FILTRE RC ACTIVE. 1. Obiectul lucrării. 2. Aspecte teoretice
|
|
- Τρύφαινα Κανακάρης-Ρούφος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 FILTRE RC ACTIVE 1. Obiectul lucrării Se studiază răspunsul în frecvență al filtrelor trece jos și trece sus realizate cu amplificatoare operaționale, rezistoare și condensatoare. Se studiază pentru cazul particular al unui FTJ Butterworth de ordinul 2 senzitivitatea acestuia la variația valorilor unor parametri. 2. Aspecte teoretice Filtrele RC active prezintă, în comparație cu filtrele LC, câteva avantaje importante și anume: a) permit realizarea oricărei funcții de transfer, care îndeplinește următoarele condiții: 1. este exprimată prin funcția rațională: T(s) = P(s)/Q(s); 2. este reală pentru s real; 3. este analitică în semiplanul drept al variabilei complexe s ; b) elimină inductanțele (elemente scumpe și cu gabarit mare); c) reglajul parametrilor se face ușor; d) permit realizarea circuitelor selective cu parametrii variabili (ex. filtre universale); e) elimină dificila problemă a adaptării ce apare la filtrele LC. Realizarea unei funcții de transfer de orice tip (trece jos, trece sus, trece bandă) de ordin (grad) superior se bazează pe descompunerea ei în produs de funcții de transfer de ordin II. Problema dificilă a adaptării, care apare la filtrele pasive, este eliminată aici datorită faptului că amplificatorul operațional prezintă Z in, Z ieș 0 și deci fiecare celulă de ordin II reprezintă pentru celula următoare un generator ideal de tensiune. În lucrare se realizează și un filtru trece jos Butterworth de ordinul IV. Funcția de transfer normată a acestuia este: T(s n ) = H B W4 (s n ) unde B W4 reprezintă polinomul Butterworth de ordinul 4. B W4 = s n 4 + 2,613126s n 3 + 3,414214s n 2 + 2,613126s n + 1 având zerourile: s 1,2 = 0,3827 ± j0,924; s 3,4 = 0,924 ± j0,3827. Funcția T(s n ) se factorizează în forma: T(s n ) = T 1 (s n )T 2 (s n ) = H (s n 2 + 0,7654s n + 1)(s n 2 + 1,848s n + 1) Folosind celule de ordinul II, având schema electrică din figura 1. (1) (2) C 1 R 1 R 2 C 2 Figura 1 1/8
2 și funcția de transfer: G2 T 1 (s n ) = C 2 R s 2 + s G pentru { 1 = R 2 = R G2 C (3 ) + 1 = C 2 = C C C 2 Făcând normarea frecvențelor în raport cu ω n = G = 1, se obține: C RC T 1 (s n ) = s 2 n + s n (3 ) + 1 și identificând fiecare funcție de transfer de ordinul II, din relația (2) cu T 1 (s n ), dat de (4) rezultă: 1 = 3 0,7654 = 2,2346, 2 = 3 1,848 = 1,152, deci H = 1 2 = 2,574. Așadar filtrul dorit se obține prin conectarea în cascadă a două celule trece jos la care diferă doar rezistențele de reacție R b din figura 2. (3) (4) R b R a U1 2 U Figura 2 Definim senzitivitatea în sens clasic a funcției T la variația valorii unui parametru x cu relația: S x T = d(ln T) d(ln x) = xdt Tdx Atenuarea de inserție a unui cuadripol (diport) este definită prin relația: unde U 0s, I 0s,, I 2 sunt mărimile electrice din figura 3. a i = 10lg U 0sI 0s I 2 (6) (5) I 1 I 2 I 0s R g E R s R g E U 0s R s Figura 3 Introducând = I 2 R s și U 0s = I 0s R s în (6) se obține: a i = 10lg U 0s = n 0s n 2 (7) Schemele celulelor de filtrare studiate și funcțiile de transfer corespunzătoare sunt date în tabelul 1. 2/8
3 Tabelul 1 Tipul filtrului Schema electrică a circuitului Funcția de transfer 5,85 nf FTJBw2 6,8 6,8 H T(s n ) = s 2 n + 1,41s n + 1 5,85 nf H = 1,59 6,8 = 1,59 FTSBw2 (FTS1) 5,85 nf 5,85 nf 6,8 Hs n 2 T(s n ) = s 2 n + 1,41s n + 1 H = 1,59 10,21 nf = 1,59 FTJ3 3 17,25 nf 3 17,25 nf 12 17,25 nf T(s n ) = H(s n 2 + 2) H = 0,461 = 1, ,825 nf FTS ,25 nf 17,25 nf 12 17,25 nf T(s n ) = H(s n 2 + 0,5) H = 0,585 = 1,756 1,775 Machetele de laborator au configurația dată de figura in in V out 2 2 out V FTS1 FTS2 Figura 4 3/8
4 Comutatorul K schimbă parametrii celulei FTJ1 astfel pentru poziția: a- Filtru Butterworth de ordin II. b- Filtru Butterworth de ordin II cu Δ = 10%. c- Celulă de ordinul II adusă în regim de oscilație. d- Celula 1 dintr-un filtru Butterworth de ordinul IV. Comutatorul K este un fir care face legătura între o bornă comună cu ieșirea (aflată imediat în stânga bornei de ieșire marcată cu 2) și bornele a, b, respectiv d, în funcție de configurația necesară la punctul respectiv al lucrării. În figura 4 acest fir este reprezentat cu o săgeată cu linie punctată. A nu se confunda cu, notație pentru câștigul amplificatoarelor care fac parte din filtre. 3. Desfășurarea lucrării A) Se calculează frecvențele polilor de atenuare pentru celulele FTJ3 și FTS2 (f j și f s ). Pentru aceasta se determină zerourile următoarelor funcții de transfer: T FTJ3 (s n ) = 0,461(s n 2 + 2) (8) unde: T FTS2 (s n ) = 0,585(s n 2 + 0,5) (9) s n = s ω n, s = jω ω n = 2πf n, ω = 2πf f n = 4000Hz frecvența de normare. B) Se vor calcula atenuările de inserție pentru filtrele trece jos Butterworth de ordinul 2 și de ordinul 4, pentru filtrele FTJ3, FTS1 (filtru trece sus Butterworth de ordinul 2) și FTS2 la frecvențele indicate în tabelul 2 conform instrucțiunilor descrise sub tabel. Tabelul 2 f [Hz] 0 2 f j 4 f s Bw2 Bw4 FTJ3 FTS2 FTS1 Se folosesc relațiile: Pentru filtrele trece jos de tip Butterworth: a i = 20lg 1 = 20lg T(jη), η = f (10) f n T(jη) = H 2 = 1,59, H 4 = 2,574, n = (2, ). H n (1 + η 2n, n ordinul filtrului (11) ) 1/2 Pentru filtrele notate Bw2, FTJ3, FTS2, T(jη) rezultă din relațiile prezentate în tabelul 1, înlocuind s n = jη. Pentru filtrul Bw4 se vor folosi în ordine relațiile (11) și (10). Pentru filtrul trece sus FTS1 se va folosi relația (11) pentru n = 2 înlocuind η = 1 η, iar apoi relația (10). 4/8
5 C) Se determină senzitivitatea atenuării FTJ Butterworth de ordinul 2 la variația cu (aproximativ) 10% a rezistenței R 1 (vezi figura 1) la frecvențele din tabelul de mai jos. Concret, valoarea rezistenței R 1 pentru acest filtru este egală cu 6,8 Ω în implementarea din laborator, așa cum se poate observa din prima schema din tabelul 1. O variație de 10% înseamnă o variație cu 680 Ω. Așadar într-un prim caz se va conecta generatorul de semnal direct la filtru, iar în al doilea caz se va introduce o rezistență adițională serie între generator și filtrul studiat care va determina modificarea schemei în sensul creșterii valorii rezistenței R 1 cu circa 10%. Rezistența adițională este deja montată pe placă, iar introducerea acesteia în circuit se face prin conectarea generatorului la borna marcată 600. Metoda de măsurare se găsește mai jos. Despre câștig și atenuare: Câștigul unui circuit la o anumită frecvență de măsură f m (notat g(f m )) este egal cu raportul dintre tensiunea de ieșire și tensiunea de intrare și se determină folosind semnal sinusoidal (vezi metoda armonică de determinare a răspunsului circuitelor curs/seminar ASC). Se observă că astfel se măsoară H(f m ). Se poate scrie: g = H(f m ) = semnale sinusoidale cu frecvența f m (12) unde este tensiunea de la ieșirea circuitului, iar este tensiunea de la intrarea sa. Pentru forma de undă cu care se lucrează (sinusoidală) U poate fi amplitudine, amplitudine vârf-la-vârf sau valoare efectivă (vezi curs/laborator METc). Câștigul calculat astfel este o mărime adimensională. Acesta este exprimat în majoritatea cazurilor folosind unități de nivel (db). Exprimarea câștigului la o anumită frecvență în db se face în felul următor: g[db] = 20 lg(g) = 20 lg ( H(f m ) ) = 20 lg ( ) (13) Voltmetrul din laborator poate măsura valoarea efectivă a tensiunii afișând-o direct în dbv sau dbm (vezi curs/laborator METc). Așadar se pot măsura și exprimate direct în dbv sau dbm. Atunci, deoarece logaritmul unui raport este egal cu diferența dintre logaritmul deîmpărțitului și logaritmul împărțitorului, câștigul exprimat în db va fi: g[db] = dbv sau dbm dbv sau dbm (14) Știind că atenuarea este inversul câștigului, rezultă imediat: a[db] = dbv sau dbm dbv sau dbm (15) Tensiunea fiind la dispoziția utilizatorului (este tensiunea de intrare, obținută cu ajutorul generatorului de semnal), ea poate fi reglată la o valoare convenabilă. Dacă aceasta se reglează la 0 dbm sau 0 dbv (depinde ce unități de nivel calculează și afișează voltmetrul numeric) atunci, conform relației (15) atenuarea va fi egală cu a[db] = dbv sau dbm, deci se poate determina măsurând numai tensiunea de ieșire (în unități de nivel) și schimbând semnul valorii măsurate (afișate). Metodă de măsurare: Se identifică placa ilustrată în partea stângă a figurii 4 și se alimentează conectând la aceasta firul alb terminat cu mufa XLR (3 pini). Se trece multimetrul în modul de măsurare de tensiuni alternative (se apasă butonul ACV). Se activează afișarea tensiunii în unități de nivel (se apasă SHIFT, iar apoi se apasă butonul deasupra căruia scrie dbm. Se constată că se activează al doilea afișaj cel din partea stângă a aparatului pe care se poate citi tensiunea efectivă exprimată în dbv sau dbm. Așadar tensiunea de referință se poate schimba, însă acest lucru nu este important pentru experimentul de față detalii: laborator METc/IEM). Se conectează generatorul la filtrul FTJ1 la intrarea corespunzătoare unei rezistențe R 1 = 6,8 Ω + 50 Ω (direct la filtru intrarea marcată 50 ). se fixează convenabil, după conectarea la filtru, la = 0,775 V sau la = 1 V astfel încât = 0 dbm sau, respectiv, = 0 dbv (pe afișajul din partea stângă a multimetrului să se poată citi 0.00). Forma de undă trebuie să fie sinusoidală (verificați DUTY=50, altfel forma de undă generată va fi distorsionată) comutatorul K trebuie să fie pe poziția a. Se măsoară conform indicațiilor de mai sus tensiunea de ieșire ( ) și 5/8
6 atenuarea filtrului (a i ) la frecvențele indicate în tabelul 3. Deoarece generatorul a fost conectat direct la filtru, este clar că, R g = 50Ω în acest caz. Pentru al doilea caz se conectează generatorul la intrarea corespunzătoare unei rezistențe R 1 = 6,8 Ω Ω (intrarea marcată 600 ). Singura modificare față de situația de mai sus este introducerea unei rezistențe de 550 Ω între generator și filtru. Se observă că între cele două cazuri R 1 a variat cu aproximativ 10%. Se măsoară și în acest nou caz tensiunea de ieșire și atenuarea filtrului, notând rezultatele în tabelul 3, pe linia corespunzătoare lui R g = 600Ω. Tabelul 3 R g [ ] f [Hz] 0, ,5 4 4, [V] 600 [V] a S R1 Senzitivitatea la variația rezistenței R 1 se calculează cu formula: S a R1 = Δa a ΔR 1 R 1 unde Δa a = a i[db] Rg =600Ω Rg =50Ω Rg =50Ω ΔR 1 R 1 = R 1 Rg =600Ω R 1 Rg =50Ω R 1 Rg =50Ω (16) D) Se determină senzitivitatea atenuării FTJ Butterworth de ordinul 2 pentru o variație a câștigului amplificatorului din configurația prezentată în prima schemă din tabelul 1 cu Δ = 10% (comutatorul K pe poziția b ). Se completează tabelul 4. I 1 I 2 R g E DIPORT R s Figura 5 se fixează ca la punctul anterior (C), iar intrarea folosită este cea corespunzătoare unei valori R g = 50 Ω (intrarea marcată 50 ). Tabelul 4 R g [ ] f [Hz] 0, ,5 4 4, [V] S a 6/8
7 S a R1 = Δa a Δ unde Δa a = a i[db] Tabelul 4 Tabelul 3,Rg =50Ω Tabelul 3,Rg =50Ω Δ = 10%. (17) E) Se reprezintă grafic variația atenuării în cele trei situații. Concluzii. F) Se măsoară atenuările filtrelor FTJ3, FTJ Butterworth de ordinul 4 (format din FTJ1 cu comutatorul pe poziția d cascadat cu FTJ2) și filtrul compus FCTJ (format din FTJ1 cu comutatorul K pe poziția a cascadat cu FTJ3). Cascadarea a două sau mai multe sisteme înseamnă obținerea unui sistem echivalent prin înlănțuirea sistemelor care îl alcătuiesc după cum urmează: intrarea primului sistem va reprezenta intrarea in sistemul echivalent, ieșirea primului sistem se va conecta la intrarea celui de-al doilea și așa mai departe. Ieșirea ultimului sistem va reprezenta ieșirea sistemului echivalent Mai multe informații se pot găsi în cursul de Semnale și sisteme. Tot de acolo se cunoaște deja faptul că funcția de transfer a sistemului echivalent va fi egală cu produsul funcțiilor de transfer ale sistemelor care îl alcătuiesc. Rezultatele se trec în tabelul 5. Tabelul 5 R g = 50 Ω f [Hz] ,5 4 4,5 5 f j FTJ3 Bw4 FCTJ [V] [V] [V] Se determină panta caracteristicii de atenuare Δa/Δf pe octava 5-10 Hz ale filtrului Butterworth de ordinul 4 și se compară cu panta pe octavă stabilită teoretic: 6n db/octavă unde n este ordinul filtrului. La frecvențele din tabelul 2 se compară rezultatele experimentale cu cele teoretice. Se reprezintă pe același grafic cele trei caracteristici măsurate și caracteristica filtrului FTJ1 (Bw2) din tabelul 3 (R g = 50 Ω). G) Se identifică placa ilustrată în partea stângă a figurii 4 și se alimentează conectând la aceasta firul alb terminat cu mufa XLR (3 pini). Se măsoară atenuările filtrelor FTS1 și FTS2 la frecvențele indicate în tabelul 6. Tabelul 6 R g = 50 Ω f [Hz] 0,5 1 2 f s FTS1 FTS2 [V] [V] Se compară rezultatele experimentale cu cele teoretice (calculate la punctul B) și se reprezintă grafic cele măsurate. 7/8
8 4. Întrebări A. Cum se explică independența atenuării cu R g? B. De ce senzitivitatea atenuării la variația cu R 1 s-a putut determina prin modificarea rezistenței generatorului? C. Cum explicați limitarea domeniului de frecvențe în care pot fi realizate filtrele RC active cu amplificatoare operaționale? D. Pentru determinarea atenuării de inserție în cadrul lucrării s-a măsurat și nu U 0s (vezi figura 3). De ce? E. Prezentați comparativ avantajele și dezavantajele celulelor FTJ de ordinul II cu polul de atenuare la infinit și cu polul de atenuare finit. F. Cum realizați un filtru trece bandă folosind celule de ordinul II? Explicați grafic realizarea FTB. G. Știind că în figura 2, R a = 2 Ω să se determine valorile rezistențelor de reacție R b necesare realizării FTBw4. 5. Aplicații A. Se consideră filtrul RC activ rezultat prin montarea în cascadă a filtrelor cu pol de atenuare trece sus și trece jos (FTS2 și FTJ3). Să se măsoare și să se reprezinte grafic variația atenuării de inserție a i = f(f), f = 0, Hz. Să se verifice valorile obținute la frecvențele f 1 = 2 Hz și f 2 = 8 Hz. B. Se consideră filtrul RC activ rezultat prin montarea în cascadă a filtrelor Bw2 trece sus și trece jos. Să se măsoare variația atenuării de inserție a i = f(f), f = 0, Hz. Să se verifice valorile obținute la frecvențele f 1 = 2 Hz și f 2 = 8 Hz. C. Se consideră un filtru activ RC dat prin funcția: T(s n ) = H(s n 2 + 0,6) Să se determine atenuarea de inserție la frecvențele f 1 = 5 Hz și f 2 = 15 Hz cunoscând H = 1,756 și f n = 5 Hz. D. Se consideră un filtru activ de tip Butterworth de ordin II pentru care au fost măsurate atenuările de inserție la frecvențele de 10 Hz și 15 Hz rezultând a i (10 Hz) = 2,96 db și a i (15 Hz) = 5,9 db. Să se determine parametrii funcției de transfer H și f n. Se dă H T(s n ) = s 2 n + 1,41s n + 1 E. Să se determine experimental funcția de transfer normată a FTJBw2. 8/8
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραTratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVAȚIE
AMPIFICATOU CU CICUIT ACODAT DEIVAȚIE ) Obiectul lucrării Se studiază un amplificator realizat cu un tranzistor având ca sarcină un circuit acordat derivație cu prize. Se evidențiază proprietățile de selectivitate
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE
AMPLIFICATORL C CIRCIT ACORDAT DERIVATIE 4 M IN OT OT Analizor spectru IN Fiura 6 (). Comutatorul K este pe poziţia de R mare. Comutatorul K scurtcircuitează rezistenţa R a. Cunoscând valoarea L a bobinei
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale
Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραREACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE
Lucrarea nr. 7 REACŢA NEGATVĂ ÎN AMPLFCATOARE. Scopurile lucrării: - determinarea experimentală a parametrilor amplificatorului cu şi fără reacţie negativă şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile
Διαβάστε περισσότεραA1. Valori standardizate de rezistenţe
30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea
Διαβάστε περισσότεραL3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J
L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATORUL CU CIRCUITE CUPLATE
AMPLIFICATOL C CICITE CPLATE 3 4 5 6 Se realizează schema de masură din figura 8. Macheta se utilizează cu rezistenţele adiţionale a şi a scurtcircuitate de călăreţii K şi K. Modul de lucru cu analizorul
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare
Laboratorul 6 Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare 6. Tema Proiectarea filtrelor IIR utilizând prototipuri analogice şi transformarea biliniară. Utilizarea rutinelor Matlab pentru proiectarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza sistemelor liniare şi continue
Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότερα