Programarea Calculatoarelor Curs 3 Sisteme de operare (SO) Iulian Năstac

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Programarea Calculatoarelor Curs 3 Sisteme de operare (SO) Iulian Năstac"

Transcript

1 Programarea Calculatoarelor Curs 3 Sisteme de operare (SO) Iulian Năstac

2 Recapitulare din cursul precedent Componentele unui sistem PC Placa de bază: procesorul memoria RAM, componenta BIOS chipset-ul plăcii de bază conectorii de magistrale Sursa de alimentare + cutia Dispozitivele de intrare ieșire: tastatura, monitorul, placa video, HDD, etc. 2

3 Recapitulare din cursul precedent Exemplu Prezentarea schematică a categoriilor de instrucţiuni aferente unui procesor generic pe 16 biţi care are 8 registre. Instrucţiunile sunt codate pe 16 biţi (ceea ce în octal înseamnă 6 cifre). 3

4 Recap Presupunem un șir de 16 biți: Acești biți pot fi împărţiţi de la dreapta la stânga pe grupuri de câte trei cifre octale 0 / 111 / 010 / 001 / 100 / 000 Practic șirul de biți este echivalent în octal cu: 0 / 7 / 2 / 1 / 4 / 0 4

5 Recapitulare Tipuri de instrucțiuni 1) Instrucţiuni cu doi operanzi în memorie sau registru Cod operaţie MAS RS MAD RD XX S S D D <dest.> <src.> α <dest.> 5

6 2) Instrucţiuni cu un operand în registru şi cu un operand în memorie sau în registru Cod operaţie R MAD RD XXX R D D 3) Instrucţiuni cu un singur operand în memorie sau registru Cod operaţie MASD RSD Etc XXXX D D 6

7 Recap Adresare directă Mod 0 Adresare indirectă prin registru Mod 1 Adresare directă cu autoincrementare Mod 2 Adresare indirectă cu autoincrementare Mod 3 Adresare directă cu autodecrementare Mod 4 Adresare indirectă cu autodecrementare Mod 5 Adresare indexată directă Mod 6 Adresare indexată indirectă Mod 7 7

8 Sisteme de operare Pentru ca un calculator să poată fi folosit trebuie să existe iniţial un soft de bază care să permită conversaţia între un limbaj de programare (sau un soft specializat, etc.) şi procesorul sistemului de calcul. Acesta este de fapt sistemul de operare (SO) al calculatorului. 8

9 Definiţie: Un sistem de operare (S.O.) este un set de proceduri care permit unui grup de utilizatori să folosească eficient şi eventual simultan sistemul de calcul (S.C.) avut la dispoziţie. 9

10 Sistemul de operare (S.O.) asistă componenta hardware (H.W.) a unui sistem de calcul (S.C.) în realizarea următoarelor funcţii: 1. pregătirea şi lansarea în execuţie a programelor; 2. controlul evoluţiei unui program în execuţie; 3. sesizarea evenimentelor excepţionale care pot apare în timpul execuţiei; 4. alocarea resurselor hardware între diverse procese; 5. accesul programelor de utilizator la resursele software; 6. asigurarea protecţiei între programe şi între programe şi sistemul de operare; 7. controlul accesului şi securităţii pentru informaţii; 8. furnizarea unor tehnici de comunicaţii între procese şi sincronizarea acestor comunicaţii. 10

11 Tipuri de sisteme de operare (clasificare) sistemele de operare pe loturi (batch processing); sistemele de operare cu multiprogramare (multiprogramming); sistemele de operare cu divizarea timpului (time sharing); sistemele de operare cu multiprelucrare (multiprocessing). 11

12 A. Batch Processing În acest caz, execuția unui nou program începe atunci când precedentul program este complet terminat. Fazele unui program: i = intrare; c = calcul; o = ieșire. 12

13 - t 1 și t 2 sunt timpii utilizați efectiv de unitatea de calcul. Observație: Dezavantajul principal este că unitatea de calcul este ocupată sporadic. 13

14 B. Sisteme de operare cu multiprogramare (multiprogramming) În cazul acestora, în memoria RAM a calculatorului se află mai multe programe executabile. Activitatea unităţii de calcul este întreţinută cu operaţii de intrare-ieşire (I/O). 14

15 C. Sisteme de operare cu divizarea timpului (time sharing) Timpul unităţii de calcul este divizat în felii (porţiuni mici) alocate pe rând utilizatorilor. Astfel un program lung nu mai acaparează complet unitatea de calcul la un moment dat. 15

16 D. Sisteme de operare cu multiprelucrare (multiprocessing) Sarcinile de prelucrare sunt distribuite către mai multe procesoare/unităţi care lucrează în paralel. 16

17 Alte clasificări consideră iau în considerare următoarele categorii de sisteme de operare: În timp real (Real-time) Pentru mai mulți utilizatori simultan (Multi-user) Multi-tasking / single-tasking Distribuite Încapsulate (Embedded) 17

18 Sisteme de operare în timp real Obiectivul principal al sistemelor de operare în timp real este răspunsul lor rapid la sarcinile programate. De obicei, un sistem de operare în timp real are un comportament ce determină răspunsuri imediate (axat pe eveniment) la solicitări dar include și elemente de timesharing. Un SO axat pe eveniment comută între sarcinile avute în funcție de prioritățile lor sau de evenimente externe în timp ce sistemele de operare time-sharing comuta în funcție de întreruperile de ceas. 18

19 SO multiutilizator permite mai multor utilizatori să acceseze un sistem informatic, în același timp. sistemele de partajare a timpului (time-sharing) și serverele de Internet pot fi clasificate ca sistemele multi-utilizator, deoarece permit accesul mai multor utilizatori la un sistem de calcul prin partajarea timpului alocat (în unități mici repartizate de obicei echilibrat). SO single-user pot fi folosite numai de un singur utilizator la un moment dat, dar pot permite mai multe 19 programe să ruleze în același timp.

20 SO de tip multi-tasking Astfel de SO permit mai multor programe să ruleze sau să pară a rula simultan, din punct de vedere al scalei de timp umane. Pot fi de două tipuri: preventive cu cooperare 20

21 Multi-tasking multitasking preventiv - sistemul de operare împarte în felii timpul procesorului și dedică un slot pentru fiecare dintre programele curente (Ex: UNIX, versiunile pe 32 de biți de Windows, Mac OS X). multitasking cu cooperare - se bazează pe fiecare proces, alocând timp și pentru alte procese într-un mod definit (versiunile pe 16 biți ale Microsoft Windows, Mac OS înainte de OS X). 21

22 SO distribuite gestionează un grup de calculatoare independente și le face să par a fi un singur calculator. Permite legarea calculatoarelor în rețea, comunicare ce favorizează calcul distribuit. 22

23 SO încapsulate/integrate (embedded OS) sunt concepute pentru a fi utilizate în sistemele informatice integrate. sunt capabile să funcționeze cu un număr limitat de resurse, fiind foarte compacte și extrem de eficient proiectate. Windows CE (Windows Embedded Compact) este un exemplu de sisteme de operare integrate. 23

24 O alta perspectivă asupra SO SO pot fi clasificate în continuare ca: Sisteme de operare pe 8 biți (anii '70 - '80) Sisteme de operare pe 16 biți (anii 80) Sisteme de operare pe 32 de biți (anii 80, încă în uz) Sisteme de operare pe 64 de biți (devenite populare în ultimii ani) 24

25 Sistemul de operare CP/M CP/M (inițial "Control Program/Monitor" a fost redenumit ulterior Control Program for Microcomputers) a fost unul dintre cele mai răspândite SO în anii 70 până la începutul anilor 80 când a început să fie înlocuit de DOS. A fost creat (pentru sisteme bazate pe Intel 8080/85) de către Gary Kildall de la Digital Research Inc. 25

26 Un sistem de operare CP/M minimal de 8 biți conține: Un terminal ce utilizează setul de caractere ASCII Un procesor Intel 8080 (mai târziu 8085) sau Zilog Z80 Cel puțin 16 kb de RAM (gestionează 48 Ko RAM) Cel puțin o unitate de floppy disk cu driver-ul aferent 26

27 Componentele principale ale CP/M Basic Input/Output System (BIOS) dependent de hardware Basic Disk Operating System (BDOS) sistemul de exploatare a unităţii de disc Console Command Processor (CCP) procesorul de comenzi consolă Transient Program Area (TPA) zona pentru programe tranzitorii 27

28 BIOS BIOS (Basic I/O System) (uzual produs de AMI, AWARD sau PHOENIX) este o componentă a S.O. ce se află în memoria ROM a calculatorului şi conţine informaţii legate de structura HW a sistemului. Furnizează cel mai de jos nivel necesar sistemului de operare. 28

29 BDOS Implementează fișierele de sistem CP/M precum și unele funcții de intrare-ieșire; Cea mai complexă parte a CP/M se regăsește în BDOS. 29

30 Console Command Processor (CCP) CCP așteaptă intrări de la tastatură și le convertește pentru terminalul curent. Implicit se afișează un prompter de genul A> care indică disk drive-ul curent. 30

31 Transient Program Area (TPA) Memoria RAM cuprinsă între adresa 0100 (în hexazecimal) și cea mai mică adresă din BDOS este zona pentru programe tranzitorii - Transient Program Area (TPA) disponibilă pentru aplicațiile de program CP/M. Deși procesoarele Z80 și 8080 ar putea adresa 64 kilobytes de memorie, volumul de RAM poate varia în funcție de computer. Unele sisteme au mai mult TPA decât altele. 31

32

33 Microsoft Aprilie Compania Microsoft este înființată de Bill Gates și Paul Allen. Acum, este unul dintre cel mai mare producător de software din lume Mai Microsoft a achiziționat Skype Technologies Septembrie Microsoft a preluat Nokia 33

34 MS-DOS Microsoft Disk Operating System este un sistem de operare pentru computere personale bazate pe procesoare x86. Prima versiune a fost bazat pe o clona de CP/M și a fost elaborată de Tim Paterson IBM PC 2000 ultima versiune (MS-DOS 8.0) 34

35 Caracteristici introduse de către MS-DOS : asigură o interfaţă simplă între utilizator şi resursele HW şi SW; modalităţi eficiente de testare şi detecţie a erorilor; orice program complex poate fi împărţit în module mai mici; prezintă o interfaţă simplă prin intermediul interpretorului de comenzi COMMAND.COM; există o structură de fişiere ierarhizată sub formă de arbore. 35

36 Avantaje (continuare) contabilizarea datei şi orei; posibilitatea conectării unui număr mare de echipamente periferice; memorie minimă de 128 Ko maximă 640 Ko; mare diversitate de programe soft; echipamente periferice gestionate: monitorul, tastatura, HDD, imprimantele, etc. 36

37 Există un final pentru MS-DOS? embedded in Windows 95 up until Windows NT Windows XP conține o copie a discului de boot. Acest lucru este accesibil doar prin formatarea unui floppy disk ca un "disc de pornire MS-DOS". 37

38 Componentele de bază ale MS-DOS BIOS BIO.COM & DOS.COM CONFIG.SYS COMMAND.COM AUTOEXEC.BAT 38

39 UNIX un sistem de operare multitasking și multiutilizator, care există în mai multe variante. originalul Unix a fost dezvoltat la AT&T, centrul de cercetare Bell Labs, de către Ken Thompson, Dennis Ritchie și alții în anii '70. 39

40 Predecesorul lui UNIX MIT, AT&T Bell Labs și General Electric au fost implicate într-un program de dezvoltare pentru un sistem de operare complex numit Multics (Multiplexed Information and Computing Service) - proiectul a eșuat 1969 Peter Neumann a început un nou proiect, numit Unics (UNiplexed Information and Computing Service). Ken Thompson, Dennis Ritchie, MD McIlroy, și JF Ossanna s-au hotărât să reia lucrul la Multics dar la o scară mai mică. Ulterior numele proiectului a devenit UNIX. 40

41 Începuturile S.O. UNIX limbajul de programare C a fost proiectat de către Dennis Ritchie ca un limbaj de programare pentru S.O. Unix UNIX dezvoltat ca un sistem de operare standard pentru mediul academic Apoi versiunile ulterioare se lansează întro competiție numită războiul UNIX 41

42 42

43 Inovații introduse de UNIX conceptul de conductă (pipe) transmiterea directă a unor date între două procese; orientarea către prelucrarea textelor; facilităţi deosebite în reţele de calculatoare şi poştă electronică. 43

44 Componentele unui S.O. UNIX (în acord cu implementarea V7 considerată ca una din cele mai canonice structuri): Kernel-ul ce include: Codul de iniţializare (boot code) Dispozitivele de control al hardware-ului (dev) Kernel-ul sistemului de operare (sys) Fişierele header (h sau include) Mediul de dezvoltare Compilatorul C Assembler-ul maşinii Editorul de legături pentru fişierele obiect Librăriile Header-ele pentru crearea de software Alte limbaje secundare (ex. Fortran) 44

45 Componentele UNIX (cont.) Comenzile Interfaţa utilizator (shell) Setul de comenzi UNIX Unele programe moştenite de la primele versiuni Programele de comunicaţie Documentaţia Manualul (man) Documentaţia de subsisteme (doc) 45

46 LINUX 1983 Richard Stallman a inițiat Proiectul GNU, în scopul de a dezvolta un sistem de operare asemănător Unix-lui (complet compatibil dar nu identic pentru a fi utilizat în regim free) Linus Torvalds a dezvoltat kernel-ul Linux - un sistem de operare care este o variantă a sistemului de operare GNU. mai mult de 90% dintr-un număr de 500, cele mai rapide supercalculatoare din ziua de azi, rulează o varianta de Linux. 46

47 Ubuntu Ubuntu este un sistem de operare bazat pe kernel-ul Linux. Potrivit unor sondaje online din 2012, Ubuntu era cel mai popular Linux pentru desktop-uri, dar și pentru calculatoarele personale de tip laptop. 47

48 Multe sisteme de operare au rezultat din UNIX în anii '80 AT&T a încercat să comercializeze sistemul de licențiere UNIX către furnizori terți. după "războaiele Unix" între diverse grupuri de furnizori, AT&T a vândut în cele din urmă drepturile sale pentru Unix către firma Novell, la începutul anilor

49 NetWare OS dezvoltat de Novell 1985 Novell Inc a introdus un nou protocol de rețea și dezvoltare numit NetWare 286 OS după mijlocul anilor 90, popularitatea NetWare intră în declin instalalări moderne de NetWare OS erau încă utilizate (în 2010) de către unele organizațiile și firme mari 49

50 Modelul OSI Standardul Open Systems Interconnection - OSI - (ISO/IEC ) este un model conceptual care caracterizează și standardizează funcțiile interne ale unui sistem de comunicații (rețea de calculatoare) prin divizarea în straturi de abstractizare. Proiectul a fost început în

51 Descrierea nivelelor / straturilor OSI 7. Aplicație Interfața cu utilizatorul, comunicația între programe 6. Prezentare Conversia datelor într-un format acceptat 5. Sesiune Protocoale de comunicare 4. Transport Servicii de transport, intensitatea traficului 3. Rețea Lucrul cu adrese logice, ghidarea informației 2. Legături de date Fragmentarea datelor în cadre la care se adaugă biții de verificare 1. Nivelul fizic Transmiterea informațiilor pe mediul fizic 51

52 52

53 S.O. Windows 20 Noiembrie Microsoft a introdus sistemul de operare Windows 1, ca o extensie grafică a sistemului de operare MS-DOS. Astăzi, cele mai recente versiuni includ Windows 10 și familii active ale sale (Windows Embedded, Windows Phone, etc.). Windows Server 2016 lansat la începutul lui

54 Versiuni învechite de Windows Windows 9x Reunește sisteme de operare produse între 1995 și 2000, bazate pe Windows 95 kernel (toate versiunile de Windows 95, Windows 98, și Windows ME). Windows Mobile Sistem de operare ( ) dezvoltat special pentru dispozitive mobile sau care au limitări importante de capacitate de stocare, memorie, rezoluția ecranului și consumul de electricitate. În 2010 a fost înlocuit cu Windows 54 Phone.

55 Android Un sistem de operare bazat pe Linux (inițial dezvoltat de către Android Inc.) Google a dezvoltat prima versiune de Android pentru telefoane mobile În prezent a devenit unul dintre cele mai populare sisteme de operare, nu numai pentru dispozitive mobile 55

56 ios un sistem de operare mobil dezvoltat și distribuit de Apple Inc ios este derivat din OS X, sistemul de operare utilizat pe computerele Apple. este primul sistem de operare mobil, care este construit pe tehnologia de 64 de biți 56

57 Înscrierea informaţiei în unitatea de memorie de masă (HDD) Prin partiţionarea hard-disk-ului se segmentează unitatea în mai multe regiuni, numite partiţii, care pot conţine sistemul de fişiere al unui anume S.O. Un sisteme de fișiere separat (un SO separat chiar), poate fi utilizat pe fiecare partiție Sistemele de operare ale calculatoarelor utilizează unul din cele trei sisteme uzuale de fişiere: File Allocation Table (FAT) High Performance File System (HPFS) New Technology File System (NTFS) 57

58 File Allocation Table (FAT) Sistemul de fișiere FAT oferă o performanță bună și robustețe rezonabilă În timp ce FAT12 este omniprezent pe dischete, FAT16 și FAT32 sunt de obicei regăsite în unități mai mari (pe HDD). Dimensiunea maximă posibilă pentru un fișier ce se află pe un volum FAT32 este de 4 GB FAT+ specifică modul de a stoca fișiere mai mari de până la 256 GB 58

59 Fragmentarea Sistemul de fișiere FAT nu conține mecanisme care să împiedice fișierele nou scrise să se fragmenteze pe partiția curentă. Pe volumele în care fișierele sunt create și șterse în mod frecvent sau lungimea lor se schimbă de multe ori, mediul va deveni din ce în ce mai fragmentat de-a lungul timpului. 59

60 Deşi sistemul FAT este încă unul intens utilizat, acesta prezintă un dezavantaj major. Spaţiul pe disc este împărţit în grupuri de sectoare (unităţi de alocare sau clustere) rigide. Ca urmare spaţiul pentru volume mari este utilizat ineficient. Ca avantaj însă, sistemul FAT permite recuperarea informaţiilor, ceea ce nu este o sarcină chiar uşoară în cazul HPFS sau NTFS. 60

61 High Performance File System (HPFS) un sistem de fișiere create inițial pentru OS/2 pentru a înlătura limitările sistemului de fișiere FAT. a fost elaborat de către Gordon Letwin și echipa sa, în cadrul firmei Microsoft 61

62 Îmbunătățirile aduse de HPFS suport pentru nume de fișiere lungi (255 de caractere, spre deosebire de FAT ce susține caractere) utilizarea mai eficientă a spațiului pe disc (fișiere nu mai sunt stocate folosind clustere sectoriale multiple) o arhitectură internă pe care păstrează elementele comune apropiate unele de altele în cadrul volumului de disc/ partiției curente mai mică fragmentare a datelore alocare optimizată a spațiului pe disc 62

63 New Technology File System (NTFS) dezvoltat de Microsoft Corporation pentru linia sa de SO bazate pe arhitectura Windows NT NTFS are o serie de îmbunătățiri tehnice peste FAT și HPFS NTFS poate comprima fișiere folosind algoritmi specifici 63

Curs PC Elemente introductive. Iulian Năstac

Curs PC Elemente introductive. Iulian Năstac Curs PC Elemente introductive Iulian Năstac Cuprins Prezentarea generală a unui sistem de calcul Sisteme de operare 2 Notă Fișiere electronice (în format pdf) se pot descărca de pe site-ul: http://www.euroqual.pub.ro/programareacalculatoarelor/#download

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Curs PC Elemente introductive. Iulian Năstac

Curs PC Elemente introductive. Iulian Năstac Curs PC Elemente introductive Iulian Năstac Cuprins Prezentarea generală a unui sistem de calcul Sisteme de operare 2 Notă Fișiere electronice (în format pdf) se pot descărca de pe site-ul: http://www.euroqual.pub.ro/programareacalculatoarelor/#download

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Πληροφορική I. "Λογισμικό (Software)" B. Φερεντίνος

Πληροφορική I. Λογισμικό (Software) B. Φερεντίνος ΤΕΙ ΙΟΝΙΩΝ ΝΗΣΩΝ ΣΧΟΛΗ ΔΙΟΙΚΗΣΗΣ ΚΑΙ ΟΙΚΟΝΟΜΙΑΣ ΤΜΗΜΑ ΔΙΟΙΚΗΣΗΣ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ - ΕΙΣ. ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗ ΔΙΟΙΚΗΣΗΣ ΤΟΥΡΙΣΤΙΚΩΝ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΚΑΙ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΦΙΛΟΞΕΝΙΑΣ Πληροφορική I "Λογισμικό (Software)" B. Φερεντίνος

Διαβάστε περισσότερα

Claude Elwood Shanon ( )

Claude Elwood Shanon ( ) Suport Curs Scopul cursului Introducere in teoria informatiei Prezentarea componentelor unui PC Prezentarea sistemelor de operare Utilizarea programelor din pachetul Microsoft Office Prezentarea principiilor

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)). Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic

Διαβάστε περισσότερα

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος - Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

ver Επεξεργαστές κειμένου, λογιστικών φύλλων, παρουσιάσεων Οδηγοί συσκευών (Device Drivers)

ver Επεξεργαστές κειμένου, λογιστικών φύλλων, παρουσιάσεων Οδηγοί συσκευών (Device Drivers) ΤΕΙ ΙΟΝΙΩΝ ΝΗΣΩΝ ΣΧΟΛΗ ΔΙΟΙΚΗΣΗΣ ΚΑΙ ΟΙΚΟΝΟΜΙΑΣ ΤΜΗΜΑ ΔΙΟΙΚΗΣΗΣ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ - ΕΙΣ. ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗ ΔΙΟΙΚΗΣΗΣ ΤΟΥΡΙΣΤΙΚΩΝ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΚΑΙ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΦΙΛΟΞΕΝΙΑΣ Ορισμοί Πληροφορική I Πρόγραμμα: ένα σύνολο

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a V-a

Subiecte Clasa a V-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A = SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Λογισμικό - Προγράμματα

Λογισμικό - Προγράμματα Λογισμικό - Προγράμματα Πρόγραμμα είναι ένα σύνολο εντολών, βάση των οποίων ο υπολογιστής εκτελεί μια συγκεκριμένη εργασία Λογισμικό (Software) Το σύνολο των προγραμμάτων Προγράμματα Προγράμματα συστήματος

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

APLICAȚII CARACTERISTICI

APLICAȚII CARACTERISTICI APLICAȚII Calculatorul este un calculator cu două canale pentru măsurarea energiei termice din sistemele de încălzire și climatizare. Include funcțiile a două calculatoare. Se pot face 2 măsurători de

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Arhitectura Calculatoarelor

Arhitectura Calculatoarelor Universitatea din Craiova Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică Catedra de Ingineria Calculatoarelor și Comunicații Arhitectura Calculatoarelor Concepte fundamentale Structura unui calculator

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7. Manual de utilizare ROUTER 4 în 1 - ΩMEGA O31 - Router Wireless N 150M. Vă mulțumim pentru achiziționarea routerului ΩMEGA Wireless. Am făcut toate eforturile pentru a se asigura că dispozitivul îndeplinește

Διαβάστε περισσότερα

Pioneering for You Prezentare WILO SE

Pioneering for You Prezentare WILO SE Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date

Διαβάστε περισσότερα

Κεφάλαιο 3.1: Λειτουργικά Συστήματα. Επιστήμη ΗΥ Κεφ. 3.1 Καραμαούνας Πολύκαρπος

Κεφάλαιο 3.1: Λειτουργικά Συστήματα. Επιστήμη ΗΥ Κεφ. 3.1 Καραμαούνας Πολύκαρπος Κεφάλαιο 3.1: Λειτουργικά Συστήματα 1 3.1.1 Λογισμικό και Υπολογιστικό Σύστημα Ένα σύγχρονο υπολογιστικό σύστημα αποτελείται από: το υλικό: τα ηλεκτρονικά μέρη του υπολογιστή και το λογισμικό: το σύνολο

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45

Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45 Reţele Petri şi Aplicaţii Curs 4 RPA (2017) Curs 4 1 / 45 Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3

Διαβάστε περισσότερα

CAIET DE SARCINI PENTRU. Echipamente IT pentru cercetare (calculatoare, laptopuri) Februarie 2015

CAIET DE SARCINI PENTRU. Echipamente IT pentru cercetare (calculatoare, laptopuri) Februarie 2015 CAIET DE SARCINI PENTRU Echipamente IT pentru cercetare (calculatoare, laptopuri) Februarie 2015 DIRECTOR GENERAL Prof. dr. Wilhelm Kappel 1 Domeniul de utilizare: Dotarea cu echipamente IT: calculatoare

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme de Operare Avansate. Embedded Linux

Sisteme de Operare Avansate. Embedded Linux Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei Sisteme de Operare Avansate Embedded Linux Masterand: Cocoru Vlad (IISC) 2010 Cuprins 1. Introducere...

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Ελεύθερο Λογισμικό. Η αρχή της ιστορίας Κιαγιαδάκης Γιώργος (το labάκι)

Ελεύθερο Λογισμικό. Η αρχή της ιστορίας Κιαγιαδάκης Γιώργος (το labάκι) Ελεύθερο Λογισμικό Η αρχή της ιστορίας Κιαγιαδάκης Γιώργος (το labάκι) Τι είναι το Λογισμικό; Τι είναι το Λογισμικό; Λογισμικό Οδηγίες (Προγράμματα) Δεδομένα... για τον Ηλεκτρονικό Υπολογιστή Τι είναι

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1 2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα