Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale
|
|
- Καπανεύς Κουντουριώτης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive II. Realizarea practică a iltrelor active de tensiune de ordin 1. III. Simularea în Orcad a circuitelor de integrare, derivare şi a iltrului activ trece bandă de ordin 1. I. Noţiuni introductive Un iltru de tensiune este un circuit electronic care permite trecerea spre ieşirea sa numai a acelor tensiuni sinusoidale aplicate la intrarea sa, a căror recvenţă se ală într-un anumit domeniu de valori, denumit banda de recvenţă (banda de trecere) a iltrului. Din acest punct de vedere, iltrele de tensiune se împart în patru categorii, enumerate mai jos: iltru de tensiune trece jos: permite trecerea spre ieşirea sa a tensiunilor sinusoidale a căror recvenţă are o valoare mai mică decât o anumită valoare de prag; iltru de tensiune trece sus: permite trecerea spre ieşirea sa a tensiunilor sinusoidale a căror recvenţă are o valoare mai mare decât o anumită valoare de prag; iltru de tensiune trece bandă: permite trecerea spre ieşirea sa a tensiunilor sinusoidale a căror recvenţă are o valoare cuprinsă într-un anumit domeniu de recvenţe; iltru de tensiune opreşte bandă: permite trecerea spre ieşirea sa a tensiunilor sinusoidale a căror recvenţă are o valoare în exteriorul unui anumit domeniu de recvenţe; ariaţia ideală a amplitudinii tensiunii de ieşire v O în uncţie de recvenţa a tensiunii de intrare a iltrului, denumită şi recvenţă de lucru, este prezentată, în uncţie de tipul iltrului, în Figura 1. Filtrele se mai pot clasiica în două mari clase: iltre pasive: sunt iltre realizate numai din componente pasive R, L, C, nu necesită surse de alimentare şi nu pot modiica valoarea amplitudinii semnalului sinusoidal aplicat la intrare. iltre active: sunt iltre care, pe lângă componentele pasive R, L, C, utilizează şi o componentă activă (de exemplu ampliicatorul operaţional), necesită surse de alimentare şi pot modiica valoarea amplitudinii semnalului sinusoidal aplicat la intrare. Selectivitatea unui circuit de iltrare reprezintă un parametru important al acestuia, iar pentru un iltru perormant, selectivitatea are o valoare mare. aloarea selectivităţii iltrului este sugerată graic de panta palierului/palierelor variaţiei amplitudinii tensiunii de ieşire v O în uncţie de - 1 -
2 recvenţa de lucru a iltrului, acesta având o selectivitate cu atât mai mare cu cât panta palierelor respective este mai mare. Aşa cum se remarcă din Figura 1, în cazul iltrelor ideale, panta palierelor este ininită. În circuitele de iltrare practice, panta palierelor este mai mică decât în cazul ideal. În uncţie de valoarea pantei acestor paliere, iltrele au diverse ordine. De exemplu, iltrele de ordin 1, care sunt şi cele mai simple, au panta cea mai mică, valoarea acesteia iind de 20decibeli/decadă. Această valoare semniică aptul că amplitudinea tensiunii de ieşire v O se reduce de 10 ori la variaţia cu o decadă a recvenţei de lucru, unde o decadă reprezintă intervalul de valori între 2 puteri consecutive ale lui 10 (de exemplu, variaţia recvenţei între 1[kHz] şi 10[kHz], sau între 10[kHz] şi 100[kHz], etc). Filtrele de ordin 2 sunt mai perormante, valoarea pantei caracteristicii de recvenţă iind de 40decibeli/decadă, la care amplitudinea tensiunii de ieşire v O se reduce de 100 ori la variaţia cu o decadă a recvenţei de lucru. Filtrele de ordin 3 au valoarea pantei caracteristicii de recvenţă de 60decibeli/decadă, iar amplitudinea tensiunii de ieşire v O se reduce de 1000 ori la variaţia cu o decadă a recvenţei de lucru, etc. În continuare vor i introduse iltrele de ordin 1. Figura 1. Caracteristica ideală de recvenţă a iltrelor de tensiune
3 Circuitul de integrare (integratorul). Filtrul trece jos de ordin 1. Schema electronică a circuitul de integrare este prezentată în Figura 2.a. Comportamentul acestui circuit depinde de parametrul său, denumit constantă de timp, deinit conorm următoarei relaţii: τ = R C S constanta de timp a circuitului Funcţionarea circuitului de integrare depinde de perioada tensiunii aplicate la intrarea sa. Astel, dacă perioada T a tensiunii de intrare v I este mai mare decât valoarea lui τ, tensiunea de ieşire v O este direct proporţională cu integrala tensiunii de intrare v I, calculată pe domeniul de integrare [0, t], de unde şi denumirea de circuit de integrare: 1 vo (t ) = C ( 0 ) + CS t vi ( t 0 ) dt ecuaţia de uncţionare a circuitului de integrare, dacă T > τ unde C (0) reprezintă valoarea tensiunii pe condensatorul C S la momentul iniţial de timp t = 0. Dacă perioada T a tensiunii de intrare v I este mai mică decât constanta de timp a circuitului, T < τ, atunci eectul de integrare introdus de către circuit se pierde, iar tensiunea de ieşire tinde 0. Circuitul de integrare poate i utilizat pentru construirea unui iltru activ trece jos de ordin 1, dacă în acesta se introduce, în paralel cu condensatorul C S un rezistor suplementar R F. Schema electronică a iltrului activ trece jos de ordin 1 este prezentată în Figura 2.b. Pentru acest circuit, se poate demonstra că uncţia de transer, care caracterizează comportamentul său în domeniul recvenţă, are următoarea relaţie: H ( j ω) = A 1+ 1 j o uncţia de transer a iltrului activ trece jos de ordin 1 unde reprezintă recvenţa de lucru a iltrului, O reprezintă recvenţa sa caracteristică, care poartă denumirea de recvenţă superioară, iar A ampliicarea în tensiune în banda de trecere a iltrului, ultimile 2 mărimi reprezentând parametrii iltrului şi având următoarele relaţii de calcul: O = S 1 = 2 π RF CS expresia recvenţei caracteristice O a iltrului (recvenţa superioară S ) - 3 -
4 R A = F R expresia ampliicării în tensiune a iltrului în banda de trecere a acestuia Dacă la intrarea iltrului trece jos se aplică o tensiune sinusoidală a cărei recvenţă este mai mare decât recvenţa superioară S a iltrului, atunci tensiunea de intrare este iltrată, la ieşirea circuitului observându-se o tensiune a cărei amplitudine tinde la 0[], pe măsură ce valoarea recvenţei de lucru a circuitului creşte. Graicul variaţiei amplitudinii tensiunii de ieşire v O în uncţie de recvenţa de lucru are este prezentat în Figura 2.c, în care se scoate în evidenţă recvenţa caracteristică a iltrului trece jos, denumită în acest caz recvenţă superioară, notată S, care prin deiniţie reprezintă recvenţa de lucru a circuitului la care amplitudinea tensiunii de ieşire v O scade la valoarea 0,7 omax (unde omax reprezintă valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire)
5 Figura 2. a. Circuitul integrator. b.filtru activ trece jos de ordin 1. c. ariaţia amplitudinii tensiunii de ieşire. Circuitul de derivare (derivatorul). Filtrul trece sus de ordin 1. Schema electronică a circuitul de derivare este prezentată în Figura 3.a. Comportamentul acestui circuit depinde de parametru său, denumit constantă de timp, deinit conorm următoarei relaţii: τ = R F C J constanta de timp a circuitului Funcţionarea circuitului de derivare depinde de perioada tensiunii aplicate la intrarea sa. Astel, dacă perioada T a tensiunii de intrare v I este mai mică decât valoarea lui τ, tensiunea de ieşire v O este direct proporţională cu derivata tensiunii de intrare v I, calculată pe domeniul de integrare [0, t], de unde şi denumirea de circuit de derivare: dv v ( t ) R C I O = F dt ecuaţia de uncţionare a circuitului de derivare, dacă T < τ Dacă perioada T a tensiunii de intrare v I este mai mare decât constanta de timp a circuitului, T > τ, atunci eectul de derivare introdus de către circuit se pierde, iar tensiunea de ieşire tinde la 0. Circuitul de derivare poate i utilizat pentru construirea unui iltru activ trece sus de ordin 1, dacă în acesta se introduce, în serie cu condensatorul C J un rezistor suplimentar R. Schema electronică a iltrului activ trece sus de ordin 1 este prezentată în Figura 3.b. Pentru acest circuit, se poate demonstra că uncţia de transer, care caracterizează comportamentul său în domeniul recvenţă, are următoarea relaţie: - 5 -
6 H ( j ω) = A j o 1+ j o uncţia de transer a iltrului activ trece sus de ordin 1 unde reprezintă recvenţa de lucru a iltrului, O reprezintă recvenţa sa caracteristică, care poartă denumirea de recvenţă inerioară, iar A ampliicarea în tensiune, în banda de trecere a iltrului, ultimile 2 mărimi reprezentând parametrii iltrului şi având următoarele relaţii de calcul: J = 1 2 π R CJ expresia recvenţei caracteristice O a iltrului (recvenţa inerioară J ) R A = F R expresia ampliicării în tensiune a iltrului în banda de trecere a acestuia Dacă la intrarea iltrului trece jos se aplică o tensiune sinusoidală a cărei recvenţă este mai mică decât recvenţa inerioară J a iltrului, atunci tensiunea de intrare este iltrată, la ieşirea circuitului observându-se o tensiune a cărei amplitudine tinde la 0[], pe măsură ce valoarea recvenţei de lucru a circuitului scade sub această valoare. Graicul variaţiei amplitudinii tensiunii de ieşire v O în uncţie de recvenţa de lucru are este prezentat în Figura 3.c, în care se scoate în evidenţă recvenţa caracteristică a iltrului trece jos, denumită în acest caz recvenţă inerioară, notată J, care, prin deiniţie reprezintă recvenţa de lucru a circuitului la care amplitudinea tensiunii de ieşire v O scade la valoarea 0,7 omax (unde omax reprezintă valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire)
7 Figura 3. a. Circuitul derivator. b. Filtru activ trece sus de ordin 1. c. ariaţia amplitudinii tensiunii de ieşire cu recvenţa de lucru a circuitului.. Filtru activ trece bandă de ordin 1 Circuitele de integrare şi de derivare pot i combinate pentru obţinerea unui iltru trece bandă de ordin 1, aşa cum este prezentat în Figura 4.a. Prin acest iltru trec numai tensiunile sinusoidale de intrare a căror recvenţă au o valoare cuprinsă în interiorul benzii de trecere a iltrului; în cazul în care valoarea recvenţei tensiunii de intrare nu este în interiorul benzii de trecere a iltrului, tensiunea respectivă este iltrată, la ieşirea acestuia observându-se o tensiune a cărei amplitudine tinde la 0[], pe măsură ce valoarea recvenţei tensiunii de intrare se îndepărtează de recvenţele caracteristice ale iltrului, J (recvenţa inerioară) respectiv S (recvenţa superioară), care stabilesc banda de trecere a iltrului. Pentru acest circuit, se poate demonstra că uncţia de transer, care caracterizează comportamentul său în domeniul recvenţă, are următoarea relaţie: - 7 -
8 - 8 - ( ) + + = S J J j j j A ω j H 1 1 uncţia de transer a iltrului activ trece bandă de ordin 1 unde reprezintă recvenţa de lucru a iltrului, J reprezintă recvenţa inerioară, S reprezintă recvenţa superioară, iar A ampliicarea în tensiune, în banda de trecere a iltrului, ultimile 3 mărimi reprezentând parametrii iltrului şi având următoarele relaţii de calcul: J J C R π = 2 1 expresia recvenţei inerioare J a iltrului S F S C R π = 2 1 expresia recvenţei superioare S a iltrului = R R A F expresia ampliicării în tensiune a iltrului în banda de trecere a acestuia Pentru un iltru trece bandă, banda de trecere a acestuia se deineşte prin intermediul relaţiei: J S B =
9 Figura 4. a. Filtru activ trece bandă de ordin 1. b. ariaţia amplitudinii tensiunii de ieşire cu recvenţa de lucru a circuitului. II. Realizarea practică a unui iltrelor de tensiune active cu AO a. Filtru activ trece jos de ordin 1 1. Se veriică dacă sursa de alimentare este decuplată (ledul ON de pe panoul rontal al aparatului trebuie să ie stins); dacă sursa de alimentare nu este decuplată, atunci se va apăsa butonul OUTPUT de pe panoul rontal al sursei de alimentare pentru decuplarea acesteia (se observă stingerea ledului ON). 2. Pentru componentele pasive ale iltrului trece jos, se consideră valorile C S =330[pF] şi R din tabelul de valori de la inalul laboratorului, în uncţie de masa de lucru. Se calculează valorile teoretice ale parametrilor iltrului: recvenţa superioară S, respectiv modulul ampliicării în tensiune A. alorile obţinute se trec în Tabelul Se reglează de la generatorul de semnal o tensiune sinusoidală v I de amplitudine i =0,5[] şi recvenţă =1[kHz]. 4. Se realizează circuitul din Figura 5, care reprezintă un iltru activ trece jos de ordin 1 pentru care, valorile componetelor sunt: C=330[pF], R şi RF din tabelul de valori de la inalul laboratorului. Circuitul se alimentează dierenţial de la 2 surse de tensiune continuă, setate la valorile de 15[]
10 Figura 5. Filtru activ trece jos de ordin După realizarea circuitului se va chema cadrul didactic pentru veriicarea circuitului; 6. Se introduce în circuit cablul care urnizează tensiunea sinusoidală v I. Se cuplează sursa de alimentare la montaj, prin apăsarea butonul OUTPUT de pe panoul rontal al acesteia (ledul ON de pe panoul rontal al aparatului se aprinde). 7. Se vizualizează pe ecranul osciloscopului, tensiunea de ieşire v O ; sonda de măsură a osciloscopului trebuie conectată între pinul 6 al AO-ului şi masa circuitului. 8. Pe orma de undă a tensiunii de ieşire v O se măsoară amplitudinea o a acesteia apoi se calculează modulul ampliicării în tensiune a iltrului, cu relaţia: A o = i unde i =0,5[]. aloarea obţinută se trece în Tabelul Se determină prin măsurători valoarea recvenţei superiore S a iltrului, parcurgând următoarele etape: se calculează valoarea vâr la vâr pe care tensiunea de ieşire v O o are atunci cînd recvenţa de lucru a circuitului este egală cu recvenţa superioară s : o _ vir _ vir = 2 0, 7 A i unde A reprezintă ampliicarea în tensiune determinată prin măsurători, iar i =0,5[]. se vizualizează pe ecranul osciloscopului, prin intermediul sondei de măsură, tensiunea de ieşire v O
11 păstrând amplitudinea tensiunii de intrare nemodiicată (nu se modiică poziţia potenţiometrului AMPLITUDE de pe panoul rontal al generatorul de semnal) se creşte recvenţa de lucru a circuitului, utilizându-se în acest scop, de pe panoul rontal al generatorului de semnal, atât comutatorul gamelor de recvenţă, respectiv FREQUENCY, în uncţie de tipul generatorului de semnal, cât şi comutatorul de reglaj in ARIABLE; recvenţa de lucru se creşte până când valoarea vâr_vâr a tensiunii de ieşire devine egală cu valoarea calculată cu relaţia indicată mai sus; recvenţa indicată pe ecranul generatorului de semnal, la inalul acestui reglaj, reprezintă valoarea recvenţei superioare a iltrului S ; rezultatul obţinut se trece în Tabelul Se decuplează sursa de alimentare prin apăsarea butonului OUTPUT de pe panoul rontal al sursei de alimentare (ledul ON de pe panoul rontal al aparatului se stinge). a. Filtru activ trece bandă de ordin 1 1. Se veriică dacă sursa de alimentare este decuplată (ledul ON de pe panoul rontal al aparatului trebuie să ie stins); dacă sursa de alimentare nu este decuplată, atunci se va apăsa butonul OUTPUT de pe panoul rontal al sursei de alimentare pentru decuplarea acesteia (se observă stingerea ledului ON). 2. Pentru componentele pasive ale iltrului trece bandă, se consideră valorile C J =33[nF] C S =330[pF], iar R şi RF se aleg din tabelul de valori de la inalul laboratorului, în uncţie de masa de lucru. Se calculează valorile teoretice ale parametrilor iltrului: recvenţa inerioară J, recvenţa superioară S, banda de trecere B, respectiv modulul ampliicării în tensiune A. alorile obţinute se trec în Tabelul Se reglează de la generatorul de semnal o tensiune sinusoidală v I de amplitudine i =0,5[]. Frecvenţa semnalului se alege conorm datelor obţinute la simularea în Orcad a iltrului trece bandă, egală cu recvenţa la care tensiunea de ieşire este maximă = recvenţa la care v O este maxim
12 Figura 6. Filtru activ trece bandă de ordin Se realizează circuitul din Figura 6, care reprezintă un iltru activ trece bandă de ordin 1, pentru care, valorile componentelor sunt: CJ=33[nF], CS=330[pF], iar R şi RF se aleg d din tabelul de valori de la inalul laboratorului. Circuitul se alimentează dierenţial de la 2 surse de tensiune continuă, setate la valorile de 15[]. 5. După realizarea circuitului se va chema cadrul didactic pentru veriicarea circuitului; 6. Se introduce în circuit cablul care urnizează tensiunea sinusoidală v I. Se cuplează sursa de alimentare la montaj, prin apăsarea butonul OUTPUT de pe panoul rontal al acesteia (ledul ON de pe panoul rontal al aparatului se aprinde). 7. Se vizualizează pe ecranul osciloscopului, tensiunea de ieşire v O ; sonda de măsură a osciloscopului trebuie conectată între pinul 6 al AO-ului şi masa circuitului. 8. Pe orma de undă a tensiunii de ieşire v O se măsoară amplitudinea o a acesteia apoi se calculează modulul ampliicării în tensiune a iltrului, cu relaţia: A o = i unde i =0,5[]. aloarea obţinută se trece în Tabelul Se determină prin măsurători valoarea recvenţei inerioare J a iltrului, parcurgând următoarele etape:
13 se calculează valoarea vâr la vâr pe care tensiunea de ieşire v O o are atunci cînd recvenţa de lucru a circuitului este egală cu recvenţa sinerioară J : o _ vir _ vir = 2 0, 7 A i unde A reprezintă ampliicarea în tensiune determinată prin măsurători, iar i =0,5[]. se vizualizează pe ecranul osciloscopului, prin intermediul sondei de măsură, tensiunea de ieşire v O ; păstrând amplitudinea tensiunii de intrare nemodiicată (nu se modiică poziţia potenţiometrului AMPLITUDE de pe panoul rontal al generatorul de semnal) se scade recvenţa de lucru a circuitului, utilizîndu-se în acest scop, de pe panoul rontal al generatorului de semnal, atât comutatorul gamelor de recvenţă, respectiv FREQUENCY, în uncţie de tipul generatorului de semnal, cât şi comutatorul de reglaj in ARIABLE; recvenţa de lucru se scade până când valoarea vâr_vâr a tensiunii de ieşire devine egală cu valoarea calculată cu relaţia de mai sus; recvenţa indicată pe ecranul generatorului de semnal, la inalul acestui reglaj, reprezintă valoarea recvenţei inerioare a iltrului J ; rezultatul obţinut se trece în Tabelul Se determină prin măsurători valoarea recvenţei superioare S a iltrului, parcurgând următoarele etape: se revine cu recvenţa de lucru la recvenţa iniţială, egală cu recvenţa de lucru la care tensiunea de ieşire este maximă; se vizualizează pe ecranul osciloscopului, prin intermediul sondei de măsură, tensiunea de ieşire v O. păstrând amplitudinea tensiunii de intrare nemodiicată (nu se modiică poziţia potenţiometrului AMPLITUDE de pe panoul rontal al generatorul de semnal) se creşte recvenţa de lucru a circuitului, utilizîndu-se în acest scop, de pe panoul rontal al generatorului de semnal, atât comutatorul gamelor de recvenţă, respectiv FREQUENCY, în uncţie de tipul generatorului de semnal, cât şi comutatorul de reglaj in ARIABLE; recvenţa de lucru se creşte până când valoarea vâr_vâr a tensiunii de ieşire devine egală cu valoarea calculată cu relaţia indicată mai sus; recvenţa indicată pe ecranul generatorului de semnal, la inalul acestui reglaj, reprezintă valoarea recvenţei superioare a iltrului S ; rezultatul obţinut se trece în Tabelul Se decuplează sursa de alimentare prin apăsarea butonului OUTPUT de pe panoul rontal al sursei de alimentare (ledul ON de pe panoul rontal al aparatului se stinge)
14 III. Simularea în Orcad a circuitelor de iltrare cu AO a. Filtrul activ trece jos 1. Se editează iltrul trece jos prezentat în Figura 2.b., în care, pentru ampliicatorul operaţional se consideră modelul ua741, din librăria opamp, sursele de alimentare CC şi EE sunt de tipul DC, valorile acestora iind de 15[], iar sursa de tensiune de intrare este de tipul vac, cu parametrii setaţi astel: amplitudine = 1[], valoare medie = 0[]. 2. Se determină parametrii iltrului. În acest scop, se realizează o analiză de tipul AC Sweep, în care recvenţa de lucru a circuitului se variază logaritmic, în intervalul [0.1Hz 100MHz], considerându-se pentru analiză 100 puncte/decadă. 3. Se vizualizează variaţia în domeniul recvenţă a tensiunii de ieşire v O, care, în cazul unui rezultat corect, reprezintă un graic de tipul celui prezentat în Figura 2.c. Pe graicul astel obţinut, se determină ampliicarea în tensiune în interiorul benzii de recvenţă a circuitului, respectiv recvenţa superioară a acestuia: determinarea ampliicării în tensiune în interiorul benzii de recvenţă: pe graicul vizualizat, se măsoară cu ajutorul cursorului valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire, o; ampliicarea în tensiune în banda de recvenţă a circuitului este dată de raportul: A = unde i = 1[]. Rezultatul se trece în Tabelul 2. determinarea recvenţei superioare S : se deplasează cursorul pe graicul obţinut, spre direcţia recvenţelor mari, până când amplitudinea tensiunii de ieşire v O scade la valoarea 0.7 o, unde o reprezintă valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire. Când cursorul ajunge în punctul respectiv, se citeşte de pe axa OX valoarea recvenţei. aloarea astel determinată reprezintă recvenţa superioară S a iltrului. Rezultatul se trece în Tabelul 2. o i a. Filtrul activ trece sus 1. Se editează iltrul trece jos prezentat în Figura 3.b., în care, pentru ampliicatorul operaţional se consideră modelul ua741, din librăria opamp, sursele de alimentare CC şi EE sunt de tipul DC, valorile acestora iind de 15[], iar sursa de tensiune de intrare este de tipul vac, cu parametrii setaţi astel: amplitudine = 1[], valoare medie = 0[]. 2. Se determină parametrii iltrului. În acest scop, se realizează o analiză de tipul AC Sweep, în care recvenţa de lucru a circuitului se variază logaritmic, în intervalul [0.1Hz 100MHz], considerându-se pentru analiză 100 puncte/decadă
15 3. Se vizualizează variaţia în domeniul recvenţă a tensiunii de ieşire v O, care, în cazul unui rezultat corect, reprezintă un graic de tipul celui prezentat în Figura 2.c. Pe graicul astel obţinut, se determină ampliicarea în tensiune în interiorul benzii de recvenţă a circuitului, respectiv recvenţa superioară a acestuia: determinarea ampliicării în tensiune în interiorul benzii de recvenţă: pe graicul vizualizat, se măsoară cu ajutorul cursorului valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire, o; ampliicarea în tensiune în banda de recvenţă a circuitului este dată de raportul: A = unde i = 1[]. Rezultatul se trece în Tabelul 2. determinarea recvenţei inerioare J : se deplasează cursorul pe graicul obţinut, spre direcţia recvenţelor mici, până când amplitudinea tensiunii de ieşire v O scade la valoarea 0.7 o, unde o reprezintă valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire. Când cursorul ajunge în punctul respectiv, se citeşte de pe axa OX valoarea recvenţei. aloarea astel determinată reprezintă recvenţa inerioară J a iltrului. Rezultatul se trece în Tabelul 2. o i c. Filtrul activ trece bandă de ordin Se editează iltrul activ trece bandă de ordin 1, prezentat în Figura 4.a., în care, pentru ampliicatorul operaţional se consideră modelul ua741, din librăria opamp, sursele de alimentare CC şi EE sunt de tipul DC, valorile acestora iind de 15[], iar sursa de tensiune de intrare este de tipul vac, cu parametrii setaţi astel: valoare medie = 0[], amplitudine i = 1[]. 2. Se determină parametrii iltrului. În acest scop, se realizează o analiză de tipul AC Sweep, în care recvenţa de lucru a circuitului se variază logaritmic, în intervalul [0.1Hz 100MHz], considerându-se pentru analiză 100 puncte/decadă. 3. Se vizualizează variaţia în domeniul recvenţă a tensiunii de ieşire v O, care, în cazul unui rezultat corect, reprezintă un graic de tipul celui prezentat în Figura 4.b (graic de tip clopot). Pe graicul astel obţinut, se determină ampliicarea în tensiune în interiorul benzii de recvenţă a circuitului, respectiv recvenţa inerioară şi superioară a acestuia: determinarea ampliicării în tensiune în interiorul benzii de recvenţă: pe graicul vizualizat, se măsoară cu ajutorul cursorului valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire, o; ampliicarea în tensiune în banda de recvenţă a circuitului este dată de raportul: A = unde i = 1[]. Rezultatul se trece în Tabelul 2. o i
16 determinarea recvenţei inerioare J : se deplasează cursorul pe graicul obţinut, spre direcţia recvenţelor mici, până când amplitudinea tensiunii de ieşire v O scade la valoarea 0.7 o, unde o reprezintă valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire. Când cursorul ajunge în punctul respectiv, se citeşte de pe axa OX valoarea recvenţei. aloarea astel determinată reprezintă recvenţa inerioară J a iltrului. Rezultatul se trece în Tabelul 2. determinarea recvenţei superioare S : se deplasează cursorul pe graicul obţinut, spre direcţia recvenţelor mari, până când amplitudinea tensiunii de ieşire v O scade la valoarea 0.7 o, unde o reprezintă valoarea maximă a amplitudinii tensiunii de ieşire. Când cursorul ajunge în punctul respectiv, se citeşte de pe axa OX valoarea recvenţei. aloarea astel determinată reprezintă recvenţa superioară S a iltrului. Rezultatul se trece în Tabelul 2. se calculează banda de trecere B a iltrului trece bandă şi rezultatul obţinut se trece în Tabelul 2. Tabelul de valori pentru rezistenţele electrice ale circuitelor Masa 1 Masa 2 Masa 3 Masa 4 Masa 5 Masa 6 R 3,9[kΩ] 4,7[kΩ] 5,6[kΩ] 6,2[kΩ] 8,2[kΩ] 10[kΩ] RF 8,2[kΩ] 10[kΩ] 12[kΩ] 15[kΩ] 18[kΩ] 24[kΩ]
17 Nume, Prenume, Grupa: Tabelul 1. Rezultate circuite practice Filtru trece jos Filtru trece bandă alori teoretice S A J S B A alori determinate prin măsurători Tabelul 2. Rezultate Orcad Filtru trece jos Filtru trece sus Filtru trece bandă A S A J A J S B
Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραC U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...
C U P R I N S ARGUMENT.... 2 1. PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE... 4 1.1 Simbol şi terminale... 4 1.2 AO ideal..... 5 1.3 AO real... 5 1.4 Configuraţii de circuite cu AO... 6 2. PARAMETRII UNUI
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραCircuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE
CAPIOLUL 1. AMPLIFICAOARE CU RANZISOARE BIPOLARE 1.1. AMPLIFICAOARE DE SEMNAL MIC 1.1.1 MĂRIMI DE CUREN ALERNAIV. CARACERISICI. Amplificatorul electronic este un cuadripol (circuit electronic prevăzut
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT ALTERNATIV
Cuprins CAPITOLUL 5 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT ALTERNATIV...6 5. Introducere...6 5.2 Răspunsul în recvenţă în buclă închisă al ampliicatorului operaţional...6 5.2. Frecvenţa de
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραTratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
Διαβάστε περισσότεραFILTRE RC ACTIVE. 1. Obiectul lucrării. 2. Aspecte teoretice
FILTRE RC ACTIVE 1. Obiectul lucrării Se studiază răspunsul în frecvență al filtrelor trece jos și trece sus realizate cu amplificatoare operaționale, rezistoare și condensatoare. Se studiază pentru cazul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότερα4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραRedresoare monofazate cu filtru C
LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραTitlul: Modulaţia în amplitudine
LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραF I Ş Ă D E L U C R U 5
F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραAPARATURA DE LABORATOR
APARATURA DE LABORATOR I. OBIECTIV Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital, generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότερα9 AMPLIFICAREA, REACŢIA ŞI GENERAREA SEMNALELOR ARMONICE
9 AMPLIFIAEA, EAŢIA ŞI GENEAEA SEMNALELO AMONIE 9. ondiţia de autooscilaţie Am văzut în apitolul 8 că dacă unui ampliicator i se adaugă o reţea pasivă de reacţie şi semnalul de reacţie este în ază cu semnalul
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότερα1. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină rezistivă
1. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină rezistivă Schema de test (amp-sarcinar.asc): Exerciţii propuse: 1. Dimensionați amplificatorul pentru GBW>0MHz și C L =1pF. Pentru ca circuitul să
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραInițiere în simularea circuitelor electronice pasive
Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive 1. Scopul lucrării: Iniţierea studenţilor cu proiectarea asistată de calculator (CAD) a unei scheme electrice în vederea simulării funcţionării acesteia;
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATORUL CU CIRCUITE CUPLATE
AMPLIFICATOL C CICITE CPLATE 3 4 5 6 Se realizează schema de masură din figura 8. Macheta se utilizează cu rezistenţele adiţionale a şi a scurtcircuitate de călăreţii K şi K. Modul de lucru cu analizorul
Διαβάστε περισσότερα