii Publice din cadrul primăriei. Principalele măsuri întreprinse pentru creşterea eficienţei energetice a iluminatului public, fără a afecta securitatea traficului rutier nocturn, securitatea persoanelor şi bunurilor, estetica urbană, au constat în înlocuirea corpurilor de iluminat vechi, cu performanţe lumino-tehnice scăzute şi cu grad de protecţie inadecvat (90% cu lămpi vapori mercur şi incandescente) cu becuri vapori sodiu de înaltă presiune, cu performanţe şi grade de protecţie corespunzătoare. Astfel, comparativ cu 1992, la nivelul anului 2008, reducerea procentuală a puterii medii pe punct luminos este de 15,50% (numărul de puncte luminoase a crescut cu 75%, iar creşterea puterii instalate a fost de 48%). Sistemul de iluminat a fost reabilitat/extins, la nivelul anului 2010, 96% din corpurile de iluminat din municipiu şi 10% din corpurile de iluminat din localităţile componente fiind corpuri cu becuri 63

65 vapori sodiu de înaltă presiune. Reabilitările/extinderile s-au realizat în timp, condiţionat de resursele bugetare alocate, dar rezultatele au fost optime. Există potenţial, dar mai mic, de reducere şi în viitor a puterii medii instalate pe punct luminos. Alte măsuri care au fost implementate la Bistriţa: modernizarea iluminatului ornamental-festiv prin înlocuirea ghirlandelor şi ornamentelor luminoase, utilizate în perioadele sărbătorilor de iarnă, (şi suplimentarea acestora) cu ghirlande şi ornamente luminoase cu leduri, modernizarea sistemului de semaforizare, prin înlocuirea începând cu anul 2005 a corpurilor de semafor prevăzute cu becuri cu incandescenţă de 100W, cu corpuri prevăzute cu leduri, puterea instalată în cazul semafoarelor fiind redusă cu cca. 80%, contractarea unui sistem de tarifare mai avantajos pentru energia consumată în iluminatul public şi asigurarea unei întreţineri constante a sistemului de iluminat. (Sursa: PAED, mai 2011) Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, un procent de 48,4% din populaţia chestionată consideră că este foarte necesară reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe construite înainte de 1990, iar 38,9% consideră ca necesară aceasta măsură. Cu privire la adoptarea unor soluţii ecologice de transport, 70,7% din populaţia oraşului Bistriţa consideră ca fiind foarte necesară şi utilă construirea pistelor pentru biciclete, în timp ce 42,3% ar opta pentru realizarea unei linii electrificate de transport în comun (tramvai), care să străbată zona centrală a oraşului Educaţia ecologică Educaţia privind mediul este un proces care are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii, prin asigurarea mijloacelor şi soluţiilor de care au nevoie oamenii pentru a rezolva problemele de mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţele, deprinderile, motivaţiile, valorile şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi să îşi asume răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului. În municipiul Bistriţa, preocupările privind educaţia ecologică se reflectă în acţiunile întreprinse de autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale. Astfel, sunt marcate prin diverse acţiuni 64

66 evenimentele din calendarul ecologic, cum ar fi: Ziua Mondială a Apei, Luna Pădurii, Ziua Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială O zi fără autoturism. În municipiul Bistriţa funcţionează de la sfârşitul anului 2005 Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică, în care se desfăşoară un Program de educaţie ecologică adresat elevilor ciclului primar. În cadrul acestui centru sunt puse la dispoziţie informaţii privind starea factorilor de mediu, legislaţia locală, naţională şi europeană din domeniul mediului. Prin acest proiect se doreşte educarea tinerei generaţii în spiritul respectării şi ocrotirii naturii, prin includerea în programele de educaţie ecologică de la Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică a unor noi cursuri cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor, stimularea copiilor în exprimarea creativităţii, prin participarea la diferite acţiuni, concursuri cu tematică referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor, expunerea necesităţii cunoaşterii principalelor surse de poluare a mediului înconjurător, precum şi a metodelor de diminuare sau stopare a poluării, realizarea de campanii privind colectarea deşeurilor de echipamente electronice şi electrice şi, nu în ultimul rând, prezentarea factorilor de mediu, cunoaşterea rolului pe care îl are fiecare factor de mediu şi tratarea în mod egal a fiecărui factor de mediu. Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 41,4% dintre respondenţi consideră că au un comportament în mare măsură pro-mediu iar 37,8% în mică măsură. Activităţile pro-mediu constau în: depozitarea deşeurilor/gunoiului doar în spaţiile special amenajate (98,8%), utilizarea electrocasnicelor cu consum redus (79,2%), utilizarea becurilor economice (73%), utilizarea ambalajelor biodegradabile (68%), decuplarea electrocasnicelor de la sursele de energie electrică pe perioada de timp cât nu funcţionează (66,9%), utilizarea responsabilă a hârtiei (66,9%) şi colectarea selectivă a deşeurilor (43,1%). Totuşi, conform aceluiaşi studiu, numai 15% dintre respondenţi declară că au luat parte la evenimente/proiecte de mediu al căror scop era protecţia mediului la nivel local, 78% declarând ca nu au participat niciodată. Totodată, un procent de 75,7% dintre participanţii la studiu declară că nu sunt informaţi cu privire la proiectele pe care Primăria le derulează în interesul comunităţii. 65

67 Probleme cheie identificate - depăşiri ale limitelor maxime admise la indicatorul atmosferic: Pulberi în suspensie, fracţia PM10, în special în perioada toamnă-iarnă când umiditatea este crescută; - transportul rutier este principală sursă de emisii în atmosferă pentru un mare număr de poluanţi; poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibililor şi infrastructurii rutiere şi afectează, prin emisiile de dioxid de sulf şi plumb, zona riverană a căilor de acces auto puternic tranzitate; - depăşirea limitelor clasei a II-a de calitate, datorită încărcării organice şi a nivelului nutrienţilor, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare; - depăşirea limitelor clasei a II-a de calitate a râului Bistriţa, aval de staţia de epurare orăşenească, la încărcarea organică şi nutrienţi, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare; - existenţa surselor de poluare difuze domestice şi din activităţile din agricultură şi silvicultură, depozitele vechi de deşeuri existente pe malurile râului (satele situate în zona de captare Bistriţa nu au sisteme centralizate de canalizare cu excepţia zonei Prundului Bârgăului); - necesitatea implementării proiectului "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud", care are termen de finalizare sfârşitul anului 2013, investiţii care vor contribui decisiv la atingerea şi menţinerea parametrilor de calitate ai apei potabile precum şi a apelor uzate evacuate şi creşterea gradului de accesibilitate a populaţiei la infrastructura de apă-canal; - necesitatea finalizării lucrărilor de închidere a depozitului de deşeuri menajere Zăvoaie; - punerea în funcţiune a rampei ecologice de la Tărpiu din cadrul Proiectului "Sistemul integrat de management al deşeurilor ; - depăşiri ale concentraţiilor de metale grele în solurile monitorizate în zona industrială Bistriţa şi la limita haldei de zgură Bistriţa, comparativ cu valorile normale, pragurile de alertă sau pragurile de intervenţie, aşa cum sunt ele definite în Ordinul nr.756/1997; - deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, perimetrul municipiului Bistriţa fiind puternic afectat de toate categoriile de factori degenerativi ai solului; în funcţie de grupele de soluri, există procente ridicate 66

68 de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene; - suprafaţă insuficientă, aproximativ 15,98 m 2 /locuitor de spaţiu verde public şi necesitatea creşterii la minimum 26 m 2 /locuitor până în 2013; - cantităţi mari de deşeuri reciclabile care ajung în rampele de deşeuri chiar dacă procesul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie a evoluat; - numărul populaţiei deservite de serviciul de salubritate şi al contractelor pe care societatea de salubritate SC URBANA SA Bistriţa le are încheiate cu populaţia municipiului, relevă un grad de acoperire cu serviciu de salubritate nesatisfăcător; - necesitatea creşterii ponderii energiei din resurse regenerabile (hidro, foto-voltaică, eoliană, biomasă) din consumul total de energie; - necesitatea creşterii eficienţei energetice prin continuarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor, promovarea unor soluţii ecologice de transport, promovarea de tehnologii ecologice cu consumuri reduse de energie; eficientizarea consumurilor energetice publice şi ale populaţiei Iluminatul stradal În ceea ce priveşte iluminatul public, acesta nu este asigurat pe toată suprafaţa municipiului, mai mult de jumătate (50,70%) din totalul de străzi, alei, bulevarde, pieţe nu beneficiază de acest serviciu, ceea ce poate duce la un grad ridicat de infracţionalitate. De menţionat este faptul că cele 217 străzi neamenajate cu sistem de iluminat public sunt locuite de mai puţin de 10% din populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă pentru marea majoritate a locuitorilor oraşului şi pentru care costurile sunt ridicate, comparativ cu zonele cu densitate ridicată de locuire. Tabel nr Nr. străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje care beneficiază de iluminat stradal ILUMINAT STRADAL Străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje Nr. % DA ,33 NU ,70 PARŢIAL 17 3,97 TOTAL 428 Sursa:Primaria Bistrita 67

69 Siguranţa cetăţeanului şi siguranţa în trafic Poliţia Conform datelor primite, în municipiul Bistriţa numărul agenţilor de poliţie a scăzut de la 76 în 2006 la 68 în anul 2011, luna aprilie, iar numărul şi structura vor suferi o modificare radicală, ca urmare a acţiunilor de reorganizare şi reformă a M.A.I. Tabel nr Agenţi poliţie Număr agenţi poliţie total *La 1 iulie * Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa Agenţii de poliţie sunt distribuiţi în mod egal în 4 sectoare, conform tabelului 1.11.: Tabel nr Distribuţia agenţilor de poliţie pe sectoare 2011 Total agenţi de poliţie, din care: 68 - Sectorul I 17 - Sectorul II 17 - Sectorul III 17 - Sectorul IV 17 Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa În ceea ce priveşte infracţionalitatea, situaţia se prezintă astfel: după anul 2006, când se înregistrează un număr total de 1595 de acte infracţionale, urmează trei ani de scădere şi o creştere explozivă în anul 2010 faţă de 2009, cu 22,37%; infracţionalitatea economico-financiară scade constant şi substanţial din 2006 până în 2010, numărul infracţiunilor de acest gen scăzând cu 85%; în ceea ce priveşte infracţiunile de natură judiciară se observă un vârf în anul 2008 dar şi o creştere importantă în 2010 faţă de 2009, respectiv cu 13,77%, situaţie îngrijorătoare dacă avem în vedere ca această creştere s-a produs de la un an la altul; tendinţa globală de creştere a infracţionalităţii este potenţată şi de creşterea apreciabilă şi a infracţiunilor de altă natură decât cele enumerate anterior, numărul acestor infracţiuni dublându-se în 2010 faţă de

70 Grafic nr Numărul de infracţiuni pe tipuri de infracţiuni * Număr de infracțiuni total, din care - de natură economicofinanciară - de natură judiciară - de altă natură Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa La nivelul municipiului Bistriţa nu sunt zone critice din punctul de vedere al siguranţei publice dar se înregistrează o criminalitate mai mare în: Sectorul de siguranţă publică nr. 1, cu limitele cuprinse între: str. Gării Alexandru Odobescu I. Raţiu Victor Babeş - Zăvoaie Bulevardul Republicii str. Bistricioarei Bulevardul General Grigore Bălan str. Avram Iancu Valea Jelnei, partea dreaptă; Sectorul de siguranţă publică nr. 2, cu limitele cuprinse între: Drumul de Centură str. Tărpiului Narciselor Drăgan Industriei Dumbravei Solomon Haliţă Bulevardul Independenţei Alexandru Odobescu I. Raţiu râul Bistriţa. Poliţia comunitară Modificarea organigramei în luna august a redus personalul Poliţiei Comunitare la un număr de 85 de persoane (conform algoritmului dictat de OUG nr. 63/2010, respectiv de 1 poliţist comunitar la de locuitori). 69

71 Biroul siguranţă publică, intervenţii În anul 2010, Serviciul siguranţă publică, pază, intervenţii număra 24 de agenţi la Biroul ordine publică, 5 agenţi la Compartimentul intervenţii şi 32 de agenţi de pază. Pe parcursul anului 2010 au fost aplicate sancţiuni contravenţionale din care 623 avertismente, valoarea sancţiunilor aplicate fiind de lei: încasate în 48 h: 289 sancţiuni în valoare de lei total sancţiuni încasate: 296 în valoare de lei achitat taxe de deblocare: 205 în cuantum de lei În ceea ce priveşte infracţiunile constatate, au fost aplicate un număr de 11 sancţiuni contravenţionale, dintre care 3 cu avertisment scris şi 8 cu amendă în valoare totală de lei, pentru pătrunderea în incinta instituţiilor publice sau în perimetrele aparţinând acestora, în scopul sustragerii de bunuri. Pe parcursul anului 2010 au fost preluate de sesizări după cum urmează: scrise, primite prin biroul relaţii cu publicul 147; telefonice sau directe, primite prin dispecerat P.C ; primite pe telefonul cetăţeanului 0263/ ; prin sistemul de monitorizare video al P.C. 66; Compartimentul siguranţa circulaţiei Compartimentul siguranţa circulaţiei a colaborat în permanenţă cu agenţi rutieri din cadrul I.P.J. Bistriţa-Năsăud pentru punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului local al municipiului Bistriţa nr. 214/2009 pentru modificarea Hotărârii nr. 16/ a Consiliului local al municipiului Bistrita (privind aprobarea Regulamentului privind activitatea de blocare a autovehiculelor oprite sau staţionate neregulamentar, precum şi de ridicare, transport, depozitare şi eliberare a acestor autovehicule în municipiul Bistriţa), cu un efectiv de 4 agenţi (2 posturi fiind vacante). 70

72 Numărul total de sancţiuni contravenţionale aplicate pe parcursul anului 2010 a fost de 979, din care 465 avertismente. valoare sancţiuni aplicate: lei; încasate în 48 h sancţiuni în valoare de lei; total sancţiuni încasate în valoare de lei; achitat taxe de deblocare în cuantum de lei. Sondajul realizat indică, cu o singură excepţie - cea a câinilor comunitari, o percepţie pozitivă a modului în care este asigurată siguranţa cetăţeanului în municipiu. 77,3% din subiecţi sunt de părere că numărul de agenţi de ordine publică la nivelul municipiului Bistriţa este suficient pentru necesităţile oraşului. Grafic nr Vă rugăm să vă exprimaţi acordul/dezacordul faţă de următoarele afirmaţii cu privire la siguranţa publică din municipiul Bistriţa numărul reprezentanților organelor de ordine publică este suficient la nivelul municipiului Bistrița acord total 12,0% acord 36,6% acord partial 28,7% dezacord partial 12,5% dezacord dezacord total nu știu/nu răspund 2,3% 4,7% 3,2% 0% 15% 30% 45% Sursa: Sondaj de opinie 87,1% dintre subiecţii intervievaţi sunt în grade diferite mulţumiţi de siguranţa pe străzile din municipiu. 71

73 Grafic nr Vă rugăm să vă exprimaţi acordul/dezacordul faţă de următoarele afirmaţii cu privire la siguranţa publică din municipiul Bistriţa mă simt în siguranţă circulând pe străzile principale și secundare din municipiul Bistriţa acord total 13,5% acord 43,1% acord partial 27,1% dezacord partial dezacord dezacord total nu știu/nu răspund 8,9% 4,0% 1,7% 1,7% 0% 15% 30% 45% 60% Sursa: Sondaj de opinie Procentul celor care sunt mulţumiţi şi au o percepţie pozitivă asupra siguranţei bunurilor din locuinţă atunci când lipsesc de acasă, este de 86,2%. Grafic nr Vă rugăm să vă exprimaţi acordul/dezacordul faţă de următoarele afirmaţii cu privire la siguranţa publică din municipiul Bistriţa locuinţa şi bunurile din locuinţă sunt în siguranţă în cazul în care lipsesc câteva zile din localitate acord total 12,9% acord 45,0% acord partial 28,3% dezacord partial dezacord dezacord total nu știu/nu răspund 7,2% 3,2% 1,3% 2,1% 0% 15% 30% 45% 60% Sursa: Sondaj de opinie Cea mai mare parte a respondenţilor, respectiv 82,7%, sunt de părere că siguranţa copiilor în unităţile educaţionale este bine asigurată. 72

74 Grafic nr Vă rugăm să vă exprimaţi acordul/dezacordul faţă de următoarele afirmaţii cu privire la siguranţa publică din municipiul Bistriţa copiii sunt în siguranţă în unităţile educaţionale din municipiu acord total 12,3% acord 41,4% acord partial 29,0% dezacord partial 9,9% dezacord dezacord total nu știu/nu răspund 2,7% 1,3% 3,4% 0% 15% 30% 45% Sursa: Sondaj de opinie O situaţie asemănătoare se constată şi în ceea ce priveşte siguranţa copiilor şi tinerilor în spaţiile publice din aer liber. Un procent de 81,8% dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau parţial mulţumiţi. Grafic nr Vă rugăm să vă exprimaţi acordul/dezacordul faţă de următoarele afirmaţii cu privire la siguranţa publică din municipiul Bistriţa copiii şi tinerii sunt în siguranţă în spaţiile publice din aer liber acord total 8,7% acord acord partial 37,8% 35,3% dezacord partial 10,6% dezacord dezacord total nu știu/nu răspund 2,8% 2,1% 2,7% 0% 15% 30% 45% Sursa: Sondaj de opinie 73

75 Singura problemă care îi nemulţumeşte pe marea majoritate a respondenţilor, respectiv 84,1%, este cea a animalelor fără stăpân, care trebuie rezolvată de către autorităţi, deoarece aceste animale sunt periculoase pentru copii şi bătrâni. Grafic nr Vă rugăm să vă exprimaţi acordul/dezacordul faţă de următoarele afirmaţii cu privire la siguranţa publică din municipiul Bistriţa problema animalelor fără stăpân trebuie rezolvată deoarece acestea sunt periculoase pentru copii și bătrâni acord total 40,8% acord 26,0% acord partial 17,3% dezacord partial 8,0% dezacord dezacord total nu știu/nu răspund 2,8% 1,3% 3,8% 0% 15% 30% 45% Sursa: Sondaj de opinie 74

76 II. MEDIU ŞI ENERGIE 2.1. Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului cuprinde: 1) Staţie automată de monitorizare a calităţii aerului, sediu APM, pentru indicatorii: SO2, NO2, NO, NOx, CO, C6H6, pulberi în suspensie (PM10), O3 şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, temperatură, umiditate relativă, presiune atmosferică, radiaţie solară, precipitaţii). Staţia este dotată cu analizoare automate care monitorizează calitatea aerului on-line, valorile medii orare ale indicatorilor măsuraţi fiind prezentate publicului prin intermediul unui panou exterior amplasat în parcul din Piaţa Mihai Eminescu şi al unor panouri de interior montate la sediul APM Bistriţa precum şi prin internet ( Aceasta staţie face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, care cuprinde 114 astfel de staţii. 2) 4 puncte pentru măsurarea concentraţiilor medii de lungă durată (24 h) cu frecvenţa zilnică, pentru indicatorii SO 2, NO 2, NH 3. Aceste patru puncte sunt: zona industrială, zona depozitelor de deşeuri menajere, Parcul Municipal şi zona de intrare în oraş a aportului de poluanţi pe direcţia predominantă de bătaie a vântului NV; 3) 1 punct de prelevare pulberi în suspensie PM10, care sunt pulberi în suspensie cu diametru aerodinamic de 10 microni, zilnic, la sediul APM. 4) 4 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile, respectiv: zona industrială, zona depozitelor de deşeuri menajere, Parcul Municipal şi zona de intrare în oraş a aportului de poluanţi pe direcţia predominantă de bătaie a vântului NV. 75

77 Tabel nr Sinteza datelor de monitorizare din staţia automată Bistriţa, anul 2010 indicator dioxid de sulf oxizi de azot PM 10 nefelometric PM 10 gravimetric monoxid de carbon ozon u.m. µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc perioada de mediere 1h 1h 24 h 24 h 8 ore 1h număr de determinări concentraţia maximă concentraţia medie anuală captura de date % valorile limită pe perioada de mediere număr de depăşiri Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane / ecosistemelor / / / - 20 / - Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud Din datele prezentate mai sus, se constată că în cursul anului 2010, au fost monitorizaţi prin staţia automată, indicatorii: SO 2, NOx, CO, O 3 şi PM 10, captura de date fiind între 25,3% pentru NOx şi 82,2% pentru SO 2, pentru nici unul din indicatori nerespectându-se obiectivul de calitate a datelor, conform cerinţelor din Ordinul nr. 592/2002. Din numărul total de prelevări s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite zilnice admise în cazul pulberilor în suspensie, fracţia PM 10 (VL=50 µg/mc), frecvenţa depăşirilor fiind de 6,4% în cazul fracţiei PM 10 determinată nefelometric şi 3% în cazul fracţiei PM 10 determinată gravimetric. Concentraţiile medii anuale în 2010 s-au încadrat în valorile limită anuale pentru protecţia sănătăţii umane/ecosistemelor la toţi indicatorii monitorizaţi, cu excepţia pulberilor în suspensie - 76

78 fracţia PM10, unde s-a înregistrat o concentraţie medie anuală de 25,59 µg/mc pentru PM10 determinate nefelometric şi 24,01 µg/mc pentru PM10 determinate gravimetric, depăşindu-se valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (20 µg/mc). Tabel nr Sinteza datelor de monitorizare manuală, anul 2010 perioada de mediere număr de determinări concentraţia maximă dioxid de sulf (µg/mc) dioxid de azot (µg/mc) amoniac (µg/mc) PM10 (µg/mc) Pb (µg/mc) Cd (µg/mc) Cr (µg/mc) Zn (µg/mc) Cu (µg/mc) pulberi sedimentabile (g/m 2 /luna) 24h 24h 24h 24h 24h 24h 24h 24h 24h o luna concentraţia medie anuală captura de date % valorile limită pe perioada de mediere număr de depăşiri valoarea limită anuală Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud În cursul anului 2010, au fost monitorizaţi manual indicatorii: SO 2, NO 2, NH 3, PM10, Pb, Cd, Cr, Zn, Cu şi pulberi sedimentabile, captura de date fiind de 100% pentru indicatorul: pulberi sedimentabile iar pentru ceilalţi indicatori între 39,2% pentru SO 2 şi 71,9% pentru PM10, pentru aceştia nerespectându-se obiectivul de calitate a datelor, conform cerinţelor din Ordinul nr. 592/ Din numărul total de prelevări s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice admise în cazul pulberilor în suspensie, fracţia PM 10 (VL=50 µg/mc), frecvenţa depăşirilor fiind de 3,5% şi la indicatorul Cd (determinat din PM10), frecvenţa depăşirilor fiind de 0,4%. 77

79 În anul 2010, la indicatorii monitorizaţi manual s-a constatat încadrarea în valorile limită anuale la toţi indicatorii monitorizaţi, cu excepţia pulberilor în suspensie - fracţia PM10, unde s-a înregistrat o concentraţie medie anuală de 21,29 µg/mc faţă de 20 µg/mc admis. O analiza a evoluţiei concentraţiilor de poluanţi în atmosferă în perioada , prezentată în graficele din figura de mai jos, indică o scădere progresivă a mediei anuale la ozon şi o creştere a mediei anuale la oxizii de azot, în timp ce la ceilalţi poluanţi nu se concretizează clar o linie de tendinţă. Grafic nr Evoluţia concentraţiilor anuale la indicatorii monitorizaţi de staţia automată Bistriţa (a) şi manual 24h (b) în perioada (a) (b) ozon (µg/mc) oxizi de azot (µg/mc) dioxid de sulf (µg/mc) conc PM10 (µg/mc) amoniac (µg/mc) Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud Oxizii de azot (NO X ), sunt emişi în timpul arderii combustibililor şi în sectorul transportului rutier, ambele suferind o intensificare în perioada , ceea ce explică evoluţia ascendentă. Formarea fotochimică a ozonului depinde în principal de factorii meteorologici şi concentraţiile oxizilor de azot şi a compuşi organici volatili (COV). Concentraţiile de ozon sunt în general mai mici în zonele urbane cu emisii mari de NO X. Acest lucru se datorează epuizării de O 3 printr-o reacţie cu monoxidul de azot (NO) - un poluant emis în special in trafic. 78

80 concentraţia (micrograme/mc) Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru Evoluţia calităţii aerului în municipiul Bistriţa, la principalii indicatori de poluare, în anul 2011 a) Dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac probe de lungă durată iunie 2010 iunie 2011 Grafic nr Evoluţia dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi amoniacului, probe de lungă durată, Bistriţa, IUNIE IUNIE dioxid de sulf dioxid de azot amoniac iunie 2010 IUNIE 2011 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud O analiză a evoluţiei calităţii aerului prin prisma indicatorilor: dioxid de sulf, dioxid de azot şi amoniac, în perioada Iunie 2010 Iunie 2011, indică o creştere în anul 2011 a valorilor medii la dioxid de sulf şi dioxid de azot şi o scădere nesemnificativă la amoniac, toate valorile situându-se sub limitele admise. b) Pulberi în suspensie PM10, 2011 Tabel nr Punct media ian feb. mart. apr. mai iun. prelevare sem.i Sediu APM 35,319 33,242 28,474 22,870 16,382 12,680 24,822 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud 79

81 La indicatorul: Pulberi în suspensie, fracţia PM 10, determinat gravimetric la sediul APM Bistriţa-Năsăud, se constată o scădere progresivă şi substanţială a mediei lunare începând cu luna ianuarie 2011 până în luna iunie 2011, respectiv de la 35,319 µg/mc în luna ianuarie la 12,680 µg/mc în luna iunie. c) Pulberi sedimentabile, 2011 La indicatorul: Pulberi sedimentabile, monitorizat manual de către APM Bistriţa-Năsăud, se constată o creştere semnificativă a mediei lunare în luna iunie 2011, respectiv de µg/mc, fără a se depăşi limita admisă de 17 µg/mc. Tabel nr zona ian feb. mart. apr. mai iun. media sem.i Bistriţa 4,4599 5,9508 4,6177 4,7950 3,5903 9,2744 5,4480 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud În urma analizării valorilor concentraţiilor şi a numărului de depăşiri înregistrate la principalii indicatori de aer monitorizaţi de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, în perioada , se poate concluziona că aerul din municipiul Bistriţa este de calitate bună spre foarte bună. Singurul indicator care ridică mici probleme, la fel ca în toate celelalte ţări europene, este indicatorul: Pulberi în suspensie la fracţia PM10, depăşirile înregistrate fiind cauzate de aglomerarea particulelor datorită umidităţii ridicate din perioada iarnă - primăvară, fenomen specific zonei. Totuşi, conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, percepţia acesteia privind poluarea aerului este preponderent negativă, 7,8% dintre respondenţi considerând că gradul de poluare este foarte ridicat, în timp ce 50,1% au indicat un grad de poluare atmosferică ridicat. 80

82 Sursele de poluare atmosferică Emisiile de poluanţi atmosferici se determină anual de către APM Bistriţa-Năsăud, prin metodologiile CORINAIR, AP42 şi Copert III, utilizând datele furnizate de instituţii şi agenţi economici sau pe baza calculelor efectuate de agenţii economici, având ca bază de lucru analizele efectuate în punctele de emisie. Tabel nr Principalele surse de poluare a aerului şi metodele de reducere a poluării Surse principale de poluare a aerului Poluare rezultată din surse staţionare (poluare industrială) Poluare rezultată din surse staţionare (încălzirea locuinţelor) Surse mobile de poluare (autovehicule) Metode de reducere a poluării mediului Dotarea poluatorilor cu echipamente de protecţie a mediului Mutarea activităţilor industriale în afara zonei rezidenţiale Aplicarea şi respectarea legislaţiei şi standardelor de mediu Amendarea poluatorilor Ecologizarea zonelor contaminate Creşterea performanţei de mediu prin implementarea sistemelor de management de mediu ISO şi înregistrarea EMAS Campanii de conştientizare Modernizarea şi eficientizarea centralelor termice Extinderea utilizarii energiei neconvenţionale Reabilitarea termică a locuinţelor Descongestionarea şi fluidizarea circulaţiei, Măsuri de restricţionare şi reorientare a traseelor prin introducerea de sensuri giratorii şi sensuri unice Schimbarea unor trasee de trafic greu Utilizarea mijloacelor de transport ecologice Practicarea altor metode de deplasare nepoluante Zona verde de protecţie între carosabil şi trotuare Campanii de conştientizare Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud 81

83 Repartiţia emisiilor de poluanţi după surse Grafic nr Repartiţia emisiilor de CO 2 după surse, 2008 Sursa datelor: Program aplicaţie informatică EMS Energy Management System La nivelul municipiului Bistriţa, principalele surse de emisii de dioxid de carbon în atmosferă sunt reprezentate de transportul auto şi arderile industriale şi neindustriale. În municipiul Bistriţa există 4 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei IPPC (Directiva privind Prevenirea şi Controlul Poluării Industriale): - S.C. ARIO S.A. turnătorie armături industriale din oţel şi piese turnate, cu emisii în principal de CO 2 ; SO 2 ; NO X ; CO; N 2 O; S.C. ARIO S.A. se află încă în perioadă de tranziţie, autorizaţia integrată de mediu nr. 64-NV6 din fiind emisă cu Plan de acţiuni şi se urmăreşte respectarea întocmai a măsurilor şi termenelor de soluţionare ale acestora; - S.C. ROMBAT S.A. activitate de producere acumulatori, baterii şi pile electrice, cu emisii în principal de CO 2 ; SO 2 ; NO x ; CO; N 2 O; - S.C. TERAPLAST GP S.A. - producţie cahle pentru teracotă şi cărămizi, cu emisii în principal de CO 2 ; SO 2 ; NO x ; CO; N 2 O; - SC KEMWATER CHIMBIS SA - producţie sulfat de aluminiu, cu emisii în principal de SO 2 ; NH 3. 82

84 Sub incidenţa Directivei IPPC precum şi a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în atmosferă care provin de la instalaţiile mari de ardere, a intrat şi Uzina termică Bistriţa, având autorizaţia integrată Nr.55 NV6 din , instalaţie ce şi-a sistat activitatea din Direcţia de Termoficare a solicitat şi a obţinut aviz de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu în aprilie la încetarea temporară a activităţii, pentru obiectivul Uzina Termică, în municipiul Bistriţa, str. Zefirului, nr. 1. În prezent, pentru obţinerea energiei termice, se utilizează cu precădere combustibil gazos şi combustibil solid (lemn) şi în mai mică proporţie combustibil lichid (motorină, CLU). Nu există în funcţiune instalaţii mari de ardere pentru producerea energiei electrice sau termice şi nu mai funcţionează sistemele centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice şi apei calde, încălzirea realizându-se în general prin sisteme proprii (microcentrale de bloc, scară, apartament). Estimarea emisiilor atmosferice pentru anii 2008 si 2009 arată că transportul rutier este principala sursă de emisii în atmosferă pentru un mare număr de poluanţi. Poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibililor şi infrastructurii rutiere. Substanţele poluante care însoţesc circulaţia rutieră se diferenţiază astfel: cele evacuate prin circuitul de eşapament, constând din gaze de ardere şi din aditivi ai carburanţilor şi lubrifianţilor; cele rezultate prin frecare si uzură, sub formă de particule/aerosoli, de provenienţă şi de compoziţie diversă (din calea de rulare, din pneuri etc). Principalii poluanţi eliminaţi prin gazele de evacuare sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi parafinice şi aromatice (Hc), oxizi de sulf (SO, SO2) în cazul alimentării cu motorină particule şi plumb în cazul alimentării cu benzină cu plumb. Îmbunătăţirea calităţii combustibililor utilizaţi de autovehicule a determinat o scădere importantă a aportului transporturilor la emisiile de dioxid de sulf şi plumb, dar ele rămân în continuare o sursă de poluare deosebit de agresivă, în special asupra mediului riveran căilor de acces auto puternic tranzitate. 83

85 Transporturile au suferit în perioada o evoluţie ascendentă la nivelul municipiului Bistriţa. Se constată o creştere a numărului de maşini şi o intensificare a traficului rutier. Acest fenomen a dus în mod normal la o creştere a poluării produse de transporturi şi la o aglomerare a zonelor de parcare. Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, ca principală sursă de poluare a mediului ambiental sunt indicate autovehiculele, de către 74,2% din respondenţi, deşeurile menajere/groapa de gunoi, de către 56,2% din respondenţi şi activitatea industrială (ROMBAT, RAAL, ARIO, etc.), de către 56% din respondenţi. În ceea ce priveşte poluarea industrială, 4,7% dintre respondenţi consideră că aceasta este foarte ridicată, iar 27,5 % dintre respondenţi indica o poluare ridicată. Calitatea apelor de precipitaţii Deoarece precipitaţiile sunt deosebit de eficiente în spălarea atmosferei, parametrii lor de calitate constituie indicatori relevanţi pentru poluarea atmosferică. Pentru aprecierea calităţii apelor din precipitaţii, în municipiul Bistriţa, APM Bistriţa-Năsăud prelevează probe din doua puncte: SC AQUABIS SA şi Sediul APM Bistriţa. Indicatorii analizaţi sunt: ph, alcalinitate, amoniu, azotiţi, azotaţi, sulfaţi, cloruri, Ca, reziduu fix, conductivitate, cu o frecvenţă săptămânală. În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile medii obţinute la monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apelor din precipitaţii: 84

86 Tabel nr Valori ale indicatorului ph în anul 2009 Puncte prelevare Sediu RAJA Mun. Bistriţa, 2009 anul 2009 Cantit. precip. l/mp ph Alc NH 4 + unit ph NO 2 - NO 3 - Ca 2 + SO 4 2- Cl - Rez. Fix Cond mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l ms SUMA 292,3 medie 7,167 0,388 0,731 0,04 0,188 9,357 9,346 11,45 61,4 80 max 105 7,86 4,2 1,481 0,15 0, min 0,1 6,09 0,1 0,106 0, ,5 34 nr.det SUMA 175,9 medie 7,309 0,358 0,663 0,03 0, ,77 9,36 12,81 62,2 81,17 max 12 7,89 1 2,684 0,12 0, min 0,1 6,41 0,1 0,09 0, nr.det SUMA 468,2 medie 7,238 0,373 0,697 0,04 0, ,06 9,353 12,13 61,8 80,58 max 292,3 7,89 4,2 2,684 0,15 0, min 0,1 6,09 0,1 0,09 0, ,5 14 nr.det Sursa:Raport privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2009 Tabel nr Valori ale indicatorului ph în anul 2010 Perioada Ian. Febr Mart. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Val. medie unit ph 7,30 7,31 7,63 6,77 7,40 7,26 6,57 6,80 6,78 7,20 7,33 7,41 Sursa:Rapoarte lunare privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2010 Tabel nr Valori ale indicatorului ph în anul 2011 Perioada Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Val. medie unit ph 7,12 7,24 7,44 7,23 7,12 Sursa:Rapoarte lunare privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2011 Nu s-a constatat apariţia de ploi acide (ploi cu ph< 5,6) în municipiul Bistriţa, în perioada analizata (anii ). 85

87 Calitatea apei Calitatea apei este dată de totalitatea proprietăţilor fizice, chimice, biologice şi bacteriologice. Aceste proprietăţi în condiţii naturale provin pe de o parte din dizolvarea substanţelor din aer, sol şi a rocilor cu care apa vine în contact, iar pe de altă parte din dizolvarea substanţelor din procesele biologice ale organismelor vii din apă. În afara acestor condiţii naturale, calitatea apelor este afectată şi de contactul cu substanţele provenite în urma activităţilor umane (activităţi gospodăreşti, agricultură, industrie etc.). Activitatea de monitorizare a calităţii apelor se desfăşoară în cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor din România (SNMIAR), conform Manualului de Operare întocmit în baza legislaţiei specifice în domeniul apelor, respectând cerinţele reţelei EUROWATERNET a Agenţiei Europene de Mediu, ale reţelei TNMN (Transnational Monitoring Network), respectiv ale Convenţiilor bilaterale România Ungaria şi România Ucraina. Astfel, ţinând cont de prevederile Directivei Cadru a Apei, Sistemul bazinal de supraveghere a calităţii apelor din bazinul hidrografic Someş-Tisa prevede monitorizarea reţelei hidrografice (râuri, lacuri) prin cele două tipuri de monitoring: monitoringul de supraveghere şi monitoringul operaţional, corespunzător impactului antropic la care este supus cursul de apă. Aceste două tipuri de monitoring asigură monitorizarea: secţiunilor de prelevare a apelor de suprafaţă utilizate în scopul potabilizării, secţiunilor de referinţă, poluării cu substanţe prioritare/ prioritare periculoase, calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, sedimentelor, apelor subterane freatice: foraje de reţea şi foraje de pompări experimentale, apelor uzate evacuate de sursele de impurificare din bazin şi a apelor care formează sau traversează frontiera de stat (sursa: Administraţia bazinală Someş-Tisa). Calitatea apelor de suprafaţă Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, în conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC şi 79/869/EEC transpuse în legislaţia naţională prin HG nr. 100/2002 (NTPA 013) şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate 86

88 producerii de apă potabilă (NTPA 014), Sistemul de Gospdărire a Apelor Bistriţa-Năsăud organizează campanii de recoltare a probelor de apă cu o frecvenţă stabilită funcţie de numărul populaţiei deservite de fiecare sursă. Calitatea apei râului Bistriţa Râul Bistriţa reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă a populaţiei municipiului Bistriţa, atât din apa de suprafaţă, cât şi din subteran. Sursa de suprafaţă - priza de apă este realizată printr-un baraj deversor din beton armat, construit în anul 1910 pentru vechea centrală hidroelectrică. Barajul este prevăzut pe malul drept al râului cu două stăvilare, din care unul este acţionat electric. Pe partea dreaptă a acestuia este amplasată priza de apă. Calitatea apei râului Bistriţa este monitorizată atât de RAJA AQUABIS Bistriţa - Năsăud, ca furnizor de servicii de alimentare cu apă şi canalizare în zona de interes, cât şi de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa. Monitorizarea apelor râului Bistriţa se realizează la indicatorii: ph, substanţe organice, alcalinitate, amoniu, azotiţi, azotaţi, sulfaţi, cloruri, Ca, Fe, reziduu fix, conductivitate, în următoarele secţiuni: amonte de staţia de tratare a apei a municipiului Bistriţa, aval de staţia de epurare şi în 2 puncte situate în amonte şi aval de SC ROMBAT SA. 1. Priză oraş Bistriţa Tipul de monitoring derulat în această secţiune a fost de tip supraveghere, dar secţiunea serveşte şi pentru urmărirea calităţii râului Bistriţa, ca sursa de apă brută pentru alimentarea cu apă a municipiului Bistriţa. Din datele furnizate de Sistemul de Gospdărire a Apelor Bistriţa, râul Bistriţa, hm 512, la priza Bistriţa, se încadrează în categoria A2 de calitate (conform HG 100/2002), fiind corespunzătoare nivelului de tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie asigurat de staţia de tratare a S.C. AQUABIS S.A. (sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud). În zona de captare, pentru monitorizarea calităţii apelor subterane, a fost executat un foraj de observaţie la Rusu Bârgăului, evoluţia indicatorilor de calitate fiind urmăriţi de laboratorul 87

89 Sistemului de Gospdărire a Apelor Bistriţa. Parametrii monitorizaţi sunt comparaţi cu concentraţiile maxime admisibile (CMA) din Legea nr. 458/2002 (completată cu Legea nr 311/2004) privind calitatea apei potabile. 2. Râul Bistriţa la Sărata În această secţiune, tipul de monitoring derulat a fost de tip operaţional, datorită presiunilor antropice exercitate prin modificările hidromorfologice şi a încărcării ridicate a apei ca urmare a evacuării apelor orăşeneşti din zonă. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat, conform planului propriu de monitorizare, determinări momentane ale calităţii apelor de suprafaţă în aval de zone cu restituţii concentrate. Din rezultatele analizelor efectuate se constată că, în aval de staţia de epurare a municipiului Bistriţa, râul Bistriţa depăşeşte limitele clasei a II-a de calitate datorită încărcării organice şi a nivelului nutrienţilor, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare (Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud). Din rezultatele analizelor efectuate de către Sistemul de Gospdărire a Apelor Bistriţa şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud se constată că apele de suprafaţă se încadrează în general în clasele de calitate I şi II, conform Ordinului 161/ 2006, cu excepţia râului Bistriţa, în aval de staţia de epurare a municipiului Bistriţa, la încărcarea organică şi nutrienţi. Calitatea apei potabile În conformitate cu Legea nr. 458/2002 completata cu Legea nr. 311/2004, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud asigură supravegherea, inspecţia şi monitorizarea calităţii apei potabile. Supravegherea calităţii apei potabile se face prin prelevarea şi analiza probelor de apă din reţeaua de distribuţie, de două ori pe săptămână, în 8 puncte de recoltare amplasate dispersat pe raza municipiului şi zilnic in punctul de recoltare al Direcţiei de Sănătate Publică. Pentru a aprecia că o apă este sigură, numărul probelor anuale care prezintă abateri calitative trebuie să fie sub 5% din totalul probelor analizate. Monitorizarea calităţii apei potabile se realizează şi de către Laboratorul Staţiei de tratare AQUABIS, care prelevează zilnic minimum 10 probe de apă din reţeaua de distribuţie, la care se 88

90 determină: miros, gust, culoare, PH, turbiditate, substanţă organică, clor rezidual iar la patru dintre acestea: număr de germeni, bacterii coliforme, e.coli, streptococi fecali, amoniu şi azotiţi. Din analiza datelor prezentate de cele două instituţii, apa furnizată prin reţeaua de distribuţie a municipiului Bistriţa apare ca sigură. De altfel, nu s-a înregistrat nici o epidemie hidrică în perioada Prin programul ISPA început în anul 2008, SC AQUABIS SA a promovat obiectivul de investiţii Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona urbană Bistriţa care include lucrări de reabilitare a Staţiei de Tratare Bistriţa-Bârgăului şi introducerea procesării nămolului precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare. Totodată, prin accesarea fondurilor de coeziune, începând cu anul 2010, se derulează proiectul "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud", care are termen de finalizare sfârşitul anului 2013, investiţii care vor contribui decisiv la atingerea şi menţinerea parametrilor de calitate ai apei potabile precum şi ai apelor uzate evacuate. Conform sondajului de opinie realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, un procent de 98,3% dintre respondenţi declară că au locuinţa racordată la sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă, în timp ce numai 97,7% la reţeaua de canalizare orăşenească. Dintre aceştia, 70,6% sunt foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de calitatea apei potabile distribuite şi doar 62,7% sunt foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de funcţionarea sistemului public de canalizare. Calitatea apelor subterane În cadrul Programului de modernizare şi dezvoltare a Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene din B.H. Someş-Tisa, se desfăşoară o activitate sistematică de urmărire a calităţii apelor subterane. Astfel, în judeţul Bistriţa-Năsăud, sunt monitorizate în total 10 puncte din reţeaua Hidrogeologică Naţională, din care 8 foraje freatice şi doua izvoare. 89

91 La evaluarea calitativă a apelor subterane se iau de asemenea în considerare şi rezultatele obţinute prin automonitoringul forajelor de observaţie şi control al poluării, amplasate în zona surselor semnificative de poluare (cca. 40 foraje). Evaluarea calităţii apelor subterane se realizează prin compararea valorilor de chimism (valori medii/punct monitorizat) cu valorile de prag stabilite, conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România pentru elementele analizate, dar pentru care nu există stabilite valori prag, valorile medii determinate s-au comparat cu valorile fondului natural (NBL), în cazul în care aceste valori sunt mai mari decât valorile CMA conform Legii nr. 458/2002 (completata cu Legea nr. 311/2004), privind calitatea apei potabile. Indicatorii analizaţi în conformitate cu Directiva Cadru a Apei şi prevăzuţi de Ghidul Metodologic pentru modernizarea activităţii de monitorizare a apelor subterane, se grupează în următoarele categorii: indicatori fizici, substanţe organice (SO), nutrienţi, metale grele, pesticide, indicatori bacteriologici. Începând cu anul 2005, caracterizarea apelor subterane se face pe corpuri de ape subterane. Pentru judeţul Bistriţa-Năsăud sunt atribuite două corpuri de apă subterană (ROSO09 şi ROSO15). Astfel, în corpul ROSO09/ Someş Mare, luncă şi terase, s-au monitorizat calitativ 8 puncte, din care: 5 foraje de reţea de ordinul I şi 3 fântâni propuse pentru programul ZV. Funcţie de tipul programului de monitorizare, 2 foraje fac parte din programul(o) şi 3 foraje din programul (ZV). Rezultatele monitorizării corpului ROSO09/ Someşul Mare, luncă şi terase, arată că nu au fost depăşiri ale valorilor de prag stabilite (TV) şi în consecinţă se poate considera că acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună. O singură excepţie s-a înregistrat în luna iunie 2011, când apa uneia dintre fântânile monitorizate a depăşit valorile legale maxim admise la amoniu şi fier (Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud). În perioada , în judeţul Bistriţa-Năsăud nu au avut loc poluări accidentale care ar fi putut afecta calitatea apelor subterane (Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa- Năsăud). 90

92 Sursele de poluare a apelor Principala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintă apele uzate insuficient epurate evacuate de R.A.J.A. AQUABIS, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară pentru nutrienţi (NH N). De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa este afectată de influenţa antropică coroborată cu fondul natural, care determină depăşiri la ionii generali şi metale. În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale, colectate de pe teritoriul municipiului Bistriţa prin sistemul de canalizare, nu toate apele uzate generate din activităţile productive şi menajere sunt deversate în canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul natural, iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului. Staţia de epurare este amplasată în extremitatea de sud-vest a municipiului Bistriţa, pe malul drept al râului omonim, afluent de dreapta al Şieului, afluent de stânga al Someşului Mare. Monitorizarea funcţionării staţiei de epurare se realizează atât de către AQUABIS cât şi de către Sistemul de Gospdărire a Apelor Bistriţa şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, la indicatorii: ph, materii în suspensie, CCO-Cr, CBO5, oxigen dizolvat, amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor total, fier, zinc, crom, plumb, nichel, cianuri, detergenţi, cloruri, substanţe extractibile, reziduu filtrat, fenoli, sulfaţi. Din interpretarea analizelor de ape efectuate de laboratoarele Agenţiei pentru Protecţia mediului Bistriţa-Năsăud se constată că apele reziduale depăşesc, în mod frecvent, limitele admise pentru indicatorul amoniu şi nutrienţi la evacuarea din staţia de epurare Bistriţa, aceasta nefiind prevăzută cu treapta terţiară de epurare. Alte surse de poluare a apelor sunt constituite din surse difuze domestice şi din activităţile din agricultură şi silvicultură. Satele situate în zona de captare Bistriţa nu au sisteme centralizate de canalizare, cu excepţia zonei Prundului Bârgăului. Poluarea difuză este mai dificil de controlat decât cea care îşi are originea în surse punctiforme. O altă sursă importantă de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane o reprezintă şi depozitele vechi de deşeuri existente pe malurile râului. 91

93 Conform legislaţiei privind managementul deşeurilor, autorităţile locale sunt obligate să ia măsuri de refacere a acestor zone contaminate, pentru o utilizare benefică. Aceasta va servi şi la protejarea resurselor de ape subterane. În concluzie, calitatea apei din Sub-Bazinul Hidrografic Bistriţa poate fi considerată în general bună, pe tronsoanele de râu în care nivelul amoniului, nutrienţilor sau a indicatorilor bacteriologici sunt ridicate, trebuind să se acţioneze ferm în vederea încadrării în limitele legale în vigoare. Se impune stoparea poluării la sursă prin măsuri tehnologice, controlul şi monitorizarea depozitelor de deşeuri din zona cursurilor de apă, evacuărilor de ape menajere, poluărilor difuze provenite de la depozitarea necorespunzătoare a dejecţiilor animaliere, deversărilor de borhot de la distileriile particulare şi a evacuărilor de ape uzate de la fermele avicole. Speciile pot fi vulnerabile la creşterea de fosfor şi azot, iar fenomenul de eutrofizare a apelor se intensifică în prezenţa acestor nutrienţi. Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, percepţia acesteia privind poluarea apei este totuşi preponderent negativă, 8,9% dintre respondenţi considerând că gradul de poluare este foarte ridicat, în timp ce 44,8% au indicat un grad de poluare a apelor ridicat Calitatea solului Solul este formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei în care se desfăşoară fără întrerupere procese biologice, fiind în permanenţă sub acţiunea materiei vii: microflora, flora, fauna, microfauna. Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. 92

94 Conform APM Bistriţa-Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud are o suprafaţă totală de 5355,2 km 2, din care: zona urbană ocupă 395,11 km 2 repartizaţi: 146,82 km 2 oraşul Sângeorz-Băi, 145,47 km 2 municipiul Bistriţa, 59,57 km 2 oraşul Beclean, 43,25 km 2 oraşul Năsăud zona rurală ocupă restul de 4960,09 km 2. Inventarul siturilor contaminate Începând cu anul 2008, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin unităţile din subordine, a realizat identificarea preliminară a siturilor contaminate, pe baza chestionarelor, a documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare precum şi a rapoartelor anuale ale Oficiilor pentru Studii Pedologice şi Agrochimice. În tabelul de mai jos este prezentat inventarul siturilor contaminate la nivelul municipiului Bistriţa. Tabel nr Inventarul siturilor contaminate la nivelul municipiului Bistriţa Tip sit contaminat Localizarea sitului Natura sursei de poluare Halda de zgură Viişoara deşeuri de turnătorie Suprafaţa contaminată (ha) 2,4 Uzina termică depozit combustibil Bistriţa produse petroliere 0,06 Depozit deşeuri menajere Bistriţa deşeuri menajere 7,10 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, 2010 Uzina termică Bistriţa a obţinut Avizul de mediu nr.15/ de închidere temporară a activităţii şi pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii uzinei termice. S-au luat măsuri pentru mutarea păcurii (cu regim de rezervă de stat) la alţi depozitari, urmând să se realizeze decontaminarea. 93

95 Prin decizia APM Bistriţa - Năsăud nr. 261/ , depozitul de deşeuri menajere aparţinând S.C. CODRIŞOR S.R.L. a sistat depozitarea la , conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Întreaga suprafaţă a depozitului a fost predată Primăriei Municipiului Bistriţa, în vederea închiderii prin proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor in judeţul Bistriţa Năsăud". Depozitul de deşeuri aparţinând S.C. URBANA S.A. a sistat activitatea la şi deţine Avizul de mediu nr. 14/ pentru stabilirea obligaţiilor de închidere a obiectivului: Rampă de deşeuri menajere. Primăria Municipiului Bistriţa a preluat depozitul de deşeuri menajere aparţinând S.C. Urbana S.R.L. Bistriţa, str. Zăvoaie, existând in acest sens Hotărârea Consiliului Local al municipiului Bistriţa nr. 1/ privind stabilirea măsurilor necesare asigurării depozitării deşeurilor din municipiul Bistriţa până la punerea în funcţiune a rampei ecologice din cadrul Proiectului "Sistemul integrat de management al deşeurilor. În anul 2009 s-au realizat lucrări de închidere prin nivelarea şi impermeabilizarea suprafeţei depozitului, stabilizarea taluzelor, realizarea sistemului de colectare a levigatului si evacuarea apelor pluviale colectate de pe suprafaţa depozitului, realizarea sistemului de colectare pasivă a gazelor de fermentaţie, organizarea unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu pentru perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, monitorizarea calităţii factorilor de mediu, urmărirea comportării lucrărilor de închidere şi măsuri de protecţie a locuitorilor municipiului Bistriţa. Reţeaua de monitorizare a solului şi vegetaţiei În judeţul Bistriţa-Năsăud, lucrările de monitorizare a calităţii solului agricol s-au efectuat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 223/2002 privind aprobarea metodologiei de întocmire a Studiilor pedologice agrochimice necesare realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, prin laboratoarele proprii, efectuează analize ale ph-ului şi metalelor din sol şi vegetaţie, din zone cu potenţial de poluare ridicat: 94

96 a) Monitorizare sol şi vegetaţie (sol - 6 indicatori suprafaţă şi 6 indicatori adâncime: ph şi metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd - vegetaţie - metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd) 5 puncte de monitorizare în municipiul Bistriţa (2 puncte în zona industrială, 1 punct în zona depozitelor de deşeuri menajere, 1 punct în zona rezidenţială şi 1 punct în zonă de trafic intens). b) Monitorizare soluri afectate de depozitări de deşeuri (6 indicatori suprafaţă şi 6 indicatori adâncime: ph şi metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd) 2 puncte de monitorizare în municipiul Bistriţa (zona depozitelor menajere şi depozitul industrial) Din analizele efectuate de către APM Bistriţa-Năsăud în anul 2009, comparativ cu valorile normale, pragurile de alertă sau pragurile de intervenţie, aşa cum sunt ele definite în Ordinul nr.756/1997, s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor de metale grele în solurile monitorizate: - ale valorilor normale, la toţi indicatorii, cu excepţia cromului, - ale pragului de alertă şi de intervenţie la indicatorul cupru. În anul 2010, din interpretarea datelor de monitorizare a calităţii solului se constată că valorile indicatorilor: plumb, zinc, cupru depăşesc valoarea normală, dar sunt sub valoarea pragului de alertă în punctele de prelevare din zona industriala Bistriţa şi la limita haldei de zgură Bistriţa, pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime. Faţă de valorile înregistrate în noiembrie 2010, valorile concentraţiilor au crescut în aprilie 2011 în zona industrială Bistriţa, la limita SC Rombat: o la indicatorul crom pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime; o la indicatorii zinc şi plumb numai la suprafaţă; înregistrându-se valori peste cele normale dar sub pragul de alertă: o pentru indicatorul plumb: suprafaţă şi adâncime la limită Rombat; o pentru indicatorul cupru: suprafaţă şi adâncime limită haldă industrială Bistriţa, limită Rombat. În luna mai 2011 s-a înregistrat o creştere faţă de luna aprilie la limita S.C. Rombat S.A., zona industrială Bistriţa: o la indicatorul cupru pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime; 95

97 o la indicatorul plumb numai la adâncime; - la limita haldei de zgură industrială Bistriţa, la indicatorul cupru pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime (Sursa APM Bistriţa-Nasaud.) Surse de poluarea a solului: - utilizarea îngrăşămintelor chimice; - utilizarea substanţelor fitosanitare; - depozitarea deşeurilor; - poluarea solurilor ca urmare a activităţilor miniere şi industriale; - poluarea verde prin infestarea cu buruieni a terenurilor rămase necultivate; Alte forme de degradare a solului Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora, determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, agricole şi industriale. În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Datorită aşezării sale la interferenţa unor structuri geomorfologice diferite, cu o largă diversitate a formelor de relief, perimetrul municipiului Bistriţa este puternic afectat de toate categoriile de factori degenerativi ai solului. În funcţie de grupele de soluri, există procente ridicate de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene. Această situaţie presupune reevaluarea tuturor proiectelor de limitare a efectelor negative produse de factorii degenerativi ai solului. Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 5,9% dintre respondenţi indică un nivel de poluare a solului foarte ridicat, în timp ce 37,6% indică un nivel ridicat de poluare. 96

98 Poluarea fonică Carta verde a UE privind expunerea la zgomote menţionează că aproape 20% din populaţia UE suferă de pe urma nivelurilor crescute de zgomot care produc efecte adverse asupra sănătăţii. Alături de poluarea atmosferică şi managementul deşeurilor, poluarea sonoră este una dintre marile probleme cu care se confruntă omenirea la ora actuală. Principala sursă de zgomot ambiental este traficul, în special traficul rutier, însă nu doar poluarea sonoră stradală este deranjantă, ci şi cea produsă de activităţile industriale, comerciale, obiectele electrocasnice din gospodării sau de vecinii gălăgioşi. În acest sens monitorizarea şi evaluarea zgomotului constituie un obiectiv prioritar, urmate de adoptarea măsurilor care se impun în scopul prevenirii şi reducerii efectelor dăunătoare ale zgomotului asupra populaţiei, acolo unde valorile nivelului de zgomot depăşesc maximele admise. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud efectuează lunar măsurători ale nivelului de zgomot în municipiul Bistriţa în 10 puncte de monitorizare (artere principale şi noduri stradale). Zgomotul exterior este dat atât de sursele mobile cât şi de sursele fixe existente în zona de studiu acustic la momentul respectiv. Evoluţia nivelului de zgomot în perioada este redată mai jos: Anul 2009 Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat determinări ale nivelului de zgomot urban, lunar, în 10 locaţii din municipiul Bistriţa prezentate în tabelul următor: Tabel nr Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători Maxima măsurată (db) Depăşiri % Pieţe, spaţii comerciale, restaurant în aer 11 71,7 27,28 liber Parcuri, zone de recreere şi odihnă 12 61,8 8,33 Trafic ,7 7,44 Total ,7 8,34 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud,

99 Frecvenţa acestor determinări este lunară, valorile limită admise pe diferite categorii tehnice de străzi sunt conform STAS-ului 10009/88. Din cele 144 de măsurători efectuate s-au înregistrat 12 depăşiri, frecvenţa depăşirilor fiind de 8,34%, iar valoarea maximă măsurată 82,7 db (în intersecţia B-dul Independenţei - Str. Gării - Str. Al. Odobescu - Str. Gh. Şincai, valoarea admisă fiind 75 db). De asemenea, Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat un număr de 274 determinări la comanda agenţilor economici (determinări efectuate la limita unor zone funcţionale din judeţ). Frecvenţa depăşirilor în acest caz a fost de 9,86 %, iar valoarea maximă măsurată a fost de 64 db. Deoarece unele din unităţile pentru care s-au efectuat determinările se găsesc în zona industrială a municipiului Bistriţa, defalcarea nivelului de zgomot produs pe surse efective nu s-a putut realiza. Această zonă fiind relativ departe de zona locuită a oraşului, se poate considera că depăşirile înregistrate nu reprezintă o sursă de poluare sonoră a populaţiei municipiului. Cu ocazia campaniei Săptămâna europeană a mobilităţii 22 septembrie 2009 Bistriţa o zi fără autoturism, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat două determinări ale nivelului de zgomot în intersecţia Piaţa Unirii Str. L. Rebreanu şi anume una în data de 22 septembrie 2009, care a fost zi cu circulaţie rutieră închisă în zona respectivă iar a doua în data de 18 septembrie 2009, care a fost zi cu circulaţie rutieră normală. În condiţiile de trafic rutier suspendat s-a înregistrat o scădere a nivelului de zgomot echivalent cu 10,14%. Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa Năsăud a efectuat în perioada , 72 determinări de zgomot pe principalele artere de circulaţie din municipiul Bistriţa, în zonele rezidenţiale precum şi în diferite obiective economice din judeţ, înregistrându-se depăşiri ale nivelului de zgomot echivalent în procent de 30%. Primăria Municipiului Bistriţa a efectuat în cursul anului 2009 un număr de 111 determinări ale nivelului de zgomot echivalent, înregistrând 11 depăşiri. Din punctele de monitorizare, 8 au fost de trafic, un punct a fost în incinta parcului municipal şi unul în Piaţa agroalimentară Decebal. 98

100 Tabel nr Măsurători ale nivelului de zgomot Sursa datelor: Primaria municipiului Bistriţa Anul 2010 Conform planului de monitorizare, s-au efectuat lunar determinări ale nivelului de zgomot în 10 puncte din municipiul Bistriţa, conform tabelului de mai jos. Valorile limită admise diferă după categoria tehnică a străzii. Tabel nr Nr.crt. Locul efectuării măsurătorii Durata (min.) Valoarea medie măsurată Leq(dB) Valoare limită admisă STAS (db) 1 Str. L. Rebreanu - pietonal Intersecţia stradală: Str. L. Rebreanu - B-dul. Gen. G. Bălan - Str. Bistricioarei - Str. C. R. Vivu Intersecţia stradală: B-dul. Gen. Gr. Bălan - Str. P. Ispirescu Intersecţia stradală: B-dul. Gen. G. Bălan - Str. A. Iancu - Str. Grănicerilor Intersecţia stradală: Calea Moldovei - Str. Lucian Blaga Intersecţia stradală: B-dul 6 Independenţei - Str. Gării - Str. Al. Odobescu - Str. Gh. Şincai Strada Nicolae Bălcescu Intersecţia stradală: Str. Gării - B- dul Decebal Piaţa agroalimentară-decebal - limită Parcul municipal incintă Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud 99

101 Din datele furnizate de APM Bistriţa-Năsăud, rezultă ca în cursul anului 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot în cele 10 puncte de monitorizare. Anul 2011 Tabel nr Determinări ale nivelului de zgomot urban în trim. I, anul 2011 Nr. crt Locul măsurătorii Cartier Viişoara - intersecţie DN 17 - Drumul Cetăţii (75dB) - (Punctul de control) Intersecţia stradală: B-dul Independenţei - Str. Libertăţii - Str. Sigmirului (75 db) Intersecţia stradală: B-dul Independenţei - Str. Gării - Str. Al. Odobescu - Str. Gh. Şincai (75 db) Intersecţia stradală: Str. Gării - B-dul Decebal (75 db) Durata măsurăto rii (min.) Val. medie măsurată (db) Val. medie măsurată (db) Val. medie măsurată (db) IAN. FEB MAR Val. STAS 10009/8 8 (db) 15 63, , ,1 66,4 70, , , , , Intersecţia stradală: B-dul Decebal - Str. Ursului - Str. A. Mureşanu - Str. Cuza Vodă ( ,5 63,5 62,9 70 db) 6 Intersecţia stradală: Str. A. Mureşanu - Str. Năsăudului ( ,2 64,8 64,5 70 db) 7 Intersecţia stradală: Str. 1 Decembrie - Str. Năsăudului - Calea Moldovei - Str. A. Iancu 15 60,5 63,4 65,3 75 (75 db) 8 Intersecţia stradală: Bd. Gen. G. Bălan - Str. A. Iancu (75 db) ,9 65, Intersecţia stradală: Calea Moldovei - Str. Lucian Blaga ( , ,2 75 db) 10 Parcul municipal (incintă) 15 54,6 56,3 47,4 60 Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud 100

102 În primul trimestru al anului 2011 s-au efectuat 30 măsurători ale nivelului de zgomot, conform planificării de monitorizare corespunzătoare municipiului Bistriţa. S-a înregistrat o depăşire a nivelului de zgomot echivalent (Leq) impus în luna februarie, la intersecţia stradală Calea Moldovei - str. Lucian Blaga. În luna aprilie 2011, APM Bistriţa a efectuat 33 măsurători ale nivelului de zgomot (13 conform planificării de monitorizare şi 20 la comanda agenţilor economici) iar în luna mai 2011 s-au efectuat 55 măsurători ale nivelului de zgomot (13 conform planificării de monitorizare şi 42 la comanda agenţilor economici). Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot echivalent (Leq) impus în nici unul din punctele monitorizate. Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 4,6% dintre respondenţi indică un nivel de poluare fonică foarte ridicat, în timp ce 31,7% indică un nivel ridicat Radioactivitatea mediului În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud funcţionează o staţie automată de monitorizare a radioactivităţii mediului înconjurător. Aceasta face parte din Reţeaua Naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului, alături de alte 88 de staţii automate de pe teritoriul României şi de 37 de laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului. Staţia automată de monitorizare a radioactivităţii aerului este amplasată în incinta APM Bistriţa- Năsăud şi transmite informaţii despre doza de radiaţie gamma absorbită în aer dar şi despre parametrii meteorologici cum ar fi: temperatura, umiditatea, viteza vântului, direcţia vântului, cantitatea de precipitaţii căzută (pluviometru), presiunea absolută, presiunea relativă, latitudinea şi longitudinea. 101

103 Datele obţinute sunt mediate şi transmise la un interval de 1 ora la serverul din interiorul APM Bistriţa-Năsăud iar mai departe sunt preluate de pe o reţea securizată RDS, de către Laboratorul Naţional de Radioactivitate, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. În anul 2009, valoarea medie anuală a debitului dozei gama în aer în judeţul Bistriţa-Năsăud a fost de aproximativ 0,1 μsv/h. Valoarea maximă a debitului doza 1 a fost de 0,177 μsv/h iar valoarea minimă de 0,069 μsv/h. Valoarea maximă a debitului doza 2 a fost de 0,158 μsv/h, iar valoarea minimă de 0,066 μsv/h. Limita de avertizare pentru debitul dozei gama, conform OM 338/2002, este de 1 μsv/h. Grafic nr Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud Valoarea medie anuală a debitului dozei gama în aer în judeţul Bistriţa-Năsăud, în anul 2010, a fost de 0,115 µsv/h. Valorile medii lunare ale debitului dozei de radiaţii gama absorbite în aer, de la cei doi contori Geiger Muller, sunt prezentate în figura de mai jos. Valoarea maximă a debitului doza 1 a fost de 0,170 µsv/h, iar valoarea minimă de 0,075 µsv/h. Valoarea maximă a debitului doza 2 a fost de 0,159 µsv/h, iar valoarea minimă de 0,063 µsv/h. Limita de atenţionare pentru debitul dozei gama conform O.M. nr. 1978/2010 este de 0,250 µsv/h. În cursul anului 2011, conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa- Năsăud, dozele maxime de radiaţie înregistrate de cele două contoare ale staţiei automate de radioactivitate s-au situat sub limita de atenţionare pentru debitul dozei gama, nivelul lor fiind, conform O.M. nr. 1978/2010, de 0,250 µsv/h. 102

104 2.2. Managementul deşeurilor urbane Din momentul producerii şi până la eliminarea lor, deşeurile exercită o presiune asupra mediului şi sănătăţii umane. De la cantităţile tot mai mari şi complexitatea tot mai ridicată a deşeurilor, până la eliminarea lor prin depozitare sau incinerare, care duc la emisii substanţiale de poluaţi în aer, în toate etapele pe care le parcurg, deşeurile determină apariţia unor presiuni substanţiale asupra mediului şi sănătăţii umane. În prezent, la nivelul judeţului nu există instalaţii de tratare mecano-biologică a deşeurilor municipale şi cu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport, acestea nu sunt supuse proceselor de tratare înaintea eliminării finale prin depozitare (Sursa: APM Bistriţa- Năsăud). Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este realizată prin SC URBANA SA Bistriţa, care practică colectarea deşeurilor menajere în amestec de la populaţie şi de la agenţii economici şi Direcţia Servicii Publice Bistriţa din cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa care administrează Staţia de transfer deşeuri municipale, amenajată din anul Pentru a obţine o privire de ansamblu asupra cantităţilor de deşeuri colectate/depozitate în perioada , redăm în graficul următor datele pe care le deţinem. Grafic nr Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate-depozitate în municipiul Bistriţa, (tone) Sursa: SC URBANA SA Bistriţa 103

105 Grafic nr Sursa: SC URBANA SA Bistriţa Se observă un trend descendent al cantităţilor de deşeuri colectate şi depozitate la nivelul municipiului Bistriţa, fapt datorat creşterii cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate şi valorificate din totalul deşeurilor municipale, în perioada şi sistemului de colectare selectivă pus la punct de către societatea de salubritate S.C. URBANA S.A., care a amplasat un număr total de 357 containere în 119 puncte gospodăreşti de colectare a deşeurilor menajere: pentru deşeuri de plastic, deşeuri de hârtie şi carton şi pentru deşeuri biodegradabile. În anul 2009 populaţia nu a răspuns acestui sistem de colectare selectivă, astfel că societăţile valorificatoare au preluat deşeurile valorificabile direct din rampa de deşeuri. La nivelul anului 2010 populaţia a avut o reacţie pozitivă vizavi de containerele amplasate în vederea colectării selective, astfel încât s-a constatat că au fost colectate cantităţi mai mari de deşeuri reciclabile la nivelul municipiului. Chiar dacă procesul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie a evoluat faţă de anul 2009, totuşi în rampele de deşeuri ajung încă cantităţi mari de deşeuri reciclabile. 104

106 Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor Acest indicator exprimă cantitatea anuală de deşeuri orăşeneşti generată în funcţie de numărul total de locuitori şi indică o tendinţă de scădere a cantităţilor anuale de deşeuri. Tabel nr Indicatori de generare a deşeurilor Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor (tone/locuitor x an) ,846 0,736 Sursa de date: SC URBANA SA Bistriţa În municipiul Bistriţa, numărul populaţiei deservite de serviciul de salubritate nu a suferit modificări în anul 2010 faţă de Numărul de contracte pe care societatea de salubritate S.C. URBANA S.A. Bistriţa le are încheiate cu populaţia municipiului relevă un grad de acoperire cu serviciu de salubritate nesatisfăcător. Grafic nr Evoluţia ratei de acoperire a serviciului de salubritate Rata de acoperire serviciu de salubritate Municipiul Bistriţa % 62,7 62,59 Sursa de date: SC URBANA SA Bistriţa Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa în ceea ce priveşte activitatea de salubrizare, percepţia populaţiei este următoarea: - 22,2% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 54,5% mulţumiţi de curăţenia străzilor şi trotuarelor principale; - 9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 45,0% mulţumiţi de curăţenia străzilor şi trotuarelor secundare; - 9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 38,5% mulţumiţi de curăţenia şi igienizarea pieţelor agroalimentare; - 15,9% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 44,0% mulţumiţi de curăţenia şi igienizarea spaţiilor verzi; - 10,6% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 45,9% mulţumiţi de dotarea spaţiilor publice cu coşuri de gunoi/pubele; 105

107 - 8,3% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 29,2% mulţumiţi de numărul platformelor de depozitare a deşeurilor; - 9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 46,7% mulţumiţi de frecvenţa de ridicare a deşeurilor; - 7,8% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 25,4% mulţumiţi de posibilitatea de colectare selectivă a deşeurilor; - 6,1% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 21,6% mulţumiţi de măsurile de reducere a impactului negativ asupra mediului produs de groapa de gunoi Reciclarea deşeurilor În anul 2010 au fost emise un număr de 6 avize pentru colectarea deşeurilor industriale pentru un număr de 6 puncte de colectare aparţinând următoarelor societăţi comerciale. S.C. REDIVIVUS SRL, S.C. REMAT INVEST S.A., S.C. ROMBAT S.A. şi S.C. ROMCICLYN S.R.L. În urma raportărilor făcute în anul 2010 au fost colectate deşeuri de metal, plastic şi hârtie-carton, în scopul valorificării, în următoarele cantităţi: - S.C. REDIVIVUS S.R.L. a colectat 2086 tone deşeuri de metal şi 230 tone deşeuri de hârtie-carton; - S.C. REMAT INVEST S.A. a colectat 1652 tone deşeuri de metal, 54,8 tone hârtiecarton; - S.C. ECOPRIMUS S.R.L. a colectat o cantitate de 673,994 tone deşeuri de ambalaje (PET) în anul 2009; - S.C. URBANA S.A. a colectat 18 tone deşeuri de hârtie-carton, 114 tone deşeuri de plastic şi 35,16 tone deşeuri de metal; - S.C. FRATTELO PET GRUP S.R.L. a colectat 68 tone deşeuri de hârtie-carton şi 83,2 tone deşeuri de plastic; -S.C. ROMCICLYN S.R.L. a colectat 4,8 tone deşeuri de metal. 106

108 Gestionarea deşeurilor periculoase 1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Directiva nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice se referă la: - prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor tipuri de deşeuri, pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminată; - îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi in ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. În acest context, in cursul anului 2009 au fost monitorizate cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (D.E.E.E.) colectate de către cele două societăţi existente la nivelul judeţului, societăţi autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului: S.C. REMAT S.A. şi S.C. REDIVIVUS PRODCOM S.R.L. Cantitatea totală de D.E.E.E. colectată în perioada de pe întreg teritoriul judeţului a fost de 143,51 tone, din care 66,23 tone au fost colectate în cursul anului Dintre acestea, o parte au fost predate în vederea valorificării către firmele valorificatoare din ţară: S.C. DALLAS ENTERPRISE Cluj, S.C. REMAT S.A. Arad, S.C. E-RECYCLING S.R.L. Harghita. În cursul anului 2009 au avut loc un număr total de 10 campanii lunare de colectare a D.E.E.E. de la populaţie, desfăşurate sub egida Campania naţională Marea Debarasare, organizată de Ministerul Mediului împreună cu asociaţiile colective, iar în cursul lunii septembrie a fost desfăşurată cea de a 11-a campanie, sub egida Ofensiva verde. În timpul acestor campanii au fost colectate 9,31 tone D.E.E.E., iar dintre acestea 4,34 tone au fost colectate în municipiul Bistriţa. Primăria municipiului Bistriţa a derulat 5 campanii de colectare D.E.E.E. de la populaţie în cursul anului 2010, racordându-se astfel la Directiva U.E. privind deşeurile de echipamente 107

109 electrice şi electronice (D.E.E.E.), transpuse în legislaţia română prin Hotărârea Guvernului nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel, în cursul anului 2010, s-a colectat de la populaţia municipiului Bistriţa o cantitate de kg D.E.E.E faţă de 5590 kg D.E.E.E. în 2009, respectiv ,2 kg D.E.E.E. colectate în anul Creşterea cantităţii de D.E.E.E. colectate în 2010 se datorează în special faptului că o serie de producători de produse electrocasnice au introdus programele buy-back, avantajoase pentru cetăţeni, care beneficiază în acest caz de reduceri de preţ la aparatele electrice şi electronice noi pentru predarea celor vechi. (Sursa: Raport primar 2010) 2. Deşeuri periculoase de producţie Principalele tipuri de deşeuri periculoase de producţie care s-au generat în municipiul Bistriţa sunt reprezentate de baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, nămoluri de la tratarea chimică a metalelor. Bateriile uzate sunt recuperate de către S.C. ROMBAT S.A., care în conformitate cu H.G. nr. 1132/2008 a pus la punct sistemul de valorificare a bateriilor uzate la nivelul judeţului Bistriţa- Năsăud şi la nivelul întregii ţări prin dealerii de piaţă. În anul 2009 a fost retrasă de pe piaţa românească o cantitate de 13716,256 tone de baterii auto uzate de către S.C. ROMBAT S.A. Bistriţa. În vederea monitorizării modului de gestionare a uleiurilor uzate, a fost realizat un inventar pentru anul 2009, rezultând o cantitate de ulei uzat colectată de 47,4 tone, care în cea mai mare parte a fost transportată în vederea eliminării la unităţi de profil din judeţ sau din ţară. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud există identificate un număr de 21 societăţi comerciale deţinătoare de produse cu conţinut de azbest, totalizând o cantitate de 35,5 tone deşeuri cu conţinut de azbest şi o suprafaţa de 66032,5 mp plăci de azbest. Cantităţile de deşeuri cu conţinut de azbest inventariate urmează a fi eliminate în baza contractelor încheiate cu societăţile S.C. APISORELIA S.R.L. Piatra Neamţ şi S.C. FIBROCIM S.A. Aleşd. (Sursa: APM Bistriţa- Năsăud). Miezurile şi formele de la turnare se elimină prin depozitare, nămolurile chimice, de la caz la caz, se depozitează, se supun procesului de bioremediere sau se neutralizează de către societăţi 108

110 specializate. S.C. BETAK S.A. a generat în cursul anului 2009 o cantitate de 0,497 tone nămol chimic, care au fost transportate integral la S.C. APISORELIA Piatra Neamţ. 3. Deşeuri generate de activităţi medicale Deşeurile medicale periculoase cuprind următoarele categorii: deşeuri infecţioase, deşeuri anatomo-patologice, deşeuri înţepătoare-tăietoare, deşeuri chimice şi farmaceutice. Categoriile de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, care sunt supuse tratamentelor de neutralizare prin sterilizare termică la Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud sunt deşeurile de ambalaje din plastic şi cele care provin de la soluţiile perfuzabile. În cursul anului 2009 au fost supuse sterilizării o cantitate de 10,271 tone deşeuri de acest fel. Cabinetele medicale individuale din judeţ au încheiat contracte în cea mai mare parte cu două societăţi de transport deşeuri periculoase S.C. BIO PAK S.R.L. din Baia Mare şi S.C. MEDTRASH S.R.L. din Târgu Mureş, care transportă aceste deşeuri la firme autorizate din ţară, în vederea eliminării Eliminarea deşeurilor municipale În prezent, deşeurile municipale generate sunt depozitate la nivelul judeţului într-un număr de 2 depozite neconforme clasa b în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Deşeurile generate pe teritoriul municipiului Bistriţa au fost colectate de firma de salubritate S.C. URBANA S.A. şi depozitate pe platforma de stocare temporară a municipiului Bistriţa, pentru care Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a emis Actul de reglementare nr. B/800/ în vederea amenajării unui amplasament pentru stocarea temporară a deşeurilor municipale, pe amplasamentul Bistriţa, str. Zăvoaie. În cursul anului 2010, cantitatea de deşeuri stocată temporar pe amplasamentul de pe strada Zăvoaie a fost de mc. Deşeurile stocate urmează să fie transportate în noul depozit de deşeuri de la Tărpiu, care face parte integrantă din proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa Năsăud". Prin decizia APM BN nr. 261/ , depozitul aparţinând S.C. CODRIŞOR S.R.L. a sistat depozitarea la conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Întreaga 109

111 suprafaţă a depozitului a fost predată Primăriei Municipiului Bistriţa în vederea închiderii prin proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa - Năsăud". După termenul de , deşeurile colectate de către S.C. CODRIŞOR S.R.L. de pe teritoriul judeţului au fost depozitate pe platforma de stocare temporară a municipiului Bistriţa. Depozitul aparţinând S.C. URBANA S.A., care a sistat activitatea la , deţine Avizul de mediu nr. 14/ pentru stabilirea obligaţiilor de închidere a obiectivului rampă de deşeuri menajere. Măsurile cuprinse în acest aviz s-au realizat integral şi anume: realizarea lucrărilor de închidere prin nivelarea şi impermeabilizarea suprafeţei depozitului, stabilizarea taluzelor, realizarea sistemului de colectare a levigatului şi evacuarea apelor pluviale colectate de pe suprafaţa depozitului, realizarea sistemului de colectare pasivă a gazelor de fermentaţie, organizarea unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu pentru perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, monitorizarea calităţii factorilor de mediu şi urmărirea comportării lucrărilor de închidere, măsuri de protecţie a locuitorilor municipiului Bistriţa. Deşeurile industriale (cca 5000 tone/an) se depozitează în halda de zgură, situată în apropierea zonei industriale şi aparţinând S.C. ARIO S.A. Bistriţa. În acest depozit ajung în fiecare an următoarele tipuri de deşeuri: nisip uzat, zgură, miezuri şi forme de turnare. Prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Bistriţa nr. 147/2009 rivind stabilirea unor măsuri pentru prelucrarea, neutralizarea şi valorificarea materială şi energetică a deşeurilor menajere nepericuloase din municipiul Bistriţa a fost aprobat elaborarea unui Studiu de oportunitate pentru activitatea de prelucrare, neutralizare şi valorificare materială şi energetică a deşeurilor menajere nepericuloase din municipiul Bistriţa, ca activitate specifică a serviciului public de salubrizare. Concluziile care rezultă din studiul finalizat în iunie 2010 sunt următoarele: valorificarea energetică a deşeurilor municipale din Bistriţa nu este fezabilă în acest moment deoarece: 1. pe baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale au fost elaborate Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, care prevăd colectarea selectivă, valorificarea materială a deşeurilor şi eliminarea finală în depozite regionale; 110

112 2. judeţul Bistriţa-Năsăud are în derulare proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor, care este în concordanţă cu angajamentul asumat de România în cap. 22 din ACQUIS-ul comunitar de mediu negociat cu Uniunea Europeană; 3. tratarea termică a deşeurilor, conform Directivei nr. 75/442/CEE va deveni fezabilă economic şi social în România doar după anul 2017, când se preconizează o creştere a valorii puterii calorice si reducerea umidităţii deşeurilor municipale; 4. ofertele primite de municipiul Bistriţa pentru valorificarea energetică a deşeurilor nu prezintă garanţii tehnice pentru fiabilitatea obţinerii de energie electrică sau termică, nefiind fondate pe un bilanţ de materiale şi bilanţ caloric; 5. cantitatea de deşeuri produsă în municipiul Bistriţa şi calitatea acestora nu permit o valorificare calorică a deşeurilor. În ceea ce priveşte proiectul Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Bistriţa- Năsăud, acesta este în derulare până la finele anului 2011 şi presupune realizarea unor investiţii de importanţă majoră pentru protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor în judeţul Bistriţa- Năsăud: construirea unui Centru de management integrat al deşeurilor în comuna Dumitra, a unei staţii de transfer la Bistriţa, precum şi a 4 puncte de transfer în localităţile: Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei; construirea în municipiul Bistriţa a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi D.E.E.E. şi câte un centru de colectare în fiecare oraş al judeţului; achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru transportul acestora; închiderea şi ecologizarea a 4 depozite urbane şi 200 depozite rurale existente neconforme. Conform Programului Operaţional Sectorial de Mediu, valoarea eligibilă a proiectului este de lei, 98% reprezentând finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat, restul de 2% reprezentând contribuţia beneficiarului prin bugetele Autorităţilor Locale (Sursa: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud). 111

113 2.3. Protecţia naturii şi biodiversitatea Arii naturale protejate În municipiul Bistriţa există 2 arii protejate de interes local, care ocupă o suprafaţă totală de 6 ha şi sunt reprezentate prin: a) Parcul Municipal Bistriţa, declarat în baza Deciziei nr. 58/1976 a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi reconfirmat prin Hotărârea nr. 3/1995, are o suprafaţă de 7 ha din care 5 ha cu statut de arie protejată şi se află în administrarea Consiliului local al municipiului Bistriţa. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori grupaţi în parcele delimitate de alei. Dintre speciile de arbori prezente, putem enumera: Ginkgo Biloba, Arborele Lalea (Liriodendron tulipifera), Pinul (Pinus sylvestris), Bradul Argintiu (Abies alba-pectinata), Teiul (Tilia sp.), Castanul Porcesc (Aesculum hippocastanum), Molidul (Picea abies), Larice (Larix decidua), Tuia (Thuia orientalis) etc. b) Grădina dendrologică a Liceului Liviu Rebreanu, declarată în baza Deciziei nr. 58/1976 a Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud şi reconfirmată prin Hotărârea nr. 3/1995, are o suprafaţă de 8393 mp şi este administrată de Colegiul Naţional Liviu Rebreanu. Ea face parte din categoria rezervaţiilor botanice de tip dendrologic, conţinând specii valoroase ca: Liriodendron, Magnolia, Abies, Rhododendron, Sequoia, Viburnum, etc. De asemenea, prin aceeaşi hotărâre au fost declaraţi ca arbori protejaţi şi două exemplare de Taxus baccata aflate în incinta Spitalului de pe B-dul Independenţei Spaţiile verzi Conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bistriţa, suprafaţa de spaţiu verde din municipiu a crescut în 2009 faţă de 2008 cu 27,43 ha. Această creştere s-a produs datorita modificărilor aduse de Legea nr. 313/2009 care modifică Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, care consideră spaţii verzi şi zonele de protecţie a lacurilor şi cursurilor de apă, precum şi suprafeţele verzi cuprinse în zonele de agrement. Spaţiile verzi din municipiul Bistriţa se întind in prezent pe o suprafaţă totală de 112

114 129,9 ha conform Planului Urbanistic General, distribuită astfel: parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale, spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe, spaţii verzi în zona industrială, terenuri sportive şi cimitire. Unui bistriţean îi revine în medie aproximativ 15,98 mp spaţiu verde faţă de 26 mp/locuitor, cât este limita acceptată la nivel internaţional. De menţionat aici este faptul că prin aprobarea Planului de Urbanism Zonal Complex de sport şi agrement Unirea, o suprafata de 183,5 ha a primit destinaţia de spaţiu verde şi va fi inclusă în intravilanul municipiului odată cu aprobarea Planului Urbanistic General, astfel încât ţinta de 26 mp/locuitor va fi depăşită. În această suprafaţă de spaţii verzi este inclus Parcul Municipal, amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a oraşului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul urban, îmbinând elementele arhitecturale (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii, vilele din zonă), cu elementele naturale (Râul Bistriţa şi Pădurea Codrişor). Suprafaţa spaţiilor verzi se împarte în 76 de parcele de diferite mărimi şi totalizează arbori şi 352 arbuşti. Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi arbori de aliniament, speciile dominante fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%). În zonele cu plantaţii florale se folosesc anual cca plante anuale şi bienale. Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a venit în sprijinul îndeplinirii prevederilor acesteia prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, program care alocă anual fonduri nerambursabile pentru crearea de noi spaţii verzi sau refacerea celor existente Vegetaţia forestieră Municipiul Bistriţa şi localităţile sale componente beneficiază de o însemnată suprafaţă de pădure, care contribuie la modificarea sensibilă a climatului, primenind aerul şi asigurându-i o compoziţie normală, îndulcind extremele de temperatură, mărind umiditatea, frânând viteza vânturilor, favorizând depunerea zăpezii şi reducând evaporarea. Suprafaţa forestieră este de ha, amplasată în jurul municipiului Bistriţa şi în localităţile componente. Geografic, fondul 113

115 forestier proprietate publică a municipiului este situat în sectorul median al dealurilor Bistriţei (sursa PAED). În anul 2009 au fost pregătite două proiecte incluse în Portofoliul de proiecte al Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, şi anume: Amenajare pădure Schullerward şi construire Casa naturii, şi Amenajarea Parcului Municipal Bistriţa. De asemenea, Primăria municipiului Bistriţa a obţinut finanţare de la Fondul de Mediu pentru Proiectul Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite în perimetrul de ameliorare Viişoara Ghinda (12 ha). Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 20,1% dintre respondenţi consideră ca foarte necesară amenajarea unui parc pe amplasamentul actual al rampei de deşeuri din zona Zăvoaie, iar 43,6% ca necesară Biodiversitatea Biodiversitatea include toate organismele vii care se găsesc pe uscat şi în apă. Toate speciile au un rol şi constituie ţesătura vieţii de care depindem: de la cele mai mici bacterii din sol, la cele mai mari balene din ocean. Cele 4 componente de bază ale biodiversităţii sunt: genele, speciile, habitatele şi ecosistemele. În judeţul Bistriţa-Năsăud întâlnim aproape întreaga gamă floristică, de la cea colinară, până la cea alpină. Vegetaţia spontană este alcătuită din asociaţii dispuse în fâşii pe altitudine, care formează etaje şi subetaje de vegetaţie lemnoasă şi ierboasă. Privită dinspre regiunile montane spre Câmpia Transilvaniei, vegetaţia prezintă o etajare distinctă Riscuri naturale Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei se poate realiza prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone. Obiectivele principale vizează instituirea unui management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc. 114

116 Ariile cu riscuri de inundaţii Exista un Plan de Apărare Împotriva Inundaţiilor elaborat pentru toate localităţile din zona de Sub-bazin hidrografic Bistriţa. Este necesar, de asemenea, să se evalueze impactul direct şi indirect al Planului de Apărare Împotriva Inundaţiilor din punct de vedere a habitatului şi speciilor care convieţuiesc în râu. Municipiul Bistriţa a întocmit şi un studiu privind inundabililitatea, iar propunerile tehnice cuprinse trebuie puse în aplicare. În termenii de risc la inundaţii este necesară cercetarea aspectelor hidrologice viitoare a Subbazinului hidrografic Bistriţa (precipitaţii şi debite) ca rezultat al încălzirii globale Controlul inundaţiilor În conformitate cu legislaţia în vigoare, Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (constituite în cadrul primăriilor) au planuri de apărare împotriva inundaţiilor, îngheţurilor şi poluărilor accidentale, care cuprind măsuri operative de intervenţie la atingerea cotelor de apărare. Pe planurile de situaţie aferente la scara 1: (color, cu curbe de nivel), sunt evidenţiate zonele de risc la inundaţii din deversări ale cursurilor de ape. În aceste planuri sunt evidenţiate şi zonele de refugiu în caz de dezastre naturale de tip inundaţii. La nivel de Inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă şi la nivel de Primărie există planuri de evacuare. În Planul Urbanistic General şi Planul Urbanistic Zonal sunt evidenţiate zonele de risc la inundaţii şi zonele de protecţie instituite conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Pe râul Bistriţa, doar municipiul Bistriţa este apărat la nivelul clasei de importanţă (Sursa: Plan Integrat de Management pentru Sub-bazinul Hidrografic al râului Bistriţa). Barajul Lacului Colibiţa are o capacitate de stocare care asigura controlul debitului pe râu sau reglarea acestuia în caz de debite scăzute. Controlul apei râului, prin manipularea nivelului în lac, poate avea impact advers pentru ecologia râului şi a lacului însuşi. Un debit constant nu este neapărat în beneficiul ecologic al râului pentru că pierderea dinamicii râului poate conduce la pierderea biodiversităţii. 115

117 Schema de prevenire a inundaţiilor Instituţia Prefectului - judeţul Bistriţa-Năsăud şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa- Nasaud sunt îndreptăţiţi să opereze în schema pentru prevenirea inundaţiilor, dacă li se cere de către autoritatea locală. Există scheme de prevenire a inundaţiilor în aria de captare Bistriţa agreate de autoritatea locală. Instrumentele pentru prevenirea inundaţiilor şi aparatele de măsură sunt localizate de-a lungul râului Bistriţa, programate să semnalizeze atunci când râul atinge nivele predeterminate. La barajul de la Colibiţa, nivelul râului este monitorizat pentru scopuri de prevenire a inundaţiilor şi instrumentele de măsurare sunt mereu setate pentru a da alarma la diferite nivele predeterminate. După verificarea validităţii alarmei, ofiţerul de serviciu anunţă autoritatea locală şi poliţia, care la rândul lor alarmează populaţia (Sursa: Plan Integrat de Management pentru Sub-bazinul Hidrografic r. Bistriţa) Întreţinerea cursului de apă, a malurilor râului, albiei râului, podurilor şi a gurilor de vărsare Depozitele de balast de pe râu sunt, de obicei, exploatate şi materialele de balastieră sunt utilizate pentru realizarea de clădiri şi proiecte mici. În câteva locuri, în cursul principal al râului s-au adunat depozite de pietriş care, prin acumulare, pot contribui la fenomenul de inundaţii. Există păreri care consideră că aceste depozite ar trebui mutate, dar este un proces costisitor şi ar putea avea un impact negativ asupra mediului. Modificarea debitului în aval de construcţiile de beton, cum ar fi podurile sau alte construcţii, pot creea modificări în morfologia râului, prin formarea de sedimentări. A nu întreţine aceste structuri, poate însemna neglijenţă, cu consecinţe pentru construcţiile respective şi riscuri de a inunda terenurile din zonă, dar există şi păreri care susţin că astfel se creează oportunităţi pentru formarea habitatului râului şi extinderea biodiversităţii în albie şi în zonele adiacente. Există o diversitate de opinii despre beneficiile sociale, economice şi de mediu ale întreţinerii cursului de apă şi aici termenul de lucrări în caz de urgenţă este un concept care se cere clarificat şi definit. De aceea, întreţinerea cursului de apa trebuie privită în contrapartidă cu strategia de management a inundaţiilor. 116

118 Există păreri contradictorii între managerii terenurilor şi autorităţile în domeniu despre ceea ce se consideră nivel minim de întreţinere şi nivelul cerut de una sau alta dintre autorităţile în domeniu. (Sursa: Plan Integrat de Management pentru Sub-bazinul Hidrografic r. Bistriţa) 117

119 III. DEZVOLTARE ECONOMICĂ 3.1. Cadrul general. Structura şi dinamica economiei locale Economia municipiului Bistriţa este una complexă, fiind dominată de sectorul serviciilor, aflat în plină ascensiune, la care se adaugă un sector industrial bine dezvoltat, orientat către export, care s-a dezvoltat în ultimii 50 de ani. Deşi beneficiază de un potenţial deosebit şi de condiţii naturale favorabile, activităţile agricole au o pondere nesemnificativă în economia oraşului, rezumându-se la practicarea unei agriculturi de subzistenţă. Din punct de vedere istoric, cele două sectoare dominante ale economiei municipiului serviciile şi industria au o tradiţie îndelungată la nivel local. Municipiul Bistriţa a fost un important centru comercial în perioada Evului Mediu (sec. XV-XVI), când a beneficiat de sume importante de bani generate de exploatările de aur şi argint din zona montană a judeţului (Rodna), dar şi de adoptarea unui model de afaceri german, municipiul fiind un important burg săsesc. Ulterior, economia locală a cunoscut un declin, rezumându-se la activităţi comerciale, de mică industrie şi meşteşugăreşti destinate populaţiei oraşului, care era puţin numeroasă. În perioada interbelică, vechiul judeţ Năsăud, în centrul căreia se afla municipiul Bistriţa, avea un nivel de industrializare scăzut, cu profil preponderent agricol. Industria se rezuma, la nivelul anului 1937, la 8 mori sistematice, 1 fabrică de pâine, 2 fabrici de conserve şi mezeluri, 2 de bere, 2 de spirt, 4 de lichior, 2 de oţet, 1 de hârtie, 8 de cherestea, 2 de tâmplărie şi mobilă, 1 de pensule şi bidinele, 7 de pielărie şi încălţăminte, 1 de sobe şi produse ceramice, 1 de săpun, 1 atelier tehnic, 1 carieră de piatră şi 1 mină de pirită. 118

120 Grafic nr Nivelul dezvoltării industriale din judeţele României, în anul 1937 Sursa: Enciclopedia României, vol. II., 1938; Gh. Popescu, 1994, cu modificări A doua fază importantă de dezvoltare a economiei locale este cea din a doua jumătate a secolului al XX-lea, când Bistriţa devine reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud (reorganizat administrativ în 1968) şi beneficiază de un volum important de investiţii din partea regimului socialist. Începând cu jumătatea anilor 60, în partea de vest a municipiului, se construieşte o vastă platformă industrială de 700 de hectare, în care au fost concentrate toate întreprinderile nou-create, la care se adaugă alte două platforme de dimensiuni mai mici (cca 100 ha) de-a lungul drumului european, la intrarea dinspre nord şi sud (zona Cibela şi zona podului înspre Viişoara). Iniţial, au fost construite întreprinderi care prelucrau materiile prime locale şi care aveau tradiţie în zonă (lemn, lapte, băuturi alcoolice, lână, etc.), pentru ca ulterior, mai ales în anii 70, să apară fabrici cu un profil complet nou pentru zona Bistriţei (echipamente electrice, acumulatori, construcţii de 119

121 maşini şi echipamente, componente auto, etc.). În 1989, în întreprinderile industriale din municipiul Bistriţa lucrau de persoane (mulţi fiind navetişti din zonele învecinate), însă nivelul de tehnologizare al întreprinderilor era unul uzat moral, ceea ce făcea ca produsele lor să fie puţin competitive în afara spaţiului C.A.E.R. În paralel, sectorul serviciilor era unul slab dezvoltat, care se rezuma la unităţile comerciale şi de prestări servicii de stat, slab aprovizionate, 3-4 unităţi bancare, câteva unităţi de cazare şi restaurante. După 1989, economia locală a cunoscut modificări majore, concretizate în: - Liberalizarea activităţii economice, apariţia multor întreprinderi private, mai ales în sectorul serviciilor; - Privatizarea fostelor întreprinderi de stat; - Restructurarea sectorului industrial (chiar şi închiderea definitivă a unor capacităţi de producţie) şi disponibilizări masive de personal. Cu toate acestea, este de menţionat faptul că activitatea industrială din Bistriţa a fost mai puţin afectată de modificările structurale din anii 90, dacă privim comparativ cu alte oraşe din Transilvania (Baia Mare, Cluj-Napoca, etc.), ale căror foste platforme industriale au intrat într-un declin vizibil. Explicaţia constă în existenţa unor sectoare industriale relativ competitive (componente auto, echipamente electrice, maşini şi echipamente), în timp ce în oraşele menţionate domina industria minieră şi cea grea (metalurgie, chimie, etc.), energofagă. Pe de altă parte, programul de privatizare MEBO a fost un relativ succes la Bistriţa, multe companii fiind cumpărate de asociaţiile de angajaţi sau de investitori locali. După anul 2000, activitatea economică din municipiul Bistriţa a cunoscut un reviriment puternic, susţinută fiind de investitorii locali (care au achiziţionat o bună parte din activele fostelor întreprinderi sau care şi-au deschis propriile afaceri), de remiterile de valută ale bistriţenilor care lucrează în străinătate, dar şi de apariţia unor investitori străini, care au generat multe locuri de muncă (spre exemplu, Leoni). Cu toate acestea, nivelul de dezvoltare economică al municipiului Bistriţa rămâne unul scăzut în comparaţie cu polii de dezvoltare din jurul său (Cluj-Napoca, Târgu-Mureş şi chiar Baia Mare), 120

122 care au populaţie mai numeroasă şi implicit o piaţă de desfacere, respectiv a muncii mai atractivă pentru investitori. În plus, aceste oraşe sunt importante centre universitare, comerciale şi de servicii (medicale, de afaceri, financiar-bancare, administrative, etc.). Deşi nu există date colectate de instituţiile de profil cu privire la Produsul Intern Brut (PIB) la nivel de localitate, putem estima acest indicator prin raportare la performanţele economiei Judeţului Bistriţa-Năsăud. La nivelul anului 2008, PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud era de doar 5712,7 mil. lei, ceea ce reprezenta 1,1% din PIB al României şi 9,9% din cel al Regiunii Nord- Vest. Grafic nr Evoluţia PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada (valori nominale) Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Cu toate acestea, rata reală de creştere a PIB judeţean a fost mult mai scăzută în perioada , pe fondul unei rate ridicate a inflaţiei, mai ales la începutul anilor Din graficul de mai jos, rezultă faptul că, în ultimul deceniu, economia judeţului Bistriţa-Năsăud a evoluat în mod similar cu cea a Regiunii Nord-Vest şi a României. În întreg intervalul analizat, Bistriţa- Năsăud (alături de Sălaj) a contribuit cel mai puţin la economia regională, dominată de judeţul Cluj, cu o contribuţie la PIB regional de circa 35%. 121

123 Grafic nr Contribuţia judeţului Bistriţa-Năsăud la PIB al Regiunii Nord-Vest şi al României. Sursa: INS, Tempo Online, Calcule proprii. Din punct de vedere al performanţelor economice, judeţul Bistriţa-Năsăud se află detaşat pe locul 4 în Regiunea Nord-Vest, depăşind doar economiile judeţelor Maramureş şi Satu Mare, în timp ce la nivel naţional se află la jumătatea clasamentului, pe locul 22, alături de judeţe precum: Sălaj, Iaşi, Vâlcea, Covasna sau Galaţi. La nivelul anului 2008, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud era de Euro, cu 24,8% sub media naţională şi cu 15,4% mai puţin decât media Regiunii Nord-Vest. Raportat la economia Uniunii Europene, PIB/locuitor de la nivelul judeţului se afla, în 2008, la 35% din media UE-27. Faţă de anul 2000, indicatorii macroeconomici ai judeţului Bistriţa-Năsăud au cunoscut îmbunătăţiri semnificative, în linie cu tendinţa regională şi naţională. Astfel, în anul 2000, PIB/locuitor (PPS) la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud era de doar Euro, ceea ce reprezenta doar 20% din media UE-27. Cu acea valoare, judeţul Bistriţa-Năsăud se afla tot la jumătatea clasamentului, fiind cu 22% sub media naţională, respectiv cu 15,3% sub cea regională. Prin urmare, în ultimii 10 ani, disparităţile de dezvoltare economică între judeţul Bistriţa-Năsăud şi restul ţării s-au menţinut. De remarcat este faptul că, în intervalul analizat ( ), PIB/locuitor (PPS) al judeţului a crescut de 2,25 ori. 122

124 În ceea ce priveşte prognoza dinamicii PIB judeţean în perioada , studiul Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2014, elaborat de Comisia Naţională de Prognoză în primăvara anului 2011, relevă faptul că în anul 2014 PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud va ajunge la 7.579,9 mil. lei, în creştere cu 32,7% (în termeni absoluţi) în comparaţie cu valoarea din Cu toate acestea, chiar şi în 2014, judeţul va contribui cu doar 9,3% la economia regională, mai puţin chiar decât în După cum indicam anterior, la nivel de localitate nu există informaţii cu privire la PIB, prin urmare vom estima acest indicator prin raportare la contribuţia municipiului Bistriţa la economia judeţului, cu ajutorul indicatorului cifră de afaceri, care este cel mai concludent dintre cei colectaţi la nivel de unitate administrativ-teritorială. Potrivit datelor puse la dispoziţie de Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, respectiv de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2008, cifra de afaceri (preţuri curente) a unităţilor locale active cu sediul în municipiul Bistriţa a fost de 5146 mil. lei, reprezentând 64% din cifra de afaceri realizată în judeţul Bistriţa- Năsăud. Prin urmare, putem afirma că aproximativ 2/3 din activitatea economică din judeţ este concentrată în municipiul Bistriţa, în condiţiile în care oraşul concentrează doar 27% din populaţia stabilă a judeţului. În ipoteza în care 64% din PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud este generat de municipiul Bistriţa, PIB/locuitor la nivelul oraşului este de circa 2,3 ori mai mare decât media judeţeană, după cum reiese din tabelul de mai jos. Prin urmare, putem afirma că există disparităţi majore de dezvoltare economică la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, în special între municipiul reşedinţă de judeţ şi celelalte localităţi. Prin analogie, dacă PIB/locuitor de la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud reprezenta circa 35% din media U.E. 27, PIB/locuitor din municipiul Bistriţa atinge aproximativ 80% din media UE-27 (2,3 x 35%). 123

125 Tabel nr Estimarea Produsului Intern Brut la nivelul municipiului Bistriţa % PIB judeţean PIB (mil. lei) 2008 Nr. de locuitori (la 1 iulie 2008) PIB/locuitor (lei) Surse: INS, Tempo Online, Calcule proprii Un alt indicator relevant pentru estimarea nivelului de dezvoltare economică este cifra de afaceri/locuitor. La nivelul anului 2008, acest indicator era de 2,4 ori mai mare în municipiul Bistriţa, raportat la media judeţeană şi cu 35% mai mare decât media naţională. Cu toate acestea, raportat la valoarea indicatorului pentru municipiul Cluj-Napoca, principalul centru urban din Transilvania, indicatorul era cu circa 34% mai redus în Bistriţa. Tabel nr Cifra de afaceri pe locuitor Judeţul Bistriţa- Năsăud Municipiul Bistriţa Cifra de afaceri a unităţilor locale (mil. lei) 2008 Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 (locuitori) Cifra de afaceri medie/locuitor (lei/locuitor) Municipiul Bistriţa Municipiul Cluj Napoca Judeţul Bistriţa Năsăud Regiunea Nord-Vest România Surse: INS, Tempo Online, Anuarul Statistic al Judeţului Cluj Calcule proprii 3.2. Analiza sectorială Din punct de vedere structural, economia judeţului Bistriţa-Năsăud se bazează în special pe servicii şi industrie, care contribuiau cu 49,5%, respectiv cu 30,5% la valoarea adăugată brută (VAB) judeţeană în Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Bistriţa- Năsăud are o pondere mai ridicată a sectorului agricol şi industrial, respectiv o pondere mai redusă a serviciilor şi construcţiilor. Ca şi structură, economia judeţului se aseamănă cu cea din Sălaj şi Satu-Mare. Ponderea redusă a sectorului de servicii justifică performanţele medii ale 124

126 economiei judeţene, cunoscut fiind faptul că economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector de 70-80%. Grafic nr Sursa: EUROSTAT Database Tabel nr Contribuţia sectoarelor la VAB, în 2008 Nivel teritorial Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie Construcţii Servicii % din VAB totală U.E. 27 1,7 17,9 6,3 74,1 România 7,4 25,8 11,9 54,9 Regiunea Nord-Vest 8,6 26,8 10,8 53,8 Judeţul Bistriţa- 10,1 30,5 9,9 49,5 Năsăud Sursa: Eurostat, 2011 Economia judeţului Bistriţa-Năsăud, poate fi caracterizată drept o economie influenţată de ponderea ridicată a populaţiei rurale (2/3 din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural), care conduce la un procent ridicat al ocupării în sectorul agricol, de existenţa unui puternic centru 125

127 industrial (Bistriţa) şi de un sector de servicii insuficient dezvoltat, datorită nivelului scăzut de trai. Revenind la structura economică a municipiului Bistriţa, aceasta este una dominată de servicii şi industrie, în timp ce agricultura are o pondere de sub 1% din cifra de afaceri totală generată în municipiu şi din numărul de salariaţi. Ultimele date statistice colectate, cele pentru 2009, indică următoarea structură a economiei locale: Tabel nr Contribuţia sectoarelor la economia municipiului Bistriţa Sector % Cifra de afaceri Număr de salariaţi % Total salariaţi totală Agriculturăsilvicultură 0, ,6 Industrie şi construcţii 56, ,9 Servicii 43, ,5 TOTAL 100, ,0 Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, Agricultura şi silvicultura Zona depresionară în care este amplasat municipiul Bistriţa dispune de condiţii de relief şi biopedoclimatice medii pentru practicarea agriculturii, în contextul Regiunii Nord-Vest. Aceste condiţii fizico-geografice sunt totuşi favorabile practicării unei agriculturi de tip periurban, orientată către deservirea pieţei de desfacere a municipiului cu produse proaspete. Suprafaţa agricolă totală a municipiului Bistriţa era, în anul 2009, de 8292 de hectare, ceea ce reprezenta 57% din suprafaţa administrativă totală a localităţii şi 69,2% din extravilan. Peste 90% dintre terenuri sunt concentrate în gospodării ţărăneşti de mărime mică şi mijlocie, suprafaţa medie a unei gospodării fiind de doar 0,3 ha/gospodărie. Cu toate că există condiţii favorabile pentru practicarea agriculturii, activităţile din sectorul agricol sunt nereprezentative pentru economia municipiului Bistriţa, de vreme ce mai puţin de 1% din salariaţi din localitate lucrează în acest domeniu (218 persoane în 2009). Pe de altă parte, gradul de mecanizare al agriculturii 126

128 este unul scăzut, la nivelul municipiului revenind un tractor la circa 99 de hectare, mult sub media naţională. Dacă suprafaţa arabilă pe cap de locuitor este printre cele mai reduse din ţară (doar 0,04 hectare/locuitor), suprafeţele ocupate de livezi sunt printre cele mai ridicate din ţară, cu cele peste 1500 de hectare (0,7% din livezile din România). Tabel nr Suprafaţa agricolă a municipiului Bistriţa, după destinaţie, în anul 2009 (ha) Localitate Suprafaţă agricolă totală Terenuri arabile Păşuni Fâneţe Vii Livezi BISTRIŢA Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Terenurile arabile sunt concentrate în lunca râului Bistriţa, mai ales în zonele Viişoara şi Unirea. Condiţiile biopedoclimatice din zonă sunt favorabile culturilor de: cartofi, plante furajere, cereale, legume, in, rapiţă, sfeclă de zahăr şi plante medicinale. În prezent, în structura culturilor de câmp predomină porumbul boabe (53%), cu o producţie medie de 3000 kg/ha, relativ scăzută în comparaţie cu potenţialul productiv ( kg/ha). Urmează grâul şi secara, pe 15% din suprafaţă, cu o producţie medie de kg/ha. Cartofii sunt cultivaţi pe 11% din suprafaţa arabilă, fiind cultura cea mai adaptată condiţiilor pedoclimatice şi de relief din zonă. Legumele ocupă circa 8% din arabil şi sunt cultivate mai ales în sere şi solarii, în localităţile Unirea şi Viişoara, deservind pieţele agroalimentare din Bistriţa. Pomicultura a cunoscut o perioadă de declin, deşi a fost bine dezvoltată şi susţinută de prezenţa unei Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare cu tradiţie în domeniu. Cu toate acestea, Staţiunea Pomicolă mai administrează doar 54 de hectare, faţă de peste 200 în urmă cu 10 ani, pe fondul procesului de retrocedare. Un important operator privat este firma POMBIS, cu 300 de hectare de meri şi pruni. Se cultivă mai ales meri (circa 2/3 din total livezi), cireşi, peri, pruni, vişini, multe soiuri fiind omologate şi introduse în cultură chiar de cercetătorii din oraş. Deşi există un potenţial pastoral deosebit (peste 3600 de hectare de păşuni şi fâneţe), precum şi o importantă pieţă de desfacere, creşterea animalelor este o activitate cu o dezvoltare modestă în zonă, cu efective reduse şi productivitate mediocră. La baza acestei stări de fapt stă lipsa fermelor specializate, efectivele de animale fiind concentrate, aproape exclusiv, în gospodăriile populaţiei, pentru autoconsum. O altă explicaţie constă în dispariţia platformei industriale pentru industrie 127

129 uşoară a municipiului, industria alimentară fiind slab dezvoltată în oraş. Un număr ceva mai mare de capete se regăseşte la categoria bovine (Bălţată Românească, Brună de Maramureş şi Holstein Friza), respectiv la ovine (Ţurcană şi Ţigaie), crescute pentru lapte, carne şi lână. Pe raza municipiului Bistriţa îşi desfăşoară activitatea 4 societăţi comerciale cu capital privat cu profil agricol, din care două pomicole, una legumicolă şi una cu culturi de câmp. În sectorul zootehnic îşi desfăşoară activitatea 37 exploataţii agricole din care: trei de ovine, două de bovine şi 32 apicole. Au fost constituite 4 asociaţii ale crescătorilor de taurine. Pădurile ocupă 3842 de hectare şi reprezintă 26,2% din suprafaţa administrativă a municipiului şi peste 31% din extravilan. Acestea au două valenţe majore: furnizarea de materie primă pentru industria prelucrării lemnului, respectiv funcţia peisagistică şi de agrement. Pădurile se întind mai ales pe dealurile limitrofe municipiului (Dealul Jelnei, Dealul Târgului, Dealul Ghinzii, Dealul Prislopului), al căror indice de împădurire ajunge chiar şi la 80-90%. Circa 40% dintre păduri au exclusiv rol de protecţie a apelor, terenurilor şi solurilor sau împotriva factorilor climatici şi industriali, funcţionând ca bariere verzi, cu efecte benefice pentru locuitori. Cea mai mare parte din fondul silvic al municipiului este administrat de Regia Autonomă Ocolul Silvic Municipal Bistriţa. În ceea ce priveşte valorificarea producţiei agricole, nu dispunem de informaţii exacte, mai ales în lipsa unor exploataţii de mari dimensiuni. Cea mai mare parte a produselor agroalimentare este consumată în propria gospodărie (autoconsum) iar surplusul este comercializat în pieţele agroalimentare. Conform Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Bistriţa-Năsăud, în municipiul Bistriţa există numeroase unităţi de procesare a produselor agricole, care însă prelucrează materie primă din mediul rural sau din alte zone ale ţării. 128

130 Tabel nr Procesatorii de produse agroalimentare din municipiul Bistriţa Denumire companie Obiect de activitate Capacitate de procesare S.C. AGROINVEST PROD Abator 348 t/an S.R.L. S.C. CARAIMAN S.R.L. Abator porcine 348 t/an S.C. UNIC CREMONA Abator bovine 140 t/an SERV S.R.L. S.C. REBRIŞOREANA Abator 580 t/an TRANS S.R.L. S.C. CALATIS GROUP Brânzeturi 110 t/an PROD S.R.L. S.C. AGROCOMERCIALA Panificaţie 3 t/zi POMBIS S.A. S.C. ALCES COM S.R.L. Panificaţie 1 t/zi S.C. CARAIMAN S.R.L. Panificaţie 1,8 t/zi S.C. CUPTORUL CU Panificaţie 1,5 t/zi NOROC PROD S.R.L. S.C. LETA GABI COM Panificaţie S.R.L. Sucuri din fructe 1 t/zi 2600 MGD/an 2278 MGD/an Alcool etilic S.C. PAN AROMA S.R.L. Panificaţie 0,8 t/zi S.C. VALYBIA COM S.R.L. Panificaţie 4,5 t/zi S.C. ROMEXINTER S.R.L. Panificaţie 1 t/zi S.C. TRANSGOSEN S.R.L. Conserve legume-fructe 520 t/an SCPP Bistriţa Vinificaţie 15 vagoane/an S.C. ACETIC COMPANY S.R.L. S.C. SALIX S.RL. Oţet Oţet Sucuri din fructe Alcool etilic Sursa: OJCA Bistriţa-Năsăud, hl/an hl/an 2784 MGD/an MGD/an În municipiul Bistriţa se află sediile tuturor instituţiilor implicate în procesul derulării activităţilor agricole. Dintre acestea amintim: - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care are în subordine Unitatea de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi Unitatea de Protecţie a Plantelor; filiala Bistriţa; - Inspectoratul teritorial pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialul Săditor Cluj, - Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie; 129

131 - Direcţia Sanitar-Veterinară, care are în subordine circumscripţiile sanitare - control alimentar din pieţele municipiului Bistriţa şi de la Unităţile de industrie alimentară, un laborator sanitar-veterinar şi Poliţia sanitară; - Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu liceul agricol având ca profil: producţia pomicolă şi zootehnie; - Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă aparţinând Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă Industria şi construcţiile După cum am indicat anterior, industria şi construcţiile contribuie cu circa 56% la cifra de afaceri totală realizată de firmele bistriţene şi asigură circa jumătate din locurile de muncă din oraş. De altfel, ultimul recensământ general al populaţiei şi locuinţelor, cel din 2002, indică faptul că 52,9% din populaţia ocupată a municipiului Bistriţa activa în sectorul secundar, procent semnificativ mai mare decât cel înregistrat în alte centre urbane din Regiunea Nord-Vest (Cluj- Napoca, Oradea, etc.), ceea ce confirmă profilul industrial al economiei locale. Cele mai importante ramuri ale industriei locale, din perspectiva cifrei de afaceri au fost, în anul 2009, industria de echipamente electrice, mase plastice, componente auto şi a maşinilorechipamentelor şi construcţiilor metalice. De remarcat este faptul că, în ultimii ani, industria judeţului a înregistrat schimbări structurale majore, rezultate în urma atragerii unor importanţi investitori străini, dar şi a investiţiilor realizate de oamenii de afaceri locali. Astfel, a scăzut semnificativ ponderea unor ramuri precum prelucrarea lemnului, industria sticlei, industria uşoară, în favoarea industriei de componente auto (cablaje electrice, acumulatori, radiatoare) şi a industriei de materiale plastice pentru construcţii. Prin urmare, se remarcă o îmbunătăţire a structurii producţiei industriale, prin creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată mai ridicată, competitive pe piaţa internă şi externă. Ca o consecinţă, remarcăm şi creşterea ponderii producţiei exportate, mai ales în sectorul de componente auto. Sub-sectorul construcţiilor, mai nou analizat separat de cel secundar (al industriei) a înregistrat cea mai mare creştere în ultimul deceniu, el fiind condiţionat de trendul general al economiei 130

132 naţionale şi judeţene. Astfel, mai ales după anul 2005, a existat un adevărat boom în domeniul construcţiilor rezidenţiale, care s-a oprit brusc în 2008, pe fondul crizei globale Industria Conform datelor puse la dispoziţie de Borg Design (baza de date ListaFirme.ro), la nivelul municipiului Bistriţa există peste 700 de agenţi economici care au ca principal obiect de activitate producţia industrială. Dintre acestea, circa 77% sunt microîntreprinderi, în timp ce doar 6% (sub 40 de firme) au peste 50 de salariaţi. Întreprinderile mijlocii şi mari din domeniul componentelor auto, electronicii şi electrotehnicii, construcţiilor metalice şi a materialelor plastice constituie ramuri industriale cu pondere ridicată în economia locală. Per total, în industria municipiului Bistriţa lucrau, în anul 2009, de salariaţi (49,2% din numărul total de salariaţi din oraş şi 68% din salariaţii în industrie din judeţ). Firmele cu profil industrial generau, la nivelul anului 2009, 49% din cifra de afaceri totală înregistrată la nivelul oraşului. Cei mai importanţi agenţi economici cu profil industrial din municipiul Bistriţa, din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de salariaţi, la nivelul anului 2009, erau: Tabel nr Principalii agenţi economici cu profil industrial din municipiul Bistriţa în anul 2009 Nr. crt. Agent economic Domeniu de activitate Cifra de afaceri (lei) Număr de salariaţi S.C. LEONI WIRING Echipamente SYSTEMS RO S.R.L. electrice (cablaje) 2. S.C. ROMBAT S.A. Acumulatori şi baterii 3. S.C. TERAPLAST S.A. Materiale plastice pentru construcţii S.C. ELECTROPLAST Cablaje electrice S.A. 5. S.C. IPROEB S.A. Cablaje electrice S.C. RAAL SA. Componente auto (radiatoare din aluminiu) S.C. ITALTEXTIL SĂRATA S.R.L. Fire textile

133 Nr. crt. Agent economic Domeniu de activitate Cifra de afaceri (lei) Număr de salariaţi S.C. COMELF S.A. Utilaje pentru construcţii 9. S.C. RCB ELECTRO 97 S.A. Cablaje electrice S.C. AGRO INVEST Carne şi PROD S.R.L. preparate din carne 11. S.C. COMBIS S.A. Carne şi preparate din carne S.C. ROSEYARNS S.R.L. Textile S.C. POLITUB S.A. Tuburi din plastic S.C. MIRO S.A. Utilaje S.C. SALIX S.R.L. Băuturi alcoolice S.C. BETAK S.A. Tratare metale S.C. POLIMED S.R.L. Mase plastice S.C. MULTICAB Cablaje electrice ELECTRO S.R.L. 19. S.C. ENERGOPLAST S.A. Cablaje electrice S.C. ASTRAHAN PROD Mase plastice S.R.L. 21. S.C. PRODIMA S.R.L. Confecţii metalice 22. S.C. NETEX S.A. Textile S.C. LECH LACTO S.R.L. Lactate S.C. MEBIS S.A. Echipamente de ridicat şi manipulat S.C. GOLDPLAST S.A. Mase plastice TOTAL Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011 După cum se poate observa, primele 25 de firme industriale din municipiu asigură de locuri de muncă (29% din totalul salariaţilor înregistraţi în municipiul Bistriţa, respectiv peste 70% din totalul salariaţilor în industrie, în 2009) şi generează o cifră de afaceri de circa 450 mil. Euro anual (circa 50% din valoarea producţiei industriale realizate în judeţ). În ceea ce priveşte ponderea diferitelor sub-sectoare în producţia industrială a municipiului Bistriţa, se remarcă o aglomerare a activităţii în domeniul producţiei de echipamente electrice 132

134 (cablaje), unde regăsim 6 din cele 25 firme, care angajează peste de persoane şi generează o cifră de afaceri de aproape 900 mil. lei anual, majoritatea produselor fiind exportate. Dezvoltarea acestui sector a fost impulsionată de realizarea celei mai mari investiţii străine din judeţ, la începutul anilor 2000, respectiv Fabrica de Cablaje a Grupului Leoni, care este unul dintre principalii furnizori ai marilor constructori de automobile din lume. O a doua ramură importantă a industriei locale este producţia de mase plastice, în special pentru construcţii. În acest domeniu, activează 6 firme importante, care angajează peste 800 de persoane şi care realizează o cifră de afaceri anuală de circa 300 mil. lei. Cea mai importantă companie din domeniu, este Grupul Teraplast, cu acţionariat local, care este liderul pieţei autohtone de soluţii integrate pentru instalaţii şi construcţii, care a investit circa 5 milioane de Euro în construcţia unui Parc Industrial privat în localitatea Sărăţel, relocându-se astfel de pe vechea platformă industrială a municipiului. A treia ramură importantă a industriei bistriţene este producţia de componente auto (acumulatori şi radiatoare din aluminiu), domeniu în care activează două companii foarte mari, furnizori ai companiilor producătoare de autovehicule şi maşini agricole: ROMBAT şi RAAL. Cele două companii sunt foste întreprinderi comuniste, actualmente privatizate, cu capital autohton, care au investit sume importante în retehnologizare şi extinderea gamei de produse, pătrunzând şi pe pieţele externe. Cele două companii au o cifră de afaceri totală de aproape 300 mil. lei anual şi asigură aproximativ de locuri de muncă. A patra ramură industrială ca importanţă este cea a maşinilor, echipamentelor şi prelucrării metalelor, unde regăsim companii importante, majoritatea înfiinţate în perioada comunistă. Acestea sunt specializate în producţia de utilaje pentru construcţii şi protecţia mediului, piese debitate şi subansamble sudate, echipamente pentru ridicat şi transportat (pneumatice), produse zincate, articole de robinetărie, diverse confecţii metalice. Aceste companii cu capital autohton asigură aproximativ de locuri de muncă şi realizează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 200 mil. lei. Industria alimentară este o ramură industrială cu tradiţie în municipiul Bistriţa şi încă bine reprezentată în peisajul economic al oraşului, deşi unele unităţi au dispărut în ultimii ani (Fabrica de Bere, ICIL, etc.). Actualele unităţi industriale din sfera producţiei alimentare sunt noi, fiind 133

135 rezultatul unor investiţii private ale investitorilor locali, multe fiind susţinute financiar şi cu ajutorul fondurilor europene pentru sectorul agroalimentar. În prezent regăsim firme mici şi mijlocii în domeniul producţiei de băuturi alcoolice spirtoase, carne şi produse din carne, produse de panificaţie şi patiserie, lactate şi brânzeturi. Cele mai multe dintre firme şi-au construit unităţi noi de producţie în zona periurbană o oraşului pentru a îndeplini standardele igienico-sanitare impuse de autorităţile europene. Industria textilă este o altă ramură cu tradiţie în zona Bistriţei, actualmente focalizată pe producţia de fire şi ţesături din lână, respectiv pe cea de textile neţesute. Fabricile din domeniu sunt rezultatul unor investiţii străine (cu capital italian) şi asigură aproximativ de locuri de muncă iar producţia (în valoare de circa 150 mil.lei anual) merge preponderent la export. Alte ramuri ale industriei locale sunt cea a prelucrării lemnului, a sticlăriei, respectiv a materialelor de construcţii. Aceste industrii au cunoscut un declin important după 1989, care a condus la dispariţia completă a unor unităţi industriale importante (Combinatul de Prelucrare a Lemnului, Întreprinderea de prefabricate din beton, etc.). Dacă în domeniul prelucrării lemnului activitatea a fost sistată complet, în domeniul materialelor de construcţii mai funcţionează mici capacităţi de producţie a betoanelor, iar în domeniul sticlăriei producţia s-a redus semnificativ. Grafic nr Structura producţiei industriale din municipiul Bistriţa pe sub-sectoare Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro. Calcule proprii. 134

136 Dacă avem în vedere faptul că majoritatea producţiei de cablaje electrice realizate în municipiu are ca destinaţie finală producătorii de autovehicule, putem aprecia faptul că peste 50% din producţia industrială a oraşului se încadrează în sectorul componentelor auto (automotive). În contextul crizei economice globale, dependenţa economiei locale de sectorul automotive, respectiv materiale (plastice) pentru construcţii, două dintre sectoarele cele mai afectate, a avut impact negativ asupra producţiei industriale şi exporturilor. Sectorul energetic este unul încă reprezentat de societăţi cu capital public din domeniul furnizării energiei electrice. Acestea asigură aproximativ 250 de locuri de muncă (sub 1% din total) şi o cifră de afaceri de 130 mil. lei anual. În municipiul Bistriţa îşi au sediul următoarele unităţi din domeniul energiei: Tabel nr. 3.7A. Principalii agenţi economici cu profil energetic din municipiul Bistriţa în anul 2009 Nr. crt. Agent economic 1. FFEE ELECTRICA FURNIZARE TRANSILVANIA NORD S.A. 2. FDEE ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA NORD S.A. Domeniu de activitate Furnizare energie electrică Distribuţie energie electrică Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro. Cifra de afaceri (lei) Număr de salariaţi Sectorul de distribuţie a apei, canalizare, salubritate şi de reciclare a deşeurilor este unul care a cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani, ajungând să asigure în 2009 aproape 800 de locuri de muncă (2% din total) şi să genereze o cifră de afaceri de 85 mil. lei anual. 135

137 Tabel nr. 3.7B. Principalii agenţi economici cu profil servicii din municipiul Bistriţa în anul 2009 Nr. crt. Agent economic Domeniu de activitate Cifra de afaceri (lei) Număr de salariaţi S.C. REDIVIVUS IMPEX Reciclare deşeuri S.R.L. 2. S.C. AQUABIS S.A. Apă-canal S.C. REMAT S.A. Reciclare deşeuri S.C. URBANA S.A. Colectare deşeuri S.C. CODRIŞOR S.R.L. Colectare deşeuri Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro Construcţiile Conform datelor puse la dispoziţie de baza de date Borg Design, în municipiul Bistriţa activează peste 500 de firme în sectorul construcţiilor, dintre care peste 90% sunt microîntreprinderi. Activitatea acestor firme a crescut semnificativ în perioada , când ritmul construcţiei de locuinţe a atins valori fără precedent, după care a intrat într-o fază accentuată de regres. După cum se poate observa din figura de mai jos, numărul locuinţelor din municipiul Bistriţa a crescut cu peste (7,6%) în decurs de doar 5 ani, în timp ce în restul localităţilor din judeţ creşterea a fost de doar 2%, iar la nivelul Regiunii Nord-Vest de 3,3%, în aceeaşi perioadă. Grafic nr Numărul locuinţelor finalizate în judeţul Bistriţa-Năsăud şi în municipiul Bistriţa, în perioada Sursa: INS, Tempo Online,

138 Cele mai importante firme locale din domeniul construcţiilor erau, la nivelul anului 2009, următoarele: Tabel nr Principalii agenţi economici cu profil de construcţii din municipiul Bistriţa în anul 2009 Nr. crt. Agent economic Domeniu de activitate Cifra de afaceri (lei) Număr de salariaţi S.C. GEIGER BOEGL Construcţii S.R.L. 2. S.C. RECORD S.R.L. Construcţii S.C. LUCRARI Construcţii DRUMURI SI PODURI S.A. 4. S.C. A.C.I. BISTRIŢA Construcţii S.A. 5. S.C. CIPT PARTENER Construcţii S.R.L. 6. S.C. SERBIS S.R.L. Construcţii S.C. PIOMAR CONS S.R.L. Construcţii Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011 Aceste firme sunt specializate în construcţii civile, industriale, drumuri şi poduri, respectiv instalaţii şi dispun de echipamente moderne de transport şi lucru, inclusiv staţii de asfalt, betoane, balastiere, etc. În 2009, sectorul construcţiilor din Bistriţa angaja de persoane din municipiu (7,5% din totalul locurilor de muncă din oraş şi 67,5% din cele existente în judeţ în acest sector) şi înregistra o cifră de afaceri anuală de peste 300 mil.lei Sectorul terţiar (serviciile) Sectorul terţiar angaja, la nivelul anului 2009, 51,5% din salariaţii înregistraţi în municipiul Bistriţa, respectiv locuri de muncă. Dintre acestea, erau în sectorul serviciilor publice (administraţie, învăţământ, sănătate), iar în sfera serviciilor comerciale (comerţ, transporturi, depozitare, servicii financiar-bancare, hoteluri-restaurante, etc.). De remarcat este şi faptul că în sectorul serviciilor activează peste 70% din agenţii economici cu sediul în municipiul 137

139 Bistriţa, însă aceştia sunt de mici dimensiuni (peste 93% sunt microîntreprinderi şi există doar două firme cu peste 250 de salariaţi). Din perspectiva cifrei de afaceri, ponderea sectorului terţiar era, în 2009, de circa 43% Comerţul Comerţul şi reparaţiile este subsectorul care a cunoscut cea mai amplă dinamică antreprenorială după 1989, astfel încât, în prezent, peste 35% din firmele cu sediul în municipiul Bistriţa sunt active în acest domeniu. Cu toate acestea, 93% dintre firmele cu profil de comerţ sunt de foarte mici dimensiuni, fiind adesea afaceri de familie. Întreprinderile din domeniul comerţului angajau, în 2009, de persoane (14,9% din total) şi realizau circa 30% din cifra de afaceri totală realizată în municipiu, ocupând poziţia a doua după industrie, la nivelul oraşului. În sfera comerţului cu amănuntul de produse alimentare şi de larg consum, reţeaua de unităţi comerciale din municipiu s-a extins simţitor în ultimii 5 ani, când au apărut în oraş magazine moderne, care sunt parte a unor reţele comerciale internaţionale: CARREFOUR MARKET, LIDL, KAUFLAND, BILLA, PROFI, UNICARM, WINMARKT MĂGURA. În prezent, se află în construcţie al doilea hypermarket KAUFLAND şi un supermarket LIDL. În domeniul comerţului cu materiale de construcţii, există un magazin al reţelei AMBIENT, iar retailerul de bricolaj DEDEMAN şi-a manifestat intenţia de a construi un magazin în oraş. Similar, în domeniul comerţului cu autoturisme, au fost construite showroom-uri moderne: ROMBAT AUTOMOBILE (VW), VALL AUTO (Ford). La nivelul municipiului, se află în faza de proiect trei mall-uri: 1. Galleria Mall - are o suprafaţă proiectată de de mp şi îşi propune să găzduiască un supermarket, un cinema multiplex, cafenele-restaurante, fast-food-uri, magazine de îmbrăcăminte-încălţăminte şi electronice-electrocasnice; 2. Metropolis Mall - este prevăzut a avea peste mp. Acest mall va cuprinde spaţii pentru comercianţi de îmbrăcăminte, electronice şi electrocasnice, un hypermarket şi unităţi de tip fast-food; 3. Bistriţa Mall are o suprafaţă propusă de mp şi îşi propune să găzduiască un hypermarket, cinematograf, food-court, parcări şi o zonă de fashion. 138

140 La aceste unităţi de mari dimensiuni, se adăugă numeroase unităţi comerciale de dimensiuni mai mici, farmacii, staţii PECO, ateliere de reparaţii, depozite en-gross, etc. Cele mai importante companii din domeniul comerţului, la nivelul anului 2009, erau: Nr. crt. Tabel nr Principalii agenţi economici cu profil comerţ din municipiul Bistriţa în anul 2009 Agent economic Domeniu de activitate Cifra de afaceri (lei) S.C. KAUFLAND ROMANIA S.R.L. PUNCT DE LUCRU BISTRIŢA Număr de salariaţi Hypermarket S.C. OZANA S.R.L. Benzinării S.C. UNICARM S.R.L. Supermarket PUNCT DE LUCRU BISTRIŢA 4. S.C. VALERON Distribuţie textile DISTRIBUTION S.R.L. 5. S.C. FRAMSILVER S.R.L. Intermedieri S.C. MACON S.R.L. Comerţ materiale de construcţii 7. S.C. PROFI S.R.L. PUNCT Supermarket DE LUCRU BISTRIŢA 8. S.C. HOBBY STAR 94 S.R.L. Distribuţie băuturi PETROM S.A. SUCURSALA Benzinării PECO BISTRIŢA 9. S.C. TUB INTEGRAL S.R.L. Distribuţie electrice S.C. PLUDI S.R.L. PUNCT Supermarket DE LUCRU BISTRIŢA 11. S.C. VARODIMEX S.R.L. Distribuţie alimente S.C. ROMBAT AUTOMOBILE S.R.L. Showroom auto S.C. DOBO BEER IMPEX Distribuţie băuturi S.R.L. 14. S.C. AUTONET IMPORT Comerţ piese auto S.R.L. PUNCT DE LUCRU BISTRIŢA 15. S.C. COMAT TRADING S.A. Comerţ materiale de construcţii Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro,

141 Hoteluri şi restaurante În domeniul turismului şi alimentaţiei publice există aproape 200 de firme, dintre care 95% sunt microîntreprinderi, acestea operând mici baruri, pizzerii, cafenele sau restaurante, în timp ce doar câteva se ocupă şi de hotelărie. Aceste firme generează totuşi peste 800 de locuri de muncă şi o cifră de afaceri anuală de peste 70 mil. lei, ceea ce înseamnă o pondere de doar 1% din economia locală. Prin urmare, putem afirma că sectorul turistic este unul încă slab dezvoltat în raport cu potenţialul ridicat al oraşului şi al zonei. În ceea ce priveşte infrastructura de cazare, există circa 20 de unităţi de cazare, ce oferă în total puţin peste de locuri de cazare şi care sunt administrate de diferite companii private. Cea mai importantă investiţie realizată în ultimii ani în domeniu este construcţia Hotelului Metropolis (5 stele, singurul din oraş la această categorie), urmare a unei investiţii de circa 12 mil. Euro. Cele mai importante companii din domeniu sunt: COROANA TOURISM S.A. (Hotel Coroana de Aur 3 stele, cel mai mare hotel din municipiu), AUTO GAMMA S.R.L. (Hotel Diana 3 stele), MET&MET S.R.L. (baruri şi jocuri de noroc) şi S.C. OZANA S.R.L. (Hotel Ozana 3 stele), BISTRIŢA S.A. (Hotel Bistriţa 3 stele), LORDINU S.R.L. (restaurante), etc Tranzacţii imobiliare Domeniul imobiliar este unul bine dezvoltat la nivelul municipiului Bistriţa, cunoscând o dezvoltare impresionantă după anul Numai în perioada , în municipiul Bistriţa s-au construit peste de locuinţe noi. În 2009, la nivelul oraşului, existau 500 de agenţi economici care aveau ca principal obiect de activitate tranzacţiile imobiliare, cu un număr de de salariaţi (4% din total) şi o cifră de afaceri de aproape 200 mil. lei (3% din cifra de afaceri totală a firmelor din localitate). Peste 96% din aceşti agenţi economici erau microîntreprinderi, existând un număr foarte mic de firme de mai mari dimensiuni (până la 50 de salariaţi) ce administrau spaţii comerciale sau industriale. 140

142 Numărul de locuințe Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru Grafic nr Evoluţia numărului de locuinţe existente în municipiul Bistriţa, în perioada Anul Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Cele mai importante ansambluri rezidenţiale aflate în construcţie sau în proiect la nivelul anului 2011 sunt: Bistriţa Nouă (959 de apartamente), 500 de case la soare (500 de vile), Subcetate (70 de case), Tudela (372 de apartamente), Casa8Tima (124 de apartamente şi de mp de birouri), Zimbrului (39 de apartamente), Bistriţa Hills (75 de vile), etc. Cele mai importante firme din domeniu sunt: CASA DE INVESTIŢII ALIANŢA (spaţii de birouri, complex rezidenţial, complex logistic) şi METROPOLIS GROUP (terenuri, spaţii comerciale, proiecte rezidenţiale), CONSULT MOBIL, MONADAN BARTA (agenţie imobiliară), etc Intermedieri financiare şi asigurări În municipiul Bistriţa există sucursale ale celor mai importante bănci comerciale din România (BCR, BRD, BANCPOST, CEC, RAIFEISSEN BANK, BT, ROMEXTERRA, VOLSKBANK, UNICREDIT, etc.), care dispun şi de bancomate amplasate în diverse puncte din oraş. La acestea se adăugă agenţiile companiilor de asigurări (ARDAF, ASIROM, ASTRA, GROUPAMA, CARPATICA ASIG, EUROINS, GENERALI, GRAWE, ING, OMNIASIG, UNITA, OTP, etc.). 141

143 În plus, există diverse societăţi financiare nebancare, case de schimb valutar, brokeri de credite şi de asigurări, cooperative de credit, etc., care oferă servicii financiare populaţiei Transport şi logistică Sectorul de transport şi logistică este unul bine reprezentat la nivelul municipiului Bistriţa, reunind peste 300 de agenţi economici, cu de salariaţi (4,7% din total) şi o cifră de afaceri de 200 mil. lei (4,2%). În municipiu îşi au sediul companii active în domeniul transportului rutier şi feroviar de mărfuri şi persoane, poştei şi curieratului, transportului urban şi depozitării. Toate aceste companii au capital privat şi sunt deţinute de investitori autohtoni, cu excepţia operatorilor de cale ferată, care sunt încă publici. Cele mai importante companii din domeniul transporturilor sunt: Tabel nr Principalii agenţi economici cu profil transporturi din municipiul Bistriţa în anul 2009 Nr. crt. Agent economic Domeniu de activitate 1. CFR MARFĂ S.A. Transport FILIALA BISTRIŢA feroviar de marfă 2. S.C. TABITA TOUR Transport auto de S.R.L. persoane 3. CFR CĂLĂTORI S.A. Transport FILIALA BISTRIŢA feroviar de călători 4. S.C. MOIŞAN Transport rutier TRANSIMPEX S.R.L. de mărfuri 5. S.C. REEP IMPEX S.R.L. Transport rutier de mărfuri 6. S.C. FILADELFIA S.R.L. Transport rutier de persoane 7. S.C. ART GLAS S.A. Comisionar vamal Cifra de afaceri (lei) Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011 Număr de salariaţi

144 Cercetare-dezvoltare-inovare Una dintre ţintele Strategiei de la Lisabona stabilea, pentru anul 2010, alocarea a cel puţin 3% din P.I.B. pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, din care 1% să fie cheltuieli susţinute de Guvern, iar 2% să fie cheltuieli susţinute de firme. În momentul de faţă acest obiectiv a rămas la nivel de deziderat, în fapt, cheltuielile afectate cercetării, dezvoltării şi inovării sunt mult mai reduse decât ţinta prevăzută în cadrul Strategiei de la Lisabona. În 2008, doar 1,9% din PIB al ţărilor U.E.-27 a fost alocat pentru cercetare-dezvoltare, cele mai ridicate procente fiind înregistrate în state precum: Suedia (3,75% din PIB), Finlanda (3,73%), Danemarca (2,72%), Austria (2,67%) şi Germania (2,63%). La polul opus, cu mai puţin de 1% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, regăsim: Bulgaria, Cipru, Letonia, Lituania, Polonia, Malta şi Slovacia, la care se adaugă şi România, cu doar 0,58% din PIB. Noua Strategie EU 2020 a păstrat aceeaşi ţintă, de 3%, în timp ce România şi-a asumat o ca ţintă pentru anul 2020 procentul de 2% din PIB pentru cheltuieli cu CDI. În cadrul regiunii Nord-Vest, chiar şi cele mai dezvoltate judeţe sunt departe de cota de 2% din P.I.B., judeţul Cluj alocând, în anul 2008, 1,14% din PIB judeţean pentru CDI, iar media regională a fost de doar 0,44%, sub cea naţională (0,58%). Judeţul Bistriţa-Năsăud se află pe locul II la nivel regional, după Cluj, cu o cotă de 0,2% din PIB în Grafic nr Ponderea cheltuielilor cu CDI în Produsul Intern Brut Salaj Satu Mare Maramures Cluj Bistrita-Nasaud Bihor Regiunea NORD-VEST 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 % din PIB Sursa: INS, TEMPO Online,

145 Activitatea de cercetare-dezvoltare din judeţ se desfăşoară în principal în cadrul Institutului de Cercetare-Proiectare în Electrotehnică (ICPE). ICPE Bistriţa a luat fiinţă în anul 1983, ca Filială a Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Electrotehnică-Bucureşti, derulând atât activităţi de cercetare proiectare dezvoltare, cât şi de producţie de echipamente şi implementare a tehnologiilor destinate protecţiei mediului. În prezent, ICPE Bistriţa funcţionează ca societate independentă şi dispune de un număr de 38 de specialişti cu experienţă. Activitatea Institutului, cuprinzând contracte de cercetare şi lucrări de execuţie, este structurată pe următoarele domenii: tehnologii şi echipamente de ozonizare, tehnologii şi echipamente pentru epurarea apelor uzate, şi evaluări de mediu. A doua entitate cu activitate de cercetare-dezvoltare este Staţiunea de Cercetare-Producţie Pomicolă Bistriţa, care administrează circa 200 ha de livezi (dintre care 54 ha în proprietate proprie şi circa 150 în litigiu). În ceea ce priveşte cererile de brevete de invenţii înregistrate la OSIM, judeţul Bistriţa-Năsăud se plasează pe unul dintre ultimele locuri pe ţară şi pe locul al IV-lea la nivel regional, departe de Cluj şi Maramureş. Tabel nr Cereri de brevete de invenţii înregistrate la OSIM Regiunea de dezvoltare ROMANIA Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Sursa: OSIM, Raportul Anual 2009 În unităţile de cercetare publice şi private din judeţul Bistriţa-Năsăud îşi desfăşoară activitatea circa 200 de salariaţi, ceea ce reprezintă 0,5% din personalul existent la nivel naţional. La

146 de persoane ocupate, în judeţul Bistriţa-Năsăud revin circa 16 cercetători, mai puţin de jumătate faţă de media regională şi naţională. Tabel nr Principalii indicatori ai activităţii de cercetare-dezvoltare, Regiunea de dezvoltare Salariaţi ROMANIA ,7 REGIUNEA NORD-VEST JUDEŢUL BISTRIŢA- NĂSĂUD Salariaţ Salariaţi Salariaţ i la Cheltuiel i la Cheltuiel Cheltuieli la i Salariaţ i Salariaţi totale pers. Totale pers. i totale (mii lei) pers. ocupate (mii lei) ocupate (mii lei) ocupate civile civile civile , , , , , , , , Sursa: INS, Tempo Online, Calcule proprii. De remarcat este şi faptul că în municipiul Bistriţa funcţionează un Centru de Informare Tehnologică TEHNOINF în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, parte a reţelei naţionale RENITT. Tot în cadrul Camerei funcţionează şi un centru de promovare a proprietăţii industriale subordonat OSIM. În ceea ce priveşte atitudinea inovatoare a mediului de afaceri din judeţ, un indicator relevant este procentul firmelor care oferă servicii de sprijin pentru afaceri bazate pe cunoaştere intensivă (KIBS) din totalul firmelor active în municipiul Bistriţa. Experienţa de la nivel european arată faptul că KIBS sunt mai active în introducerea inovării tehnice, dar şi non-tehnice. Centrul European de Monitorizare a Schimbării a stabilit că KIBS corespunde secţiunilor CAEN 72 (Cercetare-dezvoltare), 73 (Publicitate şi activităţi de sondare a opiniei publice) şi 74 (Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice). În anul 2009, în aceste domenii de activitate erau active, la nivelul municipiului Bistriţa, 108 unităţi economice, ceea ce reprezintă sub 2% din totalul unităţilor active în judeţ, după cum indică datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, media naţională este de 2,6%, iar cea regională de 2,2%. Prin urmare, putem afirma că potenţialul pentru furnizarea de suport de cunoaştere intensivă pentru procesele de afaceri ale organizaţiilor din municipiu este unul relativ scăzut. 145

147 Tehnologia informaţiilor şi comunicaţii Sectorul IT&C este unul slab dezvoltat la nivelul municipiului Bistriţa, existând circa 100 de firme, din care doar 8 au peste 10 salariaţi. În 2009, aceste firme angajau aproape 300 de salariaţi (sub 1% din totalul celor din oraş) şi generau o cifră de afaceri de circa 50 mil. lei, având o contribuţie nesemnificativă la economia oraşului. Aceste firme de mici dimensiuni se ocupă cu realizarea unor softuri la comandă, configurare, comercializare şi reparare calculatoare şi echipamente periferice, consultanţă şi servicii IT, telecomunicaţii, editare de ziare. Cele mai importante firme din domeniu sunt: ROMTELECOM S.A. FILIALA BISTRIŢA (telefonie fixă, TV cablu, internet), ORANGE ROMANIA S.A. FILIALA BISTRIŢA (telefonie mobilă, internet), GRUPUL ELCOM (asamblare-comercializare PC, software), MESAGERUL DE BISTRIŢA S.R.L, SC CASA DE PRESA SI EDITURA RASUNETUL SRL, SC PROMO-EMIPA SRL (editare de ziare) etc Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice Acest sector este unul relativ slab dezvoltat la nivelul municipiului Bistriţa, reunind doar un număr redus de firme mici în domeniul consultanţei de afaceri şi management, arhitecturii, ingineriei, publicităţii, design-ului şi serviciilor fotografice. Cele mai importante firme din acest sector sunt: PRIME FINANCIAL CONSULTING (consultanţă), CAPRICCIO (consultanţă), PROIECT 90 (arhitectură), GEOLAND (inginerie geo-topo), EDIL CONCEPT (proiectare), SILVER LINE TRAVEL (ITP), HARDVISION (publicitate), TOURMONT KING (publicitate), SEPIA PRINT (publicitate), ALEX ART (design), SCALA (fotografie), AMINODAN (inginerie), etc Alte servicii În municipiul Bistriţa funcţionează şi agenţi economici în domeniul serviciilor de pază şi protecţie, curăţenie, agenţii de turism şi tour-operatori şi jocuri de noroc. De altfel, trebuie menţionat faptul că în municipiul Bistriţa îşi are sediul cel mai important grup autohton din sfera jocurilor de noroc METROPOLIS GROUP cu o reţea naţională de unităţi. 146

148 Cele mai importante firme din domeniu sunt: Tabel nr Principalii agenţi economici cu profil alte servicii din municipiul Bistriţa în anul 2009 Nr. crt. Agent economic Domeniu de activitate Cifra de afaceri (lei) Număr de salariaţi S.C. PHOENIX GAMES Jocuri de noroc S.R.L. 2. S.C. METROPOLIS S.R.L. Jocuri de noroc S.C. LUXELA CARIS Curăţenie S.R.L. 4. S.C. EXECUTIVE Agenţie de TRAVEL S.R.L. turism 5. S.C. DIATOURS S.R.L. Curăţenie S.C. VALORO ARIDOR Jocuri de noroc S.R.L. 7. S.C. METROPOLIS G&C Jocuri de noroc S.R.L. 8. S.C. PROTGUARD S.R.L. Pază şi protecţie S.C. FORTA ZERO PAZA Pază şi protecţie S.R.L. 10. S.C. ALEX DORA S.R.L. Pază şi protecţie Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, Mediul antreprenorial Numărul agenţilor economici existenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud, indiferent de situaţia lor activi, radiaţi, lichidaţi etc., se cifra, conform datelor puse la dispoziţie de Oficiul Registrului Comerţului Bistriţa-Năsăud, în anul 2010, la , din care exclusiv radiate (categoria de firme ce cuprinde agenţii economici în funcţiune, lichidate sau dizolvate). Cu o medie de 21,5 firme la de locuitori, judeţul Bistriţa-Năsăud se află mult sub media naţională (25,2 ), regională (27,9 ) şi a U.E. 27 (40 ). Prin urmare, spiritul antreprenorial al bistriţenilor este unul relativ scăzut. În anul 2010 comparativ cu anul 2006, numărul total al agenţilor economici a crescut cu unităţi economice (+14,2%). Cu toate acestea, pe fondul crizei globale, se remarcă o tendinţă de scădere uşoară a numărului de firme în funcţiune din judeţ, de la în 2009, la în

149 Grafic nr Evoluția numărului de agenți economici din municipiul Bistrița Agenți economici din care, exclusiv radiate 0 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 (trim. I) sursa datelor: ORC Bistrița-Năsăud Din punct de vedere al formei de organizare, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud se remarcă o concentrare a agenţilor economici sub forma societăţilor comerciale cu răspundere limitată (SRL - 79,4%). 15,4% dintre agenţii economici locali sunt organizaţi sub forma persoanelor fizice autorizate, 2,6% sunt agenţi economici - asociaţii familiale şi 1,9% societăţi pe acţiuni. Grafic nr Structura agenților economici din municipiul Bistrița pe forme de organizare în trim. I, anul 2011 SRL 79,4% total agenți economici exclusiv radiați: unități sursa datelor: ORC Bistrița-Năsăud PFA 15,8% AF 2,6% SA 1,9% Alte forme de organizare 0,3% 148

150 La nivelul anului 2011, cei mai mulţi dintre agenţii economicii au ca şi domeniu de activitate serviciile (41,1%), 34,2% activează în sfera comerţului şi 12,9% în sfera industriei. Grafic nr Structura agenților economici din municipiul Bistrița după domenii de activitate în trim. I, anul 2011 Comerţ 34,2% Industrie 12,9% Construcţii 6,6% Servicii 41,1% Agricultură, silvicultură şi pescuit 5,2% total agenți economici exclusiv radiați: unități sursa datelor: ORC Bistrița-Năsăud Spre comparaţie, în anul 2006, ponderea agenţilor economici al căror principal domeniu de activitate era comerţul atingea 39,3 puncte procentuale, iar cei din sfera serviciilor deţineau 36,7%. Prin urmare, avem de-a face, în ultimii 5 ani, cu o scădere a numărului de agenţi economici mici din sfera comerţului, fenomen amplificat şi de apariţia unităţilor comerciale moderne (supermarketuri, hypermarketuri, etc.). Revenind la municipiul Bistriţa, aici îşi aveau sediul, în 2009, de agenţi economici activi, respectiv 65,6% din totalul celor existenţi în judeţ. Prin urmare, la nivelul municipiului există un număr mediu de peste 50 firme la de locuitori, de circa 2,5 ori mai mult decât media judeţeană, regională şi naţională. Numărul de firme active a crescut în perioada în perioada , după care a înregistrat o scădere abruptă în 2009, când a scăzut cu circa 9%, pe fondul efectelor negative ale crizei globale. Cu toate acestea, numărul de firme active în 2009 era cu circa 500 mai mare ca în 2006, ceea ce indică o tendinţă pozitivă pe termen lung. 149

151 Grafic nr Evoluţia numărului de firme active din municipiul Bistriţa Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud În ceea ce priveşte structura agenţilor economici pe clase de mărime, în anul 2009, 92% dintre firmele bistriţene erau microîntreprinderi, procent care a crescut constant în ultimii ani, în timp ce numărul firmelor mari (250 de salariaţi şi peste) era de numai 9 (faţă de 13 în 2006). Prin urmare, avem de-a face cu o tendinţă de fragmentare a activităţii economice în unităţi tot mai mici. O altă explicaţie constă şi din efectele negative ale crizei globale, care au dus la disponibilizări de personal, implicit la retrogradarea firmelor într-o clasă de mărime inferioară. 150

152 Grafic nr Numărul de firme din municipiul Bistriţa după clasa de mărime salariati 0-9 salariati salariati salariati salariati salariati 250 de salariati si peste 250 de salariati si peste Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud Ponderea ridicată a IMM-urilor în numărul total de firme (99,8% din total) este identică cu cea de la nivel naţional şi regional. Rata de creştere a numărului de firme a fost însă mai ridicată în municipiul Bistriţa comparativ cu media naţională şi regională, în intervalul analizat, exclusiv pe seama microîntreprinderilor, dinamica fiind inferioară la celelalte clase de mărime. Tabel nr Dinamica numărului de întreprinderi, pe clase de mărime, Clase de mărime ale întreprinderilor România 2009 vs 2006 (%) Regiunea Nord-Vest Municipiul Bistriţa Total 110,3 111,9 113,6 0-9 persoane 112,9 114,5 116, persoane 95,1 96,7 93, persoane 81,1 78,3 72,1 250 persoane şi peste 76,3 66,4 69,2 Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, INS Tempo Online, Calcule proprii. 151

153 Deşi reprezintă peste 99% din numărul de agenţi economici din municipiu, IMM au o pondere de 70,4% în cifra de afaceri totală şi de 60,9% în numărul total de salariaţi. Cu toate acestea, IMM sunt mai competitive decât întreprinderile mari, productivitatea medie a muncii din firmele mici fiind superioară celei din întreprinderile mari, după cum indică şi tabelul 14. Tabel nr Principalii indicatori ai întreprinderilor din municipiul Bistriţa, pe clase de mărime, 2009 Cifra de afaceri Indicator U.M. Total Numărul mediu de salariaţi Productivitatea medie a muncii Lei pers. Clase de mărime şi peste lei/angajat Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Calcule proprii. Cifra de afaceri a agenţilor economici cu sediul în municipiul Bistriţa a fost, în 2009, de 4.415,7 mil. lei, în scădere cu 14,2% (în termeni nominali) faţă de anul 2008, când a atins valoarea maximă. Faţă de anul 2006, în 2009 s-a înregistrat o creştere nominală de 15,5% a cifrei de afaceri, însă în termeni reali putem vorbi chiar de o uşoară scădere a afacerilor. Grafic nr Evoluţia cifrei de afaceri a firmelor cu sediul în municipiul Bistriţa, Sursa: Directia Finante Publice 152

154 3.4. Indicatori colaterali Investiţiile străine Potrivit Oficiului National al Registrului Comerţului, investiţiile străine din judeţul Bistriţa- Năsăud îl poziţionează pe locul 3 la nivelul Regiunii Nord-Vest (după Cluj şi Bihor) ca valoare a capitalului social subscris şi pe locul 5 după numărul de firme cu contribuţie străină înregistrate, cu un total de de agenţi economici. Tabel nr Societăţi comerciale cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris in perioada sold existent la 31 Decembrie 2009 Regiune / Judet Numar Valoarea capitalului social subscris Mil. Lei Mii USD Mii Euro Nord-Vest , , ,10 Satu Mare , , ,40 Maramures , , ,30 Bistrita-Nasaud , , ,30 Salaj , , ,20 Cluj , , ,70 Bihor , , ,20 Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Cea mai importantă investiţie străină din municipiul Bistriţa este cea realizată de Grupul german LEONI într-o fabrică de cablaje electrice, cu circa de salariaţi (12% din totalul celor existenţi în oraş) şi o cifră de afaceri anuală de aproape 150 mil. Euro, producţia sa fiind exportată aproape în totalitate. La acesta se adăugă investiţiile cu capital italian în companiile textile: ROSEYARNS, ITALTEXTIL, TESSITURA, care asigură peste 700 de locuri de muncă şi o cifră de afaceri de peste 30 mil. Euro anual, de asemenea orientată preponderent către export. De remarcat sunt şi investiţiile unor reţele comerciale cu capital străin în unităţi comerciale din municipiul Bistriţa (KAUFLAND, BILLA, PROFI, PLUS, CARREFOUR, etc.), care au creat sute de locuri de muncă Comerţul exterior Exporturile FOB realizate de companiile din Judeţul Bistriţa-Năsăud au fost, în anul 2009, de 379,6 mil. Euro, în timp ce importurile CIF s-au cifrat la 309,4 mil. Euro, judeţul fiind unul dintre 153

155 puţinele din ţară care înregistrau un excedent al balanţei comerciale (+70,2 mil. Euro). Cu toate acestea, cu un volum al comerţului exterior (importuri + exporturi) de 689 mil. Euro, judeţul are o pondere de doar 1% în activitatea de comerţ exterior a României. Grafic nr Volumul exporturilor, importurilor şi soldului balanţei comerciale a judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada Exporturi FOB Importuri CIF Balanta comerciala (FOB/CIF) Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţ-Năsăud, În ceea ce priveşte structura exporturilor, aceasta este dominată de maşinile şi echipamentele electrice (53,6% din total, 203 mil. Euro), textile (21,3% din total, 81 mil. Euro), metale (6,5% din total, 25 mil. Euro) şi componente auto (6,1%, 23 mil. Euro). În comparaţie cu anul 2005, a crescut ponderea textilelor, echipamentelor electrice şi a produselor din metal, ca urmare a investiţiilor străine realizate în judeţ. 154

156 Grafic nr Structura exporturilor FOB realizate de firmele din judeţul Bistriţa- Năsăud 2005 (%) 2009 (%) 3,1 5,4 7,7 18, Echipamente electrice Textile Metale Componente auto Lemn 3,8 6,1 6,5 21,3 8,7 53,6 Echipamente electrice Textile Metale Componente auto Lemn Altele Altele Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, Calcule proprii. Deşi nu sunt colectate date la nivel de localitate, dată fiind concentrarea mare a agenţilor economici din judeţ în municipiul Bistriţa (în proporţie de peste 60%), mai ales a acelor firme care activează în domeniile cu un nivel ridicat al exporturilor, putem estima că aproximativ 80% din exporturile judeţului sunt realizate de firmele din Bistriţa. Cei mai importanţi exportatori din municipiul Bistriţa sunt: LEONI şi IPROEB (echipamente electrice), ROSEYARNS, ITALTEXTIL şi TESSITURA (textile), RAAL (componente auto) şi ROMBAT (componente auto). În ceea ce priveşte structura importurilor CIF, predomină secţiunea maşini şi echipamente electrice (39,7%, 123 mil. Euro), textile (18,8%, 58 mil. Euro), materiale plastice şi cauciuc (16,2%, 50 mil. Euro) şi metale (13,3%, 41 mil. Euro). După cum se poate observa, structura importurilor este asemănătoare cu cea a importurilor, explicaţia fiind că multe fabrici din judeţ lucrează în sistem lohn, importând materii prime, pe care le prelucrează şi exportă produse finite (echipamente electrice şi textile). Ponderea mare a materialelor plastice este explicată prin faptul că în judeţ îşi au sediul importanţi procesatori de PVC, care este importat. 155

157 Grafic nr Structura importurilor CIF realizate de firmele din judeţul Bistriţa-Năsăud Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, Calcule proprii Infrastructură şi servicii de afaceri. Structuri asociative Piaţa de servicii de afaceri din municipiul Bistriţa este una relativ slab dezvoltată, oferta fiind una restrânsă la servicii de bază (financiar-bancare, asigurări, anumite tipuri de consultanţă). Prin urmare, firmele din municipiu sunt obligate să apeleze la serviciile unor furnizori de servicii de afaceri din afara judeţului (cel mai adesea din Cluj-Napoca). Oferta de servicii bancare şi de asigurări este una diversificată, în municipiu existând sucursalele celor mai importante bănci comerciale şi companii de asigurări din România. Acestea gestionează conturile societăţilor comerciale din municipiu, acordă credite şi consultanţă financiară clienţilor lor. Piaţa valorilor mobiliare este una slab dezvoltată, din cauza numărului mic de clienţi. Persoanele fizice sau juridice care doresc să realizeze astfel de investiţii sunt nevoite să se adreseze firmelor de profil din Cluj-Napoca. Serviciile de consultanţă se rezumă la un număr de circa 10 firme de talie mică, care realizează, în principal consultanţă pentru accesarea de fonduri europene. La acestea se adaugă câteva firme specializate în servicii de publicitate şi inginerie-arhitectură. 156

158 Camera de Comerţ şi Industrie este un actor local important pe piaţa serviciilor de afaceri din municipiu. Serviciile sale cuprind: cursuri de formare profesională continuă, informare tehnologică (CIT InfoTech), promovarea proprietăţii intelectuale (antena OSIM), organizarea de târguri şi expoziţii, consultanţă de afaceri şi management, arbitraj comercial, etc. La nivelul municipiului Bistriţa nu există parcuri industriale sau logistice, fiind, alături de Zalău, singura reşedinţă de judeţ din Regiunea Nord-Vest care nu are o astfel de infrastructură de sprijinire a afacerilor. De asemenea, la nivelul oraşului nu există incubatoare de afaceri sau spaţii expoziţionale, ceea ce limitează accesul IMM-urilor din judeţ la serviciile oferite de acestea. În vecinătatea municipiului, la Sărăţel, există un parc industrial privat, al Grupului Teraplast, precum şi spaţii logistice private. De asemenea, Primăria Bistriţa a depus spre finanţare un proiect de înfiinţare a Parcului Industrial Bistriţa-Sud, o investiţie de peste 10 mil. Euro, care urmează a fi realizată din fonduri europene. În Bistriţa există o serie de filiale şi sucursale ale unor asociaţii patronale prezente la nivel naţional. Tot în municipiu există organisme profesionale pentru profesiunile liberale precum: Corpul experţilor tehnici şi contabili, Asociaţia evaluatorilor din România (ANEVAR), Ordinul Arhitecţilor din România Piaţa muncii şi forţa de muncă Ultimele date statistice concludente cu privire la piaţa muncii din municipiul Bistriţa sunt cele de la Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din La acel moment, în oraş existau circa de persoane active, reprezentând aproximativ 52% din populaţia oraşului. În ceea ce priveşte structura ocupării populaţiei, cele mai multe persoane lucrau în domeniul serviciilor (49,1%), dintre care 26,9% în servicii comerciale şi 22,2% în servicii publice, urmat de sectorul industrial (35,4%). În construcţii lucrau 6,3% dintre bistriţeni, iar în agricultură erau ocupaţi doar 4,4%. 157

159 Grafic nr Populaţia ocupată din municipiul Bistriţa, pe principalele sectoare ale economiei, 2002 Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din Rezultate finale. Calcule proprii. În ceea ce priveşte navetismul, 89,2% dintre bistriţeni lucrau în localitate la nivelul anului 2002 şi doar 2,7% erau plecaţi la muncă în altă ţară. Deşi nu dispunem de date în acest sens (până la publicarea rezultatelor recensământului din 2011), este de aşteptat să crească ponderea persoanelor care lucrează în altă localitate din judeţ (spre ex. Sărăţel, unde s-au relocat mai multe companii) sau în străinătate. În ceea ce priveşte structura ocupaţională a populaţiei active din Bistriţa, se remarcă faptul că 89% din aceasta desfăşoară munci calificate, cei mai mulţi având pregătire şi experienţă în domeniul industriei. Acesta este rezultatul dezvoltării extensive a industriei în perioada comunistă, când 2/3 din forţa de muncă a oraşului lucra în industrie. 158

160 Tabel nr Structura populaţiei active din municipiul Bistriţa pe principalele categorii de ocupaţii, 2002 Ocupaţia % din total persoane ocupate Membrii ai corpului legislativ, executivului, înalţi funcţionari 7,6 publici, conducători etc. Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice 11,2 Tehnicieni, maiştrii şi asimilaţi 14,8 Funcţionari administrativi 7,1 Lucrătorii operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi 11,3 Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură 3,0 Meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de 24,0 reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor Operatori la maşini şi instalaţii, asamblori de maşini, 10,0 echipamente şi alte produse Muncitori necalificaţi 11,0 Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din Rezultate finale. Calcule proprii În ceea ce priveşte nivelul studiilor, cei mai mulţi bistriţeni au studii liceale şi profesionale (48%) şi gimnaziale (23,4%). Ponderea persoanelor cu studii primare (13,8%) este mai mare decât a celor cu studii superioare (11,1%). Explicaţia pentru această stare de fapt constă din faptul că municipiul Bistriţa este un centru universitar în devenire, şi prin urmare majoritatea persoanelor dornice să facă studii superioare au ales oraşele universitare tradiţionale Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş, Bucureşti multe stabilindu-se în aceste oraşe. În plus, în perioada comunistă, a existat un puternic aflux de persoane stabilite din mediul rural, cu o educaţie primară, care au fost angajate în unităţile industriale din oraş. În ultimii ani, prin înfiinţarea unor extensii universitare la Bistriţa, procentul persoanelor cu studii superioare a crescut. Municipiul Bistriţa îşi afirmă dorinţa de a sprijini dezvoltarea mediului universitar de calitate şi de a deveni un centru universitar căutat şi apreciat de tineri. 159

161 Grafic nr Structura populaţiei active a municipiului Bistriţa, după nivelul studiilor, 2002 Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din Rezultate finale. Calcule proprii La nivelul anului 2009, în municipiul Bistriţa existau de salariaţi, ceea ce reprezenta 61,9% din totalul locurilor de muncă din judeţul Bistriţa-Năsăud, respectiv 41,2% din populaţia stabilă a oraşului. La fiecare de locuitori, în oraş există 412 locuri de muncă, dublu faţă de media naţională (215). În ceea ce priveşte structura lor pe domenii de activitate, cei mai muţi activau în servicii ( de persoane, 51,5% din total), urmaţi de cei din industrie (14.166, 40,3%) şi construcţii (2.651, 7,5%). În agricultură şi silvicultură lucrau, în 2009, doar 218 salariaţi (0,6% din total). 160

162 Grafic nr Structura salariaţilor din municipiul Bistriţa pe principalele categorii de activităţi economice, 2009 Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, Calcule proprii Numărul de salariaţi din municipiul Bistriţa a crescut cu peste în perioada , după care a scăzut cu peste 6% în doar un an, pe fondul crizei globale, revenind aproape de nivelul din Analizând însă evoluţia pe principalele categorii de activităţi economice, aceasta a fost foarte eterogenă. Singurele domenii care au înregistrat creşteri semnificative în perioada sunt cel al altor servicii (+162%), respectiv al construcţiilor (+31%), în timp ce cele mai importante scăderi s-au consemnat în industrie (-16,3%) şi agricultură (-9,5%). În sfera altor servicii, cele mai mari creşteri ale numărului de salariaţi s-au înregistrat la hoteluri-restaurante, tranzacţii imobiliare, servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice, servicii administrative şi suport. 161

163 Tabel nr Evoluţia numărului de salariaţi din municipiul Bistriţa, pe principalele categorii de activităţi Activitate Număr mediu de salariaţi /2006 (%) Agricultură şi ,5 silvicultură Industrie ,7 Construcţii ,0 Comerţreparaţii ,4 Transporturi ,3 şi depozitare Administraţie ,3 publică şi apărare Învăţământ ,2 Sănătate şi ,8 asistenţă socială Alte activităţi ,1 TOTAL ,8 Sursa: Fişa localităţii Bistriţa, Calcule proprii În ceea ce priveşte nivelul de salarizare, judeţul Bistriţa-Năsăud se poziţionează sub media naţională şi regională. În august 2011, salariul mediu net din judeţ era de de lei, cu 23 % mai mic decât media de la nivel naţional. Cel mai mare decalaj se înregistra în domeniul serviciilor (-26,8%) şi în industrie (-19,2%), în timp ce în agricultură salariile se situează la media naţională. Tabel nr Nivelul de salarizare, pe principalele sectoare ale economiei naţionale Domeniul de activitate Salariul mediu net - România (lei) Salariul mediu net judeţul Bistriţa- Năsăud (lei) Agricultură şi ,5 silvicultură Industrie şi construcţii ,8 Servicii ,2 TOTAL ,0 Sursa: Buletin Statistic Lunar nr. 8/2011. Calcule proprii % 162

164 În comparaţie cu luna corespunzătoare din 2010, salariul mediu net din judeţ a crescut în termeni nominali cu 12,4%, cel mai mult în sectorul serviciilor (+16,8%) şi cel mai puţin în industrie (+7,8%). Nivelul scăzut de salarizare din sectorul industrial al judeţului poate fi explicat prin predominanţa ramurilor cu valoare adăugată redusă, manufacturiere (cablaje electrice, textile, etc.), iar cel din servicii prin puterea redusă de cumpărare a populaţiei, care face ca acest sector să fie încă slab dezvoltat la nivelul judeţului. În luna mai 2011, la nivelul municipiului Bistriţa erau înregistraţi de şomeri, dintre care 614 bărbaţi şi 725 de femei, conform datelor puse la dispoziţie de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Bistriţa, ceea ce corespunde unei rate a şomajului raportată la populaţia activă de circa 3,6%. Spre comparaţie, la aceeaşi dată rata şomajului la nivel naţional era de 5%, iar la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud de 3,9%. Cu toate acestea, în Bistriţa îşi aveau domiciliul 25% din şomerii din judeţ. Grafic nr Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului în municipiul Bistriţa 4000 Șomeri înregistraţi Someri T T T T T T T T T T T T T T Sursa: AJOFM Bistriţa-Năsăud 163

165 După cum se poate observa, efectele crizei globale s-au resimţit acut în economia municipiului, astfel că în numărul de şomeri a depăşit cifra de 3.000, de peste 6 ori mai mulţi în comparaţie cu anul Totuşi, după vârful înregistrat la începutul anului 2010, numărul de şomeri a scăzut continuu, până la circa în prezent, cifră care este totuşi dublă faţă de media anului În funcţie de sex şi nivelul de instruire, notăm o creştere mai accentuată a numărului de şomeri cu un nivel mai ridicat de calificare şi a celor de sex feminin, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud. Concluzii ale anchetei în rândul mediului de afaceri din municipiul Bistriţa I. Aprecierea dinamicii economiei locale 164

166 Grafic nr După părerea dvs. municipiul Bistrița este în... descreștere economică 26,7% stagnare economică 52,5% creștere economică 18,8% nu știu / nu pot aprecia 2,0% Sursa: Sondaj de opinie Reprezentanţii mediului de afaceri din municipiul Bistriţa consideră că la nivel local se înregistrează o stagnare economică (52,5% dintre participanţii la studiu menţionând acest aspect). Pe de altă parte, 18,8% dintre reprezentanţi consideră că municipiul Bistriţa este în creştere economică, iar la polul opus îi regăsim pe cei care sunt de părere ca la nivel local a fost înregistrată o descreştere economică (26,7%). II. Sectoarele economice cele mai dezvoltate Grafic nr Care considerați că este sectorul economic cel mai dezvoltat în prezent la nivelul municipiului Bistrița? industrie prelucrătoare 43,6% comerț 27,7% construcții 6,9% transport, depozitare și comunicații 4,5% industrie extractivă 2,5% alt sector economic 5,4% nu știu / nu pot aprecia 9,4% Sursa: Sondaj de opinie 165

167 În viziunea bistriţenilor, industria este sectorul cel mai dezvoltat al economiei locale, urmat de comerţ şi construcţii. III. Resursele locale: Principalele resurse locale pe care se poate baza dezvoltarea viitoare a municipiului Bistriţa, în ordine descrescătoare a frecvenţei de menţionare în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri participanţi la studiu, sunt: turismul (21,4% dintre menţiuni au fost direcţionate către această resursă), industria (17,6%), agricultura (14,7%), resursele umane (9,7%). Grafic nr Principalele resurse locale pe care se poate baza dezvoltare viitoare a municipiului Bistrița industria / dezvoltarea fabricilor 17,6% agricultura 14,7% resursele umane / forța de muncă 9,7% investițiile autohtone și străine 6,3% turismul 21,4% alte resurse 13,4% Sursa: Sondaj de opinie serviciile 6,3% sectorul comercial 5,5% dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii 5,0% IV. Sectoarele cu cel mai mare potenţial de creştere În viziunea respondenţilor, sectoarele economice care au cel mai mare potenţial de creştere sunt: turismul (25,2%), serviciile (17,2%) şi industria (15,1%). 166

168 Grafic nr Principalele oportunități de business la nivelul municipiului Bistrița sectorul industrial 15,3% transport, depozitare și comunicații 4,5% serviciile 17,2% agricultura 11,7% turismul 25,2% Sursa: Sondaj de opinie sectorul comercial 10,4% managementul proiectelor cu finanțare externă 8,0% V. Atitudinea faţă de inovare Doar 22,8% dintre agenţii economici intervievaţi au declarat că au investit în inovare în ultimii 3 ani, cei mai mulţi orientându-se către inovarea de proces şi produs. Grafic nr În ultimii 3 ani compania pe care o reprezentați a implementat activități de inovare? Tipul de inovare Nu 77,2% Da 22,8% inovare de proces 39,1% inovare organizatorică 8,7% inovare de produs 32,6% inovare de marketing 19,6% Sursa: Sondaj de opinie 167

169 VI. Principalele obstacole în calea dezvoltării afacerilor Factorii care influenţează negativ economia municipiului Bistriţa sunt, în viziunea reprezentanţilor mediului de afaceri local, următorii: Grafic nr Apreciați oferta existentă la nivelul municipiului Bistrița cu privire la următoarele aspecte... Birocrația existentă la nivel local 61,9% 8,9% 14,9% 9,9% 4,5% Fiscalitatea existentă la nivel local 52,0% 10,9% 19,8% 14,4% 3,0% Infra structura de tra nsport 24,8% 18,3% 47,5% 4,0% Niv. de pregă tire a l forței de muncă 18,3% 9,9% 24,3% 44,1% 3,5% Accesul la diferite surse de fina nța re 17,3% 20,3% 50,5% 6,4% Lipsa spațiilor de producție 8,4% 11,4% 73,3% 4,5% Lipsa spa țiilor comercia le 10,9% 77,2% 5,0% Lipsa spațiilor de birouri 10,4% 79,2% 4,0% Lipsa terenurilor 16,3% 72,3% 5,9% VII. Forţa de muncă Grafic nr % 20% 40% 60% 80% 100% mult și foarte mult moderat puțin și foarte puțin deloc nș/nu pot aprecia Sursa: Sondaj de opinie Cum ați caracteriza forța de muncă disponibilă la nivel local? calificată / bine pregătită 34,8% forța de muncă disponibilă este dezinteresată 8,6% slab / insuficient pregătită 51,0% suficientă ca număr 5,6% Sursa: Sondaj de opinie 168

170 Peste jumătate dintre respondenţi consideră că forţa de muncă din localitate este insuficient pregătită, ceea ce reprezintă o problemă acută a mediului de afaceri local. VIII. Formarea profesională continuă Doar 12% dintre respondenţi au fost implicaţi în programe de formare profesională continuă în ultimii 2 ani, cei mai mulţi în domenii tehnice şi financiare (14,8%, respectiv 13,1%). Aceste cursuri au fost organizate fie de angajator (29,5%), fie de instituţiile locale Direcţia Generală de Finanţe Publice, Camera de Comerţ şi Industrie, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, etc. (21,3%). Grafic nr domeniu (re)calificare / specializare Dvs. personal ați participat în ultimii 2 ani la cursuri de (re)calificare/specializare/perfecționare? nu 85,4% da 11,6% nu răspund 3,0% inginerie / mecanică audit / ctb / ec. / finanțe MRU / protecția muncii project management IT intervenție în caz de urgenţă dezvoltare urbană alimentație publică nu răspund 14,8% 13,1% 9,8% 9,8% 6,6% 6,6% 3,3% 3,3% 32,8% organizator cursuri (re)calificare / specializare angajator / mediul privat instituţiile publice locale (AJOFM/ITM/CCIA/DGFP) Crucea Roșie / Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă 3,3% 21,3% 29,5% nu răspund 45,9% Sursa: Sondaj de opinie 169

171 Grafic nr nș/nu pot aprecia 6,4% Considerați că forța de muncă disponibilă la nivel local ar trebui calificată / recalificată? nu 29,2% da 64,4% Domenii calificare / recalificare toate domeniile 47,3% servicii 22,3% sectorul industrial / producție 14,3% construcții / instalații 9,8% sectorul comercial 6,3% Domenii calificare / recalificare Sursa: Sondaj de opinie AJOFM 46,9% Instituțiile de învățământ 20,0% Angajatorii / instituțiile private 15,4% CCIA 8,5% Autoritățile locale 9,2% În pofida procentului redus al celor care au participat la cursuri de formare profesională, 2/3 dintre respondenţi le consideră necesare, indiferent de domeniul de specializare. În cazul în care ar dori să urmeze un curs de calificare/recalificare, cei mai mulţi dintre cei care au răspuns s-ar îndrepta către AJOFM Bistriţa-Năsăud (47%) sau instituţii de învăţământ (20%). IX. Structuri de sprijinire a afacerilor Respondenţii consideră necesară construcţia unor infrastructuri de sprijinire a afacerilor de tip parc industrial şi/sau tehnologic (60% dintre răspunsuri fiind favorabile unei astfel de opţiuni), însă agreează mai puţin construcţia unui centru expoziţional sau a unor spaţii de birouri în municipiu. 170

172 Grafic nr Considerați că ar fi oportună construcția de structuri de sprijinire a afacerilor în municipiul Bistrița? Centru de a fa ceri (spa ții de birouri) 68,8% 27,7% 3,5% Centru expoziționa l 58,4% 38,1% 3,5% Incuba tor a faceri 47,5% 48,5% 4,0% Pa rc industria l / tehnologic 37,6% 59,9% 2,5% 0% 25% 50% 75% 100% Sursa: Sondaj de opinie Nu Da Nș/nu pot a precia X. Parteneriatele public-private Peste 65% dintre cei intervievaţi consideră că încheierea unor parteneriate public-private este o iniţiativă bună. Cei mai mulţi dintre cei întrebaţi consideră că acestea vor avea, pe termen mediu şi lung, un impact pozitiv asupra economiei locale, respectiv a dezvoltării municipiului în ansamblul său. 171

173 Grafic nr Parteneriatele public-private la nivel local sunt o inițiativă bună 50,5% nici,nici 16,8% Grafic nr foarte bună 15,3% Sursa: Sondaj de opinie proastă 4,0% foarte proastă 1,5% nu știu / nu pot aprecia 11,9% Considerați că pe termen mediu și lung parteneriatele public-private vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri din municipiul Bistrița generală a municipiului Bistrița 29,2% 28,2% 47,0% 48,5% 3,5% 4,5% 8,9% 8,9% 10,4% 10,9% 0% 25% 50% 75% 100% în foarte mare măsură în mare măsură în mică măsură în foarte mică măsură nș/nu pot aprecia Sursa: Sondaj de opinie 172

174 Totuşi, numai o treime dintre reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că ar fi interesaţi să intre într-un parteneriat public-privat. Grafic nr Cât de interesat sunteți de un parteneriat public-privat? nici,nici 24,8% puțin interesat 14,4% interesat 26,7% deloc interesat 19,3% foarte interesat 8,9% nu știu / nu răspund 5,9% Sursa: Sondaj de opinie XI. Utilizarea surselor de finanţare Cei mai mulţi dintre respondenţi (78%) consideră că fondurile europene ar trebuie să fie principala sursă de finanţare a proiectelor majore ale comunităţii, urmate de taxele şi impozitele locale, respectiv de fondurile guvernamentale. Cei mai puţini dintre aceştia şi-au îndreptat atenţia către credite. 173

175 Grafic nr Care dintre următoarele surse de finanțare considerați că ar trebuie utilizate cu precădere de autoritățile locale pentru dezvoltarea durabilă a municipiului? Fonduri europene 78,2% 10,4% 4,5% Ta xele și impozitele loca le 11,4% 9,9% 9,4% Fonduri guverna menta le Fondurile din parteneriatele public-priva te Creditele 10,4% 13,9% 28,7% 9,4% 19,3% 11,4% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0% Prioritate 1 Prioritate 2 Prioritate 3 Sursa: Sondaj de opinie 174

176 IV. RESURSE UMANE 4.1. Demografie Începând cu anul 1912 numărul populaţiei municipiului Bistriţa a crescut gradual până în 1966 când s-a dublat aproape (de la 13,236 locuitori în 1912 la locuitori în 1966). În anul 1930, populaţia oraşului era de de locuitori, dintre care români, germani, evrei, maghiari ş.a. În perioada într-un singur deceniu - a avut loc o creştere comparabilă cu cea din intervalul (54 de ani), de la o creştere cu 57,55%. Numărul maxim de locuitori s-a înregistrat la recensământul din 1992, când numărul populaţiei ajunge la locuitori. În deceniul următor, populaţia scade la locuitori. Creşterea vertiginoasă din anii comunismului se datorează industrializării forţate şi exodului populaţiei din mediul rural. După anul 1992, numărul populaţiei scade pentru prima dată cu 7,36% din mai multe cauze, cum ar fi: reducerea semnificativă a activităţilor industriale şi reîntoarcerea în mediul rural, emigrarea în Occident pentru muncă, în condiţiile liberalizării circulaţiei forţei de muncă şi scăderii natalităţii ca urmare a liberalizării avorturilor. Grafic nr Evoluţia populaţiei Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 175

177 Conform datelor primite de la Direcţia judeţeană de statistică, prin Fişa localităţii avem următoarele date statistice privind evoluţia populaţiei municipiului Bistriţa în perioada : Tabel nr Evoluţia principalilor indicatori demografici în perioada Populaţia totală la 1 iulie (stabilă) Populaţia la 1 iulie femei Populaţia cu domiciliul în localitate la 1 iulie Populaţia totală la 1 ianuarie (stabilă) Populaţia la 1 ianuarie femei Născuţi vii Născuţi morţi Decedaţi total Decedaţi sub 1 an Căsătorii Divorţuri Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul din localitate Emigranţi Imigranţi Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 Suprafaţa intravilanului rămânând aceeaşi iar numărul total al populaţiei neînregistrând schimbări semnificative, densitatea rămâne relativ constantă, situaţie care uşurează mult planificările şi proiectele în toate sectoarele vieţii social-economice. Tabel nr Densitatea populaţiei Număr locuitori Suprafaţă intravilan (ha) Densitate 32,46 32,43 32,68 32,99 33,26 Sursa: Oficiul de cadastru şi Anuarul statistic Bistriţa-Năsăud,

178 Analizând rezultatele Recensământului din 2002 pe criteriul sex-vârstă, vom observa că avem de a face cu o populaţie puţin îmbătrânită dacă avem în vedere faptul că, din punct de vedere demografic o populaţie este considerată tânără dacă are sub 5% persoane peste 60 de ani iar datele obţinute ne arată că în 2002 procentul este de 8,94%. Tabel nr Structura populaţiei pe sexe şi vârste la Recensământul din 2002 Bărbaţi Femei Total ani ani ani Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 2010 Tendinţa de îmbătrânire este confirmată de datele existente la nivelul anului 2010, când procentul de persoane cu vârste peste 60 de ani creşte la 11,74%, reprezentând o creştere de 2,8%. În acelaşi timp, procentul populaţiei între 0-14 ani scade de la 18,84% în 2002 la 14,81% în 2010, reprezentând o scădere de 4,03%. Grafic nr Structura populaţiei pe sexe şi vârste, Total Bărbați Femei Total 0-14 ani ani 60+ ani Sursa Anuarul statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud 177

179 Structura pe sexe raportată la Recensământul din 2002 şi la datele din 2010, rămâne relativ constantă: 48,98% bărbaţi în 2002 şi 48,75% în Procentul de femei este de 51,01% în 2002 şi 51,68% în Dacă urmărim structura pe sexe şi vârste în 2002 şi 2010, notăm o situaţie deosebită la grupa de vârstă 0-14 ani în 2002 şi anume că numărul persoanelor de sex masculin este mai mare decât al celor de sex feminin: faţă de 7.566, o situaţie relativ echilibrată la grupa de ani: bărbaţi şi femei şi o tendinţă de creştere a ponderii persoanelor de sex feminin la grupa 60+ ani, respectiv bărbaţi şi femei. În anul 2010, situaţia este următoarea: la categoria 0-14 ani avem bărbaţi şi femei; la categoria de ani avem bărbaţi şi femei, iar la grupa 60+ ani avem bărbaţi şi femei. După cum se poate observa tendinţele în 2010 sunt foarte asemănătoare cu cele din În anul 2010 constatăm o scădere a numărului de tineri faţă de 2002, de la în 2002 la în 2010, fapt cu importante urmări socio-economice pentru viitorul oraşului, o scădere de 18,32%, care aduce în prim plan problema înlocuirii generaţiilor. Conform datelor prezentate mai jos, centralizate la Recensământul populaţiei din 2002, se observă că etnia română este majoritară, cu 90,59% din totalul populaţiei, a doua ca nivel de reprezentare fiind etnia maghiară cu 6,4%, urmată de etnia rromă cu aproximativ 2,5%. Tabel nr Structura etnică la Recensământul din 2002 Etnie Număr % Români ,59 Maghiari ,40 Rromi ,50 Germani 370 0,45 Ucraineni 21 0,02 Evrei 15 0,01 Ruşi lipoveni 7 0,0 Sârbi 7 0,0 Italieni 8 0,0 Turci 5 0,0 Bulgari 4 0,0 Polonezi 3 0,0 178

180 Slovaci 2 0,0 Cehi 1 0,0 Croaţi 1 0,0 Greci 1 0,0 Altă etnie 33 0,04 Etnie nedeclarată 2 0,0 Sursa: Recensământul populaţiei 2002, INS În prezent (1 ianuarie 2011), oraşul are o populaţie de de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,2%), urmaţi de maghiari (6%) şi rromi (3,6%). Populaţia de etnie germană a scăzut foarte mult (în urma emigrărilor masive spre Germania), ajungând la numai 0,2%. Din punctul de vedere al apartenenţei religioase, populaţia de religie ortodoxă reprezintă 82,62% din total, urmată de confesiunile reformată 4,53%, penticostală 4,44%, greco-catolică 3,33% şi romano-catolică 1,8%. În total sunt 15 religii declarate. Un procent de 1,07% îl constituie cei fără religie, religie nedeclarată sau atei. Tabel nr Structura după religie la Recensământul din 2002 Religie Număr % Ortodoxă ,62 Romano-catolică ,80 Reformată ,53 Penticostală ,44 Greco-catolică ,33 Baptistă 867 1,06 Adeventistă de ziua a şaptea 239 0,29 Musulmană 21 0,02 Unitariană 79 0,09 Creştină după Evanghelie 99 0,12 Creştină de rit vechi 11 0,01 Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 258 0,31 Evanghelică 88 0,10 Evanghelică de confesiune augustană 89 0,10 Mozaică 16 0,01 Altă religie 607 0,74 Fără religie 93 0,11 Atei 77 0,09 Religie nedeclarată 110 0,13 Sursa: Recensământul populaţiei 2002, INS 179

181 Cu un mic recul în anul 2007, datorat reducerii natalităţii şi creşterii emigraţiei externe, populaţia municipiului Bistriţa a crescut, în intervalul cu 1,62%. Grafic nr Evoluţia populaţiei totale în perioada , în municipiul Bistriţa Populația totală la 1 iulie (stabilă) Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 Sporul natural în perioada este permanent unul pozitiv, cu un vârf de creştere în anul 2008, când sporul este de +5,0%. Grafic nr Evoluţia numărului decedaţilor şi născuţilor vii în perioada , în municipiul Bistriţa Decedați total Născuți vii Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud

182 Raportul dintre numărul de născuţi vii şi numărul decedaţilor este permanent în favoarea celor dintâi, constatându-se în tot intervalul analizat un spor natural pozitiv şi, deci un potenţial de înlocuire a generaţiilor, pe termen mediu şi lung, favorabil unei dezvoltări socio-economice echilibrate. Tabel nr Mişcarea naturală a populaţiei în municipiul Bistriţa Date absolute Născuţi vii Decedaţi Spor natural Rate la de locuitori Născuţi vii 9,4 10,9 11,5 10,3 11,6 10,6 Decedaţi 5,7 6,4 7,3 6,7 6,6 6,4 Spor natural +3,7 +4,5 +4,2 +3,6 +5,0 +4,2 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 2010 În ceea ce priveşte structura pe vârste, dezechilibrul în favoarea populaţiei de sex feminin se accentuează semnificativ din 2006 în Astfel, în 2006 proporţia femeilor era de 50,03%, iar în 2009, era de 51,41%. În general însă, structura populaţiei pe sexe este una destul de echilibrată. Rata sporului natural este variabilă, cu o scădere mai accentuată în anul 2007 la +3,6, o revenire în 2008 la +5,0% şi iar o scădere în 2009 la +4,2%. Important este că rata rămâne mereu pozitivă şi ca atare, pericolul îmbătrânirii populaţiei este diminuat. Trebuie să menţionăm aici faptul că Bistriţa este unul dintre puţinele municipii ale României în care sporul natural este permanent pozitiv, observându-se păstrarea tendinţei de creştere a populaţiei în 2010 comparativ cu Pe fondul noii politici de liberă circulaţie, au apărut fluxuri migratorii externe şi interne care au modificat ponderea grupelor de vârstă. Tabel nr Mişcarea migratorie a populaţiei în anul 2009 Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul în localitate Soldul schimbărilor de domiciliu Bistriţa Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud,

183 Tabel nr Migraţia internaţională în anul 2009 Imigranţi Emigranţi Soldul mişcării externe Bistriţa Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 La nivelul municipiului Bistriţa se constată un sold pozitiv în ceea ce priveşte migraţia internă: 168 şi un sold negativ în privinţa migraţiei externe de -20, puţin semnificativ raportat la numărul total al populaţiei. Din datele prezentate se pot trage următoarele concluzii: - Structura pe sexe raportată la Recensământul din 2002 şi la datele din 2010, rămâne relativ constantă: 48,98% bărbaţi în 2002 şi 48,75% în Procentul de femei este de 51,01% în 2002 şi 51,68% în 2010; - Numărul de născuţi vii depăşeşte numărul decedaţilor, deşi ambii indicatori sunt în creştere. Sporul natural în perioada este permanent unul pozitiv, cu un vârf de creştere în anul 2008, când sporul este de +5,0%; - Efectivele reduse de populaţie născute după 1990, cu un comportament reproductiv modern şi caracterizate de o mai mare determinare spre migraţie în contextul liberei circulaţii a persoanelor vor avea o contribuţie demografică scăzută faţă de generaţiile anterioare; - În intervalul de timp analizat se observă schimbări importante în structura pe vârste a populaţiei, cu consecinţe importante în plan social şi economic, respectiv asigurarea cu servicii sociale şi cu resurse de muncă pe piaţa economică locală. 182

184 4.2. Infrastructura şi servicii de educaţie universitară După cum se poate observa în tabelul de mai jos, evoluţia numărului de unităţi şcolare de toate tipurile urmează trendul descendent al evoluţiei populaţiei şcolare, dar este determinată şi de alţi factori, cum ar fi comasarea unor şcoli, sau dispariţia treptată a şcolilor de arte şi meserii (transformate în licee) sau a şcolilor postliceale. Tabel nr Infrastructura de învăţământ Unităţi de învăţământ total Grădiniţe de copii Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial Licee Şcoli de arte şi meserii Şcoli postliceale Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud În acelaşi timp, numărul de săli de clasă şi cabinete şcolare rămâne relativ constant, creşte numărul de laboratoare, ateliere şcolare şi terenuri de sport iar numărul de PC-uri creşte spectaculos de la 0 în 2006, la în 2009, datorită acţiunii susţinute de informatizare a învăţământului. 183

185 Tabel nr Situaţia dotărilor din instituţiile de învăţământ Săli de clasă şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare Ateliere şcolare Săli de gimnastică Terenuri de sport PC Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud Populaţia şcolară nu prezintă variaţii semnificative în intervalul de timp analizat, cu excepţia sectorului Profesional/SAM/Licee tehnologice aflate în lichidare. Efectele numărului mai redus de elevi în învăţământul preşcolar se vor resimţi în anii următori. Grafic nr Evoluţia populaţiei şcolare pe niveluri de învăţământ Preșcolar Primar Gimnazial Liceal Profesional/SAM/Licee tehnologice Postliceal/Maiștri A doua șansă / / / / /2011 Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud 184

186 Tabel nr Evoluţia personalului didactic An Personal didactic total Personal didactic în învăţământul preşcolar Personal didactic în învăţământul primar Personal didactic în învăţământul gimnazial Personal didactic în învăţământul liceal Personal didactic în SAM Personal didactic în învăţământul postliceal Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud Este de remarcat scăderea puternică a abandonului şcolar într-un timp relativ scurt de cinci ori în numai cinci ani, o evoluţie demnă de apreciat în condiţiile în care, la nivel naţional, abandonul şcolar este o problemă foarte gravă. Grafic nr Evoluţia ratei de abandon şcolar Municipiul Bistrița / / / / /1010 Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud 185

187 Ca element specific în învăţământul din judeţul Bistriţa-Năsăud, în general şi în municipiul Bistriţa, în special, este existenţa învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, respectiv maghiară şi germană şi ponderea pe care o au elevii de naţionalitate maghiară atât în învăţământul primar cât şi în cel gimnazial. În ceea ce priveşte elevii de naţionalitate germană, avem de a face cu o fluctuaţie, ei apărând înregistraţi doar în anii şcolari 2005/2006, 2006/2007 şi apoi în 2008/2009 şi 2009/2010. Tabel nr Învăţământul primar şi gimnazial în limbile minorităţilor naţionale În ceea ce priveşte învăţământul liceal în limbile minorităţilor naţionale, şi aici predomină elevii de naţionalitate maghiară numai că, procentual, mai mulţi absolvenţi de gimnaziu germani se regăsesc în învăţământul liceal. Tabel nr Învăţământul liceal în limbile minorităţilor naţionale Elevi înscrişi total limba maghiară limba germană Personal didactic total Elevi înscrişi în clasele I-IV limba maghiară limba germană Elevi înscrişi în clasele V-VIII limba maghiară limba germană Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, Elevi înscrişi total limba maghiară limba germană Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 După cum se poate observa în graficele de mai jos, realizate în urma sondajului efectuat, percepţia cetăţenilor municipiului Bistriţa despre calitatea actului educaţional este una majoritar pozitivă: 69,8% în ceea ce priveşte învăţământul preşcolar, 69,6% cu privire la învăţământul 186

188 gimnazial şi 63% aprecieri pozitive asupra învăţământului liceal. De o percepţie pozitivă se bucură şi învăţământul universitar, într-o fază incipientă, printr-o extensie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Grafic nr înv. universitar înv. profesional şi liceal înv. general înv. preşcolar Vă rugăm să apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul educaţional din municipiul Bistriţa 1,9% 5,9% 2,8% 2,3% 0,9% 3,0% 0,8% 4,9% 9,7% 7,0% 11,8% 9,3% 8,7% 9,5% 14,2% 12,9% 15,2% 17,1% 16,5% 16,9% 22,2% 21,4% 24,5% 25,0% 26,9% 33,6% 35,3% 39,7% 0% 15% 30% 45% foarte mulţumit(ă) mulţumit(ă) mai degrabă mulţumit(ă) mai degrabă nemulţumit(ă) nemulţumit(ă) foarte nemulţumit(ă) nu ştiu / nu răspund Sursa: Sondaj de opinie - calitatea actului educaţional - Starea fizică a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ de toate gradele este apreciată pozitiv, poate şi datorită faptului că multe dintre acestea sunt în curs de reparare/restaurare peste 75% din respondenţi sunt mulţumiţi, în diferite grade. 187

189 Grafic nr înv. universitar înv. profesional şi liceal înv. general înv. preşcolar Vă rugăm să apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul educaţional din municipiul Bistriţa 3,6% 4,0% 2,5% 4,4% 2,1% 3,2% 2,1% 3,4% 1,7% 5,3% 7,4% 6,8% 11,6% 11,2% 11,0% 13,1% 11,8% 12,3% 15,0% 26,0% 27,1% 25,2% 26,0% - starea fizică a clădirilor - 32,3% 31,7% 32,3% 32,3% 34,7% 0% 15% 30% 45% foarte mulţumit(ă) mulţumit(ă) mai degrabă mulţumit(ă) mai degrabă nemulţumit(ă) nemulţumit(ă) foarte nemulţumit(ă) nu ştiu / nu răspund Sursa: Sondaj de opinie Ca o concluzie sumativă, aproape 90% din respondenţii participanţi la sondaj consideră că municipiul Bistriţa este un oraş bun (54,1%) sau măcar satisfăcător (34,9%) pentru creşterea şi educarea copiilor. Grafic nr Cum caracterizaţi Bistriţa ca municipiu unde să vă creşteţi şi să vă educaţi copii? excelent 1,9% nu ştiu / nu răspund 5,3% nesatisfăcător 3,8% bun 54,1% satisfăcător 34,9% Sursa: Sondaj de opinie 188

190 Nr. crt. Ocupaţia/calificarea Număr total şomeri cuprinşi la cursuri din care femei Şomeri indemnizaţi Şomeri neindemnizaţi Iniţiere Re/calificare Perfecţionare Specializare Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru 4.3. Formare profesională continuă O modalitate de creştere a şanselor de găsire a unui loc de muncă este aceea de a urma cursuri de recalificare, pentru adaptarea la cerinţele pieţei de muncă. Aceste cursuri sunt organizate, pentru şomeri, atât cei indemnizaţi cât şi cei neindemnizaţi (ieşiţi din perioada de şomaj plătit) de către AJOFM Bistriţa-Năsăud. După cum se poate observa în tabelul de mai jos, numărul cel mai mare de cursanţi este la forma de re/calificare, cursurile fiind organizate în funcţie de cerinţele pieţei muncii. Tabel nr Număr participanţi la cursuri de formare profesională ŞOMERI Forme de pregătire 0 A TOTAL JUDEŢ Bucătar Coafor Cosmetician Fierar,betonist montator prefabricate Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze Lucrător în comerţ Lucrător în structuri pentru construcţii Manichiurist, pedichiurist Operator calculator electronic şi reţele Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie Patiser Sudor Tehnician maseur Zidar pietrar, tencuitor Sursa: AJOFM Bistriţa-Năsăud 189

191 Un alt furnizor de formare profesională continuă este Camera de Comerţ şi Industrie, care organizează cursuri atât pentru şomeri cât şi pentru persoane care nu sunt în situaţie de şomaj, dar care doresc să se recalifice, să se specializeze sau să promoveze profesional. Cursurile organizate sunt în mare parte cursuri de limbi străine, competenţe informatice, competenţe antreprenoriale, managementul proiectelor. Grupele sunt formate din de participanţi, acest număr diferă de la o serie de curs la alta. Nivelul studiilor cursanţilor diferă de la un curs la altul, în funcţie de cerinţele din dosarul de autorizare. Situaţia cursurilor organizate la nivelul anului 2011 este următoarea: Tabel nr Situaţia cursurilor organizate la nivelul anului 2011 Cursuri de iniţiere Cursuri de perfecţionare şi Cursuri de calificare specializare Competenţe informatice Formator Cameristă hotel Competenţe antreprenoriale Contabil Operator la maşini-unelte cu comandă numerică Comunicare în limba engleză - începători Manager proiect Comunicare în limba Expert achiziţii publice germană - începători Administrator pensiune Comunicare în limba engleză turistică - avansaţi Comunicare în limba oficială Comunicare în limba germană avansaţi Cadru tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor Inspector resurse umane Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud În urma sondajului efectuat rezultă că 86% din respondenţi consideră astfel de cursuri ca fiind foarte necesare sau necesare. 190

192 Grafic nr Cât de necesară este pentru şomerii înregistraţi/neînregistraţi din municipiul Bistriţa organizarea de cursuri de recalificare profesională? n?/nr 2,5% foarte necesare 42,7% deloc necesare 0,8% putin necesare 10,8% necesare 43,3% Sursa: Sondaj de opinie Totuşi, 55,4% dintre subiecţi declară că nu au urmat asemenea cursuri, iar dintre cei care au urmat cursurile, cei mai mulţi au urmat cursuri organizate de către angajator sau de către instituţii ale statului ca AJOFM, ITM sau DGFP. Este interesant faptul că un număr mare de respondenţi care spun că au urmat asemenea cursuri nu indică nici calificarea şi nici organizatorul cursurilor. Ar putea fi vorba de deficienţe în informare sau de neînţelegerea sensului întrebării la care trebuiau să răspundă. Grafic nr domeniu (re)calificare / specializare Dvs. personal ați participat în ultimii 2 ani la cursuri de (re)calificare/specializare/perfecționare? nu 85,4% da 11,6% nu răspund 3,0% inginerie / mecanică audit / ctb / ec. / finanțe MRU / protecția muncii project management IT intervenție în caz de urgenţă dezvoltare urbană alimentație publică nu răspund 14,8% 13,1% 9,8% 9,8% 6,6% 6,6% 3,3% 3,3% 32,8% organizator cursuri (re)calificare / specializare angajator / mediul privat instituţiile publice locale (AJOFM/ITM/CCIA/DGFP) Crucea Roșie / Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă 3,3% 21,3% 29,5% nu răspund 45,9% Sursa: Sondaj de opinie 191

193 Din graficul următor rezultă că urmarea unor cursuri de (re)calificare a fost folositoare celor care au beneficiat de ele în proporţie mare, 63,9%, atât pentru promovarea pe o poziţie ierarhică superioară cât şi pentru angajarea într-un domeniu de specialitate. Şi aici este greu de înţeles numărul mare de non-răspunsuri. Grafic nr Dvs. personal ați participat în ultimii 2 ani la cursuri de (re)calificare/specializare/perfecționare? domeniu (re)calificare este solicitat pe piaţa muncii de potenţialii angajatori? nu răspund 3,0% da nu 16,4% 63,9% nu 85,4% da 11,6% nu știu/ nu pot aprecia 19,7% cursurile la care ați participat v-au ajutat să... promovaţi pe o poziţie ierarhică superioară 29,5% vă angajaţi în domeniu de specializare 26,2% nu răspund 44,3% Sursa: Sondaj de opinie 4.4. Cultură Monumente istorice şi muzee Municipiul Bistriţa nu dispune de monumente istorice foarte numeroase şi spectaculoase, dar cele existente definesc destul de clar profilul istoric şi cultural al unei aşezări transilvane importante şi considerăm că ele sunt impresionante mai ales prin atmosfera pe care o creează. Bistriţa îşi arată valoarea mai ales dacă este privită ca un întreg istoric, cultural şi economic. 192

194 Biserica Evanghelică Biserica evanghelică din Piaţa centrală a fost construită de comunitatea saşilor din Bistriţa la sfârşitul secolului al XIII-lea, aproape odată cu înfiinţarea localităţii. Din vechea bazilică romanică nu pot fi identificate azi elemente arhitecturale certe deoarece construcţia a cunoscut o refacere majoră în cursul secolului al XIV-lea iar lucrările se vor finaliza la începutul secolului al XV-lea. Biserica Evanghelică a fost, este şi va rămâne simbolul oraşului. Mânăstirea minorită Ordinul fraţilor minoriţi, sau ordinul franciscanilor, după numele fondatorului sfântul Francisc de Assisi a fost întemeiat în anul 1223 şi s-a difuzat rapid mai ales între coloniştii de origine latină. În Transilvania, cele mai timpurii convente ale ordinului au fost întemeiate la Sibiu şi la Bistriţa. Ordinul franciscanilor a fost atestat la Bistriţa în anul 1228 şi a întemeiat o mânăstire cu biserică şi chilii, care a fost menţionată în mai multe documente din epocă. Din acest ansamblu se mai păstrează azi vechea biserică a mănăstirii. Devenită, după 1848, biserică parohială ortodoxă, este şi astăzi consemnată ca o bazilică de mare frumuseţe, edificiu demn de vizitat şi propice pentru reculegere. 193

195 Cetatea Bistriţei Bistriţa este cel mai nordic burg al Transilvaniei, caracterizat în 1564 de către călătorul italian Giovano Andreea Gramo ca fiind cel mai frumos oraş al Transilvaniei. Prima atestare documentară a oraşului este consemnată în anul 1241 în contextul marii invazii tătare, când localitatea este amintită cu numele de Nosa. La 16 iulie 1264, într-un document papal, oraşul este însă pomenit cu denumirea latină Besterche. Nucleul urban al Bistriţei actuale s-a structurat în jurul Pieţei Centrale, dominată de biserica parohială, iar limitele sale spre est şi vest sunt determinate de cele trei aşezăminte monahale organizate de franciscani, dominicani şi hospitaliţi la sfârşitul secolului al XIII-lea. În preajma acestor mănăstiri s-au format piaţete medievale dintre care, cea din faţa vechii mănăstiri franciscane funcţionează încă. Casa argintarului Monument de arhitectură de la începutul secolului al XVI-lea, fostă locuinţă a unui mare meşter bijutier care i-a înfrumuseţat faţada (între ) cu admirabile ancadramente de piatră în stilul Renaşterii, executate de arhitectul elveţian Petrus Italus. 194

196 Casa Andreas Beuchel Casa Andreas Beuchel, cunoscută şi sub numele de casa Ion Zidaru, din Piaţa Centrală nr.30, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din municipiul Bistriţa. Clădirea are o frumoasă arhitectură de gotic târziu, dar şi cu evidente elemente de arhitectură transilvăneană timpurie, înregistrată în Lista de monumente istorice în 2004 ca monument arhitectural de interes naţional şi universal. Astăzi, în acest edificiu, funcţionează un atractiv restaurant cu o ofertă culinară specifică, iar din anul 2010 va putea oferi, la etaj şi spaţii de cazare cu mobilier şi dotări deosebite. Într-una din încăperile imobilului se are în vedere amenajarea unei colecţii de obiecte reprezentative ale breslelor bistriţene. Centrul cultural municipal George Coşbuc Edificiul cultural municipal, Casa de cultură a municipiului Bistriţa şi Geverbenverein-ul (Casa asociaţiei meseriaşilor) din Parcul Mare al municipiului Bistriţa, situată pe str. Albert Berger la nr. 10, figurează pe Lista Monumentelor Istorice emisă în anul 2004, făcând parte din Ansamblul protejat al oraşului. De-a lungul timpului, clădirea a fost pe rând casă a asociaţiilor meşteşugăreşti, apoi Casă de cultură, iar acum poartă denumirea de Centru Cultural, dar menirea ei a fost dintotdeauna aceeaşi, promovarea actului cultural. 195

197 Piaţa centrală - Marketplatz Piaţa Centrală şi-a câştigat importanţa prin caracter (fiind cel mai vechi nucleu al aşezării umane ce va fi devenit burgul medieval BISTRITZ), prin amplasament, prin fondul construit (ca valoare şi funcţiune). Piaţa este centrul de gravitaţie al oraşului Bistriţa, situată în inima centrului istoric protejat al municipiului Bistriţa. Epicentrul îl reprezintă Biserica Evanghelica care a primit chiar rol de reprezentare a municipiului. De-a lungul istoriei sale oraşul Bistriţa a avut parte de o dezvoltare armonioasă, confirmată de structurile arhitecturale existente care compun un ansamblu urban valoros, valoare certificată prin înregistrarea sa in Lista Monumentelor Istorice ca Ansamblu urban fortificat de interes naţional Trecută prin multe încercări şi transformări, Piaţa Centrală rămâne nucleul municipiului Bistriţa şi punctul de referinţă al istoriei sale. Colegiul naţional Liviu Rebreanu Dezvoltarea a constantă a oraşului şi creşterea numărului de locuitori impuneau suplimentarea spaţiilor destinate învăţământului şi astfel, în luna august 1892, după lungi dezbateri datorate în special găsirii fondurilor necesare construcţiei se ia decizia de construire a unei clădiri noi pentru gimnaziul evanghelic. Inaugurarea a avut loc la 11 octombrie 1911, în prezenţa episcopului dr. Friedrich Teutsch. Acum, în clădire funcţionează Colegiul naţional Liviu Rebreanu. 196

198 Sugălete Ansamblul Sugălete reprezintă un şir de case cu arhitectură gotică cu portic, care ocupă încă din evul mediu frontul de nord al celui mai important ţesut urban al oraşului pe latura de nord a Pieţei Centrale, având azi numere de la 13 la 24. Acest complex este unul dintre cele mai importante exemple de ansambluri arhitecturale urbane medievale păstrate în Transilvania. Alte monumente de arhitectură Banca Naţională Bistriţa Colegiul naţional Andrei Mureşanu Poşta veche 197

199 Monumente de for public Bustul lui Mihai Eminescu Portret Corneliu Baba Bustul lui Alexandru Ioan Cuza Bustul lui Avram Iancu Statuia lui George Coşbuc Bustul lui Liviu Rebreanu Statuia lui Andrei Mureşanu Monumentul evreiesc Lăcaşuri de cult Caracterul multicultural şi tolerant, paşnic, al comunităţii bistriţene este ilustrat şi prin existenţa unui număr de 34 lăcaşuri de cult, din care 4 sunt încadrate în categoria monumentelor istorice şi de cultură. Biserica Evanghelică (1332) 198

200 Biserica Ortodoxă din Piaţa Unirii (fostă mănăstire franciscană) Biserica Romano-Catolică (fostă mănăstire a hospitaliţilor) Sinagoga (1856) 199

201 Muzee şi expoziţii Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Bistriţa Muzeul de Sub Poartă, Livezile Muzeul Casa Argintarului, Bistriţa Casa Memorială Andrei Mureşanu, Bistriţa Galeria Arcade 24 ArtGaleria Galeria de artă Lina Centrul Cultural Municipal George Coşbuc Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud Biblioteca este una dintre cele mai active instituţii de cultură la nivelul întregului judeţ Bistriţa- Năsăud, dar mai ales în municipiul Bistriţa, unde îşi are sediul. Activitatea ei nu se rezumă la a pune la dispoziţia publicului un număr mare de volume tipărite sau pe suport electronic, aici au loc lansări de carte, întâlniri cu scriitori, simpozioane şi dezbateri pe teme dintre cele mai variate, cum ar fi: Ateliere critice manifestare lunară, concursul internaţional de creativitate plastică Odată ca niciodată, Ziua internaţională a limbii materne şi multe altele. Tabel nr Indicatori Biblioteca judeţeană Bistriţa-Năsăud ANI Volume existente număr Colecţii electronice total unităţi fizice Cărţi tipărite şi electronice titluri Utilizatori înscrişi Utilizatori activi Volume eliberate Vizite la bibliotecă Sursa:Biblioteca judeteana Bistrita-Nasaud 200

202 Activităţi culturale La nivelul municipiului Bistriţa se desfăşoară o paletă de activităţi culturale foarte bogată şi variată pe teme de interes local cum ar fi: aniversări, comemorări ale unor personalităţi bistriţene sau care au avut legături strânse cu istoria sau cultura locală şi evenimente importante din istoria comunităţii. Punctul central al activităţii culturale în municipiul Bistriţa este Centrul Cultural George Coşbuc. Oraşul dispune şi de o sala de cinematograf. De o mare importanţă sunt acele activităţi cu participare regională (Transilvania), naţională şi internaţională, din două motive: pe de o parte introduc municipiul într-un circuit cultural mai larg, oferind posibilitatea de a face cunoscute valorile locale, constituind o carte de vizită culturală a oraşului iar pe de altă parte, atrag turişti din ţară şi străinătate care, pe lângă veniturile pe care le aduc, devin agenţi culturali şi turistici credibili ai frumuseţilor şi valorilor bistriţene în locurile/ţările din care vin. Aportul lor în ceea ce priveşte creşterea vizibilităţii şi atracţiei este foarte important pentru dezvoltarea oraşului. O menţiune aparte merită acele activităţi care pun în valoare caracterul multietnic şi multicultural al oraşului cum ar fi: Festivalul Tradiţional al Romilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, "Pfingstenfest" - Festivalul etniilor şi Recitalul cameral organizat la Sinagoga Bistriţa, semn al unei comunităţi tolerante şi nediscriminatorii, în care fiecare etnie se poate manifesta liber şi îşi poate arăta propria contribuţie la suma de valori a oraşului. Printre cele mai importante şi atractive manifestări cultural artistice cu caracter permanent sau periodic se numără următoarele: Concerte de muzică cultă; Gala Culturii Bistriţene; Stagiunea culturală permanentă - Sinagoga Bistriţa; Serbările Bistriţei Medievale ultimul week-end din luna iunie; Festivalul Etniilor de Rusalii "Pfingstenfest"; Zilele municipiului Bistriţa iulie; Festivalul internaţional de folclor "Nunta Zamfirei" august; Festivalul Tradiţional al Romilor din judeţul Bistriţa-Năsăud august; Festivalul Internaţional al Fanfarelor "Mihail Warga" - septembrie 201

203 Festivalul naţional de interpretare a cântecului popular românesc "Pană de păun" noiembrie; Festivalul "Bistriţa Folk" - noiembrie; Festivalul Naţional de Satiră şi Umor "Mărul de Aur"; "Tabăra internaţională de fotografie Bistriţa"; Festivalul concurs "Transilvania Rock"; Festivalul Naţional de poezie "George Coşbuc"; Festivalul Cultural Nosa ; Festivalul Naţional de proză "Liviu Rebreanu"; Festivalul - concurs al cursanţilor Şcolii de Arte Floare de castan - festival - concurs al cursanţilor Şcolii de Arte. Activităţi culturale realizate în colaborare cu autorităţile locale sau cofinanţate de la bugetul local al municipiului Bistriţa Între autorităţile locale - Primărie şi Consiliul local - şi iniţiatorii de proiecte culturale, există o foarte bună colaborare, realizată şi prin finanţarea pe bază de contract a unor activităţi care vizează viaţa culturală a municipiului în general şi introducerea Bistriţei în circuitul cultural naţional şi internaţional, în special, cu beneficii atât sub aspect spiritual cât şi economic, prin atragerea de participanţi şi turişti din ţară şi străinătate. În acest sens, demnă de remarcat este activitatea Fundaţiei Culturale Societatea de Concerte Bistriţa, care a conceput o serie de programe, în ideea de a satisface necesităţile culturale şi de ordin estetic ale locuitorilor municipiului Bistriţa. Fundaţia culturală Societatea de Concerte organizează programe culturale care beneficiază de cofinanţare de la bugetul local al municipiului Bistriţa şi din alte surse: Stagiune muzicală permanentă în municipiul Bistriţa; Cursuri de educaţie muzicală prin prelegeri şi recitaluri (pe viu); Studio de folclor; Stagiune muzicală cuprinzând concerte de jazz şi rock; Stagiune teatrală; Simpozion Naţional de Pictură; Tabară internaţională de fotografie; 202

204 Workshop-uri de regie, actorie, dramaturgie; Program expoziţional de arte plastice şi fotografie; Progam editorial prin editura Charmides a fundaţiei: editare de carte, CD-uri, MC-uri, albume, reviste; Coproducţii de spectacole teatrale, muzicale. Menţionăm câteva proiecte cu impact cultural, social şi economic mai deosebit: Tabel nr Proiecte cu impact cultural, social, economic, derulate în colaborare cu autorităţile locale sau care beneficiază de finanţare din partea autorităţilor locale Nr. Titlu proiect crt. 1. Întâlnirea Saşilor Transilvăneni ediţia a XX a 2. Întâlnirile Europene ale Tinerilor Vara 2010 Domeniu Relaţii internaţionale Relaţii internaţionale 3. Mobilitatea interculturală prin activităţi de Interdisciplinar teatru multilingv şi promovarea internaţională a imaginii municipiului Bistriţa 4. Manifestări jubiliare la 140 de ani de la Educaţie înfiinţarea primei şcoli de agricultură din Transilvania 5. Educaţia prin muzică. Instrumente muzicale Educaţie pentru tinerii artişti bistriţeni 6. Tabăra Cavalerilor Medievali Cultură şi Culte 7. Steagurile Breslelor Bistriţei Medievale Cultură şi Culte 8. Păstrarea Culturii Maghiare Cultură şi Culte 9. Gala Rock-ului Bistriţean Cultură şi Culte 10. Argumente culturale - Festival de poezie şi Muzica Cultură şi Culte Sursa: 203

205 4.5. Infrastructură şi servicii pentru sănătate Infrastructură Prezentăm mai jos infrastructura şi serviciile de care beneficiază comunitatea bistriţeană, care se află în administrarea Consiliului Judeţean Bistriţa - Năsăud şi pentru îmbunătăţirea cărora municipalitatea poate interveni în mod limitat: Tabel nr Indicatori ai sistemului sanitar din municipiul Bistriţa Paturi în spitale sector public număr Paturi în spitale sector privat număr Paturi în creşe sector public număr Medici în sector public persoane Din care: medici de familie sector public persoane Medici sector privat persoane Din care: medici de familie sector privat persoane Stomatologi /dentişti sector public persoane Stomatologi/dentişti sector privat persoane Farmacişti sector public persoane Farmacişti sector privat persoane Personal mediu sanitar sector public persoane Personal mediu sanitar sector privat persoane Spitale sector public Dispensare medicale sector public Cabinete medicale şcolare sector public Cabinete medicale individuale (de familie) sector public Farmacii sector public Puncte farmaceutice sector public Policlinici sector public Centre medicale de specialitate sector public Ambulatorii de spital Cabinete stomatologice individuale sector public Creşe sector public Centre de transfuzie sangvină Spitale sector privat

206 Cabinete medicale de specialitate sector privat Cabinete stomatologice sector privat Laboratoare medicale sector privat Laboratoare de tehnică dentară sector privat Farmacii sector privat Depozite farmaceutice sector privat Cabinete medicale de familie sector privat Cabinete medicale de medicină generală sector privat Alte tipuri de cabinete medicale sector public Laboratoare medicale sector public Sursa: Fişa localităţii Bistriţa Instituţii reprezentative locale: Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa Serviciul de Ambulanţă Judeţean Bistriţa Colegiul Medicilor Bistriţa Colegiul Medicilor Dentişti Bistriţa Ordinul Asistenţilor Medicali şi a Moaşelor din România, Filiala Bistriţa Colegiul Farmaciştilor Bistriţa Casa de Asigurări de Sănătate Bistriţa Personalul sanitar În ceea ce priveşte numărul total de medici, acesta nu suferă schimbări deosebite în intervalul analizat după 2006, când se înregistrează cel mai mic număr de medici. Nu se înregistrează o migrare spre alte localităţi sau alte zone (numeric vorbind). O reducere semnificativă se observă în cazul stomatologilor, al căror număr total scade de la 92 în 2006 la 62 în 2009, o reducere de peste 33%; numărul de farmacişti rămâne relativ constant, cu o uşoară creştere în 2009 iar în cazul personalului mediu avem de-a face cu o anumită stabilitate. (1009 în 2006 şi 997 în 2009). 205

207 Grafic nr Evoluţia personalului sanitar Sursa: Fişa localităţii Bistriţa Un aspect interesant este cel al evoluţiei personalului sanitar din municipiul Bistriţa în ceea ce priveşte sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, public sau privat. Dacă în anul 2006 doar 6,45% dintre medici lucrau în sectorul privat, în anul următor procentul creşte la 18,9%, în 2008 ajunge la 22% iar în 2009 la 22,4%. Grafic nr Evoluţia medicilor în funcţie de sectorul în care activează Sursa: Fişa localităţii Bistriţa 206

208 Situaţia este şi mai evidentă în cazul stomatologilor care prezintă un traseu destul de sinuos. Astfel în 2006 numărul procentului stomatologilor în sectorul privat raportat la numărul total de stomatologi pe municipiul Bistriţa, era de 67,39%, în 2007 el ajunge la 65,7%, în 2008 la 77,5% iar în 2009 la 66,1%. Trebuie menţionată scăderea drastică a numărului de stomatologi atât în sectorul de stat cât şi în sectorul privat, de unde se poate trage concluzia că nu mai este vorba de o migrare dintr-un sector în altul ci de plecarea din municipiul Bistriţa. Grafic nr Evoluţia stomatologilor în funcţie de sectorul în care activează Sursa: Fişa localităţii Bistriţa În ceea ce priveşte farmaciştii, sectorul privat a cunoscut o creştere continuă. În 2006 funcţionau în sectorul privat un procent de 86,4% din total farmacişti, în 2007 erau 87,6%, în 2008 erau 90,54% iar în 2009 erau 90,0%. 207

209 Grafic nr Evoluţia farmaciştilor în funcţie de sectorul în care activează Sursa: Fişa localităţii Bistriţa Migraţia către sectorul privat este mult mai redusă în cazul personalului sanitar mediu 15,9% în 2006, 20,3% în 2007, 21,2% în 2008 şi 25,5% în Procentual, numărul personalului mediu trecut în sectorul privat a crescut constant, dar numeric ponderea cea mai mare o au cei care lucrează în sectorul public, unde este mai mare nevoie de personal mediu decât în cabinetele medicale private. Grafic nr Evoluţia personalului mediu în funcţie de sectorul în care activează Sursa: Fişa localităţii Bistriţa 208

210 În ceea ce priveşte evaluarea, de către cetăţeni, a calităţii dotărilor şi a actului medical în sine se poate constata un decalaj enorm între sectorul de stat şi cel privat. Astfel, în ceea ce priveşte starea fizică şi igienică a clădirilor, 39,4% din respondenţi se declară mulţumiţi de condiţiile oferite în sectorul de stat (1,3% foarte mulţumiţi) şi 82,6% se declară mulţumiţi de condiţiile din sectorul privat (15,6% foarte mulţumiţi). Grafic nr Cum apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul de sănătate publică din municipiul Bistriţa starea fizică şi igienică a clădirilor sanitare de stat (spitale, clinici, cabinete medicale etc.) foarte mulţumit(ă) 1,3% mulţumit(ă) 15,7% mai degrabă mulţumit(ă) mai degrabă nemulţumit(ă) nemulţumit(ă) 22,4% 21,3% 25,4% foarte nemulţumit(ă) 11,8% nu pot aprecia 2,1% Grafic nr % 15% 30% Sursa: Sondaj de opinie Cum apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul de sănătate publică din municipiul Bistriţa starea fizică şi igienică a clădirilor sanitare private (cabinete medicale, laboratoare analiză etc.) foarte mulţumit(ă) 15,6% mulţumit(ă) 46,3% mai degrabă mulţumit(ă) 20,3% mai degrabă nemulţumit(ă) nemulţumit(ă) foarte nemulţumit(ă) nu pot aprecia 7,4% 4,6% 1,3% 4,6% 0% 15% 30% 45% 60% Sursa: Sondaj de opinie 209

211 Dotarea cu aparatură de specialitate în sectorul de stat este mulţumitoare pentru 35,1% din respondenţi (1,9% foarte mulţumiţi), iar în sectorul privat această dotare este apreciată pozitiv de 80,1% dintre respondenţi (16,3% foarte mulţumiţi). Grafic nr Cum apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul de sănătate publică din municipiul Bistriţa dotarea cu aparatură de specialitate a unităţilor sanitare de stat foarte mulţumit(ă) 1,9% mulţumit(ă) 12,9% mai degrabă mulţumit(ă) 20,3% mai degrabă nemulţumit(ă) 32,8% nemulţumit(ă) 19,5% foarte nemulţumit(ă) 9,9% nu pot aprecia 2,7% 0% 15% 30% 45% Sursa: Sondaj de opinie Grafic nr Cum apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul de sănătate publică din municipiul Bistriţa dotarea cu aparatură de specialitate a unităţilor sanitare private foarte mulţumit(ă) 16,3% mulţumit(ă) 43,5% mai degrabă mulţumit(ă) 20,9% mai degrabă nemulţumit(ă) 8,9% nemulţumit(ă) foarte nemulţumit(ă) nu pot aprecia 3,0% 1,5% 5,7% 0% 15% 30% 45% 60% Sursa: Sondaj de opinie 210

212 Decalajul dintre sectorul de stat şi cel privat se menţine şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor: 41,1 % sunt mulţumiţi de serviciile sanitare de stat şi 74,6% sunt mulţumiţi de serviciile sanitare din sectorul privat. Aici trebuie menţionat faptul că decalajul este mai mic pentru că este vorba de calitatea/competenţa factorului uman care mai atenuează lipsurile datorate finanţării deficitare de la buget. Grafic nr Cum apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul de sănătate publică din municipiul Bistriţa calitatea serviciilor sanitare de stat (profesionalism, pregătire, rapiditate, siguranţă) foarte mulţumit(ă) 1,9% mulţumit(ă) 14,0% mai degrabă mulţumit(ă) mai degrabă nemulţumit(ă) 25,2% 25,6% nemulţumit(ă) 18,8% foarte nemulţumit(ă) 12,1% nu pot aprecia 2,3% Grafic nr % 15% 30% Sursa: Sondaj de opinie Cum apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de sistemul de sănătate publică din municipiul Bistriţa calitatea serviciilor sanitare private (profesionalism, pregătire, rapiditate, siguranţă) mulţumit(ă) 43,3% mai degrabă mulţumit(ă) 23,1% mai degrabă nemulţumit(ă) nemulţumit(ă) foarte nemulţumit(ă) nu pot aprecia 8,2% 3,8% 3,0% 5,7% 0% 15% 30% 45% 60% Sursa: Sondaj de opinie 211

213 4.6. SPORT Infrastructură Raportat la numărul de locuitori, municipiul Bistriţa dispune de un număr de baze sportive apreciabil, atât pentru sportul de performanţă cât şi pentru sportul de masă, de recreere. Punctele principale sunt Complexul sportiv Gloria şi Complexul sportiv Sala polivalentă. Elementul central al Complexului Gloria îl constituie terenul de fotbal şi tribunele aferente dar complexul dispune şi de pistă pentru atletism şi sectoare pentru alte sporturi practicate în aer liber. Complexul sportiv Sala polivalentă dispune de sală de jocuri, sală de gimnastică, sală de culturism şi haltere, sală de fitness precum şi o serie de facilităţi cum ar fi un microhotel de 64 de locuri şi o cantină de 80 de locuri, dotări care o fac atractivă pentru organizarea de competiţii cu participare mai largă, naţională şi chiar internaţională. Municipiul mai dispune de o serie de baze mai mici, ale unor cluburi sau asociaţii, ca şi de baze specializate cum ar fi pentru tenis de masă, popice, tenis de câmp sau pârtii şi instalaţii de schi. Pentru sporturile şi agrementul acvatic oraşul dispune doar de 2 bazine/piscine (dintre care una acoperită) şi două microbazine. Tabel nr Prezentarea infrastructurilor sportive existente în municipiul Bistriţa Complexul Sportiv GLORIA Bistriţa teren fotbal central gazonat teren fotbal pregătire gazonat teren fotbal pregătire suprafaţă sintetică Tribuna I cu scaune plastic, ce conţine: 2 săli haltere pregătire 1 sala box pregătire 1 saună 4 vestiare cu grupuri sanitare şi băi Tribuna a II-a cu scaune plastic, ce conţine: 1 sală de atletism - coritan 1 sală pregătire forţă sală pregătire teoretică 1 saună 1 magazie echipament 4 vestiare cu grupuri sanitare şi băi 212

214 microhotel 16 camere a 2 locuri + 1 sală şedinţe Peluza cu scaune plastic, ce conţine: (în construcţie): cantină pentru sportive instalaţie nocturnă suprafaţă sintetică şi, în construcţie, teren 1 şi 2 pistă atletism 400 m zgură cu sectoare de aruncări şi sărituri 4 terenuri tenis zgură Complexul Sportiv - Sala Polivalentă Sala Olimpică de Tenis de Masă Baza Sportivă Mecanica Baza Sportivă Electrotehnica Baza Sportivă "Codrişor" sală pentru jocuri cu 1 tribună pentru locuri vestiare cu grupuri sanitare sală protocol sală culturism cu 8 podiumuri pentru haltere sală de gimnastică - amenajată cu aparatură pentru băieţi microhotel pentru 64 locuri cantină restaurant pentru 80 locuri sală fitness Sediul administrativ cu 16 birouri 1 sală de şedinţe cu 80 locuri sală jocuri cu 20 mese tribună pentru 100 spectatori (demontabilă) 2 vestire cu bai spaţiu cazare pentru 24 locuri teren fotbal gazonat tribună pentru locuri cu 3 vestiare şi grupuri sanitare teren cu dimensiuni reduse pentru pregătire fotbal platformă bituminată pentru jocuri (2 terenuri handbal) microbazin pentru înot 4 terenuri tenis zgură teren fotbal gazonat 3 vestiare cu grupuri sanitare 2 terenuri tenis zgură microbazin de înot bazin în aer liber cu dimensiuni regulamentare 1 microbazin - 2 vestiare şi 2 duşuri în afară 1 teren volei 213

215 Baza Sportivă "Schreiner" Baza Sportivă Viişoara Baza Sportiva Alex Dora Pistă pentru motocros Bistriţa Baza Sportivă Electroplast Baza Sportivă CFR Bazin de înot Codrişor Baza Sportivă Armata 9 BAZE SPORTIVE ÎN ŞCOLI 1 bazin de înot acoperit atipic sală culturism fitness sală squash 2 vestiare cu băi teren fotbal gazonat 3 vestiare cu băi tribună pentru 200 locuri cu împrejmuire 2 terenuri minifotbal cu suprafaţă sintetică şi unul de baschet Instalaţie nocturnă 2 vestiare cu băi pistă motocross omologată FRM Dealul Cighir 2 terenuri tenis zgură 2 vestiare cu băi Pistă plastic popice sală pentru arte marţiale cu vestiare, duş şi grup sanitar 2 terenuri tenis zgură bazin de înot de dimensiuni olimpice teren fotbal gazonat Activităţi sportive În ceea priveşte activitatea sportivă, se constată un număr constant de asociaţii sportive pe ramuri de sport şi de cluburi publice (câte 9 şi respectiv 3 în perioada analizată) dar, în acelaşi timp, o creştere continuă a numărului de cluburi private (de la 24 în 2006 la 41 în 2010). Numărul de sportivi legitimaţi amatori şi profesionişti cunoaşte puţine fluctuaţii, dar creşte continuu numărul de medalii obţinute la campionatele internaţionale (de la 21 în anul 2006, la 38 în anul 2010) şi campionatele şi Cupa României (de la 326 în 2006, la 492 în 2010). Rezultatele bune constatate trebuie puse în corelaţie atât cu interesul acordat de autorităţi sportului de performanţă cât şi cu existenţa şi dezvoltarea unei baze sportive uşor accesibile şi motivante prin facilităţile pe care le oferă. 214

216 Tabel nr Evoluţia principalilor indicatori legaţi de activitatea sportivă Nr. Crt. Denumirea indicatorilor la Structuri sportive a. Asociaţii jud. pe ramură de sport b. Cluburi sp. de drept public c. Cluburi sp. de drept privat d. Asociaţii sportive e. Asociaţii sportive şcolare Sportivi legitimaţi-amatori Sportivi legitimaţi-profesionişti Sportivi în loturile naţionale Medalii cucerite în competiţii internaţionale oficiale Medalii cucerite în competiţii internaţionale de pregătire şi verificare 5. Medalii cucerite la etapele finale ale campionatelor naţionale şi Cupa României Sursa: Comisia de sport a Consiliului local Bistriţa În plan sportiv au fost continuate principalele manifestări care s-au impus de-a lungul timpului în municipiul Bistriţa şi care au fost apreciate de către tinerii bistriţeni. Devenit deja un brand al Bistriţei, Open Cross-ul Gabriela Szabo înscrie municipiul pe lista oraşelor cu tradiţie sportivă. Evenimentul s-a desfăşurat în data de 24 aprilie şi a adunat la start peste 800 de participanţi, atât din judeţul nostru, cât şi din judeţele limitrofe. Concurenţii au fost împărţiţi pe opt categorii de vârstă şi diferenţiaţi pe sexe, astfel: copii, juniori III, juniori II, juniori I, tineret, seniori, veterani 215

217 şi open. Câştigătorii au primit premii ce au constat din bani şi cupe, fiind felicitaţi de marea noastră atletă de talie mondială, Gabriela Szabo. O altă manifestare sportivă cu tradiţie, Cupa Primăverii, s-a desfăşurat în perioada mai, sportivii bistriţeni participând la al treisprezecelea Turneu Internaţional de fotbal al micilor campioni, desfăşurat în oraşul înfrăţit Besancon. Municipiul Bistriţa - Centrul Naţional de Pregătire Olimpică a juniorilor la gimnastică artistică - a găzduit Campionatul Naţional Individual de Gimnastică Artistică Masculină, eveniment în organizarea căruia s-a implicat şi Serviciul Educaţie, Turism din cadrul Primăriei municipiului Bistriţa. Totodată, serviciul a sprijinit şi desfăşurarea Campionatului Naţional de Gimnastică Ritmică de Senioare şi Junioare, organizat de către Federaţia Naţională de Gimnastică Ritmică. La nivelul percepţiei cetăţenilor, activitatea sportivă şi mai ales dotările/facilităţile pe care oraşul le oferă la ora actuală sunt apreciate pozitiv atât pentru sportul de performanţă cât şi pentru cel de amatori/agrement, singurele nemulţumiri fiind cele legate de existenţa unui număr insuficient de amenajări/bazine de înot. Grafic nr Vă rugăm să apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de următoarele aspecte municipale oferta de terenuri şi săli de sport foarte mulțumit(ă) 5,1% mulțumit(ă) mai degrabă mulțumit(ă) 30,7% 29,0% mai degrabă nemulțumit(ă) 21,6% nemulțumit(ă) 8,2% foarte nemulțumit(ă) nu știu/nu pot aprecia 2,7% 2,7% 0% 15% 30% 45% Sursa: Sondaj de opinie 216

218 Grafic nr Vă rugăm să apreciaţi gradul de mulţumire vis-a-vis de următoarele aspecte municipale oferta de bazine de înot, piscine foarte mulțumit(ă) 4,6% mulțumit(ă) 20,9% mai degrabă mulțumit(ă) mai degrabă nemulțumit(ă) 26,0% 25,6% nemulțumit(ă) 13,1% foarte nemulțumit(ă) 7,4% nu știu/nu pot aprecia 2,5% 0% 15% 30% Sursa: Sondaj de opinie 4.7. Asistenţă şi protecţie socială Direcţia Municipală de Servicii Sociale are în structura sa Căminul pentru Persoane Vârstnice, Compartimentul Asistenţă Persoane cu Handicap, Compartimentul Prestaţii Sociale, Oficiul pentru Consilierea Romilor, Cabinetul Stomatologic, Serviciul Financiar Contabil Administrativ, Biroul Administrativ, Cantina de Ajutor Social, Centrul Casa Speranţei şi Centrul de Cazare Temporară a Persoanelor fără Adăpost. Direcţia Municipală de Servicii Sociale este furnizor de servicii sociale acreditat pentru următoarele tipuri de servicii: servicii sociale primare - asistenţă pentru persoanele cu handicap, consiliere pentru persoanele de etnie rromă şi cantină de ajutor social; servicii sociale specializate - centru de cazare temporară a persoanelor fără adăpost, cămin pentru persoane vârstnice, asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice, centru de cazare a tinerelor care provin din instituţii de ocrotire socială. 217

219 Programele de asistenţă şi protecţie socială ale Direcţiei Municipale de Servicii Sociale au fost canalizate în principal pe şase direcţii, şi anume: 1. familia şi copiii; 2. asistenţa persoanelor cu venituri reduse şi situaţie socio-economică dificilă; 3. persoanele vârstnice; 4. persoanele cu handicap; 5. integrarea persoanelor de etnie rromă; 6. persoanele lipsite temporar de adăpost şi tinerele provenite din instituţii de ocrotire socială. Cantina de ajutor social Au beneficiat de serviciile cantinei de ajutor social, în medie, 91 de persoane lunar, cheltuielile fiind de lei. Alocaţia de hrană a fost de 6 lei/zi/porţie. Distribuţia beneficiarilor cantinei de ajutor social a fost următoarea: Tabel nr Evoluţia numărului mediu de persoane cantinei de ajutor social care beneficiază de serviciile Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII număr de beneficiari Sursa: Primăria municipiului Bistriţa În medie, lunar, patru beneficiari ai serviciilor cantinei de ajutor social au efectuat muncă în folosul comunităţii, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al cantinei de ajutor social. Căminul pentru persoane vârstnice Asistenţa socială a persoanelor vârstnice a vizat, prin obiectivele propuse şi serviciile prestate de personal calificat, îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării sociale şi reintegrarea socială. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice s-a realizat în două forme: a. instituţionalizată, prin intermediul serviciului Căminul pentru Persoane Vârstnice ; b. la domiciliul persoanelor, prin intermediul Compartimentului de Asistenţă la Domiciliu a Persoanelor Vârstnice. 218

220 Căminul pentru Persoane Vârstnice are o capacitate de 47 locuri, numărul mediu de persoane vârstnice asistate lunar în anul 2010 fiind 21. În cadrul căminului, îngrijirea persoanelor vârstnice este permanentă, acestea beneficiind de cazare, preparare şi servire hrană (mic dejun, prânz şi cină), igienă personală, igiena spaţiilor de locuit, igiena îmbrăcămintei, asistenţă medicală, psihologică şi socială. Pentru serviciile oferite, s-a stabilit o contribuţie de întreţinere în cuantum de 577 lei/lună din partea persoanelor vârstnice internate. Tabel nr Centre rezidenţiale de asistenţă socială Judeţul Bistriţa-Năsăud Asistenţa socială pentru copii cu dizabilităţi - număr centre număr copii asistaţi Asistenţa socială pentru adulţi cu dizabilităţi - număr centre număr persoane asistate Asistenţă socială pentru vârstnici - număr centre număr persoane asistate Sursa: Primăria municipiului Bistriţa Tabel Situaţia alocaţiilor familiale complementare şi de susţinere pentru familiile monoparentale, în plată pe anul 2010: Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Alocaţii complementare Monoparentale Sursa: primăria municipiului Bistriţa Tabel Sumele cheltuite pentru plata alocaţiei familiale complementare şi de susţinere monoparentală: luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Comp lemen tare Mono parent ală total Sursa: Primăria municipiului Bistriţa 219

221 Tabel nr Evoluţia numărului de persoane cu dizabilităţi în funcţie de tipul de handicap * Municipiul Bistriţa Număr persoane cu handicap total, din care - adulţi copii Număr persoane cu handicap în judeţ total, din care fizic somatic auditiv vizual mintal psihic asociat HIV/SIDA boli rare Număr de persoane cu handicap total, din care uşor mediu accentuat grav Număr de persoane cu handicap neinstituţionalizaţi total, din care adulţi copii Sursa: Primăria municipiului Bistriţa Evoluţia numerică a persoanelor cu diferite tipuri şi grade de handicap este inexplicabilă şi greu de justificat. Pe total, numărul persoanelor cu handicap creşte, în intervalul cu 58,55%. Creşterea numărului de persoane cu handicap este mai mare la categoria adulţi - 59,48%, în timp ce la copii este de doar 17,19%. Pe tipuri de handicap, ponderea cea mai mare o au adulţii cu handicap vizual şi psihic/mental şi cu un nivel de gravitate accentuat sau grav. Marea majoritate a persoanelor cu handicap nu este instituţionalizată, atât în cazul adulţilor cât şi al copiilor. 220

222 Tabel nr Persoane care primesc venitul minim garantat (VMG) * Municipiul Bistriţa Număr persoane care primesc VMG - număr familii număr persoane * la data de 1 iulie 2011 Sursa: Primăria municipiului Bistriţa Numărul familiilor şi al persoanelor care primesc venitul minim garantat a scăzut cu 30-40% în perioada Dupa o perioadă de avânt economic, la sfârşitul anului 2010 se revine la un număr asemănător celui din 2006, ca efect al creşterii şomajului dar şi al reevaluării criteriilor după care se acordă venitul minim garantat. Tabel nr Persoane care primesc ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu energie termică: gaze naturale, lemne, cărbune, combustibili petrolieri Municipiul Bistriţa Număr familii care au făcut cerere de ajutor pentru încălzire Număr familii beneficiare de ajutor pentru încălzire Sursa: Primăria municipiului Bistriţa Numărul familiilor care solicită şi primesc ajutor pentru încălzirea locuinţei cunoaşte un trend descendent foarte abrupt, o scădere cu 70,62% din cauza creşterii nivelului venitului minim în funcţie de care se acordă acest ajutor. Tabel Copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate Municipiul Bistriţa Număr de familii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate la sfârşitul perioadei total, din care: - cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate - cu părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate *

223 Număr de copii la sfârşitul perioadei raportate total, din care: - număr de copii aflaţi în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie Sursa: Primăria municipiului Bistriţa Numărul de familii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate nu este foarte mare, dar ca element specific este faptul că în proporţie de peste 99% copiii rămaşi acasă se află în îngrijirea unor rude, fără o altă măsură de protecţie. Tabel nr Organizaţii neguvernamentale active în comunitate Nume ONG Asociaţia AFI Profamilia Asociaţia Caritas Eparhial Greco-Catolic filiala Bistriţa Asociaţia Clubul Amazoanelor Asociaţia Nevăzătorilor Bistriţa Asociaţia Benita Fundaţia Bucurie Centrul Creştin de Reintegrare Socială Onisim Fundaţia Inocenti Asociaţia Autism Europa Bistriţa Sursa: Primăria municipiului Bistriţa Domeniu de activitate Violenţa domestică Îngrijire şi asistenţă socio-medicală la domiciliu a persoanelor vârstnice Consiliere socio-medicală a femeilor cu cancer de sân Persoane cu dizabilităţi Grădiniţă socială Tineri cu dizabilităţi Reintegrarea persoanelor care au executat pedepse privative de libertate Copii şi tineri cu dizabilităţi Copii cu autism Tabel nr Proiecte derulate de fundaţii Nr. crt Beneficiar Titlu proiect 1 Fundaţia Inocenţii Serviciul de intervenţie timpurie pentru copii şi tineri cu dizabilităţi de pe raza Mun. Bistriţa 2 Clubul Amazoanelor Bistriţene Participă şi te Ajută 3 Asociaţia Vera Caritas Cantina socială, samarinean milostiv, serviciul în cadrul centrului multifuncţional pentru persoane aflate temporar în situaţie de dificultate. 4 Asociaţia Benita Grădiniţa Socială Benita 222

224 5 Asociaţia Nevăzătorilor din România Filiala Judeţeană Bistriţa 6 Consiliul Judeţean al persoanelor vârstnice 7 Asociaţia Autism Europe Bistriţa Ghidul persoanei cu dizabilităţi Clubul municipal al persoanelor vârstnice Grup de suport social pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi tulburări conexe Sursa: Primăria municipiului Bistriţa În ceea ce priveşte numărul de ONG-uri, se constată un număr destul de mic al celor implicate în activităţi de sprijin al diferitelor categorii de persoane cu probleme sociale, mult mai puţine decât al organizaţiilor implicate în activităţi culturale, de mediu, etc. Pensii Tabel nr Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară Pensionari asigurări sociale de stat UM număr mediu anual pers pensia medie lunară lei * Pensionari agricultori - număr mediu anual pers pensie medie lunară lei * * din 2005 lei RON Sursa: Casa Judeţeană de pensii Bistriţa-Năsăud 223

225 Grafic nr Structura pe tipuri de pensii Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 2010 Tabel nr Situaţia pensionarilor la nivelul municipiului Bistriţa Număr de pensionari de asigurări sociale de stat Număr de pensionari agricultori Beneficiari de legi speciale iulie Sursa: Casa judeţeană de pensii Bistriţa-Năsăud În municipiul Bistriţa, numărul pensionarilor cunoaşte un trend ascendent în cadrul categoriei de pensionari de asigurări sociale de stat - de la în 2006 la în 2010 şi în iulie Pe de altă parte, un trend descendent s-a înregistrat la numărul de pensionari agricultori şi al celor care beneficiază de prevederile unor legi speciale. 224

226 Grafic nr Evolutia fondului de pensii-mii lei 2011 iulie Sursa: Casa Judeţeană depensii Bistriţa-Năsăud Fondul de pensii înregistrează, în perioada o evoluţie ascendentă rapidă, practic în această perioadă volumul fondului de pensii se dublează. Această situaţie trebuie pusă în legătură şi cu evoluţia ascendentă a numărului de pensionări pe caz de boală şi a celor anticipate, unde o analiză atentă pare a fi foarte necesară, ca şi în cazul creşterii nejustificate a numărului de persoane cu handicap. Grafic nr Evolutia numarului de pensionari pe caz de boala 2011 iulie Sursa: Casa judeţeană de pensii Bistriţa-Năsăud 225

227 Grafic nr Evolutia numarului de pensionari anticipati 2011 iulie Sursa: Casa judeţeană de pensii Bistriţa-Năsăud Şomaj Problemele şomajului şi sărăciei sunt considerate cele mai grave pentru respondenţii din sondajul efectuat pentru realizarea SDL, cu procente de 37,4% şi 22,2%. Grafic nr Care consideraţi că sunt cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă comunitatea din municipiul Bistriţa? rata ridicată a şomajului 37.4% sărăcia / nivelul de trai scăzut 22.2% cetăţenii de etnie rromă grupurile defavorizate fără susţinere (copii, bătrâni, persoane cu dizabilităţi) cerşetorii / oamenii fără adăpost traficul de droguri / etnobotanice comportamente sociale deviante indiferenţa / nepăsarea oamenilor lipsa locuinţelor sociale şi pentru tineri lipsa unităţilor şcolare speciale 11.6% 9.5% 9.3% 7.4% 6.3% 5.3% 4.0% 17.3% numărul ridicat al asistaţilor sociali 2.3% Sursa: Sondaj de opinie 226

228 Această percepţie este potenţată şi de convingerea a 45,3% dintre respondenţi că îşi vor găsi foarte greu un loc de muncă, la care se adaugă 36,8% care consideră că şi-ar putea găsi un loc de muncă într-o perioadă lungă de timp, respectiv 4-6 luni. Grafic nr Credeți că la nivelul municipiului Bistrița populația care are capacitate de muncă își poate găsi un loc de muncă? Da, într-o perioadă scurtă de timp (1-3 luni) 12,9% nș/nu pot aprecia 3,4% nu răspund 1,3% Da, într-o perioadă lungă de timp (4-6 luni) 36,8% Nu, oferta locurilor de muncă vacante este foarte redusă 45,5% Sursa: Sondaj de opinie Comunitatea rromă Oficiul pentru consilierea romilor Oficiul pentru Consilierea Romilor este un compartiment de specialitate care are ca scop îmbunătăţirea accesului cetăţenilor de etnie romă la serviciile sociale, în condiţiile prevăzute de lege şi prevenirea fenomenului de marginalizare socială a persoanelor şi familiilor de etnie romă din municipiul Bistriţa. Direcţia Municipală de Servicii Sociale, prin compartimentele de specialitate, facilitează accesul cetăţenilor romi la serviciile sociale, prin acordarea drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi participarea acestora la viaţa economică. Direcţia Municipală de Servicii Sociale, prin Oficiul pentru Consilierea Romilor, a întreprins o serie de activităţi care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei romilor din municipiul Bistriţa, după cum urmează: 227

229 1. Organizarea de întâlniri trimestriale ale primarului cu reprezentanţii romilor, în conformitate cu domeniul sectorial Administraţie publică şi dezvoltare comunitară, comunicare şi participare civică - H.G.R. nr. 522/2006. În cadrul acestor întâlniri de lucru au fost discutate problemele cu care se confruntă cetăţenii de etnie romă din municipiul Bistriţa, printre care amintim: punerea în legalitate a cetăţenilor de etnie romă din localitatea componentă Sărata cu privire la actele de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor sau întocmirea anchetelor sociale pentru cetăţenii de etnie romă care au acumulat datorii la plata chiriei. 2. Identificarea persoanelor care nu au acte de identitate. S-au desfăşurat acţiuni de identificare a persoanelor fără acte de identitate şi sprijinirea acestora în vederea obţinerii actelor de identitate. Pe parcursul anului 2010 au fost efectuate 3 anchete sociale pentru scutirea de la plata penalităţilor acumulate la chirie şi au fost identificate 57 de persoane de etnie romă care locuiesc pe raza municipiului Bistriţa şi care nu au acte de identitate sau ale căror acte de identitate sunt expirate. În acest sens s-a colaborat cu Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanelor în vederea punerii în legalitate a acestora. 3. Combaterea discriminării pe criteriul etnic şi prevenirea excluziunii/marginalizării sociale pe criterii etnice. Printre acţiunile desfăşurate se numără creşterea numărului de persoane de etnie romă care accesează serviciile sociale şi îmbunătăţirea percepţiei asupra comunităţilor de romi. Au accesat servicii sociale: 49 de persoane de etnie romă beneficiază de serviciile Cantinei de Ajutor Social; 49 de familii de etnie romă beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; 120 de familii de etnie romă sunt beneficiare de alocaţii familiale complementare şi de susţinere pentru familia monoparentală; au fost acordate ajutoare pentru încălzirea locuinţei pentru perioada ianuarie-martie 2010, respectiv noiembrie-decembrie 2010, persoanelor de etnie romă care au domiciliul pe raza municipiului Bistriţa şi folosesc pentru încălzirea locuinţei atât gaze naturale, cât şi lemne; 228

230 în baza H.C.L. nr. 82/ , 183 de copii de etnie romă au beneficiat de prestaţii financiare excepţionale pentru prevenirea abandonului şcolar. Valoarea acestor ajutoare se ridică la suma de lei. 4. Crearea unui cadru favorabil de dezvoltare socio-economică a comunităţii de romi din municipiul Bistriţa. Acţiuni desfăşurate: prevenirea abandonului şcolar şi creşterea interesului pentru activităţile educaţionale şi şcolare şi creşterea accesului cetăţenilor de etnie romă la serviciile medicale. Rezultate: 31 de anchete sociale pentru obţinerea burselor sociale pe motive medicale; 8 anchete sociale pentru obţinerea burselor pentru studenţi studcard ; 14 anchete sociale efectuate pentru completarea dosarelor în cadrul programului Euro 200 ; 101 anchete sociale pentru Programul Bani de liceu destinat elevilor aflaţi în situaţii de dificultate; Proiectul Phare 2006 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, cu titlul Unitate medicală mobilă pentru romii din localitatea componentă Sărata, în valoare de ,18 euro. 5. Prevenirea şi combaterea fenomenului de cerşetorie în municipiul Bistriţa. Acţiunile desfăşurate au constat în identificarea persoanelor care locuiesc fără forme legale pe raza municipiului Bistriţa precum şi aplanarea conflictelor, reducerea fenomenului de cerşetorie, prevenirea actelor antisociale şi tulburarea liniştii publice. 6. Activităţi culturale au vizat în principal organizarea Zilei Internaţionale a Romilor - 8 aprilie şi a Festivalului Tradiţional al Romilor - 15 august Obiective majore pentru anul 2011: organizarea de întâlniri trimestriale ale primarului cu reprezentanţii romilor în conformitate cu domeniul sectorial Administraţie publică şi dezvoltare comunitară, comunicare şi participare civică - H.G.R. nr. 522/2006; sprijinirea cetăţenilor de etnie romă în vederea obţinerii drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare (ajutor social, cantina de ajutor social, alocaţii complementare şi de susţinere monoparentală etc.); 229

231 sprijinirea cetăţenilor de etnie romă din municipiul Bistriţa în vederea obţinerii actelor de identitate şi stare civilă; colaborarea cu reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale statului în vedere identificării/soluţionării problemelor cu care se confruntă comunitatea romilor din municipiul Bistriţa. Din sondajul realizat în rândul comunităţii rrome se pot trage următoarele concluzii: Abandonul şcolar reprezintă o problemă acută, fiind situat într-un procent de peste 20%; Cetăţenii neşcolarizaţi sunt în procent de peste 4%, Persoanele cu dizabilităţi sunt în procent de 2%; Pensionarii sunt în procent de peste 5%; Numărul persoanelor angajate nu depăşeşte 14%; Numărul persoanelor fără ocupaţie depăşeşte 22%; Numărul persoanelor asistate social se apropie de 20%; Numărul persoanelor aflate în detenţie depăşeşte 1%; Numărul persoanelor plecate în străinătate depăşeşte 6%. Grafic nr Numarul persoanelor plecate in strainatate - 6% Numarul persoanelor aflate in detentie - 1% Numarul persoanelor asistate social - 20% Numarul persoanelor fara ocupatie - 22% Numarul persoanelor angajate - 14% Pensionarii - 5% Persoanele cu dizabilitati - 2% Cetatenii nescolarizati - 4% Abandonul scolar - 20% Sursa: Sondaj de opinie 230

232 Din acelaşi sondaj rezultă că un procent important din subiecţii intervievaţi consideră cetăţenii de etnie rromă ca o problemă socială gravă 17,3% - pe locul 3 după rata ridicată a şomajului şi sărăcia/nivelul de trai scăzut şi mult înaintea unor probleme cum ar fi traficul de droguri/etnobotanice sau lipsa locuinţelor sociale pentru tineri. Totuşi din răspunsurile privind atitudinea faţă de grupurile defavorizate primite la sondajul realizat se observă că autorităţile şi societatea civilă acordă cea mai mare atenţie bătrânilor 62,2% şi cea mai mică atenţie şomerilor 47,2%. Atenţia mai scăzută acordată ultimei categorii poate fi explicată prin situaţia temporară a statutului de şomer şi prin faptul că şomerii fac parte, totuşi, din populaţia activă, chiar dacă nu şi ocupată. Grafic nr Care grup defavorizat consideraţi că ar trebui sprijinit mai mult în viitor? şomeri înregistraţi / neînregistraţi 21,1% bătrâni 19,2% nu ştiu / nu pot aprecia 7,2% persoane cu dizabilităţi 18,8% persoane cu venituri reduse 16,1% Sursa: Sondaj de opinie copii institutionalizăţi 17,6% Când este vorba de ceea ce ar dori respondenţii să se întâmple, pe primul loc se situează şomerii, pe locul 2 bătrânii iar copiii instituţionalizaţi trec de pe locul 2 pe penultimul loc. Explicaţia credem că are la bază faptul că pentru şomeri nu există, practic, instituţii sau activităţi de sprijin în perioada în care aceştia se află în dificultate datorită lipsei unui loc de muncă. 231

233 Grafic nr Care consideraţi că sunt cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă comunitatea din municipiul Bistriţa? rata ridicată a şomajului 37.4% sărăcia / nivelul de trai scăzut 22.2% cetăţenii de etnie rromă grupurile defavorizate fără susţinere (copii, bătrâni, persoane cu dizabilităţi) cerşetorii / oamenii fără adăpost traficul de droguri / etnobotanice comportamente sociale deviante indiferenţa / nepăsarea oamenilor lipsa locuinţelor sociale şi pentru tineri lipsa unităţilor şcolare speciale 11.6% 9.5% 9.3% 7.4% 6.3% 5.3% 4.0% 17.3% numărul ridicat al asistaţilor sociali 2.3% Sursa: Sondaj de opinie În ierarhia gravităţii problemelor sociale cu care se confruntă comunitatea locală este de reţinut faptul că problema cetăţenilor de etnie rromă se află pe locul trei, lucru care denotă mai mult o atitudine decât o gravitate reală în buna funcţionare a comunităţii în general. 232

234 V. POTENŢIAL TURISTIC Reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud şi principalul centru urban, administrativ, economic şi cultural al acestuia, municipiul Bistriţa este, în pofida poziţiei relativ periferice şi a mărimii demografice care îl poziţionează pe poziţia a cincea ca mărime în contextul teritoriului Regiunii de Nord-Vest, unul din componentele importante ale armăturii urbane a României, ale cărui impact şi influenţă se reflectă asupra unui spaţiu dispus de-a lungul unor culoare de urbanizare de interes naţional şi regional, influenţate fiind de configuraţia reliefului (culoarul Suceava-Bistriţa- Beclean-Dej, culoarul Bistriţa-Sărăţel-Teaca-Reghin şi culoarul Bistriţa-Năsăud-Maramureş). Preluând amplasamentele unor importante situri anterioare (descoperirile arheologice relevă urme ale culturilor neolitice, epoca bronzului la nord de oraş în locul numit Sub Cetate, dacice şi daco-romane, şi post-romane, ultimele pe terasa Cighir şi la est de oraş) şi graţie amplasării sale în lungul unei importante artere comerciale care asigură legătura între principalele centre comerciale din proximitatea acesteia (Baia Mare, Dej, Târgu Mureş) sau la scară mai mare (Transilvania şi Moldova vecină), Bistriţa a reuşit încă din Evul Mediu timpuriu (sec. XIII-XIV, perioadă în care, meşteşugurile şi comerţul au devenit activităţi de bază, confirmate de obţinerea încă din 1353 a dreptului de a ţine târg anual de 15 zile şi primirea dreptului de a poseda pecete proprie - cap de struţ încoronat, cu potcoava de aur în cioc) să îşi asigure o dezvoltare prosperă, conturându-se şi impunându-se treptat şi printr-o evoluţie spiralată, ca unul dintre cele mai importante oraş al Transilvaniei, alături de Sighişoara, Sibiu şi Braşov (postură asigurată şi de stabilirea de legături economice durabile, derulate şi în veacurile următoare, cu Valea Rodnei şi Moldova). Ansamblul factorilor naturali, precum şi condiţiile social-istorice şi economice au condus, în timp, la individualizarea unui ansamblu geografic urban complex şi original, cu o rezonanţă puternică pe multiple planuri, care s-a impus prin componente, în ultima jumătate de secol, şi din punct de vedere turistic, graţie unei reflectări şi materializări directe şi/sau indirecte în grade diferite într-o ofertă turistică valoroasă şi diversificată şi în caracteristicile fenomenului turistic la scară localregională. În acest context, se impune prezenţa unui potenţial turistic complex - atât natural, cât mai ales antropic - care se constituie nu doar ca premisă şi factor fundamental de dezvoltare a turismului, 233

235 ci şi ca ofertă turistică primară care individualizează municipiul Bistriţa în cadrul Judeţului Bistriţa-Năsăud şi al Transilvaniei şi fără de care fenomenul turistic nu ar putea exista, din însăşi lipsa obiectului activităţii sale. Arealul geografic al municipiului Bistriţa integrează, alături de centrul urban propriu-zis, şase localităţi limitrofe (Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea, Viişoara) şi se suprapune, din punct de vedere spaţial peste unitatea colinară a Dealurilor Bistriţei, mai exact, peste una dintre subcomponente majore ale acesteia Depresiunea Bistriţa-Livezile delimitată la N şi NV de culoarul Someşului Mare, la SV de valea Dipşei până la Şirioara şi în continuare culoarul Şieului până la confluenţa cu Someşul, iar la E printr-o denivelare de câteva sute de metri care o separă de Munţii Călimani şi Bârgău. Pe acest fond, litologia, tectonica şi procesele morfologice au condus la individualizarea, în timp, a unui relief colinar tipic, de dealuri si depresiuni, fragmentat de o reţea bine reprezentată numeric de afluenţi ai Şieului (Ghinda şi Valea Tărpiului/Valea Căstăilor, fiind cei mai importanţi pentru municipiul Bistriţa, chiar dacă au debite reduse). Aceştia au contribuit direct şi nemijlocit la geneza unei succesiuni de terase bine conturate (îndeosebi pe dreapta râului Bistriţa, caracterizat în acest sector prin asimetrie, podurile întinse ale acestora oferind condiţii optime pentru extinderea areală şi desfăşurarea în trepte uşoare a vetrei oraşului), care însă se remarcă cu mai puţin aplomb sub aspect vizual şi nu au stimulat conturarea unei diversităţi estetico-peisagistice deosebite Resursele turistice ale cadrului natural reflectă această stare de lucruri şi nu se impun prin valenţe atractive deosebite, dar îşi aduc aportul la diversificarea şi nuanţarea ofertei turistice generale a municipiului Bistriţa, coagulând un peisaj antropizat deosebit de personalizat Potenţialul turistic peisagistic al reliefului (potenţialul morfoturistic) se distinge prin câteva amplasamente dominante prezentând contraste morfologice evidente (altitudinea minimă a vetrei construite, de 345 m, se înregistrează în lunca râului Bistriţa în partea de SV a oraşului, iar cea maximă, de 450 m, pe versantul nord-vestic al Dealului Nucet), asigurate de o serie de unităţi morfologice colinare orientate pe direcţie NE-SV, incluzând: Dealul Cocoşului (520 m), Nucet (528 m), Mocilor (602 m), Dealul Budacului (475 m) în sud-est, respectiv Dealul 234

236 Sigmirului (485 m) şi Dealul Cetăţii (681 m), alături de dealul Ruja (475 m), Dealul Schulerwald (469 m), Dealul Hebel (546 m) de la nord de Bistriţa, oferind posibilitatea surprinderii unui ansamblu panoramic dublu (spre Bistriţa şi, implicit, asupra întregii depresiuni intracolinare şi spre nord, înspre depresiunea Dumitra). O perspectivă şi mai largă asupra întregii arii metropolitane a Bistriţei poate fi percepută graţie existenţei a două unităţi deluroase dominante, amplasate la periferia acesteia: Culmea Şieului (647 m, de unde poate fi vizualizată, dinspre vest întreaga zonă în studiu), respectiv Dealul Cuşmei, găzduind şi cel mai important masiv forestier montan din întreaga zonă, marcat prin culmi cu roca la zi şi cu versanţi abrupţi şi cu altitudini ridicate (maximul atingând 949 m, cea mai mare altitudine din zona de referinţă, ce oferă o panoramă largă asupra întregului periurban şi de unde începe, spre est şi nord-est) Potenţialul climatic şi bioclimatic-turistic specific municipiului Bistriţei şi arealului său periurban este caracteristic regiunilor colinare cu altitudini absolute cuprinse în ecartul m, cu trăsături specifice legate de prezenţa unităţii depresionare larg deschisă spre vest, închisă în partea răsăriteană de Munţii Bârgăului şi Călimani, favorizând conturarea unui climat de adăpost, reflectat prin valorile ridicate ale calmului atmosferic (56,7%, cu valori maxime în decembrie, 80,3%) şi cu manifestarea frecventă în anotimpul rece a inversiunilor de temperatură (materializate cu precădere în ianuarie şi februarie prin apariţia frecventă a temperaturilor de până la 25 0 C). Pe acest fond, principalele elemente care definesc bioclimatul specific zonei au următoarele valori: - componenta termică se situează, în profil mediu multianual, în jurul valorii de 8,2 grade C (la staţia meteorologică Bistriţa, scăzând treptat spre compartimentele marginale pe măsura creşterii altitudinale), temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -4,4 0 C, iar cea a lunii iulie de 19,1 0 C şi o amplitudine termică medie anuală de 23,5 0 C (fapt care denotă un continentalism mai pronunţat faţă de Câmpia Transilvaniei situată în proximitatea vestică a unităţii analizate, cu valori amplitudinale cuprinse între C); - factorul hidric se implică atât prin precipitaţiile medii anuale ridicate (care ating cca 680 mm şi cresc înspre culmile mai înalte din spaţiul marginal, care determină o intensificare a 235

237 activităţii frontale şi imprimă un caracter dinamic maselor de aer) cât şi prin umiditatea relativă a aerului (ridicată pe tot parcursul anului); - componenta dinamică (vântul) este caracterizată printr-o frecvenţă predominantă din direcţie vestică, conform circulaţiei generale a atmosferei, dar specificul morfologic (orientarea reliefului depresiunii pe direcţie NE-SV) şi altitudinal induce o serie de devieri ale acestora pe direcţie SV şi NE (ultimele se resimt mai pronunţat în perioada de iarnă, datorită pătrunderii crivăţului pe Culoarul Bârgăului). Pe fondul general conturat mai sus, oraşul Bistriţa beneficiază de un microclimat specific urban, în care elementele climatice sunt influenţate şi modificate în varii maniere şi ponderi de prezenţa ansamblurilor construite, activităţile economice, traficul rutier, etc. Condiţiile bioclimatice de sejur în această regiune, reprezentate de factorii termici, hidrici (umezeala) şi cei dinamici ai atmosferei, la care se adaugă radiaţia solară, aeroionizarea atmosferei, concurează la înregistrarea unor indici climatici favorabili practicării de activităţi turistice în aer liber (mai ales a aeroterapiei şi helioterapiei). Astfel, numărul de zile cu confort termic, când organismul uman în repaus şi cu îmbrăcăminte uşoară nici nu cedează nici nu trebuie să acumuleze căldură, depăşeşte 10 zile în luna iulie. Comparativ, disconfortul termic este moderat, atât cel prin încălzire cât şi cel prin răcire, care oscilează între 5-10 zile, în aceeaşi lună (valorile mici din arealele joase datorându-se poziţiei de adăpost conferită de unităţile montane înconjurătoare şi a unui grad de împădurire relativ ridicat pe ansamblul regiunii) şi tot atâtea cu disconfort prin răcire (iarna). Fiind o regiune relativ adăpostită prin baraj orografic, atât faţă de influenţele din nord-est, cât şi cele din nord-vest, se remarcă un număr ridicat de zile cu confort termic prin adăpost de vânt, de zile, medie multianuală pentru luna iulie, la ora 13. În schimb, zilele cu disconfort prin răcire cresc proporţional cu altitudinea, putând depăşi 10 zile la altitudini de m, iar la înălţimile mai mari din zona montană din estul arealului ajungând să depăşească 15 zile şi chiar mai mult. Stresul bioclimatic relevă valori medii situate între 30-40, comparativ cu indicele de stres bioclimatic din regiunea montană înaltă a Călimanilor vecini, unde la altitudini de peste 2000 m acesta depăşeşte 100. Toate acestea concură la individualizarea unui bioclimat sedativ, indiferent, de cruţare specific regiunilor de dealuri şi depresiuni submontane. Factorii climatici sunt mult mai puţin agresivi decât 236

238 cei din zona de câmpie, dar şi comparativ cu cei din regiunea montană, din care cauză efectul asupra organismului este mai puţin accentuat. Din aceste motive, organismele persoanelor provenite din alte regiuni nu trebuie să facă eforturi deosebite de adaptare-aclimatizare. Acest bioclimat este considerat cel mai indicat pentru cei ce nu suportă contrastele climatice şi stresul factorilor climatici. Cura în condiţiile bioclimatice de dealuri şi depresiuni submontane este recomandată unor categorii variate de persoane, cu afecţiuni uşoare cardiovasculare, pentru copii cu stări de nervozitate sau categorii de persoane convalescente, după afecţiuni hepatice, sau locomotorii. Este un bioclimat tipic pentru odihnă recomandat şi persoanelor sănătoase, dar cu stări de surmenaj, sau pentru cei ce nu suportă amplitudini climatice mari, precum căldura excesivă, însorire puternică, amplitudini termice, umezeală mare sau curenţi de aer umed Potenţialul turistic al resurselor de apă În cadrul reţelei hidrografice (aparţinând bazinului Şieului) se remarcă în primul rând Bistriţa Ardeleană (afluentul Şieului) cu izvoarele în Munţii Călimani (sub Culmea Viişoara-Străcior- Bistricioru-Ţuţurgău), al cărui debit mediu anual redus (7,28 3 /s) a impus construirea puţin în amonte de municipiu a unui baraj (la punctul Cascada, lacul de acumulare astfel format asigurând deopotrivă regularizarea cursului şi posibilitatea practicării diverselor forme de agrement nautic şi pescuit sportiv; în trecut stăvilarul existent aici asigura funcţionarea unei mori de apă pe derivaţia acestuia Pârâul Morii). În arealul intravilanului municipiului Bistriţa, râul este îndiguit în cea mai mare parte, participând astfel la accentuarea esteticii urbane a acestuia, mai ales în sectorul în care mărgineşte Parcul Municipal şi zona sportivă, principalul spaţiu de agrement şi promenadă pentru locuitorii oraşului. Râul Şieu, după confluenţa cu afluentul său principal Bistriţa, se impune prin debit, lunca largă şi vegetaţia hidrofilă arboricolă şi erbacee, constituind nu doar un sector recunoscut ca domeniu piscicol specific, ci şi o destinaţie preferată pentru activităţi de agrement de scurtă durată (în week-end) pentru locuitorii municipiului Bistriţa. Însă, în pofida unei relative diversificări tipologice prin categoriile de ape regăsite în perimetrul analizat componenta hidrică reprezintă un factor, cel puţin deocamdată, mai puţin implicat în a 237

239 constitui atractivităţi turistice cu un impact special, implicarea turistică a apelor curgătoare fiind astfel relativ redusă (inclusiv în privinţa efectului de margine indus, prea puţin valorificat de turismul de scurtă durată, cu excepţia sectorului menţionat), în condiţiile în care relieful fluviatil de luncă şi terase este dominat de sectoare joase, unele inundabile, iar debitul şi adâncimea redusă nu permit conturarea unor sectoare propice amenajării în vederea derulării unor activităţi turistice agrementale organizate sau ad-hoc (înot sau sporturi nautice), singurele capabile să determine constituirea unor fluxuri turistice convergente mai semnificative. Resursele hidrominerale constituie componentele cadrului natural care se pretează amenajării şi valorificării în scop curativ şi agremental. Condiţiile geologice şi tectonice particulare au permis formarea în cadrul spaţiului analizat a unor categorii diferite de ape freatice şi subterane, din punct de vedere al compoziţiei hidrochimice şi a debitelor utilizabile. Cel mai important tip hidrochimic cu valenţe balneoturistice regăsit pe teritoriul de referinţă este cel clorurat, legat genetic de prezenţa zăcămintelor de sare aproape de suprafaţă în anticlinalele şi sinclinalele diapire Teaca-Sărăţel, Monariu-Sărata, Slătiniţa, Bistriţa-Tăure (sarea fiind exploatată în aceste perimetre încă din antichitate, cu deosebire în perioada romană, dar şi în Evul Mediu). Pe locul exploatărilor abandonate s-au format lacuri sărate (cu extensiuni reduse în suprafaţă şi cu adâncimi variabile), care ulterior au devenit mlaştini sărate cunoscute şi utilizate empiric în cure pentru afecţiuni reumatismale şi locomotorii, precum şi ale pielii. Exemple concrete în acest sens sunt cele de la Sărata şi Slătiniţa (ultima legată organic şi funcţional şi administrativ de municipiul Bistriţa, dar cu zăcământul hidromineral pe teritoriul comunei vecine Feldru) şi din câteva localităţi situate în proximitatea municipiului Bistriţa (Sărăţel, comuna Şieu Odorhei). La acestea se adaugă şi câteva izvoare minerale semnalate la Cepari şi Dumitra (din comuna vecină Dumitra, legate de acelaşi substrat geologic cu sare la suprafaţă). La Slătiniţa, de altfel, a funcţionat din 1905 Societatea Băilor Saline Pintic (ca societate pe acţiuni), care a construit două bazine în care au fost captate apele sărate, precum şi o locaţie ce putea adăposti pe durata tratamentului, în anotimpul cald, câteva zeci de curanţi. 238

240 Amplasamentul zăcământului hidromineral clorurosodic accesibil dinspre Slătiniţa (localitate apartenentă Bistriţei şi aflată la mică distanţă de acesta) şi concentraţia ridicată de NaCl, coroborată cu un volum disponibil ridicat al apelor conferă acestor ape minerale certe valenţe terapeutice şi posibilităţi de valorificare (în cură externă pentru afecţiuni reumatismale şi ale aparatului locomotor), aspecte care vor determina ca acestea să se implice în continuare în afirmarea şi diversificarea turismului, permiţând, în perspectivă, amenajarea unei staţiuni locale balneoclimaterice, care va deveni şi o destinaţie pentru agrement şi turism de sfârşit de săptămână, dar şi ţintă pentru construirea de reşedinţe secundare (cabane şi vile de vacanţă). În perimetrul localităţii Viişoara există izvoare cu apă minerală sulfuroasă (singurele din judeţul Bistriţa-Năsăud) iar în vestul Viişoarei, la poalele dealului Corhana, se păstrează urmele unei fântâni cu apă minerală aparţinând aceluiaşi tip hidrochimic-sulfuros (foarte rare), conţinând H 2 S, a cărui calităţi terapeutice îl recomandă curativ într-o largă gamă de afecţiuni (boli de piele, afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni ale sistemului nervos periferic). Şi în cazul amplasamentului hidromineral Viişoara se vor putea realiza amenajări turistice menite a oferi o alternativă de valorificare balneoturistică şi agrementală adresată îndeosebi pentru cererea balneoturistică constituită din segmentul reprezentat de grupa a treia de vârstă, dar nu numai. Arealul periurban al municipiului Bistriţa este slab reprezentat prin suprafeţe lacustre cu impact turistic. Există totuşi câteva mici bazinete lacustre de mici dimensiuni însă (nedepăşind câteva zeci de metri pătraţi) situate în proximitatea camping-ului Km 6, bistriţenii accesând frecvent şi alte două suprafeţe lacustre artificiale de interes piscicol totalizând trei ha (amplasate în arealul localităţii limitrofe Dumitra) Potenţialul turistic biogeografic Învelişul vegetal este foarte divers sub aspectul asocierii componentelor şi conduce la o diversitate peisagistică deosebită. Potenţialul turistic biogeografic este reprezentat cu deosebire de ecosistemul forestier (păduri), strâns legat, prin repartiţie spaţială şi diversitatea de specii vegetale, de celelalte componente ale cadrului natural (în primul rând relieful şi clima), care determină răspândirea altitudinală etajată 239

241 sub formă de fâşii cu lăţimi variabile dispuse etajat de la est la vest, cu dezvoltare verticală subaeriană diferită, în funcţie de vârstă, având un caracter peren şi o fizionomie determinată de componenţa în specii şi cu o extensiune spaţială pe suprafeţe relativ ridicate, cu deosebire în unităţile deluroase care bordurează periferic zona depresionară. Asociaţiile forestiere regăsite sunt cele caracteristice zonei colinare şi de depresiuni submontane, peisajul forestier fiind dominat de făgete (Fagus silvatica), gorunete (Quercus petraea) şi amestecul de goruneto-făgete, speciile de conifere lipsind, practic, din perimetrul de referinţă (acestea apar doar în arealul Cuşma apartenent comunei Livezile situate în proximitatea estică a municipiului Bistriţa, în compartimentul său cel mai înalt spre altitudini care se apropie de 1000 m, apărând preponderent molidul Picea excelsa). Diversitatea de specii nuanţează înfăţişarea trupurilor de pădure în fiecare anotimp, la contactul dintre etajele forestiere dezvoltându-se fâşii de contact alcătuite din amestec de specii aparţinând etajelor vecine, aceasta conducând la o diversificare fizionomică şi mai mare, impunând suprafeţele forestiere îndeosebi peisagistic. Această situaţie conduce la conturarea unei funcţii turistice pentru vegetaţia forestieră, de atractivitate, în afara celorlalte funcţii, deoarece arealul silvic se constituie ca o oază de linişte lipsită de poluare sau cu poluare foarte redusă şi care devine o destinaţie predilectă pentru cei ce evadează mai ales din mediul urban. Din punct de vedere al organizării şi gestionării silvice, teritoriul considerat şi delimitat în raport de unităţile administrativ-teritoriale de bază se suprapune teritoriului unui ocol silvic aflate sub tutela Direcţiei Silvice Bistriţa (O.S. Bistriţa, respectiv UP II Bistriţa), municipiul Bistriţa dispunând de un fond forestier extins (3842 ha), respectiv un grad de împădurire de 26,2% din suprafaţa administrativă a municipiul şi peste 31% din extravilan. Desigur, suprafeţele forestiere cele mai extinse şi în trupuri compacte se regăsesc pe dealurile din perimetrul municipiului (Dealul Jelnei, Dealul Târgului, Dealul Ghinzii, Dealul Prislopului), indicele de împădurire al acestora ajungând la valori mult mai ridicate (chiar şi la 80-90%). În baza prevederilor Hotărârii Consiliului Local al municipiului Bistriţa nr. 98/ s-a înfiinţat Ocolul Silvic al Municipiului Bistriţa, care administrează o suprafaţa de pădure aparţinând municipiului şi comunei Livezile. Ocolul Silvic acoperă o suprafaţă de 4956,3 ha şi 240

242 este structurat pe 2 districte silvice, fiecare cu un număr diferit de cantoane (UB I Bistriţa, însumând 3136,6 ha distribuite în 8 cantoane: Viişoara, Sigmir, Poligon, Subpiatră, Unirea, Feldru, Dorolea, Ghinda; UB II Livezile gestionând o suprafaţă de 18,19,7 ha, divizată în 5 cantoane: Steregoi, Danău, Cuşma, Simige şi Dumbrava). Chiar dacă circa 40% dintre păduri au exclusiv rol de protecţie a apelor, terenurilor şi solurilor sau împotriva factorilor climatici şi industriali, funcţionând ca bariere verzi cu efecte benefice (relevate anterior), din păcate, majoritatea absolută a suprafeţelor forestiere din zonă nu sunt integrate fondului turistic naţional ca şi componentă de sine stătătoare destinată să deservească exclusiv funcţia turistică (nu beneficiază de statutul de păduri de agrement si/sau recreere). Ca urmare, acestea sunt incluse în circuitul economic, materialul lemnos extras fiind orientat cu precădere înspre valorificarea industrială sau pentru încălzirea locuinţelor din localităţile care nu beneficiază de sisteme de încălzire pe bază de gaz metan. Cu toate acestea, pădurile din proximitatea sudică a municipiului Bistriţa, prezintă o valoare turistico-peisagistică proporţională cu vârsta arboretului şi cu luminozitatea sa, mai ales gorunetele. Asemănătoare, dar cu predominanţa gorunetelor, sunt spaţiile forestiere de pe interfluviul dintre depresiunile Bistriţa-Livezile şi Dumitra, în cadrul cărora două locaţii - Slătiniţa şi Sigmir, vor putea deveni polarizanţi pentru turismul de agrement, week-end şi cu reşedinţe de vacanţă. Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi suprafeţele forestiere de gorunet din Dealurile Şieului care mărginesc la vest periurbanul Bistriţei, aflate la mai puţin de 10 km de acesta. Din păcate, pădurile se impun mai puţin prin impactul social indus iar efectele de margine şi de insulă asociate acesteia sunt prea puţin conştientizate şi, în consecinţă, slab valorificate, prin intermediul unor activităţi de recreativ-agrementale în perioada sezonului estival care să facă din suprafeţele forestiere din proximitate destinaţii predilecte şi plămâni verzi ai oraşului. Suprafeţele forestiere naturale sunt completate prezenţa unor spaţii verzi amenajate, la nivelul municipiului Bistriţa acestea ocupând o suprafaţă totală de 114,24 ha şi 12,85 ha de parcuri. Acestea se impun din plin prin estetica peisajului urban, prin complexitate şi extensiune, prin influenţarea benefică a microclimatului urban al arealelor limitrofe spaţiilor verzi amenajate şi, nu 241

243 în ultimul rând, prin alternativa viabilă, cu mare grad de atractivitate, oferită citadinilor, zilnic şi mai ales la sfârşit de săptămână. Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi arbori de aliniament, speciile dominante fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%), zonele cu plantaţii florale utilizând anual cca plante anuale şi bienale. Aspectele benefice proprii spaţiilor verzi sunt accentuate mai ales de realizarea parcurilor, care se constituie ca şi ansamblu ambiental şi componentă estetico-peisagistică reprezentativă pentru intravilanul municipiului Bistriţa. Între acestea se detaşează Parcul Municipal amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a burgului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul urban, îmbinând elementele arhitecturale ale vechii cetăţi (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii şi vilele din zonă), cu elementele naturale (Râul Bistriţa şi Pădurea Codrişor). După 1952, parcul a suferit modificări prin adăugarea de alei noi, mobilier urban, o serie de amenajări sportive şi agrementale completând dotările care servesc motivaţiile agrementale cele mai diverse şi pentru toate categoriile de persoane. Parcul se desfăşoară pe 7 ha, din care 4 ha spaţii verzi şi 3 ha alocate aleilor. Terenul cu spaţii verzi este subparcelat de alei în 76 parcele cuprinzând peste 1500 de arbori (mulţi dintre ei seculari) şi peste 350 arbuşti. Predomină arborii din speciile: Acer, Robinia şi Tilia, la care se adaugă plopii multiseculari, arborele de lalea (Liliodendron) sau arborelepagodă. În acest context, se poate menţiona intenţia de amenajare a zonei turistice Codrişor, proiectul elaborat în acest sens incluzând modernizarea căilor de acces pentru zona de promenadă, realizarea de parcări, a unor puncte de belvedere, puncte de informare pentru turişti, trasee pentru biciclete, pârtii pentru sanie, trasee de escaladă, locuri de joacă sau pentru picnic. La acestea se adaugă peisajul pomicol, dominat de cultura mărului pe aproape 600 ha pe versantul cu expoziţie sudică de la nord de Bistriţa şi Viişoara, precum şi livezile din comuna situată în proximitatea nordică a municipiului Bistriţa (Dumitra). Chiar dacă nu este situat în perimetrul propriu-zis al municipiului Bistriţa, parcul dendrologic de la Arcalia este reprezentativ pentru bistriţeni, atât prin prisma valorii istorice (a aparţinut iniţial de domeniul Bethlen), peisagistice şi ştiinţifice deosebite (conferite de speciile de arbori adăpostite), cât şi a funcţiei îndeplinite (staţiune de cercetări, iar din 1998 Centru al Francofoniei şi centru pentru conferinţe al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca). Beneficiind de un 242

244 microclimat de adăpost faţă de masele de aer vestice-nord vestice oceanice şi arctice, favorizat de Dealurile Şieului, a fost iniţiat, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, un parc dendrologic întins pe 17 ha, cuprinzând 107 specii de arbori autohtoni şi exotici, astăzi seculari şi biseculari între care se remarcă bradul balsamier (Abies balsames) provenind din NE Americii de Nord, o specie rară de molid (Picea voss), o specie de stejar din Europa de sud-vest (Quercus robur f. fortigiata Schwz) sau salcâmul japonez (Saphora japonica). Acest parc dendrologic are o valoare ştiinţifică şi peisagistică deosebită, dând o personalitate aparte ansamblului arhitectonic pe care îl înconjoară. Componenta faunistică se constituie ca şi element cu rol în diversificarea şi creşterea cotei atractive a teritoriului analizat. Fauna contribuie la individualizarea unor biocenoze cu rol determinant în menţinerea echilibrului ecologic şi trofic, oferind, de asemenea, şi mobilul practicării unei forme mai exclusiviste de turism (cinegetic), vânătoarea, aceasta fiind practicată de un număr redus de persoane interesate, excentrice, dar cu posibilităţi materiale superioare. Fauna spontană terestră din pădurile de şleau din Dealurile Bistriţei este reprezentată de specii de interes ştiinţific şi/sau cinegetic precum porcul, căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), iepurele, fazanul, vulpea, lupul şi pisica sălbatică. În sectorul estic din proximitatea municipiului sau din cadrul zonei montane din vecinătatea sa sud-estică (în domeniul forestiercinegetic al localităţii Cuşma) apar specii precum ursul (Ursus arctos) şi cerbul carpatin (Cervus elaphus). Vânatul principal din cadrul fondurilor de vânătoare al căror teritoriu se extinde majoritar în arealul colinar cu păduri de şleau (F.V. Măgheruş şi Dumitra, dar şi Simioneşti şi Mintiu) este reprezentat de căprior, alături de care apar: mistreţul, iepurele, fazanul, dintre răpitoare semnalându-se, în număr variabil: vulpi, lupi, pisici sălbatice, viezuri, jderi, dihori, nurci, nevăstuici, bizami, precum şi fazani, potârnichi, grauri, sitari, raţe sălbatice, ierunci, etc. În schimb, în cadrul F.V. de interes republican numărul 27 Cuşma, vânatul principal este asigurat de urs, cerb carpatin şi mistreţ, iar cel secundar este constituit cu precădere din căprior. Dintre răpitoarele cu păr se întâlnesc: lupul, vulpea, jderul de copac şi piatră, pisica sălbatică, viezurele, dihorul, nevăstuica şi iepurele (mai rar). Vânatul cu pene este reprezentat de: cocoş de munte, potârniche şi ieruncă. 243

245 Fauna acvatică de interes piscicol-sportiv este reprezentată de păstrăv (Salmo trutta fario) pe râul Bistriţa şi afluenţi în amonte de Livezile şi clean (Leuciscus cephalus), mreană (Barbus fluviatilis) şi scobar (Chondrostoma nasus) pe râul Şieu. Ca urmare a condiţiilor propice întrunite în acest sens, practicarea vânătorii în pădurile din zonă este posibilă, existând posibilitatea obţinerii unor trofee importante, căutate în special de turiştii străini. Din punct de vedere al organizării şi gestionării fondului cinegetic, zona luată în studiu se suprapune (total sau parţial) teritoriului mai multor fonduri de vânătoare (F.V.): - F.V. 21 Măgheruş, situat în bazinul mijlociu al râului Şieu şi în bazinele inferioare ale râurilor Bistriţa şi Rosua (afluenţi de dreapta ai râului Şieu), extins în raza teritorială a municipiului Bistriţa şi a comunelor Şieu-Măgheruş şi Şintereag (inclusă parţial în zona considerată); - F.V. 22 Dumitra, situat în bazinul superior şi mijlociu al pârâului Rosua (afluent de dreapta al văii Şieului) şi inclus în raza teritorială a municipiului Bistriţa şi a comunelor Dumitra şi Şintereag (ultima inclusă doar parţial în zona considerată); - F.V. 27 Cuşma, situat în bazinul mijlociu al râului Bistriţa, afluent de dreapta al Şieului şi al văii, în raza teritorială a municipiului Bistriţa şi a comunei Livezile. Acestora li se adaugă alte două fonduri de vânătoare, situate în imediata vecinătate a arealului administrativ al municipiului Bistriţa, legate funcţional de celelalte fonduri de vânătoare prezentate: - F.V. 20 Mintiu, situat în bazinul inferior al pârâului Rosua (afluent de dreapta al văii Şieului) şi în bazinul văii Bratoşa (afluent de stânga al Someşului Mare), suprafaţa acestuia extinzându-se pe teritoriul comunelor Dumitra, Şintereag (inclusă parţial zonei analizate) şi Nimigea de Jos (situată în afara zonei considerate); - F.V. 28 Simioneşti, situat în bazinul râului Şieu, afluent de stânga al Someşului Mare, în zona colinară (în proximitatea zonei considerate). În vederea unei cât mai bune gospodăriri a vânatului, fondurile de vânătoare 21 şi 22 (precum şi 20 şi 28 din vecinătate) sunt arondate A.J.V.P.S. Bistriţa (prin arendare de la R.N.P.), acestea fiind gestionate - din punct de vedere al administraţiei silvice - de către Ocolul Silvic Bistriţa, în timp ce F.V. 27 Cuşma reprezintă un fond de vânătoare de interes republican, aflându-se sub tutela Regiei Naţionale a Pădurilor şi arondat Direcţiei Silvice Bistriţa, teritoriul său fiind 244

246 gestionat din punct de vedere silvic de către Ocolul Silvic Livezile. Direcţia Silvică monitorizează activitatea de ocrotire şi valorificare a potenţialului cinegetic din cadrul acestui fond de vânătoare. Efectivele principalelor specii de interes vânătoresc existente în zona analizată se apreciază în urma recensămintelor care au loc în primăvara fiecărui an la nivelul fiecărui fond de vânătoare, prin intermediul fişei de evaluare a vânatului întocmite pe baza datelor adunate din teren, urmărindu-se reflectarea efectivelor optime pentru fiecare specie de interes cinegetic în parte şi a cotelor de extras (în bucăţi) pentru sezonul de vânătoare următor, precum şi evoluţia efectivelor într-un anumit interval de timp (sezon). Aceste informaţii sunt centralizate la nivel judeţean şi sunt considerate ca puncte de reper pentru acţiunile cinegetice viitoare. Chiar dacă în perimetrul administrativ al municipiului Bistriţa, ariile protejate de interes turistic lipsesc, în proximitatea sa există câteva astfel de areale, dintre care se detaşează prin importanţa ştiinţifică rezervaţia Piatra Cuşmei (cu un monticol izolat cu vegetaţie arboricolă şi arbustivă - rezervaţie botanică protejând un relict glaciar Lineea borealis), rezervaţia paleontologică Comarnic (cu marne conţinând resturi de fosile vegetale, în apropierea acesteia găsindu-se şi o cascadă spectaculoasă şi cu o valoare peisagistică deosebită, întregul ansamblu desfăşurându-se pe cinci ha), precum şi rezervaţia geologică Masivul de sare (care este totodată şi sit arheologic) de la Sărăţel Patrimoniul turistic antropic Potenţialul turistic antropic alcătuieşte o categorie majoră pentru municipiul Bistriţa şi localităţile sale componente, acesta intrând treptat în aria de interes turistic, pe măsura înclinaţiei omului modern de a se cunoaşte pe sine prin realizările cele mai semnificative ale comunităţilor pe diferite trepte ale istoriei acestora. Resursele atractive antropice ale municipiului Bistriţa, ca şi varietate şi valoare, sunt organic legate de componentele civilizaţiei umane de natură materială şi spirituală, acestea devenind surse de motivaţii turistice încă din secolul al XIX-lea şi determinând afirmarea tot mai puternică a uneia din cele mai dinamice tipuri de turism actuale turismul cultural (de cunoaştere). Acest tip de turism a contaminat treptat grupuri tot mai mari de persoane, determinând intrarea în circuitul cunoaşterii prin turism a unor noi destinaţii şi obiective cărora, pe lângă caracteristicile şi funcţionalitatea iniţială, li se adaugă (în ultimele decenii) şi funcţia derivată cu 245

247 conotaţie complexă - de atractivitate şi obiectiv turistic de sine stătător - prin care sunt percepute astăzi. Vestigiile arheologice aparţinând timpurilor preistorice, sunt destul de puţine ca număr şi conservate precar, dar reprezintă etape emoţionante în antropizarea spaţiului geografic. Acestea prezintă interes cu deosebire pentru o categorie restrânsă de persoane (arheologi, studenţi şi elevi) şi sugerează situaţii intuibile, mai ales atunci când sunt expuse în secţiunile muzeelor de istorie veche şi preistorie. Componentele aparţinând timpurilor istorice din antichitatea daco-romană şi până în perioada modernă sunt tot mai numeroase, mai bine conservate, unele menţinându-se chiar intacte sau fiind supuse restaurării în vederea conservării. Acestea din urmă sunt realizări efective aparţinând societăţii civile sau comunităţilor religioase, caracteristicile lor structural-compoziţionale, dimensionale şi funcţionale (material de construcţie utilizat, soluţiile constructive aplicate, stilul, forma culoarea, ornamentaţia, etc.) adaptându-se activ şi treptat pe fondul unor acumulări anterioare (atât sub aspectul ingineresc, al simţului artistic, cât şi al inspiraţiei în amplasare) la necesităţile epocii în care au fost construite, aceste caracteristici conferindu-le atribute atractive diverse şi cu impact diferenţiat (precum unicitate, inedit sau originalitate). Un rol foarte important în conturarea patrimoniului cultural al spaţiului vizat revine interferenţelor între mozaicul etnic specific Transilvaniei şi culturile specifice, componenta antropică autohtonă a spaţiului bistriţean fiind completată benefic, în timp, atât în mediul urban cât şi rural din proximitate, de către comunităţi alogene (mai ales cea germană-săsească începând cu anul 1206, care marchează prima colonizare a zonei de catre saşi, fiind întemeiată localitatea Hosen, regiunea din jur purtând numele de Hosnerland), care şi-au pus o amprentă inconfundabilă asupra habitatului, a modului de utilizare a fondului funciar şi, nu în ultimul rând, asupra mentalităţii cu privire la valorile primordiale. Municipiul Bistriţa reprezintă polul complex al unei regiuni cu o cultură materială şi spirituală intrate în patrimoniul naţional consacrat, a cărei interferenţă şi schimburi cu arealele din proximitate pot conduce la soluţii originale în vederea valorificării superioare prin intermediul activităţilor turistice. Patrimoniul turistic antropic, cu o pondere majoritară în structura potenţialului turistic al arealului analizat, îl va putea completa armonios pe cel natural, iar amenajările adaptate vor putea conduce 246

248 la tipuri şi forme variate de turism şi la polarizarea unei circulaţii turistice orientate, dimensionate şi structurate în raport cu acestea. Municipiul Bistriţa şi localităţile integrate acestuia sunt posesoarele unui bogat şi complex patrimoniu cultural, a cărui tradiţie istorică multimilenară este dovedită de numeroasele vestigii arheologice descoperite, de prezenţa unui număr impresionant de monumente istorice, de arhitectură şi de artă plastică etc. Condiţiile specifice ale dezvoltării istorice, economice şi social-politice ale evoluţiei centrului urban, induse de poziţionarea geografică (în partea de nord-est a Transilvaniei) şi de condiţiile fizico-geografice specifice favorabile (trecute în revistă mai sus), care au permis inserţia şi adaptarea activă a elementului uman au avut o reflectare particulară în cultura, tradiţiile populaţiei şi sistemul său de valori, fără însă ca aceasta să-şi piardă sau dilueze particularităţile sociale, culturale şi economice specifice, bine individualizate în urma unei evoluţii multiseculare strict personalizate. Toate acestea au ca şi rezultantă conturarea unei oferte turistice diversificate şi complementare (prin prisma etalării unor resurse atractive preponderent antropice variate structural, fizionomic şi funcţional) pe de o parte, respectiv constituirea unor fluxuri turistice convergente în măsură să o valorifice la nivele superioare de eficienţă socială şi economică, pe de altă parte. Elementele materiale de factură culturală astfel individualizate posedă o certă valoare atractivă şi constituie o bogăţie inestimabilă a patrimoniului cultural naţional, fapt care a stat la baza acţiunii de inventariere a celor mai reprezentative dintre acestea şi de înscriere a lor pe listele monumentelor istorice de către Institutul Naţional al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor. Numărul total al monumentelor istorice grupate pe raza administrativ-teritorială a municipiului Bistriţa atinge 209 poziţii (aprobarea listei complete a monumentelor istorice a fost statuată prin intermediul Ordinului nr. 2314/2004 al ministrului Culturii şi Cultelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 646 bis din ). Analiza situaţiei existente privitoare la monumentele istorice existente pe raza administrativteritorială a municipiului Bistriţa, reliefează o distribuţie areală discontinuă, cu o concentrare deosebită în perimetrul centrului urban propriu-zis (unde şi gradul de diversificare tipologică, a valorii atractive şi a complexităţii atinge valori deosebite, cu precădere în perimetrul centrului 247

249 istoric) şi prezenţa mult mai redusă (ca număr, tipologie, dar şi valoare atractivă) sau chiar absenţa în arealul unora dintre localităţi rurale componente. Pe ansamblul întregului areal de referinţă se poate concluziona că numărul, varietatea şi complexitatea monumentelor istorice existente sunt foarte ridicate, fapt care situează acest spaţiu printre cele mai importante ale ţării (şi din acest punct de vedere), multe dintre acestea suscitând totodată şi un ridicat interes turistic (pentru cei care practică îndeosebi forma de turism cultural) şi istoric (pentru turişti şi specialişti), atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Urmărind amplasarea în perimetrul municipiului Bistriţa a elementelor care alcătuiesc patrimoniul său cultural-istoric, se evidenţiază o grupare diferenţiată a monumentelor istorice ca număr, varietate tipologică şi, nu în ultimul rând, din punct de vedere al gradului de atractivitate, după cum urmează: Vestigii arheologice Arhitectura spaţială a perimetrului analizat, coroborată cu particularităţile celorlalte elemente ale cadrului natural (climat, reţea hidrografică, vegetaţie şi faună) au favorizat a străveche populare dovedită de vestigiile arheologice, numeroase ca amplasament şi diversificate ca şi conţinut, atestând succesiunea civilizaţiilor pe acest teritoriu şi, implicit, intensa şi continuitatea populării, precum şi un spectru diversificat de activităţi de exploatare a mediului natural şi a resurselor acestuia. Municipiul Bistriţa relevă o concentrare ridicată a unor reminiscenţe materiale preistorice, diseminate în mai multe locaţii din perimetrul său administrativ, fiind exhumate vestigii aparţinând unor epoci succesive (grupând generaţii de aşezări neolitice, halstaddiene-epoca bronzului şi Latene-epoca fierului), cu staţiuni arheologice descoperite şi studiate în mai multe puncte ( Podirei - Latene, Cighir - epoca bronzului şi o aşezare medievală, Vama Veche - epoca bronzului) sau situri arheologice mai complexe (Vama veche şi Cighir, ultima aparţinând secolelor XIII-XV), la care se adaugă aşezarea neolitică din localitatea Slătiniţa (punctul numit Zeif ). Siturile arheologice antice romane - au fost descoperite şi datate în numeroase locaţii din arealul periurban al Bistriţei, cu un inventar de obiecte variate, demonstrând colonizarea romană din perioada secolelor II-III d.hr., precum şi un spectru dens de activităţi de exploatare a resurselor naturale 248

250 (îndeosebi sarea), acest spaţiu marcând în epocă limita nord estică a provinciei Dacia Felix şi a Imperiului Roman. Cel mai reprezentativ element legat de locuirea romană din zonă este Castrul de la Livezile, care proteja întreg teritoriul, la care se adăuga o fortificaţie romană la Sărăţel, care proteja aşezarea şi exploatările de sare de aici, respectiv vestigiile aşezărilor romane din sec. I/II d. Hr. În perimetrul administrativ al municipiului Bistriţa, vestigiile aparţinând epocii romane sunt găzduite de localităţile Ghinda (aşezare din sec. II-III, d.hr. în punctul numit Podul Paielor ) şi Sigmir (turn roman din sec. II-III d.hr., localizat pe Dealul dintre Sigmir şi Caila, la cota 574 m) Tot din această perioadă istorică, în unele localităţi din proximitatea teritoriului administrativ al municipiului Bistriţa s-a mai exhumat o fortificaţie romană (Sărăţel, menirea acesteia fiind de a proteja aşezarea şi exploatările de sare de aici), respectiv la Monariu şi Jelna (comuna Budacu de Jos) şi Tărpiu (comuna Dumitra) cu urme ale unor aşezări romane din sec. I-II d.hr.). Potenţialul de atractivitate turistică al siturilor arheologice diferă în funcţie de o serie de factori (amplasamentul, natura materialelor de construcţie sau a obiectelor componente, obiectele ce compun inventarul unui sit arheologic, vechimea, unicitatea şi, mai ales, gradul de conservare spre exemplu, o cetate cu incinta fortificată din piatră, chiar dacă a fost edificată în evul mediu, dar ale cărei ziduri sunt încă bine păstrate este mult mai atractivă în comparaţie cu un oraş roman îngropat în pământ). Astfel, valoarea ştiinţifică, istorică sau testimonială a unui sit arheologic nu trebuie confundată cu cea turistică. Valorificarea turistică a unui sit arheologic trebuie sa ţină cont de un ansamblu de factori care să permită asamblarea sa într-o locaţie menită să atragă turişti şi să aducă beneficii financiare. Din aceasta perspectivă, siturile arheologice din arealul de referinţă relevă, în pofida valorii istorice şi ştiinţifice ridicate (deşi acesta poate creşte la cote încă nebănuite în condiţiile în care săpăturile arheologice efectuate în multe cazuri nu au fost finalizate), un potenţial de atractivitate turistică redus, în condiţiile unei conservări precare, a prelevării celei mai mari părţi a inventarului arheologic găsit aici şi a depozitării sale în instituţiile muzeale (din judeţ sau din alte locaţii) Obiective cultural-istorice cu funcţii turistice. Obiectivele cu funcţii turistice aparţinând acestei categorii sunt cele mai reprezentative pentru municipiul Bistriţa, dar şi pentru o serie de localităţi din proximitatea acestuia. Acestea au fost 249

251 edificate într-o perioadă lungă de timp, pe parcursul întregului Ev Mediu şi până în Epoca Modernă, în pragul secolului trecut. Valoarea şi diversitatea acestora, specificitatea caracteristică obiectivelor legată de civilizaţia materială, dar şi de componenta cultural-spirituală se leagă nemijlocit de îndelungata locuire, dar mai ales de coabitarea populaţiilor germane, române, maghiare. Comunităţile urbane sau rurale au contribuit, cu personalitatea lor şi prin activităţile specifice, la realizarea în timp a unui peisaj antropizat cu trăsături specifice, cu caracter de originalitate şi chiar de unicitate în unele cazuri, care particularizează spaţiul nord-est transilvan în cadrul ansamblului umanizat larg al provinciei Transilvania, atât de divers Situl istoric al municipiului Bistriţa este unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice urbane de tip burg din Transilvania, creaţie, în cea mai mare parte, a comunităţii germane-săseşti, pe parcursul a mai bine de şase secole. Obiectivele cultural-istorice care coagulează ansamblul arhitectonic urban constituie cele mai reprezentative elemente atractive ale ofertei sale turistice prin prisma importanţei lor istorice şi culturale deosebite şi, implicit, a potenţialului de atracţie turistică înmagazinat. Valoarea şi diversitatea, pe de o parte, precum şi specificitatea caracteristică a obiectivelor legate de civilizaţia materială şi cultural-spirituală specifică Bistriţei, pe de altă parte, este o reflectare directă nu doar a evoluţiei stilurilor constructive (şi a influenţelor arhitectonice pătrunse pe diferite filiere, asimilate, adaptate şi metamorfozate într-un stil care poartă amprenta unei culori locale), ci şi a puterii/prosperităţii economice, rolului politico-administrativ jucat de oraş în regiune şi de privilegiile (comerciale) de care s-a bucurat în diferite perioade istorice. Pe acest fond, se poate urmări evoluţia continuă a oraşului până în pragul epocii contemporane, sub raportul vieţii comerciale şi al dezvoltării edilitar-urbanistice şi arhitectonice, comunitatea bistriţeană şi cea a aşezărilor individualizate în umbra acesteia, contribuind, cu personalitatea proprie şi prin activităţile specifice, la conturarea treptată a unui peisaj antropizat, cu trăsături de originalitate care particularizează arealul analizat în cadrul ansamblul umanizat al regiunii maramureşene. 250

252 Centrul istoric al municipiului Bistriţa, conturează nucleul cel mai vechi al urbei, a cărui evoluţie s-a coagulat în jurul zonei delimitate de Bulevardul Republicii şi străzie adiacente, mai exact latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur", Piaţa Unirii, latura nordică a parcelei din str. Bistricioarei nr. 1, str. Bistricioarei, Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu - latura vestică a parcelelelor, str. Ecaterina Teodoroiu nr aleea Parcului municipal - str. Nicolae Titulescu, str. Dogarilor - str. Mihail Eminescu). Dezvoltarea ansamblului fortificat a demarat în anul 1464 (registrele de dări întocmite în anii relevă faptul că oraşul era împărţit în patru cartiere, delimitate de cele patru străzi principale: a Spitalului - actualmente strada Gheorghe Şincai, a Lemnelor - strada Liviu Rebreanu, a Trăistarilor - strada Dornei şi Ungurească - strada Nicolae Titulescu) şi s-a extins pe o perioadă de cca. un secol, conturarea întregului sit istoric al municipiului Bistriţa - unul dintre ansamblurile arhitectonice urbane reprezentative la nivelul României - acoperind o perioadă de mai multe secole de evoluţie individualizată, relevând actualmente grade diferite de conservare sau reabilitare şi aparţinând unui conglomerat de stiluri arhitecturale. Acesta reprezintă actualmente nu doar inima socială şi administrativă a oraşului, ci şi principalul pol de atracţie pentru turiştii (rezidenţi sau provenind din exterior) care caută să îşi satisfacă nevoia de cunoaştere şi îmbogăţire a cunoştinţelor, stimulată de accesarea facilă - graţie concentrării lor în acest perimetru şi în imediata sa vecinătate - a celor mai reprezentative obiective turistice de factură civilă, cultural-istorică, religioasă şi de interes comunitar, care conferă o personalitate inconfundabilă municipiului Bistriţa. Centrul istoric al oraşului Bistriţa cuprinde un patrulater cu o suprafaţă în jur de un km pătrat, dezvoltat treptat în interiorul unei puternice incinte întărite de tip cetate (având în anul 1465 o lungime de patru km şi un număr de 18 turnuri şi bastioane, apărate de meşteşugarii oraşului grupaţi în bresle, precum şi 4 porţi principale de acces - ex. Poarta Spitalului, Poarta Ungurească sau Poarta Lemnelor, în partea estică). Iniţial, zidul de apărare era dublat în est şi vest, cuprinzând parapeţi interiori pentru accesul apărătorilor. Într-o primă fază, a fost protejat de un acoperiş de şindrilă care a fost înlocuit cu unul de ţiglă. Cetatea Bistriţei s-a menţinut aproape intactă până în a doua parte a secolului al XIX-lea (mai precis până în 1863), când s-a considerat că aceste ziduri sunt depăşite din punct de vedere 251

253 strategic, motiv pentru care s-a procedat la demolarea unor segmente importante ale acestora (în principal de pe latura de nord, est şi vest). În prezent se mai păstrează câteva componente ale cetăţii, inclusiv un turn (Turnul Dogarilor, înalt de 35 de m, construit între pe trei nivele, în formă de patrulater şi păstrând ferestrele crenelate, fiind, în prezent, singurul turn rămas din vechea cetate şi care găzduieşte o expoziţie de măşti şi păpuşi), precum şi Valul Cetăţii (în partea sudică, păstrat pe o lungime de m). Oraşul vechi, dezvoltat în interiorul incintei fortificate, are la bază o tramă stradală rectangulară, cu străzi care se întretaie în unghi drept. Cele şase străzi principale s-au dezvoltat pe direcţia vestest, fiind întretăiate de străzi de legătură între care se remarcă cele 11 străzi-pasaje de legătură, pe direcţia nord-sud. Evoluţia oraşului s-a făcut în jurul celor trei pieţe principale din cadrul oraşului vechi (Piaţa Centrală, Piaţa Mică şi Piaţa Unirii). Acestea au constituit ariile de polarizare pentru dezvoltarea edilitar-urbanistică a vechiului târg al Bistriţei, pentru zonarea activităţilor la nivelul breslelor şi concentrarea spaţiilor comerciale, extinderea lor ulterioară producându-se treptat. În cadrul acestui perimetru şi în imediata sa vecinătate este concentrată cea mai mare parte din edificiile istorice, religioase, culturale, civile şi de interes comunitar, care dau personalitate unică municipiului Bistriţa. Acestea au grade diferite de conservare sau reabilitare, au fost edificate întrun interval de aproape o jumătate de mileniu, cu materiale de construcţie variate şi aparţin unor stiluri arhitectonice diferite. Piaţa Centrală, de formă pătrată, una din cele mai unitare şi reprezentative pieţe medievale, concentrează obiective cu mare valoare istorico-arhitecturală, precum Biserica Evanghelică, Primăria municipiului Bistriţa, Complexul Şugălete, Casa Argintarului, Casa Ion Zidaru şi Parohia evanghelică - Casa Peterman. Obiectivele turistice antropice reprezentative pentru toate comunităţile din perimetrul analizat prin prisma importanţei lor istorice şi culturale deosebite şi implicit a potenţialului de atracţie turistică înmagazinat - edificiile religioase (bisericile şi mănăstirile) reprezintă realizări tehnice şi artistice remarcabile, cu o mare valoare simbolică şi marchează, prin dimensiuni, stil şi alte caracteristici arhitectonice (proprii etapei istorice în care au fost edificate), peisajul urban al burgului şi reprezintă destinaţii de maxim impact turistic. 252

254 Aria de diseminare a obiectivelor religioase se extinde, practic, la scara întregului municipiu (inclusiv a localităţilor componente), cu o concentrare mai ridicată în cadrul centrului urban (zona centrală grupând, desigur, numărul cel mai important). Dintre acestea se detaşează prin vechime şi valoare cultural-istorică, artistică şi nu în ultimul rând turistică, Biserica Evanghelică. Aceasta reprezintă obiectivul major al municipiului Bistriţa, care marchează şi se confundă cu însăşi istoria oraşului, impunându-se prin dimensiune, stil, semnificaţii şi multe elemente de detaliu. Localizată în Piaţa Centrală şi vizibilă din orice parte a acestuia, aceasta poate fi considerat punctul 0 al urbei, ocupând şi sub aspect poziţional centrul Bistriţei. Elementele arhitecturale majore relevă un stil compozit (gotic şi renascentist). Biserica Evanghelică a fost afectată de o serie de incendii (ex. incendiul din 1857, ultimul în 11 iunie 2008), din care cauză a constituit obiectul unor reconstrucţii şi renovări importante în decursul istoriei sale (ultima renovare majoră având loc în 1926). Cea mai importantă reconstrucţie a avut loc în a doua parte a secolului al XVI-lea (fiind opera arhitectului elveţian Petrus Lapicidia Italus de Lugano), când bazilica romanică iniţială (edificată în secolul al XIV-lea, cu trei nave şi cu un cor poligonal şi două turnuri care flancau intrarea principală a peretelui nordic al corului) a fost reconstruită în stilul unei bazilici gotice (navele despărţite prin stâlpi octogonali, care au luat în partea superioară, odată cu refacerea bolţilor, o formă cilindrică, s-au construit mai multe altare şi capele, ex. altarul închinat apostolilor Petru şi Pavel ridicat la 1499), etapa constructivă derulată între 1475 şi 1520 imprimându-i caracteristica de biserică-hală în stil gotic şi adăugându-i turnul gotic în care a fost montat ulterior (1521) şi un ceas (cel actual datează din 1861). Se impune prin dimensiunile navei sprijinită de pilaştrii şi la exterior cu contraforturi masive, ferestrele alungite cu arcuri semicirculare şi frânte (ogive dispunând de vitralii realizate ulterior) şi turnul masiv, lateral amplasat pe partea nordică (înalt de 76 m - cel mai înalt turn de biserică - având gravat anul 1519, probabil anul încheierii construcţiei sale, având la ultimul nivel patru turnuri mici la colţuri-mega fleşe). Pe peretele sudic se găseşte încastrată o piatră funerară cu cea mai veche sculptură gotică din Transilvania (datând din 1320). Alături de alte detalii demne de interes (stranele renascentiste realizate de meşterul Johannes Begler în secolul al XVI-lea, prevăzute cu un amplu coronament în formă de baldachin şi decorate cu intarsii geometrice), în interior se mai găseşte o orgă 253

255 impresionantă cu decor roccoco, precum şi panoplia cu cele 20 de steaguri ale breslelor (ce datează din anul 1795), expuse pe cele două coloane de o parte şi alta a navei. Biserica şi incinta (din care se păstrează doar un fragment) fostei mănăstiri minorite/franciscane Sf. Andrei (astăzi biserica ortodoxă "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului ) este obiectivul religios cel mai vechi din Bistriţa, datând din secolul al XIII-lea ( ). Se remarcă prin armonie arhitectural-stilistică, cu cadru general romanic profilat apoi armonios pe stilul gotic şi în care nava are şi un compartiment baroc care conservă la bază şi elemente gotice din secolul al XIV-lea. Şi în cazul acestui obiectiv monument istoric şi de arhitectură se remarcă orga, dar mai ales fragmentele de frescă din exterior (pe peretele sudic) considerate printre cele mai vechi, conservate, din Transilvania. La acestea se adaugă Biserica Romano-Catolică "Sfânta Treime" şi Şcoala Piariştilor, construite în secolul al XVIII-lea (între , pe locul unei foste construcţii, arse la 1758 şi demolate în 1779), în stilul baroc vienez. Concomitent a fost construită lângă biserică Şcoala Piariştilor, ce fusese înfiinţată la Bistriţa la 1720 (a ars şi ea la 1758 şi care va funcţiona aici până la 1879). În imediata apropiere a acestor două construcţii se afla şi clădirea fostului spital medieval al Bistriţei, atestat din anul 1295 şi care va da denumirea străzii şi a porţii cetăţii din vecinătate. Catedrala ortodoxă a fost ridicată între anii , în stilul bizantin, printre principalii donatori de fonduri pentru edificarea acesteia figurând şi George Enescu (acesta, în anul 1927, a susţinut un concert în oraş, toate încasările fiind donate în acest scop). Sinagoga a fost construită în anul 1856 în stil arhitectural eclectic, având o suprafaţă de 580 m², putând adăposti circa 300 de locuri, iar în picioare în jur de 200 de persoane. Ca urmare a emigrării masive a evreilor în SUA şi Israel în perioada regimului comunist, Sinagoga a ajuns într-o stare de paragină. Prin programul "Cultura 2000", finanţat de Comisia Europeană, precum şi cu fonduri de la Ambasada SUA şi de la diverse fundaţii europene, dar şi cu mijloace locale (Consiliul Judeţean, Consiliul Local Bistriţa, Ministerul Culturii şi Cultelor) edificiul a beneficiat de o reabilitare majoră, fiind transformat interiorul în sală de spectacole de muzică clasică şi de teatru iar balconul locaţiei fiind destinat expoziţiilor de pictură, sculptură sau fotografie. De asemenea, locaţia găzduieşte Festivalul Anual de Film. A doua categorie de obiective bine reprezentată, care ocupă cea mai mare parte a sitului medieval o reprezintă edificiile de interes public şi cele destinate locuirii, realizate în interiorul 254

256 perimetrului, dispuse adeseori spate în spate, cu faţadele la două străzi paralele, formând corpuri unitare, ce închid curţi interioare accesibile din ambele sensuri. Ansamblul arhitectural gravitând în jurul celor trei pieţe din centrul istoric (îndeosebi Piaţa Centrală, Piaţa Mică, Piaţa Unirii) şi evidenţiindu-se prin obiectivele amintite, este completat cu construcţii rezidenţiale - case de locuit, dar şi foste locaţii ale breslelor, cu maximum două nivele, ce flanchează pieţele, respectiv străzile centrale: Constantin Dobrogeanu Gherea, Dornei, Independenţei, Liviu Rebreanu, Gheorghe Şincai şi Nicolae Titulescu. Acestea aparţin unor stiluri şi nuanţe stilistice-arhitectonice diferite, pentru edificarea lor utilizându-se materiale de construcţie variate. Din păcate, asupra unora dintre acestea patina vremii şi vicisitudinile de diferite tipuri (incendii, jafuri etc.) şi-au pus o amprentă vizibilă, afectându-le atractivitatea sau conducând chiar până la dispariţia lor fizică. Dintre clădirile din această categorie care au trecut proba timpului (în pofida schimbării destinaţiei iniţiale a multora dintre acestea) au fost selectate 156 de clădiri (cu vechimi variind între secolul al XV-lea şi al XIX-lea) ca prezentând un interes arhitectural şi istoric deosebit, fiind incluse pe lista monumentelor istorice (vezi Lista Monumentelor din Judeţul Bistriţa Năsăud, INMI, 2004). Cele mai relevante obiective din această categorie - prin prisma arhitecturii, poziţiei în cadrul sitului urban sau funcţiei anterioare sau actuale îndeplinite - sunt reprezentate de: - Casa argintarului, veche din secolul al XV-lea - începutul secolului al XVI-lea, prezintă influenţe gotice şi renascentiste (ancadramentele de piatră de pe faţadă executate de pietrarul italian Petrus da Lugano) şi adăposteşte o secţie de istorie a Muzeului Judeţean, cu exponate reprezentând burgul medieval şi cu o reflectare a breslelor; - Casa Andreas Beuchel (cunoscută sub denumirea de Casa Ion Zidaru), clădire din secolul al XV-XVI-lea, etajată, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice târzii din Transilvania (regăsite la parter şi planşeu casetat, din lemn, la etaj), suferind ulterior o serie de modificări în stilul Renaşterii transilvănene; - Parohia evanghelică Sugălete se remarcă prin elemente arhitectonice precum portalul în arc frânt, având inserată cifra anului când a fost construit (1480), înscris cu caractere gotice, cu prezenţa celor două scuturi cu stema oraşului; 255

257 - Complexul de clădiri Sugălete, datând din secolele XV-XVI, se compune dintr-un complex de 13 edificii etajate (cele mai tipice construcţii renascentiste din Transilvania) dezvoltate pe aproape întreaga latură nordică a Pieţei Centrale, având o arhitectură unitară, legate printr-o galerie la stradă, cu 20 bolţi ogivale sprijinite de 21 stâlpi-pilaştri. Datează din aceeaşi perioadă de înflorire economico-socială a Bistriţei, beneficiind de o poziţie comercială privilegiată; - Claustrul dominican din sec. al XVI-lea, parţial conservat, se impune prin câteva încăperi boltite cu planşee din lemn şi prin puternicele contraforturi exterioare; - Clădirea Muzeului Judeţean de Istorie (fostă mânăstire din secolul al XVI-lea, cazarmă în sec. XIX), prezintă o dublă importanţă: din punct de vedere istoric şi arhitectural, dar şi funcţional, aici fiind adăpostite secţiile muzeului; - Primăria municipiului Bistriţa este adăpostită într-un edificiu vechi din secolul al XVIlea, care a fost tot sediul administraţiei feudale a Bistriţei, dar care - fiind în repetate ori refăcută (cu adăugiri succesive până în secolul al XIX-lea) - păstrează foarte puţin din construcţia iniţială; - Casa Asociaţiei meseriaşilor din Bistriţa ( Bistritzer Gewerbeverein, azi Centrul Cultural Municipal George Coşbuc ), ridicată în 1889 în stil neoclasic. Clădirea este încadrată spre sud de statuia lui George Coşbuc şi parcul municipal, spre vest de zidurile cetăţii medievale şi Turnul Dogarilor şi în nord est de o micropiaţă. Clădirea dispune de o sală de spectacole cu 382 locuri, o sală pentru spectacole de teatru cu 100 locuri şi săli de repetiţii sau pentru cercuri tehnico aplicative şi pentru diferite cursuri. Acestora li se adaugă construcţii monumentale cu o arhitectură elevată precum: Protopopiatul Ortodox, Tribunalul Bistriţa (sec. XVIII - încep. sec. XX), Galeriile de artă şi atelierele Uniunii Artiştilor Plastici (sec XVIII XIX), sediul Romtelecom (începutul sec. XX), Comandamentul de Jandarmi (adăpostit de o clădire din sec. XIX), Sediul Cooperaţiei (sec. XIX), edificiile liceelor/colegiilor naţionale: Liviu Rebreanu (fostul Gimnaziu Evanghelic Lutheran de Băieţi, datând de la încep. sec. XX), Andrei Mureşanu (fosta Şcoală Regală Medie de Fete Bistriţa, sec. XIX), Arte Plastice "Corneliu Baba" (sec. XVIII XIX), Liceului de Muzică (sec. XIX) şi Şcolii generale nr. 2 (sf. sec. XIX). 256

258 Dintre obiectivele culturale cu funcţii turistice pot fi menţionate şi muzeele, acestea adăpostind şi conservând, în funcţie de profil, vestigii şi obiecte de patrimoniu material şi spiritual reprezentative pentru istoria şi cultura regiunii,facilitând totodată popularizarea cunoaşterii acestora. Singura unitate de acest tip, însă reprezentativă la scara întregului judeţ este Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud Muzeul Bistriţa (înfiinţat la 1 februarie 1953 într-o aripă a fostei Mănăstiri minorite şi extins în anul 1955 la 12 săli ce deserveau secţiile de istorie şi artă populară iar în anul 1959 s-a adăugat secţia de ştiinţele naturii), găzduit din 1987 de clădirea fostei cazărmi a Regimentului 63 Infanterie (clădirea datând din anul ) şi organizat în mai multe secţii: arheologie istorie, etnografie artă populară, ştiinţele naturii, gravură şi artă plastică, precum şi un lapidarium cu monumente romane şi feudale. Categoria statuilor şi busturilor este reprezentată prin statuia lui George Coşbuc (amplasată lângă Centrul Cultural Municipal George Coşbuc şi Parcul Municipal), statuia lui Andrei Mureşanu (din Piaţa Centrală), respectiv bustul lui Liviu Rebreanu (localizat în Piaţa Unirii) O categorie modest reprezentată este cea a edificiilor de tipul castelelor şi conacelor, Castelul Lazar Imre (construit în secolul XIX, astăzi sediul Administraţiei Taberelor Şcolare) din localitatea Sărata fiind singurul edificiu de acest tip regăsit la scara teritoriului vizat de analiza noastră În cadrul localităţilor foste rurale care au devenit cartiere sau entităţi geodemografice şi habituale apartenente municipiului Bistriţa se detaşează în primul rând edificiile de cult. Cele mai reprezentative sunt cele ridicate de comunităţile rurale germane-săseşti care au constituit reperele fundamentale ale comunităţii în jurul cărora acestea şi-au organizat existenţa timp de secole, edificii perfect integrate arhitecturii rurale specifice acestei comunităţi. Cele mai multe au fost construite între secolele XV-XVII şi aparţin goticului târziu transilvan din ruralul comunităţii germane. Acestea se remarcă prin diversitate stilistică, prin dimensiune şi masivitate, prin caracteristicile arhitectonice şi soluţiile constructive ingenioase pentru care s-a optat şi prin componente specifice funcţiei (regăsim o serie de elemente specifice derivate din funcţia auxiliară ulterioară celei iniţiale religioase, cea de ordin strategico-militar - unele au dispus şi de incinte întărite şi turnuri de strajă/apărare - kirchenburgen, bastioane cu guri de tragere etc.). Practic, 257

259 fiecare dintre ele reprezintă realizări tehnice şi artistice remarcabile, cu o arhitectonică aparte, proprie etapei istorice în care au fost edificate. Ca urmare a emigrării în masă a populaţiei de etnie germană din satele analizate, multe dintre aceste biserici au devenit obiective de cult ortodox, cum este cazul bisericilor din Sigmir (1796), Slătiniţa (din secolele XVI-XIX) şi cele al celor din Unirea şi Viişoara (ambele edificate în perioada sec. XV-XVIII). Unul dintre obiective religioase reprezentative aparţinând comunităţii religioase reformate este biserica din localitatea Sărată (componentă a municipiul Bistriţa) construită în sec. XVIII. Bisericile de lemn reprezintă o categorie de obiective de cult specifice comunităţilor rurale româneşti, singura construcţie de acest tip fiind Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril localizată în Sărata (datând din anul 1755). Ansamblurile de arhitectură tradiţională rurală sunt caracteristice pentru satele care au fost locuite de comunităţi germane masive, care au realizat, în timp, adevărate situri rurale cu personalitate, estetică peisagistică şi funcţionalitate distincte, aflate însă, în mare parte a cazurilor, într-o stare precară de conservare. În cadrul acestora, se impun prin arhitectură, impact estetico-vizual şi funcţionalitate ansamblurile de gospodării rurale aparţinând fostelor comunităţi germane-săseşti, cu valoare arhitecturală reprezentativă, edificate în secolul al XIX-lea şi începutul secolului trecut, din care au fost selectate pentru autenticitatea stilului şi unitatea componentelor în cadrul habitatului elementar 15 locuinţe în Unirea şi 10 locuinţe în Viişoara, realizate în cea mai mare parte în secolul XIX, dar şi la începutul secolului trecut, unele fiind gospodării locuinţe, altele având cu utilitate actuală publică Infrastructura turistică şi capacitatea de cazare Repere evolutive ( ) Sub aspectul dimensiunii, diversităţii şi calităţii componentelor, infrastructura turistică a cunoscut o evoluţie diferenţiată în timp, anii 90 marcând un recul sub toate aspectele, atât în ceea 258

260 ce priveşte structurile de primire turistică şi capacităţile de cazare aferente acestora, cât şi calitatea şi diversitatea serviciilor oferite. Similar situaţiei consemnate pe plan naţional, ultima decadă a perioadei totalitariste ( ) când unei perioade anterioare marcată de evoluţii semnificative ale bazei materiale turistice în general şi a bazei de cazare în special (creştere cu precădere în plan cantitativ) i-a urmat una caracterizată printr-o stagnare treptată, pentru ca sfârşitul acestei perioade să fie marcat de manifestarea unui fenomen continuu de degradare a bazei materiale turistice (accentuat după 1990), turismul bistriţean s-a încadrat în linii mari în tiparele epocii. Cu toate acestea, municipiul Bistriţa a beneficiat de puţine structuri de cazare (o singură categorie tipologică şi cu un nivel de confort redus), localizate exclusiv în perimetrul oraşului propriu-zis (doar trei unităţi de tip hotelier - Coroana de Aur, Bistriţa, Codrişor), cumulând 360 locuri de cazare. Schimbările radicale de după 1989 au avut un impact deosebit şi asupra turismului, pe multiple planuri, regresul general al activităţilor de profil având ca şi cauze majore lacunele cadrului legislativ şi organizatoric (Legea nr. 15/1990 şi HG nr. 1228/1990), viteza redusă a reformei din domeniul turismului, trenarea procesului de privatizare etc. Dacă înainte de 1990 întreaga bază de cazare turistică aparţinea unor instituţii ale statului specializate în turism (Ministerul Turismului cu componentele sale ONT, OJT şi BTT) sau unor ministere şi instituţii, implementarea treptată a procesului de privatizare a condus la o diversificare continuă a paletei proprietarilor (societăţi comerciale, persoane particulare). Iniţiativele private, orientate cu precădere înspre edificarea de baze turistice noi (din categoria hotelurilor, apărând însă şi o categorie nouă - cea a pensiunilor turistice, atât în mediul urban, dar şi în ruralul apartenent municipiului), cu o capacitate mai redusă, însă cu o funcţionalitate, flexibilitate şi adaptabilitate mai ridicată la nevoile, preferinţele şi gusturile unei cereri turistice aflate într-o continuă diversificare şi rafinare, dar şi înspre modernizarea şi readaptare funcţională a vechilor stabilimente turistice (acţiuni mult mai costisitoare, fără a asigura însă certitudinea recuperării rapide a investiţiilor), au reuşit să suplinească parţial carenţele majore menţionate şi să atenueze declinul pronunţat al sectorului turistic. Această stare de fapt s-a reflectat şi asupra bazei de cazare turistică, atât sub aspect cantitativ, cât mai ales calitativ. 259

261 Toate aceste tendinţe au condus, pe de o parte, la creşterea semnificativă a capacităţii de cazare într-un interval de 15 ani ( ) şi la diversificarea categoriilor de unităţi turistice, la impunerea şi generalizarea privatizării turismului şi nu în ultimul rând, la apariţia unor locaţii turistice în mediul rural apartenent municipiului Bistriţa. Tabel nr Structurile de cazare turistică din Municipiului Bistriţa număr locuri şi categorie de confort (2004) Tip structură de cazare / denumire Localitatea Nr. locuri Categoria Total 843 Hotel Coroana de aur Bistriţa stele Hotel Bistriţa Bistriţa 89 3 stele Hotel Codrişor Bistriţa 42 2 stele Hotel Decebal Bistriţa 32 2 stele Hotel Cora Bistriţa 32 3 stele Hotel Diana Bistriţa -Unirea stele Hotel Flamingo Bistriţa 35 2 stele Pensiunea Ştefan * Bistriţa 12 2 stele Pensiunea Roza Bistriţa Vânturilor 7 2 stele Pensiunea Scrif Bistriţa-Unirea 14 2 stele Pensiunea Azuro * Bistriţa-Viişoara 20 2 stele Pensiunea Simona Bistriţa-Viişoara 20 1 stea Pensiunea Orizont Bistriţa (D. Jelnii) 6 2 stele Pensiunea Robu II Bistriţa (Podirei) 20 1 stea Camping km 6 Bistriţa-Unirea 14 2 stele *Propuse şi acceptate pentru clasificare hotel Sursa: Amenajarea teritoriilor periurbane. Studiu de caz: zona periurbană Bistriţa, 2007 Evoluţia specifică perioadei Curba evolutivă a numărului unităţilor de cazare aferente municipiului Bistriţa în intervalul ( ) relevă o relativă stabilitate, oscilaţiile minime consemnate fiind cuprinse între 11 unităţi în 2005 şi 10 unităţi în toţi ceilalţi ani de referinţă (cu excepţia anului 2009 când numărul lor a scăzut la o cotă minimă de 9 unităţi (pe fondul condiţiilor economice globale dificile care au 260

262 atins inevitabil şi sectorul turistic), revenind la valoarea de 10 unităţi în ultimul an din şirul analizat (conform altor surse statistice, numărul unităţilor de cazare la nivelul municipiului Bistriţa se situează la 13 unităţi). Valorile consemnate în dreptul municipiului Bistriţa (11 unităţi dintr-un total de 24 existente în cadrul ansamblului judeţean, conform statisticii oficiale) relevă poziţia de monopol pe care o deţine la nivelul judeţului, acesta concentrând o pondere importantă din totalul structurilor de cazare existente pe ansamblul întregului judeţ (45,83% în 2005, în anul 2010 ponderea scăzând la doar 36%). Conform datelor disponibile, la nivelul anului 2010, pe raza municipiului Bistriţa nivelul de top al clasificării pe categorii de confort (5 stele) lipseşte din oferta de cazare iar criteriile aferente categoriei 4 stele sunt îndeplinite de o singură structură de cazare pensiunea turistică Romance. Chiar dacă analiza noastră vizează intervalul temporal , menţionăm că în prima parte a anului 2011 tabloul capacităţilor de cazare de confort superior a suferit o modificare demnă de reţinut, prin apariţia primei unităţi care întruneşte criteriile de clasificare aferente categoriei maxime (5 stele) Hotelul Metropolis din Bistriţa. Construcţia, edificată pe locaţia fostului restaurant Phoenix, dispune de 60 de camere, un centru SPA (cu sală de fitness, saloane de masaj, cosmetică şi înfrumuseţare, saună şi piscină), o parcare de 80 de locuri, două săli pentru conferinţe, un restaurant cu o capacitate de 200 de locuri (cu posibilitatea extindere până la 400 de locuri, unde pot fi organizate diverse evenimente - nunţi, botezuri, aniversări, zile onomastice), şi cu un meniu care oferă deopotrivă preparate cu deschidere internaţională şi din bucătăria autohtonă. Complexul hotelier este materializarea unei investiţii de cca. 12 milioane de euro, amortizarea fiind prevăzută a se face în 2-3 ani. În schimb, majoritatea unităţilor de cazare existente (mai exact 9) sunt clasificate la categoria de confort de 3 stele (o pensiune turistică şi toate hotelurile, cu excepţia hotelului Decebal, încadrat la 2 stele), categoriei inferioare (2 stele) revenindu-i doar 4 din cele 13 unităţi de cazare identificate pe raza municipiului (Popasul turistic de la km 6, o pensiune turistică urbană amplasată în cartierul Unirea, motelul Azzuro şi hotelul Decebal, deja menţionat - aspect îmbucurător şi în totală contradicţie cu situaţia din urmă cu ani, când acestea erau dominante numeric). 261

263 Lipsa unităţilor de cazare de confort superior este, aparent, una paradoxală, mai ales în contextul în care turismul de afaceri cel care asigură un segment important din fluxurile consemnate la nivelul municipiului Bistriţa - a înregistrat o evoluţie ascendentă în ultimii ani (cu un recul după debutul crizei economice). Tabel nr Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri la nivelul municipiului Bistriţa în intervalul Judeţ/localitate Judeţul Bistriţa- Năsăud Municipiul Bistriţa Total număr Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul Total Hoteluri Moteluri Pensiuni turistice Sursa: Institutul Naţional de Statistică Pe acest fond, indicatorii aferenţi unităţilor hoteliere au înregistrat cea mai pronunţată creştere în privinţa numărului de unităţi (de la 3 în 1989 la 6 unităţi în 2005 şi 7 în după statistica oficială, inventarierea noastră consemnând 8 unităţi hoteliere funcţionale). Tabel nr Structurile de cazare turistică din municipiului Bistriţa număr locuri şi categorie de confort (2010) Tip structură de cazare / Nr. Localitatea denumire locuri Categoria Total 657 Hotel Codrişor Bistriţa 35 3 stele Hotel Decebal Bistriţa 50 2 stele Hotel Diana Bistriţa stele Hotel Don Bistriţa 0 3 stele Hotel Krone Bistriţa 88 3 stele Hotel Minerva Bistriţa 36 3 stele Hotel Mya Bistriţa 30 3 stele Hotel Select Bistriţa 38 3 stele Hostel D & D Bistriţa 20 3 stele 262

264 Motel Azzuro Bistriţa 46 2 stele Pensiune turistică Lisa Bistriţa 16 3 stele Pensiune turistică Romance Bistriţa 27 4 stele Pensiune turistică urbană SHERIFF Bistriţa 35 2 stele Popas turistic KM.6 Bistriţa- Unirea 68 2 stele Sursa: Institutul Naţional de Statistică Grafic nr Număr total structuri de primire turistică Numar total structuri de primire turistica Bistrita-Nasaud MUNICIPIUL BISTRITA 5 0 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Sursa: Institutul Naţional de Statistică În cadrul acestora se detaşează hotelurile din categoria trei stele (relativ recent construite Diana, Krone, Minerva, Decebal, Mya, Select, respectiv hotelurile Coroana de Aur - hotelul etalon al municipiului, cu 188 locuri şi Codrişor, cu 35 de locuri). În paralel cu creşterea numărului hotelurilor private de dimensiuni mici (sub 50 de locuri, în care se încadrează majoritatea celor edificate după 1990: Decebal - 50 locuri, Codrişor 35, Select 38, Minerva 36 şi Mya 30 locuri) şi medii (Coroana de Aur 188 locuri, Diana locuri şi Krone - 88 locuri), dublate de iniţierea unor ample lucrări de renovare a unităţilor hoteliere cu tradiţie din cadrul municipiului (Coroana de Aur, Codrişor) asistăm la diversificarea tipologică a structurilor de cazare prin apariţia pensiunilor turistice (Lisa şi Romance), a pensiunilor turistice urbane (Sheriff) şi hostel (municipiul Bistriţa deţine, dealtfel, singurele pensiuni turistice şi de tip hostel regăsite la scara întregului judeţ Bistriţa-Năsăud). 263

265 Cu toate acestea, gradul de diversificare tipologică a structurilor de cazare este unul foarte redus, din oferta de cazare din anul 2010 a judeţului lipsind (din varii motive - fie datorită închiderii unora dintre ele în ultimii ani, a problemelor juridice privind proprietatea, a disfuncţiilor generalizate cauzate de criza economică, a lipsei investiţiilor pentru reabilitare-modernizare etc.) o serie de structuri clasice (a celor de tip cabană, vilă turistică, sat de vacanţă, cabană de vânătoare etc.), dar şi structurile de cazare de tip lowcost (tabere de elevi etc.). Comparativ cu unităţile hoteliere, a căror evoluţie în intervalul de referinţă a înregistrat o evoluţie relativ constantă din punct de vedere numeric şi al capacităţii de cazare, în ultimii doi ani ai acestui interval (suprapuşi crizei economice) structurile de tip motel şi pensiune turistică de pe raza municipiului Bistriţa s-au înscris pe o curbă descendentă (pensiunile turistice începând cu anul 2008). Unicul motel a rezistat până în anul 2009 cu un număr constant de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor (48), anul următor consfinţind închiderea sa. Numărul pensiunilor turistice a urmat o evoluţie descendentă în intervalul de referinţă ( ), de la 4 la începutul intervalului analizat (2005), la 3 în intervalul , pentru ca, o dată cu debutul crizei economice, numărul lor să scadă la doar 2 unităţi în 2009 iar în anul 2010 această categorie de cazare practic să dispară din evidenţele statistice oficiale. La pensiunile turistice regăsite în statisticile oficiale se pot adaugă pensiunile turistice din Unirea şi Viişoara (câte două în ambele localităţi şi acestea beneficiind de o soartă similară celor din municipiu, două dintre acestea, Ştefan şi Azuro, fiind neclasificate şi închise sau incluse, ulterior, în categoria hotelurilor sau motelurilor). Tot în acest context, trebuie consemnată o altă tendinţă foarte dinamică specifică perioadei de trecere la economia de piaţă şi a acestui tip de economie: proliferarea deosebită a unui tip de locaţie - vila/casele de vacanţă - reşedinţe secundare, acestea nefiind însă reflectate de către statistica oficială, numărul lor exact scăpând astfel unei evidenţe stricte. Apariţia şi multiplicarea lor rapidă (în sute de obiective) este un rezultat al liberalizării iniţiativei particulare după 1990 şi a ridicării interdicţiei impuse de regimul comunist ca o familie să dispună de mai multe imobile proprietate personală (case, case de vacanţă). 264

266 Orientarea predilectă a acestora către arealele cu potenţial peisagistic deosebit a generat apariţia unor concentrări (aglomerări) de astfel de habitate turistice. Arealul vizat de acest fenomen a fost în primul rând arealul periurban aparţinând administrativ de Bistriţa (cu deosebire Viişoara şi Unirea, cu afectarea, din păcate, a peisajului pomicol), Sărata, Sigmir, Slătiniţa, dar şi al localităţilor apartenente comunelor limitrofe Livezile (aici existând chiar un perimetru concentrat pe 6 ha grupând peste 50 parcele pentru reşedinţe secundare, obiect al unui proiect de urbanizare la Cuşma), Dumitra, Şieu Măgheruş şi Budacu de Jos. Beneficiind de amplasamente favorabile, valenţe estetico-peisagistice atractive proprii unui peisaj colinar şi montan care le conferă o ambianţă naturală deosebită, dublate de existenţa unui bioclimat de cruţare, a apelor minerale amenajabile (Slătiniţa), a suprafeţelor forestiere compacte pe mari suprafeţe şi a unui fond cinegetic valoros (Cuşma), localităţile Valea Măgheruş, Slătiniţa şi Cuşma relevă atuuri importante pentru a deveni în viitor chiar locaţii de tip staţiune cu vile de vacanţă. Capacitatea de cazare turistică Analiza indicatorilor privind capacitatea de cazare turistică (exprimat prin indicatorul număr de locuri) relevă contraste frapante în raport cu numărul structurilor de cazare datorită evoluţiei lor invers proporţionale (structurile de cazare înregistrând o creştere constantă după 1992 iar numărul de locuri oferite o scădere accentuată de la un an la altul pe parcursul întregii perioade, pe tot parcursul anilor 90 ai secolului trecut). Corespunzător, a crescut sensibil şi ponderea acestora în raport cu numărul total de unităţi şi de locuri de cazare, de la 23,7%, respectiv 40,31% în 1989 la 29,2%, respectiv 58,8% în 2002, în timp ce mărimea medie a unei unităţi hoteliere a cunoscut o diminuare în acelaşi interval de referinţă (de la 203 la 167 locuri) urmare a închiderii unor unităţi nerentabile şi mai ales a modificărilor interne în structura şi funcţionalitatea structurilor de cazare turistică (remodelarea / readaptarea funcţională a spaţiilor existente şi a utilizării mai eficiente a acestora). 265

267 Tabel nr Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în intervalul Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Total Bistriţa- Năsăud Total Mun. Bistriţa Hoteluri Moteluri Pensiuni turistice Sursa: Institutul Naţional de Statistică După anul 2005 situaţia a cunoscut o evoluţie mai echilibrată în privinţa raportului dintre unităţile de cazare şi capacitatea de cazare existentă, numărul relativ constant de structuri de cazare reflectându-se în menţinerea unei corespondenţe similare (cu oscilaţii reduse de la un an la altul) a locurilor de cazare puse la dispoziţia turiştilor (cu excepţia anului vezi tabelul de mai sus). În anul 2010, la nivelul municipiului Bistriţa, capacitatea de cazare turistică existentă a cumulat un număr de 876 locuri, în creştere cu 170 de locuri faţă de anul precedent (în 2009 fiind consemnate statistic 706 locuri de cazare, alte surse statistice indicând un număr de 657 locuri grupate în 340 de camere), creşterea menţionată datorându-se aproape exclusiv aportului structurilor de tip hotelier, locurile de cazare hoteliere crescând de la 605 locuri la 777), celelalte tipuri de structuri de cazare menţinându-şi capacitatea de cazare la parametri similari perioadei anterioare. Anul

268 Nr. locuri Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru Grafic nr Capacitatea de cazare existentă în intervalul Mun. Bistriţa Bistrita-Nasaud Ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din perspectivă teritorială, raportat la cifrele de la nivel judeţean, Bistriţa monopolizează o pondere ridicată (33,36%) din capacitatea totală de cazare existentă la nivel judeţean (2626 locuri în 2010), aspect care evidenţiază postura de pol major de atracţie judeţean pe multiple planuri (cultural, artistic, ştiinţific, afaceri, sănătate, politic, sportiv etc.) şi a cărui ofertă şi facilităţi motivează o pondere mult mai ridicată de persoane să descindă aici în comparaţie cu celelalte centre urbane. Capacitatea de cazare concentrată în Bistriţa (876 locuri) poziţionează municipiul pe locul secund la nivel judeţean, fiind depăşit doar de oraşul Sângeorz Băi (graţie statutului său de staţiune balneoclimaterică şi a celor 1002 locuri de cazare deţinute, grupate în cadrul celor două complexe hoteliere balneare Hebe şi Someşul şi a celor 120 de locuri ale taberei de elevi şi preşcolari), depăşind, în schimb, net (cu valori variabile, mergând până la de 16 ori) capacitatea de cazare a celorlalte oraşe din judeţ, a căror ofertă de cazare atât din punct de vedere tipologic, cât mai ales al numărului de locuri şi al categoriei de confort se plasează la valori incomparabil mai reduse (urmare şi a unei cereri turistice mai reduse care nu au justificat cel puţin până în prezent - astfel de amenajări): Beclean cu 56 locuri grupate într-o unitate de tip hotel şi un motel, respectiv Năsăud, cu 48 de locuri într-o singură unitate hotelieră. 267

269 Pe tipuri de structuri, cele mai multe locuri de cazare existente la nivelul municipiului Bistriţa, revin, firesc, hotelurilor (777 locuri în 2010, respectiv 88,7% din totalul locurilor de cazare din municipiu, 37,57% din totalul locurilor de cazare din hotelurile de pe raza judeţului şi 29,59% din totalul locurilor de cazare din judeţ, cu o creştere semnificativă faţă de anii anteriori, în 2009 fiind înregistrate doar 605 locuri de cazare în hoteluri, cu o pondere de 28,34% din totalul locurilor de cazare din hotelurile din judeţ şi 22,5% din totalul locurilor din judeţ), Celorlalte tipuri de structuri regăsite în oferta de cazare a municipiului le revin, evident, ponderi mult mai reduse, direct proporţionale cu cererea relativ limitată pentru acestea: unitatea de tip motel (Azzuro) şi-a menţinut un număr constant de locuri de cazare pe toată perioada până în 2009 (48), pentru ca în 2010 unitatea neregăsindu-se în statisticile oficiale, iar pensiunile turistice au înregistrat o scădere continuă pe toată durata intervalului (de la 74 locuri în 2005 la 58 în anii , apoi 53 în 2009 şi doar 51 în 2010). Aceste valori reflectă, dealtfel, destul de fidel şi dimensiunile şi ponderea cererii turistice la nivelul tipurilor şi formelor de turism practicate şi regăsite în opţiuni predilecte pentru anumite categorii de cazare (turism de afaceri şi cultural hoteluri, turism de tranzit motel şi popas turistic). Tabel nr Capacitatea de cazare turistică în intervalul pe diferite niveluri spaţiale de raportare Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Regiunea Nord- Vest Bistriţa-Năsăud Mun. Bistriţa Sursa: Institutul Naţional de Statistică Capacitatea de cazare turistică în funcţiune de la nivelul municipiului Bistriţa (exprimând numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către unităţile de cazare turistică, pe baza numărului de zile cât funcţionează efectiv unităţile în perioada considerată) a fost, în anul 2010, de locuri-zile, în creştere cu peste 31,5% faţă de anul 2005 şi cu 16,4% faţă de anul precedent (reflectând creşterea numărului locurilor de cazare cu cca. 170 faţă de anul 2009). 268

270 În profil temporal, în întregul interval analizat ( ), capacitatea de cazare turistică în funcţiune a fost caracterizată de evoluţii constant ascendente, ceva mai moderate în intervalul (de la în 2005 la în 2009, respectiv o creştere de aproape 13%), fapt care relevă, în condiţiile în care numărul de locuri a cunoscut o evoluţie ascendentă modestă (de la 679 la 706 între 2005 şi 2009, respectiv de aproape 4%), o utilizare mai eficientă a capacităţii existente. Cea mai mare parte din capacitatea de cazare în funcţiune la nivelul municipiului este grupată în unităţile de tip hotelier (88,5% din totalul existent la nivelul municipiului şi 39,25% din capacitatea totală de cazare în funcţiune a judeţului), urmată la mare distanţă de pensiunile turistice (6,01%), şi motel (5,48%), în timp ce, pentru comparaţie, la nivel naţional hotelurile deţin peste 66% din capacitatea în funcţiune, fiind urmate, la mare distanţă, de pensiunile turistice şi cele agroturistice. Tabel nr Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică în intervalul Localitate/ judeţ/ regiune Regiunea Nord-Vest Bistriţa- Năsăud Municipiul Bistriţa Tipuri de structuri de primire turistică Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Număr locuri-zile Anul 2009 Anul 2010 Total Total Total Hoteluri Moteluri Pensiuni turistice Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din perspectivă teritorială, la nivelul anului 2010 capacitatea de cazare a municipiului Bistriţa reprezintă o pondere de 44,35% din cea existentă la nivel judeţean (în creştere cu aproape 6% faţă de anul precedent, când deţinea doar 38,9%) şi doar 3,93 % din cea a Regiunii de Nord-Vest (faţă de 3,61% în 2009), valoare care poziţionează municipiul Bistriţa într-o poziţie privilegiată în raport cu celelalte centre urbane sau localităţi care deţin structuri de cazare din judeţ, a căror capacitate de 269

271 cazare se situează la cote mult inferioare: Tiha Bârgăului cu număr locuri-zile şi Şieu Măgheruş cu acestea deţinând poziţii următoare Bistriţei în prezenta ierarhie, depăşind celelalte centre urbane (cu excepţia oraşului Sângeorz-Băi): Beclean cu număr locuri-zile şi Năsăud (care în anul 2010 nu mai figurează în evidenţele statistice cu structuri de cazare autorizate), desigur, în strânsă corelaţie cu oferta de cazare existentă (ale cărei caracteristici dimensionale şi calitative regăsite fidel şi în dimensiunile acestui indicator - au fost trecute în revistă anterior). Tabel nr Capacitatea de cazare turistică în funcţiune la nivelul localităţilor în intervalul Localitate judeţ regiune Regiunea Nord-Vest Anul 2005 Anul 2006 Anul Anul Număr locuri-zile Anul 2009 Anul Bistriţa-Năsăud Municipiul Bistriţa Beclean Năsăud Sângeorz-Băi Şieu-Măgheruş Tiha Bârgăului Budacu de Jos Măgura Ilvei Teaca Telciu Sursa: Institutul Naţional de Statistică 270

272 Nr. locuri-zile Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru Grafic nr Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica în intervalul Municipiul Bistriţa Bistrita-Nasaud Ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică 5.4. Circulaţia turistică Datele statistice cu privire la circulaţia turistică au la bază sosirile turiştilor în structurile de cazare, respectiv ale celor care se cazează în afara localităţii de domiciliu/reşedinţă pentru cel puţin o noapte. Celelalte categorii de persoane (vizitatorii, persoanele cazate în cabanele proprietate privată din zonele de agrement sau care nu apelează la o structură de cazare oficială) nu sunt consemnate statistic şi, implicit, nu se regăsesc în datele privitoare la acest indicator. Astfel, la nivelul anului 2010, unităţile de cazare de pe raza municipiului Bistriţa au înregistrat (conform datelor INS) un număr de de sosiri ale turiştilor, în scădere semnificativă (cu peste 38%) în comparaţie cu anul 2006 (50029 turişti), anul de maxim aflux turistic la nivelul municipiului din intervalul de referinţă Ulterior, acest indicator s-a înscris pe un trend descrescător, iniţial cu valori reduse (în anii ), pentru ca începând cu anul 2009, pe fondul condiţiilor economice dificile, numărul anual de sosiri să înregistreze un recul semnificativ (o scădere cu -25,14% faţă de anul 2008 şi cu -27,19% faţă de anul 2006). Anul 2010, odată cu 271

273 îmbunătăţirea uşoară climatului economic, marchează reluarea trendului crescător, încă timidă şi departe de valorile anterioare anului 2008 (creştere cu 6,75% faţă de 2009). În contextul dominanţei structurilor hoteliere în oferta de cazare a municipiului (numeric şi din punct de vedere al locurilor puse la dispoziţia turiştilor), analiza numărului de sosiri la nivelul hotelurilor reflectă cu acurateţe evoluţiile generale ale indicatorului pe ansamblu. Astfel, numărul de sosiri hoteliere urmează, ponderal şi temporal, un curs similar: punctul maxim (45045) din anul 2006 a fost urmat de scăderi treptate şi cu valori reduse în următorii doi ani ai intervalului ( şi ) pentru ca în anul 2009 să fie consemnat punctul de minimă inflexiune al curbei evolutive (31081 sosiri), reflectând astfel apetitul mult mai diminuat pentru activităţile turistice generat de contextul economic dificil caracteristic acestei perioade, cu efectele asociate scăderea puterii de cumpărare, a nivelului de trai şi a veniturilor direcţionate spre alte activităţi decât cele de strictă necesitate, precum cele turistice). Minimul consemnat a fost urmat de un uşor reviriment în 2010, pe fondul îmbunătăţirii climatului economic, a unei creşteri a puterii de cumpărare şi a atractivităţii mediului urban mai degrabă pentru pseudoturişti (cei sosiţi cu scop de afaceri, profesional, sportiv, învăţământ şi mai puţin pentru turiştii veritabili, motivaţi de cultură sau agrement-divertisment). Tabel nr Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică din municipiul Bistriţa în intervalul Localitate Municipiul Bistriţa Tipuri de structuri de primire turistică Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Număr persoane Anul 2009 Anul 2010 Total Hoteluri Moteluri Pensiuni turistice Sursa: Institutul Naţional de Statistică Evoluţiile numărului anual de sosiri consemnate în dreptul celorlalte tipuri de structuri de cazare (motel şi pensiune turistică) au fost sinuoase în intervalul de referinţă ( ), mai 272

274 neregulate decât în cazul sosirilor hoteliere (cu creşteri şi/sau descreşteri de la un an la altul, fără a urma un curs uniform, şi chiar contradictorii, însă cu valori (în cifre absolute şi relative) şi mai puţin abrupte faţă de evoluţiile consemnate în cazul hotelurilor. Grafic nr Sosiri pe tipuri de structuri de primire turistica in Municipiul Bistrita, % 10% Hoteluri Moteluri Pensiuni turistice 86% Sursa: Institutul Naţional de Statistică La nivelul anului 2010, opţiunile de cazare ale turiştilor sosiţi în municipiul Bistriţa s-au îndreptat, evident, într-o pondere foarte ridicată spre hoteluri (86,17%), pe fondul dominanţei turismului de afaceri, cultural-ştiinţific şi de tranzit, un număr considerabil mai redus apelând la pensiunile turistice (3777 persoane, respectiv 9,71% din total) şi motel (1601, respectiv 4,11%), în timp ce ponderile consemnate la nivel judeţean ale celor cazaţi în hoteluri relevă o pondere de circa 86,5%, mult superioară mediei ponderale consemnate la nivel regional (Regiunea de Nordvest - 65%) sau naţional (circa 74%). 273

275 Nr. persoane Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru Grafic nr Evoluţia sosirilor de turişti în intervalul Bistriţa-Năsăud Mun. Bistriţa Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Ani Sursa: Institutul Naţional de Statistică Tabel nr Evoluţia sosirilor de turişti la nivel de localităţi în intervalul pe Localitate Anul Anul Anul Anul Anul Anul Număr persoane Bistriţa-Năsăud Mun. Bistriţa Beclean Năsăud Sângeorz-Băi Budacu de Jos Măgura Ilvei Şieu-Măgheruş Teaca Telciu Tiha Bârgăului Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din perspectivă teritorială, se remarcă cu uşurinţă dominanţa Bistriţei pe plan judeţean şi în ceea ce priveşte numărul de înnoptări, sosirile turiştilor în municipiul Bistriţa surclasând practic (cu valori variabile, pe cele ale celorlalte localităţi care dispun de unităţi de cazare (ex. de la 7-8 ori cazul Oraşului Sângeorz-Băi, până la 50 de ori în cazul oraşului Beclean sau 800 de ori Măgura 274

276 Ilvei), reflectare a modului în care diverşi factori îşi pun amprenta asupra motivaţiei turistice şi a fluxurilor efectiv înregistrate (oferta turistică de ansamblu, calitatea ofertei de cazare, tipul sau forma de turism practicată, promovarea turistică etc.). Evoluţia numărului de înnoptări relevă - în intervalul o tendinţă similară celei consemnate la indicatorul sosiri turişti (cu un decalaj de un an la altul), atât pe ansamblul municipiului, cât şi la nivelul tipurilor de structuri de cazare: un trend pronunţat ascendent până în 2007 (anul de maxim aflux turistic) de la în 2005 la în 2007, urmat de aceeaşi scădere, iniţial mai moderată (la în anul 2008, anul de debut al crizei economice), la o prăbuşire în 2009, accentuată din raţiunile deja menţionate (ajungând la 57170, respectiv o scădere cu peste 31% faţă de 2007). Grafic nr Innoptari in structuri de primire turistica MUNICIPIUL BISTRITA Bistrita-Nasaud Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Anul 2010 a consemnat, şi la acest indicator, similar celui de sosiri turişti, un uşor reviriment (60651, respectiv o creştere cu 6,08% faţă de anul de maximă depresiune 2009). Analiza în profil teritorial relevă o dată în plus poziţia privilegiată a Bistriţei pe plan judeţean şi în ceea ce priveşte numărul de înnoptări realizate, valorile consemnate pe ansamblul municipiului 275

277 surclasând practic (cu valori de până la 8-9 ori) pe cele ale celorlalte localităţi care dispun de unităţi de cazare (cu excepţia oraşului Sângeorz-Băi, din raţiunile deja trecute în revistă). Grafic nr Innoptari pe tipuri de primire turistica judetul Bistrita-Nasaud, % 0%4% 4% 0% % Sursa: Institutul Naţional de Statistică Tabel nr Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri şi localităţi în intervalul Tipuri de structuri de primire turistică Total general Hoteluri Moteluri Localitate Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Număr persoane Anul 2009 Anul 2010 Bistriţa-Năsăud Total Bistriţa- Năsăud Mun. Bistriţa Beclean Năsăud Sângeorz-Băi Şieu-Măgheruş Tiha Bârgăului Total Bistriţa- Năsăud

278 Vile turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Mun. Bistriţa Beclean Budacu de Jos Total Bistriţa- Năsăud Sângeorz-Băi Total Bistriţa- Năsăud Sângeorz-Băi Telciu Total Bistriţa- Năsăud Mun. Bistriţa Total Bistriţa- Năsăud Măgura Ilvei Şieu-Măgheruş Teaca Tiha Bârgăului Sursa: Institutul Naţional de Statistică La nivelul municipiului Bistriţa, indicele de utilizare net al capacităţii de cazare reflectă cu fidelitate evoluţiile indicatorilor trecuţi în revistă anterior, urmând un curs crescător - pe fondul sporului numărului de sosiri şi al înnoptărilor realizate - până în anul 2007 (de la 29,5% în 2005 la 32,93% în 2007), pentru ca ulterior, debutul crizei economice să îşi pună amprenta şi asupra acestui coeficient (care a scăzut la 30,58% în 2008 iar ulterior, în decurs de numai un an ( ) s-a prăbuşit de la 21,73% la 20,88%, fără însă ca anul 2010 să marcheze revirimentul uşor consemnat la ceilalţi indicatori analizaţi anterior (sosiri turişti) şi să semnaleze astfel mult aşteptata depăşire a recesiunii sectorului turistic şi revenirea pe o curbă evolutivă ascendentă. Evoluţiile înregistrate în dreptul duratei medii a sejurului aferente municipiului Bistriţa au urmat, practic, trendurile îmbrăţişate de indicatorii corespondenţi la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, Regiunii de NV şi României, chiar dacă cifrele ponderale aferente municipiului Bistriţa consemnează valori sub mediile celor trei nivele spaţiale superioare de raportare (judeţean, regional şi naţional). Valorile diferă, desigur, de la un nivel la altul (cu o creştere proporţională a valorilor consemnate în funcţie de scara de raportare - de la municipiu la judeţ şi mai departe la 277

279 nivelul regiunii Nord-Vest şi a ansamblului naţional) însă păstrează în linii mari diferenţele dintre ele pe durata întregului interval şi la nivelul fiecărui an din şirul de referinţă ( ), Tabel nr Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a indicelui de utilizare netă a capacităţii de primire turistică în intervalul Indice de utilizare netă a capacităţii de primire turistică Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 % România 33,42 33,61 36,04 35,02 28,35 25,16 Regiunea N-V 32,24 32,06 34,05 32,69 27,70 23,25 Judeţul Bistriţa- 32,75 31,23 33,03 29,23 25,40 19,18 Năsăud Municipiul Bistriţa 29,50 32,56 32,93 30,58 20,88 19,02 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Pe fondul celor consemnate, figura de mai jos relevă faptul că, dacă în perioada , evoluţiile indicelui de ocupare a locurilor de cazare din judeţ în raport cu mediile consemnate la nivelul municipiului au fost alternante (ambele menţinându-se sub mediile regionale şi naţionale însă la diferenţe mai reduse - între 1 şi 2 puncte procentuale între nivelul municipal, judeţean şi regional şi cca. 3% faţă de media naţională), după 2008 diferenţa dintre valorile la nivelul municipiului şi celelalte niveluri de raportare s-a accentuat. 278

280 Grafic nr Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a indicelui de utilizare netă a capacităţii de primire turistică în intervalul Romania Regiunea NV Judetul BN Municipiul Bistrita Sursa: Institutul Naţional de Statistică Astfel, în 2009 gradul de ocupare a locurilor de cazare din municipiul Bistriţa a înregistrat o diferenţă de la aproape 5 puncte procentual faţă de media judeţeană, de 7 puncte faţă de cea regională şi nu mai puţin de 8 puncte faţă de cea naţională, iar în 2010 decalajul existent aproape s-a egalizat în raport cu nivelul judeţean şi s-a redus la 4, respectiv 5 puncte procentuale faţă de nivelul regional şi naţional. În ceea ce priveşte durata medie a sejurului aferent municipiului Bistriţa, aceasta a înregistrat, atât la nivelul anului 2010, cât şi pe durata întregului interval de referinţă , valori foarte reduse (sub 1,7 zile), cu mult sub cea înregistrată la celelalte niveluri de raportare (judeţean, regional şi naţional circa 40 % mai mici în 2010, în anii anteriori decalajele consemnate fiind mai evidente în raport cu toate nivelurile spaţiale cu care s-a făcut comparaţia, depăşind chiar 100%, diferenţe chiar mai ridicate fiind consemnate între municipiul Bistriţa şi judeţul Bistriţa- Năsăud). 279

281 Tabel nr Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a duratei medii a sejurului în intervalul Durata sejur Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 zile România 3,16 3,06 2,95 2,91 2,82 2,64 Regiunea N-V 3,12 3,03 2,87 2,79 2,87 2,68 Judeţul Bistriţa- 4,18 3,66 3,49 3,54 3,44 2,60 Năsăud Municipiul Bistriţa 1,67 1,60 1,67 1,64 1,57 1,56 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Explicaţia acestei situaţii derivă din specificul tipurilor şi formelor de turism practicate (cu predominanţa turismului de tranzit şi a celui de afaceri şi cultural de scurtă durată), a ofertei puţin diversificate şi foarte puţin valorificate, coroborate cu absenţa din oferta turistică a municipiului a turismului balnear (şi regăsirea sa în cazul nivelului judeţean prin aportul staţiunii Sângeorz-Băi care îşi pune amprenta pe diferenţele mari între indicatorii de la nivel judeţean în comparaţie cu cei ai municipiului), cel care, prin specificul său, determină o sedentarizare mai îndelungată a turiştilor pentru derularea unei cure complete de tratament. Grafic nr Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Durata sejur in zile Romania Regiunea N-V Judetul Bistrita- Sursa: Institutul Naţional de Statistică 280

282 Practic, se observă că dacă trendul evolutiv şi valorile consemnate la nivel regional şi naţional au urmat o evoluţie similară, cu scăderi constante (dar cu valori reduse de la un an la altul) ale duratei sejurului, la nivel judeţean trendul a fost similar (de scădere continuă) dar cu valori mai mari şi, pe alocuri, mai abrupte de la un an la altul (scăderea cea mai pronunţată fiind consemnată în anul 2010 în raport cu anul precedent, de la 3,44 la 2,60 zile). În schimb, durata medie a sejurului la nivelul municipiului Bistriţa relevă o evoluţie pe acelaşi trend generalizat descrescător, însă cu valori mult mai temperate în raport cu mediile la nivel judeţean (unde cauza se datorează, cum s-a menţionat, în primul rând evoluţiilor consemnate la Sângeorz-Băi, care influenţează decisiv valorile acestui indicator) Produse şi servicii turistice, facilităţi pentru agrement şi divertisment În municipiul Bistriţa funcţionează un centru de informare turistică singurul, dealtfel, la scara întregului judeţ - aflat sub tutela primăriei. Există însă o serie de primării (inclusiv în mediul rural) care au solicitat aviz pentru proiecte de înfiinţare, fără ca vreuna dintre aceste iniţiative să se materializeze efectiv până în prezent. Centrul de Informare din Bistriţa a fost înfiinţat în anul 2010, cu scopul de a promova potenţialul turistic al oraşului şi a facilita informarea celor interesaţi de oportunităţile pe care le poate oferi municipiul ca şi destinaţie turistică propriu-zisă, încercând să pună în evidenţă patrimoniul istoric, arhitectural şi cultural al oraşului şi zonei din proximitate, prin organizarea şi promovarea unor activităţi diverse. În acest scop, CIT pune gratuit la dispoziţia turiştilor materiale promoţionale şi informaţii de specialitate pentru a-i ajuta să identifice reperele de interes turistic din oraş (pliante, hărţi, fotografii şi ghiduri turistice), precum şi unităţile de cazare, alimentaţie-restauraţie şi de agrement-divertisment (cluburi, agenţii de turism) sau diverse servicii/facilităţi existente), oferind totodată accesul la internet pentru informaţii de interes turistic. CIT Bistriţa este amplasat în centrul istoric al oraşului, în apropierea sediului primăriei, pe una dintre cele mai importante artere pietonale şi comerciale Strada Nicolae Titulescu, nr

283 Pe piaţa turistică bistriţeană operează un număr de 29 de agenţii de turism, care pun la dispoziţia turiştilor diverse programe turistice în ţară şi străinătate, multe dintre acestea oferind şi servicii de ticketing pentru cele mai importante companii de transport aerian. Majoritatea agenţiilor de turism (27) sunt agenţii turoperatoare, doar 2 dintre acestea având profilul detailist. Sectorul de alimentaţie publică restauraţie relevă o consistenţă redusă, atât ca număr (16 unităţi autorizate), cât şi ca tipologie (slab diversificată - vezi mai jos), distribuţia unităţilor încadrate acestei categorii relevând prezenţa a 12 restaurante clasice şi a unui restaurant-pensiune, a doar două baruri de zi şi a unui singur cafe-bar. Practic, din peisajul de profil lipsesc majoritatea unităţilor regăsite în nomenclatorul de unităţi încadrabile categoriei analizate (precum cele de tip bar de noapte, bistro, berărie, braserie, cofetării, crame, disco-bar, grădină de vară, pizzerie, snack-bar, etc.), fără a mai pune în discuţie lipsa restaurantelor cu specific (nici naţional, nici a celor proprii unor bucătării naţionale cunoscute în domeniu), fapt care are cu impact negativ semnificativ în percepţia turiştilor (români, dar mai ales străini). Criteriul calitativ, respectiv categoria sau numărul de stele al acestor unităţi relevă o situaţie omogenă la nivelul unităţilor autorizate (regăsindu-se doar categoriile 2 şi 3 stele), criteriile aferente categoriei 3 stele fiind întrunite de 10 unităţi (8 de tip restaurant şi cele două baruri de zi), pentru care în dreptul categoriei 2 stele să fie consemnate doar 6 unităţi (5 restaurante şi un cafe bar). Tipologia unităţilor din această categorie este întregită de prezenţa unor cluburi şi discoteci (Afro Club, Metropolis, Club Seven, Moonlight, Ambasador, Anytime, Baby Blue, Amantes, Red&White, Disco Galaxy). Sectorul de agrement-divertisment turistic relevă o prezenţă foarte modestă şi puţin diversificată pe raza municipiului, fiind reprezentat de doar câteva produse clasice destinate sezonului estival (Pădurea Schulerwald, ştrandul municipal Codrişor, care a beneficiat recent de o serie de lucrări de modernizare reducerea adâncimii bazinului mare prin turnarea unui strat de beton, instalarea de duşuri, toalete ecologice, coşuri de gunoi etc.) şi mai puţin hibernal (inclusiv datorită limitării majore induse de condiţiile morfoclimatice specifice, bistriţenii utilizând ani la rândul un areal la 282

284 sud de municipiul, pe un versant prelung de pe raza comunei Budacu, unde se practică schiul de către publicul larg, fără a beneficia de amenajări speciale, respectiv patinoarul artificial amenajat pe perioada sezonului rece în parcarea din faţa Sălii Sporturilor). Trebuie menţionat faptul că municipalitatea a iniţiat un proiect destinat construirii unei pârtii de schi în viitorul complex sportiv şi de agrement Wonderland, al cărui studiu de fezabilitate a recomandat oportunitatea construirii unei singure pârtii (în loc de trei cum se dorise iniţial, cu o lungime de 1062 m, 875 m, 992 m), valoarea estimată a investiţiilor ridicându-se la 7,8 milioane Euro. Viitoarea amenajare va include alături de pârtia de m lungime, o bretea de 369 m, un telescaun cu o lungime de 962 m şi o capacitate de 1200 de persoane pe oră, precum şi alte componente adiacente specifice unei asemenea amenajări (lac acumulare, reţea de aducţiune, conductă presiune, 4 tunuri de zăpadă, clădiri pentru staţia de plecare etc.). Se remarcă lipsa din oferta turistică a municipiului a produselor neclasice (ex. cazul parcurilor tematice) sau reprezentarea lor modestă (precum festivalurile tematice Serbările Bistriţei medievale, Festivalul internaţional de folclor Nunta Zamfirei şi altele - vezi mai jos), cu mult sub nivelul la care resursele existente, pe de o parte, şi intenţiile autorităţilor locale, a ONG-urilor şi promotorilor privaţi de a susţine afirmarea acestora ar putea îndreptăţi ca aceste componente să se regăsească cu o participare mult mai consistentă în oferta turistică a municipiului Bistriţa şi să contribuie astfel la atragerea unor fluxuri turistice mai ridicate şi, implicit, să conducă la rezultate economice pe măsura aşteptărilor. Această stare de fapt are toate şansele de remediere sensibilă, în contextul realizării unui obiectiv important care figurează pe agenda administraţiei publice locale complexul sportiv şi de agrement Wonderland prevăzut a se extinde pe o suprafaţă de cca. 300 de hectare, în perimetrul cărora se vor circumscrie, alături de spaţii de cazare şi birouri, atât dotări destinate sezonului estival (aquapark, înot, polo, badminton, ciclism, călărie, golf, tenis, baschet, fotbal), cât şi pentru sporturile de iarnă (schi, patinaj). Târgurile şi expoziţiile se constituie în centre de polarizare temporară (durata variabilă) a unor activităţi cu specific comercial sau expoziţional (de regulă produse noi şi avangardiste) şi a interesului specialiştilor şi vizitatorilor. 283

285 Dacă târgurile nu figurează în calendarul evenimentelor de acest gen, expoziţiile organizate în Bistriţa relevă la nivelul anului 2010 o prezenţă modestă, inclusiv datorită lipsei unui spaţiu adecvat care să ofere facilităţi optime derulării unor evenimente de anvergură de acest tip. Spaţiile pe care le pune la dispoziţie Sala Polivalentă sunt improprii desfăşurării manifestărilor expoziţionale, în intenţia municipalităţii figurând construirea unui complex care să includă un parc tehnologic, un centru de afaceri şi un spaţiu expoziţional ultramodern, care va fi amplasat fie în parcul industrial de la Sărata, fie în spaţiul fostului CPL. Expoziţiile organizate în Bistriţa sub egida Camerei de Comerţ şi Industria Bistriţa-Năsăud sunt: - EXPO Bistriţa, ajuns la ediţia a XVII-a, derulat în anul 2011 în intervalul martie, participanţii (producători şi comercianţi) în număr de 30 expunând o gama variată de produse şi bunuri de larg consum (confecţii pentru femei şi bărbaţi, haine din piele, tricotaje, articole de lenjerie, încălţăminte, articole de marochinărie, produse de curăţenie şi întreţinere, produse cosmetice, bijuterii, artizanat, biciclete. Centrul Europe Direct din cadrul Camerei de Comerţ a pus la dispoziţia vizitatorilor materiale informative privind Uniunea Europeană şi informaţii despre proiectele aflate în derulare şi acţiunile de promovare organizate. Pe parcursul desfăşurării expoziţiei, în standul Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud au fost organizate concursuri de cunoştinţe generale privind Uniunea Europeană. - Bistriţa CONSTRUCT, ajuns la ediţia a XX-a în acest an (perioada de derulare fiind între iunie 2011), grupând un număr de 32 de expozanţi cu profiluri foarte diversificate (producători, comercianţi, distribuitori de materiale de construcţii, materiale pentru instalaţii, decoraţiuni interioare şi exterioare, mobilă, echipamente pentru amenajare şi întreţinere spaţii verzi, articole electrotehnice şi de iluminat, aparate pentru purificarea apei, aerului, echipamente de filtrare, soluţii moderne pentru încălzirea locuinţei, servicii bancare, oferte imobiliare, autoturisme). Festivalurile şi evenimentele culturale de diferite tipuri reprezintă manifestări artistice din domenii variate care se adresează segmentului de practicanţi ai turismului cultural (filmcinematografie, muzică clasică, teatru, folclorice, muzică modernă - începând de la jazz, la muzică 284

286 electronică, pop şi rock -, poezie, epigrame, umor, chitară etc.) şi pot avea caracter naţional sau internaţional. Dintre evenimentele cu impact semnificativ găzduite şi derulate în municipiul Bistriţa se pot reţine: - Festivalul Concurs - Blow Music & Dance- festival naţional - concurs de muzică uşoară şi dans (aflat la prima ediţie în 2011); - Festivalul Pfingstfest derulat la Bistriţa şi Livezile în jurul datei de 16 iulie, în cadrul manifestărilor Zilelor Municipiului Bistriţa. Festivalul a fost fondat prin iniţiativa Comitetului Naţional al Grupurilor Folclorice I.G.F. Romania, Fundaţia Marylen şi Asociaţia Folclorică Balada Bistriţa, la care se adaugă Centrul Cultural Municipal Bistriţa şi, desigur, comuna Livezile. Organizarea Pfingfestului a avut ca unul dintre principalele scopuri întâlnirea pe meleagurile natale a saşilor plecaţi din zonă şi stabiliţi în state de limbă germană din Europa. Prezenţa unor ansambluri germane din străinătate şi din ţara, dar şi a unor ansambluri româneşti de prestigiu, conferă acestei manifestări cultural-artistice un farmec şi o atractivitate deosebită; - Festivalul internaţional de folclor Nunta Zamfirei s-a derulat deja pe parcursul a 15 ediţii, în perioada sfârşitului lunii iulie şi începutului lunii august, cu participare internaţională. În anul 2011, festivalul a fost organizat între iulie şi a reunit ansambluri din: Cehia, Rusia, Franţa, Cipru, Croaţia, Israel, Spania, Turcia, Serbia, Ucraina şi bineînţeles, Romania (Bistriţa, Bacău şi Arad). - Festivalul Concurs "TRANSILVANIA ROCK" - desfăşurat în luna august; - Festivalul Tradiţiilor Ţigăneşti - organizat în data de 15 august (Ziua Fecioarei Maria) sub patronajul Primăriei Municipiului Bistriţa, manifestările (dominate de cântec, joc şi petreceri în stil propriu) derulându-se atât în centrul istoric (unde sunt amenajate scene în aer liber), cât şi în diferite grădini de vară din oraş; - Festivalul Internaţional al Fanfarelor "Mihai Warga", ajuns la a V-a ediţie, iniţiat de Centrul Cultural Municipal George Coşbuc Bistriţa, cu participare internă (cinci formaţii româneşti, trei din ţară - Fanfara Municipiului Reghin, Fanfara Albini din Cluj-Napoca şi Fanfara Bisericii Creştine Baptiste din Lugoj, la care se adaugă şi două formaţii bistriţene - Muzica Militară a Garnizoanei Bistriţa şi Fanfara Bisericii Creştine Baptiste Bistriţa) şi străină (ex. orchestra de 285

287 suflători din Salgatorjan şi Fanfara din localitatea Csorvas ambele din Ungaria, Bursa Mehter din Turcia); - Festivalul Concurs Naţional "Bistriţa Folk" - organizat sub egida Centrului Cultural Municipal Bistriţa şi ajuns în 2010 la ediţia a XI-a; - Festivalul Naţional de Teatrul Profesionist Liviu Rebreanu - ajuns în 2010 la cea de a VI-a ediţie (s-a derulat în perioada noiembrie), cu o paletă largă de evenimente şi activităţi (pe lângă spectacolele propriu-zise, aparţinând tuturor speciile genului dramatic: drame, tragedii sau comedii, având loc un târg de carte şi expoziţii cu vânzare de carte, expoziţii foto şi de afişe, întâlniri cu actori şi scriitori etc.); - Festivalul "Rădăcinile Eternităţii", vizând cu precădere repunerea în scena a obiceiurilor şi datinilor şi revigorarea şi păstrarea nealterată atât a tradiţiilor de factură religioasă legată de Naşterea lui Iisus Hristos, cât şi a unor obiceiuri de Anul Nou, în cea mai mare parte a lor de esenţă laică, precreştină (ex. Capra, Ursul etc.). Festivalul este organizat în perioada 1 30 decembrie de Centrul Cultural Municipal George Coşbuc Bistriţa, ajungând în anul 2010 la cea de-a XXV-a ediţie. În perioada derulării găzduieşte numeroase activităţi cultural artistice susţinute de către colective artistice din ţară şi străinătate, care pun în valoare obiceiuri şi tradiţii folclorice specifice sărbătorilor de iarnă din zonele şi ţările de provenienţă. - Serbările Bistriţei medievale, ajunse la ediţia a V-a în 2011 (derulate în perioada iunie, la Turnul Dogarilor şi pe Pietonalul Liviu Rebreanu), eveniment organizat de Asociaţia Culturală Bistriţa Medievală şi Centrul Cultural Municipal George Coşbuc Bistriţa, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bistriţa, Centrului Judeţean pentru Cultură şi Complexului Muzeal Bistriţa- Năsăud, AJOFM, Asociaţiei saşilor bistriţeni din străinătate şi al Asociaţiei Nösner Land Bistriţa. Evenimentul îşi propune să redescopere şi să valorifice istoria medievală bogată a oraşului, Bistriţa (Bistritz), cândva unul dintre cele şapte oraşe-cetate medievale săseşti care au dat numele german al Transilvaniei, Siebenbürgen : Braşov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaş (Mediasch), Orăştie (Broos), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighişoara (Schassburg). Pe durata festivalului, se organizează şi Târgul de vară al saşilor bistriţeni (găzduit de Pietonalul bistriţean). 286

288 VI. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ La nivelul competenţelor legale, legislaţia cadru privind funcţionarea structurilor administraţiei publice locale este reglementată prin legislaţia primară (Legea nr. 215 din 2001 a administraţiei publice locale republicată, cu modificările şi completările ulterioare), dar şi prin legislaţia secundară (Legea nr. 51 din 2006 a serviciilor comunitare şi de utilităţi publice, Legea nr. 273 din 2006 privind finanţele publice locale, Legea nr. 195 din Legea-cadru a descentralizării, Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 262 din 19 iulie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554 din 2004, Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 351 din 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, Legea nr. 96 din 18 martie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53 din 2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale). O serie de aspecte privind cooperarea dintre autorităţile locale sunt cuprinse, pe lângă textele normative menţionate mai sus, şi în Legea 246 din 2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26 din 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cât şi în Legea nr. 315 din 2004 privind dezvoltarea regională în România. Activitatea structurii administrative locale a municipiului Bistriţa se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale menţionate, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală fiind reprezentate de: Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi Primarul - ca autoritate executivă. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii. 287

289 Consiliul Local al municipiului Bistriţa Conform Legii 215/2001, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Printre atribuţiile consiliului local putem menţiona, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Local al municipiului Bistriţa aprobat prin Hotărârea nr. 250/26 noiembrie 2009 a Consiliului local al municipiului Bistriţa: (1) - Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. (2) - Consiliul local al municipiului Bistriţa exercită următoarele categorii de atribuţii, în condiţiile art. 36 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al Primarului municipiului Bistriţa, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a municipiului; c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al municipiului; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. f) alte atribuţii stabilite prin lege. Consiliul local este format din 21 de consilieri şi este structurat în trei comisii: Comisia economică, Comisia pentru dezvoltare urbană şi Comisia juridică şi administraţie publică locală. Primăria municipiului Bistriţa este o instituţie publică cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi soluţionează problemele curente ale cetăţenilor municipiului Bistriţa. Principalele activităţi desfăşurate de către Primaria municipiului Bistriţa sunt: - elaborarea proiectelor de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale; 288

290 - coordonarea realizării serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul serviciilor de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; - administrarea domeniul public şi privat al municipiului; - elaborarea planurilor de organizare şi dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului; - organizarea de studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economicosocială, de organizare şi amenajare a teritoriului; - stabilirea şi colectarea impozitelor si taxelor locale. Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului, împreună cu aparatul de specialitate al Primarului constituie Primăria municipiului Bistriţa. Conducerea Primăriei municipiului Bistriţa este asigurată de Primar, cei doi Viceprimari, Secretarul municipiului impreuna cu directorii, şefii de servicii şi de birouri. Atribuţiile primarului: a) asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui Romîniei, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean; b) asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptarea acesteia îl sesizează pe prefect; c) consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local, ia masuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii; 289

291 d) prezentarea, anual sau ori de cate ori este necesar, a informării, privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a informării asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local; e) întocmirea proiectul bugetului local şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi supunerea lor spre aprobarea consiliului local; f) exercitarea funcţiei de ordonator principal de credite; g) verificarea, din oficiu sau la cerere a încasării şi cheltuirii sumelor din bugetul local şi comunicarea de îndată consiliului local a celor constatate; h) asigurarea prevenirii şi limitării urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre; i) asigurarea ordinii publice şi a liniştii locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, agenţilor de pază, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii; j) luarea măsurilor de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică; k) asigurarea prevenirii şi combaterii pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii; l) îndeplinirea funcţiei de ofiţer de stare civila; m) exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară. Structura organizatorică a aparatului de specialitate al Primarului municipiului Bistriţa şi a serviciilor publice de interes local, precum şi numărul maxim de posturi, sunt prevăzute în organigramă: 290

292 1. Direcţii şi servicii subordonate Primarului: Arhitect Şef o Serviciul urbanism o Serviciul monumente istorice Direcţia Economică o Serviciul urmărire şi încasare o Serviciul constatare şi impunere o Compartiment executare creanţe o Compartiment contabilitate o Compartiment buget şi executare bugetară o Compartiment financiar şi salarizare Direcţia Comunicare o Serviciul relaţii publice comunicare o Serviciul educaţie turism o Compartiment tehnologia informatiei Direcţia Integrare Europeană o Serviciul managementul proiectelor o Serviciul implementare proiecte cu fonduri externe nerambursabile o Compartiment protecţia mediului Serviciul Audit Intern Serviciul Achiziţii Publice Biroul Resurse Umane, Organizare Poliţia Locală o Serviciul siguranţă publică, pază, intervenţii o Birou siguranţă publică o Compartiment intervenţii o Compartiment siguranţa circulaţiei o Birou financiar contabil administrativ o Serviciul control o Birou disciplina în construcţii 291

293 o Birou inspecţie şi coordonare Serviciul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenta Centrul Municipal de Cultură George Coşbuc Direcţia Municipală de Sănătate Bistriţa 2. Direcţii şi servicii subordonate viceprimarilor Direcţia Servicii Publice o Serviciul mecanizare o Serviciul întreţinere spaţii verzi o Serviciul transport administrare circulaţie o Serviciul tehnic marketing o Serviciul salubrizare o Birou administrare cimitire, ecarisaj o Direcţia Producţie Serviciul întreţinere străzi Serviciul întreţinere imobile şi mobilier urban Serviciul exploatare centrale termice instalaţii Serviciul deratizare dezinsecţie dezinfecţie o Direcţia Economică Serviciul financiar contabil Serviciul termoficare Serviciul salubrizare Birou depozitare Direcţia de Administrare a Pieţelor o Compartiment buget salarizare contabilitate o Compartiment Decebal o Compartiment Independenţei Nord o Compartiment Calea Moldovei o Complex de agrement Heidenfeld o Compartiment Piaţa Tărpiu 292

294 Direcţia Tehnică o Serviciul investiţii o Compartiment imobile învăţământ şi sănătate o Compartiment energetic Direcţia Patrimoniu o Serviciul administrare domeniu public şi privat o Compartiment administrare fond locativ o Oficiul buget salarizare contabilitate Direcţia Municipală Servicii Sociale o Serviciul financiar contabil administrativ o Compartiment administrativ o Cantina ajutor social o Centrul Casa Speranţei o Centru cazare persoane fără adăpost o Căminul pentru persoane vârstnice o Compartiment prestaţii sociale o Compartiment persoane cu handicap o Oficiul pentru consilierea romilor o Cabinet stomatologic Ocolul Silvic Municipal Bistriţa 3. Direcţii şi servicii subordonate secretarului Direcţia Administraţie Publică Juridic o Direcţia administraţie Compartiment cadastru şi evidenţa proprietăţii Compartiment pregătire documente contencios o Direcţia juridic Compartiment juridic şi evidenţa documentelor Compartiment arhivare documente Compartiment autoritate tutelara 293

295 Birou administrativ Serviciul Public Comunitar de Evidenta Persoanelor o Serviciul stare civilă o Serviciul evidenţa persoanelor În tabelele următoare prezentăm resursele umane şi financiare existente la nivelul Primăriei municipiului Bistriţa. Tabel. Numărul de angajaţi din structura primăriei Nr. crt Denumire direcţie/serviciu Total, din care: Număr de angajaţi Funcţionari publici 1. Aparatul propriu Serviciul de Voluntariat pentru Situaţii de 5 5 Urgenţă 3. Direcţia Servicii Publice Direcţia de Administrare a Pieţelor Direcţia Municipală Servicii Sociale Serviciul Public Comunitar de Evidenţă Persoanelor 7. Poliţia Locală Direcţia Patrimoniu Centrul Municipal de Cultură George Coşbuc 10. Ocolul Silvic Municipal Bistriţa Direcţia Municipală de Sănătate Bistriţa Total Sursa: Primaria Bistrita Resurse financiare: Personal contractual An Indicator/an Prevederi Încasări Plăţi Sursa: Primaria Bistrita 294

296 Proiecte contractate de Municipiul Bistriţa Municipiul Bistriţa a contractat 13 proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional, în valoare de ,82 lei (25 milioane de euro), din care 5 pe axa Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, unul pe axa Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului şi 7 pe axa Îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi 2 proiecte în cadrul PO DCA, în valoare de lei ( euro), din care un proiect pe Domeniul major de intervenţie Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ şi altul pe domeniul Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale, din cadrul axei Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice. De asemenea, în cadrul programelor de cooperare teritorială, Primăria municipiului Bistriţa a implementat 3 proiecte de cooperare, din care 2 pe Programul de Cooperare Teritorială INTERREG IV C şi un proiect pe Programul de Cooperare Interregionala URBACT II. Programul Operaţional Regional Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de creştere Domeniul Major de Intervenţie 1.1.: Planuri integrate de dezvoltare urbană Operaţiunea indicativă: Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban. Proiecte: 1. Reabilitarea şi modernizarea Parcului Municipal Bistriţa; 2. Reabilitarea şi modernizarea străzilor din zona centrală a municipiului Bistriţa; 3. Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa turistica 1, 2, 3; 4. Restaurarea şi consolidarea clădirii monument istoric de categoria A-strada Nicolae Titulescu nr. 8 - Centru de artă tradiţională "Casa cu lei"; 5. Sisteme de supraveghere în prevenirea criminalităţii în centrul istoric al municipiului Bistriţa. 295

297 Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Domeniul Major de Intervenţie 5: Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare; Operaţiunea indicativă: Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor turistice Titlu proiect: Promovarea turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul Major de Intervenţie 3.4.: Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii. Operaţiunea indicativă: Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale pre-universitare şi universitare Proiecte: 1. Consolidarea şi modernizarea corpului A (clădirea veche) Colegiul Naţional Andrei Mureşanu, municipiul Bistriţa; 2. Consolidarea şi modernizarea Şcolii generale Viişoara - municipiul Bistriţa; 3. Consolidarea si modernizarea ateliere Şcoală Liceul cu program Sportiv; 4. Ateliere Şcoală - Grup Şcolar Forestier; 5. Consolidarea şi modernizarea clădirii cls. I-IV, "Colegiul Naţional Andrei Mureşanu"; 6. Consolidarea şi modernizarea internatului Colegiului Tehnic INFOEL. Axa Prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul Major de Intervenţie 3.2.: Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale Operatiunea indicativă: Reabilitarea şi echiparea clădirilor pentru centre sociale rezidenţiale Titlu proiect: Centru de noapte şi cazare pentru persoane fără adăpost Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice 296

298 Domeniul Major de Intervenţie 1.1.: Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ Titlu proiect: Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Bistriţa pentru perioada Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice Domeniul Major de Intervenţie 1.3.: Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale Titlu proiect: Dezvoltare competenţe şi abilităţi profesionale ale personalului din Primăria municipiului Bistriţa Programul de Cooperare Teritorială Interreg IV C 1. Titlu proiect: OSEPA Source software usage by European Public Administrations 2. Titlu proiect: SUFALNet4EU Sustainable Use of Former and Abandoned Landfills Network for You Programul de Cooperare Interregionala Urbact Ii 1. Titlu proiect: ESIMEC Economic Strategy and Innovation in Medium size Cities 297

299 CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT 298

300 Analiza SWOT este un instrument de analiză atât a mediului intern cât şi a celui extern în care acţionează o organizaţie sau în care se plasează o localitate/regiune/ţară. Denumirea reprezintă un acronim provenit din limba engleză, însemnând: Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi) şi Threats (ameninţări). Efectuarea analizei SWOT asupra Municipiului Bistriţa a permis identificarea factorilor relevanţi aferenţi fiecăreia dintre cele patru categorii menţionate, iar rezultatele nu s-au rezumat numai la menţionarea factorilor care descriu situaţia economică şi socială curentă şi condiţiile de potenţial ale localităţii, ci şi la identificarea celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi care să conducă la dezvoltarea economică şi coeziunea socială a localităţii în. La baza elaborării analizei SWOT au stat informaţiile culese la faţa locului, furnizate de reprezentanţi ai instituţiilor publice existente la nivel local. Acest lucru a permis identificarea unor concluzii importante legate de direcţiile strategice care trebuie luate în considerare în vederea unei mai bune exploatări a potenţialului economic, social şi de mediu al localităţii. Dezvoltare urbană şi infrastructura de transport Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări Dezvoltare urbană 1. Municipiul Bistriţa este un centru urban de importanţă judeţeană, cu rol de echilibru local 2. Existenţa unei disponibilităţi importante de terenuri agricole şi forestiere în extravilan şi periurban 3. Existenţa unui nucleu central bine prezervat şi delimitat, cu funcţiuni complexe şi cu o mare concentrare de obiective turistice 1. Izolare relativă faţă de coridoarele majore de transport (paneuropene) 2. Impact negativ al extinderii rapide a funcţiei de locuire asupra mediului înconjurător şi modului de utilizare a terenurilor 3. Oferta deficitară de spaţii de alimentaţie publică, cumpărături, servicii culturale, etc. din zona centrului istoric 1. Construcţia unei autostrăzi/drum expres care să lege Moldova de Transilvania, care asigură legătura între coridoarele 5, 4 şi 9, respectiv între Europa Centrală, fostul URSS şi zona Balcanilor (cf. PNAT secţiunea I) 2. Disponibilitatea 1. Perpetuarea unui climat macroeconomic mondial dificil 2. Existenţa unor concurenţi regionali puternici (Municipiul Cluj-Napoca) 299

301 4. Creşterea rapidă a numărului de locuinţe noi, superioare calitativ, în ultimul deceniu 5. Suprafaţa medie a locuinţelor din Bistriţa relativ mare, iar noile locuinţe construite sunt mai spaţioase decât cele existente. 6. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport, utilităţi şi socioculturală din localităţile componente 7. Existenţa unei zone industriale compacte, uşor accesibile, în curs de restructurare 8. Reconversia unor spaţii industriale de tip brownfield în spaţii comerciale şi rezidenţiale 9. Reţea de sistem de transport în comun eficientă 10. Existenţa unor spaţii adecvate pentru amenajarea unor zone pentru activităţi sportive şi recreative 11. Existenţa unei zone periurbane extinse, care ofertă condiţii propice pentru spaţii de locuire şi funcţiuni complexe. 4. Cartierele de locuinţe din Municipiu nu sunt clar delimitate şi nu beneficiază de suficiente spaţii verzi, de relaxare şi socializare 5. Scăderea numărului de locuinţe noi în 2009 şi scăderea numărului de autorizaţii de construire din acelaşi an 6. Degradarea unor imobile de locuinţe vechi, proprietate privată, din cauza lipsei banilor pentru repararea şi întreţinerea acestora. 7. Apariţia unor zone rezidenţiale noi, nesistematizate, cu profil rural, lipsite de infrastructură de bază fondurilor europene pentru realizarea de proiecte de investiţii (Programul Operaţional Regional, finanţat de FEDR, pentru proiecte de infrastructură de transport, servicii sociale, spaţii verzi, siguranţa cetăţeanului, etc. 3. Accesul şi alte fonduri din celelalte programe operaţionale (POS DRU, POS MEDIU, PO DCA, POS CCE, etc.), la care se adaugă PNDR pentru comunităţile din zona periurbană) 4. Construcţia de locuinţe în parteneriat publicprivat sau creşterea numărului celor construite prin ANL. 1. Străzile principale şi trotuarele din centrul oraşului, dar şi o parte din cele din cartiere, sunt într-o stare bună, fiind recent reabilitate Infrastructura de transport şi Servicii publice 1. Căi de acces neadecvate către 1. Folosirea fondurilor multe obiective turistice europene pentru 2. Zone pietonale insuficiente construcţia/reabilitarea 3. Lipsa accesului direct spre ţările infrastructurii de acces 1. Apariţia unor riscuri naturale cu efecte în deteriorarea infrastructurii 300

302 2. Pieţele beneficiază de iluminat public stradal 3. Reţeaua electrică şi cea de gaz metan funcţionează la parametri normali 4. Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona Bistriţa în cadrul programului ISPA europene 4. Străzile secundare şi trotuarele de la periferie necesită reabilitări 5. Clădirile publice de interes turistic şi cultural nu beneficiază în totalitate de iluminare arhitecturală 6. Număr insuficient al locurilor de parcare 7. Număr scăzut al străzilor asfaltate 8. Iluminatul public este nesatisfăcător în zona periferică şi în cartiere, fapt care poate conduce spre creşterea infracţionalităţii 9. Lipsa unei strategii integrate care să ia în considerare siguranţa traficului 10. Lipsa unui sistem de monitorizare şi management al traficului 11. Lipsa pistelor pentru biciclişti 12. Lipsa reţelelor de preluare a apelor uzate în unele zone ale oraşului unde există reţele de alimentare cu apă. (rutier, feroviar, aerian, transport şi utilităţi) 2. PLANUL URBANISTIC GENERAL -ul este in proces de actualizare concomitentă cu realizarea strategiei de dezvoltare 3. Realizare proiect Extindere şi modernizare infrastructură de alimentare cu apă şi apă uzată (incluzând staţia de epurare). 2. Creşterea volumului de trafic greu mai repede decât volumul investiţiilor în infrastructură 3. Slab interes financiar şi operaţional pentru promovarea investiţiilor din partea operatorilor privaţi 301

303 Mediu şi energie Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări 1. Existenţa unor staţii automate de 1. Existenţa unor soluri cu 1. Cadru legislativ complet 1. Resurse umane, monitorizare a calităţii aerului, a procente ridicate de aciditate sau în domeniul protecţiei financiare şi materiale radioactivităţii mediului salinizare, exces de umiditate şi mediului. insuficiente pentru înconjurător inundabilitate, compactitate, 2. Politici naţionale care protecţia mediului 2. Tendinţă pozitivă de scădere a eroziune, alunecări şi ravene. stimulează producerea şi 2. Experienţa şi gradului de poluare a aerului 2. Degradarea calităţii apelor râului utilizarea energiei capacitatea moderată 3. Monitorizarea nivelului de Bistriţa, aval de evacuarea staţiei verzi ale actorilor locali în zgomot ambiental de epurare orăşeneşti, datorită 3. Realizare proiect cu gestionarea unor 4. Monitorizarea solurilor afectate depăşirii limitelor admise la finantare europeană programe complexe de de depozitări de deşeuri nutrienţi. Reabilitarea şi dezvoltare durabilă 5. Monitorizarea ph-ului şi 3. Aspectul Râului Bistriţa modernizarea Parcului incluzând metalelor grele din sol şi 4. Degradarea calităţii aerului, municipal Bistriţa componentele vegetaţie, a apelor uzate, a datorită stării infrastructurii 4. Continuare economice, sociale şi calităţii apei din precipitaţii şi a edilitare, numărului mare şi stării implementare program de mediu apelor de suprafaţă tehnice a autovehiculelor, Casa verde şi 3. Supraexploatarea 6. Existenţa pe raza oraşului a calităţii combustibilului şi reabilitarea termică a resurselor naturale Râului Bistriţa salubrizării ineficiente clădirilor regenerabile şi 7. Râul Bistriţa se încadrează în 5. Poluarea istorică a solului cu 5. Ariile protejate neregenerabile pentru categoria I a de calitate conf. metale grele beneficiază de protecţie a alimenta procesele STAS 4706/1988 sau categoria 6. Lipsa sistemelor de management legislativă şi au de producţie din A2 conf. HG 100/2002, în de mediu certificate ISO administratori economie secţiunea de potabilizare la agenţii economici poluatori 6. Adoptarea şi utilizarea 4. Creşterea si 8. Existenţa unor colectori de 7. Funcţionarea unor companii surselor de energie diversificarea surselor deşeuri reciclabile: hârtie, carton, poluatoare cu sisteme de reţinere regenerabilă: eoliene, de poluare cu efect în fier, anvelope uzate, echipamente ineficiente. solară, biomasă intensificarea electrice şi electronice 8. Lipsa unor colectori de deşeuri 7. Realizare sistem integrat procesului de poluare 9. Existenţa în cadrul primăriei a reciclabile în domeniul uleiurilor de gestionare a 5. Zona industrială cu unui serviciu public specializat uzate deşeurilor şi finalizarea, potenţial ridicat de care administrează spaţiile verzi. 9. Aspectul punctelor gospodăreşti depozitului ecologic de poluare accidentală 10. Existenţa pe teritoriul 10. Absenţa sistemului integrat de deşeuri orăşeneşti 6. Descărcarea în reţeaua 302

304 municipiului Bistriţa a două arii naturale protejate şi a unor arbori, monumente ale naturii, care îndeplinesc multiple funcţii: estetice, recreative, sanogene, etc. 11. Suprafaţa mare de vegetaţie forestieră situată în jurul municipiului Bistriţa. 12. Iniţiative locale în parteneriat cu alte instituţii cu rol de conştientizare şi educare a populaţiei 13. Existenţa unei colecţii dendrologice cu specii valoroase care reprezintă un excelent material didactic pentru elevi. 14. Derularea programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire Casa verde 15. Folosirea gazelor naturale în detrimentul combustibililor tradiţionali care sunt mai poluanţi. 16. Funcţionarea Centrului de informare şi educaţie ecologică in cadrul Primăriei 17. Participarea publicului la luarea deciziilor de mediu gestionare a deşeurilor pe întreg teritoriul municipiului 11. Suprafaţa insuficientă a spaţiilor verzi in raport cu nr. de locuitori şi administrarea deficitară a spaţiilor verzi aferente blocurilor de locuinţe 12. Calitatea necorespunzătoare a spaţiilor verzi din zonele mai puţin centrale 13. Suprafaţa limitată şi lipsa amenajărilor utilitare şi estetice a Parcului municipal 14. Salubrizarea ineficientă a arterelor de circulaţie datorită dotărilor tehnice necorespunzătoare şi a parcării autovehiculelor 15. Personal insuficient în instituţiile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. 16. ONG-uri cu slabă implicare în domeniul protecţiei mediului 17. Educaţie ecologică deficitară în cadrul sistemului de învăţământ. Tarpiu 8. Închiderea haldei de deşeuri Zăvoaie şi ecologizarea amplasamentului acesteia (prin amenajarea unui parc de agrement sau a unui parc cu celule fotovoltaice de energie solara) 9. Realizare campanii de conştientizare şi implicare a locuitorilor municipiului Bistriţa, în special al copiilor şi tinerilor, în protejarea şi conservarea mediului înconjurător prin programe şi acţiuni de educaţie ecologică 10. Existenţa fondurilor nerambursabile ale UE pentru proiectele prioritare de mediu 11. Parteneriate şi colaborări între autorităţile şi instituţiile publice locale, agenţi economici şi ONG-uri. de canalizare a unor ape care nu se încadrează în prevederile NTPA Diminuarea spaţiilor verzi în favoarea amplasării de obiective economice şi edilitare. 8. Potenţial risc de poluare a apei râului Bistriţa, amonte de Staţia de tratare, din cauza activităţilor economice neconforme 303

305 Dezvoltare economică Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări 1. Ponderea ridicată a capitalului 1. Nivelul scăzut de dezvoltare 1. Diversitatea programelor autohton în companiile din economică a judeţului, în context de finanţare naţională municipiu (mediu de afaceri local naţional şi european pentru sprijinirea IMMurilor solid) 2. Ponderea relativ redusă a 2. Existenţa unei baze industriale sectorului terţiar în economia 2. Apariţia comerţului nivel solide (rata mare de supravieţuire locală electronic a întreprinderilor construite în 3. Practicarea unei agriculturi de 3. Dezvoltarea de perioada comunistă) subzistenţă şi lipsa unor parteneriate publiceprivate 3. Existenţa unui număr important exploataţii agricole viabile de diverşi procesatori de produse 4. Dependenţa economiei locale de 4. Acordarea de facilităţi agroalimentare (carne, lactate, sectorul automotive şi al fiscale pentru mediul de panificaţie, alcool, legume-fructe, construcţiilor afaceri de către etc.) 5. Declinul unor ramuri industriale legislativul local 4. Existenţa unui mare investitor tradiţionale (sticlărie, materiale 5. Creşterea cerinţelor firmelor străin în domeniul echipamentelor de construcţii, pielărie, etc.) pentru produsele electrice 5. Existenţa unei aglomerări de 6. Slaba dezvoltare a sectorului turistic agroalimentare ecologice pe piaţa UE cu favorabile companii în domeniul cablajelor 7. Reducerea numărului de posibilităţi pentru investiţii electrice întreprinderi mijlocii şi mari producătorii români de a 6. Dezvoltarea comerţului modern 8. Procentul mic din PIB alocat practica agricultura (supermarketuri) cheltuielilor cu CDI ecologică. 7. Dinamică pozitivă a sectorului 9. Numărul redus de brevete de imobiliar invenţie generat de agenţii 8. Existenţa a două institute de cercetare viabile economici din municipiu 10. Rata scăzută a antreprenoriatului 9. Existenţa unui grup puternic în 11. Sectorul IT&C sub-dezvoltat industria jocurilor de noroc 12. Ponderea redusă a 10. Creşterea volumului exporturilor şi balanţa comercială pozitivă 11. Disponibilitatea unei forţe de întreprinderilor inovative 13. Valoarea redusă a investiţiilor străine directe 1. Schimbări ale legislaţiei în domeniul economic 2. Declin economic la naţional, european şi mondial 3. Creşterea concurenţei pe o piaţa europeană integrată 4. Scumpirea creditelor ca urmare a crizei economice mondiale 5. Creşterea interesului pentru relocare în Asia sau alte destinaţii mai pentru 304

306 muncă calificate în industrie 12. Creşterea numărului de salariaţi în domeniul serviciilor 13. Rata scăzută a şomajului 14. Existenţa unei tradiţii îndelungate în domeniul pomiculturii 14. Oferta restrânsă de servicii de afaceri pentru firmele din municipiu 15. Lipsa unor infrastructuri de sprijinire a afacerilor şi inovării (parcuri industriale şi tehnologice, incubatoare de afaceri, spaţii expoziţionale, etc.) 16. Productivitatea scăzută a muncii în întreprinderile mari din Bistriţa 17. Ponderea redusă a forţei de muncă cu studii superioare 18. Nivel scăzut de salarizare în industrie şi servicii Resurse umane Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări Demografie 1. Structură relativ omogenă a populaţiei. 1. Procent ridicat de şcolarizare peste 94%. 2. Scăderea de cinci ori a ratei 1. Reducerea cu peste 18% în perioada a populaţiei între 0 14 ani 2. Reducerea la jumătate a populaţiei ocupate şi dublarea populaţiei asistate 3. Scăderea nr. de locuitori, conform datelor preliminare ale recensământului din 2011 Educaţie 1. Lipsa unei universităţi 2. Dotări insuficiente, iar multe unităţi necesită reabilitări 1. Revenirea în oraş a persoanelor plecate să muncească în străinătate 2. Crearea asociaţiei intercomunitare. 1. Dezvoltarea de parteneriate cu alţi factori sociali 1. Ritm lent de dezvoltare economică care nu devine atractiv pentru forţa de muncă 2. Modernizarea societăţii cu efecte în schimbarea modelelor de comportament (copii puţini, îmbătrânire, etc.). 1. Perpetuarea salariilor mici 2. Scăderea nivelului de 305

307 abandonului şcolar în perioada Infrastructura, în special pentru şcoli, este relativ bună 4. Extinderea reţelei de unităţi şcolare conectate la Internet şi creşterea gradului de utilizare a tehnologiei informaţionale 5. Stimularea performanţei şcolare prin acordarea unor abonamente sportive, burse postliceale pentru elevii cu rezultate deosebite, 6. Recompensarea elevilor cu rezultate la olimpiade 7. Diversificarea activităţilor extracurriculare 3. Utilizarea insuficientă a metodelor interactive 4. Lipsa spaţiilor destinate activităţilor recreative şi de timp liber. 5. Managementul deficitar la nivelul şcolilor 6. Oferte educaţionale şcolare insuficient adecvate cerinţelor de pe piaţa muncii 7. Componenta de dezvoltare a spiritului antreprenorial este slab reprezentată în pregătirea şcolară 8. Bibliotecile sunt dotate insuficient 2. Implicarea agenţilor economici în finanţarea sistemului de educaţie 3. Dezvoltarea şi implementarea de alternative educaţionale 4. Dezvoltarea proiectelor care au ca ţintă populaţia rroma şi alte grupuri defavorizate 5. Implicarea mai accentuată a administraţiei publice în gestionarea sistemului de educaţie 6. Suplimentarea / creşterea veniturilor financiare ale cadrelor didactice 7. Dezvoltarea învăţământului privat 8. Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale. trai cu efecte în creşterea abandonului şcolar 3. Perpetuarea unui management ineficient în unităţile de învăţământ 1. Implementarea de programe de cursuri de formare profesională a adulţilor 2. Creşterea de la an la an a numărului de persoane care se orientează spre cursuri de formare Formare profesională continuă 1. Slabă calificare a personalului mediu 2. Pondere majoritară a studiilor medii 3. Nivel de calificare deficitar în turism, construcţii, confecţii şi 1. Crearea de centre de formare profesională a forţei de muncă 2. Implicarea mediului privat în ofertarea de servicii de formare 1. Scăderea ofertei de forţă de muncă comparativ cu cererea 2. Migrarea specialiştilor, şi a forţei de muncă în 306

308 profesională. 1. A crescut accesul la servicii şi deschiderea medicilor de familie 2. Peste 90% din populaţie sunt persoane asigurate 3. Reabilitarea Unităţii de Primire Urgenţe 4. Existenţa mediatorilor sanitari în relaţia cu populaţia rroma 5. Implementarea Programului Naţional de Profilaxie. comerţ 4. Slab interes al forţei de muncă spre formare profesională. 5. Slabă reprezentare a serviciilor de formare profesională a adulţilor 6. Inexistenţa serviciilor şi a cererii pentru programe de dezvoltare a abilităţilor, în special pentru persoanele cu funcţii cheie în firme şi instituţii. Sănătate 1. Dotare precară a sistemului de sănătate, multe secţii fiind învechite din punctul de vedere al infrastructurii, inclusiv Serviciul de Ambulanţă 2. Insuficiente centre de recuperare şi de tratament ambulatoriu de noapte şi week-end 3. Număr insuficient de specialişti 4. Număr insuficient de cadre la total populaţie 5. Insuficienţa cadrelor medicale în cadrul serviciilor de urgenţă 6. Slab interes al cadrelor medicale pentru implicarea în centrele de permanenţă profesională a adulţilor 3. Conştientizarea angajatorilor pentru o orientare către investiţii în resurse umane 4. Existenţa legii care prevede angajarea pe posturi calificate doar a persoanelor calificate în acele meserii 5. Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale Implementarea unor strategii la nivel naţional privind dezvoltarea sănătăţii 2. Creşterea finanţărilor pentru investiţii 3. Creşterea salariilor 4. Descentralizarea sistemului de sănătate 5. Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, 6. Creşterea accentuată a sectorului privat în domeniul serviciilor medicale care prezintă general, către alte localităţi 3. Deteriorarea mediului economic. 1. Nestabilirea exactă a nivelului şi limitelor de competenţă dintre unităţile sanitare şi instituţiile faţă de care sunt subordonate 2. Funcţionarea ineficientă a descentralizării, în special la nivel organizatoric, putându-se astfel bloca anumite iniţiative şi acţiuni 3. Perpetuarea salariilor mici, în special pentru medicii rezidenţi 307

309 1. Existenţa unui număr important de organizaţii private implicate în activităţi de prestare de diverse servicii sociale 2. Scade numărul de persoane asistate social de către municipalitate cu venitul minim garantat 3. Parteneriate dezvoltate între administraţie şi ONG-uri 4. Existenţa în municipiu a Centrului Comunitar pentru Tineret prin intermediul căruia se organizează cursuri gratuite pentru elevi la materiile din aria curriculară şi vocaţională precum şi a Centrului de educaţie ecologică Şcoala Verde Social 1. Preponderenţa măsurilor pasive în detrimentul celor active 2. Probleme mari: cerşetorii,câinii fără stăpân 3. O problemă socială nouă şi cu efecte în viitor: copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate 4. Implicarea insuficientă a cultelor religioase în rezolvarea problemelor sociale 5. Fonduri insuficiente pentru sprijinirea serviciilor sociale 6. În ceea ce priveşte minoritatea Rroma, în general, reprezintă o problemă prin implicarea în activităţi ilegale şi acces limitat la piaţa legală a muncii 7. Insuficiente şi/sau ineficiente măsuri de accesibilitate pentru persoanele cu handicap locomotor, auditiv, olfactiv. un grad mai mare de încredere din partea populaţiei municipiului 1. Crearea de noi centre sociale pentru grupe diferite (femei, handicap, rroma, copii, bătrâni, etc.) şi pe tipuri diferite (de zi, de noapte, de urgenţă, temporare, permanente, alternative) 2. Parteneriate cu ONG-uri pentru dezvoltarea serviciilor sociale 3. Pentru minorităţi: dezvoltarea funcţiei de mediator comunitar, a planning-ului familial 4. Crearea unei comisii locale mixte pentru rromi 5. Crearea de parteneriate cu biserica 6. Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări 4. Continuarea migrării cadrelor medicale în străinătate 5. Implementarea lentă a reformei 6. Cadrul legislativ în continuă schimbare 7. Degradarea factorilor de mediu 1. Întârzieri în crearea şi implementarea legilor privind măsurile cu impact social 2. Creşterea nivelului de sărăcie pentru anumite categorii de populaţie 308

310 1. Existenţa unui număr peste medie de obiective culturale şi religioase. 2. Oferte de evenimente culturale diversificate (stagiune muzicală, stagiune teatrală, vernisaje, etc.) 3. Numeroase evenimente culturale destinate tinerilor din municipiu (festival de teatru, concursuri de creaţie literară, etc.) 4. Oraş simbol a numeroase personalităţi (scriitori, muzicieni, artişti plastici, sportivi etc.) 5. Activitate sportivă înscrisă în linii medii 6. Infrastructură sportivă atât pentru elevi, cât şi generală 7. Dezvoltarea de complexe sportive polivalente. 8. Există structuri voluntare de tineret (Consiliul Local al Tinerilor, Consiliul Judeţean al Elevilor) Cultură, sport, tineret 1. Insuficienţă ca disponibilitate şi ca parametri de zone / posibilităţi de agrement din prisma unui oraş turistic 2. Stare de degradare a multor clădiri culturale şi investiţii reduse în reabilitarea infrastructurii culturale 3. Slabă implicare a mediului de afaceri în susţinerea activităţilor culturale şi în susţinerea sportului de performanţă 4. Resurse financiare precare de a susţine sportul profesionist 5. Puţine ONG-uri pentru tineret. nerambursabile prin Fondurile Structurale, 1. Dezvoltarea oraşului ca oraş turistic. 2. Asimilarea de tehnici moderne de management şi promovare în domeniul turistic şi cultural 3. Implicarea mediului economic în acţiuni de susţinere şi sponsorizare 4. Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, 5. Programe naţionale privind sportul pentru toţi 6. Legislaţie care să determine programe de educaţie fizică 7. Stimularea interesului tinerilor pentru cultură, tradiţie, ca elemente care pot fi transformate în elemente în trend şi de viitor 8. Creşterea numărului de ONG-uri pentru tineret 1. Scăderea nivelului de trai 2. Infrastructură de transport precară pentru accesul în oraş dinspre alte mari centre culturale 3. Deteriorarea clădirilor culturale 4. Proprietatea privată asupra unor clădiri de patrimoniu 5. Lipsa resurselor pentru susţinerea noii generaţii de tineri orientaţi către cultură 6. Lipsa programelor de educare a cetăţenilor privind actul cultural 7. Scăderea interesului pentru sport odată cu atracţia către alte forme de divertisment 8. Ineficienţa financiară a sportului profesionist 9. Perpetuarea caracteristicilor societăţii de consum la nivelul tinerilor în detrimentul 309

311 consumului cultural. Turism Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări 1. Poziţia geografică favorabilă a în lungul unei axe majore de tranzit/legătură între Transilvania şi Moldova, recent reabilitată 2. Poziţionarea geografică în proximitatea spaţiului montan, coroborată cu elementele cadrului natural specific arealului depresionar asigură municipiului un decor estetico-peisagistic de fundal care exclude monotonia turistică 3. Aşezarea la poalele munţilor şi proximitatea Castelului Dracula 4. Bistriţa concentrează cea mai mare parte a valorilor patrimoniale ale judeţului, dispune de un patrimoniu cultural-istoric diversificat, complex şi complementar, capabil să motiveze şi să susţină segmente variate de turişti cu profil cultural 5. Municipiul Bistriţa este posesorul unui centru istoric medieval original, cu un specific local autentic şi cu clădiri laice şi religioase bine conservate, 1. Accesibilitate deficitară feroviară şi rutieră mai ales spre arealele rurale din proximitate, dinspre zona montană, precum şi spre unele obiective punctuale 2. Neamenajarea sau amenajarea minimală şi la standarde necorespunzătoare a resurselor hidrominerale şi termale cu efect terapeutic 3. Starea avansată de degradare a multora dintre edificiile istorice din zona centrală, coroborate existenţa unor probleme de conservare şi reabilitare ale unor monumente istorice, clădiri şi ansambluri cu valoare esteticopeisagistică urbană, în unele cazuri din cauza regimului juridic neclar, a resurselor financiare insuficiente sau inexistente. 4. Predominarea turismului de tranzit în circuite organizate şi cu automobilul personal, cu o durată scurtă a sejurului şi cu o eficienţă economică redusă; 1. Creşterea numărului celor care consideră turismul ca o şansă a dezvoltării locale şi regionale, inclusiv a promotorilor unor activităţi specifice în domeniul turismului 2. Consolidarea unei mentalităţi pro turism în rândul populaţiei, autorităţilor locale, ONG-urilor, cercul investitorilor şi susţinerea de către acestea a şanselor oferite de domeniul turistic pentru revitalizarea socio-economică a oraşului prin valorificarea patrimoniului cultural construit şi a moştenirii culturale, prin stimularea interesului pentru cultura locului etc. 3. Crearea unei imagini de marcă şi promovarea 1..Menţinerea în stare latentă, ineficientă economic şi social, a valorificării potenţialului atractiv al municipiului şi judeţului, grefată pe lipsa unui concept integrator privind turismul orientat pe termen mediu şi lung, a lipsei unei strategii sectoriale şi a planului de acţiune pentru turism 2. Reorientarea unei părţi a cererii interne spre destinaţii situate în afara judeţului, a Regiunii de NV şi chiar a ţării, care oferă aceleaşi tipuri de produse turistice sau similare care şi-au conturat deja strategii turistice, şi au iniţiat investiţii în amenajări turistice şi reuşesc să 310

312 delimitat de perimetrul fostei cetăţi medievale fortificate (Bistritz), configuraţia medievală a reţelei stradale (inclusiv cu pasajele de legătură dintre acestea), pieţelor, cvartalelor şi parcelelor ansamblului urban fortificat 6. Municipiul este recunoscut prin multiculturalism, interferenţa şi coabitarea între cultura naţională şi cea a minorităţilor naţionale (îndeosebi săsească) având ca şi rezultantă coagularea şi unei culturi materiale şi spirituale originale 7. Diversificare sectorială a ofertei turistice 8. Gamă diversificată de festivaluri culturale, artistice, de tradiţii şi folclor 9. Investiţii private în structuri de cazare, oferta structurilor de cazare în creştere, cu creşterea ponderii celor de confort competitiv (3 stele), cu număr de locuri în capacităţile de cazare în funcţiune în creştere 10. Existenţa unui număr ridicat de servicii şi operatori în turism care organizează sau intermediază servicii turistice în ţară şi străinătate 5. Concentrarea locurilor de cazare în unităţi de tip hotelier, în detrimentul altor tipuri de structuri de cazare precum motelul sau pensiunile turistice rurale, ce ar putea fi dezvoltate în localităţile componente ale municipiului. 6. Ofertă turistică pentru tineret (structuri lowcost ) inexistentă, dublată de neconcordanţa frecventă între preţurile şi tarifele percepute şi gama puţin diversificată şi calitatea necorespunzătoare a serviciilor oferite; 7. Unele obiective turistice nu au orar de vizionare. 8. Numărul redus al traseelor pietonale şi a programelor de vizitare aferente sau a celor de cicloturism în municipiu 9. Sectorul de agrementdivertisment turistic relevă o prezenţă foarte modestă şi puţin diversificată pe raza municipiului 10. Absenţa din oferta turistică a produselor turistice neclasice (ex. cazul parcurilor tematice) sau reprezentarea lor modestă (precum festivalurile tematice) 11. Prezenţa modestă a municipiului Bistriţa ca destinaţie turistică, inclusiv prin atragerea/angrenarea operatorilor de turism la târgurile naţionale şi internaţionale 4. Posibilitatea accesării unor fonduri interne şi europene în vederea reabilitării a monumentelor arhitectonice laice şi religioase în vederea introducerii acestora în circuitele turistice funcţionale (tematice sau mixte), 5. Posibilitatea accesării de fonduri structurale europene pentru dezvoltare a activităţilor şi infrastructurilor turistice 6. Fortificarea (prin îmbunătăţirea managementului şi a promovării) manifestărilor culturale şi folclorice de impact organizate anual în diferite locaţii şi iniţierea unor astfel să atragă turişti (ex. Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca etc.). 3. Atractivitatea destinaţiilor turistice din afara judeţului, în special înspre turismul montan şi litoral 4. Lipsa de adaptabilitate la noile tendinţe ale cererii turistice dublată de crearea unei imagini negative asupra unor obiective turistice prin vectorul unei cereri turistice nesatisfăcute; 5. Distanţa relativ ridicată faţă de pieţele turistice majore 6. Tergiversarea acţiunilor menite a găsi soluţii rapide şi eficiente pentru rezolvarea juridică a statutului de proprietate al clădirilor din centrul istoric, a rezolvării statutului unora dintre spaţiile comerciale inadecvate centrului istoric, precum şi a siguranţei 311

313 11. Volum de turişti în creştere constantă până în şi cu perspective de reluare a creşterii pe fondul depăşirii recesiunii economice 12. Existenţa preocupărilor pentru promovarea turistică a Bistriţei şi pentru crearea unui brand turistic focusat pe centrul istoric 13. Conştientizarea autorităţilor locale a rolului turismului în revitalizarea socio-economică a municipiului şi creşterea interesului pt. integrarea turismului în strategiile de dezvoltare locală şi pentru programe de finanţare (locale, judeţene, guvernamentale şi/sau europene) 14. Prezenţa aurei mitului Dracula în proximitatea municipiului 15. Existenţa conştiinţei civice asupra centrului istoric atât din partea cetăţenilor, cât şi a organizaţiilor care aduc în discuţie/dezbatere şi militează pentru rolul şi importanţa acestuia pentru comunitate 16. Organizarea unor cursuri de perfecţionare în diferite meserii turistice şi de ospitalitate de către firme specializate şi acreditate 17. Existenţa diferitelor niveluri evenimentelor expoziţionale şi, în consecinţă, impactul economic şi turistic redus 12. Deficienţe şi disfuncţionalităţi la nivelul ofertelor, programelor şi produselor turistice existente, promovării acestora 13. Profesionalismul scăzut al lucrătorilor din sectorul ospitalităţii, atitudini şi comportamente rigide, sensibilitate şi adaptabilitate limitată faţă de nevoile şi exigenţele turiştilor, dublat de un management bazat pe întâmplare, fără a dezvolta parteneriate profesioniste cu touroperatorii 14. Lipsa semnelor de direcţionare într-o limbă de circulaţie internaţională 15. Acoperirea deficitară dpdv numeric cu instituţii indispensabile informării şi organizării activităţilor turistice 16. Slaba cooperare între instituţiile/firmele şi agenţii economici, respectiv autorităţi, lipsa diseminării informaţiilor referitoare la politica turismului şi a modelelor de bune practici în domeniu 17. Bistriţa este slab promovată în evenimente şi festivaluri şi în alte locaţii şi perioade ale anului; 7. Creşterea relativă a nivelului de culturalizare a populaţiei 8. Creşterea interesului pentru turismul cultural şi de patrimoniu, pentru activităţi de relaxare, de păstrare şi refacere a sănătăţii, pentru servicii de tip wellness 9. Dezvoltarea de produse turistice inovative, adaptabile 10. Interes crescând faţă de turismul balnear 11. Interesul locuitorilor din centrele urbane faţă de liniştea şi autenticitatea spaţiului rural, pt. stiluri de viaţă tradiţionale şi alimente naturale, pe care spaţiul rural din proximitatea Bistriţei le oferă 12. Extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de informare turistică astfel încât să răspundă nevoilor turiştilor 13. Includerea Bistriţei în publice 7. Întârzierea demarării investiţiilor publice şi private în amenajări cultural-expoziţionale, de agrement şi divertisment, balneare 8. Lipsa de diferenţiere între ofertele turistice specifice municipiului în raport cu cele regăsite în oferta turistică a altor oraşe sau zone turistice 9. Nivel scăzut al cooperării între operatorii liniilor aeriene şi agenţiile de turism 10. Pierderea încrederii actorilor locali faţă de profitabilitatea activităţii turistice (pe fondul scăderii accentuate a veniturilor ca urmare a crizei economice) şi renunţarea la afacerile de primire a turiştilor care poate duce la închiderea unor unităţi şi la pierderea unor locuri de muncă în 312

314 pentru profilul de învăţământ turistic, asigurat de funcţionarea unei instituţii de învăţământ superior ce asigură forţa de muncă înalt calificată necesară 18. Distanţă mică faţă de aeroporturile internaţionale din Cluj Napoca şi Târgu Mureş 19. Legături CFR şi auto la intervale scurte de timp cu nodurile de cale ferată de la Sărăţel şi Beclean 20. Existenţa unui aerodrom pentru avioane uşoare 21. Deschiderea a două unităţi de cazare de 5, respectiv 4 stele 22. Unităţi de cazare dotate cu Săli de conferinţă de capacitate medie şi mare, clasificate de la 3, la 5 stele, 23. Cel puţin 3 restaurante cu specific românesc (Crama Veche, Casa Someşană, Restaurant Central) 24. Reabilitarea Bisericii Evanghelice şi a turnului (singurul dotat cu lift din Romania) 25. Distanţa mică între obiectivele turistice circuitele tur operatorilor 18. Nu există o platformă virtuală pentru rezervări cazări online 19. Nu există un spaţiu amenajat ca şi camping / parc rulote 20. Penuria de hărţi şi ilustrate cu Bistriţa în librării 21. Slaba reprezentare a magazinelor cu suveniruri circuitul celor 7 cetăţi Siebenburgen şi recunoaşterea în patrimoniul UNESCO 14. Potenţial pentru turismul de vânătoare, pentru sporturi extreme de tip off-road domeniu Capacitate administrativă Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări 1. Există un program de protecţie 1. Lipsa unui sistem informatizat 1. Implementarea unui 1. Conflicte interne la civilă eficient pentru gestionarea Birou de Consiliere nivelul resurselor 2. Existenţa strategiilor sectoriale la serviciilor publice pentru Cetăţeni, umane 313

315 nivelul municipiului şi a zonei periurbane 2. Slabă activitate şi reprezentativitate a mediului ONG în municipiu 3. Slabă implicare comunitară a cetăţeanului 4. Inexistenţa unui centru de resurse pentru ONG-uri. interdisciplinar 2. Operaţionalizarea serviciilor, a pregătirii profesionale şi a relaţiei funcţionar contribuabil 3. Orientarea către surse alternative de venituri 4. Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, 5. Multitudinea de finanţări specifice pentru ONG-uri 6. Politica Uniunii Europene ca orientare către promovarea sistemului ONG. 2. Lipsa de iniţiativă în crearea de ONG-uri. 314

316 CAPITOLUL III. Planul de acțiune 315

317 III.1. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BISTRIȚA Fiecare oraş are o serie de caracteristici (trecute, prezente şi prognozate pentru viitor funcţie de tendinţele existente la nivel politic, economic, social) care îl definesc şi care îl diferenţiază regional şi naţional de celelalte oraşe. Pe lângă acest aspect mai trebuie ţinut cont şi de faptul că perioada contemporană este, la nivelul ţării, una foarte dinamică, plină de convulsii generate de efortul de schimbare a societăţii în ansamblul ei, fiind momentul în care se schimbă şi se prefigurează un nou model de viaţă, în toate dimensiunile ei: individ, familie, comunitate, administraţie publică, antreprenoriat, mediu privat, relaţii politice interne şi externe, energie, mediu, egalitate de şanse, tehnologie, comunicaţii etc. În ceea ce priveşte municipiul Bistrita, pentru orientarea strategiei s-a plecat de la următoarele premise ca elemente pozitive: Municipiul are o istorie, tradiţie şi cultură impresionante, care definesc un potenţial turistic; Serviciile şi turismul joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea oraşului în această perioadă istorică caracterizată de creşterea fenomenului turistic; Are o aşezare geografică cu potenţial natural si turistic, situată la poalele muntilor, fiind in acelaşi timp legătura între Moldova si Ardeal; Are acces la infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroport); Există posibilităţi de dezvoltare urbană spre zona periurbană; Noile tehnologii de comunicare şi informaţionale transced dincolo de barierele fizice; Există în perioada următoare surse de finanţare disponibile pentru investiţii mari care pot hotărî direcţia de dezvoltare; Existenţa potenţialului dezvoltării industriei de nisa; Existenţa unui potenţial economic, comercial şi administrativ; Municipiul Bistriţa este un centru de dezvoltare urbană; 316

318 Orientarea administraţiei publice către gândire şi acţionare strategică; Creşterea calităţii vieţii; Spirit civic cu potenţial prin tradiţie. Cheia şi rolul hotărâtor pentru schimbare sunt reprezentate de om, resursa umană. Din acest punct de vedere, starea de fapt identificată prin prisma aprecierilor venite din partea resursei umane locale pe mai multe trepte de referinţă (cetăţeni, experţi, politicieni, reprezentanţi ai administraţiei) şi care caracterizează momentan municipiul Bistriţa, nu poate fi considerată a fi favorabilă, putând fi descrisă prin următoarele caracteristici: Bistrita este considerat relativ izolat deoarece are o poziţie periferică faţă de principalele retele europene de transport; Dezvoltare locală accentuată spre centrul municipiului; Elementele definitorii ale oraşului nu sunt suficient de bine exploatate; Potenţial turistic local existent dar insuficient exploatat economic; Investiţiile din mediul privat relativ scăzute; Grad de antreprenoriat încă puţin exploatat; Neexploatarea potenţialului conferit de râul Bistriţa, din cauza costurilor de investiţii ridicate; Lipsa unei universitati Pondere mica a populatiei cu studii superioare Pondere mare a forţei de muncă calificate plecată să muncească în străinătate; Colaborare redusa între institutiile relevante la nivel local; Serviciile turistice necesită îmbunătăţiri; Mediul ONG este putin reprezentat. Prognoze pe termen mediu şi lung luate în calculul elaborării strategiei: Numărul populaţiei în municipiu va fi staţionar sau într-o uşoară creştere, pe baza unui fenomen de revenire a celor care muncesc în străinătate şi a migrării forţei de muncă din mediul rural spre municipiu; Populaţia municipiului va îmbătrâni şi procentul populaţiei active va scade; 317

319 Creşterea diferenţelor între clasele sociale medie şi de vârf; Scăderea numărul elevilor; Manifestarea intenţiei de construire a locuinţelor individuale în cartierele de la periferia municipiului, şi deci creşterea numărului de familii care vor locui în locuinţe individuale; Creşterea numărului de familii care vor avea două locuinţe; Accentuarea presiunilor pentru dezvoltarea localitatilor componente; Accentuarea gradului de degradare, a clădirilor vechi şi de patrimoniu din cauza investiţiilor insuficiente alocate reabilitării acestora; Creşterea gradului de uzură a locuinţelor colective; Creşterea producţiei industriale, ca una dintre resursele municipiului; Creşterea numărul locurilor de muncă; Dezvoltarea turismului sub toate formele acestuia, ca una dintre resursele municipiului; Dezvoltarea activităţilor culturale, ca una dintre resursele municipiului; Conştientizarea de către publicul larg (de la nivel local, regional, naţional şi în zonele de interes internaţional) a conceptului de burg modern, parte din cele 7 burguri transilvănene Veniturile municipale vor creşte, atât ca urmare a creşterii veniturilor proprii din activităţi locale; Cheltuielile municipale vor creşte pe fondul schimbării structurii acestora, prin creşterea procentului alocat investiţiilor publice; Va creşte capacitatea municipiului de a contracta credite pentru investiţii publice şi de a atrage finanţări europene nerambursabile; Din punct de vedere al mişcărilor geo politice, se poate preconiza pe termen lung o deschidere continuă a Uniunii Europene şi lărgire a ei, aspect pentru care municipiul poate fi pregătit prin prezenta strategie pe termen lung pentru a extrage şi beneficia de acest viitor context. 318

320 Prognoze pe termen scurt luate în calculul elaborării strategiei: Creşterea ponderii clasei medii şi orientarea acesteia spre zone rezidenţiale de la periferia municipiului; Creşterea mai rapidă a populaţiei ocupate în servicii şi comerţ şi mai lentă a populaţiei ocupate în industrie şi agricultură; Creşterea numărului de agenţi economici în domeniul serviciilor şi comerţului; Creşterea activităţii financiar bancare; Creşterea cererii pentru construirea de locuinţe pentru tineri şi sociale; Se vor exercita presiuni către eficientizarea procesului de gestionare a deşeurilor; Creşterea suprafeţei de clădiri industriale dezafectate; Condiţiile de mediu cerute a fi respectate vor deveni mai dure şi activitatea de monitorizare, impunere şi sancţionare va deveni mai eficientă; Necesitatea amenajării râului Bistrita; Va creşte cerinţa în zonele noi pentru alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, energie electrică; Vor creşte expectanţele consumatorilor cu privire la calitatea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, energie electrică; Vor creşte cerinţele şi presiunile către un sistem de transport eficient; Va creşte numărul de autoturisme; Se va intensifica transportul rutier de mărfuri care va tranzita municipiul; Eficientizarea serviciilor publice. Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a municipiului Bistrita este reprezentat de: Asigurarea unei dezvoltări echilibrate, coerente şi armonioase a Municipiului Bistriţa şi a zonei periurbane a acestuia, sub aspectul activităţilor economice, sociale, al dotărilor, al accesibilităţii şi al calităţii mediului, al existenţei condiţiilor de viaţă şi de muncă echitabile pentru toţi cetăţenii. 319

321 Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare, prin scenariile de dezvoltare, creează viziunea de dezvoltare şi fundamenteaza brand-ul de localitate Bistriţa Poarta Transilvaniei. Strategiile de dezvoltare pentru îndeplinirea acestui obiectiv principal sunt propuse a se crea pe două direcţii paralele, fiecare cu riscuri şi beneficii specifice. Cele două direcţii care se întrepătrund sunt: A. Bistriţa burg modern valorifică potenţialul istoric şi-l transformă dintr-un burg tradiţional într-un municipiu modern prin promovarea patrimoniului istoric cu ajutorul unor mijloace si mecanisme moderne; B. Bistriţa municipiu competitiv, municipiu european dă valoare istoriei comerciale a oraşului şi transformă oraşul din oraş aflat în umbra polilor vecini într-un oraş vizibil şi competitiv prin dezvoltarea economiei locale şi creşterea calităţii vieţii fiind bază comercială şi de producţie de nişă la nivel regional. 320

322 Evaluarea celor două strategii de dezvoltare privind dezvoltarea municipiului Bistriţa este următoarea: Evaluare A. Bistriţa - burg modern B. Bistriţa - municipiu competitiv, municipiu european Motivaţie Bistriţa este una dintre cele şapte Bistriţa este unul dintre puţinele principală cetăţi medievale din Transilvania. oraşe care a păstrat şi promovat industria specifică dezvoltând mărci de renume regional şi naţional. 321