AMPLIFICATORUL CU CIRCUITE CUPLATE

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "AMPLIFICATORUL CU CIRCUITE CUPLATE"

Φῆστος Κουταλιανός
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 AMPLIFICATOL C CICITE CPLATE

2 3 4

3 5 6

4 Se realizează schema de masură din figura 8. Macheta se utilizează cu rezistenţele adiţionale a şi a scurtcircuitate de călăreţii K şi K. Modul de lucru cu analizorul de spectru ) Fixarea frecvenţei centrale (de lucru): - se tastează CENTE; - se introduce valoarea frecvenţei centrale în MHz (,6 MHz); - se validează cu ENTE. ) Se fixează valoarea frecvenţa pe diviziune (SPAN): - se tastează SPAN; - se foloseşte reglajul spinner pentru a se selecta valoarea de khz/div. 3) Fixarea rezoluţiei benzii de frecvenţă (BW): - se tastează BW; - folosindu-se reglajul spinner se introduce valoarea 3 khz. 4) Afişarea caracteristicii amplitudine frecvenţă: - se apasă SHIFT, apoi TK GEN; - se activează opţiunea TK GEN prin apăsarea tastei < până la schimbarea mesajului OFF în ON. 5) eglarea nivelului de referinţă: - se apasă tasta LEVEL; - se folosesc tastele cu valori împreuna cu tasta ENTE sau reglajul spinner pentru alegerea valorii db. 6) Afişarea MAKEILO: M IN OT Figura 8 Analizor spectru B) Schema bloc de masură este reprezentată în figura 8 în care s-a folosit notaţia: M > machetă amplificator. OT IN - se apasă tasta MK pentru a afişa MAKEII pe ecran; - se selectează primul MAKE automat; - se selectează cu săgeţile de lângă SPINNE cifra ce urmează a fi modificată din numărul care indică frecvenţa MAKELI; - cifra selectată se modifică cu ajutorul reglajului SPINNE ; - trecerea de la un MAKE la altul se face cu tasta ENTE. C) Se realizează acordul circuitelor cuplate pe frecvenţa f,6 MHz. Se lucrează la cuplajul cel mai slab (condensatorul de cuplaj C c de capacitatea cea mai mică) şi prin modificarea capacităţilor condensatoarelor variabile C şi C se urmăreşte indicaţia de maxim la ieşire. Observaţie: Şi în acest caz se recomandă să se înceapă cu C de la valori mari (f r mici); de asemenea este bine ca atunci când se modifică succesiv C şi C să se păstreze C C. 7 8

5 In caz de dificultate se poate începe operaţia la un cuplaj mai mare (condensatorul de cuplaj C c de capacitate imediat mai mare decât C c ), dar se revine apoi la cuplajul cel mai slab şi se reajustează condensatoarele C şi C pentru indicaţia de maxim la ieşire. Pe tot parcursul lucrării condensatoarele C şi C nu se mai modifică. D) Cunoscând L L L μh să se calculeze capacitatea de acord: C + C c C + C c C + C c 4π f L E) Se determină rezistenţele totale de pierderi şi ale primarului şi secundarului prin metoda rezistenţei adiţionale. In acest sens la cuplajul cel mai slab după citirea tensiunii [db] de ieşire la acord, se introduce în circuitul primar rezistenţa a (călăreţul K se scoate) şi se citeşte tensiunea [ ] db, determinându-se: (3) cu 3 db, B 3dB. Amplificatorul fiind construit astfel încât la aceste cuplaje circuitele să fie sub cuplajul de tranziţie, frecvenţa de acord coresp indicaţiei de tensiune maximă la ieşire. () Observaţii: Este evident f f. Verificaţi experimental pentru a vă convinge că nu s-a schimbat în mod accidental acordul efectuat la punctual C. De asemenea se constată că pe masură ce C creşte, curba de selectivitate este tot mai rotunjită în jurul frecvenţei f ; deci creşte eroarea de masură a acestei valori. Se recomandă să se folosească pentru f nu valoarea măsurată, ci valoarea medie a frecvenţelor la care amplificarea scade cu db: () () f db + f db f Mărimile măsurate şi calculate la punctele F, G, H, I se ordonează în tabelul. G) Se calculează următoarele mărimi: ap, ap ωl (4) a a) Indicii de cuplaj g (k) din relaţia: MM g, g. (5) + g [ db] [ db] b) Coeficienţii de cuplaj g (k) din relaţia (8): g k QQ. ezistenta a, fiind scurtcircuitată (K conectat) se introduce în circuitul secundar rezistenţa a (calaretul K se scoate) si se citeste tensiunea [ ] db de la iesire, determinându-se: ap, [ db] [ db] ap ω L a Se calculează factorii de calitate ai primarului şi secundarului, conform relaţiilor (7). ezistenţele adiţionale ale celor 3 machete sunt: macheta : a 4,8 Ω, a 4,84 Ω; macheta : a 4,7 Ω, a 4,73 Ω; macheta 3: a 4,84 Ω, a 4,75 Ω. F) Pentru cuplajele,,3 corespunzătoare condensatoarelor de cuplaj C c, C c, C c3 se determină frecvenţa de acord f, tensiunea la această frecvenţă şi lărgimea benzii de trecere la o atenuare 9 c) Capacitatea condensatoarelor variabile, stiind C + C c determinat la punctual D şi relaţia: k C C+ C () c c. (6) d) Capacitatea condensatoarelor de cuplaj C ck cu ajutorul relaţiei (4). e) Frecvenţele de acord teoretice f t f : t. (7) π L( C+ C ) c f) Lărgimile teoretice ale benzilor de trecere la o atenuare cu 3 db, B cu ajutorul relaţiei (6). H) Pentru cuplajele 4,5 corespunzatoare condensatoarelor de cuplaj C c4 şi C c5 se determină frecvenţa de acord ( k f ), tensiunea la această frecvenţă şi lărgimea benzii de trecere în sens Cebîşev B c. Deoarece circuitele cuplate lucrează acum peste cuplajul de tranziţie, frecvenţa de acord coresp indicaţiei de tensiune minimă la ieşire (vezi figura 4, g>g t ). I) Se calculează mărimile: a) Indicii de cuplaj g (k) din relatia (5) alegând soluţia g>. 3dB

6 b) Coeficienţii de cuplaj din relaţia (8). c) Capacitatea condensatoarelor de cuplaj C ck cu ajutorul relaţiei (4), capacitatea C fiind cunoscută la punctul G. Cuplajul d) Frecvenţele de acord teoretice f cu ajutorul relaţiei (7). t ( ) e) Lărgimile teoretice ale benzilor de trecere în sens Cebîşev, B k, cu ajutorul relaţiei (7). f khz; MM..dB; C pf. Tabelul Mărimi măsurate ct Mărimi calculate J) Se măsoară caracteristicile de selectivitate (de amplitudine) ale amplificatorului / MM pentru cuplajele,3,4. Acordul rămâne nemodificat. ezultatele se trec in tabelul. Deoarece avem în vedere / MM, iar curbele rezultă de formele din figura 5, tabelul trebuie completat pas cu pas deoarece este posibil ca unele valori (de exemplu,9; ) să nu apară deloc (la g<) sau să apară de mai multe ori (g>). De asemenea este obligatorie existenţa mărimii / MM, care poate avea orice valoare. K) Se măsoară la cuplajele,3,4 rezistenţele reflectate din secundar în primar şi din primar în secundar. În acest sens, se schimbă frecvenţele generatorului pe frecvenţa de acord a circuitelor, se citeşte [db], iar apoi: a) Pentru determinarea rezistenţei reflectate din secundar în primar se introduce în circuitul primarului rezistenţa aditională a (se scoate calaretul K ) şi se citeşte tensiunea la ieşire [ ] db. Se determină: numărul f B 3dB B c g k C c f ot B 3dBt B ct ap, (8) (db) (khz) (khz) (khz) - - (pf) (khz) (khz) (khz) Tabelul [ db] [ db] b) Pentru determinarea rezistenţei reflectate din primar în secundar, cu rezistenţa a scurtcircuitată, se introduce în circuitul secundar rezistenţa aditională a (se scoate călăreţul K ) şi se citeşte tensiunea la ieşire. Se determină: ap, (9) [db] MM MM f [khz] Δff-f [db] - -, ,46 -,,3,5... MM...,5,3, [ db] [ db] L) Se verifică prin calcul valorile obţinute la punctual K. Se folosesc relaţiile (). 4) Întrebări a) Care sunt deosebirile între caracteristicile de selectivitate ale amplificatorului cu circuite derivaţie şi ale amplificatorului cu circuite cuplate lucrând la cuplaj critic, ambele având aceeaşi lărgime de bandă la o atenuare cu 3 db? [khz]

7 b) În urma acordului circuitelor cuplate la punctul C s-au acordat pe aceeaşi frecvenţă primarul şi secundarul. La cuplajul mai mare decât cel de tranziţie se constată o diferenţă între cele două maxime relative ale caracteristicii de selectivitate. Explicaţi. c) Care este semnificaţia fizică a rezistenţelor ap si ap calculate cu relaţiile (3) si (4)? d) Ţinând seama de schema echivalentă din figura 6b, considerată pe frecvenţa de acord, să se justifice metoda de masură de la punctul K şi relaţiile (8) şi (9). e) Metoda de acord a circuitelor cuplate prin micşorarea cuplajului şi revenirea la cuplajul dorit nu este o metodă practică, avand mai multe inconveniente. Puneţi in evidentă căteva dintre ele. f) Justificaţi corectitudinea următoarei metode de acord a circuitelor cuplate în care nu se intervine asupra cuadripolului de cuplaj. Se amortizează cu o rezistenţă în paralel circuitul secundar şi se acordă primarul urmărind indicaţia de maxim a tensiunii din secundar. Se repetă procedeul, metoda de acord fiind convergentă. Folosiţi eventual schema echivalentă din figura 6b. 5) Aplicaţii a) Amplificatorul cu circuite cuplate este acordat pe frecvenţa MHz. Primarul şi secundarul sunt identice, iar Q Q 5. Se admite C c «C. Pentru C c amplificatorul lucrează la cuplaj critic, pe frecvenţa de acord tensiunea la iesire fiind de V. Care este largimea benzii de trecere la o atenuare de 3 db? Se dublează capacitatea de cuplaj? Care este lărgimea de banda în sens Cebîşev? b) n amplificator cu circuite cuplate, având primarul identic cu secundarul lucrează la cuplajul critic. Pe frecvenţa de acord sincron tensiunea la ieşire este de V. Să se conecteze suplimentar în paralel cu primarul o rezistenţă, iar în paralel cu secundarul o rezistenţă ( ). Cât este noua tensiune pe frecvenţa de acord masurată la ieşire? c) Pentru montajul din lucrare s-a măsurat: Q Q 5. Trecând comutatorul pe poziţia 3 se obţine f MHz, caracteristica de selectivitate are un singur maxim având tensiunea mai mică decât MM cu db. Să se determine indicele de cuplaj (g) şi banda la 3 db. d) Pentru montajul din lucrare cu comutatorul rotativ pe pozitia 7 se cunosc factorii de calitate Q Q 4. Caracteristica de selectivitate are două maxime MM - db şi un minim - db. Să se determine indicele de cuplaj g şi coeficientul de cuplaj k. e) Se efectuează acordul montajului folosit în lucrare pe f,6 MHz. Se cere: -să se determine factorii de calitate; - să se ridice caracteristica de selectivitate pe poziţia 4 a comutatorului determinând teoretic şi experimental banda în sens Cebîşev. f) Se efectuează acordul montajului din lucrare pe f,4 MHz. Se cere: - sa se măsoare tensiunea pe poziţiile şi 5 ale comutatorului; - să se calculeze indicii de cuplaj (g) în cele două cazuri. 3

Σχετικά έγγραφα

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE AMPLIFICATORL C CIRCIT ACORDAT DERIVATIE 4 M IN OT OT Analizor spectru IN Fiura 6 (). Comutatorul K este pe poziţia de R mare. Comutatorul K scurtcircuitează rezistenţa R a. Cunoscând valoarea L a bobinei