SCHIMBATOARE DE CALDURA
|
|
|
- Χρύσηίς Παυλόπουλος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 SCHIMBATOARE DE CALDURA
2 SCHIMBATOARE DE CALDURA o Sunt aparate utilizate in industrie pentru realizarea unor OPERATII insotite de trecerea CALDURII (ENERGIEI TERMICE): de la un loc la altul; de la o materie la alta.
3 SCHIMBATOARE DE CALDURA o In schimbatoarele de caldura pot avea loc diverse procese termice: o Modificareatemperaturii (incalzire, racire); o Modificarea starii de agregare (fierbere, evaporare, condensare, topire, solidificare); o Modificarea speciilor moleculare (reactii chimice); o Procese termice combinate.
4 SCHIMBATOARE DE CALDURA Pot functiona ca: o APARATE PRINCIPALE reprezinta parti componente ale unor procese tehnologice sau ale unor procese exclusiv termice; o APARATE AUXILIARE introdusein instalatie din motive de economie de caldura sau de substanta.
5 SCHIMBATOARE DE CALDURA CRITERII DE CLASIFICARE o Dupa modul de transmitere a caldurii; o Dupa regimul de lucru al aparatului; o Dupa transformarile fizico-chimice ale agentilor termici; o Dupa schema de curgere a agentilor termici; o Dupa numarul de treceri ale agentului termic; o Dupa configuratia suprafetei de transfer de caldura; o Dupa modul de preluare a dilatarilor termice; o Dupa pozitia aparatului; o Dupa materialul de constructie folosit; o Dupa modul de asamblare; o Dupa destinatia aparatului in procesul termic.
6 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa modul de transmitere a caldurii o SC cu schimb prin suprafata (recuperative): transferul caldurii intre agentii termici se realizeaza printr-un perete despartitor avand conductivitate termica (λ) ridicata. o SC regenerative: agentii termici trec succesiv prin aparat, cedand, respectiv preluand caldura de la umplutura (ceramica, metalica etc.) a acestuia. o SC de amestec: transferul de caldura se realizeaza la contactul direct al agentilor termici care se amesteca intre ei.
7 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa modul de transmitere a caldurii SC cu schimb prin suprafata (recuperative)
8 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa modul de transmitere a caldurii o SC regenerative Exemplu: Doua SC regenerative cuplate: 1. Regenerator in faza de incalzire; 2. Regenerator in faza de racire; 3. Ventile; 4. Dispozitiv pentru schimbarea fazelor. Gaze racite Aer incalzit Gaze calde Aer rece
9 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa modul de transmitere a caldurii o SC de amestec Exemplu: Condensatoarele de amestec Apa de racire Spre pompa de vid Abur Amestec apa de racire + condensat
10 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa regimul de lucru al aparatului o SC (recuperatoare, cu sau fara amestecarea agentilor termici) in regim stationar, cu functionare continua; o SC (regeneratoare, SC cu acumulare) in regim nestationar, cu functionare discontinua.
11 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa transformarile agentilor termici osc fara schimbarea starii de agregarea agentilor termici; osc cu schimbarea starii de agregare a unuia sau a ambilor agenti termici; o SC in care agentii termici sufera transformari chimice la trecerea prin aparat.
12 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa schema de curgere a agentilor termici o SC in echicurent o SC in contracurent o SC in curent incrucisat o SC in curent mixt
13 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa numarul de treceri ale agentului termic osc cu o singura trecere; osc cu mai multe treceri. Abur Aerisire Condensat Schimbator de caldura cu mai multe treceri prin manta
14 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa configuratia suprafetei de transfer de caldura o SC cu tevi (tubulare) o SC cu placi (lamelare) o SC cu suprafete extinse (cu aripioare, nervuri, proeminente) o SC cu serpentine sau tevi spirale
15 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa modul de preluare a dilatarilor termice osc rigide nu permit compensarea dilatarii termice a elementelor componente osc semielastice permit compensarea partiala a dilatarilor termice osc elastice - permit compensarea totala a dilatarilor termice
16 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa pozitia aparatului o SC verticale osc orizontale Abur Aerisire Condensat
17 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa materialul de constructie folosit osc nemetalice: ceramice, din grafit etc. osc metalice: oteluri carbon, oteluri inoxidabile, cupru, alame etc.
18 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa modul de asamblare osc formatedintr-un singur element osc formatedin mai multe elemente (tronsoane-tip) asamblate intre ele Element de schimbator
19 SCHIMBATOARE DE CALDURA Clasificarea dupa destinatia aparatului o PREINCALZITOARE o RACITOARE o CONDENSATOARE o VAPORIZATOARE o FIERBATOARE (BOILERE)
20 SCHIMBATOARE DE CALDURA frecvent utilizate in industria alimentara osc cu manta o SC cu serpentina o SC cu tevi coaxiale o SC cu fascicul tubular o SC in spirala o SC cu placi o SC cu suprafete extinse o SC de constructii particulare sau mixte
21 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU MANTA o Manta: - concentrica; -excentrica. o Suprafata de transfer termic este limitata de dimensiunile vasului; o Se utilizeaza uzual pentru transferul termic in regim nestationar;
22 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU MANTA o Cantitatea de caldura transferata: Q = K x A x T med x τ Fluid in: Manta Vas Material vas Agitare K [W.m -2.K -1 ] Abur Abur Abur Apa Lapte Lapte* Fonta ata Da Da Da ~ 460 ~ 2800 Abur Apa* Otel Nu ~ 1050 Abur Apa* Cupru Nu ~ 1250 * - in fierbere
23 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU SERPENTINE o Se utilizeaza pentru: - debite mici de fluid; - transfer de caldura cu flux termic redus; - aparate cu destinatie speciala. o Constructiv exista mai multe variante: - Cu serpentine elicoidale:
24 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU SERPENTINE o Cu serpentine plane: ocu serpentine exterioare: a tevi circulare; b jumatati de tevi; c cornier U; d cornier L.
25 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU SERPENTINE o Se folosesc pentru debite mici de fluide; o Fluidul cald circula uzual prin serpentina; o Nu se utilizeaza pentru fluidele care formeaza cruste sau depuneri; o Volumul aparatelor este mare in raport cu suprfata de transfer de caldura realizata; o La lungimi mari ale serpentinei creste P: - Serpentinele se impart in mai multe sectiuni; - Se limiteaza viteza lichidului la max. 1 m/s; - Se recomanda L/d < 225 daca P < 5 MPa.
26 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU SERPENTINE Valori orientative pentru coeficientul global de transfer, K Serpentina Fluidul din: vas Material serpentina Miscare K [W.m -2.K -1 ] Abur in condensare Sol. zahar sau melasa Cupru Fara agitare Apa rece Apa Otel Barbotare Apa rece Apa calda Plumb 0,4 rpm Saramura Sol. aminoacizi 30 rpm ~ 550 Lapte Apa Agitare ~ 1600 Apa rece Apa calda Cupru Fara agit Apa Sol. zahar 50% Plumb Agit. medie
27 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU SERPENTINE Dimensionare: odin Q = K x A x T med A o Diametrul tevii (d) se determina functie de debitul de fluid si viteza admisa a acestuia: M V = ¼π.d 2.v o Lungimea totala a serpentinei (L) se determina functie de A si d m : L = A/(π.d m )
28 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU SERPENTINE Dimensionare: o Lungimea unei spire a serpentinei (l): l = ( ) 2 2 π ds + h π ds unde: d s diametrul spirei; h pasul spirei = (1,5-2).d m o Numarul de spire (n): n = L/l o Inaltimea totala a serpentinei (H): H = n x h + d e unde d e diametrul exterior al tevii serpentinei.
29 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU TEVI COAXIALE
30 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU TEVI COAXIALE Se folosesc pentru fluxuri termice mici; Tevile interioare au Ø < 75 mm; Mai multe elemente se inseriaza prin flanse sau sudura; Diametrele celor 2 tevi se pot alege astfel incat vitezele celor 2 fluide sa fie suficient de mari ( α maxim); Permit variatia marimii suprafetei de transfer termic (A) prin adaugare sau scoatere de elemente.
31 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR o Cele mai raspandite si cele mai reprezentative aparate de transfer de caldura. o Se utilizeaza cand sunt necesare suprafete de transfer termic relativ mari. o Se folosesc in scopuri multiple: preincalzitor, racitor, condensator de suprafata, recuperator etc.
32 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR 1. Manta 2. Placa tubulara inferioara 3. Placa tubulara superioara 4. Fascicul de tevi 5. Racorduri 6. Capac inferior 7. Capac superior 8. Flanse 9. Suport
33 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR Zona fluidului rece (prin tevi intratubular) Zona fluidului cald (printre tevi intertubular)
34 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR Fixarea tevilor in placa tubulara: a. Mandrinare simpla b. Mandrinare cu rasfrangere c. Mandrinare cu canale; d. Sudare; e. Imbinare cu presgarnitura.
35 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR Fixarea tevilor in placa tubulara prin mandrinare
36 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR Fixarea tevilor in placa tubulara prin sudare
37 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR Modalitati de dispunere a tevilor in placa tubulara:
38 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR Clasificarea constructiva a SCFT Clasificarea TEMA (Tubular Exchanger Manufacturers Association): - Dupa tipul capacului de distributie; - Dupa tipul mantalei; - Dupa tipul capacului de capat.
39 Clasificarea Tubular Exchanger Manufacturers Association a Schimbatoarelor de Caldura cu Fascicul Tubular
40 SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR Coeficientul individual de transfer de caldura (α) creste cu cresterea vitezei fluidului; Cresterea vitezei fluidului se realizeaza: - IN TEVI: SC cu mai multe treceri prin tevi (SC multipass); - IN MANTA: SC cu sicane in spatiul intertubular
41 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN TEVI Abur Aerisire Condensat Perete despartitor
42 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN TEVI
43 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN TEVI Pentru SCFT cu numar PAR de treceri Pentru SCFT cu numar IMPAR de treceri Pereti despartitori
44 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN MANTA Sectiunea mantalei MARE viteza fluidului prin manta MICA coeficient de transfer termic MIC; SOLUTIA = SICANE: 1. Longitudinale (paralele cu tevile); 2. Transversale (perpendiculare pe tevi); 3. Elicoidale. o Sicanele (2) si (3) au avantajul suplimentar de a dirija fluidul in curgere perpendiculara pe fasciculul de tevi (transfer termic in curent incrucisat) = imbunatatirea coeficientului de transfer de caldura.
45 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN MANTA Sicana longitudinala
46 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN MANTA Sicane transversale in forma de segment de cerc
47 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN MANTA 1 2 Sicane transversale in forma de disc (1) si inel (2)
48 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN MANTA Diverse tipuri de sicane transversale
49 SCFT CU MAI MULTE TRECERI PRIN MANTA Efectul inaltimii sicanelor asupra curgerii fluidului din manta: a) prea mare; b) prea mica; c) ideala.
50 SCFT COMPENSAREA DILATARILOR TERMICE Cu compensatori de dilatare lenticulari montati pe manta
51 SCFT COMPENSAREA DILATARILOR TERMICE Cu presetupa in: a) Capac b) Manta a) b)
52 SCFT COMPENSAREA DILATARILOR TERMICE Schimbator de caldura cu cap flotant
53 SCFT COMPENSAREA DILATARILOR TERMICE Fascicul tubular in forma de U
54 SCFT COMPENSAREA DILATARILOR TERMICE Fascicul tubular in forma de U Sicana longitudinala
55 SCFT COMPENSAREA Fascicul tubular in forma de U DILATARILOR TERMICE
56 SCFT COMPENSAREA DILATARILOR TERMICE Fascicul tubular in forma de U schema de principiu
57 SCFT CURATIREA DEPUNERILOR Depuneri: o Cruste (saruri de Ca si Mg: CaCO 3, MgCO 3, CaSO 4, silice); o Produse de coroziune; o Namol; o Microbiologice. Toate depunerile conduc la inrautatirea transferului termic = scaderea coeficientu-lui global de transfer, K
58 SCFT CURATIREA DEPUNERILOR Depuneri: o Cruste (saruri de Ca si Mg: CaCO 3, MgCO 3, CaSO 4, silice):
59 SCFT CURATIREA DEPUNERILOR Depuneri: o Produse de coroziune:
60 SCFT CURATIREA DEPUNERILOR Depuneri: o Namol:
61 SCFT CURATIREA DEPUNERILOR Depuneri: o Microbiologice:
62 SCFT CURATIREA DEPUNERILOR 45 Rezistenta la transferul termic (unitati relative) Apa de racire netratata dreapta de regresie "apa netratata" Apa de racire tratata chimic dreapta de regresie "apa tratata" Timp (ore)
63 SCFT CURATIREA DEPUNERILOR Scoaterea din circuit a schimbatorului de caldura urmata de curatire (OFF LINE): Mecanica: - Jeturi de apa; - Freze, perii etc. Chimica: - Solutii acide cu inhibitori de coroziune. Curatirea in timpul functionarii (ON LINE): Mecanica: - Perii in miscare; - Bile spongioase in circulatie. Chimica: - Tratarea agentului termic (apa) cu inhibitori de coroziune, de cruste, biocizi. Electromagnetica: - Inhibarea depunerilor prin campuri magnetice.
64 CURATIREA ON LINE A DEPUNERILOR Curatirea mecanica
65 CURATIREA ON LINE A DEPUNERILOR Sisteme de perii:
66 CURATIREA ON LINE A DEPUNERILOR Sisteme de bile in circulatie:
67 CURATIREA ON LINE A DEPUNERILOR Tratarea in camp magnetic a agentului termic (apa) la intrare in schimbatorul de caldura Cablu transmitere semnal, infasurat pe exteriorul conductei Campul semnalului modulat complex Intrare apa saturata cu ioni de calciu si alte substante minerale Solutie mai putin Saturata cu calciu, capabila sa dizolve crustele existente
68 CURATIREA ON LINE A DEPUNERILOR Tratarea chimica a apei de racire cu inhibitori: - de coroziune; - de cruste; - de crestere a cristalelor; - de dezvoltari microbiologice (biocizi).
69 CALCULUL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA CU FASCICUL TUBULAR
70 CALCULUL SCFT Calcul termic: determinarea suprafetei necesare de transfer de caldura, respectiv a sarcinii termice a unui schimbator de caldura dat. Calcul hidrodinamic: determinarea caderilor de presiune prin spatiul intratubular si prin spatiul intertubular puterea necesara vehicularii fluidelor prin schimbator.
71 CALCULUL SCFT CALCULUL TERMIC se bazeaza pe duua ecuatii fundamentale: - Ecuatia bilantului termic: Q 1 = Q 2 + Q pierderi - Ecuatia transferului termic: Q = K x A x T m Cele doua ecuatii contin 7 variabile independente: 2 debite ale agentilor termici; 4 temperaturi (intrare iesire) ale celor 2 agenti; Suprafata de transfer de caldura, A.
72 CALCULUL SCFT CALCULUL TERMIC: DE PROIECTARE: presupune determinarea suprafetei de transfer de caldura (A), celelalte 6 marimi independente fiind legate intre ele prin ecuatia bilantului termic. DE VERIFICARE SAU DE STABILIRE A UNUI REGIM DE FUNCTIONARE: pentru un schimbator de caldura dat (avand suprafata de transfer A cunoscuta) se determina: - Sarcina termica pe care o poate transfera aparatul; - Temperaturile agentilor termici la iesire din aparat; - Un debit de agent termic si o temperatura; - Etc.
73 CALCULUL SCFT CALCULUL TERMIC DE PROIECTARE FOLOSIND METODA DIFERENTEI MEDII DE TEMPERATURA: 1. Se impun 5 din cele6 marimi (debite + temperaturi) care caracterizeaza cei doi agenti termici; 2. Se determina din ecuatia bilantului termic debitul (temperatura necunoscuta); 3. Se determina T m pentru curgerea in contracurent; 4. Se corecteaza valoarea calculata a lui T m in functie de tipul real de curgere prin aparat; 5. Se determina coeficientul global de transfer de caldura, K calculul este iterativ, coeficientii α 1 si α 2 fiind functie de temperatura peretelui si de o dimensiune geometrica a suprafetei de transfer; 6. Se determina suprafata de transfer termic, A, din ecuatia transferului de caldura;
74 CALCULUL SCFT - Tmediu Schimbatoare de caldura cu o singura trecere circulatia fluidelor in echicurent: 1 2 ΔT EC m = ( i i ) ( e e T ) 1 T2 T1 T2 ( i i T ) 1 T2 ln ( e e T T ) 1 2 i e
75 CALCULUL SCFT - Tmediu Schimbatoare de caldura cu o singura trecere circulatia fluidelor in contracurent: e 1 2 i e ΔT CC m = ( e i ) ( i e T ) 1 T2 T1 T2 ( e i T ) 1 T2 ln ( i e T T ) 1 2 i
76 CALCULUL SCFT CALCULUL SCFT - T mediu mediu Schimbatoare de caldura cu mai multe treceri: Factorul de corectie subunitar F depinde de doua criterii, P si R : Criteriul P (eficacitatea termica) = raportul dintre gradul de incalzire a agentului secundar si diferenta maxima de temperatura disponibila: Criteriul R reprezinta raportul dintre capacitatile termice ale celor doiagentitermici: CC m T m F T Δ = Δ i 2 i 1 i 2 e 2 d max 2 T T T T T T P = Δ Δ = i e e i T T T T T T C C R = Δ Δ = =
77 DEPENDENTA FACTORULUI F DE P SI R
78 DEPENDENTA FACTORULUI F DE P SI R
79 DEPENDENTA FACTORULUI F DE P SI R
80 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE ALEGEREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE o Mantaua; o Capacul de distributie; o Capacul de capat; o Sicanele; o Tevile: diametru, asezare, pas; o Intrarea fluidului in manta; o Numarul de treceri; o Fluidul care curge prin tevi.
81 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE MANTAUA Cel mai utilizat tip: TEMA E; La SC cu nr. mare de treceri prin tevi: TEMA F; Pt. P mici: TEMA J (scade insa eficienta termica); Cele mai mici P: TEMA X (rec. la condensarea vaporilor la presiune coborata).
82 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE MANTAUA diametre recomandate pt. SC cu placi tubulare fixe
83 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE SCFT MANTAUA diametre recomandate pt. SC cu cap mobil
84 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE CAPACUL DE DISTRIBUTIE: Criteriul alegerii - usurinta accesului la placa tubulara, in vederea curatirii: - Pentru fluide cu depuneri TEMA A; - Pentru P mici TEMA B; - La presiuni ridicate ale fluidului TEMA D; - Reducerea greutatii aparatului TEMA C, TEMA N.
85 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE CAPACUL DE CAPAT Solutiirigide(TEMA L, M, N): daca T manta T tevi < 55 K (fara compensator pe manta); T manta T tevi < 80 K (cu compensator pe manta); Solutii elastice: - cap mobil (TEMA P, S, T, W) constructii complicate - Fascicul de tevi U - dificultati la inlocuire si curatire interioara a tevilor
86 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE SICANELE - Maresc viteza de curgere peste tevi; - Sustin tevile; - Previn vibratiile. o Distanta minima intre sicane: 0,1D manta dar nu mai putin de 50 mm; o Distanta maxima intre sicane: 1D manta ; o Pentru prevenirea vibratiilor, distanta dintre sicane trebuie sa fie intre 50 si 80 de diametre de teava.
87 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE TEVILE Diametru mic = transfer termic ridicat; Pentru curatirea mecanica se recomanda d min = 20 mm; L max = 5 m; Se recomanda d manta /d teava 15; Pasul dintre tevi, t = (1,2 1,5) d ext dar nu mai mic de 6 mm; Intensitatea transferului termic, capacitatea aparatului si P sunt invers proportionale cu t; Asezarea tevilor: - In (pe hexagoane) aparat compact, α mare; - In - permite curatirea exterioara a fasciculului.
88 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE Diametre nominale standardizate pentru tevi
89 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE Raportul recomandat intre diametrul mantalei (D s ) si diametrul tevilor (D e ) Zona recomandata; Zona acceptata in anumite conditii.
90 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE INTRAREA FLUIDULUI IN MANTA La viteze mari ale fluidului eroziunea tevilor in zona de intrare; Protectia fasciculului tubular se impune daca: o ρv 2 > 2250 fluide necorozive si neabrazive; o ρv 2 > 750 fluide corozive, abrazive, vapori saturati sau umezi; a,c placi de protectie; b tevi de protectie; d distribuitor inelar cu fereastra.
91 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE ALEGEREA NUMARULUI DE TRECERI (N tr ) N tr este impus de debitul si viteza fluidului prin tevi; Se face a.i. raportul L/D < 15; La debit si viteza date, cresterea N tr duce la cresterea nr. de tevi, a diametrului fasciculului si mantalei creste P, scade eficienta termica a schimbatorului.
92 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE RECOMANDARI PRIVIND NUMARUL MAXIM DE TRECERI (N tr ), IN FUNCTIE DE DIAMETRUL MANTALEI Diametru manta [mm] N tr maxim >
93 SCFT - INDICATII DE PROIECTARE ALEGEREA FLUIDULUI CARE CURGE PRIN TEVI o Fluidul mai murdar si mai greu de curatat; o Fluidul mai coroziv; o Fluidul cu presiune mai ridicata; o Fluidul mai cald; o Fluidul toxic, inflamabil, exploziv; o Fluidul cu debitul mai mare; o Fluidul mai putin viscos; o Fluidul pentru care P trebuie sa fie limitata.
1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA
a. Agentul frigorific 1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA MARIMI DE INTRARE b. Debitul masic de agent frigorific lichid m l kg/s c. Debitul masic de agent frigorific
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Fizică. pentru. Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare. Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară.
Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară. 9. Schimbatoare de caldură. 9.2 Procese fizice specifice pasteurizării, sterilizării termice si ale liofilizării (criodesicării).
10. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ
ermotehnică 2 0. SCHMBĂOARE DE CĂLDURĂ Schimbătoarele de căldură sunt dispozitive în interiorul cărora, un agent termic cald, numit agent termic primar, transferă căldură unui agent termic mai rece, numit
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
CONDENSAREA. o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE
CONDENSAREA CONDENSAREA o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: Racire; Racire si comprimare simultana; o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE Scopul
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
1. PROIECTAREA UNUI VAPORIZATOR MULTITUBULAR ORIZONTAL CU FIERBEREA AGENTULUI ÎN VOLUM MARE
1. PROIECTAREA UNUI VAPORIZATOR MULTITUBULAR ORIZONTAL CU FIERBEREA AGENTULUI ÎN VOLUM MARE a. Agentul frigorific b. Mediul răcit c. Debitul masic de agent frigorific m 2 kg/s d. Temperatura de iesire
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Fig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
SCHIMBATOARE DE CALDURA cu suprafete extinse
SCHIMBATOARE DE CALDURA cu suprafete extinse NECESITATEA UTILIZARII o Cand coeficientii individuali de transfer termic ai celor doua fluide au valori mult diferite: - abur in condensare: 5000 21000 W.m
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
SCHIMBATOARE DE CALDURA CU PLACI
SCHIMBATOARE DE CALDURA CU PLACI Concept datand de la sfarsitul sec. XIX; Propuse initial pentru necesitatile industriei laptelui; 1923 comercializarea industriala a SCP de catre Richard Seligman, fondatorul
3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
1. PROIECTAREA UNEI BATERII DE RĂCIRE A AERULUI
1. PROIECTAREA UNEI BATERII DE RĂCIRE A AERULUI a. Sarcina termică Φ 0 kw b. Agentul frigorific c. Temperatura medie a aerului rece t am C d. Umiditatea relativă a aerului φ ai % e. Răcirea aerului t a
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Vane cu presetare manuală MSV-F2, PN 16/25, DN
Vane cu pre manuală MSV-F2 PN 16/25 DN 15-400 Descriere MSV-F2 DN 15-150 MSV-F2 DN 200-400 Vanele MSV-F2 sunt vane cu pre manuală. Acestea sunt folosite pentru echilibrarea debitului în instalaţiile de
RX Electropompe submersibile de DRENAJ
RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Reductor de presiune (PN 25) AVD - pentru apă AVDS - pentru abur
Fişă tehnică Reductor de presiune (PN 25) - pentru apă S - pentru abur Descriere Caracteristici principale : DN 15-50 k VS 0,4-25 m 3 /h PN 25 Domeniu de reglare: 1-5 bar / 3-12 bar Temperatură: - Apă
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
19. Instalaţii frigorifice cu absorbţie cu soluţie hidroamoniacală
Generatoare de vapori 19. Instalaţii frigorifice cu absorbţie cu soluţie hidroamoniacală 19.1 Generatoare de vapori Generatorul de vapori este unul din aparatele principale ale IFA şi are rolul de a furniza
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Sisteme dinamice. VI. Modelarea matematică a sistemelor. Studiul de caz D Schimbător de căldură multitubular în manta
Sisteme dinamice VI. Modelarea matematică a sistemelor Studiul de caz D Schimbător de căldură multitubular în manta 1. Descrierea Modelului Ca un exemplu de sistem cu transfer de energie şi masă, vom descrie
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale
Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc
Producator: BIANCHI F.LLI srl - Italia Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc Model : Articol 447 / B de la ½ la 2 Cod Romstal: 40180447, 40184471, 40184472, 40184473, 40184474,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE
MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE Putere Debit de a.c.m. la DT=25 C (kw) (litri/min) DOMINA C 24 EL 10-23,8 13,6 DOMINA F 24 EL 9,7-23,8 13,6 Incalzire si
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ SEMINAR - probleme propuse şi consideraţii teoretice - 1. CONDUCŢIA TERMICĂ ÎN REGIM STAŢIONAR
TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ SEMINAR - probleme propuse şi consideraţii teoretice -. CONDUCŢIA TERMICĂ ÎN REGIM STAŢIONAR Teoria propagării sau transmiterii căldurii se ocupă cu cercetarea fenomenelor şi
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR
Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR Filtrele CINTROPUR sunt filtre mecanice pentru apă potabilă create pentru debite de la 2 la 30 m 3 /h şi pentru presiuni de lucru de până la 10 bar. Sunt fabricate
Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
VIESMANN VITODENS 111-W
VIESMANN VITODENS 111-W Fişa tehnică Nr. de comandă şi preţuri: vezi lista de preţuri VITODENS 111-W Tip B1LA Cazan compact în condensaţie, pe combustibil gazos 6,5 până la 35,0 kw, pentru gaz metan şi
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Grile liniare. tip slot-diffuser LS#D. tip strip-line SLD.
Grile liniare tip slot-diffuser LS#D tip strip-line SLD www.ritech.ro Grile liniare tip slot-diffuser LS#D Aplica\ii: Grilele liniare se folosesc cu prec[dere pentru refularea aerului dar, din considerente
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea