P2. 3p Se consideră o funcție de trei variabile f ( x1, C1 C2. Abilitatea în rezolvarea problemelor

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "P2. 3p Se consideră o funcție de trei variabile f ( x1, C1 C2. Abilitatea în rezolvarea problemelor"

Transcript

1 P1. 3p La concursul de selecție pentru ocuparea unui post s-au prezentat doi candidați, C1 și C2. Comisia de selecție este formată din trei experți E1, E2 și E3. Unul din factorii de selecție este Abilitatea în rezolvarea problemelor. Cerința impusă pentru candidatul ideal este Ablitatea în rezolvarea problemelor să fie Cât mai bună. Mulțimea fuzzy ce definește această cerință este prezentată în figura alăturată. Opiniile celor trei experți în privința celor 2 candidați sunt reflectate în matricea alăturată. Mulțimile fuzzy asociate valorilor lingvistice necesare caracterizării candidaților din punct de vedere al Abilității în rezolvarea problemelor sunt ilustrate în figura alăturată. a) 1p Determinați mulțimile fuzzy discrete, pentru ambii candidați, rezultate în urma fuzionării opiniilor experților ce definesc profilul candidaților referitor la Abilitatea în rezolvarea problemelor. b) 1p Reprezentați pe același grafic mulțimea fuzzy pentru cerința impusă candidatului ideal (Ablitatea în rezolvarea problemelor să fie Cât mai bună ), și mulțimile fuzzy pentru cei 2 candidați determinate la punctul a). c) 1p Determinați pentru ambii candidați distanța Hamming fuzzy Cerința pentru: Abilitatea în rezolvarea problemelor Cât mai bună FSlaba Slaba Medie Buna FBuna Mulțimile fuzzy: C1 C2 Abilitatea în rezolvarea problemelor FS S B FB M FSlaba Slaba Medie Buna FBuna față de candidatul ideal din punct de vedere al Abilității în rezolvarea problemelor. Care dintre candidați va fi selectat pentru ocuparea postului? Cum ustificați răspunsul? 2 P2. 3p Se consideră o funcție de trei variabile f ( x1, x2, x3) x1 2x2 x3, pentru care se dorește aflarea minimului utilizând un algoritm genetic. Se consideră populația inițială formată din următorii 5 indivizi: individ x 1 x 2 x 3 Indiv Indiv Indiv Indiv Indiv a) 1p Să se determine valorile funcției de adecvare (A) pentru populația inițială utilizând ordonarea liniară, cu PS=1.25. Pos 1 APos 2 PS 2PS 1 Nind 1 Pos - pozitia; Nind dimensiunea populatiei PS - presiunea de selectie

2 Cel mai adecvat (potrivit) individ (cu cea mai mica valoare a functiei f) are Pos=Nind. Cel mai putin adecvat individ (cu cea mai mare valoare a functiei f) are Pos=1 si cea mai mare valoare a functiei f. b) 1p Pentru selecție se utilizează metoda ruletei. Probabilitatea de selecție se determină cu relația Ai prob _ seli, i 1,... Nind Nind. Determinați care sunt cei doi indivizi selectați dacă se generează A 1 aleator numerele 0.18 și 0.7. c) 1p Utilizând cei doi indivizi selectați anterior și recombinarea liniară determinați unul dintre urmași. U Var P 1, - reprezintă variabila a urmașului P2 P2 1 a Var, 1, 2, Nvar U P1 Var a Var..., Var Var - reprezintă variabila a primului, respectiv a celui de-al doilea părinte a - reprezintă factorul de scalare pentru variabila, generat aleator în intervalul [-d, 1+d], (considerați d=0,15). S-au generat aleatori valorile

3 P1. 3p Se considera un SLF de tip Takagi-Sugeno de ordin zero pentru determinarea numarului de ore (Ore) necesar unui student pentru implementarea unui proiect. Ca si intrari se considera conostintele de specialitate ale studentului (Cunostinte) si dificultatea proiectului (Dificultatea). SLF utilizeaza operatia min pentru implementarea operatorului și, inferenta compozitionala max-min si agregare max. Baza de reguli este partial descrisa in tabelul de mai os. Dificultate Cunostinte Redusa Medie Mare Slabe Medii Mi Me Ma Bune Mi Me µ Slabe Medii Bune Cunostinte µ Redusa Medie Mare Dificultate µ FMi Mi Me Ma FMa Ore Pentru un anumit student avem Cunostinte*=8 si Dificultate*=6. a) 1p Completati tabelul de reguli asftfel incat sa avem o baza de reguli completa. b) 0.5p Determinati gradele de activare ale tuturor regulilor din baza de date. c) 0.5p Determinati multimile fuzzy partiale de iesire pentru fiecare dintre regulile care se activeaza si multimea fuzzy de iesire rezultata in urma agregarii. d) 0.5p Care este valoarea transanta a iesirii Ore* obtinuta dupa deffuzificare. e) 0.5p Cum se modifica valoarea transanta la iesire daca pentru acelasi student se schimba dificultatea proiectului la Dificultate1 * =9? P2. 2.5p Se consideră două funcții și. Se dorește găsirea variabilei x care minimizează simultan cele două funcții. Problema de optimizare multiobiectiv se va rezolva utilizând un algoritm genetic. Într-o anumită epocă a algoritmului de optimizare, populația este formată din 10 indivizi, I 1, I 2,, I 10, corespunzând valorilor x 1, x 2,, x 10 ale variabilei x. Pentru populația curentă, valorile celor două funcții sunt prezentate în tabelul alăturat. a) 1p Reprezentați grafic în sistem de coordonate (f 1, f 2 ) cei 10 indivizi ai populației. Indicați indivizii care formează frontul Pareto. Justificați răspunsul. b) 0.75p Fiecare individ al populației primește un rang în concordanță cu individ x f 1 f 2 I 1 x I 2 x I 3 x I 4 x I 5 x I 6 x I 7 x I 8 x I 9 x I 10 x calitatea sa. Indivizii cu rangul 1 sunt cei mai buni, indivizii de rang 2 sunt dominați numai de indivizii de rang 1, indivizii de rang 3 sunt dominați numai de indivizii de rang 1 si rang 2, și așa mai departe. Să se determina rangul fiecărui individ din populație. c) 0.75p Pentru selecție se utilizează metoda turneu (tournament): se aleg în mod aleator 3 indivizi, dintre aceștia fiind selectat cel mai bun ca și părinte pentru crearea generației următoare. Au fost aleși în mod aleatoriu indivizii {I 8, I 1, I 2 }, respectiv indivizii {I 6, I 10, I 7 }, Care vor fi cei doi părinți rezultați în urma selecției? Cum ustificați răspunsul?

4 P2. 2.5p Se solicita construirea unui sistem de clasificare a florilor de iris in 3 grupuri (clase), considerand 2 trasaturi ale florilor de iris si anume: Lungimea sepalei notata LungSe, cu domeniul de variatie LungSe[43, 79] [mm] Latimea sepalei sepalei notata LatSe, cu domeniul de variatie LatSe[20, 44] [mm] In urma aplicarii algoritmului de clasificare substractiva, s-au obtinut valorile: coordonate _ centre _ grupuri ; sigma 6, 5 2, 5 a) 0.75p Reprezentati multimile fuzzy rezultate pentru cele doua trasaturi ale florilor de iris. b) 0.5p Care este structura (schema bloc) unui sistem fuzzy de clasificare a florilor de iris in cele 3 grupuri? c) 0.5p Care sunt regulile sistemului fuzzy de clasificare. d) 0.75p Care sunt gradele de activare a fieacrei reguli si in ce grup va fi clasificata o floare de iris ce are valorile trasaturilor: 1) LungSe*=51; LatSe*=38; 2) LungSe*=66; LatSe*=29; P3. 2.5p Pentru modelarea amplificarii (Av) in functie de frecventa (frecv) si temperatura (temp) s-a generat utilizand genfis1, anfis si un set de date numerice, un sistem fuzzy Takagi Sugeno de ordin 1. Multimile fuzzy pentru cele doua variabile de intrare sunt prezentate in figura Baza de reguli este: Pentru cele 6 multimi fuzzy de iesire coeficientii sunt: av1: [ ] av2: [ ] av3: [ ] av4: [ ] av5: [ ] av6: [ ] Se considera urmatoarele valori curente la intrare: frecv*=3 si temp*=60. a) 1p Determinati gradele de activare a fiecari reguli b) 0.5p Reprezentati multimile fuzzy de iesire din concluzia fiecarei reguli c) 0.5p Determinati multimea fuzzy de iesire rezultata in urma agregarii d) 0.5p Determinati valoarea amplificarii in urma defuzzificarii.

5 P1. 3p Pentru un controler fuzzy avem urmatoarele 3 reguli: Daca IN1 este A1 și IN2 este B1 atunci OUT este C1 Daca IN1 este A2 și IN2 este B2 atunci OUT este C2 Daca IN1 este A3 și IN2 este B3 atunci OUT este C3 Multimile fuzzy definite peste variabile de intrare sunt: Peste variabila de iesire s-au definit 3 multimi fuzzy singleton C1, C2 și C3, avand suporturile 0 pentru C1, 5 pentru C2, respectiv 9 pentru C3. Citirile a doi senzori ne dau urmatoarele valori curente ale variabilelor de intrare și. a) 0.5p Care sunt operatorii pe care ii veti utiliza pentru operatiile din SLF. b) 1p Care sunt gradele de activare ale celor trei reguli. c) 0.5p Care sunt multimile fuzzy partiale de iesire din consecintele celor trei reguli. d) 0.5p Care este multimea fuzzy rezultata la iesirea sistemului fuzzy dupa agregare. e) 0.5p Care este valoarea transanta a iesirii out* obtinuta dupa defuzzificare? P2. 2.5p Se consideră o problema de optimizare cu doua functii obiectiv f1 si f2 care trebuie minimizate. Pentru rezolvarea problemei se utilizeaza un AG multiobiectiv. Populatia curenta este formata din 6 indivizi (I1,, I6), reprezentati in figura de mai os. a) 1p Care sunt indivizii situati pe frontiera Pareto (solutii nedominate)? Justificati raspunsul. b) 1p Indivizii I1, I2, I3 si I6 trec automat in generatia urmatoare. Indivizii I5 si I4 vor fi inlocuiti de doi urmasi creati prin recombinarea liniara a indivizilor I2 si I5 utilizand relatia U Var P 1, P2 1 a Var, 1, 2, Nvar U P1 Var a Var..., - reprezintă variabila a urmașului Var Var - reprezintă variabila a primului, respectiv a celui de-al doilea părinte P2 a - reprezintă factorul de scalare pentru variabila, generat aleator în intervalul [-d, 1+d], (considerați d=0,15). S-au generat aleator valorile Care sunt cei doi urmasi rezultati? c) 0.5p Reprezentati grafic generatia rezultata la punctul b). Care sunt indivizii situati pe frontiera Pareto (solutii nedominate) pentru aceasta generatie?

6 f2 (minimizare) I4 I2 I6 5 4 I1 I5 3 2 I f1 (maximizare) P3. 2.5p Se consideră un perceptron cu două intrări p 1 și p 2, utilizat intr-o aplicatie de clasificare binara. Pentru instruirea perceptronului se foloseste un set de antrenare de dimensiune 2, după cum urmează: La momentul initial s-au generat aleator vectorul ponderilor W=[1-0.5] și polarizarea b=-2. Perceptronul este antrenat utilizand regula de invatare supervizata a perceptronului. a) 1p Reprezentati grafic in coordonate cei doi vectori de intrare și linia de separare (decision boundary) definita de perceptronul initial (neinstruit) b) 0.5p Determinati noile valori ale ponderilor si polarizarii perceptronului in urma instruirii cu primul vector din setul de antrenare. Reprezentati grafic in coordonate linia de separare (decision boundary) definita de perceptron după instruire. c) 0.5p Determinati noile valori ale ponderilor si polarizarii perceptronului in urma instruirii perceptronului obtinut la punctul anterior, utilizand al doilea vector din setul de antrenare. Reprezentati grafic in coordonate linia de separare (decision boundary) definita de perceptron după aceasta instruire. d) 0.5p Pentru perceptronul instruit, obtinut la punctul anterior, determinati daca cei doi vectori din setul de antrenare sunt clasificati corect.

7 P1. 3p Un sistem cu logică fuzzy este integrat într-o aplicaţie de filtrare a unor măsurători de tip sonar. Filtrul transmite la ieşire o valoare s calculată ca medie ponderată între măsurătoarea curentă s c şi valoarea prezisă pe baza a N măsurători anterioare, s p : s α s - α s, α 0;1. 1 Sistemul cu logică fuzzy este utilizat pentru generarea valorii ponderii α: dacă diferenţa este mică, atunci valoarea ponderii α este mare, deoarece putem avea încredere că măsurătoarea curentă nu este afectată de erori. Dacă diferenţa d c este, dimpotrivă, mare, atunci este probabil ca ea să fie eronată, ca urmare ponderea α trebuie să fie mică (valoarea prezisă are pondere destul de mare cât să poată corecta într-o oarecare măsură valoarea măsurată). Pentru o diferenţă d c moderată, este de aşteptat ca ponderea α să fie moderată. Motivul acestui mecanism de filtrare este faptul că nu ne putem aştepta la variaţii semnificative instantanee în semnalul sonar. La intrarea sistemului cu logică fuzzy avem semnalul d c care ia valori în universul discuţiei [0;150][mV], pentru senzorul disponibil. La ieşirea sistemului cu logică fuzzy, avem valoarea ponderii α, al cărei univers al discuţiei este intervalul [0;1]. În baza de cunoştinţe a sistemului cu logică fuzzy sunt trei mulţimi fuzzy pentru fiecare din variabilele sistemului (de intrare şi respectiv de ieşire) şi trei reguli fuzzy. Mulţimile fuzzy definite peste universurile discuţiilor variabilelor de intrare şi ieşire au funcţiile de apartenenţă din figură. SLF foloseşte mecanismul de inferenţă Mamdani, adică: implicaţia minim; compunerea maxmin; agregarea max a concluziilor parţiale ale regulilor fuzzy şi fuzzificarea singleton. Pentru defuzzificare, se utilizează metoda MOM (media maximelor). 1 1 a) 0,75p Formulaţi lingvistic cele trei reguli fuzzy din baza de cunoştinţe a SLF b) 0,75p Dacă valoarea numerică instantanee a masuratorii curente curente s c =40mV, iar valoarea prezisă este s p =32mV, care este valoarea instantanee d c * prezentă la intrarea SLF? Ce valori au pentru acest d c * gradele de activare ale celor trei reguli fuzzy? c) 1p Cum arată mulţimile fuzzy rezultate ca şi concluzii parţiale din cele trei reguli fuzzy? Dar mulţimea fuzzy rezultată in urma agregarii? Calculaţi valoarea ponderii α* la ieşirea SLF şi rezultatul s obţinut pentru semnalul filtrat. d) 0.5p Cum arata mulţimile fuzzy obţinute ca şi concluzii parţiale şi mulţimea fuzzy de ieşire dupa agregare dacă SLF se transforma in sistem Takagi-Sugeno, cu multimile fuzzy de iesire: Mic cu suportul 0.6, Mediu cu suportul 0.8 si Mare cu suportul 1? Se modifică în acest caz valoarea s a semnalului, pentru s c şi s p specificate la punctul (b)? Dacă da, cât este această nouă valoare? c Mică Medie Mic Mare p Mediu d c s c Mare e 0,550,6 0,65 0,750,8 0,85 0,95 1 s p d c [mv] α 2 P2. 2.5p Se considera functia de doua variabile f ( x1, x2) x1 2x2, pentru care se doreste aflarea minimului utilizand un algoritm genetic. Se considera populatia initiala formata din urmatorii 6 indivizi individ x 1 x 2 Indiv1 2-2 Indiv2 0-5 Indiv3 4-4

8 Indiv4-2 2 Indiv5-1 1 Indiv a) 1p Sa se determine valorile functiei de adecvare (A) pentru populatia initiala utilizand ordonarea liniara, cu PS=1.8. Pos 1 APos 2 PS 2PS 1 Nind 1 Pos - pozitia; Nind dimensiunea populatiei PS - presiunea de selectie Cel mai adecvat (potrivit) individ are Pos=Nind si cea mai mica valoare a functiei f. Cel mai putin adecvat individ are Pos=1 si cea mai mare valoare a functiei f. b) 0.75p Pentru selectie se utilizeaza metoda ruletei. Probabilitatea de selectie se determina cu relatia Ai prob _ seli Nind, i 1,... Nind. Determinati care sunt indivizii selectati daca se genereaza aleator A 1 numerele 0,1, 0,5 si 0.8. c) 0.75p Utilizand primii doi indivizi selectati anterior si recombinarea liniara determinati un posibil urmas. U Var P 1, P2 1 a Var, 1, 2, Nvar U P1 Var a Var..., - reprezinta variabila a urmasului Var Var - reprezinta variabila a primului, respectiv a celui de-al doilea parinte P2 a - reprezinta factorul de scalare, generat aleator in intervalul [-d, 1+d], (considerati d=0,2). Urmasul rezultat este mai bun decat ambii parinti, decat unul dintre parinti, sau nu este mai bun decat nici unul dintre parinti? Cum ustificati raspunsul? P3. 2.5p Se consideră un perceptron cu trei intrări p 1, p 2 si p 3 utilizat intr-o aplicatie de clasificare binara ( R=3). La momentul initial s-au generat aleator: vectorul ponderilor W=[1 0-2] si polarizarea b=+0.5. Doi dintre vectorii setului de antrenare sunt: a) 1p Ce valori au variabila intermediara n si iesirea a pentru fiecare dintre vectorii de intrare i 1 si i 2. Pentru care dintre vectorii de intrare perceptronul realizeaza clasificarea corecta? Cum ustificati raspunsul? b) 0.75p Utilizand regula de invatare supervizata a perceptronului, realizati antrenarea acestuia pentru vectorul clasificat incorect. Care sunt valorile pentru W si b rezultate in urma antrenarii? c) 0.75p Pentru perceptronul instruit, obtinut la punctul anterior, determinati daca cei doi vectori din setul de antrenare sunt clasificati corect.

9 P1. 3p Fie variabila temperatură atmosferică în sezoanele de primăvară-vară, variabilă notată prin T a, cu valori numerice în universul discuţiei [0ºC;45ºC]. Se doreşte definirea a patru mulţimi fuzzy Rece, Călduţ, Cald şi Caniculă, care să formeze o partiţie fuzzy a universului discuţiei. Mulţimile fuzzy Rece, Cald şi Caniculă sunt definite prin funcţiile de apartenenţă Rece:[0ºC;45ºC] [0;1], Cald:[0ºC;45ºC] [0;1] şi Caniculă:[0ºC;45ºC] [0;1], descrise de expresiile analitice: Rece T a 1, daca Ta 0;10 15 T a, daca Ta 10;15; Canicula Ta 5 0, daca T 15;45 a Cald T a 0, daca Ta Ta 20, daca T 3 1, daca Ta 30 Ta, daca T a 5 0;20 30;45 a 20;23. 23;25 25;30 0, daca Ta 0;25 Ta 25, daca Ta 5 1, daca Ta 30;45 25;30 ; a) 1p Reprezentaţi grafic funcţiile de apartenenţă ale celor trei mulţimi fuzzy. b) 1p Arătaţi că cele trei mulţimi fuzzy cu funcţiile de apartenenţă descrise analitic prin expresiile de mai sus nu formează o partiţie fuzzy a universului discuţiei [0ºC;45ºC]. Reprezentaţi grafic funcţia de apartenenţă a celei de a patra categorii fuzzy menţionate, Călduţ:[0ºC;45ºC] [0;1], astfel încât ea, împreună cu celelalte trei mulţimi fuzzy: Rece, Cald şi Caniculă, să formeze o partiţie fuzzy a universului discuţiei. Descrieţi deasemenea analitic această funcţie de apartenenţă. c) 1p Dorim să utilizăm cele patru mulţimi fuzzy pentru a prezice măsura în care o piscină va fi aglomerată sau destul de goală. Dacă temperatura T a este caldă sau caniculară, piscina va fi aglomerată, în caz contrar va fi destul de goală. Cum vor arăta funcţiile de apartenenţă ale unor mulţimi fuzzy ale temperaturilor T a corespunzătoare celor două situaţii: care determină ca piscina să fie aglomerată, respectiv care determină ca piscina să fie destul de goală? (Pentru operatorul sau, se va utiliza o t- conormă la alegere). În ce măsură, pentru o temperatură T a de 22ºC, piscina va fi aglomerată? P2. 3p Se considera un SLF pentru determinarea starii in care se afla un fruct. Variabilele de intrare sunt Culoare si Textura, iar variabila de iesire este StareFruct, pe care s-au definit urmatoarele multimi fuzzy si reguli fuzzy: Pentru un anumit fruct s-au determinat valorile: Culoare*=5, Textura*=6. Precizati operatorii utilizati de voi pentru operatiile utilizate in SLF. a) 0.75p Determinati gradele de activare ale celor trei reguli. b) 0.5p Determinati multimile fuzzy partiale de iesire din consecintele celor trei reguli. c) 0.75p Determinati multimea fuzzy rezultata la iesirea sistemului fuzzy. d) 0.5p Care este valoarea transanta a iesirii StareFruct* obtinuta utilizand metoda de deffuzificare MOM (Mean Of Maxima)? Cum interpretati aceasta valoare din punct de vedere al deciziei privind starea in care se afla fructul? e) 0.5p Estimati valoarea transanta a iesirii StareFruct* daca se utilizeaza metoda de deffuzificare COA (Center Of Area)? Cum interpretati aceasta valoare din punct de vedere al deciziei privind starea in care se afla fructul?

10

11 P1. 2.5p Se considera un sistem fuzzy Takagi-Sugeno de ordinul zero pentru un sistem de focalizare automata a unui aparat foto. Pentru aceasta sunt utilizate trei distante masurate de la aparatul foto la trei obiecte identificate in cadru: stanga (left), centru (center) si dreapta (right). Pentru fiecare dintre cele trei obiecte sistemul fuzzy determina un grad de plauzibilitate. Obiectul cu cel mai mare grad de plauzibilitate este considerat obiectul de interes, si in consecinta distanta pana la acel obiect este distanta de focalizare. Pe fiecare din cele trei variabile de intrare (Left, Center si Right) s-au definit in mod identic cate trei multimi fuzzy (Near, Medium si Far), dupa cum se arata in figura alaturata. Se considera o singura variabila de iesire si anume gradul de plauzibilitate al obiectului din centru, PlausabilityOfCenter, definita in intervalalul [0, 1] pe care s-au definit patru multimi fuzzy singleton: Low cu suportul 0,3; Medium cu suportul 0,5; High cu suportul 0,8; VeryHigh cu suportul 1; Baza de reguli este: a) 0.5p Reprezentati multimile fuzzy pentru variabila de iesire. b) 0.75p Determinati gradele de activare a fiecareia dintre cele 7 regului, considerand valorile curente la intrare Left*=3, Center*=20 si Right*=34. Mentionati ce operator ati utilizat pentru conectivul and si pentru operatorul de implicatie. c) 0.5p Reprezentati multimile fuzzy de iesire rezultate in urma inferentei si a agregarii, in conditiile de la punctul b). Mentionati ce operator ati utilizat pentru operatia de agregare. d) 0.75p Determinati valoarea variabilei de iesire obtinuta in urma defuzzificarii. P2. 2.5p Se considera variabila lingvistica Varsta cu universul discutiei [10, 100], peste care se definesc 5 multimi fuzzy: FoarteTanar, Tanar, Matur, Batran, FoarteBatran. Multimile fuzzy Tanar si Batran sunt reprezentate in figura de mai os. Functia de apartenenta pentru multimea fuzzy FoarteBatran este definita analitic:

12 0; varsta[10, 60] varsta- 60 FoarteBatr an(varsta) ; varsta[60, 80]. 20 1; varsta[80, 100] a) 0.5p Reprezentati multimea fuzzy FoarteBatran. Pentru aceasta multime ce valori au: intervalul de toleranta, latimea la stanga si latimea la dreapta? b) 0.75p Reprezentati multimile fuzzy FoarteTanar si Matur astfel incat cele 5 multimi fuzzy definite peste universul discutiei [10, 100] sa formeze o partitie fuzzy. Care sunt expresiile analitice ale functiilor de apartenenta a acestor doua multimi fuzzy? c) 0.5p Care sunt gradele de apartenenta la fiecare din cele 5 multimi fuzzy a valorilor Varsta1=25, Varsta2=44. d) 0.75p Reprezentati multimile fuzzy Tanar sau Matur, nu Batran si Tanar sau Matur si nu Batran. Explicati modul de obtinere a acestor multimi. P3. 1p Dacă mulţimea fuzzy la ieşirea blocului de inferenţă al SLF este cea ilustrată în figura alaturata, care va fi valoarea tranşantă a ieşirii în urma aplicării metodei de defuzzificare MOM? Estimati valoarea iesirii pentru defuzzificare centroid

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Mulțimi fuzzy. G. Oltean. Sisteme cu logica nuantata, 1 /27

Mulțimi fuzzy. G. Oltean. Sisteme cu logica nuantata, 1 /27 Mulțimi fuzzy Este dificil de stabilit cu certitudine apartenenţa sau neapartenenţa unui obiect dat la o clasă sau alta de obiecte. Noţiunea de mulţime clasică reprezintă mai degrabă o idealizare a situaţiilor

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN,

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Modelare fuzzy. Problematica modelarii Sisteme fuzzy in modelare Procedura de modelare ANFIS Clasificare substractiva. Modelare fuzzy. G.

Modelare fuzzy. Problematica modelarii Sisteme fuzzy in modelare Procedura de modelare ANFIS Clasificare substractiva. Modelare fuzzy. G. Modelare fuzzy Problematica modelarii Sisteme fuzzy in modelare Procedura de modelare ANFIS Clasificare substractiva 1 /13 Problematica modelarii Estimarea unei funcţii necunoscute pe baza unor eşantioane

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Algoritmi genetici. 1.1 Generalităţi

Algoritmi genetici. 1.1 Generalităţi 1.1 Generalităţi Algoritmii genetici fac parte din categoria algoritmilor de calcul evoluţionist şi sunt inspiraţi de teoria lui Darwin asupra evoluţiei. Idea calculului evoluţionist a fost introdusă în

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii ADOLF HAIMOVICI, 206 Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii. Se consideră predicatul binar p(x, y) : 4x + 3y = 206, x, y N și mulțimea A = {(x, y) N N 4x+3y = 206}. a) Determinați

Διαβάστε περισσότερα

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I. Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

prin egalizarea histogramei

prin egalizarea histogramei Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0 Rezolvari ale unor probleme propuse "Matematica const în a dovedi ceea ce este evident în cel mai puµin evident mod." George Polya P/Seminar Valori si vectori proprii : Solutie: ( ) a) A = Valorile proprii:

Διαβάστε περισσότερα

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,

Διαβάστε περισσότερα

INTERPOLARE. y i L i (x). L(x) = i=0

INTERPOLARE. y i L i (x). L(x) = i=0 INTERPOLARE Se dau punctele P 0, P 1,..., P n in plan sau in spatiu, numite noduri si avand vectorii de pozitie r 0, r 1,..., r n. Problemă. Să se găsească o curbă (dintr-o anumită familie) care să treacă

Διαβάστε περισσότερα

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)). Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

3. ALGORITMI GENETICI

3. ALGORITMI GENETICI 3. ALGORITMI GENETICI Un algoritm genetic efectuează operaţii specifice în cadrul unui proces de reproducere guvernat de operatori genetici. Noile soluţii sunt create prin selecţia şi recombinarea cromozomilor

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Câmp de probabilitate II

Câmp de probabilitate II 1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1) Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.

Διαβάστε περισσότερα

Mihaela (Ghindeanu) Colhon. Elemente de Logică Fuzzy

Mihaela (Ghindeanu) Colhon. Elemente de Logică Fuzzy Mihaela (Ghindeanu) Colhon Elemente de Logică Fuzzy Craiova, 2012 2 Cuprins 1 Despre IA 9 1.1 Concepte generale. Inspiraţii...................... 9 1.1.1 Reprezentarea cunoaşterii................... 9

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt. liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme liniare - metode directe

Sisteme liniare - metode directe Sisteme liniare - metode directe Radu T. Trîmbiţaş 27 martie 2016 1 Eliminare gaussiană Să considerăm sistemul liniar cu n ecuaţii şi n necunoscute Ax = b, (1) unde A K n n, b K n 1 sunt date, iar x K

Διαβάστε περισσότερα

mică, medie, mare, perfectă mare, medie, mică, nu prea mare, foarte mare, foarte mică aproape zero rată mică, rată mare, rată foarte mare

mică, medie, mare, perfectă mare, medie, mică, nu prea mare, foarte mare, foarte mică aproape zero rată mică, rată mare, rată foarte mare 1.5. Sisteme Fuzzy 1.5.1. Consideraţii generale [www-12 ] [www-13 ] [www-14 ] [www-20] Specificul unui sistem fuzzy constă în faptul că poate controla simultan date numerice şi cunoştinţe lexicale. Reprezintă

Διαβάστε περισσότερα

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare

Διαβάστε περισσότερα

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8

Διαβάστε περισσότερα

7 Distribuţia normală

7 Distribuţia normală 7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα