CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE. Anul II
|
|
- Κρόνος Δραγούμης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 4 4-06
2 5 5-06
3 6 6-06
4 CCUTE ELECTONCE FUNDAMENTALE Anul
5 . Prezentați modelul general al unui amplificator (cu sursă de tensiune și cu sursă de curent) și definiți parametrii modelelor. ăspuns: CAP.. ntroducere în amplificatoare electronice, slides 3 7. mpedanţa de intrare este impedanţa echivalentă la bornele de intrare, atunci când la bornele de ieşire este conectată impedanţa de sarcină nominală. Acest parametru caracterizează încărcarea produsă de intrarea amplificatorului asupra sursei de semnal, sau altfel spus, cum simte generatorul de semnal circuitul de amplificare. mpedanţa de intrare se defineşte prin relaţia: mpedanţa de ieşire este impedanţa internă a generatorului echivalent între bornele de ieşire ale amplificatorului şi se defineşte cu ajutorul relaţiei: în care V g este tensiunea generatorului de semnal conectat la bornele de intrare ale amplificatorului. Parametrii de transfer Amplificarea de tensiune: Amplificarea de curent:. Comparați etajele de amplificare emitor, colector respectiv bază comună din punct de vedere al valorii amplificărilor de tensiune, curent, putere, impedanță de intrare și impedanță de ieșire. ăspuns: CAP.. ntroducere în amplificatoare electronice, slides
6 3. Calculați expresia amplificării de tensiune pentru următoarea schemă echivalentă a unui etaj cu tranzistoare TEC în conexiune sursă comună considerând r ds de valoare infinită. ăspuns: CAP.. ntroducere în amplificatoare electronice, slides
7 4. Formulați metoda constantelor de timp de scurtcircuit (CTS) pentru calculul frecvenței f j. ăspuns: CAP.. Analiza în domeniile frecvență și timp, slides Determinarea frecvenţei limită inferioară pe baza funcţiei de transfer A U (jω) poate fi, în situaţiile în care circuitul electronic este complex, dificilă Se preferă adesea folosirea unei metode aproximative dar mai rapide, denumită metoda constantelor de timp de scurtcircuit, ce permite determinarea f j. Ea constă în asocierea, pentru fiecare condensator cu efect la joasă frecvenţă, unei constante de timp τ k = Sk C k în care Sk reprezintă rezistenţa echivalentă la bornele capacităţii C k în condiţiile în care circuitul este pasivizat şi restul condensatoarelor sunt scurtcircuitate În aceste condiţii: j f j n k n k k k n k Sk C k n k f k în care n reprezintă numărul total de condensatoare cu efect la joasă frecvenţă. 5. Calculați factorul de amplificare în curent β pentru ansamblul format din Ta și Tb. ăspuns: CAP. 3. Amplificatoare de putere, slide. 6. Amplificatorul în clasă D caracteristici, utilizare și schema de pricipiu. ăspuns: CAP. 3. Amplificatoare de putere, slide Caracteristici: randament foarte bun, 80% 95%; 0-06
8 reducerea drastică a puterii pierdute pe tranzistoare (prin funcţionarea în comutare a tranzistoarelor amplificatoare); necesită radiator de dimensiuni mici, reducând astfel spaţiul ocupat de amplificator Amplificatoarele în clasă D sunt utilizate în echipamente alimentate de la baterii, sisteme portabile, echipamente în care există constrângeri de spaţiu, etc. Schema bloc: 7. Calculați valoarea amplificării cu reacție în funcție de valorile amplificării fără reacție și coeficientul de transfer al cuadripolului de reacție. ăspuns: CAP. 4. Circuite electronice cu reacţie, slide Criteriul lui Nyquist. Enunț, diagramă, definiții rezervă amplitudine și fază. ăspuns: CAP. 5. Stabilitate circuitelor electronice, slide 7 8. Criteriul lui Nyquist: amplificatorul cu reacţie este stabil dacă hodograful (graficul reprezentat în planul complex) lui W(jω) = A(jω)β(jω) nu înconjoară punctul critic de coordonate (, 0) pentru ω(, ). - 06
9 Fie f* frecvenţa pentru care arg(w(jω)) = π şi f c frecvenţa pentru care W(jω) =. O reformulare echivalentă a criteriului Nyquist este următoarea: dacă f c < f* amplificatorul este stabil. Pentru a putea caracteriza cantitativ stabilitatea unui sistem, se definesc mărimile: ezervă (marginea) de amplitudine, a = W(jω*) sau a [db]= 0lg(W(jω*)) ezerva (marginea) de fază, ϕ = π arg(w(jω c )) 9. Schema unui oscilator cu rețea C selectivă (Wien) cu control automat al amplificării. Explicați rolul componentelor din circuit. ăspuns: CAP. 6. Oscilatoare, slide 3 4. Toate metodele practice de obținere a stabilității oscilațiilor și a unui semnal nedistorsionat presupun un control automat al amplificării. Practic aceasta înseamnă reglarea amplificării dependent de amplitudinea oscilațiilor. Una din posibilități este utilizarea unui TEC J care să funcționeze ca un rezistor controlat în tensiune ( DS = f(u GS ))., C,, C cuadripolul de reacție pozitivă, rețeaua Wien, determină frecvența oscilațiilor f parte a cuadripolului de reacție negativă, determină amplitudinea oscilațiilor D dioda conduce doar în alternanța negativă, deoarece Q are nevoie de tensiune u gs negativă C3 se încarcă spre tensiunea de vârf în alteranța negativă 4 polarizare grilă tranzistor cu efect de câmp, formează împreună cu D și C3 un detector de vârf - 06
10 3 și cu rezistența drenă sursă formează cea de a doua parte a cuadripolului de reacție negativă Q tranzistor cu efect de câmp, are valoare rezistenței r ds controlată de amplitudinea oscilației 0. Proprietăți și principii ale oscilatoarelor cu cuarț. Schema oscilatorului Colpitts cu cristal de cuarț ăspuns: CAP. 6. Oscilatoare, slide 30 3, 37. În aplicațiile unde stabilitatea și precizia frecvenței de oscilație sunt critice se vor folosi oscilatoate cu cristal de cuarț. Funcționarea acestui tip de oscilatoare se bazează pe efectul piezoelectric: aparitia sarcinilor electrice pe suprafetele unui monocristal care este deformat mecanic. Efectul piezoelectric direct constă în apariţia unei diferenţe de potenţial între feţele unui cristal supus la presiune mecanică. Efectul piezoelectric invers constă în apariţia unor deformaţii ale cristalului (oscilaţii mecanice) într un câmp electric variabil. Dimensiunile fizice ale cristalului determina frecvența vibrațiilor. Cristalele de cuarț sunt facute din SO. Dacă frecvenţa tensiunii aplicate coincide cu una dintre frecvenţele proprii de oscilaţie mecanică are loc un fenomen de rezonanţă; oscilaţiile mecanice au loc cu pierderi foarte mici de energie, datorate frecărilor interne, astfel încât sistemul mecanic (cuarţul), extrage din sistemul electric cantităţi foarte mici de energie, necesare compensării pierderilor. Astfel, cuarţul se comportă ca un circuit rezonant cu pierderi foarte mici, deci cu factorul de calitate Q = ω s L q / q foarte mare. Aceasta însuşire, împreună cu marea stabilitate a frecvenţelor proprii, preţul redus, dimensiunile mici şi gama foarte largă a frecvenţelor la care pot fi folosiţi, fac din rezonatorii cu cuarţ cel mai utilizat mijloc de stabilizare a frecvenţei oscilatorilor electronici. Din cristal se taie plăcuţe paralelipipedice sau cilindrice, care se metalizează pe feţe opuse şi se utilizează ca rezonatori. Oscilator Colpitts cu cristal de cuarț: 3-06
11 CCUTE NTEGATE ANALOGCE Anul
12 . Specificati si definiti cinci parametri referitori la circuitul de intrare a AO. (., pag.68-69). Parametri referitori la circuitul de intrare: - tensiunea de decalaj iniţială U io (sau decalaj inițial de tensiune ori offset de tensiune) reprezentând o tensiune de eroare cauzată de inegalitatea tensiunilor U BE (U GS ) ale tranzistoarelor de la intrările etajului diferențial de intrare. Acest decalaj inițial se măsoară prin tensiunea ce trebuie aplicată la o intrare, cu o polaritate sau alta, pentru a realiza o tensiune de ieşire nulă (exemplu:...5 mv la amplificatoare operaționale cu tranzistoare bipolare uzuale, 0 mv la cele cu intrare pe TECJ sau MOS, 0 μv la amplificatoare hibride cu pereche TECJ, μv la amplificatoare hibride cu chopper); - deriva termică de tensiune, ΔU io /ΔT, denumită şi sensibilitate termică sau coeficient de temperatură al tensiunii de decalaj inițial; arată variația cu temperatura a acestei tensiuni şi se măsoară în μv/ o C; - curentul de polarizare a intrărilor (sau curent de intrare ), reprezentând valoarea medie a curenților de la cele două intrări. Exemplu: B B B pentru intrare pe tranzistoare bipolare. Valoarea acestui curent depinde de tipul etajului diferențial de intrare; - curentul de decalaj iniţial, io (sau offset de curent ) reprezentând eroarea cauzată de inegalitatea curenților de intrare ai etajului diferențial; este măsurat ca diferență a curenților de la cele două intrări în situația când U e =0 (de obicei io <0, B ); - deriva termică de curent, denumită şi sensibilitate termică sau coeficient de temperatură al curentului de decalaj inițial; reprezintă raportul io /T şi se măsoară în na/ o C sau pa/ o C; - rezistenţa de intrare diferenţială (pentru semnal diferențial), care reprezintă deseori şi rezistența de intrare nesimetrică; - factorul de rejecţie a semnalului comun, CM (de obicei db); μv/v). - factorul de rejecţie a variaţiei tensiunilor de alimentare SV, măsurat în db (sau inversul lui, în Acesta reprezintă raportul între variația tensiunii simetrice de alimentare şi semnalul diferențial, ce produc aceeaşi tensiune de ieşire diferențială
13 . Specificati si definiti doi parametri referitori la comportarea in regim dinamic a AO. (., pag.70). Parametri referitori la comportarea în regim dinamic (ca amplificator): - amplificarea de tensiune, fără reacție, la semnal mare, în condiții de ±E şi S precizate. Valoarea amplificării este în mod obişnuit ; - banda de frecvenţă la amplificare unitară, ce reprezintă frecvența de tăiere a axei logf de către caracteristica de frecvență a amplificatorului fără reacție corectat (sau frecvența de tăiere a amplificatorului cu reacție în regim de repetor, când A ur =, respectiv când 0 log A ur = 0); - viteza maximă de creştere a tensiunii de ieşire, slew-rate, notată S, pentru semnal mare. La unele amplificatoare (cu corecție externă) se dă viteza maximă realizabilă pentru diferite corecții (care se aleg în funcție de amplificarea cu reacție dorită). Pentru ca un semnal sinusoidal cu anumită amplitudine să sufere distorsiuni mici - % - la trecerea prin amplificator, trebuie ca mărimea S să aibă o valoare: S πf max (u em ) max, iar pentru distorsiuni mai mici, coeficientul se înlocuieşte cu unul mai mare (3...4 pentru 0,5% sau chiar pentru distorsiuni neglijabile). Deseori se dă în catalog caracteristica (u em ) max = F(f max ) rezultată din relația de mai sus, pentru semnal sinusoidal cu distorsiuni % şi o anumită corecție (deci o anumită viteză S), (fig..9). Abaterea de la forma de variație hiperbolică este datorată atingerii excursiei maxime de tensiune la ieşirea AO impusă de alimentare şi sarcină. E-V (u em ) max u em f max E, S sinus cu C C dat log f Fig..9. Amplitudinea maximă a semnalului sinusoidal de la ieşirea AO în funcție de frecvență, în condițiile în care 3. Prezentati oglinda de curent cu tranzistor tampon si analizati valoarea raportului dintre curentii de pe cele doua ramuri in contextul utilizarii sale ca si sarcina activa pentru un etaj diferential de intrare dintr-un AO integrat. (., pag.6)
14 3. Oglinda de curent cu tranzistor tampon Schema acestei oglinzi, folosită ca sarcină activă în etajul diferențial de intare al amplificatoarelor integrate (operaționale) este dată în fig..6. Tranzistorul T 3, denumit tampon, preluând un curent foarte mic din ref, face ca cei doi curenți e şi ref să fie foarte apropiați. Efectul Early apare şi aici deoarece tranzistoarele lucrează la tensiuni colector-emitor diferite. Astfel, U CE = U BE3 U BE, V iar U CE3 >U CE >U CE, ceea ce face ca 3 > > (tranzistorul tampon prezintă cea mai mare tensiune colector-emitor deoarece are colectorul legat la E). Aşa cum e de aşteptat, inegalitatea factorilor va conduce la apariția unei diferențe semnificative între curentul de ieşire al sursei şi cel de referință. Astfel, admițând că T şi T 3 au curenți de bază egali, conform cu cele din fig..6 şi în absența rezistenței E3 (al cărei rol se va vedea puțin mai târziu) se obține: B T ref B 3 E B (n B ) E B T 3 B E3 e = B e T E Fig..6. Oglindă cu tranzistor tampon e = B şi ref = B 3 B B 3 3 caz în care: e ref Aşadar raportul este net supraunitar (tensiunile U CE ale celor două tranzistoare nu mai sunt atât de apropiate ca şi la oglinda Wilson). Pentru a compensa acest lucru se introduce rezistența E3 care măreşte artificial curentul prin T 3 şi prin intermediul curentului său de bază, măreşte şi pe ref. Astfel se obține: şi raportul devine: ref = (n ) n B 3 B B
15 e ref 3 n 3 care poate fi făcut apropiat de alegând potrivit valoarea rezistenței E3. Această rezistență are şi rolul de a asigura o mai bună stabilitate termică circuitului. ezistențele E pot mări sensibil rezistența de ieşire e a sursei de curent (în colectorul lui T ). În unele amplificatoare integrate rezistențele E permit legarea între emitoarele lui T şi T, din exteriorul integratului, a unui potențiometru care poate ajusta fin raportul e / ref ( echilibrarea amplificatorului). 4. Ce este o sursa band-gap, care este forma generala a tensiunii sale de iesire si explicati pe baza acestei formule principiul sau de functionare. (., pag.3, 33, 34) 4. Sursă de tensiune de referinţă de tip band-gap Coeficientul de temperatură de mv/k al tensiunii U BE se poate compensa dacă se însumează cu aceasta o tensiune având un coeficient de temperatură de mv/k. Acest procedeu este utilizat în circuitul din fig..9, unde A este un amplificator diferențial. Aici prin T se realizează o reacție negativă mai puternică decât reacția negativă introdusă prin T. ezistența de ieşire a acestei surse de tensiune este foarte mică datorită reacției negative în configurație cu nod la ieşire. Deoarece cele două intrări ale amplificatorului (care are o amplificare de tensiune 000) au aproximativ acelaşi potențial U rezultă: deci: U C = U C Căderea de tensiune pe rezistența este: C = n C C = U BE U BE = U T ln C C0 U T ln C C0 U T ln C C U T ln n Cu aceasta rezultă: care este un curent dependent de temperatură prin intermediul lui U T. Căderea de tensiune pe rezistența este: 35 C UT ln n 8-06
16 U U = ( C C ) = T ln n UT ln n ( n ) = (n )U T ln n = NU T unde s-a notat ( / )(n)ln n = N (constantă). Această tensiune (U ) trebuie să aibă un coeficient de temperatură de mv/k. E C C = U i E A T C T U i C B 0 U e U BE U BE C U Fig..9. Sursă de tensiune de referință de tip band-gap Cunoscând că U T = kt/q (în care k este constanta lui Boltzmann iar q sarcina electronului), se scrie: du dt du N dt T k N q care este o constantă independentă de temperatură. Se obține în continuare: du dt kt NUT N qt T mv K Considerând o anumită situație, de exemplu aceea cu T=300K şi U T = 6 mv, rezultă: N
17 Acest număr este realizat suficient de precis prin rapoarte de rezistențe. Astfel: U e = U BE U = U BE NU T = const. (T) adică tensiunea U e este compensată termic (în realitate nu total). 5. Amplificator inversor cu AO. Schema, expresia amplificarii si conditia de minimizare a erorilor statice. ( 3.) 6. Amplificator neinversor cu AO. Schema, expresia amplificarii si conditia de minimizare a erorilor statice. ( 3.) 5.6. Proprietatile amplificatorului operațional ideal În multe aplicații A.O. se poate considera ideal, calculul circuitelor fiind atunci mult mai simplu. Apropierea funcționării amplificatoarelor reale de a celor ideale se datoreşte performanțelor atinse în fabricarea lor. Amplificatoarele operaționale ideale au următoarele proprietăți: - amplificare de tensiune infinită, - rezistență de intrare diferențială infinită, - rezistență de ieşire nulă, - curent de polarizare (intrare) nul, - bandă de frecvenţă foarte largă (astfel încât nu intervine în funcţionarea circuitului), - decalaje inițiale, derive, zgomot nule, - factor de rejecție a semnalului comun infinit, - factor de rejecție a variației tensiunilor de alimentare infinit. Pe baza acestor proprietăți se poate lucra cu AO folosind conceptele: - curentul de intrare al AO ideal este nul, - diferența de potențial dintre intrări este nulă. Calculele circuitelor folosind AO ideal sunt valabile atât timp cât erorile AO real nu intervin semnificativ în tensiunea de ieşire. Deci acestea trebuie totuşi apreciate sau verificate şi comparate cu semnalul util de la intrare
18 a) Amplificatorul inversor (fig.3.). Amplificarea cu reacție ideală a acestui circuit este: U ir r 0V U e 0V = r Fig. 3.. Amplificator inversor cu AO S A ur U U e r şi poate fi făcută de orice valoare. ezistenţa de intrare ir văzută de sursa U este aproximativ egală cu şi este de valoare relativ redusă (n 0 KΩ) din cauza reacției negative de tip paralel-paralel. Pentru a se lucra cu de valoare mare trebuie folosit un amplificator cu i foarte mare. ezistența de ieşire este neglijabilă datorită reacției negative cu configurație paralel la ieşire. r b) Amplificator neinversor (fig.3.). Amplificarea de tensiune cu reacție este: A ur U U e U e Ue r şi poate fi doar supraunitară pentru acest circuit. ezistența de intrare văzută de sursa U este foarte mare, datorită reacției negative de tipul paralel-serie. Totuşi ea este limitată la valoarea rezistenței de intrare pentru semnal comun care a fost ignorată față de rezistența de intrare diferențială până acum. La amplificatoarele uzuale rezistența de intrare pentru semnal comun are o valoare de ordinul n 0 MΩ. Pentru realizarea unei amplificări de tensiune subunitare se poate utiliza un divizor de tensiune la intrarea dar în acest caz rezistența de intrare coboară la o valoare obişnuită (n 0KΩ), (fig.3.3). Pentru acest circuit se poate scrie tensiunea de ieşire: U e ' r 3 r U U 3 r
19 r r U ir U U U e S U ir U U 3 U e S Fig. 3.. Amplificator neinversor cu AO Fig Amplificator neinversor cu divizor şi acum amplificarea lui U poate fi făcută subunitară. ezistenţa de intrare devine însă relativ redusă: ir 3 Pentru dimensionarea divizorului se vor utiliza condițiile: - realizarea unei divizări impuse de relația de mai sus; - realizarea unei erori minime prin egalitatea rezistențelor echivalente de la cele două intrări. 7. Amplificator logarithmic realizat cu un singur AO. ( 3., pag. 9, 9) 7. Amplificatorul logaritmic. Carcteristica volt-amperică exponențială a diodelor semiconductoare şi a tranzistoarelor poate fi utilizată pentru realizarea unor amplificatoare cu caracteristcă de transfer u e = f(u ) logaritmică. Este vorba de relația: C u BE UT Coe i sau u U BE T i ln C Co Folosirea tranzistoarelor în aceste amplificatoare este justificată de păstrarea caracterului exponențial al relației i C -u BE într-o gamă mai largă de variație a curentului decât al relației i D -u D de la diode
20 Schema de principiu a amplificatorului logaritmic este dată în fig.3., iar schema se completează în i C u CE =u BE T u BE T D i C u >0 0V 0V u e =-u BE u C C P (k) u e Fig. 3.. Schema de principiu a unui Fig. 3.. Schemă practică pentru un amplificator practică aşa cum se arată în fig.3.. Pentru amplificatorul din fig.3. având i C =u / se scrie: u e u BE U T i ln C Co U T u ln Co şi se constată că u e este proporțională cu ln u, adică se realizează o caracteristică de transfer logaritmică. Practic, la schema de principiu se mai adaugă câteva componente: C c pentru corecția caracteristicii de frecvență (eliminarea oscilației de înaltă frecvență a amplificatorului cu reacție negativă); p pentru limitarea curentului de ieşire al amplificatorului (în situații incidentale) dar mai ales pentru reducerea amplificării de tensiune a tranzistorului T ( p realizează o reacție negativă locală); D pentru protecția joncțiunii emitoare a tranzistorului contra unei tensiuni inverse incidentale mari (în mod normal este blocată). Circuitul analizat mai sus prezintă însă câteva dezavantaje importante: - dependența de temperatură a tensiunii de ieşire prin mărimile U T şi Co ; - domeniul de variație restrâns al tensiunii de ieşire (câteva zecimi de V deoarece u e = u BE ). 8. Prezentati amplificatorul de masura (clasic) cu 3 amplificatoare operationale. ( 3.4, pag.0,0) 8. Amplificatorul de masura (clasic) cu 3 amplificatoare operationale. Totuşi, schema clasică de amplificator de instrumentație este mai complicată dar oferă în schimb mai multe facilități (fig.3.3). Ea se poate realiza cu 3 AO distincte, din care primele două trebuie să fie de precizie, sau se poate găsi sub formă de circuit integrat monolitic la care se ataşează din exterior A. Simetria circuitului de intrare duce la o creştere a factorului CM global
21 U A U e Etaj diferențial pin 3 fire pini U A (ext) 3 A Etaj de intrare U e pin A 3 fir U e Sarcină elația tensiunii de ieşire se stabileşte ținând cont că amplificatorul realizat cu A 3 este diferențial, iar amplificatoarele cu A şi A sunt neinversoare, fiecare utilizând rezistența A care impune amplificarea (şi poate fi deci programabilă): A 3 U e eacție U U U U e Sarcină Fig Amplificator de măsură clasic e A 3 A A 3 3 U U A U ur U A Deci amplificatorul este diferențial şi având la ambele intrări rezistență foarte mare este un amplificator de instrumentație. Echilibrare Un astfel de amplificator monolitic prezintă pini E pentru intrările şi, pini pentru conectarea unei A 4 rezistențe A (notați Amplificare ), precum şi un pin numit eacție şi un pin numit eferință (marcați în eferință epetor -E fig.3.3). Aceştia din urmă permit eliminarea efectelor nedorite ale firelor lungi spre sarcină (ambii pini se leagă Fig ealizarea echilibrării la amplificatorul de măsură prin fire separate direct pe bornele sarcinii), iar pinul eferință mai permite introducerea unui circuit de ehilibrare (fig.3.4). Se cunosc soluții speciale pentru folosirea amplificatorului de instrumentație cu fire lungi la intrare şi (sau) ieşire [3]. În cazul de față, circuitul de echilibrare, folosind un AO repetor, nu introduce rezistență în serie cu la pinul eferință, deci nu produce erori în amplificarea totală. 9. Prezentati redresorul de precizie monoalternanta inversor. ( 3.5, pag.04, 05) 9. edresor de precizie monoalternanta inversor
22 Există, de asemenea, varianta de redresor de precizie monoalternanță inversor (fig.3.8), care poate realiza şi o amplificare. În semiperioada negativă tensiunea u ea >0 şi D conduce, iar D este blocată. În acest caz se pot scrie ecuațiile: u = i u i () u = -i u i () u ea = -u i A u (3) u ea = u d u e (4) Eliminând i, u ea şi u i, rezultă pentru semiperioada negativă a tensiunii u : ud u u ud uau u e cu: A u u u, ua u (β u = factorul de reacție de tensiune). Deoarece β u A u >> rezultă cu aproximație: u u e adică forma tensiunii de la ieşire repetă forma tensiunii de la intrare. Prin urmare se asigură precizia redresării şi se poate realiza amplificarea dorită. Dioda D are rolul de redresor dar tensiunea u d este împărțită cu β u A u >>, şi efectul acesteia, inclusiv efectul termic, este neglijabil. Cu alte cuvinte, dioda D prezintă o comportare ideală ce se datoreşte cuprinderii ei în bucla de reacție. Pentru semiperioada pozitivă a tensiunii u, tensiunea u ea <0 şi dioda D este blocată. În lipsa diodei D ieşirea amplificatorului ajunge la saturație spre E şi comutarea acesteia spre u ea >0 în semiperioada următoare ar fi lentă, D nu se deschide la timp provocând deformarea tensiunii u e deci imprecizie, ca în fig.3.6. Prezența diodei D asigură evitarea saturației ieşirii amplificatorului (diodă antisaturație), menți-nând pe u ea apropiată de zero (- 0,6 V). Astfel, dioda D conduce curentul ce vine de la intrare. Tensiunea u i foarte mică produce prin divizorul, S o tensiune de ieşire: u e S ui care este neglijabilă. Pe lângă tensiunea u i redusă, în semiperioada pozitivă a lui u contează la intrare şi decalajul inițial de tensiune (nu se face echilibrarea). S
23 Forma tensiunii de ieşire a redresorului monoalternanță şi caracteristica de transfer sunt date în u u e 0 t u e - / 0 t Fig. 3.9a. Formele de undă la intrarea şi ieşirea redresorului fig.3.9a şi 3.9b. 0 u Fig. 3.9b. Caracteristica de transfer a Se pot redresa tensiuni mici de ordinul milivolților. Amplificatoarele integrate cu etaj final în clasă C (cu zonă moartă în caracterisitca de transfer) nu sunt însă potrivite pentru redresoare de precizie de semnale mici (exemplu 709, 34 etc.). ezistența de intrare a redresorului de precizie inversor este modestă. Dacă se doreşte obținerea unei tensiuni redresate negative se inversează sensul celor două diode. Pentru creşterea frecvenței D tensiunii ce se redresează, cu menținerea preciziei, s-au mai aplicat unele u D soluții de îmbunătățire a compensării C c de frecvență [3]. Astfel, ştiind că în timpul scurt de comutare diodele D şi pin de corecție u e S D nu conduc, se poate creşte factorul S prin suspendarea corecției. Când Fig edresor cu frecvența de lucru mărită corecția e prin efect Miller, condensatorul de corecție nu se conectează direct la ieşirea amplificatorului ci prin diodele D, respectiv D (fig.3.30). Când o diodă conduce corecția acționează normal. C c 0. Precizati cateva tipuri de comparatoare, desenati-le caracteristica de transfer si explicati care dintre acestea elimina riscul bascularilor multiple atunci cand tensiunea de intrare este insotita de zgomote. ( 3.) 0. Comparatoare. Comparatoare simple (fără reacţie)
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOARE OPERATIONALE
CAPTOLL 6 AMPLCATOAE OPEATONALE 6.. Probleme generale Amplificatoarele operaţionale (AO) sunt amplificatoare de curent continuu cu amplificare foarte mare de tensiune, destinate să funcţioneze cu reacţie
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραa) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCuprins Introducere Lucrarea I. Simularea funcţionării circuitelor elementare cu amplificatoare operaţionale
Cuprins Introducere Lucrarea I. Simularea funcţionării circuitelor elementare cu amplificatoare operaţionale.. Introducere teoreticǎ... Amplificator inversor..2. Configuraţie inversoare cu amplificare
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραEtaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent
Cuprins CAPITOLL 3 STRCTRA INTERNĂ A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE...5 3. Introducere...5 3. SRSE DE CRENT CONSTANT...5 3.. Surse de curent constant realizate cu tranzistoare bipolare...53 3... Configuraţia
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραPARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE
3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3.1 STRUCTURA INTERNĂ DE PRINCIPIU A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Amplificatorul operaţional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU
Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραREACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE
Lucrarea nr. 7 REACŢA NEGATVĂ ÎN AMPLFCATOARE. Scopurile lucrării: - determinarea experimentală a parametrilor amplificatorului cu şi fără reacţie negativă şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII
CAPITOLL 4 AMPLIFICATOAE DE MĂSAE. APLICAŢII 4.. Noţiuni fundamentale n amplificator este privit ca un cuadripol. Dacă mărimea de ieşire este de A ori mărimea de intrare, unde A este o constantă numită
Διαβάστε περισσότεραC U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...
C U P R I N S ARGUMENT.... 2 1. PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE... 4 1.1 Simbol şi terminale... 4 1.2 AO ideal..... 5 1.3 AO real... 5 1.4 Configuraţii de circuite cu AO... 6 2. PARAMETRII UNUI
Διαβάστε περισσότεραMONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.
Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie
Διαβάστε περισσότεραÎndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice
Îndrumar de laborator Circuite ntegrate Analogice Lucrarea 3. ETAJE DE EŞRE. Prezentare generală Etajele de ieşire pentru circuite integrate analogice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:. să
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα2.1 COMPARATOARE DE TENSIUNE
2 CIRCUITE NELINIARE Circuitele realizate cu amplificatoare operaţionale (AO) şi prezentate în primul capitol au o comportare liniară asigurată de: a. utilizarea reacţiei negative care forţează AO să lucreze
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA a III-a SIMULAREA CIRCUITELOR INTEGRATE ANALOGICE
LUCAEA a IIIa SIMULAEA CICUITELO INTEGATE ANALOGICE INTODUCEE Lucrarea îşi propune analiza şi simularea funcţionării circuitelor analogice fundamentale de tipul amplificatoarelor diferenţiale, surselor
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότερα