UNIUNEA EUROPEANĂ. Bruxelles, 9 iunie 2009 (OR. en) 2007/0270 (COD) PE-CONS 3688/08 CODIF 135 ENT 231 CODEC 1161
|
|
- Ὀδυσσεύς Ασπάσιος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 UNIUNEA EUPEANĂ PARLAMENTUL EUPEAN CONSILIUL Bruxelles, 9 iunie 2009 (OR. en) 2007/0270 (COD) PE-CONS 3688/08 CODIF 135 ENT 231 CODEC 1161 ACTE LEGISLATIVE ȘI ALTE INSTRUMENTE Obiectul: DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUPEAN ŞI A CONSILIULUI privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe autovehicule cu două sau trei roţi (Versiune codificată) PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban
2 DIRECTIVA 2009/ /CE A PARLAMENTULUI EUPEAN ŞI A CONSILIULUI din privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe autovehicule cu două sau trei roţi (versiune codificată) (Text cu relevanţă pentru SEE) PARLAMENTUL EUPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95, având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European 1, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat 2, 1 2 JO C 151, , p. 12. Avizul Parlamentului European din 17 iunie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 1
3 întrucât: (1) Directiva 93/92/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe autovehicule cu două sau trei roţi 1 a fost modificată în mod substanţial 2. Din motive de claritate şi de eficienţă, ar trebui să se codifice directiva menţionată. (2) Directiva 93/92/CEE reprezintă una dintre directivele individuale referitoare la procedura de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roţi, înlocuită prin Directiva 2002/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 martie 2002 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roţi 3 şi stabileşte cerinţe tehnice cu privire la designul şi construcţia autovehiculelor cu două sau trei roţi în ceea ce priveşte instalarea dispozitivelor de iluminare şi de semnalizare luminoasă. Aceste cerinţe tehnice vizează apropierea legislaţiilor statelor membre în vederea aplicării, pentru fiecare tip de vehicul, a procedurii de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 2002/24/CE. Prin urmare, dispoziţiile Directivei 2002/24/CE privind sistemele autovehiculelor cu două sau trei roţi, componentele şi unităţile lor tehnice separate, se aplică prezentei directive JO L 311, , p. 1. A se vedea anexa VII partea A. JO L 124, , p. 1. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 2
4 (3) În fiecare stat membru, dispozitivele de iluminat şi semnalizare luminoasă destinate vehiculelor cu două sau trei roţi ar trebui să prezinte anumite caracteristici tehnice stabilite de prevederi obligatorii. Este necesar să se stabilească cerinţe armonizate privind montarea dispozitivelor respective, astfel încât să se poată aplica, pentru fiecare tip de vehicul, procedura de omologare CE de tip stabilită în Directiva 2002/24/CE. (4) Ar trebui să se specifice că dispozitivele de iluminat omologate pentru vehicule de categoriile M 1 şi N 1 în conformitate cu directivele aplicabile pot să fie montate şi pe autovehicule cu două sau trei roţi. În afară de aceasta, trebuie să se permită montarea facultativă de faruri de ceaţă faţă, faruri de ceaţă spate, faruri pentru mersul înapoi şi semnale de avarie pe motoretele cu trei roţi şi pe motoretele uşoare cu patru roţi. (5) Pentru a facilita accesul pe pieţele ţărilor din afara Comunităţii, ar trebui să existe, în ceea ce priveşte motocicletele cu două roţi, nişte echivalenţe între dispoziţiile din prezenta directivă şi cele din Regulamentul nr. 53 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite 1 (UNECE). (6) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern şi de aplicare a directivelor menţionate în anexa VII partea B, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: 1 E/ECE/TRANS/505/Add.52/Amend. 1. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 3
5 Articolul 1 Prezenta directivă se aplică dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă ale tuturor tipurilor de vehicule, menţionate la articolul 1 din Directiva 2002/24/CE. Articolul 2 Procedura care reglementează acordarea omologării CE de tip pentru componente privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de autovehicul cu două sau trei roţi şi condiţiile care reglementează libera circulaţie a acestora trebuie să fie conforme celor prevăzute de Directiva 2002/24/CE. Articolul 3 (1) În conformitate cu articolul 11 din Directiva 2002/24/CE, prin prezenta se confirmă echivalenţa dintre dispoziţiile acestei directive pentru motociclete cu două roţi şi cele adoptate în Regulamentul nr. 53 al UNECE. (2) Autorităţile statelor membre care acordă omologarea CE de tip pentru componente trebuie să accepte omologările acordate în conformitate cu prevederile din Regulamentul nr. 53 al UNECE, precum şi marcajele de omologare de tip pentru componente ca o alternativă la omologările acordate în conformitate cu dispoziţiile din prezenta directivă. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 4
6 Articolul 4 Modificările necesare în vederea adaptării la progresul tehnic a cerinţelor din anexele I-VI se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2002/24/CE. Articolul 5 (1) Statele membre nu pot, din motive care privesc montarea dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă: să refuze să acorde omologarea CE de tip pentru un tip de autovehicul cu două sau trei roţi, nici să interzică înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulaţie a autovehiculelor cu două sau trei roţi, dacă montarea dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă îndeplineşte cerinţele prezentei directive. (2) Statele membre refuză să acorde omologarea CE de tip pentru orice tip nou de autovehicul cu două sau trei roţi din motive referitoare la montarea dispozitivelor de iluminat şi de semnalizare luminoasă dacă dispoziţiile prezentei directive nu sunt respectate. (3) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 5
7 Articolul 6 Directiva 93/92/CEE astfel cum a fost modificată prin directivele menţionate în anexa VII partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte termenele de transpunere în dreptul intern şi de aplicare a directivelor menţionate în anexa VII partea B. Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa VIII. Articolul 7 Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie Prezenta directivă se adresează statelor membre. Articolul 8 Adoptată la, Pentru Parlamentul European Preşedintele Pentru Consiliu Preşedintele PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 6
8 LISTA ANEXELOR ANEXA I: Apendice 1: Apendice 2: ANEXA II: Apendice 1: Apendice 2: Apendice 3: Apendice 4: Definiţii şi cerinţe generale Suprafaţa lămpilor, axa şi centrul de referinţă şi unghiurile de vizibilitate Definiţia culorilor lămpilor Cerinţe privind motoretele cu două roţi Vizibilitatea luminilor roşii către faţă şi a luminilor albe către spate Desen de dispunere Document informativ privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de motoretă cu două roţi Certificat de omologare CE de tip pentru componente privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de motoretă cu două roţi PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 7
9 ANEXA III: Apendice 1: Apendice 2: Apendice 3: Apendice 4: ANEXA IV: Apendice 1: Apendice 2: Apendice 3: Cerinţe privind motoretele cu trei roţi şi cvadriciclurile uşoare Vizibilitatea luminilor roşii către faţă şi a luminilor albe către spate Desen de dispunere Document informativ privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de motoretă cu trei roţi Certificat de omologare CE de tip pentru componente privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de motoretă cu trei roţi Cerinţe privind motocicletele cu două roţi Vizibilitatea luminilor roşii către faţă şi a luminilor albe către spate Desen de dispunere Document informativ privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de motocicletă cu două roţi PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 8
10 Apendice 4: ANEXA V: Apendice 1: Apendice 2: Apendice 3: Apendice 4: ANEXA VI: Apendice 1: Apendice 2: Certificat de omologare CE de tip pentru componente privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de motocicletă cu două roţi Cerinţe privind motocicletele cu ataş Vizibilitatea luminilor roşii către faţă şi a luminilor albe către spate Desen de dispunere Document informativ privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de motocicletă cu ataş Certificat de omologare CE de tip pentru componente privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de motocicletă cu ataş Cerinţe privind triciclurile Vizibilitatea luminilor roşii către faţă şi a luminilor albe către spate Desen de dispunere PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 9
11 Apendice 3: Apendice 4: ANEXA VII: Document informativ privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de triciclu Certificat de omologare CE de tip pentru componente privind montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă pe un tip de triciclu Partea A: Directiva abrogată cu modificările ulterioare Partea B: Termene de transpunere în dreptul intern şi de aplicare ANEXA VIII: Tabel de corespondenţă PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 10
12 ANEXA I DEFINIŢII ŞI CERINŢE GENERALE A. DEFINIŢII În înţelesul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii: 1. tip de vehicul cu privire la montarea dispozitivelor de iluminat şi semnalizare luminoasă înseamnă vehicule care nu diferă în privinţa unor aspecte esenţiale, cum ar fi: 1.1. dimensiunile şi forma exterioară a vehiculului; 1.2. numărul şi poziţionarea dispozitivelor; 1.3. cu toate acestea, următoarele nu sunt considerate vehicule de tip diferit : vehicule care diferă în înţelesul punctelor 1.1 şi 1.2, dar nu astfel încât să realizeze o schimbare a tipului, numărului, poziţionării şi vizibilităţii geometrice a lămpilor prescrise pentru respectivul tip de vehicul; vehicule pe care sunt montate sau sunt absente lămpi opţionale omologate de tip pe componente conform unei directive; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 1 ANEXA I
13 2. plan transversal înseamnă un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului; 3. vehiculul descărcat înseamnă vehiculul fără conducător, pasager sau încărcătură, dar cu rezervorul de combustibil plin şi cu setul de scule normal; 4. dispozitiv înseamnă o componentă sau combinaţie de componente utilizate în scopul realizării uneia sau mai multor funcţiuni; 5. lampă înseamnă un dispozitiv destinat iluminării drumului sau emiterii unui semnal luminos către alţi participanţi la trafic. Lămpile plăcuţelor de înmatriculare şi catadioptrii sunt privite, de asemenea, ca lămpi; 5.1. lampă unică înseamnă un dispozitiv sau o parte a unui dispozitiv având o funcţie şi o suprafaţă de iluminat şi una sau mai multe surse de lumină. În cadrul instalării pe un vehicul, o lampă unică desemnează, de asemenea, orice ansamblu de două lămpi independente sau grupate, chiar dacă sunt sau nu identice, având aceeaşi funcţie, dacă sunt montate astfel încât proiecţiile suprafeţelor luminoase ale lămpilor pe un plan transversal dat ocupă nu mai puţin de 60% din cel mai mic dreptunghi circumscris proiecţiilor suprafeţelor luminoase menţionate. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 2 ANEXA I
14 În acest caz, dacă se cere omologare, fiecare dintre aceste lămpi trebuie omologată ca lampă de tip D lămpi echivalente înseamnă lămpi având aceeaşi funcţie şi sunt autorizate în ţara în care este înmatriculat vehiculul; asemenea lămpi pot avea caracteristici diferite faţă de cele montate pe vehicul când acesta este omologat, cu condiţia să se conformeze dispoziţiilor prezentei anexe; 5.3. lămpi independente înseamnă lămpi având suprafeţe luminoase, surse de lumină şi carcase separate; 5.4. lămpi grupate înseamnă lămpi având suprafeţe luminoase şi surse de lumină separate, dar o carcasă comună; 5.5. lămpi combinate înseamnă lămpi având suprafeţe luminoase separate, dar o sursă de lumină comună şi o carcasă comună; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 3 ANEXA I
15 5.6. lămpi încorporate reciproc înseamnă dispozitive având surse de lumină separate sau o singură sursă de lumină funcţionând în condiţii diferite (cum ar fi diferenţe optice, mecanice sau electrice), suprafeţe luminoase comune total sau parţial şi o carcasă comună; 5.7. far pentru faza lungă înseamnă lampa utilizată pentru iluminarea drumului pe o distanţă mare în faţa vehiculului; 5.8. far pentru faza scurtă înseamnă lampa utilizată pentru iluminarea drumului în faţa vehiculului fără să cauzeze orbirea involuntară sau disconfort conducătorilor din sens opus sau celorlalţi participanţi la trafic; 5.9. lampă indicatoare de direcţie înseamnă lampa utilizată pentru a indica celorlalţi participanţi la trafic intenţia conducătorului de schimbare a direcţiei la dreapta sau la stânga; lampă de stop înseamnă lampa utilizată pentru a indica celorlalţi participanţi la trafic care se găsesc în spatele vehiculului că şoferul acestuia întrebuinţează frâna de serviciu; lampă de poziţie faţă înseamnă lampa utilizată pentru indicarea prezenţei vehiculului când este văzut din faţă; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 4 ANEXA I
16 5.12. lampă de poziţie spate înseamnă lampa utilizată pentru indicarea prezenţei vehiculului când este văzut din spate; lampă de ceaţă faţă înseamnă lampa utilizată pentru îmbunătăţirea iluminării drumului în caz de ceaţă, ninsoare, furtună sau nori de praf; lampă de ceaţă spate înseamnă lampa utilizată pentru a face vehiculul mai vizibil din spate în condiţii de ceaţă deasă; lampă pentru mersul înapoi înseamnă lampa utilizată pentru iluminarea drumului în spatele vehiculului şi pentru atenţionarea celorlalţi participanţi la trafic că vehiculul merge înapoi sau intenţionează acest lucru; semnal de avarie înseamnă funcţionarea simultană a tuturor lămpilor indicatoare de direcţie ale vehiculului pentru a atrage atenţia asupra faptului că vehiculul constituie un pericol temporar pentru ceilalţi participanţi la trafic; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 5 ANEXA I
17 5.17. lampa plăcuţei de înmatriculare spate înseamnă dispozitivul utilizat pentru iluminarea spaţiului destinat aşezării plăcuţei de înmatriculare spate; poate consta din mai multe elemente optice; catadioptru înseamnă dispozitivul utilizat pentru indicarea prezenţei vehiculului prin reflectarea luminii emise de o sursă de lumină care nu este conectată la vehicul, observatorul fiind situat lângă sursa respectivă; în cadrul prezentei anexe, plăcuţele de înmatriculare reflectorizante nu sunt considerate catadioptri; 6. suprafaţa luminoasă (a se vedea apendicele 1) 6.1. suprafaţa emiţătoare de lumină a unui dispozitiv de iluminat sau catadioptru înseamnă o parte sau toată suprafaţă exterioară a materialului translucid declarat de fabricantul dispozitivului în schiţa ce însoţeşte cererea de omologare (a se vedea apendicele 1); PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 6 ANEXA I
18 6.2. suprafaţa luminoasă a unui dispozitiv de iluminat (a se vedea punctele 5.7, 5.8, 5.13 şi 5.15) înseamnă proiecţia ortogonală a întregii deschizături a reflectorului sau, în cazul farurilor cu reflector elipsoidal, proiecţia dispersorului, pe un plan transversal. Dacă dispozitivul de iluminat nu are reflector, se aplică definiţia de la punctul 6.3. Dacă suprafaţa ce emite lumină a lămpii se întinde doar peste o parte din deschiderea totală a reflectorului, atunci este luată în considerare doar proiecţia părţii respective. În cazul unui far pentru faza scurtă, suprafaţa luminoasă este limitată de urma aparentă a marginii de separaţie pe dispersor. Dacă reflectorul şi dispersorul sunt ajustabile unul relativ la celălalt se utilizează ajustarea medie suprafaţa luminoasă a unui dispozitiv de semnalizare luminoasă, altul decât un catadioptru (a se vedea punctele , 5.14, 5.16 şi 5.17) înseamnă proiecţia ortogonală a lămpii într-un plan perpendicular pe axele de referinţă şi în contact cu suprafaţa emiţătoare de lumină exterioară a lămpii, această proiecţie fiind mărginită de laturile ecranelor situate în acest plan, fiecare permiţând doar la 98% din totalul intensităţii luminoase să treacă în direcţia axei de referinţă; pentru determinarea limitelor de jos, laterale şi de sus ale suprafeţei luminoase sunt utilizate doar ecrane cu margini orizontale sau verticale; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 7 ANEXA I
19 6.4. suprafaţa luminoasă a unui catadioptru (a se vedea punctul 5.18) desemnează proiecţia ortogonală a unui catadioptru într-un plan perpendicular pe axa sa de referinţă şi mărginită de plane tangente la marginile exterioare ale suprafeţei de proiecţie a luminii catadioptrului şi paralele cu axa acestuia. Pentru determinarea limitelor de jos, laterale şi de sus ale suprafeţei luminoase sunt utilizate doar plane orizontale şi verticale; 7. suprafaţa aparentă pentru o direcţie dată de observare înseamnă, în cererea fabricantului sau a reprezentantului său autorizat, proiecţia ortogonală fie a: marginii suprafeţei luminoase proiectate pe suprafaţa exterioară a dispersorului (a-b), sau suprafaţa emiţătoare de lumină (c-d), într-un plan perpendicular pe direcţia de observare şi tangent la punctul cel mai exterior al dispersorului (a se vedea schiţele din apendicele 1); 8. axa de referinţă înseamnă axa caracteristică a lămpii, determinată de fabricantul lămpii pentru utilizarea ca direcţie de referinţă (H = 0º, V = 0º) pentru unghiurile de câmp pentru măsurările fotometrice şi când se montează lampa pe vehicul; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 8 ANEXA I
20 9. centrul de referinţă înseamnă intersecţia axei de referinţă cu suprafaţa emiţătoare de lumină, centrul de referinţă fiind specificat de fabricantul lămpii; 10. unghiurile de vizibilitate geometrică înseamnă unghiurile care determină câmpul unghiului solid minim în care trebuie să fie vizibilă suprafaţa aparentă a lămpii. Acest câmp este determinat de segmentele sferei al cărei centru coincide cu centrul de referinţă al lămpii şi al cărei ecuator este paralel cu pământul. Aceste segmente sunt determinate în raport cu axa de referinţă. Unghiurile orizontale β corespund longitudinii şi cele verticale α latitudinii. În interiorul unghiurilor de vizibilitate geometrică nu trebuie să existe nici un obstacol pentru propagarea luminii din nici o parte a suprafeţei aparente a lămpii observate de la infinit. Dacă măsurătorile sunt efectuate în apropierea lămpii, trebuie să existe o deplasare paralelă direcţiei de observare pentru a obţine aceeaşi precizie. Nu se ţine cont de obstacolele din interiorul unghiurilor de vizibilitate geometrică, dacă existau deja în momentul omologării de tip a lămpii. Dacă, în momentul instalării lămpii, orice parte a suprafeţei aparente a lămpii este mascată de o parte oarecare a vehiculului, trebuie furnizate dovezi că partea lămpii care nu este mascată de obstacole se conformează în continuare valorilor fotometrice prescrise pentru omologarea dispozitivului ca unitate optică (a se vedea apendicele 1); PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 9 ANEXA I
21 11. marginea exterioară extremă de fiecare parte a vehiculului înseamnă planul paralel cu planul longitudinal median al vehiculului şi care coincide cu marginea laterală exterioară a acestuia, fără a ţine cont de proiecţia (proiecţiile): oglinzilor retrovizoare; lămpilor indicatoare de direcţie; 12. lăţimea totală înseamnă distanţa dintre cele două plane verticale definite la punctul 11; 13. distanţa dintre două lămpi îndreptate în aceeaşi direcţie înseamnă distanţa dintre proiecţiile ortogonale, într-un plan perpendicular pe axa de referinţă, ale marginilor exterioare ale celor două suprafeţe luminoase definite, după caz, la punctul 6; 14. indicator de funcţionare înseamnă indicatorul care arată dacă un dispozitiv care a fost acţionat funcţionează corect sau nu; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 10 ANEXA I
22 15. indicator de comandă înseamnă indicatorul care arată dacă un dispozitiv a fost comandat, dar nu arată dacă operează corect sau nu. B. SPECIFICAŢII GENERALE 1. Dispozitivele de iluminat şi semnalizare luminoasă trebuie să fie montate astfel încât, în condiţii normale de utilizare şi fără a ţine cont de vibraţiile la care pot fi supuse, să îşi păstreze caracteristicile impuse şi să permită vehiculului să se conformeze dispoziţiilor prezentei directive. În particular, nu trebuie să fie posibil ca elementele de reglaj ale lămpilor să fie dereglate. 2. Lămpile de iluminat trebuie montate astfel încât poziţia lor să poată fi reglată corect cât mai uşor. 3. Pentru toate dispozitivele de semnalizare luminoasă, axa de referinţă a lămpii, când este montată pe vehicul, trebuie să fie perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului, în cazul catadioptrilor laterali, şi paralelă cu acel plan, în cazul tuturor celorlalte dispozitive de semnalizare. Este permisă o toleranţă de 3º în fiecare direcţie. Suplimentar, orice instrucţiuni speciale de montare adoptate de producător trebuie să fie conforme cu acestea. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 11 ANEXA I
23 4. Înălţimea şi alinierea lămpilor, în absenţa instrucţiunilor speciale, sunt verificate cu vehiculul descărcat şi situat pe o suprafaţă orizontală plană, cu planul longitudinal median vertical şi volanul sau ghidonul în poziţie neacţionată. Presiunea anvelopelor trebuie să fie cea specificată de fabricant pentru condiţiile speciale de încărcare stipulate. 5. În absenţa dispoziţiilor speciale, lămpile în pereche trebuie: 5.1. să fie montate pe vehicul simetric în raport cu planul median longitudinal; 5.2. să fie simetrice una faţă de cealaltă în raport cu planul longitudinal median; 5.3. să se conformeze aceloraşi cerinţe colorimetrice; 5.4. să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice. 6. În lipsa instrucţiunilor speciale, lămpile având funcţii diferite pot fi independente sau grupate, combinate sau încorporate reciproc într-un singur dispozitiv, cu condiţia ca fiecare lampă să corespundă cerinţelor aplicabile acesteia. 7. Înălţimea maximă de la sol este măsurată din punctul cel mai înalt şi înălţimea minimă din punctul cel mai de jos al suprafeţei luminoase. Înălţimea minimă de la sol a farurilor de fază scurtă trebuie măsurată de la marginea cea mai de jos a dispersorului sau a reflectorului, dacă ultimul este mai înalt. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 12 ANEXA I
24 8. În absenţa dispoziţiilor speciale, nici o lampă, alta decât lămpile indicatoare de direcţie şi lămpile de avarie, nu poate emite o lumină intermitentă. 9. Din faţă nu trebuie să fie vizibilă nici o lampă roşie şi nici o lampă, alta decât lampa pentru mersul înapoi, nu trebuie să fie vizibilă din spate. Această condiţie se verifică după cum urmează (a se vedea schiţele corespunzătoare tipurilor de vehicule cu două sau trei roţi stabilite în apendicele 1 din anexele II-VI): 9.1. pentru vizibilitatea unei lămpi roşii către faţă: un observator care se mişcă în zona 1 într-un plan transversal situat la 25 m de partea cea mai din faţă a vehiculului nu trebuie să vadă direct nici o lampă roşie; 9.2. pentru vizibilitatea unei lămpi albe din spate: un observator care se mişcă în zona 2 într-un plan transversal situat la 25 m de partea cea mai din spate a vehiculului nu trebuie să vadă direct nici o lampă albă; 9.3. zonele 1 şi 2, aşa cum sunt văzute de observator, sunt limitate în planele corespunzătoare după cum urmează: în ceea ce priveşte înălţimea, de două plane orizontale situate la 1 m şi, respectiv, 2,2 m deasupra solului; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 13 ANEXA I
25 în ceea ce priveşte lăţimea, de două plane verticale formând un unghi de 15º către în faţă şi, respectiv, spate şi în afara vehiculului cu referire la planul median longitudinal al acestuia. Aceste plane conţin, respectiv, liniile verticale de intersecţie ale planelor verticale paralele cu planul longitudinal median al vehiculului şi reprezentând lăţimea sa totală şi a planelor transversale reprezentând lungimea totală a vehiculului. 10. Legăturile electrice trebuie să fie astfel realizate, încât lampa de poziţie faţă sau farul de fază scurtă, dacă nu există lampă de poziţie faţă, lampa de poziţie spate şi lampa plăcuţei de înmatriculare spate să poată fi pornite şi oprite doar simultan. 11. În absenţa cerinţelor speciale, legăturile electrice trebuie să fie astfel realizate, încât farul de fază lungă, farul de fază scurtă şi lampa de ceaţă să nu poată fi pornite până când lămpile menţionate la punctul 10 nu au fost, de asemenea, aprinse. Această cerinţă nu se aplică, totuşi, farurilor de fază lungă sau scurtă când ele emit avertizări optice ce constau din iluminata intermitentă la intervale scurte cu farul de fază lungă sau iluminata intermitentă la intervale scurte cu farul de fază scurtă sau aprinderea alternativă la intervale scurte a farului de fază lungă şi a farului de fază scurtă. 12. Indicatoare Toate indicatoarele trebuie să fie vizibile pentru conducătorul vehiculului aşezat în poziţie normală de conducere Când au fost prevăzute indicatoare de comandă, ele pot fi înlocuite cu indicatoare de funcţionare. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 14 ANEXA I
26 13. Culorile emise de lămpi Culorile emise de lămpi sunt după cum urmează: Farurile de fază lungă: Catadioptri frontali netriunghiulari: Farul de fază scurtă: Lămpile indicatoare de direcţie: Lampa de stop: Lampa de poziţie faţă: Lampa de poziţie spate: Lampa de ceaţă faţă: Lampa de ceaţă spate Lampa pentru mersul înapoi: Semnalul de avarie: Lampa plăcuţei de înmatriculare spate: Catadioptri laterali netriunghiulari: Catadioptri spate netriunghiulari: Catadioptrul pedalei: alb, alb, alb, galben-ambră, roşu, alb, roşu, alb/galben, roşu, alb, galben-ambră, alb, galben-ambră, roşu, galben-ambră. Definiţia culorilor lămpii trebuie să fie conformă celei stabilite în apendicele 2. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 15 ANEXA I
27 14. Toate dispozitivele de iluminat şi semnalizare luminoasă trebuie să fie omologate de tip pe componente. Cu toate acestea, până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor armonizate privind dispozitivele de iluminat şi semnalizare luminoasă pentru motoretele cu motoare mai mici de 0,5 kw şi o viteză maximă sub 25 km/h, aceste motorete pot fi dotate cu faruri de fază scurtă şi/sau lămpi de poziţie spate care nu au fost omologate. În aceste cazuri, fabricantul trebuie să declare că dispozitivele respective sunt conforme standardului ISO 6742/1. Cerinţe speciale suplimentare vor fi adoptate în conformitate cu procedura menţionată la articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2002/24/CE. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 16 ANEXA I
28 Apendice 1 Suprafeţele lămpilor, axa şi centrul de referinţă şi unghiurile de vizibilitate geometrică Legendă: 1. Suprafaţa luminoasă 2. Axa de referinţă 3. Centrul de referinţă 4. Unghi de vizibilitate geometrică 5. Suprafaţa emiţătoare de lumină 6. Suprafaţa aparentă bazată pe suprafaţa luminoasă 7. Suprafaţa aparentă bazată pe suprafaţa emiţătoare de lumină 8. Direcţia de vizibilitate NB: Fără a ţine cont de schiţă, suprafaţa aparentă este considerată tangentă la suprafaţa emiţătoare de lumină. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 17 ANEXA I
29 Apendice 2 Definiţia culorilor lămpii COORDONATE TRICMATICE Roşu Limita spre galben y 0,335 Limita spre purpuriu z 0,008 Alb Limita spre albastru x ³ 0,310 Limita spre galben x 0,500 Limita spre verde y 0, ,640x Limita spre verde y 0,440 Limita spre purpuriu y ³ 0, ,750x Limita spre roşu y ³ 0,382 Galben Limita spre roşu y ³ 0, ,580x Limita spre verde y 1,29x 0,100 Limita spre alb y ³ - x + 0,940 y ³ 0,440 Limita spre valoarea spectrală y - x + 0,992 Galben-ambră Limita spre galben y 0,429 Limita spre roşu y ³ 0,398 Limita spre alb z 0,007 Pentru verificarea limitelor de mai sus se utilizează o sursă având o temperatură de culoare de K [Standardul A al Comisiei Internaţionale pentru Iluminare (ICI)]. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 18 ANEXA I
30 ANEXA II CERINŢE PRIVIND MOTORETELE CU DOUĂ ŢI 1. Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la punctul B 14 din anexa I, toate motoretele cu două roţi trebuie dotate cu dispozitivele de iluminat şi semnalizare luminoasă prezentate mai jos: 1.1. far de fază scurtă; 1.2. lampă de poziţie spate; 1.3. lampă de stop. Această cerinţă nu se aplică motoretelor cărora li se aplică derogări, cum este aceea prevăzută la punctul B 14 din anexa I; 1.4. catadioptri laterali netriunghiulari; 1.5. catadioptri spate netriunghiulari; 1.6. catadioptri pentru pedală doar când motoretele cu două roţi sunt dotate cu pedale neretractabile. 2. Suplimentar, pe toate motoretele cu două roţi pot fi montate următoarele dispozitive de iluminat şi semnalizare luminoasă: 2.1. far de fază lungă; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 1 ANEXA II
31 2.2. lămpi indicatoare de direcţie; 2.3. lampă pentru plăcuţa de înmatriculare spate; 2.4. lampă de poziţie faţă; 2.5. catadioptri faţă netriunghiulari. 3. Fiecare dintre dispozitivele de iluminat şi semnalizare luminoasă menţionate la punctele 1 şi 2 trebuie să fie montate încât să respecte dispoziţiile corespunzătoare de la punctul Nu pot fi montate dispozitive de iluminat şi semnalizare luminoasă, altele decât cele menţionate la punctele 1 şi Dispozitivele de iluminat şi de semnalizare luminoasă menţionate la punctele 1 şi 2, omologate pentru motociclete în conformitate cu Directiva 97/24/CE sau omologate pentru vehicule de categoriile M1 şi N1, în conformitate cu Directivele 76/757/CEE, 76/758/CEE, 76/759/CEE, 76/760/CEE, 76/761/CEE, 76/762/CEE, 77/538/CEE sau 77/539/CEE, sunt, de asemenea, admise pe motorete. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 2 ANEXA II
32 6. CERINŢE SPECIALE DE MONTARE 6.1. Farurile de fază lungă Număr: unul sau două Desen de dispunere: fără specificaţii individuale Poziţionare Pe lăţime: un far de fază lungă independent poate fi montat deasupra sau dedesubtul sau pe una din părţile laterale ale altei lămpi frontale; dacă aceste lămpi sunt una deasupra celeilalte, centrul de referinţă al farului de fază lungă trebuie să fie plasat în planul median longitudinal al vehiculului; dacă aceste lămpi sunt una lângă alta, centrele lor de referinţă trebuie să fie simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului; un far de fază lungă care este încorporat reciproc cu altă lampă faţă trebuie montat astfel încât centrul de referinţă să fie în planul longitudinal median al vehiculului; totuşi, când vehiculul este dotat, de asemenea, cu un far independent de fază scurtă poziţionat de-a lungul farului de fază lungă, centrele lor de referinţă trebuie să fie simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 3 ANEXA II
33 două faruri de fază lungă dintre care fie unul, fie ambele sunt reciproc încorporate cu altă lampă faţă trebuie montate astfel încât centrele de referinţă să fie simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului Pe lungime: în faţa vehiculului. Această cerinţă este considerată respectată dacă lumina emisă nu deranjează conducătorul nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare şi/sau suprafeţelor reflectoare ale vehiculului În oricare caz, distanţa dintre marginea suprafeţei luminoase a oricărui far de fază lungă independent şi marginea suprafeţei luminoase a farului de fază scurtă nu trebuie să depăşească 200 mm Distanţa care separă suprafeţele luminoase a două faruri de fază lungă nu trebuie să depăşească 200 mm Vizibilitate geometrică Chiar şi în zonele care nu par iluminate în direcţia de observare considerată, suprafaţa luminoasă trebuie să fie vizibilă în interiorul unei zone divergente, limitată de generatoarele tangente la întregul contur al suprafeţei luminoase şi formând un unghi de cel puţin 5º cu axa de referinţă a farului. Conturul proiecţiei suprafeţei luminoase pe un plan transversal care este tangent la partea faţă a dispersorului farului de fază lungă este considerat ca fiind originea unghiurilor de vizibilitate geometrică. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 4 ANEXA II
34 Aliniere: spre înainte Poate să se rotească cu unghiul de virare Pot fi grupate împreună cu farul de fază scurtă şi lampa de poziţie faţă Nu pot fi combinate cu nici o altă lampă Pot fi încorporate reciproc: cu farul de fază scurtă; cu lampa de poziţie faţă Legăturile electrice Farurile de fază lungă trebuie să lumineze simultan. Toate farurile de fază lungă trebuie să lumineze când sunt comutate de la faza scurtă la faza lungă. Toate farurile de fază lungă trebuie să fie stinse simultan când sunt comutate de la fază lungă la faza scurtă. Farurile de fază scurtă pot rămâne aprinse în acelaşi timp cu farurile de fază lungă Indicator de comandă: opţional. Lampă indicatoare albastră ce luminează continuu. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 5 ANEXA II
35 6.2. Farurile de fază scurtă Număr: unul sau două Desen de dispunere: fără specificaţii individuale Poziţionare Pe lăţime: un far de fază scurtă independent poate fi montat deasupra, sublateral faţă de altă lămpi faţă; dacă aceste lămpi sunt una sub alta, centrul de referinţă al farului de fază scurtă trebuie să fie plasat în planul median longitudinal al vehiculului; dacă aceste lămpi sunt una lângă alta, centrul de referinţă trebuie să fie simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului; un far de fază scurtă încorporat reciproc cu altă lampă faţă trebuie montat astfel încât centrul de referinţă să fie în planul longitudinal median al vehiculului. Totuşi, când vehiculul este dotat şi cu un far independent de fază lungă lângă farul de fază scurtă, centrele de referinţă trebuie să fie simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 6 ANEXA II
36 două faruri de fază scurtă dintre care fie unul, fie ambele sunt reciproc încorporate cu altă lampă faţă trebuie montate astfel încât centrele de referinţă să fie simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului Pe înălţime: minimum 500 mm şi maximum mm de la sol Pe lungime: în faţa vehiculului, această cerinţă este privită ca fiind respectată dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului, fie direct, fie indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare şi/sau al altor suprafeţe reflectoare ale vehiculului În cazul a două faruri de fază scurtă, distanţa de separare a suprafeţelor luminoase nu trebuie să depăşească 200 mm Vizibilitate geometrică Este determinată de unghiurile a şi b menţionate la punctul A 10 din anexa I: a = 15º în sus şi 10º în jos; b = 45º spre stânga şi spre dreapta dacă există doar un far de fază scurtă; 45º spre exterior şi 10º spre interior dacă există două faruri de fază scurtă. Prezenţa panourilor sau a altor părţi de echipament lângă far nu trebuie să conducă la efecte secundare care să cauzeze disconfort pentru ceilalţi participanţi la trafic. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 7 ANEXA II
37 Aliniere: spre înainte Se poate deplasa simultan cu unghiul de virare Pot fi grupate împreună cu farul de fază lungă şi lampa de poziţie faţă Nu pot fi combinate cu nici o altă lampă Pot fi reciproc încorporate cu farul de fază lungă şi lampa de poziţie faţă Legături electrice Sistemul de controlul al comutării fazei scurte trebuie să stingă simultan toate farurile de fază lungă, în timp ce faza scurtă poate rămâne aprinsă simultan cu faza lungă Indicator de comandă: opţional. Lampă indicatoare verde, cu luminare continuă Alte cerinţe: nu există Lămpi indicatoare de direcţie Număr: două pe fiecare parte. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 8 ANEXA II
38 Desen de dispunere: două lămpi indicatoare frontale şi două laterale Poziţionare Pe lăţime: Următoarele se aplică simultan lămpilor semnalizatoare de direcţie din faţă: trebuie să fie o distanţă de minimum 240 mm între suprafeţele luminoase; trebuie să fie situate în afara planurilor longitudinale verticale care sunt tangente marginilor exterioare ale suprafeţelor luminoase ale farului (farurilor) trebuie să fie o distanţă minimă între suprafeţele luminoase ale indicatorilor şi ale farurilor de fază scurtă celor mai apropiate de: 75 mm în cazul unui indicator cu intensitate minimă de 90 cd; 40 mm în cazul unui indicator cu intensitate minimă de 175 cd; 20 mm în cazul unui indicator cu intensitate minimă de 250 cd; 20 mm în cazul unui indicator cu intensitate minimă de 400 cd Distanţa dintre marginile interioare ale suprafeţelor luminoase ale lămpilor indicatoare din spate trebuie să fie de cel puţin 180 mm. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 9 ANEXA II
39 Pe înălţime: minimum 350 mm şi maximum 1200 mm de la sol Pe lungime: distanţa pe direcţie longitudinală dintre planul transversal corespunzător extremităţii longitudinale cea mai din spate a vehiculului şi centrul de referinţă al indicatoarelor din spate nu trebuie să depăşească 300 mm Vizibilitatea geometrică Unghiurile orizontale: a se vedea apendicele 2. Unghiurile verticale: 15º deasupra şi sub orizontală. Cu toate acestea, unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5º dacă lămpile sunt la mai puţin de 750 mm deasupra solului Aliniere Lămpile indicatoare de direcţie faţă se pot deplasa simultan cu unghiul de virare Pot fi grupate cu una sau mai multe lămpi Nu pot fi combinate cu nici o altă lampă Nu pot fi reciproc încorporate cu nici o altă lampă. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 10 ANEXA II
40 Legături electrice Lămpile indicatoare de direcţie trebuie să se aprindă independent de alte lămpi. Toate indicatoarele de direcţie de pe o parte a vehiculului trebuie să fie aprinse sau stinse prin intermediul unui singur element de control Indicator de comandă: opţional. Poate fi optic, sonor sau şi una, şi alta. Dacă este optic, trebuie să fie o lumină verde intermitentă şi vizibilă în toate condiţiile normale de operare. Poate să fie stinsă sau să rămână aprinsă fără să lumineze intermitent sau să prezinte o schimbare de frecvenţă în cazul nefuncţionării oricărei lămpi de direcţie. Dacă este doar sonor, trebuie să fie audibil în mod clar şi să satisfacă aceleaşi condiţii ca şi indicatorul optic Alte cerinţe Caracteristicile enumerate mai jos trebuie să fie măsurate cu un generator electric care furnizează curent numai acelor circuite care sunt esenţiale pentru funcţionarea motorului şi a dispozitivelor de iluminat Acţionarea dispozitivului de control al semnalizării luminoase trebuie urmată de aprinderea lămpii în maximum o secundă şi stingerea primei lămpi în maximum o secundă şi jumătate. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 11 ANEXA II
41 În cazul tuturor vehiculelor, lămpile indicatoare de direcţie care sunt alimentate în curent continuu: frecvenţa luminii intermitente trebuie să fie de 90 ± 30 de perioade pe minut; lămpile indicatoare de direcţie de pe aceeaşi parte a vehiculului trebuie să lumineze cu aceeaşi frecvenţă şi fază În cazul în care pe un vehicul sunt montate lămpi indicatoare de direcţie care sunt alimentate cu curent alternativ, când turaţia motorului este între 50 şi 100% din turaţia corespunzătoare vitezei maxime a vehiculului: luminile trebuie să lumineze intermitent cu o frecvenţă de 90 ± 30 de perioade pe minut; lămpile indicatoare de direcţie de pe aceeaşi parte a vehiculului trebuie să oscileze fie simultan, fie alternativ. În interiorul zonelor definite în apendicele 1, lămpile faţă nu trebuie să fie vizibile din spate, nici lămpile spate din faţă În cazul în care pe un vehicul sunt montate lămpi indicatoare de direcţie care sunt alimentate cu curent alternativ, când turaţia motorului este între viteza de mers în gol specificată de fabricant şi 50% din turaţia corespunzătoare vitezei maxime a vehiculului: frecvenţa de luminare intermitentă trebuie să fie între şi perioade pe minut; PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 12 ANEXA II
42 lămpile indicatoare de direcţie de pe aceeaşi parte a vehiculului pot să lumineze intermitent fie simultan, fie alternativ. În interiorul zonelor definite în apendicele 1, lămpile faţă nu trebuie să fie vizibile din spate, nici lămpile spate în faţă În eventualitatea unei defecţiuni a unei lămpi indicatoare de direcţie, alta decât un scurtcircuit, cealaltă lampă trebuie să continue să lumineze intermitent sau să rămână aprinsă, dar frecvenţa în acest caz poate fi diferită faţă de aceea specificată Lămpile de stop Număr: una sau două Desen de dispunere: fără specificaţii individuale Poziţionarea Pe lăţime: dacă există doar o lampă de stop, centrul de referinţă trebuie să fie în interiorul planului longitudinal median al vehiculului sau, dacă există două lămpi, acestea trebuie să fie simetrice faţă de planul longitudinal median al vehiculului Pe înălţime: minimum 250 mm şi maximum 1500 mm de la sol Pe lungime: în spatele vehiculului. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 13 ANEXA II
43 Vizibilitatea geometrică Unghiul orizontal: 45º la stânga şi la dreapta. Unghiul vertical: 15º deasupra şi sub orizontală. Totuşi, unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5º dacă lampa este la mai puţin de 750 mm de sol Aliniere: spre spatele vehiculului Pot fi grupate cu una sau mai multe lămpi din spate Nu pot fi combinate cu altă lampă Pot fi încorporate reciproc cu lampa de poziţie spate Legătura electrică operaţională: trebuie să se aprindă mereu când una dintre frânele de serviciu a fost acţionată Indicator de comandă: interzis Lămpile de poziţie faţă PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 14 ANEXA II
44 Număr: una sau două Desen de dispunere: fără specificaţii individuale Poziţionarea Pe lăţime: o lampă de poziţie faţă individuală poate fi montată deasupra, dedesubtul sau lateral faţă de altă lampă faţă; dacă aceste lămpi sunt una deasupra celeilalte, centrul de referinţă al lămpii de poziţie faţă trebuie localizat în planul longitudinal median al vehiculului; dacă lămpile sunt una lângă cealaltă, centrele de referinţă trebuie să fie simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului; o lampă de poziţie faţă care este reciproc încorporată cu altă lampă faţă trebuie montată astfel încât centrul său de referinţă să fie situat în planul longitudinal median al vehiculului; două lămpi de poziţie faţă dintre care una sau ambele este/sunt încorporată(e) reciproc cu altă lampă faţă trebuie montate astfel încât centrele de referinţă să fie simetrice în raport cu planul longitudinal median al vehiculului Pe înălţime: minimum 350 mm şi maximum mm de la sol Pe lungime: în faţa vehiculului. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 15 ANEXA II
45 Vizibilitate geometrică Unghiul orizontal: 80º la stânga şi la dreapta dacă este o singură lampă de poziţie; 80º spre exterior şi 45º spre interior dacă sunt două lămpi de poziţie. Unghiul vertical: 15º deasupra şi sub orizontală. Totuşi, unghiul vertical sub orizontală poate fi redus la 5º dacă lampa este la mai puţin de 750 mm de sol Aliniere: spre înainte. Pot să se rotească funcţie de unghiul de virare Pot fi grupate cu orice altă lampă faţă Pot fi reciproc încorporate cu orice altă lampă faţă Legăturile electrice operaţionale: fără specificaţii individuale Indicator de comandă: opţional. Lumină indicatoare verde, fără intermitenţe Alte cerinţe: nu există. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 16 ANEXA II
46 6.6. Lămpile de poziţie spate Număr: una sau două Desen de dispunere: fără specificaţii individuale Poziţionarea Pe lăţime: centrul de referinţă trebuie să fie localizat în interiorul planului longitudinal median al vehiculului, dacă există o singură lampă de poziţie, sau, dacă sunt două lămpi de poziţie, acestea trebuie să fie simetrice faţă de planul longitudinal median al vehiculului Pe înălţime: minimum 250 mm, maximum 1500 mm de la sol Pe lungime: în spatele vehiculului Vizibilitatea geometrică Unghiul orizontal: 80º spre stânga şi spre dreapta dacă este o singură lampă de poziţie; 80º spre exterior şi 45º spre interior dacă sunt două lămpi de poziţie. Unghiul vertical: 15º deasupra şi sub orizontală. Totuşi, unghiul vertical poate fi redus la 5º dacă lampa este la mai puţin de 750 mm de sol. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 17 ANEXA II
47 Aliniere: spre înapoi Pot fi grupate cu orice altă lampă spate Pot fi reciproc încorporate cu lămpile de stop, cu catadioptri netriunghiulari spate, sau cu ambele Legăturile electrice operaţionale: fără specificaţii individuale Indicator de comandă: opţional. Funcţia sa poate fi îndeplinită de dispozitivul prevăzut, când este cazul, pentru lampa de poziţie faţă Alte cerinţe: nu există Catadioptri laterali netriunghiulari Număr pe o parte: unul sau doi Clasa IA Desen de dispunere: fără specificaţii individuale. 1 În conformitate cu clasificarea stabilită de Directiva 76/757/CEE. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 18 ANEXA II
48 Poziţionarea Pe lăţime: fără specificaţii individuale Pe înălţime: 300 mm minimum, 900 mm maximum de la sol Pe lungime: trebuie să fie astfel încât, în condiţii normale, dispozitivul nu poate fi mascat de conducător sau pasager, nici de îmbrăcămintea acestora Vizibilitatea geometrică Unghiurile orizontale: 30º spre faţă şi spate. Unghiurile verticale: 15º deasupra şi sub orizontală. Totuşi, unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5º dacă catadioptrul este la mai puţin de 750 mm de sol Aliniere: axa de referinţă a catadioptrilor trebuie să fie perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului şi poziţionat spre exterior. Catadioptrile situate în faţă pot să pivoteze în funcţie de bracarea direcţiei. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 19 ANEXA II
49 Pot fi grupate cu alte dispozitive de semnalizare Catadioptri netriunghiulari spate Număr: unul, Clasa IA Desen de dispunere: fără specificaţii individuale Poziţionarea Pe lăţime: centrul de referinţă trebuie să fie localizat în interiorul planului longitudinal median al vehiculului Pe înălţime: minimum 250 mm, maximum 900 mm de la sol Pe lungime: în spatele vehiculului Vizibilitatea geometrică Unghiul orizontal: 30º la stânga şi la dreapta. Unghiul vertical: 15º deasupra şi sub orizontală. Totuşi, unghiul vertical poate fi redus la 5º dacă reflectorul este la mai puţin de 750 mm de sol. 1 În conformitate cu clasificarea stabilită de Directiva 76/757/CEE. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 20 ANEXA II
50 Aliniere: spre înapoi Pot fi grupate cu orice altă lampă Alte cerinţe Suprafaţa luminoasă a reflectorului poate să aibă părţi comune cu orice altă lampă roşie montată în spate Catadioptri de pedală Fiecare pedală a unei motorete cu două roţi trebuie să aibă doi catadioptri Desen de dispunere: fără specificaţii individuale Alte cerinţe Suprafaţa luminoasă a catadioptrului trebuie să fie în interiorul cadrului acestuia. Catadioptrii trebuie să fie instalaţi în corpul pedalei astfel încât să fie clar vizibili atât din faţa, cât şi din spatele vehiculului. Forma catadioptrilor trebuie adaptată la forma pedalei, iar axele de referinţă trebuie să fie în unghi drept faţă de axa pedalei. Catadioptrii de pedală sunt necesari doar pe pedalele vehiculului care pot fi folosite ca mijloc de propulsie în locul motorului. Nu este necesar să fie montaţi catadioptri pe pedalele ce sunt folosite ca element de control pentru vehicul sau doar ca sprijin pentru picioarele conducătorului sau pasagerului. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 21 ANEXA II
51 6.10. Catadioptri netriunghiulari faţă Număr: unul, Clasa IA Desen de dispunere: fără specificaţii individuale Poziţionarea Pe lăţime: centrul de referinţă trebuie să fie localizat în interiorul planului longitudinal median al vehiculului Pe înălţime: minimum 400 mm, maximum 1200 mm de la sol Pe lungime: în faţa vehiculului Vizibilitatea geometrică Unghiul orizontal: 30º la stânga şi la dreapta. Unghiul vertical: 15º deasupra şi dedesubtul orizontalei. Totuşi, unghiul vertical poate fi redus la 5º dacă reflectorul este la mai puţin de 750 mm de sol. 1 În conformitate cu clasificarea stabilită de Directiva 76/757/CEE. PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 22 ANEXA II
52 Aliniere: spre înainte. Se poate roti liniar cu unghiul de virare Pot fi grupate împreună cu una sau mai multe lămpi Alte specificaţii: nu există Lampa plăcuţei de înmatriculare spate Număr: una. Lampa poate consta din mai multe elemente optice destinate iluminării poziţiei plăcuţei de înmatriculare Desen de dispunere Poziţionarea Pe lăţime: Pe înălţime: Pe lungime: Astfel încât lampa să lumineze poziţia rezervată plăcuţei de înmatriculare Vizibilitatea geometrică Alinierea: PE-CONS 3688/08 DD/IRA/ca/ban 23 ANEXA II
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
3. REPREZENTAREA PLANULUI
3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
6.CONUL ŞI CILINDRUL. Fig Fig. 6.2 Fig. 6.3
6.CONUL ŞI CILINDRUL 6.1.GENERALITĂŢI Conul este corpul geometric mărginit de o suprafaţă conică şi un plan; suprafaţa conică este generată prin rotaţia unei drepte mobile, numită generatoare, concurentă
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează
TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Reflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale
3. Locuri geometrice 3.. Locuri geometrice uzuale oţiunea de loc geometric în plan care se găseşte şi în ELEETELE LUI EUCLID se pare că a fost folosită încă de PLATO (47-347) şi ARISTOTEL(383-3). Locurile
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
SEXTANTUL CUM FUNCŢIONEAZĂ UN SEXTANT?
SEXTANTUL CUM FUNCŢIONEAZĂ UN SEXTANT? Să considerăm mai întâi (pentru a asigura o descriere fizică riguroasă) două oglinzi plane paralele M 1, M 2 (orientate după direcţia MN PQ), aparţinând spre exemplu
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Conice - Câteva proprietǎţi elementare
Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii
Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)
PL STZĂ 115 7. PL STZĂ (punct, dreaptă, plan, metode) 7.1 Probleme reolvate 1. Se dă forma geometrică din figura 7.1. Să se repreinte epura ei şi să se studiee tipurile de drepte, plane şi poiţiile relative
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Lectia VII Dreapta si planul
Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta. Ecuatii, pozitii relative Aplicatii Lectia VII Dreapta si planul Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VII Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta.
Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR
CURS 10+11 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA SOLIDULUI RIGID In cadrul cinematicii punctului material s-a arătat ca a studia mişcarea unui punct înseamnă a determina la
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
(JO L 157, , p. 24)
2006L0042 RO 15.12.2009 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 2006/42/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi
Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială